ii TipograSa:Braşov, piaţa niare Nr. 30.

Scrisori nefranoate un «o jnimeso. — Manuscripte na *e retrimet.

INSERATE se primesc la Adml- nlitraţiune iu Braţov ni la ur- màtôrele Birouri de anunoluri : 1

!n Viena: M. Duket, Semrick Schaiek, Rudolf Mosse, A. Oşpelite Nachfolfţer; Anton Oppeitk, J . Danntocr, In Budapesta: A. 7. Qoldbergtrg, Eckxtetn Bem at ; în Bucurescï: Agence Havas, Suc­cursale de iloumume ; in Ham- burţ,: Karoiyt dk Liebmatm.

Preţul Insarţliinltor: o seria garmond pe o colônâ 8 or. şi .40cr. timbru pentru o publi­care. ruBucan mai dese după tarifă şi învoială.

ileui&mo po p&jjraa a 8-a o sori» 10 cr. séu 30 bum.

Manşei, AcLffliaistKţîMea, „Sazeta1' iese în M -care di.AScnamente pentru A nstro-Unpria:Pe un an 12 fl.. pe şâse iun!

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de DumineoA 2 fl. pe an.

P en tri România s i străinătatePe un an 40 franof, pe şâse luni 20 Ir., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 frenol.

Se prenumőrá la tóté oáoíele poştale din întru şi din atară

şi la dd. ooleotori.Aifnaieatnl pantru BrasoT

aoministraţiunea, piaţa mare, TSrgul Inului Nr. 80 etagluX.: pe un an IO 5.. pc serse iuni i fl., pe trei iuni 2 fl. 50 or. Ca dnnu? în c '.să : Ps an uc. 12 fl,. pe 0 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esempiar 5 cr. v. a. séu lő bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 21. Braşov, Sâmbătă, 27 Ianuarie (8 Februarie)

Un budget elocvent.Nimic nu înfăţişăză mai viu şi

mai convingător starea asuprită, în care se află acjî poporul nostru, ni­mic nu ilustreză mai mult urmările despotismului naţional maghiar, de­cât compunerea budgetului ministe* riului de culte şi instrucţiune pu­blică şi motivarea posiţiunilor, din care este alcătuit acest budget.

Cel ce voiesce se capete o ideă clară despre aservirea culturală şi materială, la care sunt condamnate de sistemul domnitor naţiunile ne­maghiare din acest stat, nu are de­cât se urmarescă cu atenţiune des* baterea budgetară, ce s’a încins în camera ungara privitor la resortul mini8teriului de culte şi instrucţiune publică.

Ori cât vei cerceta ori câtă si­linţă îţî vei da, nu vei afla în mas* sele de cifre, comassate în diferitele capitole a-le acestui budget, şi ceva destinat pentru cultura naţională a poporaţiunei nemaghiare a sta­tului.

Este uimitore barbaria cu care, din partea celui mai însemnat tac- tor al statului în conducerea învă­ţământului public, se îngrijesc eslu- siv numai interesele de cultură ale rassei maghiare. Când este vorba odată şi de sc6le nemaghiard, aces­tea, încât mai esistă, sunt conside­rate numai ca un „malum necessuriuma ca o moştenire din vremuri vechi, de care nu te poţi la peda numai cu una cu doue, ci trebue cu timpul se te descurci de ea.

Mai întâiu de t<5te budgetul cultelor şi al instrucţiunei publice se presintă numai ca o căpătuire a rassei maghiare şi ca cea mai elo- cuentă espresiune a hegemoniei a- cestei rasse. Dela început păn’ la sferşit nu este vorba într’ensul de­cât de scopuri de cultură maghiare

şi de banii de lipsă pentru ajun­gerea lor.

Politica lui Wlassics pe terenul instrucţiunei publice se póte resuma în cuvintele: totul pentru înflorirea şi cultivarea rassei maghiare, nici un ban pentru cultura naţională a popórelor nemaghiare.

Şi aşa se şi procede. Nu de mult a declarat ministrul Wlassics cu tóta francheţa, că, décá mai tolereza ac|I şc0lele confesionale cu altă limbă de propunere, decât cea maghiară, acesta o tace numai de sila fiind-că statul nu are încă la disposiţiune miliónele ce ia r trebui ca sé pótá lua asu- pra-şî tóté şc6lele poporale. Trebue dér de ocamdată se se mulţămescă a ajunge la scop prin concursul chiar al confesiunilor, cari pe lângă je rt­fele, ce le aduc ca sé susţină şcolele naţionale, trebue după legile şi după poruncile ministeriale sé dea tribu­tul lor şi maghiarisării.

Aşaderă direcţiunea chiar din capul locului este la ministeriul de culte şi instrucţiune publică hotărît duşmănosă culturei şi desvoltării ce nu este numai în folosul rassei ma­ghiare. C’un cuvént măsurile şi t0tă activitatea se desfăşură pe basa pre- supunerei, că statul este un stat na­ţional maghiar, care are se îngri- jăscă numai de progresul şi de în­florirea maghiarismului.

In sensul acesta s’au esprimat toţi deputaţii câţi au luat cuvântul eri în desbaterea budgetului minis teriului de instrucţiune publică. Unul esprimând recunocinţâ ministrului pentru nisuinţele sale în interesul maghiarisărei esclamă cu Széchényi: „Ungaria n’a îost ci va fiu. Celălalt cere cât mai grabnica înmulţire a inspectorilor şcolari, a acestor apos­toli ai maghiarisării, altul în line pledéza pentru politica naţională, ce se póte manifesta numai prin ridi­carea materială şi intelectuală a

rassei maghiare, se bucură de acti­vitatea reuniunilor maghiarisátóre, şi aşa mai departe.

Toţi fără deosebire dş;. partid sunt una când e vorba de-a inprima, prin mijlocul învăţământului public, statului timbrul naţional maghiar.

Er în ce privesce activitatea ministrului Wlassics pe terenul culte­lor el a desfăşurat, după cum se va vede mai jos, programul ei relativ la cestiunea congruei, a autonomiei catolice şi a dotaţiunei bisericelor. Intru cât acest program atinge interesele bisericesc! române el este tot aşa de primejdios cum este programul cultural al ministrului pentru interesele nóstre naţionale în genere.

M escr ip tu l p r iv i t o r l a s ta tu te le A s o c ia ţ iu n e i . Este sciut, că în adunarea generală trecută a Asociaţiunei transilvane s’a notat un nou proiect de statute şi s’a hotărît să fiă presentat guvernului spre apro­bare. Ministrul de instrucţiune publică Wlassics a adresat acum comitetului Aso­ciaţiunei un rescript privitor la statutele votate de adunarea generală din Blaşiu. In acest "'rescript ministrul pretinde să se facă în proiectul de statute un şir de modificări monstru6se. Aşa între altele cere, ca din titlul „Asooiaţiunei“ să se ştergă cuvintele: „poporului românu, şi se se înloouiescă ou cuvintele: „cetăţeni de limbă valahău. Mai departe se cere, ca Asociaţiunea să nu s« mai ocupe cu ces- tiuni economice, ci numai cu cestiunl es- clusiv culturale şi să nu mai dea sti­pendii.

Eri a fost şedinţa comitetului Aso­ciaţiunei în Sibiiu, în care s’a oetit re- scriptul. In vederea importanţei caşului preşedintele Asociaţiunei Rvdssmul Domn Ioan M. Moldovan a alergat, oum spune „Tribuna“, dela Blaşiu la Sibiiu, ca să conducă însuşi şedinţa.

CRONICA POLITICA.— 26 Ianuarie.

Pertractările privitóre la pactul dua- listic s’au continuat alaltăerl. După-ce nici acum nu s’au putut învoi guvernele privitor la mai multe cestiunl comerciale, finanoiare şi economice, au hotărît, ca asupra aces­tora să continue pertractările în scris. Mai ales cestiunea vamală şi legea privitóre la tarife dau mai multă ansă la desbaterl şi divirgenţe de păreri. Mai departe cei doi miniştri de finanoe nu pot de loc să sti­puleze, în mod satisfăcător pentru ambele părţi, regular ea valutei. Ce privesce cestiu­nea cvoteif aoésta nici n’a venit în disouţiă de astă-dată. Miniştrii austriaci au plecat alaltăerl séra ia Viena.

♦In afacerea corupţiunilor întâmplate la

concesionarea de căi ferate vicinale se constată, că opt-cţecî de deputaţi din tóté partidele au primit concesiuni preliminare. Nu toţi aceştia vor fi prooedat ou gândul de-a esploata situaţia favorabilă în inte­resul lor personal, dér este în mod neîn­doios constatat, oă la cele mai multe con- strucţiiunl de căi ferate, despre cari se trac- tézá aicea, când s’a constatat unitatea ohel- tuelilor pro ohiiometru, s’au împărţit depu­taţilor şi fişpanilor concesionari favoruri ca premiu pentru servicii politice prestate gu­vernului. De aueea a şi votat majoritatea oovârşitore a camerei pentru propunerea Csaky şi în contra propun erei lui Bartha, oa să se institue o concesiune investigătore parlamentară.

*Se confirmă scirea, că la initiativa mi-

nistrului-preşedinte Sturdza s’au început né­gociai! între România şi Grecia pentru a relua relaţiunile întrerupte. Se asigură însă, că guvernul din Atena ridică nisce preten- ţiunl esorbitante, cerênd încheierea unei convenţiunl oneróse pentru Románia. Décá guvernul grec nu va ceda în punotui acesta, negociările se vor curma.

*Din Koma se depeşâză, oă princesa

Clementina de Coburg şi Maria Luisa, soţia

FOILETONUL „<*AZ. TRANS.U

Namman Abbas.De C. Tanéra.

^ F i n e )

Namman voi să vorbéscá mai departe, dér atunci îi întrerupse Dilruba: „încetaţi, voi bărbaţi sălbatici. Décà nu vă puteţi în­frâna ura, ascultaţi la rugările unei fete slabe. Tată, iartă-mă, că păşeso ast-fel, dór desperarea mă silesce sö vorbeso. Sciu, oă tu, tată, mă iubesc! fórte mult. Dér soiu şi aceea, că Namman Abbas mi-a dăruit mie inima su. Tată dă-mă lui să-i fiu soţiă. Eu sint din sîngele tău. Atât el, cât şi toţi Maroniţii vor recunósce, că Namman nu va mai puté umbla să stingă viâţa ta­tălui soţiei salea.

Efeotul vorbelor tinerei fete fu fórte curios, aşa cum Dilruba nu-1 aşteptase. Amândoi bărbaţii o priviră cu ochi nu pré amicali. Privirea tatălui ei schînteia de mâniă. Paşa era nespus de indignat din causa purtărei fetei sale, care nici decum nu se potrivea pentru o Turcoică ; şi apoi mai era şi îngrozit la cugetul, că fiica sa

să se oăsător0scă cu un Creştin. împrejura­rea, că Dilruba avea în vedere siguranţa sa, ofensase si mai mult amorul său propriu. Selim Bairakdar Paşa nu avea lipsă de scutul unei femei.

Dér şi Namman Abbas o privea cu o espresiune de nemulţămire. Cu voce amară cjise e l: „Aşa dér mă taxezi de un om laş? Voiesci să devii soţia mea, pentru de a*mă absţin0 dela o faptă, dela care atârnă onórea mea ? Singur numai acésta te-ar îndupleca să fii a mea?u

— „O, Namman, oât de rău înţelegi tu inima m ea! Ai uitat ce ţi-am spus, că a-şi da totul, totul ce am, numai ca să pot trăi lângă tme ?u

Privirea ei îi străbătu lui Namman pănă în inimă. Acum Maromtul nu se mai putu. predomni. Uita posiţia, în care se afla, uita.. împrejurimea totă, cuprinse şi săruta pe tînăra Turcoică, ér Dilruba se li­pea de el, ca şi când nici o putere lumescă n’ar mai fi fosr, în stare s’o smulgă din braţele sale.

Acésta fű totu-şi prea mult pentru Mutessariiui. Turbat răcni e l : „Fată neru­şinată, vei plăti scump îndrăsnela ta. Tu insă, câne fals de Creştin, ţi-ai dictat însu-ţl

sentinţa. Pe furcile Damascului îţi vor sfâr- tioa vulturii carnea ta. Nu eşti demn a fi puşcat cu glonţ, oa un soldat de onóre*. Apoi se întorse din nou spre sub-oficerii, care se urcaseră pe cai, şi le demândâ: „Legaţi-1 pe cânele acestau.

Deja cele dintâi cuvinte rostite de Paşa îl transpuseră pe Namman din nou în realitate; energia sa înviâ din nou. Privi împrejur şi vă4u lângă piciórele sale o cre- pătură în stâncă prin care trecea un pără- uaş. Intr’un moment cuprinse pe Dilruba, aşa încât ea se putu răcjima de el, şi apoi sări de-a lungul păretelui de stâncă. Pănă când descălecară soldaţii, pănă când se re­culese Sehin Bairakdar, Namman cu Dil­ruba în braţe luneca aprópe treizeci de metri pe cósta de stâncă la vale, şi ajunse jos sângerând şi rănit; hainele îi erau rupte, dér atât el cât şi Dilruba avură no- roo cu vestmintele lor largi, cum p0rtă Orientalii, căci acestea împedeoară să lu­nece mai repede, şi ast-fel ei nici nu pri­miră ran6 mai grele. Ajunşi în vale, Nam­man Abbas descoperi în grabă blocuri de stâncă şi tufişe, după cari ei se putură as­cunde dinaintea privirilor şi puşcăturilor Turcilor. Aceştia puşcară după ei, nu cu­

tezară însă a ţinti bine, de frică, că vor nimeri pe fiica superiorului lor. Când ei, la porunca Mutessarifului, se coborîră cu pre- c*uţiune pe păretele de stâncă şi ajunseră de asemenea în vale, nu mai era niol urmă de păreehea fugară. In curând Selim Bai­rakdar trebui să curme orl-ce înceroare, de-a prinde pe fugari. Cu incidentul acesta se perdură trei óre întregi.

Timpul acesta le fu fórte de folos lui şi Dilrubei. Afară de acesta Maronitul era fórte mult sprijinit şi de ounosoinţa tere­nului dimprejur. In loc ca să grăbâsoă pe vale în jos, spre laoul Tiberius, cum cre­zură Turoii, el se îndrepta spre Nord, şi, ţinând pe Dilruba în braţă, urca pe vale în sus spre Hattin.

După o jumătate de oră ajunseră la locul unde se deschidea prăpastia sălbatioă. Privind îndărăt, de pe un loc ndioat, Nam­man se convinse, că în acésta direcţiă nu-i urmărea nici un Turc. Acum ajunseră cu uşurătate, în satul unde Ioan aştepta ou caii gata de drum. in grabă îi porunci Maronitul servitorului să călărâsoă cât va pute de re­pede la Zahle, pentru de-a anunţa aci deo­parte nesuccesul întreprindere! sale, d© altă parte fuga sa împreună cu Dilruba, ş

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 21— 1896

prinoipelui Ferdinand, au scris Papei o epis­tolă, în care ele declară, că au protestat con­tra conversiunei prinţului Boris, dér pro­testul lor n’a avut nioï un résultat. Tot­odată ele ímplórá bineouvêntarea Papei.

*Din Paris se depeşeză că Francia va

ii representată în mod forte strălucit la încoronarea din Moscya. In budget s’au prevöcjut deja oheltuelile pentru trimiterea unei deputaţiunl estraordinare. Ministrul de esterne rusesc, prinţul Lobanoff, a şi în- cunosoiinţat deja în mod oficios pe amba­sadorul france8 din Petersburg conte Monte- bello, că Ţarul şi Ţarina vor asista ;la ba­lul, pe oare ’1 va arangia ambasada fran- cesă în onórea părechei imperiale. Guver­nul frances a închiriat dôuë case îa Moscva, pentru preţul de 40.000 ruble. Balul aran* giat de ambasadă va costa 100.000 ruble.

*pi arului vTimesu i-se anunţă din Con-

stantinopol, că în nóptea delà 4 o. au fost arestate 12 persóne, între cari un colonel şi doi majori dela trupele palatului, fiind sus- piţionaţî, oă ar sta în legături cu comitetul Mohamedanilor nemulţămiţî.

Din dieta ungară.Budgetul cultelor şi instrucţiei publice.

In şedinţa din 5 Febr. s’au început desbaterile asupra budgetului cultelor şi instruoţiunei publice. Mai întâiQ raporto­rul Fenyvessy Ferencz face cunosoute sin­guraticele posiţii ale budgetului şi consta­tă cu bucuriă, c* cea mai mare urcare a budgetului s’a făcut la posiţia şcoltlor po­porale, pentru cari s'a nns m budget cu600,000 fl. mai mult, ca in anul trecut. După acesta luă cuvântul:

Iuliu Wlassics, ministrul de culte şi instrucţiune publică : Se mărginesce a vor­bi de-ooamdată despre congrua preoţilor, despre autonomia catolică şi despre dotaţiu- nea bisericelor recepte.

In ce privesce congrua preoţilor dioe, că nu-i nimenea care să nu scie, că o parte dintre preoţii catolici şi greeo ca­tolici se află într’o situaţiune atât de vi ■ tregă, încât negreşit trebue ajutată. La înoeputul secuiului s’a fixat congrua în 300 fl., şi în urma acâsta încă guvernele precedente au luat măsurile de lipsă pen­tru resolvarea acestei cestiunî.

Primul lucru, ce l’a propus comisia congruei, este acela, ea de-o parte să se facă o consemnare a venitelor celor cu rente marî, adecă a metropohilor, episco­piilor, a ordinariatelor, a mănăstirilor şi prepositelor, er de altă parte să se în­semne venitele preoţimei muneitore în viia Domnului. Eu primesc acestă con­semnare, şi pe basa ei voiu începe a re­gula Congrua.

pentru de-a provoca pe mamă-sa, ca acósta, imediat să plece p^ste Beirut spre Port- Said şi de aci la Kairo. Totul fusese dór astfel pregătit, încât nu mai erau de lipsă alte indicii. Namman luâ apoi pe Dilruba, după datina de acolo, la sine pe şea, şi pleca peste Dschebel Árus în direcţiune nord-vestică. Armasarul trebui să faoă cale lungă, stăpânul nu-i dedea nici un leao de răgaz.

Fără astâmpăr călăriră tot mai de­parte. Calea iungâ ducea peste Ajun şi Dsohezzin. Maronitul cu intenţiune ocolea §oséua deia Saida. iáéra şi nóptea íntrógá merseră necontinit, păn’ ce în fine imediat înainte de răsăritul sórelui — ohiar când armăsarul îşi pierduse aprópe tóté puterile,— sosiră fugarii la rudele lui Namman în Beirut.

Aoolo fură primiţi forte bine. Până când Dilruba se odihni câte-va óre, neo­bositul Namman Abbas povesti întâmplă­rile cjilelor din urmă, scrise câte-va epis­tole, luâ unele disposiţiuni, ridica banii depuşi in Beirut şi cumpăra haine şi dife­rite alte obiecte trebuinoióse pentru sine şi pentru Dilruba, precum şi bilete de că­lătoria pe vaporul societăţii „Lloydtt, oare

Conscrierea venitelor se va face aşa, oă în fiă-care comitat se va constitui câ- te-o oomisiă de conscriere, al căreia pre­şedinte va fi un funcţionar dela comitat, şi în acâstă comisiă vor fi invitaţi a lua parte şi preoţi şi capelani. Activitatea acestor comisii va fi controlată de-o oo­misiă centrală a congruei, care va faoe mari neplăceri mai ales oelor ce intenţio­nat vor mărturisi fals venitele lor. — Sco­pul prim şi cel mai de căpetenie, ce se urmăresce prin aceste conscrierl, este de-a stabili minimul venitelor. Ordinaţiunea pri- vit6re la modul, cum sunt a se face aoeste conscrierl, ministrul фсе» oă 0 va *n cel mai scurt timp.

Ce privesce autonomia catolică mi­nistrul raporta, eă el a obţinut dela mo- narch voia de-a convoca un congres, în care s£ se discute cestiunea autonomiei. Congresul va fi convocat pe basa regulamentului electoral vechiй şi pe lângă luarea spre studiare a hotărîrilor congresului din 1871. Ce privesce timpul, când să se oon- voce cougresul, ministru crede, că anul milenar, în care ne aflăm, n’ar fi potrivit pentru acesta ; de-asemenea n’ar fi portivit a se convooa congresul nici înainte de-a se face alegerile generale de-deputaţl. Tn fine spune ministrul, că a fost împuternicit din partea monarchului să aducă la cunosoinţă oamerei soirea privitore la convocarea con­gresului, cetind tot-odată şi hotărîrea prea- înaltă privi.t6re la acesta. — Camera a luat la cunosoinţă cu bucuriă generală a- cestă veste.

Ce privesce dotaţiunea bisericelor recepte din partea statului, ministrul spune, oă sunt preliminaţi în budget 100,000 fl. ; recun6soe, că acestă sumă e prea neînsăm- nată, din oare causă a şi provocat pe episcopii bisericelor protestante, ca să-i presente un raport statistic asupra venite­lor preoţilor, arătând tot odată minimul sa­larului lor. In scurc timp va presenta oa- merai un proiect de lege în cestiunea a- câsta.

După acâstă vorbire a ministrului Wlassics, luâ cuvântul:

Iuliu Sâghy, care dise, că cu mare bucuriă ia la cunoscinţă deolaraţiu* mie ministrului, căci vede, ca el a păşit pe cale bună. Nu crede însă, că serbările mi­lenară ar pute fi o causă de ajuns pentru amânarea congresului, care s’ar fi putut ţină în Octomvre ori Novembre. Se ocupă apoi mai pe larg cu declaraţiunile minis­trului privitore la congres. El ф°е> că decă statul a devenit neeonfesional, atunci lui nu i este permis de-& ingera asupra vieţei interiore a confesiunilor. Crede, că autonomia îi va face pe catolici puternici şi forte conscii de sine, tocmai aşa, cum i-a făcut şi pe protestanţi.

Cu acestea pertractările asupra bud­getului s’au isprăvit pentru фиа acesta.

avea să plece în după ameda aceea spre Port Said. Indată-ce tură tote în ordine, Namman trezi pe Dilruba, îşi luară rămas bun dela rudenii şi se îmbarcară pe vapo­rul austriac, unde îu fine erau siguri, că nu li-se întâmplă nimic.

Norocoşi ajunseră amanţii în capitala Egipetului, şi după câte-va 4^® 1© urma şi domna Abbas cu câţl-va servitori şi câte-va servitore. Transportarea averei mişcăt6re a familiei Abbas nu întâmpină nici o greu­tate. După puţine săptămâni tinăra Tur- o6icâ trecu la creştinism, si imediat după aceea se cununa cu Namman. Pe e* o cinema acum Maria, însă Namman şi acum îi 4icea tot numai Dilruba, deorece şi ca creştină era tot seduoătore de inimi.

In cele dintâi 4*ie ale căsătoriei Dilruba trebui deja să îndure o grea durere. Sosi adecă soirea, că Seiim Bairakdar nu mai ajunse viu la Damasc. In valea Hormonu­lui ii nimeri glonţul anui alt Creştin. Ei câ4u mort de pe cal. Maroniţii îşi răsbu- naseră.

(„Bibi. d. U. u. d. Wiss.u)y. s.

Urma cătră sfirşitul şedinţei o inter­pelare a lui Vărady care întrebă, décá di­rectorul galeriei de tablouri, Pulszlcy, şi-a dat semă de sutele de mii fior., ce ’i s’au încredinţat pentru a cumpăra tablouri pen­tru înfiinţarea unui museu de bele-arte ?

Wlassics în răspunsul său se sili a scusa păcătoşia, afirmând, că Pulszky şi-a dat sâmă despre tóté, afară de 7000 f l ., cari lipsesc.

Várady nu voi să ia la cunosoinţă răspunsul ministrului pe cuvânt, că n’a votat nid-odatâ nimic pentru un museu de bele-arte şi, prin urmare, ministrul n’a avut drept să i dea lui Pulszky bani.

In urmă, după mai multe observări ironioe din drepta şi din stânga la adresa ministrului, cestiunea se pune la vot Cu mare greu răspunsul ministrului, ce-i drept, s’a luat la "cunoscinţă, dór numai cu 88 voturi contra 77, va să 4ică numai cu o majoritate de 11 voturi.

„R om ânul“ şi atitudinea „exi­laţilor.^ Sub acest titlu am publicat în numărul de Marţi al fóiei nóstre unele pa- sagie dintr’un articol al „ Românului'1, în care acesta critioă şi condamnă atitudinea „exilaţilor44, acusându-i. că ei au provocat certele dela Sibiiu. Primind o întâmpinare la acest articul din sînul „exilaţilor11, „Ro­mânul41 de Mercur! scrie urmátórele:

„D-l S. Albini ne trimite o scrisóre ca întâmpinare la cele scrise de noi, în articolul „Pârghia de agitare11.

„D-sa susţine, că nimio nu a făcut spre a provoca scisiunea în comitetul naţional şi că a stăruit pentru pace şi conoilia- ţiune.

„D-l Albini neagă, că ar fi avut in­tenţia să conducă partidul naţional de peste munţi, de aoi dela Buouresoi, şi să pună „Tribuna** sub directa conducere a unui par­tid politic de aoi şi aousă pe d-l Raţiu d’a avó legături notorice ou partidul conser­vator.

„Trecând la cestiunea proprietăţii „Tribunei44, d-l Albini pretinde, că este a d-lui Brote, care n’ar fi primit preţul de résoumpérare.

„Luăm act de declaraţiunile d-lui. Al­bini, deşi le credem neîntemeiate, dér nu putem publica\scrisórea sa, spre a nu da nas- cere la noue polemice prin фаге, ceea-ce n’ar fi în folosul causei naţionale11.

*Soim, din indicaţiunile chiar, ce le-a

făcut „Românul“ în articolul său amintit, că şi d-l Eugen Brotc a debutat într’o scrisóre publicată în „ Voinţa Naţională44 cu învinuirea, oă Dr. Raţiu ar face treburile conservatorilor din România.

Nu merită scrisórea lui Brote să facem citaţiunl dintr’ânsa, ori chiar să-o repro- duoem, căci afară de acea parte a ei, în care se invinuesoe sóu mai bine 4 s se calumniâză d-l Raţiu, scrisórea nu conţine, decât palavre.

Sorisóre d-lui Brote, ca să potă fi publicată într’un 4*аг militant de partid, trebuia să aibă şi ea neapărat un colorit militant, şi aşa a fost neînoungiurabil, ca „representantul autorisat41 al ideilor d-lui Slavici să privéscá pe adversarul său Dr. Raţiu prin ochelarii de partid, împrumutaţi dela redactorul 4 aru u „Voinţa Naţio- nală.u

SOIRILE Ş iL E I .— 26 Ianuarie.

„Masa studenţilor41. Soim, că institutul „Albinau ajutoră vre-o 50 de studenţi dân- du-le masa gratuit. Aouma ministrul Wlas­sics oere prin directorul superior de şcole din Sibiiu, ca institutul „Albinaa să facă statute pentru acâstă masă a ştudenţilor.

—o—-Fişpan şi redactor. „Kronsi. Ztg.u, din

loo scrie, oă redactorul ei Lutz Korodi va intenta contra fişpanului Maurer la tribu­nalul de aici proces pentru vătămare de onore, er contra 4iarului vKronst. Tageblattu. care a calumniat pe Korodi într’un articul, va înainta incusa, pe calea judecătoriei de pressă.

Pulszky lovit de dambla. O telegramă din Budapesta comunică, că Carol Pulszky, despre al căruia cas ssnsaţional am vorbit în numărul de erl, a fost lovit alaltă-erX de dambla în partea stângă. Totă partea stângă a corpului îi este atât de paralisată, încât nici împunsăturile acului nu le simte. Aceeaşi telegramă afirmă, că ataoul cree- rilor lui Pulszky nu numai oă e oonstatat, dér e în măsură atât de mare, înoât nu mai póte fi vorba de scăpare.

— o—Afacerea-Mikîos. Fostul fişpau al co­

mitatului Borşod, Iuliu Miklós, despre care amintiserăm, că a înşelat statul cu con­cesionarea căii ferate vicinale din valea Boldva, a fost acusat din partea advo­catului Iosif Szabo la tribunalul din Miş- colţ pentru 6 fapte diferite. Tribuna­lul a anulat aouma trei puncte din acusă, între oarl şi acusa pentru ori ma de esacţiune (Erpressung); din contră însă a ordonat cercetare judeoătorâsoă contra lui Miklós pentru delictul de esa.ţitmc în­tr’un cas, apoi pentru încercarea crimei de esacţiune şi pentru delictul defăimărei. — Fóia oficială dela 5 c. publică autograful prea ’nalt, prin care fîşpanul Iuliu Miklós este dimisiocat din postul tău.

Atentat asupra unei poşte. Se scrie, că asupra trăsurei de postă dela Uióra, s’a comis dilele acestea un atentat din partea, a doi omeni, cari pe drumul dintre Vereş- mort şi Cucerdea opriră trăsura şi oerură dela vizitiu, să-i ia şi pe în trăsură. Vi­zitiul, care toomai atunci ducea o sumă mai mare de bani, li-a spus, c* lui nu-i este iertat să ia pe nimenea in tiăsură şi cu asta începu vsö mâne repede oaii. Unul dintre óméul scóse atunci un revolver şi puşcâ asupra vizitiului. Glonţul nimeri în spate pe bietul vizitiu, care plin de sânge ajunse la Cucerdea, unde făcu arătare la gendarmenă.

—o —0 mare nenorocire. Diu Fiume se

depeşâză, că naea italiană „Nuova Giovana41 a suferit naufragiu pe oalea dela Civita vechia spre Partinico. Tot personalul năii a că4ut victimă valurilor rnărei.

- o —Notificare. Regele Carol al României

a primit din partea Reginei Regatului Unit al Marei Britanii şi Irlandei, Impă- rătâ.să a Indiilor, scrisorile prin cari no­tifică Regelui şi Reginei că Ducesa de Yorc, soţia nepotului său. Priuoipele G-eor- ge-Frederic Eruest-Albert, Duce de York, a dat nascere unui Principe. Exc. Sa Sir George Hugh Wyndham, trimis extraor­dinar şi ministru plenipotenţiar al Marei- Britanii, a avut ouóre a remite M. S. R e­gelui scrisorile de notifioare.

—o —Pentru aspiranţii de oflcerî în acti­

vi tale. Majestatea Sa monarchul a aprobat cu data de 27 Ian. c. disposiţiunea minis­trului comun de resbel, pe basa căreia acei voluntari, oarl au depus esamenul de ofi- ceri în reservă şi voeso să între în activi­tate, de acum înainte au a depune esa­menul de oficer în activitate la comandele de divizie, respective de brigadă. Afară de acésta în disposiţiunea ministrului se spune espres, că la trecerea în armata comună activă pot aspira numai aoei ofioerî în re­servă, cari în decursul anului de voluntar au fost clasifioaţi, ca „eminenţlu şi cari din partea comandanţilor de trupe se recomandă ca o ftcuisiţiuue estraordinară.

— o—Gonă în contra flşpanilor. Oposiţia

estremă a început o adevărată g0nă în contra fişpanilor. Ugroniştii vorbesc acum de nouă scandaluri, ce au să urmeze în dietă şi cărora vor trebui să cadă jertfă încă doi fişpanl, cari sunt prinşi cu „mâ- ţa’n sac*. Unul dintre aceştia se 4ice, că va fi descoperit oâfc mai curând.

—o —Armele roşiorilor. Pân’acuma parte

din regimentele de roşiori au fost armate cu lanoe şi cu revolvere, parte cu oara- bine. Ministrul de răsboiu român a decia acuma, că de-aci încolo, toţi roşiorii vor fi

Mr. 2 1— 1896 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

srmaţl cu carabine, pentru-oă adese-or! se pote întâmpla oavaleriei de a se lupta pedestru.

—o—Mareşalul Martinez Campos, fostul

comandant suprem al espediţiunei spaniole în Cuba, a sosit alaltă-erî noptea în Ma­drid. La gară fu întâmpinat de miniştri spanioli, de representanţii autorităţilor ci­vile şi militare şi de-o considerabilă mul' ţime de popor. In loo însă să-i strige „urrau generalului, mulţimea înoepu să fluere: s6mn, că n’a fost mulţămită cu procederea lui Campos in Cuba.

—o —încă un pod peste Dunăre. Din Bu-

curesci se telegrafiâză, că între guvernul român şi între cei sârbeso se tracteză ac­tualmente de construirea unui nou pod peste Dunăre, anume între Cladova şi Turnu-Severin. Prin acest pod s’ar împreuna reţeua căilor ferate române cu cele sârbesci, via Turnu-Severin-Cladova-Niş.

—o—Recruţi revoluţionari. Se telegrafiază

din Brucsela, că acolo a produs nespusă sensaţiă o scenă, ce s’a petrecut pe când 8§ lua jurământul recruţilor. Recruţii adecă, îndată după ce li-s’a cetit formula jură­mântului, au isbucnit ou toţii în strigătul: *Trăiască rcvoluţiuneau.

Noue instalaţiunî şi eonstrucţiunî în "Constanţa. Creditul de un milion de lei, ee-1 va contracta comuna Constanţa, va fi întrebuinţat: 300,000 de Lei pentru insta- laţiunea de băi, 300,000 Lei pentru clă­direa unei casine, 200,000 Lei pentru con­struirea unei hale, 150,000 Lei pentru construirea de clădiri de şc61ă şi în fine30,000 Lei pentru pavarea bulevardului Carol.

Teatru german. D-l Born a secerat în piesa „Familienbaadau, al căreia autor este el însuşi, cel mai deplin succes. Ac­torul ca şi autorul a fost viu şi frenetic aplaudaţi. — Drisâră d-l Bonn va ţină de adio o prelegere, predând la dorinţa mai multora câteva din naraţiunile sale umoris­tice militare, cari au fost atât de mult gus­tate în Sibiiu.

0 petrecere se va arangia în comuna JFiga la 9 Februarie n. c. Venitul este destinat |n favorul bisericei şi şcolei. Intrarea de

fpers6nă 50 or. Iu pausă se vor juca jo ­curile naţionale: rBătutau, flCăluşerulu şi „Românul4*. Familiile sunt avisate la pro- visiune proprie.

loştii grăniţerl români din Bănat şi pădurile lor.

(Urmare.)

VI. întinderea si organisaţia ocalelor. — Cele 253,000 juguri sunt împărţite în cinci -ooole silvice, cu suprafeţe inegale, variând dela simplu la dubiu, relieful terenului după dificultăţile de transport, şi mai ales după gruparea munţilor şi a comunelor îndri­tuite. Suprafaţa oea mai mică de păduri este în ocolul Caransebeş ou 26000 juguri, şi cea mai mure în ocolul BozovicI, care are peste 63000 juguri. In termin mediu,

] suprafaţa pădurilor dintr’uu ocol revine la .50600 juguri, seu aproximativ 250C0 hec­tare.

Ocolele sunt mari, chiar forte mari. Ele sunt apropo din cele mai mari ce esistă, şi cari în Ungaria na trec peste 3G000 hectare, suprafaţa medie fiind numai de 8600 h. Şefii de ocole luore/.ă forte mult, j|i dovedă despre acesta este numărul hâr­tiilor intrate şi eşite din oanoelane, care la unele oc61e oum este de es. Ohaba-Bistrei, a atins ţifra de 2000 in cursul unui an. In Bucovina întinderea ocolelor silvice variăză în regiunea de podgorie între 3000 şi 5000 heot. în regiunea muntosă este de 10.000 pănă, la maximum 26.000 hect. La noi ocolul cel mai mic este în presinte Tulcea cu 2342 h., âr cel mai mare, Curtea de Argeş, in judeţul Muscel ou 38.000 h ect.; 4er atât în Bucovina cât şi la noi în Ro­

mânia, ocólele se fac din an în an mai mici.

Şefii ocólelor sunt ajutaţi în luorurile de cancelarie de câte un brigadier numit „de control4* (brigadier sodentar). Fiă-care canoelarie are şi un servitor.

In serviciul esterior, numărul agenţi­lor de pază este în fiă-care oool de 3 brigadieri numiţi „de inspecţiuneu, şi 14 — 16 media 15 pădurari, împărţiţi în trei sec­ţiuni seu brigádé, având fiă-care de şef pe un prim-codrean. Astfel suprafaţa de pă­dure, dată în paza unui pădurar este de minimum 867 h. (ocol Caransebeş), maxi­mum 2100 hect. (în ocolul BozovicI) şi media de 1667 hectare.

In restul Ungariei, cercul de pază al unui pădurar variază între 400 şi 3500 hect., media 1150 hec. In Bucovina este de 200 - 500 h. în podgoria, şi de 1000 pănă la 3000 h. în regiunea muntuosă. Prin ur­mare, întru cât privesoe agenţii de pază, ei sunt în nuusăr suficient. Numai astfel să şi esplică cum şefii de ocóle pot face faţă tuturor necesităţilor serviciului. Ei au un concurs tficace înbrigadierl al căror cero de supraveghere este de: maximum 10500 hec. minimum 4333 hect; şi în termin mediu de 8333 hectare.

Comunitatea are deja pavilióne esce- lente pentru locuinţa şefilor de ooóle din Ohaba-Bistrei, Teregova si Orşova. In ocólele de Caransebeş şi Bozoviol ele lip­sesc; dór s’au luat măsuri oa se se cons- truiescă şi aci. Unde esistă paviiióne, acolo locuesc în general şi oeilalţl impiegaţi ai canoelariei, adecă brigadierul de control şi servitorul, piseiu, că paviliónele pentru lo­cuinţa şefiior de ocóle sunt de o construc- ţ e escelentă, şi în adevór ele presintă tot oonfortul necesar unui familist. Am văcjut pavilionul de reşedinţă al ocolului de Ohaba-Bistrei, care a servit odinioră de lo­cuinţă şefului companiei din acei sat. Casa are pâreţii groşi, de cărămidă, învălită ou ţigle, şi cuprinde: un birou al şefului, sa­lonaş, cameră de dormit, sufragerie, că­mară pentru alimente, bucătărie şi pivniţă; in acelaş oorp de clădire este şi cance­laria oficială, camera pentru brigadierul de control, pentru servitor, despărţite două coridóre şi o verandă în faţă. Mai este apoi o cameră mobilată compleot, dór fără lux, în care şeful nu are voe să pună ni­mic, ci este anume reservată pentru lojarea agenţilor din serviciul central când iasă la inspecţiune.

In curte se află: grajdul pentru cai, vacă cu lapte, rîmătoîl, remisă pentru tră­sură, coteţ pentru paseri, puţ, magazie pentru lemne, şi cuptor de copt pâne, lângă, care este o-a doua bucătărie de vară. Mai este apoi o grădină de pomi roditori şi de legumi, totul fiind împrejmuit cu zid seu ulucă şi întreţinute în bună stare. — Lojat în asemenea oondiţiuni, cu totă munca enormă şi cu tot salarul mic, înţe­lege orl-cine că şeful ocolului se găsesce fericit, şi nu este nevoit să părăsâscă ser­viciul căutând distraoţie pe la oafenelele din oraşe.

(Va urma).

N E C R O L O G . George Ucenescu, Proto-Psalt, instructor de musioă divină şi cantor la biserica Sf. Nicolae din Prund, după o scurtă suferinţă, a încetat din vieţă Joi în 25 Ianuarie (6 Februarie) la 4 ore p. m. în etate de 66 de ani, împărtăşit fiind cu Sf. Taine.

Despre acâstă durerosă perdere sub- scrişii îneunosoiinţ£ză cu mima frântă de durere pe toţi cumnaţii şi cumnatele, ne­poţii şi nepoţele, amicii şi cunoscuţii ră­posatului.

Rămăşiţele pământesc! se vor ridioa Duminecă în 28 Ianuarie (9 Februarie), la2 ore p. m. din locuinţa sa (Curtea biseri­cei) şi se vor depune spre eternă odihnă în cimiterul bisericei Sf. Nicolae din Prund.

Fiă-i îărina uşoră şi memoria binecu­vântată !

B r a ş o v , 26 Ianuarie (7 Febr.) 1896.Paraschiva Ucenescu nâsc. Neguţiu,

ca soţiă; Paraschiva I. Bertescu, ca fiică adopt.; loan Bertescu, oa ginere ; număroşl nepoţi şi nepote.j

SCIRÎ ULTIME.Viena, 6 Februarie. In cercu­

rile catolice de-aci se afirmă, că Maria Luisa, soţia principelui Ferdi­n an d ,^ se va mai înt6rce la soţul seu şi va face paşii necesari pentru divorţare. Este fapt, că prinţul Ferdi­nand a revoltat intriga lume cato­lică în contra sa, de altă parte înse, trecerea prinţului Boris la ortodoc- siă se că va închiega legăturiprietinesd între Rusia şi Bulgaria.

BucurescY, 6 Februarie. O tele­gramă sosită din Orşova publică, că atentatorul Poorter, fiiul natural al d-lui Braikoff, a fost prins în acel oraş. Poliţia din Orşova l’a predat pe Poorter autorităţilor românesc! din Vârciorova.

BucurescT, 6 Februarie. Astă n6pte la orele 2 a încetat din viaţă Nicolae Blarenberg, unul dintre cei dintâi parlamentari ai României.

BucurescT, 6 Februarie. După soi­rile sosite din Moldova, uraganul din cjilele trecute a causat mârtea mai multor ţeranî. Pagubele sufe­rite de locuitori sunt considerabile. Multe vite au fost omorîte.

Petersburg, 6 Februarie. Gene­ralul rusesc din suita Imperatului, contele Goleniceff Kuknoff, a ple­cat astăcjî la Sofia, ducend respun- sul Ţarului la scrisorea prinţului Ferdinand. El va asista la ceremonia botezului prinţului Boris.

L i t e r a t u r ă .pilele acestea apărut Nr. 2 din anul

al şeptelea, al revistei bilunară, „România Musicalăft sub direcţiunea D-lui Constan­tin M. Cordoneanu, cu următorul bogat sumar artistic-literar : 1) Corespondance de Genève, de Cheia de Sol ; Ü) Dorel (nu­velă) de Th. Avr. Aguletti ; 3) Academia de medicină din Paris — despre nusică;4) Profile —Giinoa de T. A. Aguletti; 5) Cronica umoristică de Aoelaş ; 6) Vapor teatru, de Cordoneanu; 7) Rubrica seriosă, de Satyr; 8) Mersul musicei peste Carpaţî; 9) Pentru „Rumânicher Lloyd“ de Th. Avr. Aguletti ; 10) Rubrica fatală ; 11) Din ga­zetele streine etc.; 12) Una-alta; 13) Bi* biografii. Preţul abonamentului în România : pe an 12 lei, pe 1/2 an 7 lei ; în străină­tate : pe an 14 lei, pe l/2 an 7 lei. Pentru preoţi, învăţători şi elevi pe an 8 lei, şi în Transilvania 3 fl. 50 cr. Redaciia şi admi­nistraţia în BucurescI str. Olteni 46.

*

In tipografia „A. Mureşianu“ din Bra­şov a apărut: România agricolă, studiu economic de Dr. George Maior, profeso- de agricultură şi fost e^timator espert la Banca agricolă din BucurescI. Preţul unui esemplar elegant tipărit 2 lei. — Valórea acestui important studiu este cunoscută ce­titorilor noştri din „Gazeta Transilvaniei*4. Purem cjice, că e un studiu economic scris cu adevărată pătrundere asupra României din tóté punotele de vedere. In cercurile de aie! acest studiu este forte apreţiat, ba a produs ohiar uu fel de sensaţiă. Cu atât mai apreţiat însă trebue să fiă el dincolo de Carpaţî, unde ar fi fórte de dorit, ca toţi patrioţii adevăraţi, mai ales însă băr­baţii dirigenţl să se ocupe în modul cel mai serios cu cestiunile tractate în scrierea d-lui Dr. Maior, cari sunt de-o importanţă cardinală pentru viitorul şi prosperarea ţării.

*

Povestiri de Petra-Petrescu à 80 cr. francate. De vânclare la administraţia nóstrá.

DIVERSE.Hierarchia catolică. In fasciculul mai

nou al almanaohului papal întitulat „Ge- rarchia catholicau găsim următorele date

interesante: Papa Leo al XIII-lea este al 263-lea Papă dela Sântul Petru. Colegiul cardinalilor constă actualmente din 62 membri; dintre aceştia 6 şi-au primit oar- dinalatul încă dela Papa Piu al IX-lea. Cel mai bătrân cardinal este Mertél, care e de 90 ani, ér cel mai tînăr este Svempe, care e de 45 ani. Afară de aceştia mai sunt:10 patriarchl, 815 metropoliţl şi episoopi de rit oriental, 343 metropoliţl şi episcopl în patribus, 13 matropoliţl şi episcopl fără nici un titlu, 7 preoţi grecescl cu titlul de episcop, şi 6 prelaţi fără residenţă bi- sericéscá.

Arme din resboiul de 7 anî. Pe mo­şia Kunersdorf de lângă Odera, unde ar­mata lui Frideric II a fost învinsă la 12 August 1759 de armatele aliate ruso-aus- triaoe, s’au aflat nu de mult mai multe arme din timpul acela. Şi anume s’au aflat ţevi de pusei, săbii, baionete, glonţe de tun, granate uşore, fereoăturî dela cară şi altele, oarl erau ruginite şi numai părţile de aramă erau mai bine conservată, dór şi acestea acoperite cu o pătură subţire de rugină. Unole săbii jjau mânere forte ma­sive şi frumos ciselate. Intre armele aflate sunt şi arme rusesol şi alte arme străine, cum şi o sabiă de pandur.

Yapor-teatru. De curând, în Europa, s’a constituit o societate, oare va construi un mare vapor, în care se vor cuprinde, pe lângă un restaurant mare şi o imensă sală de teatru, cu scenă, decoruri, maşină­riile oele mai moderne şi mai multe oa- bine pentru artişti, etc. Sala de teatru, oare va fi provécjutá şi cu loji, va cuprinde 2000 locuri. Acest teatru-vapor are de scop să înlesneseă de-a putea vedea şi aucjiarta şi aoei locuitori, cari prin lipsa de clădiri confortabile şi din causa prea marei de­părtări de centrele de civilisaţiune, sunt lipsiţi de plăcerile artistice. Planul socie- tăţei, ca primul voiaj artistic al acestui vapor, să-l facă în Rusia, pe fluviul Volga. Vaporul se va opri la tóté oraşele, mici şi mari, cari sunt preserate pe ambele maluri ale Volgei, pănă aprópe de obârşia fluviu­lui, adică pănă acolo unde se póte face marginea acestui mare vapor. Prin mijlo­cul acestui vas, vor putea profita de artă chiar şi loouitorii cei mai sălbateol de prin America de Sud, şi Australia cu multele ei msuie.

Erăşi o mărturisire pe patul de morte. Dm Şopron se anunţă, că pe moşia din Iván a contelui Szecsenyi, înainte cu oâte-va luni păzitorul de pădure Vendelin Novak îşi omori soţia pentru de а-se puté căsături cu amautasa. Omorul rămase nedes­coperit, deóre-ce Novak la timpul său fă­cuse arătare autorităţilor, că puşca lui se slobozise de sine şi glonţul nimeri pe soţia sa, care îu urma acésta muri. In 2 c. tatăl lui Novak, un moş0ng de 81 ani, aflându-se pe patul de mórte, descoperi preotului din oomuna Ivan şi gendarmilor de aoolo, că fiiul său îşi omori însu-şl soţia. Novak j un. fu imediat arestat, şi în deoursui ceroetărei se constata, că el [încercase înc’odată să-şi împusce soţia, pe care o urîa nespus de mult, fiind ea forte gelosă. De altă dată el aprinsese o oolibă, în care se aflau soţia sa, tatăl său şi cei cinci copii ai săi, şi nu­mai ou greu putură aceştia scăpa de-a nu arde de vii.

Eftinirea perului. De când cu răsboiul chineso-japonez, preţul perului a scă4ut considerabil. învingătorii japonesi au tuns moţul Chinesilor şi l’au vândut Europenilor. Părul Orientalilor însă nici pe departe nu e aşa bun oa oel din Europa, şi cu deose­bire oa părul fetelor de ţăran, pe oare Fran- cesii îl cumpără chiar şi ou 6000 franci, de chilă, ba pentra o chilă de păr de fat& tinără dau chiar şi 10,000 franci. Este in­teresant, că părui de tot cărunt 1 chilă costă 15—25,000 franci.

Proprietar : Dr. Aurel iflureşianiio

Redactor responsabil : G i * e g o p i u m a i o r .

Pagina 4 GAZETA TRAN SILVANIEI Nr. 21— 1896.

C u rsu l la b u rs a din V iena.Din 6 Februarie 1896.

Renta ung. de aur 4% . . . . 122.70Renta de cor6ne ung. 4% . . . 99.10Impr. o&il. fer. ung. în aur 4 1/2% . 125.20Impr. o&il. fer. ung. în argint 4 l/2% 102.16Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.65Bonuri rurale ungare 4% . . . 97.65Bonuri rural* croate-slavone. . . 98.—Imprum. ung. cu premii . . . . 153.50Losurî pentru reg. Tieei şi Segedin. 141.50Renta de hârtie austr......................101.05Renta de argint austr......................101.10Renta de aur austr........................... 122.55Losurî din 860 ........................... 147.75Acţii de ale Băncei austro-ungară. 1075.—Acţii de-ftle Băncei ung. de credit. 431.25Acţii de-ftle Bâncei austr. de credit. 378.75Napoleon dori...................................... 9.61Mărci imperiale germane . . . 59.2272JLondon v i s t a ................................ 121.20Paris v i s t a ...................................... 48 021/2Rente de cor6ne austr. 4%« . . 10i .50Mofce italiene...................................... 44.15

C u rsu l p ie ţe i B ra ş o v .Din 7 Februarie 1896.

Bancnote rom. Camp. 9.51 Vând. 9.54Argint român. Cump. 9.47 Vend. 9.52Napoleon-d’ori Cump. 9.57 Vend. 9.61Galbeni Cump. 5,62 Vend. 5.67Ruble rusesc! Cump. 127.i/ i Vend. —.—Mărci germane Cump. 58.80 Vend. —,—Lire turcesol Cump. —.— Vend. —Soris. fono. Albina 5°/0 —.— Vend. — .—

Subsemnatul are onorea a face cu­noscut P. T. public din Braşov şi din afară, că d e - ô r e - c e e s t e pe c a l e de d i ­v o r ţ cu soţia sa Efrosina V. Bidu născ. Creţoiu, nimeni së nu-i mai crediteze aceş­tia nimic, nici bani, nicî mărfuri, căci sub­scrisul nu ya plăti nici o datorie, séu cont făcut de fosta sa soţie.

P icătu rile U slom acM

8 9 1 ,1 -2 V. ÏÏ. Bidu.

cari au efectü escelentü în contra tu- turorü bólelorű de stomachű, suntü unü m edicam entii a i e a p é r n t í í de B ip s ă p e n l r u « r i - c e c a s ă , la lipsă de apetitü, slăbiciunea stoma- chului, respiraţia cu mirosü greu, vân­turi, râgăâlă, colică, catarü de sto­machű, flegmă, gălbinara, grâţă şi vo- mare, consilpaţiă, şi la durere de capü, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficatü şi hemoroide ca mijlocü apro­bată şi sigurü de vindecare.

La bólele indicate s’a constatatű picăturile Marîazeller ca celü mai bunü leacü, care confirmă sute de testimonii. Preţulîi unei sticle cu prescrierea de întrebuinţare 4 0 cr. Sticla índoitü de mare V© cr. Espediţia centrală prin farmacistulö OARL BRADY, K r e m s i e r (Moravia).

Picături veritabile suntü numai acelea, pe a cărora embalage este li­pită o făşiă verde cu cuvintelc : „B e- z e u g e di e E c h . t l i e i t u cu sub­scrierea mea.

Picăturile Mariazeller veritabilese află: B r a s o v ü : farmaciile Iul. Ilornung, F . Jekelius W-we, Franz Kel- lemen, Fd. Kuyler la Hygiea, Vict. Roth, H. G. Oberi. H o s s z u f a l u : farmacia: Gustav Jékelius. 0 s e r n á t- f a l u : farmacia Jose f Drodtleff.

Giro-Contola b an caAustro-Ungară.

Cassa de bancă, comisióne şi de schimb

T e l e f o n i r . o o .

N U SSB Ă C H E R & B E E RB S i i Ş O ■V-

Avem onóre a recomanda serviciile nóstre în tóté afacerile şi transacţiile de bancă şi anume:

Cimiperăm şi vindem hârtii de valóre fiîcSigene şi stre­ine, acţii, scrisuri fonciare, obligaţii, du p ă c u r s u l cfilai»flîîl Q irn TI QTI "Pl 80% din valórea cursului pe hârtii deulii un ullUuii, valore aie statului, scrisuri tonciare şi priorităţi;

70°/0 din valórea cursului pe hârtii de bancă şi efecte ce sunt cotate la bursele din Viena şi Budapesta cu dobândă moderată.

Rescumpérám fără nici o detragere totfeliul de cupóne.

lui no® m e r i i î ir i jpieţele Euiopei, cum şi transociene.

llPPUPÎ cu P™visióne mici pe tóté pieţele comerciale llUuliii europene şi tiansociaue.

ünimim 1101111110111 socotelă, corent şi bonificăm I I 11111111 11 up Iliiül 1 interese după învoir

de poliţe, asig- naţii pe tóté

şi bonificam P re p ă n ă l a 3

fórte ieftin o r i şi c e

pj la tragere cu câştigul cel mai mic, pen­ii tru diferinţa cursului.

Atribuim o deosebită atenţie afacerilor cu efecte şi suntem înpcsiţie ori şi ce hârtii de valóré a-le Tinde, după cursul (Jilei. —

Suntem la disposiţie de a da informaţiuni şi desluşiri specia­liste. — Convertim capitale plasate în efecte, cari aduc interese mici, în eiecte cu interese mai mari.

Efectuăm or! şi ce operaţie la bursele din lăuntru §\ streină* tate în mod fórte culant, dând ori şi ce informaţii. — Aflându-neîn relaţii strinse cu Filiala Transilvană a Băncei ungare de escomptşi Schimb, suntem în plăcuta posiţie de a fiualisa torte avantagios tóté transacţiunile de bancă.

Promese la tóté tragerile

de loterie.

Comunicăm cu plăcere ori şi ce infor­maţii şi consilii conscienţiose în afacere de bancă şi prin corespondenţă.

Revisie de

losurî gratis.

„CRIŞANA“ societate pe acţii de credit şi economii în BRAD.C o n v o c a r e .

Membrii societăţei de economii şi credit „Crişana" sunt invitaţi la:

a V-a adunare generală ordinarăce se va iné în 15 Martie a. c. st. n. la 2 ore p. m,

în localitatea societăţei în Brad.

O b i e c t e l e :

1. Deschiderea adunărei.2. Constatarea membrilor presenţi.8. Constatarea împlinirei prescriptelor din

§. §. 50 şi 76 a statutelor.4. Alegerea alor doi bărbaţi de încredere

şi doi secretari pe un an.5. Raportul direcţiune! şi a Gomisiunei

de supraveghere pro 1895.6. Deciderea asupra compturilor anuale

şi a distribuirei profitului curat.7. Salariile oficialilor pro 1896.8. Ficsarea mari elor de presenţă pro

1896.9. Alegerea comisiunei de supraveghere.In lipsa membrilor receruţi de peste ju-

metate din părţile fundamentali, adunarea în sensul §-lui 51 se va ţină la 22 Martie st. n. a. c. la locul şi timpul indicat.

Membrii pot lua parte în personă séu prin plenipotenţiari*) lor în sensul §-lui 52 din statute.

Numerul membrilor înscrişi cu 31 De­cemvre 1895 a fost 114 cu 419 părţi funda­mentali à 50 fl. = 20,950 fl,

Brad la 31 Ianuarie 1896.Vasiliu Dâmian,

director.

*) Plenipotenţiez ptiu acésta pe d. membru . . . ................ a mS representa cu părţi (voturi) la adu­narea generală din 15 respective 22 Martie 1896 a societăţei de economii şi credit „Crişanau în Brad.

Martori:

C o n t u l B i l a n t u l - a i .-A - a T I T7- I E s

Cassa în n u m ă ra r ...........................................Cambii escomptate...........................................împrumuturi pe obligaţiuni...........................împrumut h ip o te c a r ......................................M o b i l i a r ........................... 390 fl. 79 cr.După amortisare de 10°/0 39 fl. 08 cr. Interese de reescompt anticipate . . . . A nticipaţiunî......................................................

fl.

266111323530485

7589

351180110

cr.

69 | 01 ; 56 30 j

I16 î

154613 I 43 |

P A S I V E : fl. cr.

Capital social . . . . Depuneri spre fructificare Cambii reescomptate . . Dividende neridicate . . Fondul de reservă . . . Interese anticipate . . . Diverse conturi creditóre. P r o f i t c u r a t . . . .

20950104513

12370107

62842»35

507502

154613

58

59 12 86

2843

S t e f a n A l b i t m. p.,controlor.

P e t r u f l t i m b a ş m. p.,comptabil.

B r a d , la 31 Decembre 1895.V a s i l f e D a i n i a i i m. p., I o a n M u ş i i m. p.,

director. cassar.Subsemnata comisiune de supraveghere am esaminat Contul Bilanţului şi conformându-1 cu registrele prin

cipale şi ausiliare le-am găsit în consonanţă şi esact.S in i& o n I S ă c i l l a m. p., P e t r u 6 1 i g o r m. p.# T e o d o r P o p m. p.

C ontul p ro fitu lu i şi perderilox.B Ş I T E

Interese de depuneri ......................................Interese de reescompt . . . . . . .Salarii . ............................................................C h i r i e .....................Competinţe de timbru .................................Spese d iv erse ....................... . . . . .Maree de presenţă . ......................................Amortisaţiunl de m o b ilia r ...........................C o n t r i b u ţ i u n e :

a) e ra r ia lă ........................... fl. 469.97 cr.b) comunală . . . . . fl. 130.40 cr.c) de 10°/0 după int. de dep. fl. 515.35 cr.

P r o f i t c u r a t ................................................

cr.

5157930

1420200

32503255

39

11157502

1 7 1 5 5

4031

5945

08

722883

I N T E A T E

Interese . . .

Provisiunl . . .

Diverse . . . .

Tacse de înscriere

f l .

11006

2787

3343

19

17155

cr.

07

74

02

S t e f a n A l ï m m. p.,controlor.

P e t r u I i i m l ) a ş m. p,jcomptabil.

B r a d , la 31 Decembre 1895.V a s i l i u D a m f a n m. p , I o a n R u s i i m. p.,

director. cassar.Examinând contul profitului şi al perderilor şi confrontându-1 cu registrele principale şi ausiliare l’am

în consonanţă şi esact.S f m i o n B ă c i l l ă m. p. P e t r u C jr lig o r m. p. T e o d o r P o p m. p.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.