Istoria Bonsailor - MSA

7/21/2019 Istoria Bonsailor - MSA

1/77

1


2/77

2


3/77

Istoria bonsailor

Oamenii au cultivat plante in vase si ghivece de mii de ani, de obicei pentru

proprietatile lor culinare si medicinale, insa rareori pentru frumusetea lor. Cand erau

plantate pentru aspectul decorativ, se alegeau in functie de flori, de frunze, de culoarea

scoartei sau de gingasia fructelor lor.

De-a lungul timpului, in China au fost adusi mici copacei in boluri din Egipt.Intr-o zi, s-a ivit un nou concept. Oamenii au renuntat la a creste plantele doar pentru

proprietatile lor, ci au decis sa creeze peisae miniaturale a mediului inconurator.

!stazi, la mai mult de 2""" de ani, acestepen-jing-uri constituie o parte maora din

cultura bonsailor in China si Orientul Indepartat.

Deasemenea, au fost mostenite o multime de legende. #na dintre ele spune

ca un imparat obez considera ca vizitatul teritoriilor sale era prea obositor.!sadar, a

ordonat sluitorilor sa-I faca in curtea interioara a palatului o gradina ce sa imite toate

domeniile sale.!stfel, el putea sa supravegheze totul, doar privind pe fereastra.

$imeni nu stie daca aceasta legenda este adevarata sau nu, insa pe vremea aceea, sa ai

un peisa in miniatura era un semn de statut elevat.Inceputurile%

Cultura arborilor izolati intr-un vas a aparut mai tarziu, insa data e&actaramane un mister.!cestia se numeaupun-sai si formele lor reprezentau deseori

animale sau pasari. 'rimele dovezi au fost

gasite in mormantul printului (hang )uai,

ce a murit in anul *"+ in timpul dinastiei

ang, sub forma a doua tablouri ce arata

doi servitori ce cara obiecte crezute a fi

bonsai. Desi arta e&ista foarte mult timp,

e&ista foarte putine dovezi referitoare la

data e&acta a aparitiei ei.ingurele indicii ar

fi cateva referinte din timpul dinastiei in.

Este clar ca arta bonsailor a fost

adusa in aponia de catre chinezi in urma

schimburilor culturale dintre cele doua tari

in timpul secolelor /I si /II. aponezii au

schimbat numele dinpentsaiin bonsai 0boncopac sisaivas, $# se pronunta

bon(ai. !stazi, mai e&ista si alte denumiri, cum ar fi bonkeisau bonseki, acestea

fiind rar intalnite. !ceste fapte sunt atestate de faimosul tablou al calugarului

buddhist, )onen, ce a fost decorat cu bonsai si dateaza din secolul /II. !poi,

eami013+3-1444 a creat o drama bazata pe povestea 5egentilor lui 6ama7ura, )oo

o7i8ori. In aceasta piesa era vorba despre un batran sarac pe nume sune8o caruia i-

au fost arsi trei bonsai, ultimele sale posesiuni. aponezii au redefinit conceptul de arbore in miniatura, simplificandu-l la

elementele sale de baza si apoi rafinand aspectele artistice si horticole, astfel incat au

devenit dificil pentru restul lumii sa le urmeze.

Dealtfel, au definit stilurile clasice, pornind de la

aspectul trunchiului si terminand cu

amplasamentul ideal al ramurilor, proportiile

copacelului si relatia dintre planta si vas. Ca si in

China, primii oameni ce s-au apucat de design si

ingriire au fost calugarii, scolarii si aristrocratii.

9a inceput, arborii au fost luati din natura,

numindu-seyamadori, insa, odata cu dezvoltareaartei, au fost crescuti in plantatii si apoi modelati.

3
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/Harunobu4.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/Li.png


4/77

Evolutia tendintelor de-a lungul timpului:

:onsaii, ca toate activitatile si hobb8-urile a fost supus la variatii ale modei

de-a lungul anilor. De e&emplu, in milocul secolului /;II, pasionatii erau uimiti de

frumusetea cameliilor 0fam. Theaceae, sp. Camellia si de cea a azaleelor 0fam.

Ericaceae, sp. Rhododendron si in fiecare an se prezentau noi varietati.E&ista chiar si

un document ce spunea ca sunt 1+2 de varietati noi de azalee si 2"" de camelii...

De-a lungul vremurilor, au fost cel putin trei stagii distincte ale dezvoltarii

artei in cea a


5/77

de cultura, de climat si de specii proprii fiecarei tari provoaca dezvoltarea stilurilor si

a tehnicilor noi. Aicusul, platanul, molidul au fiecare stilul sau natural distinct ce

reflecta formele bonsailor, si prezinta singularitati horticole ce necesita crearea de noi

tehnici adecvate. Cluburile locale sunt formate din grupuri de pasionati, mereu

doritori sa se aute unii pe ceilalti in invatatul lor. In fiecare an, in numeroase

seminarii si conventii nationale si internationale, amatorii si profesionistii se reunesc

pentru a-si e&pune arborii si a-si imbogatii cunostiintele.

Primul meu bonsai

'entru inceput, ar fi trebuit sa precizez ce este un bonsai, insa e mai simplu

sa precizez ce nu e. #n bonsai nu este un arbore modificat genetic astfel incat sa

ramana pitic, nu este hranit cu potiuni magice ce ii limiteaza cresterea, nu este supus

la nici un tratament crud. Este doar un copacel normal ce este ingriit si tuns in modregulat.De fapt, daca ii procuram suficienta apa, lumina

si aer, un bonsai poate supravietui cel putin la fel de

mult ca unul din natura din aceeasi specie. In traducerea

sa literala, termenul aponez bonsaisemnifica arbore

intr-un as. Insa de-a lungul secolelor, a capatat un

continut mult mai bogat.

'rima dumneavoastra initiere in taina bonsailor

probabil ca a fost facuta in ziua cand ati primit un

copacel cadou. In acest caz, nu sunteti singurul ce a trait

aceasta e&perienta. :ucuria de a tine un copacel atat de

firav in propriile maini, stiind ca viata lui depinde doar de ingriirea dumneavoastraeste incredibila. !cest farmec al artei continua sa motiveze o groaza de entuziasti din

lumea intreaga sa creeze si sa cumpere bonsai. !celasi farmec va argumenteaza

dorinta de a citi aceste randuri.

Responsabilitati:

Inainte de a va cumpara un bonsai, trebuie sa intelegeti responsabilitatile

implicite.#n bonsai nu este un obiect oarecare pus intr-un colt doar pentru a fi

admirat...Este o planta vie, ce are nevoie de ingriire constanta, de multa gria, de

pasiune si de un strop de iubire. #n bonsai nu poate supravietui unei infestari cu

paduchi cum poate un arbore din natura, nu poate sa-si mareasca radacinile pentru a

cauta apa in perioada de seceta, nu primeste in mod regula elemente nutritive de la

animalele si vegetatia aflata in descompunere. #n bonsai este complet dependent de

posesor. In schimb, veti fi recompensat cu tot ce are mai bun de oferit, incepand cu
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/wbnwshow0115.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/wbnwshow0115.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/wbnwshow0115.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/wbnwshow0115.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/13_Gazou.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/wbnwshow0115.png


6/77

noi frunzulite, pana la flori inmiresmate si fructe superbe. Cresterea acestor copacei

nu este grea, este chiar foarte usoara, singura conditie fiind implicarea totala in

ingriirea lor, fara nici un pic de superficialitate .

Din acest moment, aveti doua posibilitati de a va

apuca de bonsai% una rapida si usoara si una lenta si grea,

si anume cumpararea unui bonsai gata facut sau al unui

copac de la o sera si modelarea acestuia.Aiecare vine cu

avantaele si dezavantaele sale, ce sunt opuse intre ele%

bonsaii gata formati sunt instanti, nu dureaza ani de zile

pana obtii rezultate insa nu prezinta nici o amprenta

personala, pe cand copacii cumparati si modelati dureaza

mult pana sunt gata insa e&prima ideile si spiritul

artistului, fiind o e&tensie a sufletului acestuia. !sadar,

puteti sa urmati doua cai diferite pentru a aunge in

acelasi loc.Eu va sfatuiesc sa urmati indemnurile

urmatoare.

Ce bonsai sa alegem:

'rimul bonsai ar trebui sa fie unul gata format, preferabil cat mai ieftin,

astfel incat entuziastul sa se obisnuiasca cu necesitatile si pretentiile acestuia.

Deasemenea, in cazul in care acesta moare, va putea fi usor reinlocuit fara ca

pierderea lui sa constituie o problema financiara grava. !poi, odata cu trecerea

timpului si cu acumularea de e&perienta, se pot achizitiona si alti bonsai, din ce in ce

mai scumpi si mai frumosi.Cand pasionatul considera ca este pregatit, se poate duce la

o sera sa-si cumpere un copac nemodelat si sa se apuce de acesta. Dupa ce va

termina prima modelare, va fi rasplatit cu o si 2 grade Celsius atunci fiti sigur ca plantutase simte bine. O a treia si ultima conditie este

umiditatea. Daca aveti aparate de aer conditionat

sau resouri in locuinta, inseamna ca aerul este

foarte uscat in incapere. De aceea, este

recomandat, sa asezati bonsai-ul peste o tava plina

cu pietris. !poi adaugati apa, suficienta cat sa nu

aunga radacini0adica pana la nivelul vasului. !pa ce se va evapora va forma o

atmosfera umeda in urul copacelului, ridicand astfel umiditatea. in sa precizez ca nu

e&ista bonsai de interior, aceasta denumire este data speciilor tropicale sau

subtropicale ce se pot adapta la conditiile din locuintele umane.

In cazul in care bonsai-ul va fi de e&terior, atunci trebuie sa aveti in vedereca o sa va trebuiasca un loc pentru iernat, preferabil un gara, sau un loc neincalzit,

proteat de bataia vantului. Deasemenea, un loc usor umbrit, astfel incat planta sa nu

+
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/garden1.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/wbnwshow0029.png


7/77

stea in soare in timpul dupa-amiezii.

Inainte de a aunge in magazine, bonsaii petrec mult timp inchisi in

containere, ei fiind hraniti cu o doza puternica de ingrasamant cand pleaca de la

producator pentru a rezista transportului. De aceea, inainte de a achizitona un bonsai,

trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte. In primul rand, uitati-va la starea

generala a bonsai-ului. Daca prezinta frunze ingalbenite, rupte, uscate, gaurite, sau

infestate cu diferiti paduchi sau afide atunci incercati sa evitati acel specimen

deoarece starea sa de sanatate nu este cea mai buna. Cautati copacei cu frunzele cat

mai verzi si mai vii la culoare. !poi, apucati usor planta de trunchi si cu mare gria

incercati sa o ridicati. E&aminati radacinile, daca sunt multe, fibroase, dense, alb-crem

la culoare si au impanzit toate portiunile solului inseamna ca sistemul radicular este

foarte bun. Daca solul miroase a mucegai,

radacinile cad, sunt inchise la culoare, si se

faramiteaza usor, ocoliti acel copacel. In

continuare uitati-va la trunchi...incercati sa evitati

cicatricile cauzate de taieri de ramuri, de grefari

prost facute0se gasesc la baza, arata ca si cum

trunchiul ar fi fost taiat in doua si lipit gresit laloc si respectiv de cicatricile cauzate de

increstarea sarmei lasata prea mult timp pe

trunchi. 'entru arborii de e&terior, este preferat sa

fie cumparati la inceputul primaverii, fi& inainte

de a-si deschide mugurii, sau chiar in timpul

toamneiiernii pentru a putea observa structura

ramurilor mai usor. 'e urma, uitati-va la structura

bonsai-ului. Incepeti cu trunchiul, vedeti sa devina

din ce in ce mai subtire 0conicitate!taper cu cat

se apropie mai mult de varf 0ape").!celasi lucru se

aplica si referitor la grosimea ramurilor. Incercati sa va feriti de cele ce seincruciseaza, de umflaturile cauzate de mai multe ramuri ce pornesc din acelasi punct,

deoarece sunt inestetice. 5amurile trebuie sa fie distribuite cat mai uniform de ur

impreurul trunchiului. !veti gria si la radacinile superficiale 0nebari, in modul ideal,

acestea ar trebui sa porneasca in toate directiile si sa fie clar vizibile. In privinta

formei, se prefera una ce este placuta din punct de vedere estetic, insa gusturile difera

de la o persoana la alta, asadar nu va pot da multe detalii despre forma. 'ur si simplu

cautati ceva ce va place cum arata.

Daca alegeti o padure bonsai, atunci studiati fiecare copacel individual 0ca si

cum ati studia un bonsai si apoi grupul ca un intreg. !cesta trebuie sa se incline in

aceeasi directie, curbele trebuie sa fie paralele si complementare, comparati diametrul

si inaltimea trunchiurilor, de preferat este sa fie cat mai variate si echilibrate. $ici oramura a unei plante nu trebuie sa se intersecteze cu o alta ramura sau trunchi al

alteia. Daca alegeti un bonsai plantat pe o stanca, atunci repetati procedura ca si

pentru un bonsai obisnuit, insa acordati atentie speciala stancii si radacinilor ce se


8/77

Clasificare dupa lumina necesara:

Cum v-am spus mai devreme, lumina este unul dintre factorii cei mai

importanti. !sadar, in functie de tipul de bonsai si luminozitatea disponibila, am facut

patru categorii cu speciile ce se preteaza acelor locatii%

onsai de interior -

one umbroase%

Aicus retusa, Aicus benamina, =8rtus communis, $andina 0bambus, ageretia theezans.

onsai de interior -

one luminoase%

Aicus retusa, erissa foetida, Carmona microph8lla,ageretia theezans, Olea europeae,

:ougainvilleea glabra, 'unica granatum, 'odocarpus.

onsai de e&terior -

one umbroase%

5hododendron 0!zalee, !cer palmatum, !cer buergerianum, Carpinus betulus, @in7o biloba,

a&us baccata.

:onsai de e&terior -

one luminoase%

#lmus parvifolia, Chaenomeles lagenaria, Cotoneaster, uniperus sargentii, Ile& crenata, 'icea

abies, isteria floribunda, 'inus parviflora, 'inus thunbergii, =alus, '8racantha.

De unde cumparam:

In :ucuresti, din pacate, nu sunt multe sere de unde se pot cumpara

bonsai.ingurele pe care le stiu sunt cele de la 5omstal @arden pe os.;itan - :arzesti

11!, ector 4 el.Aa&% 332."?."1-"+ si pe os 'ipera, imediat cum treceti linia decale ferata. =ai puteti gasi si pe drumul spre 'risma, la Crit8le @ardens.Deasemenea

am mai vazut bonsai si pe la florarii, insa mai rar...Cautati la Alorariile riaFs si la

Alorariile Iris.'entru copaci nemodelati, cautati la 5omstal @ardens,Crit8le, Eco

)orticultura :d. imisoara nr.>?, sector + si pe drumul spre nagov.

>
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/DSC01102.png


9/77

Stilurile bonsailor

:onsaii au diferite aspecte si personalitati asa cum si oamenii au diferite

individualitati si caractere. i cum nici un om nu este e&act la fel cu altul, asa nici un

bonsai nu se aseamana cu celalalt.

Cunoasterea stilurilor face parte din bagaul

de cunostiinte elementar pentru un pasionat.!cestea

dicteaza forma unui copacel, astfel incat rezultatul

final sa fie cat mai estetic si armonios. In fiecare

bonsai veti gasi forma triunghiului. :onsai-ul

uneste 5aiul si 'amantul, creand o cale a valorilor

spirituale pe care omul o urmeaza in timpul in care

ingriieste un copacel. O legenda veche spunea ca

un batran isi pastra tineretea deoarece atunci cand

lucra la bonsai < timpul statea pe loc


10/77

Clasificare dupa unghiul pantei (stilurile propriu-zise:

@rupa 1% #n singur trunchi

Chokkan

0vertical drept 5eprezentat de catre un singur arbore drept, cu varful

perpendicular pe baza. $u se admit curbe in forma

trunchiului. 5amurile sunt grupate cate trei 0stanga-

spate-dreapta sau dreapta-spate-stanga, alternand in

simetrie si micsorandu-si lungimea si grosimea catre

ape&. 'rima ramura trebuie sa se gaseasca pe la o

treime din inaltimea trunchiului si sa fie cea mai

groasa.Orientarea acestei ramuri dicteaza aranarea

copacelului in ghiveci. 'ozitia trebuie sa fie opusadirectiei de dezvoltare a ramurii.

Shakan

0inclinat

;arful este inclinat la 4G in raport cu baza.

Dezvoltarea radacinilor vizibile 0nebari trebuie sa fie

in directia opusa inclinarii trunchiului, conferind

echilibru arborelui. 'rima ramura trebuie sa se

gaseasca pe la apro&imativ o treime din inaltime, fiind

determinanta pentru armonia copacelului.

Kengai

0cascada

!rborele este inclinat, si se revarsa peste vas. ;arful

bonsai-ului este sub nivelul inferior al vasului.

@hiveciul trebuie sa fie foarte inalt, alegerea sa

facandu-se in functie de compozitie.

Bankan0rasucit Destul de des intalnit in timpul istoriei, acum a

devenit rar. runchiul este format din una sau mai

multe curbe, ce se incolacesc in urul acestuia.

1"
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/small_Gallery10---Prunus-mu.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/small_Gallery16---Pinus-par.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/rebs0215.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/small_Gallery5---Juniperus-1.png


11/77

tiluri secundare%

Moyogi

0vertical curbatInitial refuzat de catre cei ce sustineau puritatea

stilurilor, a devenit din ce in ce mai folosit. $u

neaparat deoarece este des intalnit in natura, ci pentru

ca permite o libertate nemaintalnita la nici un alt stil.

pre deosebire de stilul vertical drept, acesta are

trunchiul in zig-zag, avand curbe elegante. 5amurile

pornesc numai din e&teriorul curbelor si se inclina

mai mult sau mai putin spre baza.

Han-kengai

0semi-

cascada

!rborele este inclinat si coboara spre baza vasului.

;arful acestuia nu trebuie sa depaseasca marginea

inferioara a ghiveciului. !re doua ape&-uri, unul

deasupra, situat deasupra radacinilor si unul os, la

limita vegetatiei.

Bunjingi0in forma

de litere

Aoarte elegant prin simplicitatea lui, plina de

rafinament, acest stil a fost inspirat din vechile picturichineze. !spectul cel mai socant este raportul dintre

inaltimea trunchiului si grosimea lui. Deasemenea,

ramurile sunt concentrate in partea superioara a

acestuia. 9iterati este de fapt e&presia unui copac care

incearca sa supravietuiasca printre alti arbori mai

inalti.;asul este de dimensiuni mici,evazat si rotunit,

fapt ce potenteaza proportiile.

Hokidachi

0matura

Coroana este puternic ramificata, densa, in forma

ovala, aratand ca o matura. :onsai-ul este usor

descentrat in raport cu ghiveciul. tilul e des intalnit

la ulmi 0lmus parifolia si la (el7ova0*elkoa

serrata. Este un stil des intalnit in natura.

11
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/40.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/Dscn7745g.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/small_Gallery13---Pinus-par.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/small_Gallery21---Acer-palm.png


12/77

Sabamiki0trunchi zgariat, sfasiat, rupt in

bucati

!cesta este un stil foarte socant. coarta trunchiului

este scoasa pe bucati mari, este scrielita, gaurita,

despicata...Ilustreaza actiunea intemperiilor asupra

unui copac, cat si influenta animalelor salbatice ce isi

ascut de e&emplu coarnele sau ghearele pe scoarta

acestuia.

Sharimiki0trunchi ce are doar o linie deviata

O variatie a stiluluisabamiki. In acest caz, toata

scoarta copacului este scoasa, singura legatura dinte

ramurile cu folia si radacini fiind o linie subtire descoarta.

Fukinagashi

0batut de

vant

O reprezentare spectaculoasa a unui arbore modelat

de catre vant. #nghiul pantei este de minim 4G,

vegetatia este gasita doar pe partea interioara a

inclinarii. Este singurul stil in care se admint ramurile

ce trec peste trunchi. ;arful poate sa fie decoit 0+in.

:onsai-ul este asezat intr-un ghiveci plat, plasat in

pozitia opusa inclinarii.5adacinile vizibile 0nebari

trebuie sa creasca in directia opusa inclinarii.

Neagari

0radacini

e&puse

5adacinile sunt e&puse pe o parte importanta din

lungimea lor, bonsai-ul aparand ca si cum ar fi ridicat

pe ele.Ilustreaza un copacel caruia, sub actiunea

apelor, i-a fost eliminat pamantul de sub baza, ramand

cu radacinile in aer.

12
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/1591p1000304.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/yang11.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/small_Gallery3---Juniperus-.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/small_Gallery15---Juniperus.png


13/77

Sekijoju

0radacini-

peste-piatra

In acest caz, radacinile se infasoara peste o piatra si

apoi intra in pamant.!spectul radacinilor cat si cel al

pietrei este foarte important pentru armonia

compozitiei.

Ishitsuki0copac-

pe-piatra

:onsai-ul este plantat intr-o crevasa dintr-o piatra. Ca

si in stilulsekijoju, importanta stancii este foarte mare

pentru estetica intregului ansamblu. 'iatra poate fi

acoperita in anumite portiuni cu muschi, sau cu plante

de mici dimensiuni, pentru a complimenta

compozitia. !ceasta este amplasata intr-un recipient

cu marginea oasa, umplut cu apa.

Takozukuri

0caracatita

=ai este denumit si stilul sinuos, deoarece trunchiul

este foarte unduit, iar ramurile la fel. e numeste

caractita, deoarece ramurile seamana cu niste

tentacule.

Nejikan0partial

rasucit

Este o variatie a stilului bankan, in care doar o

portiune din trunchi este incolacita.

@rupa 2% =ai multe trunchiuri ce rasar dintr-o singura radacina

Tankan 0 un singur trunchi

Din radacina creste un singur trunchi

13
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/1030coposrom.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/kaki1sm.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/bonsai_spruce_tufa.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/1591j25175201.png


14/77

Sokan

0trunchi

dublu

:onsai format din doua trunchiuri ce se dezvolta din

aceeasi radacina.

Sankan0trunchi triplu :onsai cu trei trunchiuri.

okan0cinci trunchiuri :onsai cu cinci trunchiuri.

Nanakan0sapte trunchiuri :onsai cu sapte trunchiuri.

Kyukan0peste noua trunchiuri :onsai cu peste noua trunchiuri.

Kabudachi0in general, trunchiuri grupate

in urul unei singure radacini

til ce reprezinta o generalizare a stilurilor de

deasupra.

Korabuki0mai multe trunchiuri diferit

aranate

pre deosebire de celelalte stiluri, acesta are mai

multe trunchiuri ce cresc din aceeasi radacina, insa

sunt la distante diferite.

Ikadabuki0stilul pluta In acesta caz, trunchiurile ies dintr-o radacina ce este

de-a lungul vasului. In natura se formeaza cand un

copac se rastoarna, iar partea dinspre pamant se

inradacineaza, iar partea opusa continua sa creasca.

Netsunagari0variatie a stilului pluta pre deosebire de ikadabuki, acesta are radacina

sinuoasa, cu multe unduituri.

@rupa 3% runchiuri multiple'aduri de bonsai

Soju0doi arbori

'adure de bonsai formata din doi arbori.

Sambon-!ose0trei arbori 'adure de bonsai formata din trei arbori.

ohon-!osei0cinci arbori 'adure de bonsai formata din cinci arbori.

Nanahon-!ose 0sapte arbori 'adure de bonsai formata din sapte arbori.

Kyuhon-!ose 0noua arbori 'adure de bonsai formata din noua arbori.

14
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/seoul15.png


15/77

!ose-"e 0mai

mult de noua

arbori

'adure de bonsai formata din mai mult de

noua arbori.

!omayori 0aranare de arbori copiata din natura !ranament de bonsai copiat dupa un

peisa din natura.

Tsukami-!ose0mai multi arbori ce pornesc din acelasi

loc, neavand o radacina comuna

til ce ilustreaza mai multi arbori ce rasar

din acelasi loc, neavand o radacina

comuna. e intalneste des in natura.

@rupa 4% !lte stiluri

Banyan

0radacini ce

coboara din

ramuri

!cest stil este des intalnit in zonele tropicale, la ficusi

0icus retusa)si la#chefflerain special. In conditii de

umiditate ridicata si constanta, acestora le cresc

radacini din ramuri, ce coboara si aung sa se

inradacineze in sol.

Sumo#Baobab Des intalnit in !frica, in cazul baobabilor 0Adansonia

digitata. Este reprezentat printr-un trunchi foarte gros,

cu ramuri scurte. O alta specie ce mai prezinta acest stil

este stearul 0uercus robur

$iernee% til intalnit doar in !frica, fiind caracteristic pentru

acacia0Acaciasieberana. Este o variatie a stilului

matura, insa in acest caz, coroana arata ca o umbrela.

&'e(

')at

Intalnit doar la acacia0Acaciasieberana)si la

chiparosi de balta 0Ta"odium distichum. eamana cu

stilul matura, insa are varful complet plat.

Bush*e)d til african, derivat din vertical curbat, caracterizat prin

trunchiul si ramurile crescute in zig-zag, cu multe

unghiuri drepte. ! nu fi confundat cu stilul sinuos.

+onderbroom til rareori intalnit la ficusi 0icus retusa, fiind

observat doar la specimenele batrane. e formeaza

1
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/yang10.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/Ficus_Banyan_Gadiel_Gonzalez.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/4.png


16/77

cand ramurile unui ficus se curbeaza catre sol, ating

pamantul, se inradacineaza si apoi din acestea cresc alti

copacei.

Ficus sa)batic Iarasi, intalnit doar la ficusi. O variatie a stilului

matura, insa in acest caz, ramurile sunt foarte lungi in

comparatie cu trunchiul.

F)acara

til des intalnit la @in7o 0inko biloba .

Copacul se aseamana cu o flacara.

$)angator In general, se intalneste la salcii 0#ali" alba si la

Histeria 0/isteria floribunda. e caracterieaza prin

faptul ca ramurile coboara inspre pamant.

Tanuki

Este un bonsai fals. e creeaza dintr-un trunchi mort,

prin care se

mascheaza un puiet ce este lasat sa creasca. Cu timpul,

acesta va

acoperi golurile ramase si va parea ca trunchiul este al

lui.

@rupa % !lte e&emple, nu sunt luate ca bonsai in sensul strict al cuvantului

Bonkei#Saikei

!cest stil sugereaza gradinile miniaturale e&istente in

istorie. ! fost creat de catre maestrul aponez oshio

6aHamoto. Consista dintr-un peisa intr-un ghiveci,

format din pietre, copacei, plante, muschi si nisip, ce

evoca un rau sau marea.

1+
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/callahan_bald_cypress.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/Gingko%20biloba.png


17/77

Suiseki

'ietre cu semnificatii divine, cu forme foarte frumoase si

implicatii

mitologice.

Kusamomo#Shitakusa 'lantatii de iarba sau bulbi.

$)antatii de iarba si ')ante sezoniere 9a fel ca si stilul de sus, numai ca apar si plantele

sezoniere.

Ingri!irea bonsailor

#n bonsai este pur si simplu o forma de horticultura miniaturizata. Este foarte

simplu sa urmezi instructiunile de udare, de fertilizare sau de tundere. Insa intelegerea

proceselor ce se intampla in interiorul unui arbore va spori increderea si placerea

dumneavoastra in ingriirea acestuia.

Radacinile:

Ce rol au0

5adacinile au trei roluri foarte importante. 'rimul este rolul desustinere. !cestea se raspandesc in toate

directiile, ancorand astfel copacelul.

Cel de-al doilea rol este de

absorbtie si de transport al apei si

sarurilor minerale. In timpul cresterii,

radacinile au e&tremitatile albe si mai

umflate,fiind acoperite de perisori

microscopici unicelulari ce au rolul de a

absorbi apa cu sarurile minerale din sol.

!ceasta este partea cea mai activa din

radacinile unei plante. Dimensiunileradacinilor depind de mediul in care se

afla. !stfel, in medii aride, copacii isi dezvolta radacini lungi ce pot cauta apa pe o

suprafata intinsa, pe cand in mediile umede, radacinile sunt fine si fibroase,

nedepasind suprafata coroanei. !sadar, un bonsai trebuie sa aiba un sistem radicular

foarte bine dezvoltat, foarte ramificat si dens pentru a putea face fata necesitatilor

acestuia.

#ltimul rol este cel de stocare al elementelor nutritive. In timpul iernii, acestea

inmagazineaza rezervele de hrana pentru primavara. !ceste tesuturi se gasesc in

radacinile lemnificate, fiind vital sa se pastreze cateva astfel de radacini intr-un

bonsai.

Cum functionea1a radacinile0

In natura, arborii emit la inceput o radacina principala, numita radacina

pivotanta. !ceasta are rolul de aancora planta si de a cauta apa. Desi la inceput ati

1*
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/1030chineseelmold.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/shang04.png


18/77

putea spune ca ea continua sa creasca in lungime tot restul vietii, aflati ca se va

infinge in pamant doar pana aunge la o sursa constanta de apa.

5adacina pivotanta prezinta o structura asemanatoare ramurilor, si

anume este foarte groasa la baza si devine din ce in ce mai subtire

spre varf, iar ramificatiile se indesesc odata cu distanta de la baza.

Desi prima radacina emisa de catre o planta, rolul ei principal este

cel de sustinere, neavand un randament ridicat in cazul absorbtiei de

apa. De aceea, in cazul arborilor din pepiniere, aceasta a fost

sectionata, promovand ramificarea ei in radacini secundare, mai

capabile din punct de vedere al preluarii elementelor nutritive din

sol. !cestea au mai multi perisori, sporind astfel randamentul. In mediul natural,

copacii au un spatiu teoretic nelimitat de e&tindere a radacinilor, insa in cazul unui

bonsai, acesta este limitat. De aceea, radacinile trebuie sa fie foarte eficiente, sa fie

dense si ramificate. Cresterea lor este stimulata de umiditatea si o&igenul prezent in

sol.

!pa este adusa in planta prin intermediul procesului numit osmo1a.

Aenomenul se desfasoara in micii perisori de pe suprafata radacinilor. =embrana

acestora este semi-permeabila, adica este plina de milioane de pori microscopici cepot lasa doar o singura molecula de apa sa treaca. Cand concentratia de saruri

minerale in radacina este mai mare decat cea din sol, atunci moleculele de apa din sol

traverseaza porii pentru a dilua solutia. In acest moment, concentratia de saruri

minerale din perisori este mai mica decat cea din celulele vecine, asadar moleculele

de apa traverseaza inca o celula si tot asa. 'ana cand aung la"ylem-ul din centrul

radacinii, de unde urca in restul copacului prin capilaritate. 'orii din membrana semi-

permeabila permit doar trecerea moleculelor de apa. !bsorbtia sarurilor minerale se

face printr-un proces electrochimic. oate moleculele sunt incarcate fie pozitiv fie

negativ. !stfel, daca planta are nevoie de o molecula de potasiu,de e&emplu, ea va

elimina un ion de hidrogen si va primi unul de potasiu din sol. imultan, unul dintre

pori isi va adapta forma pentru a permite trecerea acestei molecule. !cest proces lanivel microscopic se petrece de apro&imativ un miliard de ori pe zi.

"rderea radacinilorse petrece atunci cand concentratia de saruri minerale

din sol este mult mai mare decat cea din radacini In acest moment se va petrece

fenomenul denumit osmo1a inersa, si anume radacina va elimina molecule de apa in

incercarea de a scadea concentratia din pamant, aungand eventual la deshidratare.

!cest lucru se poate intampla cand depasim dozele recomandate de ingrasamant.

Inaintea iernii, plantele incep sa-si stocheze rezerve de energie in radacinile

vechi si groase. In interiorul acestora se formeaza fascicule conducatoare de seva ce

se numecphloem, care se regasesc in aceeasi masura si in trunchi si in ramuri.

(aharurile din arbore incep sa coboare prin phloem, iar cel din radacini incepe sa se

ingroase odata cu inmagazinarea lor. !ceste rezerve vor fi folosite in primavara pentrudeschiderea de noi muguri. De aceea nu se tund radacinile in timpul toamneiiernii,

deoarece s-ar pierde resurse importante ce in primavara vor incetini dezvoltarea sau

chiar vor omori bonsai-ul. In primavara, daca doriti sa schimbati pamantul, asigurati-

va ca mugurii s-au deschis. !cest lucru arata ca s-au folosit cel putin umatate din

rezervele de zahar din radacini si ca este in siguranta sa le tundeti.

#runchiul si ramurile:

Ca si radacinile, trunchiul si ramurile au trei functii importante% de stabilitate

structurala, de transport al sevei si de stocare al rezervelor. !sigura deasemenea cea

mai buna distributie a frunzelor pentru a obtine ma&imul de suprafata. In continuarevom vedea tesuturile din interiorul trunchiului si al ramurilor, incepand cu centrul.

1>
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/roots-1.png


19/77

,uramen

!cesta este tesutul mai inchis la

culoare din care e format centrul unui

copac si este lemn mort. 5olul sau este

doar structural, el nu mai stocheaza

rezerve de energie sau transporta seva de-

a lungul arborelui. e formeaza cand

&8lem-ul isi pierde din functii odata cu

imbatranirea si se transforma in duramen.

y)em

#rmatorul tesut se gaseste in continuarea duramenului si are tot un rol

structural, insa are si scopul de a transporta seva bruta 0apa si sarurile minerale de la

radacini la frunze. Cresterea lui formeaza vestitele cercuri din sectiunea unui copac.

=otivul alternantei lor este ca in timpul sezonului de crestere, copacul se ingroasa mai

mult, producand inele mai groase decat in timpul sezonului de repaus 0iarna cand

produce inele mai subtiri.. 'entru a afla varsta unui copac, se numara inelele mai

inchise la culoare, $# cele mai deschise. 'roductia de noi celule de &8lem permiteramurilor sa-si pastreze pozitia dupa ce au fost legate. Indata ce rezistenta noului

&8lem este suficient de mare pentru a contracara cea a duramen-ului, putem indeparta

firele.

Cambium

!cest tesut verde poate fi observat daca zgariati usor coaa unei ramuri. Este

tesutul celular esential pentru viata unei plante. Desi grosimea lui este de doar o

celula, este foarte activ, producand pe partea interioara &8lem iar pe cea e&terioara

phloem. Cambium-ul isi poate schimba eficacitatea in functie de conditiile de crestere

ale arborelui. Aoarte adaptabil, el poate creea atat &8lem si phloem, cat si noi muguri

sau noi radacini si poate deasemenea sa fuzioneze cu cambiumul altei plante. Dacavom taia o ramura in timpul sezonului de crestere, cambium-ul isi va mari diviziunea

celulara in acea zona, emitand noi muguri pentru a incerca sa refaca foliaul pierdut.

ot el asigura productia de tesut cicatrizant. #n copac in natura creste in medie cu 2,

cm pe an, pe cand un bonsai creste cu ",2mm.

$h)oem

!cest tesut are rolul de a distribui seva elaborata de la frunze in tot corpul

plantei si de a inmagazina resursele energetice pe parcursul iernii. 'e partea

e&terioara, vechile celule se intaresc si se transforma in scoarta, conferind aspectul

batran bonsai-lor. 'hloem-ul are si alte misiuni. Aiind etansa, nu permite ca umiditatea

sa paraseasca acest tesut. 9a suprafata ei, se pot observa mici structuri sferice, numitelenticelce au scopul de a asigura schimbul de gaze intre atmosfera si arbore. coarta

proteeaza phloemul de lovituri, de insecte si de maladiile criptogamice.

$runzele:

Aiecare frunza este o uzina de alimentare foarte eficienta ce converteste apa

din sol in hrana pentru planta sub actiunea luminii solare. !cest proces se numeste

fotosinte1a si se desfasoara astfel% apa si cu sarurile minerale aung in frunza, unde

impreuna cu bio&idul de carbon e&tras din atmosfera prin stomate si sub actiunea

luminii solare captata de pigmentii verzi din frunze 0clorofila se transforma in

amidon si zaharuri comple&e. unt anumite specii de copaci ce au frunzele rosii tot

timpul. !cestia au pigmenti de clorofila insa sunt mascati de cei rosii 0anthocianine,

aflati in cantitati mai abundente. 9a nivelul frunzelor e&ista doua procese importante%

1?
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/sectiune%20trunchi.png


20/77

cel de fotosinteza si cel de respiratie. 5espiratia se produce in timpul noptii, cand

planta elibereaza molecule de dio&id de carbon prin intermediul stomatelor. !cestea

se gasesc pe fata inferioara a frunzelor si mai au rolul de a regla evaporarea foliara,

deschizandu-se si inchizandu-se in functie de temperatura si umiditatea ambientala. O

evaporare minima se petrece mereu, cu scopul de a reinnoi aportul de apa proaspata

de la radacini.

#ipurile de frunzevariaza de la specie la specie si sunt facute pentru a

functiona in conditii ma&ime in diferite tipuri de mediuri. De e&emplu, plantele ce

traiesc in semi-umbra au frunzele delicate, subtiri, uneori acoperite de perisori pentru

a limita evaporarea foliara. Cele care traiesc in zonele aride si secetoase, au frunzele

groase ce pot inmagazina multa apa. Iar cele ce nu suporta apa sau frigul au frunzele

ceruite. In alte cazuri mai speciale, de e&emplu coniferele, au frunzele sub forma de

ace, pentru a impiedica zapada sa se astearna pe ramuri si pentru a limita evaporarea.

oate frunzele au un lucru in comun, si

anume mugurii. =ugurii sunt o frunza comprimata

foarte puternic. !cestia sunt inconurati de niste solzi

ce au rolul de a-i protea impotriva naturii, ploilor,

frigului si a insectelor. In general, mugurii se gasescla baza fiecarei frunze, numindu-se muguri a"ilarisi

sunt de dimensiuni medii. !lti muguri ce mai pot fi

gasiti sunt cei apicali, ce cresc in varful fiecarei

ramuri, fiind un pic mai mari decat cei precedenti.

!cestia sunt primii ce se deschid primavara. #n

ultim tip de muguri sunt cei adentii, ce sunt

distribuiti intamplator pe trunchi si ramuri si care se deschid in urma unor tunderi

puternice ale ramurilor. $u se pot vedea cu ochiul liber. Insa mai este un alt tip de

muguri, ceiflorali, acestia neavand aceeasi structura ca cei normali. !par pe ramuri,

fie la capetele lor, fie de-a lungul lor, avand dimensiuni foarte mari. Ca si la frunze,

e&ista diferite forme de muguri. !stfel, spre deosebire de cei ai foioaselor, muguriiconiferelor arata complet diferit. In cazul molidului 02icea alba sau al 9ari&-ului

03ari" decidua, de e&mplu, acele lor arata ca niste mici tufe. 'e cand in cazul pinilor,

din muguri cresc


21/77

eotropism

Este procesul ce face ca ramurile sa creasca in sus desi sub actiunea fortei

gravitationale 0geotropism negativ iar radacinile sa creasca in os 0geotropism

pozitiv.

(ominanta apicala

'rezenta au&inelor in zonele dintre varfurile plantei 0radacini si ramuri

previne cresterea de noi muguri in zonele laterale. !stfel, varful o sa creasca mai mult

decat ramurile laterale. In momentul cand varful taiat, creste nivelul de au&ine din

zonele laterale, promovand astfel cresterea lor.

Caderea frun1elor

!ceeasi prezenta a hormonilor in zonele laterale controleaza caderea frunzelor.

In timpul toamnei, cand fotosinteza si nivelul au&inelor sunt scazute, legatura dintre

petiol si ramura se slabeste, determinand astfel pierderea frunzei.

De ce pot trai bonsaii mai mult decat rudele lor din natura

In mediul natural, un copac creste pana cand

aunge la inaltimea sa predeterminata genetic. In

acest moment, coroana incepe sa e&tinda. Din cauza

lipsei de lumina din interiorul acesteia, isi pierde

frunzele. Odata cu cresterea ei, distanta ce trebuie

parcursa de la radacini pana la frunze se mareste.

Arunzele si radacinile primesc din ce in ce mai putina

seva bruta, respectiv elaborata si astfel incetul cu

incetul, copacul incepe sa moara. =otivul pentru care

nu se intampla acest lucru la un bonsai este ca in

urma tunderilor repetate, acesta nu aunge niciodatala dimenisunile sale ma&ime. In teorie, un bonsai ar

putea trai un numar infinit de ani, atata timp cat produce &8lem si phloem in

cantitatile necesare.

In acest moment probabil ca aveti dea o idee despre ce ar trebui sa ii oferiti

unui bonsai ca sa supravietuiasca. In continuare va voi spune cum trebuie sa il ingriiti

ca sa fiti sigur ca o sa prospere.

%umina:

!sa cum am mai spus, plantele au nevoie de lumina pentru a realiza

fotosinteza. Cantitatea necesara depinde de la o specie la alta. In general, incercam sa

plasam bonsai-ul intr-un loc cu lumina indirecta. Cand un copacel este pus in soaredirect, frunzele tind sa se incalzeasca, stomatele se inchid pentru a micsora evaporarea

foliara iar fotosinteza inceteaza. !cest lucru nu este de dorit in cazul unui bonsai,

deoarece impiedica dezvoltarea, putand fi chiar fatal. otusi, e&ista specii de plante ce

pot suporta soarele direct, cum ar fi ienuperii 0+uniperus sargentii ce cresc pe

piscurile montane. Daca bonsai-ul este de e&terior, atunci cautati un loc in gradina

dumneavoastra ce este insorit, preferabil orientat spre E, sau ;. !veti gria sa nu fie

in bataia directa a soarelui. Daca este, construiti un acoperis dintr-o plasa de plastic

transparenta deasupra lui, pentru a reduce cantitatea de lumina. #n loc potrivit pentru

un bonsai ar fi sub un arbore matur, insa nu fi& sub ramurile acestuia, ci la marginea

lor.

In cazul in care bonsai-ul este de interior, puneti-l intr-o camera luminoasa

orientata spre aceleasi puncte cardinale. Daca il puneti langa o fereastra,aveti gria sa

nu fie acoperit cu o perdea, deoarece in noptile reci, diferenta de temperatura dintre

21
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/00grand.png


22/77

spatiul dintre geam si perdea si temperatura camerei poate fi periculoasa pentru

bonsai. Daca nu dispuneti de o camera luminoasa si trebuie sa folositi lumina

artificiala, urmati aceste sfaturi. !sezati deasupra bonsailor minim trei tuburi

fluorescente 0cautati cu spectrul cat mai larg de minim 3" la distanta de 1cm de

varfurile acestora. 'uneti-le doua deasupra si unul in spatele copaceilor. ;erificati cu

autorul palmei sa nu se incalzeasca foliaul. 'entru bonsaii de interior, nu uitati sa ii

intoarceti cate un sfert de cerc o data la 2-3 zile.#n semn al lipsei de lumina este

distanta marita dintre noduri 0locul de unde pornesc frunzele si ca frunzele tinere sunt

ingalbenite.

#emperatura:

:onsaii se impart in trei grupe% cei temperati, cei subtropicali si cei tropicali.

'rima grupa poate tolera inghetul, cea de a doua poate rezista la frig iar ultima nu

trebuie e&pusa la aceste conditii, preferand caldura tot timpul anului. !cestea sunt

temperaturile tolerate pentru fiecare grupa%

E&ista temperaturi limita de la care bonsaii incep sa sufere, cea inferioara fiind

de la -1"G Celsius in os iar ce superioara de la 3"G Celsius in sus. 'rintre reactii se

numara ofilirea frunzelor, pierderea ramurilor chiar si moartea bonsai-ului.

:onsaii de e&terior au nevoie de o perioada de iernat, cu temperaturi intre -1"G

si "G Celsius. Daca aceasta perioada nu le este oferita, vor deveni din ce in ce mai

slabi si vor muri. Deasemenea, este interzis sa se aduca bonsaii de e&terior in interior

pentru mai mult de cateva ore, dupa ce si-au pierdut frunzele. !ceasta schimbarerapida de temperatura poate fi fatala si poate sa faca arborele sa-si deschida mugurii,

consumandu-si astfel resursele inainte de inceperea primaverii.

Ca orice alta planta, bonsaii au nevoie de circulatia aerului. ! nu se confunda

cu curentii de aer, ce sunt miscari continue de aer, nefiind indicate pentru copacei.

Daca bonsai-ul este in interior si circulatia aerului e redusa, atunci se recomanda sa-i

fie facut vant cu autorul unei foi de hartie o data pe zi. !cest lucru e necesar pentru

impiedicarea formarii ciupercilor sau a instalarii insectelor pe bonsai. Daca bonsai-ul

e de e&terior, trebuie proteat de actiunea vanturilor puternice, care pot smulge

frunzele sau chiar il pot darama.

&darea:

Desi vi s-ar parea ciudat, bonsaii sufera mai mult de prea multa apa decat de

prea putina. In cele mai multe cazuri intalnite, oamenii pun bonsaii intr-un vas cu apa,

in ideea ca isi va trage el singur cata apa are nevoie. !ceasta idee este complet gresita

si nu va aduce decat la putrezirea radacinilor. $u se poate stabili cu e&actitate cand

trebuie sa uzi un bonsai, deoarece necesitatile sale de aport de apa variaza mereu in

functie de temperatura si lumina. Insa cu vremea va veti da seama cat de des trebuie

udat doar din privit. #n mod simplu de a verifica daca este nevoie de o udare, este sa

atingeti cu degetul suprafata solului. Daca este inca umeda, mai asteptati, daca este

uscata atunci udati-l. O alta metoda ar fi sa introduceti o bagheta de lemn pentru 2"

de minute in pamant si apoi sa o scoateti. Daca pare uscata este timpul pentru o udare.in sa precizez ca daca un bonsai este lasat uscat CO='9E pentru mai mult de

cateva ore, frunzele se vor usca, si e&ista riscul sa pierdeti din ramuri sau chiar tot

bonsai-ul. In cazul opus, daca udati copacul mereu, riscati sa va putrezeasca

22
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/scara%20temp.png


23/77

radicinile, lucru ce va duce la ofilirea si ingalbenirea frunzelor. 'utrezirea intervine

dupa trei pana la zile de stat incontinuu in sol ud 0 $# umezit. 'emnul ca unui

copac incep sa-i putrezeasca radacinile este ca frunzele batrane incep sa se

ingalbeneasca.

Cum se uda0

=odul cel mai bun de udare este cel natural, si anume ploaia. De aceea,

va recomand sa va cumparati o stropitoare cu gat lung pentru a putea sa va udati cat

mai bine bonsai-ul. !cesta trebuie udat peste tot,

pana cand curge apa prin gaura din fundul vasului,

avand gria sa nu lasam locuri neudate. Incercati sa

nu deranati pamantul din urul radacinilor cand

faceti aceasta operatiune. #n alt fel de udare este cel

prin scufundare. Introduceti arborele intr-un vas, si

umpleti-l incet cu apa pana la un cm peste nivelul

superior al ghiveciului. !steptati pana cand nu mai

apar bule de aer la suprafata apei. !ceasta metoda

este recomandata doar in cazul in care s-a uitat sa seude bonsai-ul sau pamantul s-a compactat, nefiind

recomandata in cazul udarii zilnice, deoarece se

acumuleaza saruri in sol.

emperatura apei trebuie sa fie egala cu cea a ambientului, nefiind preferate

diferentele mari de temperatura. Cea mai buna apa este cea de ploaie, cu conditia sa

nu fie acida. ! doua optiune ar fi apa fiarta si lasata sa se raceasca peste noapte. Insa,

in cazul unor colectii mari de bonsai, se poate folosi si apa de la robinet fara nici o

gria.

In cazul bonsailor de interior, se recomanda asezarea copacelului pe un vas de

apa cu pietris 0asigurandu-ne ca nivelul apei nu aunge la radacini pentru a spori

umiditatea din urul acestuia. 'uteti deasemenea sa-l pulverizati cu apa pe frunze,pentru a indeparta praful.

Daca observati pe marginea vasuri depuneri albe-galbui de saruri, inseamna ca

apa este prea dura, si o data pe luna trebuie sa udati bonsai-ul cu o solutie de o lingura

de otet la 2 litri de apa.

istemele automate de udat sunt foarte bune, atata vreme cat avem gria sa

curga suficienta apa incat sa ude tot pamantul iar timpul dintre udari sa fie suficient

cat sa lase solul sa se usuce la suprafata 0primul cm de la suprafata. Cele mai bune

sunt cu detector de umiditate si cu temporizator.

Ce facem cand plecam de acasa0

In aceste cazuri e&ceptionale, este recomandat sa rugati un vecin sa aiba griade plantele dumneavoastra 0dupa ce a fost instruit in prealabil sau sa apelati la

serviciile unei firme de gradinarit sau chiar la clubul nostru. Daca plecati pentru

cateva zile si nu aveti la cine apela, umpleti cada cu apa, inchideti toate geamurile din

baie si puneti bonsai-ul pe o piatra in milocul cazii si udati-l, avand gria ca apa sa nu

aunga la nivelul inferior al vasului. #miditatea generata de evaporarea apei din cada

ar trebui sa fie necesara pentru ma&im 4 zile.

$ertilizarea:

oate plantele au nevoie de trei elemente nutritive esentiale pentru a

supravietui% azot 0$, fosfor 0' si potasiu 06 si de cateva oligoelemente cum ar fi

fier 0Ae, magneziu 0=g, zinc 0(n, bor 0:, molibden 0=o, etc. 'e ambalaul ingrasamintelor apare un raport $'6. !cesta este format din 3

numere. Cu cat numerele sunt mai apropiate, cu atat acesta este mai echilibrat. De e&%

23
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/glen.png


24/77

$'6 1"-1"-1". Daca diferentele dintre numere sunt mari, atunci acesta devine un

ingrasamant specific% De e&% $'6 2"-?-3 este un ingrasamant puternic in azot ce

poate fi folosit pentru gazon. Deasemenea, cu cat numerele sunt mai ridicate, cu atat

ingrasamantul este mai puternic.

=odul de folosire este scris pe pachet. In cazul bonsailor se poate folosi in

doua moduri. Daca se doreste o crestere puternica a acestuia, se foloseste un

ingrasamant cu numerele cat mai ridicate. Daca bonsai-ul a auns la forma finala,

atunci se alege un ingrasamant cu numerele cat mai mici pentru a restrictiona

cresterea.

Ingrasamantul se aplica in general, o data la doua saptamani. Ca o regula

generala, se prefera folosirea a mai multor doze diluate decat a uneia singura si

puternica, aceasta putand arde radacinile.

In functie de provenienta lor, fertilizatorii se pot imparti in doua grupe. Cei

organici si cei anorganici.

Ingrasamantul organic este provenit din surse naturale, cum ar fi balegarul,

mranita, compostul de frunze, e&cremente de pasari, etc. !cesta trebuie amestecat cu

pamant inainte de a fi folosit deoarece este prea puternic. In alta ordine de idei, poate

fi folosit doar vara, deoarece descompunerea sa se face doar sub actiunea caldurii. Ingrasamantul anorganic, sau cel de sinteza, este cel gasit in orice magazin de

plante, fiind vandut sub mai multe forme% lichid, praf, pulbere sau bobite. Eu va

recomand sa-l folositi pe cel lichid deoarece in cazul celor solide este mai greu sa

stabiliti concentratia corecta.

Cele trei elemente nutritive maore%

"zotul - :

!zotul favorizeaza productia de ramuri robuste si de frunze sanatoase si cu un

colorit viu. 9ipsa de azot se traduce prin ingalbenirea tuturor frunzelor, incetinirea

proceselor de crestere. 'rea mult azot produce multe crengute groase cu tesuturi moisi frunze foarte mari, inestetice.

$osforul - P:

!re rol in cresterea radacinilor si ingrosarea trunchiului. timuleaza

deasemenea, aparitia fructelor si florilor.'rea putin fosfor se traduce printr-o crestere

incetinita, saraca, iar prea mult prin uscarea marginilor frunzelor.

Potasiul - ):

!cesta echilibreaza efectele azotului. Este esential

pentru productia de flori si fructe, si in protearea plantei

impotriva maladiilor criptogamice, cat si in marirearezistentei sale asupra intemperiilor. !rderea marginilor in

cazul artarilor 0Acer palmatum sau al carpenilor 0Carpinus

betulus se poate evita prin marirea dozei de potasiu. 'rea

putin potasiu incetineste cresterea, face ca tinerele frunze sa se curbeze si sa se

intareasca.

Cand se foloseste%

'rimul lucru ce trebuie spus este ca e inutil sa aducem ingrasamant unei plante atunci

cand nu are nevoie sau cand nu-l poate folosi. In al doilea rand, este recomandat sa se foloseasca

24
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/5_Gazou.png


25/77

doze mai des la umatate din concentratia lor, decat mai rar si la concentratia originala.

SPECII:

&cer cam'estre . Fie)d ma')e . /ugastru

$amilia !ceraceae

DescriereJ este un arbore cu o crestere lenta care in natura

poate atinge inaltimi de 1"-1 m. pre deosebire de celelalte

genuri de artar, ugastrul nu dezvolta ramificatii atat de

bogate, iar frunza nu este foarte decupata. ot specific specieieste si faptul ca ramurile nu se ingroasa usor, bonsaii realizati

avand o silueta zvelta si delicata. 'entru bonsai, cea mai

2
http://www.bonsaiclub.ro/ingrijire/acercampestre.htmlhttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/bonsai8.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/ingrasamant.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/ingrijire/acercampestre.html


26/77

indicata varietate esteAcer campestre Compactum, un soi pitic care in natura creste pana la

2-3 m inaltime, iar frunzele au dimensiuni mult mai mici.

Intretinere J ugastrul are nevoie de foarte multa lumina si se simte bine in soare direct tot

timpul zilei. Ca bonsai, poate fi amplasat si intr-o zona cu lumina puternica dar indirecta, insa

trebuie controlata permanent dimensiunea frunzelor. uporta fara probleme clima din tara

noastra dar, dat fiind vasul specific bonsai, e bine sa-l ferim de temperaturi sub -1GC sau de

peste K3GC. 'lantele tinere trebuie ferite de inghet.

#darea se va face cu masura, specia nefiind mare iubitoare de apa. Cu toate acestea,

substratul nu trebuie sa ramana niciodata complet uscat. Aertilizarea se face de primavara

pana toamna, o data la 2 saptamani cu un ingrasamant echilibrat, de preferinta special pentru

bonsai. e poate folosi si un fertilizant pentru plante obisnuite, dar dozaul va fi redus la

umatate. Iarna e indicat ca fertilizarea sa fie intrerupta. ugastrul este foarte tolerant in

privinta substratului, singura conditie fiind ca acesta sa aiba un drena bun. e simte la fel de

bine si intr-un sol acid si intr-unul alcalin.

Aormare J bonsaii din ugastru se pot realiza foarte usor prin tunderi repetate, o legare cu

sarma a intregii plante, nefiind necesara. 9egarea cu sarma, daca se impune, trebuie facutape ramurile nou lemnificate, deoarece dupa ingrosare acestea devin destul de rigide si e&ista

riscul de rupere. 5educerea dimensiunii frunzelor se poate realiza printr-o defoliere totala a

plantei in luna iunie. underile anuale au ca rezultat, inafara de controlul asupra coroanei, si

reducerea distantei internodale.

5eplantarea ugastrului este bine sa fie facuta, daca nu anual, cel putin o data la doi ani.

Chiar daca specia are o crestere lenta, radacinile se dezvolta relativ repede si tind sa

acapareze intreg spatiul din vas.

InmultireaJ se poate face primavara, din seminte sadite dupa o perioada de 3 luni de

stratificare sau prin butasire, folosind butasi semilemnificati. ;ara se poate efectua un

marcota aerian.

:oli si daunatori J cea mai intalnita afectiune este ofilirea ramurilor, provocata de o

ciuperca ce ataca straturile de alburn. 'entru salvarea plantei se impune indepartarea

ramurilor afectate. 'ana la vindecare, nu se vor efectua alte operatii iar fertilizarea va fi

redusa sau intrerupta. Dat fiind ca infectia are loc in tesuturile profunde ale plantei,

folosirea unui fungicid nu are efectul asteptat.

Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. !cestea din urma

gauresc nervurile frunzei ori petiolul, de unde sug seva. 'ot provoca o cadere masiva a

frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este de dorit sa prevenim in loc sa

combatemB de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe musafirii

nepoftiti.

:u&us sempervirens. J cimisir sau merisor

$amilia :u&acee

DescriereJ cimisirul este un arbust cu o silueta compacta, cu

frunze perene, mici si de un verde inchis. 'oate aunge la o

inaltime de ma&. 3 m. e&tura scoartei, modul de ramificare si

dimensiunile mici ale frunzei fac ca aceasta specie sa fie din

ce in ce mai des folosita in bonsai. In plus, este si una dintre

plantele cu o crestere e&trem de lenta. #n argument contra ar

fi mirosul neplacut pe care il emana si pe care, unele persoane

nu-l pot suporta.

Este o specie e&trem de rezistenta si de toleranta. In bonsai

2+
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/buxus.png


27/77

sunt foarte cautate varietatile cu frunza chiar mai mica decat'. semperirens, cum ar fi'.

harlandiisau'. microphyllacu cel doua soiuri Compactasi%oreana.

IntretinereJ suporta bine orice locatie, de la umbra cea mai deasa pana la soarele direct.

'robabil ca singurul loc unde nu s-ar simti bine ar fi interiorul unui apartament. Clima tarii

noastre nu pune nici un fel de problema cimisirului. 5ezista la ger la fel de bine ca si la

temperaturi caniculare. Dar ca bonsai, mediul sau rezumandu-se la vasul in care e plantat si

la locul ales de noi, am putea sa-i asiguram un minim de protectie. #darea trebuie sa fie

moderata, lasand solul sa se usuce putin pana la urmatoarea repriza. Cimisirul nu suporta un

sol care musteste de apa. Aertilizarea se face o data la 3-4 saptamani in sezonul de crestereB

iarna, e bine sa fie intrerupta. #n ingrasamant lichid si echilibrat 0de genul 1"1"1" ar fi

suficient. ubstratul folosit pentru aceasta specie ar trebui sa fie un pic alcalin sau cel mult

neutru. :u&us-ul nu se simte bine in soluri acide, bogate in turba sau alte amestecuri

organice. 'refera solurile calcaroase dar bine drenate.

$ormareaJ pentru realizarea unui bonsai din :u&us ar trebui sa ne orientam spre

achizitionarea unei plante de dimensiuni considerabile pe care sa o formam prin reductie.

Daca am vrea sa pornim de la un butas, data fiind cresterea e&trem de lenta a speciei, amavea de asteptat zeci de ani pentru a aunge la un rezultat cat de cat satisfacator. aierile de

formare se fac iarna tarziu sau primavara devreme, inainte de aparitia noilor lastari. uporta

bine taieri drastice, putand fi pastrat doar trunchiul si eventual 2-3 ramuri reduse la o treime

din lungimea lor. =ugurii latenti de sub scoarta vor fi activati iar planta se va ramifica

bogat in sezonul de crestere. 9egarea cu sarma se poate face oricand pe parcursul anului.

rebuie avut gria insa, pentru ca lemnul de cimisir este foarte dens si rigid, la indoire

putand sa se rupa si ramuri de doar -+ mm grosime. underea de mentinere a coroanei se

poate face pe tot parcursul sezonului de crestere prin eliminarea tuturor lastarilor moi, ce nu

se incadreaza in forma dorita. Defolierea nu este necesara in cazul acestei specii.

5eplantarea este recomandata la fiecare 2 ani. !ceasta operatie se poate face atat primavara

cat si toamna.

InmultireaJ cea mai indicata metoda ar fi marcotaul aerian. In lunile mai-iunie se poate

efectua. 'rimavara devreme se poate incerca inmultirea prin diviziune, iar toamna se pot

planta butasi lemnificati.

*oli si daunatoriJ specia este foarte rezistenta la ciuperci si mucegaiuri. #neori insa, mai

ales cand planta e amplasata in spatii cu o slaba circulatie a aerului, frunzele pot fi atacate

de rugina. Ca daunatori, mai des intalniti sunt paianenul rosu, musca neagra si o serie de

nematozi. !vand in vedere densitatea frunzisului, daunatorii sunt observati, de obicei, cand

planta este dea infestata. De aceea se recomanda pulverizari regulate cu un insecticid cu

spectru larg. Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. !cesteadin urma gauresc nervurile frunzei ori petiolul, de unde sug seva. 'ot provoca o cadere

masiva a frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este de dorit sa prevenim

in loc sa combatemB de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe

musafirii nepoftiti.

Carmona microph8lla J Ehretia bu&ifolia J Au7ien tea

Informatii generale% :onsai de interior. !rbore cu flori albe si fructe

verzi ce se innegresc treptat. Aamilia :oraginacee. Originara din -E

!siei. Arunze ovale, cu mici perisori pe ele, trunchi maroniu si fisurat.

Din frunzele si florile acestuia se face ceai.

2*
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/carmona.png


28/77

Inmultirea:-prin seminte% Daca doriti sa va apara fructe, va trebuie doi bonsai si cu

autorul unei flori, il veti poleniza manual pe celalalt. Alorile apar tot timpul anului atata

vreme cat e&ista conditiile necesare.

-prin marcota aerian% la milocul primaverii. Aolositi un amestec drenant.

-prin butasi% in primavara, plantati intr-un amestec de 23 turba si 13 pietris dupa ce i-ati

dat cu hormoni de inradacinare. 'lasati-i la lumina si caldura.

%umina:'referabil in lumina directa. 'oate creste si in lumina indirecta, insa e&ista riscul

ingalbenirii frunzelor. ;ara poate fi tinuta afara.

#emperaturi:intre 2"-3"C.

Curenti de aer: Evitati locurile unde bate vantul incontinuu.

&darea:$ecesita multa apa, asteptati sa se usuce suprafata solului inainte de a-l uda. e

recomanda sa-i puneti o tavita cu apa si cu pietris sub el 0astfel incat ghiveciul sa nu atinga

apa pentru a-i oferi o umiditate ridicata.

$ertilizarea:O data la doua saptamani cu un ingrasamant echilibrat.

#underea:ot timpul. Dupa ce noile ramuri verzi au facut +-* frunzulite, tundeti-le lasand

doar 2. underea ramurilor groase se face la sfarsitul lui februarie.

%egarea:9egarea este foarte dificila din cauza ramurilor subtiri si dese, singura metoda

viabila este tourniLuet. Daca e&ista ramuri groase, se pot lega normal.Schimbarea pamantului:5eactioneaza bine la schimbarea pamantului. e recomanda un

sol de +"M turba, 2"M pietris si 2"M tuf vulcanic.

*oli si daunatori:'aianeni rosii, paduchi,afide. !veti mereu pregatit un insecticid.

+asul:ente de albastru, verde, be se potrivesc foarte bine.

Crataegus sp. J paducel sau gherghin

$amilia , 5osaceae

Descriere J arbore cu frunze cazatoare, ce poate

atinge in natura ma&im 1"-12 m inaltime. coarta

este neteda la plantele mai tinere. 9a cele de peste

2"-3" ani aceasta isi schimba aspectul, aparand

incretituri si crapaturi ce-i confera un caracter de

batranete. 5amurile, in special cele tinere, au

ghimpi. Arunzele sunt trilobate, de un verde inchis

iar culorile toamnei nu sunt deosebite. 'rimavara

apar flori mici, albe, in ciorchini care mai tarziu vor

purta fructele de culoare rosie, numite gherghine. In

functie de varietate, florile pot avea culori diferite, fiind cunoscute mai multe nuante de roz.'lanta are o dezvoltare verticala in primii ani. Dupa o anumita varsta, coroana se dezvolta

mai mult in circumferinta, capatand aspectul unei umbrele. Desi in general are o crestere

destul de lenta, dezvolta ramificatii fine relativ repede, fapt ce-l face un bun candidat pentru

bonsai.

Intretinere J prefera soarele direct, tot timpul zilei. Ca bonsai insa, ar trebui proteat in

lunile toride de vara si plasat intr-un loc cu lumina indirecta. pecia rezista climei din tara

noastra, iernile nepunandu-i probleme. O protectie ar trebui asigurata mai degraba vara,

cand termometrele urca peste masura. #darea se va face din abundenta, nepermitand solului

sa se usuce complet intre doua udari succesive. !preciaza si pulverizarile la nivelul

coroanei, dar nu cand este in floare. =ai indicata ar fi o tavita de umidificare. Aertilizarea se

face de primavara pana toamna, cu pauza in milocul verii, folosind un ingrasamant bonsai

ori unul pentru plante obisnuite dozat la umatate. !plicarea acestuia o data la 4-+

2>
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/m13.png


29/77

saptamani este suficienta pentru o planta dea formata. Daca e&emplarul este inca in lucru,

fertilizarea se va face o data la 2 saptamani.

Este indicat ca la plantele tinere sa reducem numarul florilor sau al fructelor pentru ca

acestea consuma o mare parte din energie.

5eplantarea trebuie facuta anual la plantele tinere sau la 2-3 ani in cazul celor dea formate.

e va efectua primavara devreme, inainte de deschiderea mugurilor. underea radacinilor

trebuie facuta cu precautie, avand gria ca de fiecare data sa lasam suficiente ramificatii

active.

Aormarea J taierile de formare se fac primavara, inainte de deschiderea mugurilor, ramurile

putand fi scurtate pana la nivelul a 2-3 muguri 0care sa ramana pe ramura. Desi, per

general, planta are o crestere lenta, ramificatiile fine apar si se dezvolta destul de repede,

motiv pentru care tunderile corectoare se impun si se pot efectua pe tot parcursul sezonului.

Cu ocazia taierilor de primavara, se poate face si legarea cu sarma, structura plantei fiind

mai vizibila acum iar operatia mai usoara. In luna iunie se poate e&ecuta defoliereaB si de

aceasta data putem apela la sarma. 'lanta raspunde destul de bine la desfrunzire, dar pentru

obtinerea unor frunze de dimensiuni mici, operatia trebuie repetata mai multi ani la rand.

E&emplarele de dimensiuni considerabile suporta tehnicile de imbatranire artificiala 0in,shari, sabami7i, putandu-se obtine un bonsai cu aspect dramatic.

Inmultirea J se poate face si din seminte, desi germineaza e&trem de greu 0pana la 3 ani iar

planta obtinuta nu va inflori decat peste 2"-2 de ani. :utasirea si marcotaul raman

metodele cele mai adecvate. :utasi semilemnificati se pot lua vara de pe planta mama si se

pun la inradacinat in pat de turba si perlit sau nisip grosier 02-3 mm sub clopot de sticla.

=arcotaul se va face primavara. 'entru obtinerea de soiuri deosebite 0C. laevigata, C.

lavallei, C. cuneata, se apeleaza la altoire pe port-altoi comun, direct pe trunchi sau la varf

de ramura.

*oli si daunatoriJ dintre ciuperci, cele mai frecvente sunt fainarea, rugina, ori cele ceprovoaca putrezirea radacinii. e recomanda stropirea preventiva. !fidele, paianenii rosii si

omizile, sunt daunatorii ce pot ataca planta. #n insecticid cu spectru larg, o data pe luna

rezolva, de cele mai multe ori, problema.

Aicus retusa J Aicus ban8an - Aicus

Informatii generale% :onsai de interior. Aamilia =oraceelor.

Originar din zonele tropicale si subtropicale. Arunzele sunt

verzi si ovale, cu un mic varf la capat. coarta este gri-

maronie cu puncte albe. !re peste +"" de varietati.

Inmultirea: -prin seminte% plantati in iulie, dupa ce au fost

stratificate.

-prin butasi% in primavara 0iulie-august, plantati intr-un

amestec de 13 turba si 23 nisip dupa ce i-ati dat cu

2?
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/ficusre.png


30/77

hormoni de inradacinare. 'lasati-i la lumina si caldura. 9asati doar doua-patru frunze pe

ramura.

-marcota aerian% pe la milocul primaverii.


ingalbenirii frunzelor. ;ara poate fi tinuta afara.

#emperaturi:intre 1-3"C.

Curenti de aer: !tentie la curentii de aer.

&darea:=oderata, asteptati sa se usuce suprafata solului inainte de a uda. $u lasati sa

balteasca apaN


#underea: ot timpul anului. 9asati sa creasca patru frunze si apoi taiati-le pana la doua.

%egarea: Doar prin metoda tourniLuet. In cazul ramurilor mai groase, se poate lega normal.

Schimbarea pamantului:Compozitia trebuie sa fie "M turba, 3"M pietris si 2"M tuf

vulcanic.

*oli si daunatori:$u are. e pot intalni paianenul rosu si paduchii.

+asul:#n vas dreptunghiular, sau rotund, putin adanc, bleu sau brun, cu sau fara decoratii.

uniperus procumbens nana J Ienupar aponez de gradina pitic.

$amilia , Cupressaceae

DescriereJ este un conifer cu o crestere orizontala, in natura acoperind solul ca un covor

verde. coarta are o culoare roscata iar straturile

superioare se e&foliaza in fasii transversale. Arunzele

mature sunt aciculare, de un verde aprins, iar cele

tinere au un aspect solzos. 'e planta e&ista in acelasitimp frunze de ambele tipuri. Este o specie foarte

intalnita si apreciata in bonsai, avand un potential

deosebit si putandu-se aborda cu ea maoritatea

stilurilor.

Intretinere J ca la toate speciile de ienupar, lumina

oaca rolul principal in dezvoltarea plantei. 'entru a

avea un folia compact si sanatos, planta va fi postata

intr-un loc cu soare direct pe toata perioada zilei.

Ienuparul suporta orice temperatura, de la cele caniculare, pana la cele mai aspre geruri.

otusi, plantele tinere sau cele plantate in vase mici, vor avea nevoie de protectie impotrivainghetului la nivelul radacinilor. #darea trebuie facuta in momentul in care solul este dea

uscat in stratul superior 0pe o adancime de 1-2 cm, in functie si de adancimea totala a

vasului. De primavara pana toamna, ienuparul va fi pulverizat zilnic la nivelul frunzelor.

!cest aport de apa este la fel de important pentru planta ca si udarea facuta la nivelul

solului. Aertilizarea se recomanda a fi facuta de primavara devreme pana toamna tarziu, cu

o intrerupere in lunile fierbinti de vara 0iulie-august. e va folosi un ingrasamant organic

de preferabil, dar se poate utiliza si unul lichid, echilibrat, special pentru bonsai.

5eplantarea in cazul ienuperilor se va face din doi in doi ani la plantele tinere, iar la cele

dea formate si care au auns la o anumita varsta 0peste 12-1 ani, se va face la 3-4 ani, in

functie si de volumul de substrat in care sunt plantate. Compactarea radacinii la aceasta

specie se face gradat, pe parcursul mai multor ani, la fiecare replantare inlaturandu-se

ma&im 13 din masa radiculara.

3"
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/Morikami-2.png


31/77

Aormare J in cazul ienuparului, taierile de formare trebuie facute cu atentie, deoarece o

ramura scurtata si pe care nu a mai ramas nici o alta ramificatie se poate usca, planta

incetant furnizarea energiei in aceasta. Dupa inlaturarea tuturor ramurilor nedorite, se

procedeaza la legarea cu sarma. Ienuparul este una dintre speciile ce necesita cel putin o

legare totala pentru a i se stabili forma dorita. De obicei, aceasta operatie se face toamna

tarziu. Daca este nevoie de legari de corectare in timpul sezonului de crestere, sarma va

trebui urmarita, pentru a nu se incastra in scoarta. Este indicata folosirea rafiei la legarea

ienuparului, in special cand avem de indoit ramuri de grosimi considerabile. 5olul principal

al acesteia nu este protearea scoartei de urmele sarmei, cum gresit se crede de catre unii, ci

formarea unui banda elastic care sa impiedice ruperea ramurii in timpul unei indoiri mai

drastice.

Defolierea la ienupar este cu totul diferita de tehnica aplicata speciilor cu frunze cazatoare.

In primul rand, nu este niciodata totala 0ar duce la moartea plantei. ;arfurile ramificatiilor

infrunzite 0acele terminatii solzoase se ciupesc sau se smulg cu mana. $u se foloseste

foarfecele ori vreun alt instrument, deoarece locul taieturii se usuca si raman urme

inestetice. e apuca varful intre degetul mare si aratator si rasucind si tragand simultan, este

indepartat. $u se elimina niciodata toate terminatiile de pe o ramificatie pentru ca planta nu

ar mai pompa energie in ea, aceasta uscandu-se in cele din urma. Este o activitate mareconsumatoare de timp, dar este singura eficienta in obtinerea acelor perniteP compacte atat

de dorite in bonsaii realizati din ienupar. 'ractic, aceasta defoliere stimuleaza ramificarea

bratelor foliare e&istente, concomitent cu aparitia de noi muguri din interiorul ramificatiilor.

!ctivitatea nu se face la o data anume ci se desfasoara pe tot parcursul sezonului de crestere

al plantei.

Ienuperii sunt candidatii permanenti ai tehnicilor in si shari. 'entru ca in natura

cvasitotalitatea e&emplarelor batrane prezinta portiuni de lemn mort, si in bonsai se aplica

aceste tehnici de imbatranire falsa ce confera personalitate e&emplarului.

Inmultirea J obtinerea de noi plante din seminte este o utopie in cazul ienuparului.

ingurele metode viabile sunt butasirea si marcotaul 0de regula, aerian. :utasii se iau depe planta mama in luna august. $u se taie ci se rup astfel ca o fasie de coaa sa se desprinda

odata cu butasul. e trateaza cu hormoni si se planteaza in pat de turba si nisip in proportie

de apro&. 3"M*"M, sub clopot de sticla. Inradacinarea dureaza mult, iar rata de succes nu

este deosebita. =arcotaul la conifere este un pic diferit. In acest caz, nu se taie un inel din

coaa ramurii ca la speciile cu frunze cazatoare. In locul ales, scoarta este batuta de ur

impreur pentru a fi zdrobita si pentru a se desprinde partial. #nii recomanda si aplicarea

unui inel de sarma care va fi strans sub zona ranita. !ceasta se trateaza cu hormoni si se

infasoara cu muschi sphagnum ud care va fi la randul sau infasurat intr-o folie de plastic ce

se leaga la ambele capete. i in acest caz inradacinarea dureaza mult, uneori chiar si peste

un an.

:oli si daunatori J bolile provocate de ciuperci sau virusi nu sunt foarte prezente la ienupar.

Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt paianenii rosii si paduchii testosi. 'aianenii apar in

special daca nu se respecta programul de pulverizare a plantei. Aolosirea insecticidului o

data pe luna in sezonul de crestere, este regula care ne poate scapa de multe neplaceri

9ari& sp. J 9arice sau (ada

$amilia - 'inaceae

31


32/77

Descriere J (ada face parte din micul grup al coniferelor cu

frunze cazatoare. Este un arbore cu un trunchi puternic, ramuri

bine delimitate si un frunzis delicat de un verde crud. oamna

frunzele aciculare incep sa se ingalbeneasca, oferindu-ne un

spectacol cromatic deosebit. In bonsai specia este foarte

apreciata atat pentru aspect, cat si pentru potentialul sau. 'ot fi

abordate maoritatea stilurilor, suporta foarte bine tehnicile de

imbatranire artificiala.

Intretinere J zada are nevoie de multa lumina. In zone umbrite

foliaul are tendinta de a se rasfira iar conturul plantei este greu

de controlat sau se pierde. Aiind o specie de clima

recetemperata, zilele caniculare nu sunt suportate usor.

=a&imele ar trebui situate sub 2GC pentru obtinerea si mentinerea unei coroane compacte,

formata din ace mici si sanatoase. i udarea pune unele pobleme deoarece specia nu suporta

nici uscaciunea, dar nici statul cu picioarele in apaP. rebuie urmarit ca solul sa aiba in

permanenta o umiditate cat mai constanta, dar nu prea accentuata pentru a nu permite

frunzelor sa se mareasca. O planta care este inca in formare, va fi fertilizata de 2 ori pe lunade primavara pana toamna, dar cu o pauza de 1-2 luni in vara. 'lantele mature vor fi hranite

mai putin, scopul fiind tot acela de a mentine frunzele mici. ubstratul poate fi orice

amestec bonsai, singura conditie fiind sa aiba un drena foarte bun.

Aormarea J taierile de formare se pot face atat toamna, dupa caderea frunzelor, cat si

primavara devreme, inainte de aparitia noilor muguri. 'e ramurile scurtate vor trebui lasati

2-3 muguri, pentru ca acestea sa nu se usuce. underea noilor lastari se poate face pe tot

parcursul sezonului de crestere. Este indicat ca legarea cu sarma sa se faca in timpul

dezvoltarii plantei, de primavara-tarziu pana in toamna. -a observat ca o legare facuta

inainte de deschiderea mugurilor, poate duce la distrugerea stratului de cambium si

pierderea ramurii respective sau a plantei 0la o legare totala.5eplantarea zadei ar trebui facuta anual sau cel mult o data la 2 ani daca planta este in

formare. Cele mai in varsta pot fi replantate la 2-3 ani. !ceasta operatie se va face

primavara, inainte de aparitia frunzelor.

Inmultirea J este oarecum greoaie. e pot lua butasi din anul respectiv la sfarsitul verii si se

pot pune la inradacinat, dar trebuie folositi hormoni iar durata formarii noilor radacini este

foarte lunga. e poate incerca si prin insamantare, dar si semintele germineaza foarte greu.

Cea mai comoda modalitate de a obtine o planta pentru a o transforma in bonsai, ar fi

culegerea acesteia din natura.

:oli si daunatori J cele mai frecvente boli sunt cele provocate de ciuperci 0rugina, ofilireasi cancerul tesutului lemnos. Dintre daunatori, amintim% afidele, paduchii, unele omizi si

larvele unor gandaci. e recomanda folosirea regulata a fungicidelor si insecticidelor in

scop profilactic.

9igustrum sinense J 'rivet J 9emn cainesc

32
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/European%20larch%20Larix%20decidua.png


33/77

Informatii generale% :onsai de interior sau de e&terior. Aamilia Oleaceelor. Originar din

!sia de est, acest gen contine peste " de specii. !rbust cu

ramuri fle&ibile, frunze opuse si ovale. Alorile sunt aranate in

grupuri.

Inmultirea:-prin seminte% Daca doriti sa va apara fructe, va

trebuie doi bonsai si cu autorul unei flori, il veti poleniza

manual pe celalalt. Alorile apar foarte rar. Evitati fermentarea

fructului. Aolositi un sol drenant.

-prin marcota aerian% la milocul primaverii. Aolositi un

amestec drenant.

-prin butasi% in primavara, plantati intr-un amestec de 13 turba

si 23 nisip dupa ce i-ati dat cu hormoni de inradacinare.

'lasati-i la lumina si caldura.

%umina:'referabil in lumina directa. 'oate creste si in lumina

indirecta, insa e&ista riscul ingalbenirii frunzelor. ;ara poate fi

tinuta afara, insa trebuie evitata lumina directa.

#emperaturi:intre -1"-2C. e recomanda iernarea acestuia deoarece va creste mult mai

viguros.Curenti de aer: Evitati locurile unde bate vantul incontinuu si sunt schimbari bruste de

temperatura.

&darea:!steptati sa se usuce suprafata solului inainte de a-l uda. =ariti frecventa de udare

in vara, si micsorati-o in iarna.


#underea:9a sfarsitul lui februarie puteti taia ramurile mai grosute. 5estul se pot taia in

perioada vegetativa.

%egarea: 9asati firele cam 3 luni pe arbore inainte de a le schimba.

Schimbarea pamantului:Compozitia trebuie sa fie *"M turba, 2"M pietris si 1"M tuf

vulcanic. Evitati solurile foarte acide.

*oli si daunatori:$u are. e poate intalni paianenul rosu.+asul:#n vas dreptunghiular, sau rotund, putin adanc, bleu sau verde.

'odocarpus macroph8llus J Chinese 8eH J 'inul budistilor

33
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/ligustrum.png


34/77


35/77

ageretia theezans J Chinese bird plum

Informatii generale::onsai de interior. Aamilia 5hamneelor. $umele vine de la

agricultorul francez ageret, dupa care a fost denumita de chinezi. 'rovine din !sia

centrala., din regiunile calde ale !mericii de

$ord. Arunzele sunt subtiri, ovale, usor serate iar

scoarta este fina si se e&foliaza.

Inmultirea:-prin seminte% Daca doriti sa va

apara fructe, va trebuie doi bonsai si cu autorul

unei flori, il veti poleniza manual pe celalalt.

Alorile apar foarte rar.

-prin marcota aerian% la milocul primaverii.

Aolositi un amestec drenant.

-prin butasi% in primavara, plantati intr-un

amestec de 13 turba si 23 nisip dupa ce i-ati dat cu hormoni de inradacinare. 'lasati-i la

lumina si caldura.


ingalbenirii frunzelor. ;ara poate fi tinuta afara, insa trebuie evitata lumina directa.#emperaturi:intre 1-2C.

Curenti de aer: Evitati locurile unde bate vantul incontinuu, nu-I suporta.


recomanda sa-i puneti o tavita cu apa si cu pietris sub el 0astfel incat ghiveciul sa nu atinga

apa pentru a-i oferi o umiditate ridicata. Evitati cu orice pret uscarea acesteia, frunzele se

vor usca si vor cadea, sansele de a-l recupera fiind foarte mici.

$ertilizarea:O data la doua saptamani cu un ingrasamant echilibrat, pentru a promova

inflorirea, folositi unul bogat in potasiu 06.


doar 2. underea ramurilor groase se face la sfarsitul lui februarie. Daca doriti sa

infloreasca, nu o tundeti deoarece veti elimina si mugurii florali.%egarea:9egarea este foarte dificila din cauza ramurilor subtiri si dese, singura metoda

viabila este tourniLuet. Daca e&ista ramuri groase, se pot lega normal. !veti gria deoarece

au tendinta sa se crape.

Schimbarea pamantului:e recomanda un sol foarte drenant de 33M turba, 33M pietris si

33M tuf vulcanic.

*oli si daunatori:'aianeni rosii, paduchi,afide, chloroza.

+asul:!dancime moderata, de obicei maro si fara email.

erissa foetida J ree of a thousand stars - Copacul celor 1""" de stele

Informatii generale::onsai de interior. Aamilia 5ubiaceelor.

Originara din India, China si aponia. Arunze subtiri si ovale, scoarta

galben-maronie, fisurata. In momentul tunderii, degaa un miros

fetid 0carne putrezita de aici se numeste foetidaP. Infloreste in mod

regulat.

Inmultirea:-prin seminte% Daca doriti sa va apara fructe, va trebuie

doi bonsai si cu autorul unei flori, il veti poleniza manual pe

celalalt. Alorile apar tot timpul anului atata vreme cat e&ista

conditiile necesare.

-prin marcota aerian% la milocul primaverii. Aolositi un amestec

drenant.

-prin butasi% in primavara, plantati intr-un amestec de 23 turba si 13

3
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/serissa2.pnghttp://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/sageret2.png


36/77

pietris dupa ce i-ati dat cu hormoni de inradacinare. 'lasati-i la lumina si caldura.


ingalbenirii frunzelor. ;ara poate fi tinuta afara, insa trebuie evitata lumina directa.

#emperaturi:intre 2"-3"C.

Curenti de aer: Evitati locurile unde bate vantul incontinuu.


recomanda sa-i puneti o tavita cu

apa si cu pietris sub el 0astfel incat ghiveciul sa nu atinga apa pentru a-i oferi o umiditate

ridicata.

$ertilizarea:O data la doua saptamani cu un ingrasamant echilibrat, pentru a promova

inflorirea, folositi unul bogat in

potasiu 06.


doar 2. underea ramurilor groase

se face la sfarsitul lui februarie. Daca doriti sa infloreasca, nu o tundeti deoarece veti

elimina si mugurii florali.

%egarea:9egarea este foarte dificila din cauza ramurilor subtiri si dese, singura metoda

viabila este tourniLuet. Daca e&ista ramuri groase, se pot lega normal.Schimbarea pamantului:e recomanda un sol de 33M turba, 33M pietris si 33M tuf

vulcanic.

*oli si daunatori:'aianeni rosii, paduchi,afide.

+asul:'oate fi si mai plat. Culori de albastru, maro se potrivesc foarte bine. e pot folosi si

vase decorate atata vreme cat se incadreaza in stilul acesteia.

ilia sp. J ei$amilia , ilaceae

DescriereJ este un arbore cu frunze cazatoare, ce poate aunge pana la 1-2" m in natura.

coarta este de culoare gri-cenusiu, neteda la plantele mai tinere, dar cu timpul apar

crapaturi, pe e&emplarele batrane devenind din

ce in ce mai incretita. Arunzele rotunde,

amintesc oarecum de forma unei inimi si au

zimti fini pe margini. Alorile mici si de culoare

galbena, apar in luna mai si sunt e&trem de

parfumate. Aructele sunt sferice, mici si dure.

eiul este destul de prezent in bonsai, cele maicautate specii fiind Tilia cordatasau Tilia

japonica, pentru dimensiunile mici ale

frunzelor.

IntretinereJ apreciaza foarte mult lumina,

locatia cea mai indicata fiind in soare direct

sau partial umbrit. emperaturile din tara

noastra nu pun probleme, fiind vorba de o

specie autohtona. otusi, iarna cand termometrul coboara sub -12GC pentru mai mult timp,

este bine sa i se asigure protectie. #darea se face respectand regula generala pentru bonsai%

substratul sa aiba timp sa se usuce in straturile superioare inainte de udarea urmatoare, dar

sa nu fie niciodata total uscat. Aertilizarea este recomandata o data la doua-trei saptamani,

in tot sezonul de crestere.

3+
http://www.bonsaiclub.ro/images/bonsai/s_Putz53.png


37/77

5eplantarea trebuie facuta din doi in doi ani la plantele tinere, cele mai in varsta 0peste 2"-

2 ani putand fi replantate la intervale de 3-4 ani. Cu aceasta ocazie, radacinile vor fi

scurtate cu ma&im 13 din lungimea lor.

$ormareJ taierile masive se fac cel mai bine in lunile februarie-martie, inainte de

deschiderea mugurilor. eiul are o mare capacitate de vindecare, dezvol

Documents

Istoria Bonsailor - MSA