ISTORIA ROMÂNILOR...3 Preliminarii Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală,

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

ARIA CURRICULARĂEDUCAŢIE SOCIOUMANISTICĂ

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

Clasele V-IX

Chişinău, 2019

2

Aprobat:– Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019– Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de

lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalRodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,

expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică

GRUPUL DE LUCRU:Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM, grad didactic superior, IPLT

„Orizont”, Chişinău Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coşbuc”, Bălţi Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chişinău Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, ChişinăuGalina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, GlodeniOlga MARDARI, grad didactic superior, IPLT „G. Gaidarji ”, Comrat Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne şi

Management, ChişinăuDaniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, ChişinăuSvetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălţi

3

Preliminarii

Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teo-retică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora.

Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiecta-re didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a proce-sului de predare – învățare – evaluare.

Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrarea pe elev și şcoala prietenoasă copilului.

Disciplina școlară Istoria românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare.

Prezentul curriculum la disciplina Istoria românilor şi universală este parte compo-nentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele gimnaziale. Disciplina Istoria Românilor şi universală face parte din segmentul obligatoriu, ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe par-cursul ciclului gimnazial (clasa a V-a – a IX-a), în aria curriculară Educație socioumanistică.

Documentul actual este o continuitate a Curriculumului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cu-noștințe și gândire critică la formarea de abilități, de atitudini și valori – elemente indis-pensabile cetățeniei participative.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi univer-sală s-a ținut cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;

• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la cerințele educaționale speciale ale elevilor (CES), dar și la tradițiile școlii naționale;

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice;

4

• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățămân-tului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.

Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală include următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Com-petențe specifice, Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină, Unități de invățare, Unități de competență, Unități de conținut, Activități şi produse de învățare recomandate, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Cur-riculumul la disciplină include și finalitățile, prezentate după fiecare clasă și care reflectă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.

Elemente de dezvoltare/noutate curriculară la disciplina Istoria românilor şi universală:a) transpunerea abordării sistemice a curriculumului ca un concept în curriculumul

la disciplină; b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului

gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste; c) revizuirea competențelor specifice disciplinei; d) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a

fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționa-lizare, europenizare, tehnologizare etc.;

e) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;f) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;g) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; h) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență;i) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a

conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei „Moldova Digitală 2020” etc.;

j) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, în școală, în comunitate (la alegerea profesorului și a elevului);

k) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;l) selectarea pentru studierea obligatorie a noțiunilor și a personalităților istorice

(pentru fiecare an de studiu);m) includerea activităților de sinteză, a studiilor de caz în rubrica Activități de învă-

țare la discreția profesorului;n) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;

5

o) reducerea numărului unităților de conținut;p) transferarea unităților de conținut „Revoluțiile din anii 1848 – 1849 în Franța,

Statele germane, Statele italiene și Imperiul Habsburgic” și „Revoluțiile din anii 1848 – 1849 în Ţările Române” din clasa a VII-a în clasa a VIII-a și unităților de în-vățare „Primul Război Mondial” și „Marea Unire” din clasa a VIII-a în clasa a IX-a;

q) indicarea Conținuturilor curriculare ce nu vor fi evaluate la examenele de absolvi-re a ciclului gimnazial;

r) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.La baza elaborării Curriculumului la Istoria românilor şi universală, ediția 2019 pentru

treapta gimnazială au stat: documente naționale și internaționale de politici educaționale; ra-portul de sinteză a evaluării Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.

Modul de abordare în studierea trecutului istoric pornește de la istoria locală spre istoria națională, regională și cea universală.

Prezentul document, care este parte componentă a Curriculumului național, fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angaja-mentele asumate de către Republica Moldova și recomandările privind educația pentru o cultură democratică, educația pentru drepturile omului, educația interculturalității, stipulate în documente naționale și internaționale:

- internaţionale – Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabili-tăți (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);

- europene – Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elabo-rat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pen-tru cetățenie democratică şi educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referință al Competențelor pen-tru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);

- naţionale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvolta-re a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina şcolară istoria pentru învățământul gimnazial şi liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar ge-neral din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017).

6

Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor şi

universală;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din

aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei Istoria românilor şi universală, dintre componentele structura-le ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;

• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinții/reprezentanții legali ai

acestora, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organe-lor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document reglator pentru formatori, pentru societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţie de calitate. Autorii manualelor și ghidurilor metodologice vor respecta integral cerințele și recomandările curriculumului în elabo-rarea materialelor și organizarea activităților de predare – învățare – evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învățare la disciplină.

7

I. Repere conceptuale

Reperele conceptuale ale curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universa-lă includ totalitatea de concepte, principii și abordări ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură în spiritul democrației, consti-tuită din valori, atitudini, abilități, cunoştințe şi înțelegere critică.

Prezentul curriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrați-ei, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale diversității culturale), prioritatea finalităților educaționale, integralizarea predării – învățării – evaluării etc. și abordarea individualizată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil).

Prevederile conceptuale ale curriculumului la Istoria românilor şi universală se axează pe:

Curriculum ca teorie: Teoria generală a curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă teoria generală a educației și teoria generală a instruirii din per-spectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară, care vi-zează: definirea conceptului de curriculum în calitate de paradigmă a educației și model de proiectare a educației și instruirii; fundamentele filozofice, sociologice și psihologice ale curriculumului; fundamentele pedagogice ale curriculumului – finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile curriculumului: tipurile de curriculum; nivelu-rile; ariile curriculare; produsele curriculare; procesele de dezvoltare curriculară.

În ciclul gimnazial procesul educațional la Istoria românilor şi universală are urmă-toarele obiective:

– dezvoltarea gândirii critice; – dezvoltarea competențelor de lucru utilizând surse istorice (de informare și apli-

care în contexte diferite); – formarea abilităților de analiză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabi-

lire a relației dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;– formarea mecanismelor intelectuale, care să combată și să prevină discriminarea

și xenofobia;– stimularea asumării multiculturalității și a multiperspectivității;

8

– oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Edu-cație socioumanistică și altor arii curriculare;

– asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare.

Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe. Curriculumul ca finalitate este axat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-cheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare – în-vățare și de evaluare, iar competența școlară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse con-texte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).

Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a educa o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socioumanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristice societății civilizate, având la bază educația patriotică, morală și decențe ale comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamen-tele sociale.

Istoria românilor şi universală, fiind o disciplină obligatorie din aria curriculară Edu-cație socioumanistică, este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului po-por și a diversității tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a evita prejudecățile și a încuraja toleranța și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de înțelegere a rolului și semnificației persoa-nelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, de gen etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Edu-cația istorică reprezintă unul din cele mai importante și actuale aspecte care contribu-ie la dezvoltarea competențelor cetățeanului activ și responsabil, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv.

Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen-țelor, luarea în considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să-și construiască propria viziune, interconectând cunoștințele noi cu cele ante-rioare și le memorizează prin construirea propriilor semnificații sub îndrumarea cadru-lui didactic care este organizator, facilitator, coordonator.

9

Educația istorică contribuie la formarea/dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.

Finalitățile disciplinei Istoria românilor şi universală se reflectă nemijlocit în compe-tențele-cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, unități de competențe, uni-tăți de conținuturi, sugestii metodologice și de evaluare).

Conţinuturile curriculumului include competențe specifice, unități de competență, unități de învățare/conținut, activități de învățare, produse școlare recomandate și fi-nalități pe ani de studii/cicluri de școlaritate.

Competenţele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.

Unităţile de competenţă sunt derivate din competențele specifice disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unităților de compe-tențe le sunt asociate unități de conținut, acestea fiind mijloace de formare/dezvoltare a competențelor.

Curriculumul conține Matricea competențelor la disciplina Istoria românilor şi uni-versală, ciclul gimnazial (Tabel nr. 1) în care unitățile de competență sunt eșalonate pe clase și pe domeniile taxonomice de structurare a competenței și anume: • Cunoaștere și înțelegere;• Aplicare și operare;• Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: – asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice

ale disciplinei, corelând unitățile de competență – activitățile de învățare – uni-tățile de conținut;

– organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare.

Unităţile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise și flexibile cu urmă-toarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare.

10

Unităţile de conţinut (Detalierele de conținut) incluse în Curriculum sunt:– parte integrantă a cunoașterii Istoriei, a Curriculumului ca sistem și mijloace de

formare/dezvoltare a competențelor specifice ale disciplinei;– selectate în baza principiilor repartzării în timp și spațiu; cauzalității; structura-

lismului; stimulării motivației pentru învățare temeinică; accelerării stadiale a intelegenței; învățării prin acțiune; cunoașterii sistemice și legăturii teoriei cu practica, care asigură conexiunea dintre Istorie ca știință și Istoria românilor şi universală ca disciplină școlară;

– structurate conform principiului cronologic de studiere, de la local la național, european și universal (Tabelul nr. 1), dezvoltării gândirii critice și reflexive, princi-piului multiperspectivității în istorie, coerenței, continuității și relevanței.

Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a Clasa a IX-a

Spațiul local 10% 7% 9% 10% 10%

Spațiul național 35% 45% 50 % 50% 50%

Spațiul universal 55% 48% 41% 40% 40%

Tabelul nr. 2 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut, ciclul gimnazial

În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pen-tru studierea istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procen-tual de structurare a detalierilor de conținut prezentate în Tabelul nr. 2.

Activităţile de învăţare recomandate, element de noutate ale curriculumului, con-stituie acțiuni elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competențe și la diverse situații de învățare contribuie la realizarea finalităților edu-caționale propuse. Decizia privind selectarea activităților la clasă și a gradului de com-plexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivului de elevi.

Activităţile de învăţare în bază de proiect constituie nu mai puțin de 5% din nu-mărul de ore anual planificate. Din perspectiva dezvoltării și formării competențelor specifice ale disciplinei, activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studie-rea istoriei locale prin implicarea elevilor în cercetarea și promovarea personalităților, obiectelor, monumentelor, vestigiilor, patrimoniului din localitate, regiune și țară.

Produsul şcolar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și reali-zat de către elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educa-țională. Curriculumul conține liste de produse școlare pentru fiecare clasă, din cadrul căreia profesorul va selecta un produs pentru realizare pe parcursul unui an de studii.

11

Finalităţile educaţionale la disciplină sunt structurate pe ani de studiu/cicluri de școlaritate, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev.

Curriculumul conține principii și concepte clar definite, totodată, el păstrează liber-tatea și responsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educa-țional la disciplină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul selectează strategiile didactice de predare – învățare – evaluare, numărul de ore pentru unitățile de învățare, numărul și tematica activităților de sinteză, pornind de la unitățile de con-ținut sugerate.

Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/in-teractivă, centrarea pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc.

Curriculum ca proces include un ansamblu de activități interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea curriculumului, dar și comunica-rea curriculară.

Curriculumul ca proces și ca dezvoltare este o abordare operativă, conferă o dimen-siune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. Cur-riculumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și o completează pe parcursul aplicării, propunând îmbunătățiri.

Curriculum ca produs. Curriculumul la Istoria românilor şi universală, ediția 2019, reprezintă un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmă-rește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pen-tru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multimedia, proiecte didactice etc.

12

II. Administrarea disciplineiÎn învățământul gimnazial, conform Planului-cadru, disciplina școalară Istoria româ-

nilor şi universală face parte din aria curriculară Educație socioumanistică și are statut de disciplină obligatorie pentru clasele a V-a – a IX-a. Bugetul de timp săptămânal al dis-ciplinei este de 2 ore și anual de 68 ore pentru clasele V–VIII și 66 ore pentru clasa a IX-a.

Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. unităţi

de învăţare Nr. ore anual Asigurarea didacti-că/curriculară

Disciplină de bază

Educaţie socioumanistică

V 7 68 Manual, Ghid

VI 7 68 Manual, Ghid

VII 4 68 Manual, Ghid

VIII 7 68 Manual, Ghid

IX 7 66 Manual, Ghid

Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, ciclul gimnazial.

Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – în-vățare – evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.

III. Competenţe specifice disciplinei 1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând

cultura comunicării. 2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-

strând înțelegerea continuității și schimbării în istorie. 3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, ma-

nifestând poziția cetățeanului activ și responsabil.4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și

spirit critic.5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniului cultural, manifestând respect

față de țară și de neam.

13

3.1.

Mat

rice

a de

zvol

tări

i com

pete

nţel

or

spec

ifice

la d

isci

plin

ă

Com

pete

nţa

sp

ecifi

căU

nită

ţi de

com

pete

nţă

clas

a a

V-a

clas

a a

VI-a

clas

a a

VII-a

clas

a a

VIII-

acl

asa

a IX

-a

1.U

tiliza

rea

lim-

baju

lui i

stor

ic în

di

vers

e sit

uații

de

învă

țare

și d

e vi

ață,

resp

ectâ

nd

cultu

ra c

omun

i-că

rii.

1.1.

Iden

tifica

rea

term

enilo

r spe

cific

i Pr

eist

orie

i și E

poci

i An

tice.

1.1.

Sel

ecta

rea

din

text

a te

rmen

ilor p

en-

tru

desc

riere

a ev

eni-

men

telo

r / fa

ptel

or/

proc

esel

or is

toric

e.

1.1.

Rec

unoa

şter

ea

term

enilo

r ist

oric

i din

di

ferit

e su

rse

de in

for-

mar

e.

1.1.

Des

crie

rea

even

i-m

ente

lor/

proc

esel

or

isto

rice

din

Epoc

a M

o-de

rnă.

1.1.

Det

erm

inar

ea te

rmen

i-lo

r–ch

eie

ce c

arac

teriz

ează

ev

enim

ente

/pro

cese

/fe-

nom

ene

isto

rice

din

Epoc

a Co

ntem

pora

nă.

1.2.

Red

area

prin

cu

vint

e pr

oprii

a

sens

ului

term

enilo

r is

toric

i stu

diaț

i.

1.2.

Exp

licar

ea te

r-m

enilo

r spe

cific

i Epo

-ci

i Med

ieva

le.

1.2.

Apl

icar

ea te

rme-

nilo

r în

com

para

rea

even

imen

telo

r/pr

o-ce

selo

r ist

oric

e di

n Ep

oca

Mod

ernă

.

1.2.

Apl

icar

ea te

rme-

nilo

r ist

oric

i în

anal

iza

schi

mbă

rilor

surv

enite

în

soci

etat

ea m

oder

nă.

1.2.

Ope

rare

a cu

term

eni

isto

rici s

peci

fici E

poci

i Co

ntem

pora

ne în

ela

bora

-re

a co

mun

icăr

ilor o

rale

și

scris

e.

1.3.

Util

izare

a te

rme-

nilo

r ist

orici

spec

ifici

Pr

eist

orie

i și E

pocii

An

tice

în e

labo

rare

a en

unțu

rilor

/tex

telo

r.

1.3.

Red

acta

rea

enun

țuril

or/t

exte

lor

utiliz

ând

term

enii

isto

rici.

1.3.

For

mul

area

co-

rect

ă a

într

ebăr

ilor,

folo

sind

term

enii

isto

rici s

peci

fici E

poci

i M

oder

ne.

1.3.

Ela

bora

rea

enun

-țu

rilor

/tex

telo

r, fo

lo-

sind

term

eni i

stor

ici c

e re

flect

ă ev

oluț

ia o

me-

nirii

în E

poca

Mod

ernă

.

1.3.

For

mul

area

apr

ecie

ri-lo

r, co

nclu

ziilo

r priv

ind

eve-

nim

ente

le/f

apte

le/p

roce

-se

le și

feno

men

ele

isto

rice

stud

iate

.

2. A

mpl

asar

ea în

tim

p și

spaț

iu a

ev

enim

ente

lor,

proc

esel

or, f

eno-

men

elor

, dem

on-

strâ

nd în

țele

ge-

rea

conti

nuită

ții

și sc

him

bării

în

isto

rie.

2.1.

Iden

tifica

rea

area

lulu

i de

trai

al

popo

arel

or a

ntice

.

2.1.

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iilor

cu

pri-

vire

la is

toria

Evu

lui

Med

iu d

in d

iferit

e su

rse

cart

ogra

fice.

2.1.

Des

crie

rea

even

i-m

ente

lor,

fapt

elor

și

proc

esel

or is

toric

e în

ba

za h

ărțil

or și

repe

-re

lor c

rono

logi

ce.

2.1.

Dis

tinge

rea

schi

m-

băril

or te

ritor

iale

în

baza

hăr

ților

și a

repe

-re

lor c

rono

logi

ce.

2.1.

Rec

unoa

şter

ea c

on-

tinui

tății

și sc

him

bării

în

isto

rie în

baz

a re

pere

lor

cron

olog

ice

și su

rsel

or c

ar-

togr

afice

.

14

2.2.

Pla

sare

a ev

eni-

men

telo

r și p

roce

-se

lor i

stor

ice

într

-un

cont

ext c

rono

logi

c.

2.2.

Pla

sare

a ev

eni-

men

telo

r, pr

oces

elor

și

feno

men

elor

isto

ri-ei

med

ieva

le în

ord

ine

cron

olog

ică.

2.2.

Com

para

rea

even

imen

telo

r, fa

p-te

lor ș

i pro

cese

lor î

n co

ntex

te c

rono

logi

ce

și de

spaț

iu.

2.2.

Ana

liza

schi

mbă

-ril

or su

rven

ite p

e pa

r-cu

rsul

isto

riei m

oder

ne

cu a

juto

rul h

ărțil

or și

a

repe

relo

r cro

nolo

gice

.

2.2.

Inte

rpre

tare

a hă

rțilo

r is

toric

e și

geog

rafic

e ce

re-

flect

ă sc

him

băril

e su

rven

ite

ca u

rmar

e a

even

imen

telo

r po

litice

sau

mili

tare

.

2.3.

Tra

nsfe

rare

a el

emen

telo

r din

ma-

tem

atică

și Ş

tiinț

e în

ca

lcul

area

ani

lor ș

i în

desc

riere

a sp

ațiu

lui

isto

rico-

geog

rafic

.

2.3.

Util

izar

ea c

o-re

ctă

a te

rmin

olog

iei

cron

olog

ice

pent

ru

loca

lizar

ea în

spaț

iul

isto

rico

– ge

ogra

fic

al e

veni

men

telo

r din

is

toria

med

ieva

lă.

2.3.

Util

izar

ea a

dec-

vată

a c

oord

onat

elor

de

tim

p și

spaț

iu c

u re

ferir

e la

un

subi

ect

din

isto

rie.

2.3.

Arg

umen

tare

a im

pact

ului

schi

mbă

rilor

di

n Ep

oca

Mod

ernă

, uti

lizân

d hă

rțile

și re

-pe

rele

cro

nolo

gice

.

2.3.

Înca

drar

ea e

veni

men

-te

lor,

proc

esel

or și

feno

me-

nelo

r ist

orie

i con

tem

pora

-ne

în c

onte

xte

cron

olog

ice

și de

spaț

iu.

3.An

aliza

criti

că

a in

form

ație

i din

di

ferit

e su

rse,

po

rnin

d de

la c

ul-

tura

isto

rică,

ma-

nife

stân

d po

ziția

ce

tățe

anul

ui a

ctiv

și re

spon

sabi

l.

3.1.

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iilor

din

su

rse

cu re

ferir

e la

ev

oluț

ia o

men

irii î

n Pr

eist

orie

și is

toria

an

tică.

3.1.

Ext

rage

rea

info

r-m

ație

i ese

nția

le d

in

surs

e pe

ntru

des

crie

-re

a ev

enim

ente

lor ș

i pr

oces

elor

din

isto

ria

med

ieva

lă.

3.1.

Car

acte

rizar

ea, î

n ba

za su

rsel

or, a

eve

ni-

men

telo

r ist

oric

e ca

re

ates

tă g

enez

a de

mo-

craț

iei.

3.1.

Car

acte

rizar

ea

rolu

lui p

erso

nalit

ățilo

r is

toric

e m

arca

nte

în

baza

surs

elor

.

3.1.

Rec

unoa

şter

ea și

ac-

cept

area

per

spec

tivel

or

dife

rite

asup

ra fa

ptel

or și

pr

oces

elor

isto

rice

din

Epo-

ca C

onte

mpo

rană

.

3.2.

For

mul

area

m

esaj

elor

sim

ple

în b

aza

info

rmaț

iei

sele

ctat

e di

n su

rse.

3.2.

Car

acte

rizar

ea

even

imen

telo

r/pro

ce-

selo

r din

isto

ria m

edie

-va

lă, f

olos

ind

info

rma-

ții d

in d

iver

se su

rse.

3.2.

Ana

liza

surs

elor

sc

rise

sau

vizu

ale

refe

ritoa

re la

isto

ria

mod

ernă

con

form

al

gorit

mul

ui p

ropu

s.

3.2.

Com

para

rea

in-

form

ațiil

or d

in d

iferit

e tip

uri d

e su

rse

isto

rice

cu re

ferir

e la

ace

lași

subi

ect.

3.2.

Com

para

rea

info

rma-

țiilo

r din

dife

rite

surs

e pe

n-tr

u st

abili

rea

asem

ănăr

ilor

și de

oseb

irilo

r în

abor

dare

a pr

oble

mel

or d

in is

toria

co

ntem

pora

nă.

3.3.

Util

izar

ea in

for-

maț

iei d

in d

iferit

e su

rse

isto

rice

în

expu

nere

a ev

eni-

men

telo

r din

Epo

ca

Antic

ă.

3.3.

Apr

ecie

rea

situ-

ație

i om

ului

în E

vul

Med

iu d

in p

ersp

eciv

a re

spec

tării

i dre

ptur

i-lo

r om

ului

.

3.3.

For

mul

area

ju-

decă

ților

asu

pra

com

-po

rtam

ente

lor s

ocia

le

din

Epoc

a M

oder

nă

din

pers

pecti

va c

ultu

-rii

dem

ocra

tice.

3.3.

Util

izare

a cr

itică

a

info

rmaț

iilor

din

dife

rite

surs

e ist

oric

e în

arg

u-m

enta

rea

opin

iei p

ro-

prii

priv

ind

resp

ecta

rea

drep

turil

or n

atur

ale

în

soci

etat

ea m

oder

nă.

3.3.

Apr

ecia

rea

nive

lulu

i de

man

ifest

are

a re

spon

sabi

li-tă

ților

cet

ățen

ești

în so

cie-

tate

a co

ntem

pora

nă.

15

4. D

eter

min

area

re

lație

i de

cauz

a-lit

ate

în is

torie

, dâ

nd d

ovad

ă de

gâ

ndire

logi

că și

sp

irit c

ritic.

4.1.

Enu

mer

area

ca

uzel

or e

veni

men

-te

lor d

in is

toria

an

tică.

4.1.

Com

enta

rea

cau-

zelo

r eve

nim

ente

lor ș

i pr

oces

elor

isto

rice.

4.1.

Des

crie

rea

cau-

zelo

r eve

nim

ente

lor ș

i pr

oces

elor

isto

rice.

4.1.

Exp

licar

ea c

auze

-lo

r și e

fect

elor

eve

ni-

men

telo

r,pr

oces

elor

și fe

nom

e-ne

lor d

in is

toria

mo-

dern

ă.

4.1.

Dis

tinge

rea

cauz

elor

și

cons

ecin

țelo

r pe

term

en

scur

t și l

ung

ale

unui

eve

ni-

men

t/fa

pt/p

roce

s ist

oric

.

4.2.

Sta

bilir

ea re

la-

ției d

intr

e ca

uze

și ev

enim

ente

.

4.2.

Com

para

rea

eve-

nim

ente

lor ș

i pro

ce-

selo

r din

isto

ria E

vulu

i M

ediu

.

4.2.

Cor

elar

ea d

intr

e ca

uzel

e și

efec

tele

ev

enim

ente

lor d

in

isto

ria m

oder

nă.

4.2.

Det

erm

inar

ea

rela

ției c

auză

-efe

ct

dint

r-o

mul

titud

ine

de

even

imen

te sa

u pr

oce-

se is

toric

e.

4.2.

Cor

elar

ea d

intr

e ca

uze-

le și

con

seci

nțel

e de

ord

in

econ

omic

, soc

ial,

politi

c și

cultu

ral a

le e

veni

men

telo

r/fa

ptel

or/p

roce

selo

r din

Ep

oca

Cont

empo

rană

.

4.3.

Con

stru

irea

sche

mei

cau

ză –

ev

enim

ent–

cons

e-ci

nţă

4.3.

For

mul

area

con

-cl

uziil

or c

u pr

ivire

la

schi

mbă

rile

care

au

avut

loc

în p

erio

ada

med

ieva

lă.

4.3.

Ded

ucer

ea e

le-

men

telo

r com

une

și sp

ecifi

ce a

le e

veni

-m

ente

lor/

fapt

elor

/pro

cese

lor

din

isto

ria m

oder

nă.

4.3.

Util

izar

ea re

lații

lor

de c

auza

litat

e în

ela

-bo

rare

a co

mun

icăr

ilor

oral

e și

scris

e.

4.3.

Sus

ţiner

ea a

rgum

enta

-tă

a u

nui p

unct

de

vede

re

priv

ind

cauz

ele

și ef

ecte

le

unui

eve

nim

ent/

proc

es/

feno

men

isto

ric d

in E

poca

Co

ntem

pora

nă.

16

5. V

alor

ifica

rea

trec

utul

ui is

toric

și

a pa

trim

oniu

lui

cultu

ral,

man

i-fe

stân

d re

spec

t fa

ță d

e ța

ră și

de

neam

.

5.1.

Rec

unoa

şter

ea

mon

umen

telo

r din

is

toria

anti

că –

par

te

a pa

trim

oniu

lui c

ul-

tura

l uni

vers

al.

5.1

. Sta

bilir

ea

fapt

elor

isto

rice

din

Evul

Med

iu c

are

au

cont

ribui

t la

form

area

id

entit

ății

de n

eam

.

5.1.

Rec

unoa

şter

ea

valo

rilor

isto

rico–

cul-

tura

le a

le lo

calit

ății

și al

e ță

rii.

5.1.

Cer

ceta

rea

obie

c-te

lor d

e pa

trim

oniu

din

lo

calit

ate

și di

n ța

ră.

5.1.

Evi

denţ

iere

a su

bstr

a-tu

lui i

stor

ic în

ope

re d

e ar

tă

și fo

lclo

r.

5.2.

Pre

zent

area

ro

lulu

i per

sona

lităț

i-lo

r în

isto

rie p

entr

u de

zvol

tare

a ca

lităț

i-lo

r per

sona

le.

5.2.

Det

erm

inar

ea.

cont

ribuț

iei m

arilo

r vo

ievo

zi la

des

ăvâr

și-

rea

iden

tităț

ii st

atal

e și

de n

eam

.

5.2.

Arg

umen

tare

a im

port

anțe

i mon

u-m

ente

lor i

stor

ice,

cu

ltura

le și

ale

nat

urii

pent

ru c

ultiv

area

re

spec

tulu

i faț

ă de

re

aliză

rile

trec

utul

ui.

5.2.

Car

acte

rizar

ea

fact

orilo

r car

e au

de

term

inat

form

area

co

nștii

nței

de

neam

în

baza

eve

nim

ente

lor ș

i pr

oces

elor

stud

iate

.

5.2.

For

mul

area

arg

umen

-te

lor r

efer

itoar

e la

subi

ecte

ca

re p

un în

val

oare

trec

utul

is

toric

al n

eam

ului

în b

aza

anal

izei r

olul

ui p

erso

nalit

ă-țil

or m

arca

nte.

5.3.

Prom

ovar

ea

patr

imon

iulu

i cul

tu-

ral p

rin m

odel

area

și

prez

enta

rea

obie

cte-

lor s

peci

fice

prei

sto-

riei/i

stor

iei a

ntice

.

5.3.

Pro

mov

area

pa-

trim

oniu

lui c

ultu

ral

prin

mod

elar

ea și

pr

ezen

tare

a ob

iec-

telo

r spe

cific

e ep

ocii

med

ieva

le.

5.3.

Dem

onst

rare

a ati

tudi

nii g

rijul

ii fa

ță

de p

atrim

oniu

l cul

tu-

ral ș

i nat

ural

.

5.3.

Val

orifi

care

a di

vers

ității

etn

ice

și cu

ltura

le în

pro

iect

e de

de

zvol

tare

insti

tuțio

na-

lă și

loca

lă p

rin p

rism

a tr

ecut

ului

isto

ric.

5.3.

Ela

bora

rea

proi

ecte

lor

de c

onse

rvar

e și

prom

ovar

e a

obie

ctel

or d

e pa

trim

oniu

lo

cal,

națio

nal ș

i uni

vers

al.

Tabe

l nr.

3 M

atric

ea d

ezvo

ltării

com

pete

nțel

or la

disc

iplin

a Is

toria

rom

ânilo

r şi u

nive

rsal

ă, c

iclu

l gim

nazia

l

17

IV. U

nită

ţi d

e în

văţa

reCL

ASA

A V

-APR

EIST

OIR

E. IS

TORI

A A

NTI

CĂ

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ă U

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re re

com

anda

te

1.1.

Iden

tifica

rea

term

e-ni

lor s

peci

fici P

reis

torie

i și

Epoc

ii An

tice.

1.2.

Red

area

prin

cuv

inte

pr

oprii

a se

nsul

ui te

rme-

nilo

r ist

oric

i stu

diaț

i.1.

3. U

tiliza

rea

term

enilo

r is

toric

i spe

cific

i Pre

is-to

riei ș

i Epo

cii A

ntice

în

elab

orar

ea e

nunț

urilo

r/

text

elor

.

PREI

STO

RIE

–Ap

ariți

a om

ului

–O

cupa

țiile

om

ului

în p

reis

torie

–Fo

rme

de o

rgan

izare

soci

ală

în p

reis-

torie

–Ap

ariți

a cr

edin

țelo

r și a

rtei

–U

rme

ale

omul

ui p

reis

toric

în sp

ațiu

l ro

mân

esc.

Civ

iliza

ția C

ucut

eni-T

ripol

ie

EPO

CA A

NTI

CĂ. O

RIEN

TUL

ANTI

C –O

mul

și m

ediu

l în

Orie

ntul

Anti

c. P

o-po

arel

e O

rient

ului

Anti

c –O

rașe

-sta

te, r

egat

e și

impe

rii în

Orie

n-tu

l Anti

c (M

esop

otam

ia, E

gipt

ul, I

ndia

, Ch

ina,

Per

sia)

–Cu

ltura

și c

ivili

zația

Orie

ntul

ui A

ntic.

Ap

ariți

a sc

risul

ui. B

abilo

nul.

Cele

șap-

te M

inun

i ale

Lum

ii An

tice

EURO

PA ÎN

AN

TICH

ITAT

E. G

RECI

A AN

-TI

CĂ –O

mul

și m

ediu

l în

Grec

ia a

ntică

–Ci

viliz

ația

cre

to-m

icen

iană

. Gre

cia

hom

eric

ă –Fo

rmar

ea p

olisu

rilor

. Mar

ea c

olon

iza-

re g

reac

ă

• Di

scuț

ii di

rijat

e de

spre

orig

inea

om

ului

și v

iața

lui p

e Pă

mân

t;•

Real

izare

a un

ui d

ialo

g vi

rtua

l cu

un „

pict

or d

in p

reis

torie

”;•

Elab

orar

ea p

lanu

lui-s

chiță

a u

nei c

ălăt

orii

imag

inar

e în

pre

isto

rie;

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a te

rmen

ilor s

peci

fici p

reis

torie

i și e

poci

i anti

ce;

• Al

cătu

iere

a un

ei p

oves

tiri d

espr

e ci

viliz

ația

anti

că, u

tilizâ

nd te

rmen

ii sp

ecifi

ci p

ropu

și;•

Exer

ciții

de

form

ular

e a

unor

con

cluz

ii pr

oprii

des

pre

viaț

a st

răm

oșilo

r în

anti

chita

te;

• Co

men

tare

a un

or c

itate

des

pre

civi

lizaț

ia a

ntică

;•

Exer

ciții

de

desc

riere

a u

nor a

trib

uții

pe c

are

le a

vea

suve

ranu

l în

con-

duce

rea

stat

ului

anti

c;•

Exer

ciții

de

rest

abili

re a

unu

i eve

nim

ent i

stor

ic d

in a

ntich

itate

;•

Stud

iu: „

Get

o-da

cii”.

2.1.

Iden

tifica

rea

area

lu-

lui d

e tr

ai a

l pop

oare

lor

antic

e.2.

2. P

lasa

rea

even

i-m

ente

lor ș

i pro

cese

lor

isto

rice

într

-un

cont

ext

cron

olog

ic.

2.3.

Tra

nsfe

rare

a el

e-m

ente

lor d

in m

atem

ati-

că și

știi

nțe

în c

alcu

lare

a an

ilor ș

i în

desc

riere

a sp

ațiu

lui i

stor

ico-

geo-

grafi

c.

• Ex

erci

ții d

e de

scrie

re a

uno

r ins

trum

ente

de

măs

urar

e a

timpu

lui;

• Pl

asar

ea d

atel

or și

eve

nim

ente

lor i

stor

ice

din

Epoc

a An

tică

pe li

nia

tim-

pulu

i;•

Exer

ciții

de

loca

lizar

e pe

har

tă a

den

umiri

lor g

eogr

afice

și is

toric

e;•

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

lim

itelo

r geo

grafi

ce a

le sp

ațiu

lui l

ocui

t de

ge-

to-d

aci;

• Ex

curs

ie im

agin

ară

într

-un

polis

gre

cesc

;•

Exer

ciții

de

simul

are

a vi

eții

cotid

iene

tim

p de

o zi

a d

acilo

r în

antic

hita

-te

;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

vie

ții c

otidi

ene

a om

ului

în a

ntich

itate

și c

on-

tem

pora

niet

ate

(ocu

pații

, mod

de

viaț

ă, jo

curil

e co

piilo

r etc

.);•

Form

ular

ea d

e în

treb

ări p

rivito

r la

viaț

a un

ui c

opil

(fată

și b

ăiat

) tim

p de

o

zi în

anti

chita

te;

18

3.1.

Iden

tifica

rea

in-

form

ațiil

or d

in su

rse

cu re

ferir

e la

evo

luția

om

eniri

i în

Prei

stor

ie și

is

toria

anti

că.

3.2.

For

mul

area

me-

saje

lor s

impl

e în

baz

a in

form

ație

i sel

ecta

te d

in

surs

e.3.

3. U

tiliza

rea

info

rma-

ției d

in d

iferit

e su

rse

isto

rice

în e

xpun

erea

ev

enim

ente

lor d

in E

poca

An

tică.

–At

ena

și Sp

arta

. Per

icle

și e

poca

sa –Afi

rmar

ea M

aced

onie

i. Im

periu

l lui

Al

exan

dru

cel M

are

–Cu

ltura

gre

acă

și el

enis

tică.

Art

ele,

ști

ința

, tea

trul

, edu

cația

. Moș

teni

rea

lum

ii gr

eceș

ti. Jo

curil

e O

limpi

ce

CIVI

LIZA

ŢIA

TRAC

O-G

ETO

-DAC

ICĂ

–N

eam

ul tr

acilo

r –G

eto-

daci

i. Sa

rmise

getu

sa

–Re

lații

le g

eto-

daci

lor c

u ve

cini

i –Da

cia

pe ti

mpu

l lui

Bur

ebis

ta –M

odul

de

viaț

ă și

relig

ia g

eto-

daci

lor

EURO

PA ÎN

AN

TICH

ITAT

E. R

OM

A AN

-TI

CĂ –O

mul

și m

ediu

l în

peni

nsul

a Ita

lică.

–În

tem

eier

ea R

omei

– is

torie

și le

gen-

dă. R

oma

rega

lă –Re

publ

ica

Rom

ană.

Exp

ansiu

nea

Ro-

mei

în P

enin

sula

Ital

ică

și ba

zinul

Măr

ii M

edite

rane

–Im

periu

l Rom

an –Cu

ltura

Rom

ei A

ntice

. Mar

i aut

ori ș

i ca

podo

pere

. Ist

oria

cal

enda

rulu

i –In

fluen

ța c

ivili

zație

i rom

ane

asup

ra

alto

r pop

oare

–Cr

edin

țele

și a

pariț

ia c

rești

nism

ului

• Ex

erci

ții d

e se

lect

are

și ex

plic

are

a in

form

ație

i din

div

erse

surs

e is

toric

e;•

Exer

ciții

de

desc

riere

a c

ivili

zații

lor a

ntice

în b

aza

surs

elor

;•

Com

enta

rea

info

rmaț

iilor

sele

ctat

e di

n di

vers

e do

cum

ente

; •

Disc

uții

imag

inar

e cu

un

isto

ric a

ntic

desp

re sc

rieril

e sa

le;

• Ex

erci

ții d

e se

lect

are

din

surs

e su

plim

enta

re a

info

rmaț

iei d

espr

e cr

eați-

ile m

ater

iale

și sp

iritu

ale

ale

oam

enilo

r din

anti

chita

te;

• Co

men

tare

a un

or o

pini

i din

surs

e di

ferit

e;

• Ex

erci

ții d

e an

aliză

a iz

voar

elor

scris

e și

nesc

rise;

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a u

nor i

nfor

maț

ii de

spre

lum

ea g

eto-

daci

că în

bi

blio

teca

per

sona

lă a

școl

ii;•

Exer

ciții

de

sele

ctar

e a

info

rmaț

iei s

uplim

enta

re d

espr

e va

loril

e m

ate-

riale

și sp

iritu

ale

ale

stră

moș

ilor ș

i atit

udin

ea c

onte

mpo

rani

lor f

ață

de

ele.

4.1.

Enu

mer

area

cau

ze-

lor e

veni

men

telo

r din

is

toria

anti

că.

4.2.

Sta

bilir

ea re

lație

i di

ntre

cau

ze și

eve

ni-

men

te.

4.3.

Cons

trui

rea

sche

mei

ca

uză

– ev

enim

ent–

con-

seci

nță.

• Ci

tirea

de

text

e ca

re re

late

ază

cauz

ele

unui

eve

nim

ent i

stor

ic;

• Ex

erci

ții d

e co

mpa

rare

a re

lații

lor d

intr

e oa

men

i și g

rupu

ri în

anti

chita

te;

• Di

scuț

ii di

rijat

e de

spre

cau

zele

și c

onse

cinț

ele

confl

icte

lor/

răzb

oaie

lor;

• An

aliza

uno

r tex

te c

are

rela

teaz

ă ca

uzel

e co

nstit

uirii

stat

ului

la g

eto-

daci

;•

Exer

ciții

de

desc

riere

a a

cțiu

nilo

r reg

ilor g

eto-

daci

lor ș

i a c

onse

cinț

elor

lo

r; •

Alcă

tuire

a un

or ta

bele

/sch

eme

de id

entifi

care

a re

lație

i cau

ză –

even

i-m

ent –

con

seci

nță;

•

Inte

rviu

cu

mem

brii

fam

iliei

: „Fa

mili

a în

trec

ut –

fam

ilia

în p

reze

nt”

19

5.1.

Rec

unoa

șter

ea m

o-nu

men

telo

r din

isto

ria

antic

ă –

part

e a

patr

imo-

niul

ui c

ultu

ral u

nive

rsal

.5.

2. P

reze

ntar

ea ro

lulu

i pe

rson

alită

ților

în is

torie

pe

ntru

dez

volta

rea

cali-

tățil

or p

erso

nale

.5.

3. P

rom

ovar

ea p

atri-

mon

iulu

i cul

tura

l prin

m

odel

area

și p

reze

nta-

rea

obie

ctel

or sp

ecifi

ce

Prei

stor

iei/i

stor

iei a

n-tic

e.

DACI

I ŞI R

OM

ANII

–Da

cia

de la

Bur

ebis

ta la

Dec

ebal

–Ră

zboa

iele

dac

o-ro

man

e –Da

cia

sub

stăp

ânire

a Ro

mei

–Ro

man

izare

a ge

to-d

acilo

r –Da

co-r

oman

ii și

mig

rato

rii –M

oște

nire

a cu

ltura

lă a

get

o-da

cilo

r. In

terf

erin

țe c

ultu

rale

în sp

ațiu

l str

ă-m

oșilo

r în

antic

hita

te. C

olum

na lu

i Tr

aian

–Cr

eștin

ismul

în sp

ațiu

l Nor

d-Du

năre

an

DEC

LIN

UL

LUM

II AN

TICE

–Cr

iza Im

periu

lui R

oman

–Po

poar

ele

barb

are

și că

dere

a lu

mii

antic

e.

–Cu

ltura

anti

că –

teza

urul

cul

turii

uni

-ve

rsal

e

• Re

aliza

rea

unui

inte

rviu

cu

mem

brii

fam

iliei

des

pre

prin

cipa

lele

deo

se-

biri

dint

re: „

Om

și a

lte sp

ecii

vii”;

• Re

aliza

rea

de d

esen

e: „

Prim

ele

unel

te a

le o

amen

ilor”

, „Lo

cuin

ța în

pr

eist

orie

/anti

chita

te”,

„Ves

timen

tația

și h

rana

oam

enilo

r în

prei

stor

ie/

antic

hita

te”;

• Ex

erci

ții d

e fo

rmul

are

a în

treb

ărilo

r des

pre

impo

rtan

ța d

esco

perir

ii sc

ri-su

lui;

• Al

cătu

irea

și pr

ezen

tare

a un

or p

oves

tiri s

curt

e: „C

asel

e și

grăd

inile

în

antic

hita

te”,

„Mon

umen

tele

măr

turis

esc”

;•

Desc

riere

a ca

lităț

ilor d

e pe

rson

alita

te a

le u

nui c

ondu

căto

r din

anti

chi-

tate

;•

Real

izare

a un

ui d

ialo

g cu

un

cole

g: „T

radi

țiile

pop

oare

lor a

ntice

”;•

Reda

ctar

ea u

nui m

ini-e

seu:

„Val

orile

civ

iliza

ței a

ntice

”;•

Sim

ular

ea a

ctivi

tății

unu

i ghi

d di

ntr-

un m

uzeu

la se

cțiu

nea

„Civ

iliza

ția

lum

ii an

tice”

; •

Alcă

tuire

a un

ei e

xpoz

iții c

u ob

iect

e ve

chi;

• Re

lata

rea

succ

intă

a v

izite

i de

stud

iu la

un

muz

eu, a

rhiv

ă, b

iblio

tecă

, ex

poziț

ie, e

xcur

sie e

tc.

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT (l

a al

eger

e):

–Vi

zită

la m

uzeu

(rea

l/vi

rtua

l): p

lan-

schi

ță, fi

șă d

e ob

serv

are,

arti

col p

en-

tru

ziaru

l șco

lii/ju

rnal

etc

. –M

ini-c

erce

tare

: Evo

luția

uno

r obi

ec-

te/u

nelte

în ti

mp.

–St

udiu

: Des

crie

rea

unei

sărb

ător

i din

lo

calit

ate

moș

teni

tă d

in a

ntich

itate

.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

: - G

losa

r de

term

eni s

peci

fici p

reis

torie

i și e

poci

i anti

ce;

- Col

aj d

e im

agin

i: „V

alor

ile c

ivili

zație

i anti

ce”;

- Scr

isoa

re a

dres

ată

oam

enilo

r din

trec

ut;

- Exp

oziţi

i cu

imag

ini d

espr

e m

onum

ente

le d

in a

ntich

itate

, str

ămoș

ii ne

a-m

ului

.

Noţ

iuni

: agr

icul

tură

, anti

chita

te, a

rtă,

bar

bar,

cetă

țean

, civ

iliza

ție, c

olon

izare

, com

erț,

creș

tinism

, cro

nolo

gie,

cul

tură

, dav

e, d

emoc

rație

, di-

nasti

e, e

leni

sm, e

pocă

, ist

orie

, im

periu

, get

o-da

ci, l

egiu

ne, m

igra

ție, m

ește

șugă

rit, m

etro

polă

, mito

logi

e, p

olis,

pop

or, p

reis

torie

, pro

prie

tate

, pr

ovin

cie,

ora

ș-st

at, o

rient

anti

c, re

gat,

relig

ie, r

epub

lică,

rom

aniza

re, s

anct

uar,

sena

t, sf

atul

băt

râni

lor,

stat

, scl

av, t

empl

u, tr

aci.

Pers

onal

ităţi:

Ale

xand

ru M

aced

on, A

risto

tel,

Bure

bist

a, C

ezar

Cai

us Iu

lius,

Con

stan

tin c

el M

are,

Dec

ebal

, Her

odot

, Hom

er, P

eric

le, T

raia

n.

20

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A V

-A, E

LEVU

L PO

ATE:

• se

lect

a in

form

ații

din

dife

rite

surs

e pe

ntru

exp

uner

ea e

veni

men

telo

r, ap

reci

ind

prin

cipa

lele

real

izări

mat

eria

le și

spiri

tual

e al

e Ep

ocii

Antic

e;•

desc

rie sp

ațiu

l ist

oric

o-ge

ogra

fic a

l civ

iliza

tiilo

r anti

ce st

udia

te, d

ezvo

ltând

pro

priil

e ab

ilită

ți de

lucr

u cu

surs

ele

cart

ogra

fice;

• st

abili

rela

ția d

intr

e ca

uzel

e și

even

imen

tele

din

Epo

ca A

ntică

, des

criin

d sc

him

băril

e pr

odus

e;•

utiliz

a te

rmen

ii is

toric

i în

desc

riere

a ev

enim

ente

lor d

in e

poca

anti

că, d

emon

strâ

nd in

tere

s faț

ă de

trec

utul

isto

ric;

• el

abor

a pr

odus

e șc

olar

e cu

priv

ire la

obi

ecte

/ves

tigii/

mon

umen

te d

in E

poca

Anti

că, m

anife

stân

d re

spec

t faț

ă de

val

orile

cre

ate

de st

ră-

moș

i.

21

CLA

SA A

VI-A

EPO

CA M

EDIE

VALĂ

(S

EC. V

–XV

II)U

nită

ţi de

com

pete

nţă

Uni

tăţi

de c

onţin

utAc

tivită

ţi şi

pro

duse

de

învă

ţare

reco

man

date

1.1.

Sel

ecta

rea

din

text

a

term

enilo

r pen

tru

de-

scrie

rea

even

imen

telo

r/fa

ptel

or/

proc

esel

or is

toric

e.1.

2. E

xplic

area

term

eni-

lor s

peci

fici E

poci

i Med

i-ev

ale.

1.3.

Red

acta

rea

enun

țu-

rilor

/tex

telo

ruti

lizân

d te

rmen

ii is

to-

rici.

EVU

L M

EDIU

TIM

PURI

U(s

ec. a

l V-le

a-

XI-le

a) –M

igra

țiile

și fo

rmar

ea p

opoa

relo

r m

edie

vale

–Ar

abii

în se

cole

le V

–XI.

–Fo

rmar

ea p

opor

ului

rom

ân și

a li

mbi

i ro

mân

e –Ec

onom

ie și

soci

etat

e în

Eur

opa

occi

-de

ntal

ă și

spaț

iul r

omân

esc

în se

cole

-le

V–X

I –Re

gatu

l Fra

nc și

Impe

riul l

ui C

arol

cel

M

are

–Im

periu

l Rom

an d

e Ră

sărit

(Biza

nțul

) în

seco

lele

V–X

I –O

bște

a să

teas

că și

prim

ele

form

ațiu

ni

stat

ale

în sp

ațiu

l rom

ânes

c –Cu

ltura

în E

urop

a O

ccid

enta

lă și

Bi-

zanț

EVU

L M

EDIU

MIJL

OCI

U (s

ecol

ele

XI-X

V) –Fo

rmar

ea și

evo

luția

stat

elor

în E

uro-

pa O

ccid

enta

lă, C

entr

ală

și de

Sud

-Est

–M

area

schi

sma

a Bi

seric

ii Cr

eștin

e.

Cruc

iade

le –Fo

rmar

ea și

con

solid

area

stat

elor

m

edie

vale

rom

âneș

ti. O

rgan

izare

a in

tern

ă. B

iseric

a

• Co

mpl

etar

ea te

xtul

ui la

cuna

r cu

term

enii

prop

uși;

• Ex

erci

ții d

e ex

plic

are

a te

rmen

ilor i

stor

ici s

peci

fici e

poci

i med

ieva

le;

• El

abor

area

de

enun

țuri/

text

e sim

ple

cu te

rmen

ii is

toric

i pro

puși

de p

ro-

feso

r;•

Cons

trui

rea

de in

tegr

ame/

rebu

suri

cu te

rmen

i ist

oric

i noi

;

2.1.

Iden

tifica

rea

in-

form

ațiil

or c

u pr

ivire

la

isto

ria E

vulu

i Med

iu d

in

dife

rite

surs

e ca

rtog

ra-

fice.

2.2.

Pla

sare

a ev

eni-

men

telo

r, pr

oces

elor

și

feno

men

elor

isto

riei

med

ieva

le în

ord

ine

cron

olog

ică.

2.3.

Util

izare

a co

rect

ă a

term

inol

ogie

i cro

nolo

gi-

ce p

entr

u lo

caliz

area

în

spaț

iul i

stor

ico

– ge

ogra

-fic

a e

veni

men

telo

r din

is

toria

med

ieva

lă.

• Ex

erci

ții d

e le

ctur

ă a

hărț

ilor g

eogr

afice

, ist

oric

e;

• As

ocie

rea

repe

relo

r cro

nolo

gice

cu

even

imen

te și

pro

cese

isto

rice

me-

diev

ale;

•

Util

izare

a re

pere

lor c

rono

logi

ce în

des

crie

rea

fapt

elor

/pro

cese

lor i

sto-

rice;

•

Exer

ciții

de

com

plet

are

pe h

artă

a u

nor e

lem

ente

cor

espu

nzăt

oare

;•

Aran

jare

a un

ei su

cces

iuni

de

enun

țuri

după

ord

inea

logi

că d

e de

sfăș

ura-

re a

eve

nim

ente

lor ș

i în

func

ție d

e fa

ctor

ul d

e tim

p;

22

3.1.

Ext

rage

rea

info

rma-

ției e

senț

iale

din

surs

e pe

ntru

des

crie

rea

eve-

nim

ente

lor ș

i pro

cese

lor

din

isto

ria m

edie

vală

.3.

2. C

arac

teriz

area

eve

-ni

men

telo

r/pr

oces

elor

di

n is

toria

med

ieva

lă,

folo

sind

info

rmaț

ii di

n di

vers

e su

rse.

3.3.

Apr

ecie

rea

situa

ției

omul

ui în

Evu

l Med

iu d

in

pers

peci

va re

spec

tării

i dr

eptu

rilor

om

ului

.

–Fo

rmar

ea și

exp

ansiu

nea

Impe

riulu

i O

tom

an –Ţa

ra R

omân

easc

ă în

tim

pul d

omni

ei

lui M

ircea

cel

Băt

rân

–Vi

ața

politi

că a

Ţăr

ii M

oldo

vei p

ână

la

mijl

ocul

seco

lulu

i XV-

lea.

Ale

xand

ru

cel B

un –Ţă

rile

Rom

âne

în lu

pta

antio

tom

ană.

Ia

ncu

de H

uned

oara

, Vla

d Ţe

peș

–Ţa

ra M

oldo

vei î

n tim

pul d

omni

ei lu

i Şt

efan

cel

Mar

e –Ec

onom

ie și

soci

etat

e în

Eur

opa

Oc-

cide

ntal

ă și

spaț

iul r

omân

esc

în se

c.

XI-X

V. O

rașu

l med

ieva

l

EVU

L MED

IU T

ÂRZI

U (s

ecol

ul a

l XVI

-lea-

pr

ima

jum

ătat

e a

seco

lulu

i al X

VII-l

ea)

–Si

tuaț

ia p

oliti

că a

Ţăr

ilor R

omân

e în

pr

ima

jum

ătat

e a

sec.

al X

VI-le

a. C

am-

pani

a di

n 15

38 –Su

zera

nita

tea

otom

ană

în Ţ

ările

Ro-

mân

e –Ev

oluț

ia p

oliti

că a

Ţăr

ii M

oldo

vei.

Răzb

oiul

anti

otom

an su

b co

nduc

erea

lu

i Ioa

n Vo

dă –Ră

zboi

ul a

ntiot

oman

sub

cond

ucer

ea

lui M

ihai

Vite

azul

. Uni

rea

Ţăril

or R

o-m

âne

–Ţă

rile

Rom

âne

în p

rima

jum

ătat

e a

seco

lulu

i al X

VII-l

ea –Cu

ltura

rom

ânea

scă

în E

vul m

ediu

–Vi

ața

cotid

iană

în E

vul M

ediu

• Le

ctur

area

uno

r pas

aje

ale

auto

rilor

refe

ritoa

re la

eve

nim

ente

le/p

roce

-se

le is

toric

e;•

Stud

iere

a te

xtel

or/s

urse

lor p

entr

u id

entifi

care

a ar

gum

ente

lor;

• Se

lect

area

info

rmaț

iilor

ofe

rite

de su

rsel

e is

toric

e pe

baz

a un

ui p

lan

de

idei

dat

;•

Com

enta

rea

de im

agin

i și t

exte

refe

ritoa

re la

evo

luția

vie

ții p

ublic

e și

cea

priv

ată;

• In

form

area

des

pre

pers

onal

itățil

e is

toric

e în

bib

liote

ca p

erso

nală

, a

școl

ii sa

u di

n su

rse

Inte

rnet

;•

Parti

cipa

rea

la jo

curi

de ro

l/dra

mati

zări

ale

unor

pov

estir

i și l

egen

de

isto

rice

cuno

scut

e;•

Com

enta

rea/

argu

men

tare

a ro

lulu

i oam

enilo

r în

schi

mba

rea

soci

etăț

ii;

• Ex

prim

area

pro

prie

i păr

eri r

efer

itoar

e la

impa

ctul

unu

i eve

nim

ent i

sto-

ric, a

une

i per

sona

lităț

i ist

oric

e as

upra

evo

luție

i evu

lui m

ediu

;•

Exer

ciții

de

com

para

ție a

uno

r eve

nim

ente

, fap

te, p

roce

se st

udia

te d

in

isto

ria m

edie

vală

;•

Exer

ciții

de

alcă

tuire

a p

ortr

etul

ui p

erso

nalit

ățilo

r ist

oric

e di

n Ev

ul M

e-di

u;•

Real

izare

a un

ui p

roie

ct is

toric

, de

grup

, car

e ev

iden

țiază

rolu

l mar

ilor

voie

vozi

în is

torie

;

4.1.

Com

enta

rea

cau-

zelo

r eve

nim

ente

lor ș

i pr

oces

elor

isto

rice.

4.2.

Com

para

rea

even

i-m

ente

lor ș

i pro

cese

lor

din

isto

ria E

vulu

i Med

iu.

4.3.

For

mul

area

con

clu-

ziilo

r cu

priv

ire la

schi

m-

băril

e ca

re a

u av

ut lo

c în

is

toria

med

ieva

lă.

• Co

men

tare

a/ar

gum

enta

rea

rolu

lui o

mul

ui în

schi

mba

rea

soci

etăț

ii;

• Ex

prim

area

pro

prie

i păr

eri r

efer

itoar

e la

impa

ctul

unu

i eve

nim

ent i

sto-

ric, a

une

i per

sona

lităț

i ist

oric

e as

upra

evo

luție

i evu

lui m

ediu

;•

Exer

ciții

de

com

para

ție a

uno

r eve

nim

ente

, fap

te, p

roce

se st

udia

te d

in

isto

ria m

edie

vală

;•

Exer

ciții

de

alcă

tuire

a p

ortr

etul

ui p

erso

nalit

ățilo

r ist

oric

e di

n Ev

ul M

e-di

u;•

Real

izare

a un

ui p

roie

ct is

toric

, de

grup

, car

e ev

iden

țiază

rolu

l mar

ilor

voie

vozi

în is

torie

;

23

5.1.

Sta

bilir

ea fa

ptel

or

isto

rice

din

Evul

Med

iu

care

au

cont

ribui

t la

form

area

iden

tităț

ii de

ne

am.

5.2.

Det

erm

inar

ea c

on-

trib

uție

i mar

ilor v

oiev

ozi

la d

esăv

ârșir

ea id

entit

ă-ții

stat

ale

și de

nea

m.

5.3.

Pro

mov

area

pat

ri-m

oniu

lui c

ultu

ral p

rin

mod

elar

ea și

pre

zent

a-re

a ob

iect

elor

spec

ifice

ep

ocii

med

ieva

le.

NAŞ

TERE

A LU

MII

MO

DER

NE.

EU

ROPA

ÎN

EXP

ANSI

UN

E –De

la a

telie

rul m

ește

șugă

resc

la m

a-nu

fact

ură

–M

arile

des

cope

riri g

eogr

afice

. Lum

ea

Nou

ă: c

unoa

șter

e și

expl

orar

e –Cu

ltura

Eur

opei

: Ren

aște

rea

și U

ma-

nism

ul –M

anife

stăr

i ale

Ren

aște

rii și

Um

anis-

mul

ui în

spaț

iul r

omân

esc

–Re

form

a și

Cont

rare

form

a –Eu

ropa

în ti

mpu

l Răz

boiu

lui d

e 30

de

ani

• Ex

erci

ții d

e se

lect

are

a in

form

ație

i sup

limen

tare

des

pre

valo

rile

mat

eria

le

și sp

iritu

ale

ale

stră

moș

ilor ș

i atit

udin

ea c

onte

mpo

rani

lor f

ață

de e

le;

• Co

men

tare

a un

or te

xte

refe

ritoa

re la

val

orile

mor

ale

în lu

mea

med

ieva

lă;

• Se

lect

area

obi

ecte

lor n

eces

are

real

izării

une

i exp

oziți

i tem

atice

;•

Prez

enta

rea

impr

esiil

or d

upă

vizit

e la

muz

ee și

exc

ursii

;•

Real

izare

a de

pro

duse

fina

le (t

exte

, im

agin

i, po

ster

e, o

biec

te d

e ep

ocă)

de

spre

per

sona

lităț

ile is

toric

e și

valo

rile

asum

ate

de-a

lung

ul ti

mpu

lui;

• Re

aliza

rea

unor

sarc

ini d

e lu

cru

(doc

umen

tare

, red

acta

re, p

reze

ntar

e et

c.) î

n tim

pul p

artic

ipăr

ii la

pro

iect

e pr

in v

alor

ifica

rea

expe

rienț

ei is

to-

rice

poziti

ve;

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT (l

a al

eger

e):

• M

ini-c

erce

tare

:„Is

toria

e lâ

ngă

tine.

..-

cuno

aște

-o!”

;•

Stud

iu: „

Să re

desc

oper

im lo

calit

atea

na

tală

”;•

Expe

diţie

: „Pe

urm

ele

stră

moș

ilor

noșt

ri”.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

:•

Albu

m is

toric

al p

erso

nalit

ățilo

r not

orii

din

Evul

Med

iu;

• In

terv

iu v

irtu

al c

u M

arii

Dom

nito

ri;

• H

arta

con

cept

uală

„Lo

calit

atea

mea

”; •

Cola

j ist

oric

„Ce

tăți

și m

ănăs

tiri m

edie

vale

rom

âneș

ti”, „

Mon

umen

te

med

ieva

le”;

• Ex

pozi

ţie a

obi

ecte

lor c

onfe

cțio

nate

de

elev

i car

acte

ristic

e ep

ocii.

24

Noţ

iuni

: aso

lam

ent,

barb

ar, b

reas

lă, c

alfă

, cat

edra

lă, c

entr

aliza

re, c

neaz

, Con

trar

efor

mă,

Cor

an, c

roni

că, c

ruci

ade,

ctit

or, d

omn,

etn

ogen

eză,

fă

râm

ițare

pol

itică

, feu

d, g

hild

e, h

arac

i, in

chizi

ție, i

ndul

genț

ă, in

vazie

, isla

m, j

udeț

, Lig

ă Sf

ântă

, mig

rație

, mitr

opol

ie, o

bște

săte

ască

, par

la-

men

t, pa

șalâ

c, p

eșch

eș, R

efor

mă,

Ren

aște

re, s

chism

ă, se

nior

, sfa

t dom

nesc

, sul

tan,

suze

ran,

ținu

t, U

man

ism, v

alah

, vas

al, v

oiev

od.

Pers

onal

ităţi:

Ale

xand

ru c

el B

un, B

asar

ab I,

Car

ol c

el M

are,

Cris

tofo

r Col

umb,

Ianc

u de

Hun

edoa

ra, I

ustin

ian,

Mar

tin L

uthe

r, M

atei

Bas

arab

, M

ihai

Vite

azul

, Mirc

ea c

el B

ătrâ

n, Ş

tefa

n ce

l Mar

e, V

asile

Lup

u, V

lad

Ţepe

ș.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A V

I-A, E

LEVU

L PO

ATE:

•

sele

cta

info

rmaț

ii di

n di

ferit

e su

rse

pent

ru e

xpun

erea

eve

nim

ente

lor,

apre

ciin

d ro

lul p

erso

nalit

ățilo

r mar

cant

e di

n is

toria

nea

mul

ui;

• ci

ti su

rsel

e ca

rtog

rafic

e în

des

crie

rea

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

din

Epo

ca M

edie

vală

, evi

denț

iind

schi

mbă

rile

în ti

mp

și sp

ațiu

; •

stab

ili re

lația

din

tre

even

imen

te și

con

seci

nțe,

det

erm

inân

d sc

him

băril

e pr

odus

e in

Epo

ca M

edie

vală

;•

utiliz

a te

rmen

ii is

toric

i spe

cific

i epo

cii m

edie

vale

în d

escr

iere

a ev

enim

ente

lor,

dem

onst

rând

apti

tudi

ni d

e co

mun

icar

e or

ală

și sc

risă;

•

prez

enta

pro

duse

școl

are

cu p

rivire

la p

erso

nalit

ăți ș

i obi

ecte

/ves

tigii/

mon

umen

te d

in E

poca

Med

ieva

lă, d

emon

strâ

nd re

spec

t faț

ă de

va

loril

e ne

amul

ui și

ale

trec

utul

ui is

toric

.

25

CLA

SA A

VII-

AEP

OCA

MO

DER

NĂ

(MIJ

LOCU

L SE

C. A

L XV

II-LE

A –

MIJ

L. S

EC. A

L XI

X-LE

A)U

nită

ţi de

com

pete

nţă

Uni

tăţi

de c

onţin

ut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re re

com

anda

te

1.1.

Rec

unoa

șter

ea te

rmen

ilor i

sto-

rici d

in d

iferit

e su

rse

de in

form

are.

1.2.

Apl

icar

ea te

rmen

ilor î

n co

m-

para

rea

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

is

toric

e di

n Ep

oca

Mod

ernă

.1.

3. F

orm

ular

ea c

orec

tă a

într

ebăr

i-lo

r, fo

losin

d te

rmen

ii is

toric

i spe

ci-

fici E

poci

i Mod

erne

.

STAT

ELE

EURO

PEI O

CCID

ENTA

LE şi

AM

ERIC

II de

NO

RD (m

ijloc

ul se

c al

XV

II-le

a –

sfâr

şitu

l sec

. al X

VIII-

lea)

–St

atel

e Eu

rope

i la

înce

putu

l Epo

cii

Mod

erne

: eco

nom

ie și

soci

etat

e –Re

volu

ția e

ngle

ză. A

nglia

de

la a

bsol

u-tis

m la

mon

arhi

e pa

rlam

enta

ră –Ilu

min

ismul

– ra

țiune

și v

iziun

i mod

er-

niza

toar

e –Ră

zboi

ul d

e in

depe

nden

ță a

col

oniil

or

din

Amer

ica

de N

ord.

Con

stitu

irea

SUA

–Re

volu

ția fr

ance

ză. D

e la

supu

s la

cetă

țean

–Co

nsul

atul

. Im

periu

l fra

ncez

–Co

ngre

sul d

e la

Vie

na. „

Sfân

ta A

lianț

ă”

STAT

ELE

EURO

PEI D

E ES

T ŞI

CEN

TRAL

E D

E LA

MED

IEVA

L LA

MO

DER

N (m

ijloc

ul

sec

al X

VII-l

ea –

sfâ

rşitu

l sec

. al X

VIII-

lea) –Pr

inci

pate

le R

omân

e: e

cono

mie

și

soci

etat

e –Vi

ața

politi

că în

Prin

cipa

tele

Rom

ăne

–Ab

solu

tism

ul lu

min

at. I

mpe

riul R

us.

Impe

riul H

absb

urgi

c

• Ex

erci

ții p

entr

u id

entifi

care

a te

rmen

ilor i

stor

ici e

poci

i mo-

dern

e în

dife

rite

text

e, su

rse

mas

s-m

edia

, rev

iste

, em

isiun

i TV

etc

.;•

Form

area

per

echi

lor l

ogic

e di

n te

rmen

ii is

toric

i pro

puși;

• El

abor

area

enu

nțur

ilor c

are

să re

flect

e ev

enim

ente

, pro

cese

is

toric

e di

n ep

oca

mod

ernă

; •

Exer

ciții

de

stru

ctur

are

a pr

oprie

i opi

nii r

efer

itoar

e la

un

aspe

ct st

udia

t;•

Elab

orar

ea u

nui t

ext i

stor

ic a

rgum

enta

tiv.

2.1.

Des

crie

rea

even

imen

telo

r, fa

p-te

lor ș

i pro

cese

lor i

stor

ice

în b

aza

hărț

ilor ș

i rep

erel

or c

rono

logi

ce.

2.2.

Com

para

rea

even

imen

telo

r, fa

ptel

or și

pro

cese

lor î

n co

ntex

te

cron

olog

ice

și de

spaț

iu.

2.3.

Util

izare

a ad

ecva

tă a

coo

rdon

a-te

lor d

e tim

p și

spaț

iu c

u re

ferir

e la

un

subi

ect d

in is

torie

.

• Ex

erci

ții d

e le

ctur

ă a

hărț

ilor g

eogr

afice

și is

toric

e re

ferit

oa-

re la

epo

ca m

oder

nă;

• As

ocie

rea

repe

relo

r cro

nolo

gice

cu

even

imen

te și

pro

cese

is

toric

e di

n ep

oca

mod

ernă

; •

Exer

ciții

de

ordo

nare

cro

nolo

gică

a e

veni

men

telo

r/fa

ptel

or/

proc

esel

or is

toric

e;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

uno

r eve

nim

ente

, fap

te și

pro

cese

di

n is

toria

mod

ernă

util

izând

repe

rele

cro

nolo

gice

și sp

ația

-le

;•

Argu

men

tare

a im

port

anțe

i ist

oric

e a

unor

eve

nim

ente

, pro

-ce

se d

in e

poca

mod

ernă

cu

înca

drar

ea c

oord

onat

elor

de

timp

și sp

ațiu

.

26

3.1.

Car

acte

rizar

ea, î

n ba

za su

rsel

or,

a ev

enim

ente

lor i

stor

ice

care

ate

stă

gene

za d

emoc

rație

i.3.

2. A

naliz

a su

rsel

or sc

rise

sau

vi-

zual

e re

ferit

oare

la is

toria

mod

ernă

co

nfor

m a

lgor

itmul

ui p

ropu

s.3.

3. F

orm

ular

ea ju

decă

ților

asu

pra

com

port

amen

telo

r soc

iale

din

Epo

-ca

Mod

ernă

din

per

spec

tiva

cultu

rii

dem

ocra

tice.

–Tr

ansil

vani

a su

b do

min

ația

hab

sbur

-gi

că –Ep

oca

fana

riotă

în Ţ

ările

Rom

âne

–Afi

rmar

ea id

eilo

r ilu

min

iste

în sp

ațiu

l ro

mân

esc

–Ră

zboa

iele

ruso

-aus

tro-

turc

e. C

onse

-ci

nțel

e lo

r pen

tru

Ţăril

e Ro

mân

e

EURO

PA ÎN

TRE

ABSO

LUTI

SM Ş

I LIB

ERA-

LISM

(prim

a ju

măt

ate

a se

c.al

XIX

-lea)

–Re

volu

ția in

dust

rială

în A

nglia

. Inv

en-

ții și

des

cope

riri

–Ci

viliz

ația

indu

stria

lă în

prim

a ju

m.a

se

c. a

l XIX

-lea:

Ang

lia, F

ranț

a, S

tate

le

Ger

man

e –Vi

ața

cotid

iană

în E

urop

a O

ccid

enta

lă

și în

Ţăr

ile R

omân

e –Pr

inci

pate

le R

omân

e în

con

text

ul

rival

ității

Mar

ilor P

uter

i. An

ul 1

812

în

isto

ria ro

mân

ilor

–Ad

min

istr

area

Bas

arab

iei ș

i ter

itorii

lor

din

stân

ga N

istr

ului

în p

rima

jum

ătat

e a

sec.

XIX

–Vi

ața

econ

omic

ă și

soci

ală

a Ba

sara

bi-

ei în

I ju

măt

ate

a se

c.al

XIX

-lea

–Re

volu

ția d

e su

b co

nduc

erea

lui T

udor

Vl

adim

iresc

u di

n 18

21 –Do

mni

ile p

ămân

tene

și R

egul

amen

te-

le O

rgan

ice

în Ţ

ările

Rom

âne

• Co

men

tare

a de

imag

ini ș

i tex

te re

ferit

oare

la sc

ene

din

viaț

a pu

blic

ă și

cea

priv

ată;

• Ex

trag

erea

mes

ajul

ui d

intr

-o su

rsă

isto

rică

stud

iată

;•

Anal

iza iz

voar

elor

doc

umen

tare

cu

refe

rire

la e

veni

men

tele

, pr

oces

ele

isto

rice

din

epoc

a m

oder

nă;

• An

aliza

unu

i tex

t ist

oric

/doc

umen

t con

form

alg

oritm

ului

pr

opus

;•

Sele

ctar

ea in

form

ație

i din

surs

ele

isto

rice

pent

ru su

sțin

erea

sa

u co

mba

tere

a un

ui p

unct

de

vede

re.

4.1.

Des

crie

rea

cauz

elor

eve

nim

en-

telo

r și p

roce

selo

r ist

oric

e.4.

2. C

orel

area

din

tre

cauz

ele

și ef

ecte

le e

veni

men

telo

r din

isto

ria

mod

ernă

.4.

3. D

educ

erea

ele

men

telo

r com

u-ne

și sp

ecifi

ce a

le e

veni

men

telo

r/

fapt

elor

/pro

cese

lor d

in is

toria

mo-

dern

ă.

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a c

auze

lor ș

i pro

cese

lor d

esfă

șura

te

în p

erio

ada

stud

iată

;•

Elab

orar

ea u

nui p

lan

de id

ei p

entr

u pr

ezen

tare

a un

ei p

erso

-na

lităț

i ist

oric

e di

n ep

oca

mod

ernă

;•

Anal

iza u

nor e

veni

men

te, p

roce

se is

toric

e, p

entr

u a

iden

tifi-

ca c

auze

le/c

onse

cinț

ele

aces

tora

;•

Elab

orar

ea d

e gr

afice

, tab

ele

pent

ru c

orel

area

cau

zelo

r și

efec

telo

r ale

uno

r eve

nim

ente

din

epo

ca m

oder

nă;

• Co

mpa

rare

a un

or e

veni

men

te, p

roce

se is

toric

e pe

ntru

ded

u-ce

rea

elem

ente

lor c

omun

e și

spec

ifice

.

27

5.1.

Rec

unoa

șter

ea v

alor

ilor i

stor

i-co

-cul

tura

le a

le lo

calit

ății

și al

e ță

rii.

5.2.

Arg

umen

tare

a im

port

anțe

i mo-

num

ente

lor i

stor

ice,

cul

tura

le și

ale

na

turii

pen

tru

culti

vare

a re

spec

tulu

i fa

ță d

e re

aliză

rile

trec

utul

ui.

5.3.

Dez

volta

rea

atitu

dini

i grij

ulii

față

de

pat

rimon

iul c

ultu

ral ș

i nat

ural

.

CULT

URA

ÎN E

POCA

MO

DER

NĂ

(mijl

ocul

sec.

al X

VII-l

ea –

mijl

ocul

sec

. al

XIX

- le

a) –Cu

ltura

, știi

nța

și te

hnic

a în

Epo

ca

Mod

ernă

–Cu

ltura

în E

poca

Lum

inilo

r. Ba

roc

și cl

asic

ism –Cu

ltura

în P

rinci

pate

le R

omân

e –Cu

ltura

în B

asar

abia

din

I ju

măt

ate

a se

c. a

l XIX

-lea

• Se

lect

area

obi

ecte

lor n

eces

are

real

izării

une

i exp

oziți

i tem

atice

;•

Prez

enta

rea

unei

exc

ursii

tem

atice

imag

inar

e;•

Com

plet

area

unu

i por

tofo

liu/E

labo

rare

a un

ui p

oste

r cu

pre-

zent

area

mon

umen

telo

r ist

oric

e, c

ultu

rale

și a

le n

atur

i din

lo

calit

ate/

repu

blic

ă;•

Real

izare

a un

ui p

roie

ct is

toric

, de

grup

, car

e ev

iden

țiază

ro

lul p

erso

nalit

ățilo

r în

epoc

a m

oder

nă;

• Im

plic

area

în a

ctivi

tăți

de p

rom

ovar

e a

trad

ițiilo

r, ob

icei

uri-

lor ș

i a p

erso

nalit

ățilo

r not

orii

din

com

unita

te.

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT (l

a al

eger

e):

–St

udiu

: „Tr

ecut

ul d

e lâ

ngă

noi-v

estig

ii al

e pa

trim

oniu

lui l

ocal

” –An

aliz

a un

ui m

onum

ent c

u or

igin

i din

ep

oca

mod

ernă

; –Ex

curs

ie (i

stor

ici,

geog

rafi,

etn

ogra

fi,

natu

raliș

ti et

c.) l

a bi

seric

i/măn

ăstir

i di

n lo

calit

ate

sau

repu

blic

ă.

PRO

DUSE

REC

OM

ANDA

TE:

• Al

bum

/Col

aj is

toric

o-ge

ogra

fic;

• Bu

clet

info

rmati

v de

spre

isto

ria lo

calit

ății

nata

le;

• Ch

estio

nar/

Inte

rviu

: Meș

terii

pop

ular

i: tr

adiți

i, m

odel

e,

valo

ri pe

rpet

uate

prin

seco

le;

• M

ini-e

seu:

Dre

ptur

ile și

libe

rtăț

ile o

mul

ui: i

stor

ie și

act

uali-

tate

;

Noţ

iuni

: Ane

xare

, arm

istiț

iu, B

asar

abia

, bur

ghez

ie, c

apita

lism

, col

oniza

re, C

ongr

esul

de

la V

iena

, con

stitu

ție, c

od c

ivil,

Dec

lara

ție d

e in

depe

n-de

nță,

dom

nii p

ămân

tene

, mun

cito

ri sa

laria

ți, ră

zboi

de

inde

pend

ență

, Reg

ulam

ente

Org

anic

e, re

volu

ție, ,

,Rev

oluț

ie g

lorio

asă”

, rev

oluț

ie in

-du

stria

lă, r

egim

fana

riot,

„Sfâ

nta

Alia

nță”

.

Pers

onal

ităţi:

Ada

m S

mith

, Ale

xand

ru I,

Con

stan

tin B

rânc

ovea

nu, C

onst

antin

Mav

roco

rdat

, Dim

itrie

Can

tem

ir, G

avrii

l Băn

ules

cu-B

odon

i, G

eorg

e W

ashi

ngto

n, N

apol

eon

Bona

part

e, O

liver

Cro

mw

el, P

etru

I, T

udor

Vla

dim

iresc

u.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A V

II-A,

ELE

VUL

POAT

E:

• ap

lica

limba

jul d

e sp

ecia

litat

e în

com

unic

are

oral

ă și

scris

ă, fo

rmul

ând

jude

căți

refe

ritoa

re la

epo

ca m

oder

nă;

• pl

asa

even

imen

tele

, fap

tele

și p

roce

sele

isto

rice

în ti

mp

și sp

ațiu

, ana

lizân

d sc

him

băril

e su

rven

ite p

e pa

rcur

sul i

stor

iei m

oder

ne;

• an

aliza

surs

ele

scris

e sa

u vi

zual

e re

ferit

oare

la is

toria

mod

ernă

, apr

eciin

d co

mpo

rtam

ente

le so

cial

e di

n Ep

oca

Mod

ernă

din

per

spec

tiva

cultu

rii d

emoc

ratic

e;•

dedu

ce e

lem

ente

le co

mun

e și

spec

ifice

ale

eve

nim

ente

lor/

fapt

elor

/pro

cese

lor d

in is

toria

mod

ernă

, dem

onst

rând

gân

dire

logi

că și

spiri

t criti

c;•

valo

rifica

obi

ecte

le p

atrim

oniu

lui l

ocal

, pro

mov

ând

valo

rile

cultu

rale

în râ

ndul

sem

enilo

r, pr

in d

iver

se a

ctivi

tăți

orga

niza

te în

școa

lă și

în

com

unita

te.

28

CLA

SA V

IIIEP

OCA

MO

DER

NĂ

(MIJ

LOCU

L SE

C. A

L XI

X-LE

A - Î

NCE

PUTU

L SE

C. A

L XX

-LEA

)U

nită

ţi de

com

pete

nţă

Uni

tăţi

de c

onţin

ut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re re

com

anda

te

1.1.

Des

crie

rea

even

imen

telo

r/pr

oce-

selo

r ist

oric

e di

n Ep

oca

Mod

ernă

.1.

2. A

plic

area

term

enilo

r ist

oric

i în

anal

iza sc

him

băril

or su

rven

ite în

soci

-et

atea

mod

ernă

. 1.

3. E

labo

rare

a en

unțu

rilor

/tex

telo

r, fo

losin

d te

rmen

i ist

oric

i ce

refle

ctă

evol

uția

om

eniri

i în

Epoc

a M

oder

nă.

REVO

LUŢI

ILE

DIN

184

8-18

49 ÎN

EU

ROPA

–Re

volu

țiile

din

184

8 în

Fra

nța,

stat

ele

germ

ane,

stat

ele

italie

ne, I

mpe

riul

Habs

burg

ic –Re

volu

țiile

din

ani

i 184

8-18

49 în

Ţăr

i-le

Rom

âne

FORM

AREA

STA

TELO

R N

AŢIO

NAL

E ÎN

EU

ROPA

–M

ișca

rea

națio

nală

a ro

mân

ilor l

a m

ijloc

ul se

colu

lui a

l XIX

-lea

–U

nire

a Pr

inci

pate

lor R

omân

e –Re

form

ele

lui A

. I. C

uza

–In

stitu

irea

mon

arhi

ei c

onsti

tuțio

nale

. Co

nstit

uția

din

186

6 –U

nific

area

Ital

iei

–U

nific

area

Ger

man

iei

STAT

ELE

EURO

PEI Î

NTR

E AN

II 18

50-

1914 –Ci

viliz

ația

indu

stria

lă: c

arac

teris

tica

gene

rală

. Cap

italis

mul

mon

opol

ist

–M

area

Brit

anie

–Fr

anța

–Im

periu

l Ger

man

–Im

periu

l Hab

sbur

gic

–Im

periu

l Rus

–St

atel

e di

n Eu

ropa

de

Sud-

Est

–Do

ctrin

ele

soci

al-p

oliti

ce

• Ex

erci

ții d

e co

mpl

etar

e a

unor

text

e la

cuna

re, f

olos

ind

term

enii

adec

vați

dint

r-o

listă

dat

ă;•

Alcă

tuire

a un

ui g

losa

r de

term

eni s

peci

fici e

poci

i stu

diat

e;•

Real

izare

a pr

ezen

tăril

or la

un

subi

ect i

stor

ic, u

tilizâ

nd m

ij-lo

ace

digi

tale

;•

Org

aniza

rea

de d

iscuț

ii di

rijat

e re

ferit

or la

un

even

imen

t/pr

oces

/per

sona

litat

e di

n ep

oca

mod

ernă

; •

Exer

ciții

de

utiliz

are

a te

rmen

ilor i

stor

ici c

unos

cuți

în si

tua-

ții n

oi d

e co

mun

icar

e.

2.1.

Dis

tinge

rea

schi

mbă

rilor

terit

o-ria

le în

baz

a hă

rțilo

r și a

repe

relo

r cr

onol

ogic

e.2.

2. A

naliz

a sc

him

băril

or su

rven

ite p

e pa

rcur

sul i

stor

iei m

oder

ne c

u aj

utor

ul

hărț

ilor ș

i a re

pere

lor c

rono

logi

ce.

2.3.

Arg

umen

tare

a im

pact

ului

schi

m-

băril

or d

in E

poca

Mod

ernă

, util

izând

hă

rțile

și re

pere

le c

rono

logi

ce.

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

în b

aza

hărț

ilor a

schi

mbă

rilor

teri-

toria

le in

terv

enite

în p

erio

ada

stud

iată

;•

Plas

area

pe

hart

ă a

unor

eve

nim

ente

și p

roce

se is

toric

e di

n ep

oca

mod

ernă

;•

Com

plet

area

uno

r hăr

ți te

mati

ce în

soțit

e de

lege

ndă,

util

i-zâ

nd si

mbo

luri

și cu

lori;

• Al

cătu

irea

axel

or c

rono

logi

ce p

e di

vers

e do

men

ii.

3.1.

Car

acte

rizar

ea ro

lulu

i per

sona

-lit

ățilo

r ist

oric

e m

arca

nte

în b

aza

surs

elor

.3.

2. C

ompa

rare

a in

form

ațiil

or d

in

dife

rite

tipur

i de

surs

e is

toric

e cu

refe

-rir

e la

ace

lași

subi

ect.

3.3.

Util

izare

a cr

itică

a in

form

ațiil

or

din

dife

rite

surs

e is

toric

e în

arg

umen

-ta

rea

opin

iei p

ropr

ii pr

ivin

d re

spec

ta-

rea

drep

turil

or n

atur

ale

în so

ciet

atea

m

oder

nă.

• Id

entifi

care

a ro

lulu

i uno

r per

sona

lităț

i ist

oric

e, a

naliz

ând

dife

rite

surs

e;

• Ex

erci

ții d

e de

scrie

re a

con

seci

nțel

or a

cțiu

nii u

man

e di

n sp

ațiu

naț

iona

l/uni

vers

al în

epo

ca m

oder

nă, f

olos

ind

surs

e va

riate

;•

Com

plet

area

sche

mei

prin

iden

tifica

rea

logi

că a

cau

zelo

r și

cons

ecin

țelo

r eve

nim

ente

lor ș

i pro

cese

lor i

stor

ice;

• El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

ortr

etul

ui p

erso

nalit

ății

isto

rice;

• Re

aliza

rea

unor

text

e de

spre

fapt

e, p

roce

se, p

erso

nalit

ăți

pe b

aza

unor

surs

e, e

vide

nțiin

d as

emăn

ările

și d

eose

biril

e di

n ep

oca

stud

iată

.

29

4.1.

Exp

licar

ea c

auze

lor ș

i efe

ctel

or

even

imen

telo

rpr

oces

elor

, fen

omen

elor

din

isto

ria

mod

ernă

.4.

2. D

eter

min

area

rela

ției c

auză

–

efec

t din

tr-o

mul

titud

ine

de e

veni

-m

ente

sau

proc

ese

isto

rice.

4.3.

Util

izare

a re

lații

lor d

e ca

uzal

itate

în

ela

bora

rea

com

unic

ărilo

r ora

le și

sc

rise.

STAT

ELE

EXTR

AEU

ROPE

NE

ÎN P

ERIO

A-DA

AN

ILO

R 18

50-1

914

–SU

A –Ja

poni

a –Ch

ina

și In

dia

–Ţă

rile

Amer

icii

Latin

e și

Afric

ii

PRIN

CIPA

TELE

RO

MÂN

E/RO

MÂN

IA Ş

I TE

RITO

RIIL

E RO

MÂN

EŞTI

AFL

ATE

SUB

DO

MIN

AŢIE

STR

ĂIN

Ă (1

850-

1914

) –Vi

ața

soci

al-e

cono

mic

ă și

politi

că în

Ro

mân

ia –Ră

zboi

ul d

e in

depe

nden

ță a

Rom

ânie

i –Re

form

ele

țaris

te în

Bas

arab

ia –M

ișca

rea

națio

nală

în B

asar

abia

–M

ișca

rea

națio

nală

a ro

mân

ilor d

in

Tran

silva

nia

și Bu

covi

na

RELA

ŢIIL

E IN

TERN

AŢIO

NAL

E (1

850-

1914

) –Ev

oluț

ia p

robl

emei

orie

ntal

e. P

robl

e-m

a or

ient

ală

și Ba

sara

bia

–Fo

rmar

ea b

locu

rilor

pol

itico

-mili

tare

. –Po

litica

ext

ernă

a R

omân

iei

–Ră

zboa

iele

bal

cani

ce

CULT

URA

ÎN P

ERIO

ADA

MO

DER

NĂ

(185

0-19

14)

–Şti

ința

și te

hnic

a. C

ontr

ibuț

ia R

omân

i-ei

la d

ezvo

ltare

a ști

ințe

i și t

ehni

cii

–În

văță

mân

tul,

liter

atur

a, m

uzic

a, a

rhi-

tect

ura,

art

e pl

astic

e –Cu

ltura

în V

echi

ul R

egat

–Cu

ltura

în B

asar

abia

, Tra

nsilv

ania

și

Buco

vina

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a re

lații

lor d

e ca

uzal

itate

în e

volu

-ția

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or is

toric

e;

• Ex

erci

ții d

e cl

asifi

care

pe

dom

enii

a ca

uzel

or și

con

seci

nțe-

lor a

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or st

udia

te;

• Al

cătu

irea

unui

pla

n de

idei

, por

nind

de

la in

form

ația

fur-

niza

tă d

e su

rsă;

• Re

aliza

rea

dezb

ater

ilor,

în re

zulta

tul v

izion

ării

unor

film

e do

cum

enta

re sa

u ar

tistic

e re

leva

nte

tem

atici

i stu

diat

e;•

Elab

orar

ea te

xtel

or a

rgum

enta

tive

în b

aza

algo

ritm

ului

pr

opus

, fol

osin

d te

rmen

i spe

cific

i și d

iferit

e su

rse

isto

rice.

5.1.

Cer

ceta

rea

obie

ctel

or d

e pa

trim

o-ni

u di

n lo

calit

ate

și di

n ța

ră.

5.2.

Car

acte

rizar

ea fa

ctor

ilor c

are

au

dete

rmin

at fo

rmar

ea c

onști

ințe

i de

neam

în b

aza

even

imen

telo

r și p

roce

-se

lor i

stor

ice

stud

iate

.5.

3. V

alor

ifica

rea

dive

rsită

ții e

tnic

e și

cultu

rale

în p

roie

cte

de d

ezvo

ltare

in

stitu

ționa

lă și

loca

lă p

rin p

rism

a tr

ecut

ului

isto

ric.

• Al

cătu

irea

unei

age

nde

de a

ctivi

tate

pen

tru

prom

ovar

ea

valo

rilor

naț

iona

le și

cul

tura

le;

• Co

mpl

etar

ea p

iram

idei

val

orilo

r per

sona

le și

gen

eral

-um

a-ne

cu

moti

vare

a al

eger

ii;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

idei

lor ș

i val

orilo

r um

ane,

ana

li-zâ

nd d

ouă

și m

ai m

ulte

surs

e;

• Fo

rmul

area

con

cluz

iilor

în b

aza

argu

men

telo

r, op

iniil

or

pers

onal

e pe

mar

gine

a ev

enim

ente

lor s

tudi

ate;

• Re

aliza

rea

unor

repo

rtaj

e de

spre

obi

ecte

le d

e pa

trim

oniu

di

n lo

calit

atea

nat

ală;

• El

abor

area

min

i-ese

ului

în b

aza

unui

pla

n de

idei

.

30

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT (l

a al

eger

e):

–Co

nfer

inţă

: Per

sona

lităț

i mar

cant

e di

n lo

calit

ate

(sat

, ora

ș, ra

ion,

mun

ici-

piu)

din

sec.

al X

IX -

înce

putu

l sec

. al

XX-le

a; –St

udiu

: Im

pact

ul e

veni

men

telo

r/pr

o-ce

selo

r din

epo

ca m

oder

nă a

supr

a di

vers

ității

etn

ice

și cu

ltura

le a

ctua

le

din

loca

litat

e; –Ce

rcet

are:

Mon

umen

te/v

estig

ii is

to-

rice

din

loca

litat

e ce

repr

ezin

tă e

poca

m

oder

nă.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

: •

Expo

ziție

tem

atică

: „Is

toria

de

lâng

ă no

i”;•

Port

ofol

iu d

e gr

up c

u do

vezi

(imag

ini,

foto

, măr

turii

, doc

u-m

ente

etc

.) ca

re să

surp

rindă

div

ersit

atea

soci

ocul

tura

lă la

ni

vel l

ocal

/naț

iona

l în

epoc

a m

oder

nă;

• Te

xt a

rgum

enta

tiv sc

ris;

• Po

ster

/afiș

cu

priv

ire la

resp

ecta

rea

drep

turil

or o

mul

ui în

pe

rioad

a m

oder

nă;

• Pi

ram

ida

valo

rilor

um

ane

din

pers

pecti

va p

erso

nală

;•

Prez

enta

re P

PT/P

rezi

la u

n su

biec

t ist

oric

stud

iat d

in e

poca

m

oder

nă.

Noţ

iuni

: adu

nare

ad-

hoc,

alia

nța

politi

co-m

ilita

ră, c

apita

lism

, con

venț

ie, i

mpe

rialis

m, i

ndep

ende

nță,

mem

oran

dum

, miș

care

naț

iona

lă, m

o-na

rhie

con

stitu

ționa

lă, m

onop

ol, n

ațiu

ne, p

artid

pol

itic,

paș

optiș

ti, ră

zboi

ul c

ivil,

sece

siune

, sec

ular

izare

, tra

tat,

unifi

care

.

Pers

onal

ităţi:

Abr

aham

Lin

coln

, Ale

xand

ru Io

n Cu

za, A

lfred

Nob

el, B

ogda

n Pe

tric

eicu

Haș

deu,

Car

ol I,

Mih

ail K

ogăl

nice

anu,

Nic

olae

Băl

cesc

u,

Ott

o vo

n Bi

smar

ck, r

egin

a Vi

ctor

ia, V

asile

Ale

csan

dri.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A V

III-a

ELE

VUL

POAT

E:•

aplic

a te

rmen

ii is

toric

i în

cara

cter

izare

a fa

ctor

ilor c

are

au d

eter

min

at fo

rmar

ea c

onști

ințe

i de

neam

, dem

onst

rând

cul

tură

isto

rică;

• uti

liza

criti

c in

form

ațiil

e di

n di

ferit

e su

rse

isto

rice

în a

rgum

enta

rea

opin

iei p

ropr

ii pr

ivin

d re

spec

tare

a dr

eptu

rilor

nat

ural

e în

soci

etat

ea

mod

ernă

;•

anal

iza h

ărțil

e și

repe

rele

cro

nolo

gice

, arg

umen

tând

con

tinui

tate

a și

schi

mba

rea

în is

torie

;•

dete

rmin

a di

ntr-

o m

ultit

udin

e de

eve

nim

ente

sau

proc

ese

isto

rice

rela

țiile

de

cauz

alita

te, i

nteg

rând

u-le

în c

omun

icăr

i ora

le și

scris

e;

• va

lorifi

ca d

iver

sităț

ile e

tnic

e și

cultu

rale

în p

roie

cte

de d

ezvo

ltare

insti

tuțio

nală

și lo

cală

din

pris

ma

trec

utul

ui is

toric

.

31

CLA

SA A

IX-A

ISTO

RIA

CON

TEM

PORA

NĂ

(SEC

. AL

XX-L

EA –

ÎNCE

PUTU

L SE

C. A

L XX

I-LEA

)U

nită

ţi de

com

pete

nţă

Uni

tăţi

de c

onţin

utAc

tivită

ţi şi

pro

duse

de

învă

ţare

reco

man

date

1.1.

Det

erm

inar

ea te

rmen

ilor-

chei

e ce

ca

ract

erize

ază

even

imen

te/p

roce

se/

feno

men

e is

toric

e di

n Ep

oca

Cont

em-

pora

nă.

1.2.

Ope

rare

a cu

term

eni i

stor

ici s

pe-

cific

i Epo

cii C

onte

mpo

rane

în e

labo

ra-

rea

com

unic

ărilo

r ora

le și

scris

e.1.

3. F

orm

ular

ea a

prec

ieril

or, c

oncl

uzi-

ilor p

rivin

d ev

enim

ente

le/f

apte

le/p

ro-

cese

le și

feno

men

ele

istor

ice

stud

iate

.

PRIM

UL

RĂZB

OI M

ON

DIA

L ŞI

FO

R-M

AREA

STA

TULU

I NAŢ

ION

AL R

OM

ÂN –Lu

mea

la c

umpă

na se

c. X

IX-X

X. P

ri-m

ul R

ăzbo

i Mon

dial

și u

rmăr

ile lu

i (1

914

– 19

18)*

–Ro

mân

ia în

Prim

ul R

ăzbo

i Mon

dial

–M

ișca

rea

națio

nală

a ro

mân

ilor d

in

Basa

rabi

a și

terit

oriil

e di

n st

ânga

N

istr

ului

(191

7 –

1918

) –Fo

rmar

ea S

tatu

lui N

ațio

nal U

nita

r Ro

mân

. Rec

unoa

șter

ea M

arii

Uni

ri de

la 1

918

–Co

nfer

ința

de

Pace

de

la P

aris

și N

oua

Ord

ine

Inte

rnaț

iona

lă

LUM

EA ÎN

PER

IOAD

A IN

TERB

ELIC

Ă –St

atel

e U

nite

ale

Am

eric

ii –St

atel

e Eu

rope

i de

Vest

(Mar

ea

Brita

nie,

Fra

nța,

Ger

man

ia, I

talia

, Sp

ania

) –St

atel

e Eu

rope

i Cen

tral

e și

de E

st*

–Ru

sia/U

niun

ea S

ovie

tică.

Ext

rem

ul

Orie

nt*

• Ex

erci

ții d

e uti

lizar

e a

term

enilo

r ist

oric

i cun

oscu

ți în

situ

ații

noi d

e co

mun

icar

e;•

Exer

ciții

de

utiliz

are

a te

hnol

ogiil

or d

e in

form

are

și co

mu-

nica

re p

entr

u ob

ținer

ea su

rsel

or n

eces

are

rezo

lvăr

ii un

ei

situa

ții-p

robl

emă;

• Fo

rmul

area

con

cluz

iilor

arg

umen

tate

;•

Reda

ctar

ea u

nui e

seu

în b

aza

unui

pla

n de

idei

;•

Adop

tare

a di

alog

ului

criti

c și

cons

truc

tiv.

2.1.

Rec

unoa

șter

ea c

ontin

uită

ții și

sc

him

bării

în is

torie

în b

aza

repe

relo

r cr

onol

ogic

e și

surs

elor

car

togr

afice

.2.

2. In

terp

reta

rea

hărț

ilor i

stor

ice

și ge

ogra

fice

ce re

flect

ă sc

him

băril

e su

rven

ite c

a ur

mar

e a

even

imen

telo

r po

litice

sau

mili

tare

.2.

3. În

cadr

area

eve

nim

ente

lor,

proc

e-se

lor ș

i fen

omen

elor

isto

riei c

onte

m-

pora

ne în

con

text

e cr

onol

ogic

e și

de

spaț

iu.

• De

term

inar

ea li

mite

lor c

rono

logi

ce a

le e

veni

men

telo

r, pr

o-ce

selo

r, fe

nom

enel

or is

toric

e, st

abili

nd în

cad

rul l

or e

tape

le

și pe

rioad

ele;

• Id

entifi

care

a sc

him

băril

or su

rven

ite p

e ha

rta

isto

rică;

• De

term

inar

ea c

ontin

uită

ții, d

urat

ei și

sinc

roni

zării

eve

nim

en-

telo

r, pr

oces

elor

și fe

nom

enel

or is

toric

e;•

Com

para

rea

dina

mic

ii sc

him

băril

or te

ritor

iale

a u

nor s

tate

ra

port

ată

la d

iferit

e ev

enim

ente

isto

rice;

• Co

rela

rea

even

imen

telo

r, pr

oces

elor

, fen

omen

elor

isto

riei

națio

nale

cu e

veni

men

tele

, pro

cese

le, f

enom

enel

e ist

orie

i un

iver

sale

; •

Real

izare

a un

ei in

vesti

gații

asu

pra

unor

fapt

e/pr

oces

e ist

orice

, di

n pe

rspe

ctive

mul

tiple

sele

ctat

e pe

crite

rii cr

onol

ogice

și sp

a-ția

le;

32

3.1.

Rec

unoa

șter

ea și

acc

epta

rea

per-

spec

tivel

or d

iferit

e as

upra

fapt

elor

și

proc

esel

or is

toric

e di

n Ep

oca

Cont

em-

pora

nă.

3.2.

Com

para

rea

info

rmaț

iilor

din

dife

-rit

e su

rse

pent

ru st

abili

rea

asem

ănăr

i-lo

r și d

eose

biril

or în

abo

rdar

ea p

robl

e-m

elor

din

isto

ria c

onte

mpo

rană

.3.

3. A

prec

iere

a ni

velu

lui d

e m

anife

s-ta

re a

resp

onsa

bilit

ățilo

r cet

ățen

ești

în so

ciet

atea

con

tem

pora

nă.

–Ro

mân

ia în

per

ioad

a in

terb

elic

ă –Ba

sara

bia

în c

adru

l Rom

ânie

i Mar

i (1

918

– 19

40)

–RA

SSM

(192

4 –

1940

) și p

oliti

ca

expa

nsio

nist

ă a

URS

S –Cu

ltura

și ș

tiinț

a în

per

ioad

a in

ter-

belic

ă –Cu

ltura

rom

ânea

scă

în 1

918

– 19

40

RELA

ŢIIL

E IN

TERN

AŢIO

NAL

E ÎN

PER

I-O

ADA

INTE

RBEL

ICĂ

–Al

ianț

e și

trat

ate

politi

co-m

ilita

re în

pe

rioad

a in

terb

elic

ă –Re

lații

le so

viet

o-ro

mân

e în

tre

1918

și

1940

. Pac

tul R

ibbe

ntro

p-M

olot

ov

și co

nsec

ințe

le lu

i pen

tru

popo

arel

e di

n Eu

ropa

–Pi

erde

rile

terit

oria

le a

le R

omân

iei î

n va

ra a

nulu

i 194

0 –Fo

rmar

ea R

SSM

și in

stau

rare

a re

gi-

mul

ui c

omun

ist

AL D

OIL

EA R

ĂZB

OI M

ON

DIA

L –Al

Doi

lea

Răzb

oi M

ondi

al

–Ro

mân

ia, B

asar

abia

și T

rans

nist

ria

în a

nii c

elui

de-

al D

oile

a Ră

zboi

M

ondi

al

–Cr

ime

de ră

zboi

. Hol

ocau

st –Co

nsec

ințe

le c

elui

de-

al D

oile

a Ră

z-bo

i Mon

dial

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a d

iferit

elor

pun

cte

de v

eder

e is

tori-

ce a

supr

a ev

enim

ente

lor ș

i det

erm

inar

ea c

onte

xtul

ui în

car

e au

fost

făcu

te a

firm

ațiil

e is

toric

e (în

treb

ările

pus

e, su

rsel

e uti

lizat

e, p

ersp

ectiv

a au

toril

or);

• Ex

erci

ții d

e fo

rmul

are

a în

treb

ărilo

r rel

evan

te d

espr

e ev

eni-

men

tele

rela

tate

în d

ocum

ente

le is

toric

e, p

oves

tirile

mar

-to

rilor

, scr

isori,

jurn

ale,

art

efac

te, f

otog

rafii

, hăr

ți, lu

crăr

i de

artă

și a

rhite

ctur

ă;•

Alcă

tuire

a un

ei b

aze

de d

ate

digi

tale

(sur

se, f

otog

rafii

, înr

e-gi

stră

ri vi

deo

și au

dio)

por

tofo

liu d

igita

l des

pre

un su

biec

t ac

tual

disc

utat

;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

surs

elor

doc

umen

tare

des

pre

per-

sona

lităț

i ist

oric

e, c

u ev

enim

ente

și p

erso

nalit

ăți fi

ctive

pen

-tr

u a

deos

ebi a

devă

rul d

e fic

țiune

;•

Util

izare

a in

stru

men

telo

r de

lucr

u/in

form

are

pent

ru în

re-

gist

rare

a re

ferin

țelo

r bib

liogr

afice

în v

eder

ea re

aliză

rii u

nor

com

unic

ări t

emati

ce;

• Re

aliza

rea

unor

repo

rtaj

e de

spre

acț

iuni

sau

pers

oane

con

-te

mpo

rane

cu

even

imen

te is

toric

e, fo

losin

d re

surs

e m

ulti-

med

ia;

• Ex

erci

ții d

e an

aliză

a su

rsel

or p

rin c

are

elev

ii de

oseb

esc

info

rmaț

ia re

leva

ntă

de c

ea ir

elev

antă

, ese

nția

lă d

e ne

esen

-ția

lă, i

nfor

maț

ia c

e po

ate

fi ve

rifica

tă d

e ce

a ca

re n

u po

ate

fi ve

rifica

tă;

• Ap

reci

erea

acti

vită

ții p

erso

nalit

ățilo

r din

div

erse

dom

enii.

33

4.1.

Dis

tinge

rea

cauz

elor

și c

onse

cin-

țelo

r pe

term

en sc

urt ș

i lun

g al

e un

ui

even

imen

t/fa

pt/p

roce

s ist

oric

.4.

2. C

orel

area

din

tre

cauz

e și

con-

seci

nțe

de o

rdin

eco

nom

ic, s

ocia

l, po

litic

și cu

ltura

l al e

veni

men

telo

r/fa

ptel

or/p

roce

selo

r din

isto

ria c

on-

tem

pora

nă.

4.3.

Sus

ținer

ea a

rgum

enta

tă a

unu

i pu

nct d

e ve

dere

priv

ind

cauz

ele

și ef

ecte

le u

nui e

veni

men

t/pr

oces

/ fe

nom

en is

toric

din

Epo

ca C

onte

m-

pora

nă.

LUM

EA P

OST

BELI

CĂ –Re

lații

le in

tern

ațio

nale

în p

erio

ada

1945

–19

91. C

onsti

tuire

a și

activ

ita-

tea

Org

aniza

ției N

ațiu

nilo

r Uni

te

–St

atel

e U

nite

, Fra

nța,

Ang

lia, R

FG,

Italia

, Jap

onia

în p

erio

ada

post

be-

lică*

–U

niun

ea S

ovie

tică

în p

erio

ada

post

-be

lică

–RS

SM. E

cono

mie

și so

ciet

ate

(194

4 –1

985)

–Fo

amet

ea, r

epre

siile

și d

epor

tăril

e st

alin

iste

din

RSS

M –M

ișca

rea

antic

omun

istă

în R

SSM

* –St

atel

e co

mun

iste

din

Eur

opa

de E

st

și As

ia în

per

ioad

a po

stbe

lică*

–Re

gim

ul to

talit

ar în

Rom

ânia

(194

4 –1

989)

*

• De

term

inar

ea re

lații

lor d

e ca

uzal

itate

;•

Clas

ifica

rea

și sis

tem

atiza

rea

fapt

elor

isto

rice;

• Ca

ract

eriza

rea

even

imen

telo

r ist

oric

e;•

Inte

rpre

tare

a ca

uzel

or și

efe

ctel

or e

veni

men

telo

r ist

oric

e;•

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

car

acte

ristic

ilor fi

zice

și um

ane

ale

locu

rilor

pe

care

le st

udia

ză și

exp

lică

cum

ace

ste

trăs

ătur

i fo

rmea

ză a

spec

tul u

nic

al a

cest

or lo

curi;

• Ex

erciț

ii de

expr

imar

e ar

gum

enta

tă a

uno

r opi

nii,

punc

te d

e ve

-de

re, c

onvi

nger

i ref

erito

are

la u

n fa

pt/p

roce

s/pe

rson

aj is

toric

;•

Anal

iza c

onse

cinț

elor

poz

itive

/neg

ative

ale

acț

iuni

lor c

etăț

e-ni

lor/

guve

rnel

or;

• Re

aliza

rea

unor

disc

uții

în c

ontr

adic

toriu

pe

prob

lem

e se

nsi-

bile

și c

ontr

over

sate

;•

Exer

ciții

de

inte

rpre

tare

a in

dica

toril

or d

e ba

ză a

i per

for-

man

ței e

cono

mic

e și

form

ular

ea a

naliz

elor

cos

t-ben

efici

u al

e pr

oble

mel

or e

cono

mic

e și

politi

ce;

• Ac

tivită

ți de

cole

ctar

e, e

valu

are

și uti

lizar

e a

info

rmaț

iei d

in m

ai

mul

te su

rse

prim

are

și se

cund

are

în re

zent

ări v

erba

le și

scris

e.

5.1.

Evi

denț

iere

a su

bstr

atul

ui is

toric

în

ope

re d

e ar

tă și

folc

lor.

5.2.

For

mul

area

arg

umen

telo

r ref

eri-

toar

e la

subi

ecte

car

e pu

n în

val

oare

tr

ecut

ul is

toric

al n

eam

ului

în b

aza

anal

izei r

olul

ui p

erso

nalit

ăți m

arca

n-te

.5.

3. E

labo

rare

a pr

oiec

telo

r de

con-

serv

are

și pr

omov

are

a ob

iect

elor

de

patr

imon

iu lo

cal,

națio

nal ș

i uni

vers

al.

LUM

EA L

A SF

ÂRŞI

TUL

SECO

LULU

I AL

XX-le

a –Î

NCE

PUTU

L SE

COLU

LUI X

XI –Cr

iza si

stem

ului

tota

litar

și c

olap

sul

regi

mur

ilor c

omun

iste

în E

urop

a Ce

ntra

lă și

de

Est*

–RS

SM în

tre

1985

–19

91. P

rocl

a-m

area

inde

pend

ențe

i Rep

ublic

ii M

oldo

va –Ră

zboi

ul d

e pe

Nis

tru

–Re

publ

ica

Mol

dova

la e

tapa

act

uală

* –Ro

mân

ia în

per

ioad

a po

stco

mun

istă*

–In

tegr

area

Eur

opea

nă/U

niun

ea E

u-ro

pean

ă la

înce

putu

l mile

niul

ui II

I*

• St

udie

rea

mat

eria

lelo

r tem

atice

din

mas

s-m

edia

des

pre

cul-

tura

și v

alor

ile d

iferit

or p

opoa

re;

• Re

aliza

rea

de in

vesti

gații

în re

zulta

tul u

nor v

izite

tem

atice

la

dife

rite

obie

ctive

de

inte

res p

entr

u în

țele

gere

a di

vers

ității

so

cioc

ultu

rale

la n

ivel

loca

l, re

gion

al, n

ațio

nal (

lăca

șe d

e cu

lt, m

uzee

etc

.);•

Util

izare

a in

stru

men

telo

r de

lucr

u/in

form

are

(exe

mpl

u: d

icți-

onar

e, c

uleg

eri d

e do

cum

ente

, enc

iclo

pedi

i, m

edia

, mem

orii

etc.

) pen

tru

emite

rea

de ju

decă

ți de

val

oare

asu

pra

cont

ri-bu

ției p

erso

nalit

ățilo

r/gr

upur

ilor î

n is

torie

;•

Min

i-int

ervi

uri c

u pe

rsoa

ne d

in șc

oală

, fam

ilie,

soci

etat

e de

cu

lturi

dife

rite

desp

re v

alor

ile fa

mili

ei, l

ocal

ității

, nea

mul

ui,

com

unită

ții u

man

e et

c.;

34

CULT

URA

ŞI Ş

TIIN

ŢA ÎN

PER

IOAD

A PO

STBE

LICĂ

–Cu

ltura

și ș

tiinț

a în

RSS

M (1

944

–199

1) –Ev

oluț

ia cu

lturii

în R

epub

lica

Mol

dova

–M

onum

ente

de

patr

imon

iu n

ațio

nal*

–Cu

ltura

și ș

tiinț

a un

iver

sală

în E

poca

Co

ntem

pora

nă –M

onum

ente

de

patri

mon

iu u

nive

rsal*

• Re

aliza

rea

de p

reze

ntăr

i/pro

iect

e ca

re să

pro

mov

eze

anum

i-te

val

ori î

n fu

ncție

de

real

itățil

e lo

cale

;•

Alcă

tuire

a un

or p

roie

cte

pent

ru d

ezvo

ltare

a co

mun

ității

lo

cale

/naț

iona

le v

alor

ificâ

nd d

iver

sitat

ea e

tnic

ă, re

ligio

asă,

cu

ltura

lă;

• Re

aliza

rea

plan

ului

uno

r inv

estig

ații/

cerc

etăr

i;•

Alcă

tuire

a un

or p

roie

cte

pent

ru p

rote

jare

a va

loril

or c

ultu

ra-

le d

in c

omun

itate

;•

Real

izare

a un

ui p

rodu

s car

e ilu

stre

ază

cont

ribuț

ia d

iferit

elor

ci

viliz

ații

la d

ezvo

ltare

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral c

omun

.

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT (l

a al

eger

e):

–Ce

rcet

are:

Ves

tigii

isto

rice

în lo

cali-

tate

a no

astr

ă; –In

terv

iu: B

ogăț

ii sp

iritu

ale

ale

nea-

mul

ui;

–Pl

anul

dez

voltă

rii u

nei a

face

ri în

co

mun

itate

; –De

zbat

ere:

Rol

ul fe

mei

i în

viaț

a pu

blic

ă di

n lo

calit

ate

(pol

itică

, eco

-no

mie

, cul

tură

, știi

nță

etc.

); –St

udiu

: Vic

timel

e ră

zboi

ului

în v

iața

pa

șnic

ă de

dup

ă ră

zboi

; –Pe

rson

alită

ți m

arca

nte

din

loca

li-ta

te;

–An

aliza

com

para

tivă:

Man

ipul

area

, pr

opag

anda

și ș

tirile

false

în lu

mea

co

ntem

pora

nă.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

: –De

mer

s adr

esat

aut

orită

ților

pen

tru

salv

area

/con

serv

area

un

ui o

biec

t de

patr

imon

iu;

–Pl

iant

de

prom

ovar

e a

obie

ctel

or d

e pa

trim

oniu

; –Gh

id tu

ristic

cu

refe

rire

la o

biec

te d

e pa

trim

oniu

din

regi

u-ne

/loca

litat

e; –Tr

aseu

/har

tă tu

ristic

ă (ti

părit

ă sa

u fo

rmat

ele

ctro

nic)

cu

refe

rire

la o

biec

tele

de

patr

imon

iu;

–Pr

odus

e de

pro

mov

are

a ob

iect

elor

de

patr

imon

iu (fi

lmu-

lețe

, pod

cast

uri,

spot

uri p

ublic

itare

, doc

umen

tare

, ban

ere,

di

scur

suri,

site

-uri

etc.

); –Di

scur

s cu

refe

rire

la u

n su

biec

t ist

oric

de

inte

res c

omun

itar.

35

Noţ

iuni

: aut

onom

ie, c

enzu

ră, c

olec

tiviza

re, c

omun

ism, c

onsti

tuție

, cor

tină

de fi

er, c

riză

econ

omic

ă, c

ultu

l per

sona

lităț

ii, c

ultu

ra d

e m

asă,

de-

moc

rație

, dic

tatu

ră, f

asci

sm, i

deol

ogie

, Lig

a N

ațiu

nilo

r, m

iraco

l eco

nom

ic, n

azism

, Org

aniza

ția N

ațiu

nilo

r Uni

te, p

act,

patr

imon

iu, p

oliti

că d

e co

ncili

ere,

răzb

oi re

ce, r

egim

dem

ocra

tic, r

egim

tota

litar

, reg

im a

utor

itar,

repr

esiu

ni, r

evizi

onism

, sec

urita

te c

olec

tivă,

trat

at, u

ltim

atum

.

Pers

onal

ităţi:

Con

stan

tin B

rânc

uși,

Mar

ia B

ieșu

, Car

ol II

, Nic

olae

Cea

ușes

cu, M

aria

Ceb

otar

i, W

inst

on C

hurc

hill,

Eug

en D

oga,

Fer

dina

nd I,

Mi-

hail

Gor

baci

ov, I

on In

cule

ț, Em

il Lo

tean

u, A

lexe

i Mat

eevi

ci, D

umitr

u M

atco

vsch

i, Al

exan

dru

Moș

anu,

Ale

xand

ru P

lăm

ădea

lă, F

rank

lin D

elan

o Ro

osev

elt,

Iosif

Sta

lin, M

arga

ret T

hatc

her,

Nic

olae

Titu

lesc

u, G

rigor

e Vi

eru,

Mih

ai V

olon

tir, W

oodr

ow W

ilson

.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A IX

-A, E

LEVU

L PO

ATE:

•

utiliz

a lim

baju

l ist

oric

spec

ific

Epoc

ii Co

ntem

pora

ne în

form

ular

ea a

prec

ieril

or, r

espe

ctân

d cu

ltura

com

unic

ării;

• în

cadr

a ev

enim

ente

le, p

roce

sele

şi fe

nom

enel

e di

n is

toria

con

tem

pora

nă în

con

text

e cr

onol

ogic

e şi

de sp

aţiu

, util

izând

u-le

efic

ient

în

dive

rse

situa

ții d

e în

văța

re și

com

unic

are;

• ap

reci

a ni

velu

l de

man

ifest

are

a re

spon

sabi

lităț

ilor c

etăț

eneș

ti în

soci

etat

ea c

onte

mpo

rană

, dem

onst

rând

cul

tură

civ

ică;

• su

sţin

e ar

gum

enta

t pro

priu

l pun

ct d

e ve

dere

priv

ind

cauz

ele

şi ef

ecte

le u

nui e

veni

men

t/pr

oces

/fen

omen

isto

ric d

in E

poca

Co

ntem

pora

nă, d

emon

strâ

nd în

țele

gere

a co

mpl

exită

ții re

alită

ților

soci

ale;

• el

abor

a pr

oiec

te d

e co

nser

vare

și p

rom

ovar

e a

obie

ctel

or d

e pa

trim

oniu

loca

l, na

ționa

l și u

nive

rsal

, val

orifi

când

trec

utul

isto

ric.

Not

ă: C

u as

teris

c (*

) sun

t ind

icat

e co

nțin

utur

ile c

urric

ular

e ce

nu

vor fi

eva

luat

e la

exa

men

ele

de a

bsol

vire

a c

iclu

lui g

imna

zial,

dar s

unt o

blig

ator

ii pe

ntru

stud

iere

.

36

V. Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare

Curriculumul la Istoria românilor şi universală, ediția 2019, răspunde exigențelor actuale de formare/dezvoltare a competențelor specifice la disciplină, racordate la pro-filul absolventului. Competențele, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoș-tințe, abilități și atitudini, se referă la delimitarea operațiilor intelectuale: a detecta, selecta, analiza și sintetiza date, informații sau relații. Capacitatea de a învăța, acționa și judeca constituie temelia competențelor specifice, elaborate pentru disciplina școlară Istoria românilor şi universală.

Competențele specifice conțin un șir de cuvinte/sintagme-cheie care trebuie să se regăsească în cadrul demersului didactic la disciplină: spațiu, timp, limbaj de specia-litate, gândire critică și reflexivă, relații de cauzalitate, comportament civic raportat la valori general umane, diversitate socioculturală, responsabilitate – instrumente in-telectuale necesare elevului. Cadrul didactic va elabora proiectarea de lungă durată, în care va racorda activitățile de învățare la unitățile de competență pentru a forma competențele specifice disciplinei. Unitățile de conținut sunt mijloace de formare a uni-tăților de competență și a competențelor specifice.

În funcție de aceste repere vor fi selectate strategii didactice, ținând cont de particu-laritățile de vârstă ale elevilor, intereselor, specificul grupului de elevi etc.:

• strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diver-selor surse, învățarea bazată pe sarcini, învățarea problematizată, schimbul de opinii, competiții, dezbatere, discuții dirijate, conversație euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de învățare, interviul, sondajul, chestionarul etc.);

• strategii algoritmice (bazate pe exerciții de identificare, redactare individuală sau pe echipe a unor cronici, documente, discursuri orale etc.);

• strategii mixte, inductiv-deductive și deductiv-inductive (realizate prin elaborarea unui mic dicționar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fișe de personaj etc.);

• strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate prin inițierea și de-rularea unor proiecte, implicarea elevilor în activități de voluntariat, de valorifi-care a monumentelor istorice la nivel național, regional sau local etc.).

În practica educațională, tot mai mult sunt utilizate noile tehnologii ale informației și comunicării (TIC), un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel, vor fi dezvoltate elevilor competențe digitale, precum: colectarea de informații, culegerea și procesarea datelor, utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaționale de specialitate

37

și de cultură generală, biblioteci electronice, oferte de e-learning), înregistrări audio și video etc.

Selectarea corectă a strategiilor didactice și integrarea noilor tehnologii informațio-nale (inclusiv Internetul) în procesul de predare – învățare a istoriei va favoriza procesul educațional. Profesorul și elevul sunt parteneri în acest proces, în care profesorul faci-litează învățarea, încurajează elevul pentru a formula puncte de vedere proprii, colabo-rează cu elevul în realizarea demersului didactic: învățarea prin cooperare, învățarea în contexte formale și non-formale, transferul învățării etc.

Actuala ediție a Curriculumului la Istoria românilor şi universală oferă creativitate și libertate mai mare cadrului didactic, care are posibilități să introducă activități de sinte-ză, studii de caz, noi unități de conținut, cele fixate în Curriculum rămân obligatorii. Ac-tivitățile de învățare recomandate pot fi adaptate nivelului clasei pentru eficientizarea demersului didactic și implicării active a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe.

În cadrul demersului didactic, unitățile de conținut din Curriculumul la disciplina Is-toria românilor şi universală sunt mijloace de formare/dezvoltare a unităților de com-petență/competențelor specifice, pot fi dezvoltate și oferă:

– abordare transdisciplinară;– structurare conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, poli-

tică, cultură);– posibilitatea proiectării în funcție de particularitățile grupului de elevi;– flexibilitate în: repartizarea numărului de ore în dependență de gradul de forma-

re a unităților de competență; organizarea unităților de învățare; – libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de formare a unităților de com-

petențe;– posibilitatea de a alege activitățile de învățare bazate pe proiect în procesul stu-

dierii istoriei locale (la alegere din cele propuse în Curriculum sau la decizia pro-fesorului în colaborare cu elevul);

Dimensiunea cantitativă a conținuturilor rezidă în numărul de ore rezervat discipli-nei Istoria românilor şi universală pentru fiecare clasă în planul-cadru, dar și abordat prin optica istoriei locale regionale/naționale spre istoria universală.

O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/dezvoltarea de competențe, este abordarea transdisciplinară, care presu-pune inter-conexiunea dintre: Istorie și Limba română, Limba străină, Geografie, Edu-cație pentru societate/Educație Civică, Dezvoltare personală, Educație muzicală, Artă plastică etc., dezvoltând competențe necesare în viața reală. Cadrele didactice definesc produse/activități comune care presupun caracter integrator și utilitar, și le realizează

38

în baza subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi: festivalul popoarelor/etniilor, excursii cognitive, flashmob-uri, simularea unei vizite şi primirea delegațiilor, simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi, expoziții de elemente vestimentare sau bucate tradiționale, expoziție de lucrări în comunitatea şcolară şi în afara ei etc.

Prezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare: aproximativ câte 2–3 ore la fiecare clasă, unde fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare. La nivelul treptei gimnaziale se va aproba planul de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.

Evaluarea constituie parte componentă a procesului educațional la disciplină și, re-spectiv, a Curriculumului la Istoria românilor şi universală. Curriculumul bazat pe compe-tențe determină construcția unui model integrator al evaluării ce valorifică și corelează cunoștințele, deprinderile, capacitățile de aplicare a cunoștințelor, valorile și atitudinile elevilor. Evaluarea bazată pe competențe implică evaluarea formativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor pe care elevul le transferă în rezolvarea problemelor concrete, cu care se confruntă în diferite situații.

Procesul educațional bazat pe competențe prefigurează competenţele ca finalităţi ale procesului educațional și ca obiect al evaluării. Competențele școlare dobândite de către elevi devin observabile și măsurabile. Astfel, evaluarea la disciplină este o activita-te de măsurare și apreciere a competențelor. Măsurarea constituie operația prin care se asigură baza obiectivă a aprecierii, fiind considerată parte a demersului/procesului didactic. Aprecierea corespunde emiterii unei judecăți în baza informațiilor culese prin măsurare, observare, analize, stabilind astfel valoarea rezultatelor școlare precum și a procesului de învățare.

Evaluarea centrată pe competențe include: - Evaluarea competențelor-cheie; - Evaluarea competențelor specifice la disciplină;- Evaluarea unităților de competență la disciplină.Evaluarea competenţelor-cheie se raportează la modul de formare a competenței

în timp și reprezintă rezultatele unui traseu de instruire (educațional), pus în evidență prin sistem de teste și instrumente succesive, a căror analiză sugerează modul în care a fost formată acea competență-cheie în timp. Pentru evaluarea competențelor-cheie este necesară asigurarea caracterului transdisciplinar sau axat pe elemente reprezen-tative ale domeniilor de competențe-cheie.

Evaluarea competenţelor specifice la disciplină se poate realiza pe parcursul sec-vențelor pentru care competențele specifice sunt asumate ca finalități. Instrumentele

39

de evaluare aplicate sunt, de regulă aceleași, utilizate și în cadrul evaluării unităților de competență și au un raport de interdependență cu conținuturile curriculare stabilite de curriculum ca niște Conţinuturi de evaluat. Evaluarea competențelor specifice la disci-plină se realizează, de regulă, la finele ciclului de școlaritate în cadrul examenelor de cer-tificare. Conținuturile curriculare marcate cu semnul (*) în cadrul Compartimentului IV. Unităţi de învăţare nu vor fi incluse în Programa pentru examenul de absolvire a gim-naziului la disciplina Istoria românilor şi universală.

Evaluarea unităţilor de competenţă specifice istoriei reprezintă domeniul de inte-res principal al evaluării la disciplină și poate fi realizat la decizia profesorului, la nivelul unor unități de timp sau unități de învățare.

Fiecare unitate de competență/competență specifică din curriculum poate fi evalu-ată prin diferite tipuri de itemi (obiectivi, cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip perechi, semiobiectivi, de completare, întrebări de structurare, rezolvare de problemă, eseu) și instrumente de evaluare, descrise în Ghidul de implementare a curriculumului.

Strategiile de evaluare a competențelor presupun determinarea unui demers de concepere a evaluării realizate la clasa de elevi care implică o succesiune de componen-te: proiectarea, aplicarea/ implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de proces și produs), emiterea judecăților/recomandărilor.

Instrumentele evaluării competențelor la istorie includ: • Instrumente tradiționale: proba scrisă, orală, practică prin test, chestionar, stan-

dardul şi baremul;• Instrumente complementare: fişe de observare, investigația, interviul;• Instrumente active: lucrare practică, proiect, portofoliu, studiu de caz, jurnal re-

flexiv, hartă conceptuală. Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului și se va

compara cu propriile implicații, nivelul și interesele acestuia. În testele de evaluare a nivelului de formare a competențelor cadrul didactic va include itemi/sarcini cu grad diferit de complexitate, luând în considerație nivelul diferit de pregătire al elevilor.

Principiile evaluării nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istoria românilor şi universală sunt:

- stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;- se fundamentează pe obiective/finalități orientate spre formarea competențelor

(ce va ști, ce va ști să facă, cum va fi elevul) la finele procesului educațional;- implică utilizarea varietății de forme, metode și procedee în aprecierea rezulta-

telor elevilor;- reprezintă un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;

40

- ghidează elevii spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a per-formanțelor obținute.

Tipurile şi formele de evaluare sunt selectate și clasate în perechi distinctive:• evaluarea rezultatelor – evaluarea bazată pe competențe;• evaluarea unei norme minimale de competență – evaluarea competenței în curs

de achiziție;• evaluarea formativă – evaluarea sumativă;• evaluarea directă – evaluarea indirectă;• evaluarea performanței – evaluarea cunoștințelor;• evaluarea bazată pe sarcini de învățare – evaluarea în baza proiectelor;• evaluarea reciprocă – autoevaluarea.Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate

următoarele trei tipuri de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (la sfârșitul fiecărei unități de învățare). Evaluarea inițială se realizează la începutul ci-clului de învățământ/ anului școlar și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea formativă se realizează pe întregul parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul didactic la cla-să. Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competență sau câteva unități de competențe, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele parcursului de învățare respectiv. Evaluarea sumativă se realizează la finele unității de învățare, având funcția de constatare a nivelului de formare a unităților de competențe și a competențelor specifice. Detalieri ce vizează proiectarea numărului de evaluări sumative la disciplină, în funcție de clasă și profil se stabilesc prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la Istoria românilor şi universală, aprobate de Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării.

Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particula-ritățile de vârstă și cele psiho-pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfășoară procesul de învățare.

Evaluarea Produsului şcolar vizează atât calitatea produsului, cât și calitatea activi-tății elevului în procesul de elaborare a acestuia. Criteriile de evaluare ale produselor vor fi prezentate elevilor în formă de realizări de succes, formulate în limbaj accesibil. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul Curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului și autoreglării.

41

Temele pentru acasă la Istoria Românilor şi Universală vor respecta Instrucţiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă și se vor organiza sub forma:

• orală (lectură, redare argumentată) – sistematic; • scrisă (exerciții de cunoaștere, aplicare, sinteză) – sistematic. Temele pentru aca-

să scrise vor fi alternate cu cele orale, inclusiv se recomandă vizionarea, la do-miciliu, a emisiunilor cognitive, filmelor artistice și documentare. Cadrul didactic va monitoriza elementul de acces la aceste surse și durata produsului media, în așa măsură ca vizionarea acestuia să nu solicite un volum exagerat de timp prin indicarea concretă a timpului în minute;

• de investigare (excursii, vizite de studiu în muzee/arhive/instituții de stat, intervi-uri, proiecte, inclusiv digitale etc.) – la necesitate.

42

Bibliografie

1. Achiri I., și alții. Evaluarea standardelor educaționale. Chișinău, 2009.2. Bocoș M., Chiș V. Management curricular. Volumul I Repere teoretice şi aplicative.

Pitești: Paralela 45, 2013.3. Bocoș M., Jucan D. Fundamentele pedagogiei: Teoria şi metodologia curriculumu-

lui: repere şi instrumente didactice pentru formmarea profesorilor. Pitești: Para-lela 45, 2017.

4. Bucun N., Pogolșa L. (coord.) Standarde de competență – instrument de realizare a politicilor educaționale. Chișinău, 2010. 272 p.

5. Bucun N., Pogolșa L., Guțu Vl. ș. a. Modernizarea şi implementarea curriculumului şcolar din perspectiva şcolii prietenoase copilului. IŞE, 2014.

6. Cabac V. Trei fațete ale evaluării: estimarea, înțelegerea, verificarea, În Revista de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34). Chișinău, 2005, p. 37 –45.

7. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseig-ner, évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.

8. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Eu-ropei, 2018.

9. Cadrul de Referință al Curriculumului național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, nr. 432 din 29 mai 2017.

10. Codul educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 2014.11. Competența intercultiurală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro Didactica, 2015.12. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), 13. Curriculum şcolar, Istoria, clasele V –XII. Chișinău: ME, 2010.14. Dandara O. Autoevaluarea în contextul educațional, caracteristici şi valențe for-

mative, În Revista de teorie și practică educațională, Didactica Pro, nr.5 –6 (33 –34). Chișinău, 2005, p. 57 –59.

15. Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei, 2016.

16. Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948).17. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:

MECC, IŞE, 2018.18. Ghicov A. Pedagogia aplicativă a performanței. Chișinău: Pontos, 2012, 208p.

43

19. Guțu Vl. Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic. Chișinău, 2009, 36p.20. Guțu Vl. Evaluarea standardelor educaționale, Ghid metodologic. Chișinău, 2009,

15p.21. Landsheere de G. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. București: EDP,

1975.22. Petrescu P., Pop V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învăța-

re. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.23. Popovici Borzea A. Integrarea curriculară şi dezvoltarea capacităților cognitive.

București: Polirom, 2017.24. Provocând diversitatea. Educație intercultrală şi rezolvare de conflict. EYE Moldo-

va, 2012.25. Referențialul de evaluare şi Instrumentele de evaluare aferente standardelor de

eficiență a învățării la disciplina şcolară Istoria românilor şi universală, recoman-dat pentru aprobare prin decizia Consiliului Național pentru Curriculum, 2014.

26. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire. OECD Revi-ews of Evaluation and Assessment in Education, 2011, 188p.

27. Standarde de eficiență a învățării, aprobate prin ordinul ME nr.1001 din 23 de-cembrie 2011.

28. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar gene-ral din perspectiva şcolii prietenoase copilului, aprobate prin ordinul ME nr. 970 din 14 octombrie 2013.

29. Standardele de dotarea minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituțiile de învățământ general, aprobate prin ordinul MECC nr.193 din 26 februarie 2019.

30. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014 –2020 ,,Educația 2020”, 2014.31. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților şi competențelor parentale

pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, Nr. 347 –352, art. nr. 1198.

32. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, Nr. 252 –257, art. nr. 963.

33. Tagliante C. L evaluation et la Cadre europeen commun., Paris: CLE international, 2005, 207 p.

34. Toleranța şi competența socială. Ghid metodic pentru formatori. Chișinău, 2006.35. Vogler J. (coordonator) Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Polirom,

2000.

Documents

ISTORIA ROMÂNILOR...3 Preliminarii Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală,