Upload
ires2015
View
87
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Minerii şi-au pierdut în ultimii 25 de ani, pe lângă locurile de muncă şi beneficiile derivate din statutul muncii lor, capitalul simbolic pe care l-au avut de-a lungul timpului în societatea românească. Cum se văd acum minerii din Valea Jiului şi cum îi percep pe ei ceilalţi români?
Citation preview
Minerii, între percepţii publice şi autopercepţie
Dacă înainte de 1989 minerii erau percepuţi ca fiind una dintre categoriile de bază ale societăţii socialiste,
constituind proletariatul activ, postcomunismul din România i-a propulsat în centrul unor puternice mişcări sociale şi a produs modificări cu privire la raportarea populaţiei la această categorie socio-profesională, generând totodată schimbări majore în interiorul breslei. Cele şase mineriade în care au fost implicaţi minerii din Valea Jiului (între anii 1990 şi 1999) au avut ca efect, la momentul respectiv, două tipuri de percepţii antagonice: pe de o parte, minerii au fost priviţi aproape ca „salvatori ai naţiunii”, pe de altă parte ei şi-au atras oprobriul unor categorii largi din populaţie. Distorsiuni majore au avut loc şi în ceea ce priveşte auto-percepţia statusului lor social, mai ales după deteriorarea condiţiilor de trai cauzată de închiderea minelor şi de disponibilizările masive. În plus, lipsa clarificării rolului pe care l-au avut minerii simpli (şi nu liderii lor) în evenimentele din 13-15 iunie 1990 este, chiar şi după 25 de ani, un aspect care suscită periodic polemici politice sau intelectuale cu privire la această categorie socială.
În esenţă, minerii şi-au pierdut în ultimii 25 de ani, pe lângă locurile de muncă şi beneficiile derivate din statutul muncii lor, capitalul simbolic pe care l-au avut de-a lungul timpului în societatea românească.
În Valea Jiului, epicentrul
* Datele fac parte din din proiectul de cercetare „Minerii – între percepţii publice şi auto-percepţie”, ” realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în perioada 1-3 iunie 2016. Proiectul a fost realizat în două etape: Studiul „Viaţa minerilor din Valea Jiului. Văzută de ei înşişi“ a fost realizat pe un eşantion de 966 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia din oraşele Petroşani, Petrila, Aninoasa, Lupeni, Vulcan, Uricani, marjă de eroare ±3,2%. Studiul „Minerii din Valea Jiului - cum îi văd ceilalţi?” a fost realizat pe un eşantion de 800 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±3,5%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
mineritului din România, trăiesc şi acum, peste 120.000 de oameni, dar în cele 4 mine care mai sunt funcţionale lucrează în jur de de 5.000 de persoane. Lupta pentru supravieţuirea cotidiană alături de identificarea previzibilităţii viitorului par să fie elementele fundamentale ale vieţii de aici. Pe aceste coordonate, studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pe care îl prezentăm în paginile următoare arată că, la 26 de ani de la 13-15 iunie 1990, minerii sunt percepuţi mai degrabă din perspectiva dificultăţii profesiei lor şi mult mai puţin din cea a asocierii lor cu mineriadele. De cealaltă parte a perspectivei se află locuitorii din Valea Jiului. În cazul lor, constatăm că, deşi problematizează lipsa locurilor de muncă ca fiind dificultatea principală a zonei în care locuiesc, ei sunt prinşi într-un soi de negare şi deznădejde în faţa problemelor cu care se confruntă – 30% spun că ei personal nu se confruntă cu nicio problemă şi jumătate dintre cei care au experimentat închiderea minelor spun că viaţa lor este aproximativ la fel după închidere ca înainte de acest fenomen. Şi dacă viitorul imediat poate să fie unul anticipat, viitorul pe care şi-l proiectează peste cinci
ani este mai degrabă incert, iar mulţi îşi imaginează în termeni negativi viitorul copiilor lor.
Cifrele, unele surprinzătoare, pot primi cel puţin trei perspective de interpretare: 1. Oamenii locului sunt atât de obişnuiţi cu viaţa grea, specifică mineritului sau zonelor miniere, încât închiderea minelor nu mai este percepută ca o dificultate majoră; 2. Negarea problemelor pe care le au este o formă de apărare în faţa suferinţelor şi a greutăţilor cu care se confruntă; 3. Lipsa dorinţei sau a interesului de a problematiza cauzele care au generat decăderea zonei şi a capitalului simbolic al minerilor, pe fondul manipulării minerilor din anii 90, menţine această comunitate într-o stare de deznădejde, făcându-i pe oameni dezinteresaţi să privească spre viitor şi să acţioneze pentru a-şi schimba viaţa.
Dumneavoastră sau cineva din gospodărie lucrează în prezent sau a lucrat în trecut ca miner?
În localitatea dumneavoastră a fost închisă vreo mină de când locuiţi aici?
Cât timp aţi lucrat ca miner?
De cât timp lucraţi ca miner?
Viaţa minerilor din Valea Jiului. Văzută de ei înşişi
Întrebare filtrată – respondenţi care spun că au lucrat ca mineri în trecut – 19%
Întrebare filtrată – respondenţi care spun că lucrează ca mineri în prezent – 7%
PROFIL RESPONDENŢI
Eu personal lucrez în prezentEu personal am lucrat în trecut
Altcineva lucrează în prezentAltcineva a lucrat în trecut
Nu, nimeniNu ştiu
Nu răspund
7%19%8%
35%29%
1%2% 1 an sau mai puţin
1-5 ani5-10 ani
10-15 ani15-20 ani20-25 ani
Peste 25 de ani
1%4%
14%8%
11%37%24%
1-5 ani5-10 ani
10-15 ani15-20 ani20-25 ani
Peste 25 de ani
15%5%5%
14%39%21%
77% s-au confruntat
cu închiderea unei mine
Nu ştiu / Nu răspund 1%
77%
22%Nu
Da
61% au
experimentat închiderea
unei mine în localitatea
lor după anul 2010
62% au perceput consecinţe
negative la nivelul localităţii lor
În ce an s-a închis (ultima) mină?Întrebare deschisă Întrebare filtrată – respondenţi care spun că s-au închis mine în zonă – 77%
1990 - 20002001 - 2010După 2010
Nu ştiu / Nu răspund
5%17%61%17%
Cum apreciaţi că este viaţa în localitatea dumneavoastră după închiderea minelor din zonă? Dar viaţa dumneavoastră personal, după închiderea minelor?Întrebare filtrată – respondenţi care spun că s-au închis mine în zonă – 77%
Mult mai proastă
Ceva mai proastă
Aproximativ la fel
Ceva mai bună
Mult mai bună
Nu ştiu
Nu răspund
62%22%28%16%8%
50%1%3%
0.2%2%
0.3%5%
0.2%1%
Viaţa dumneavoastrăViaţa în localitate
DAR
În ce măsură restructurarea industriei miniere din zonă a afectat următoarele aspecte...?Întrebare filtrată – respondenţi care spun că s-au închis mine în zonă – 77%
accesul la un loc de muncăcalitatea locuirii în zonă
siguranţa cetăţenilor în zona în care locuiţicalitatea serviciilor medicale din zonăveniturile gospodăriei dumneavoastră
calitatea infrastructurii din localitate (drumuri, reţele de utilităţi)calitatea învăţământului din localitate
viaţa dumneavoastră de familiedezvoltarea dumneavoastră profesională
12%33%44%45%59%54%47%70%71%
În foarte mică + Mică măsură
În mare + Foarte mare măsură
82%62%48%39%38%37%34%25%23%
*
* Diferenţa până la 100% reprezintă NU ŞTIU/NU RĂSPUND
50% spun că viaţa
lor nu s-a schimbat
STARE DE SPIRIT ŞI PERCEPŢIA ASUPRA VIEŢII
70% Lipsa locurilor de
muncă – dominanta perceptuală din
Valea Jiului pentru localitatea lor
Care este cea mai importantă problemă cu care credeţi că se confruntă localitatea dumneavoastră?Întrebare deschisă
Lipsa locurilor de muncăStarea proastă a drumurilor / trotuarelor
Nivelul scăzut de trai / sărăcia / lipsa banilorÎnchiderea minelor
Mizeria stradală / colectarea gunoiului / poluareaInfrastructura
Lipsa industriei / a dezvoltării economiceLipsa / starea precară a utilităţilor
Lipsa implicării din partea autorităţilorAnveloparea blocurilor
Lipsa investiţiilorStarea proastă a spaţiilor verzi / a spaţiilor de joacă
AlteleNu se confruntă cu nicio problemă
Nu ştiuNu răspund
70%4%3%3%2%1%1%1%1%1%
0.5%0.5%
4%1%6%1%
Gândindu-vă la următoarele categorii de persoane, cât de uşor consideraţi că le este să-şi găsească un loc de muncă în localitate sau într-o localitate învecinată, dacă ar dori acest lucru?
bărbaţi peste 40 de anifemei peste 40 de ani
foşti mineribărbaţi tinerifemei tinere
95%94%92%91%84%
0%1%1%2%1%
4%4%5%7%
14%
1%1%3%1%1%
Foarte + Destul de greu
Aşa şi aşa (spontan))
Destul de + Foarte uşor
Nu ştiu / Nu răspund
30% 3 din 10 locuitori
din Valea Jiului spun că nu au nicio problemă – dominanta perceptuală
a locuitorilor din Valea Jiului pentru
localitatea lor
Dumneavoastră personal, ce şanse credeţi că aveţi...?
să găsiţi o slujbă / altă slujbă bine plătită în
localitate?să găsiţi o slujbă / altă
slujbă în localitate?
88%
81%
1%
2%
4%
11%
6%
6%
Foarte + Destul de mici
Nici mici, nici mari
(spontan))
Destul de + Foarte mari
Nu
Nu ştiu / Nu răspund
Care este cea mai importantă problemă cu care vă confruntaţi, în prezent, dumneavoastră personal?Întrebare deschisă
Venitul mic / sărăcie / nivel de trai scăzutLipsa / nesiguranţa locului de muncă
Starea precară a sănătăţii proprii sau a unui membru de familieInfrastructura
Starea proastă a drumurilorStarea precară / lipsa utilităţilor
Migraţia (membri ai familiei plecaţi din ţară)Administrarea necorespunzătoare a oraşului
Sistemul de învăţământ / educaţieStarea proastă a locuinţei / clădirii
Preţuri / taxe mariMizeria / gunoiul din oraş
AlteleNu am nicio problemă
Nu ştiuNu răspund
18%13%10%2%1%1%1%1%1%1%1%1%5%
30%11%4%
45%anticipează în
termeni negativi viitorul copiilor lor
Cum vedeţi viitorul copiilor dumneavoastră, comparativ cu al dumneavoastră?
Mult mai bunCeva mai bun
Aproximativ la felCeva mai prostMult mai prost
Nu e cazul/ Nu am copiiNu ştiu
Nu răspund
12%21%6%
22%23%12%4%1%
Cum credeţi că va fi viaţa dumneavoastră peste un an? Dar peste cinci ani?
Mult mai proastă
Ceva mai proastă
Aproximativ la fel
Ceva mai bună
Mult mai bună
Nu ştiu
Nu răspund
16%18%17%11%32%13%21%22%
5%14%
7%20%
1%1%
Peste 1 anPeste 5 ani
Pentru 1 din 5 locuitori din Valea Jiului proiecţia în viitor reprezintă o incertitudine
Dintre următorii, cine credeţi că ar trebui să se ocupe de rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea dumneavoastră, în primul rând?
Întrebare semi-deschisă
Primăria/Consiliul LocalGuvernulLocuitorii
Prefectura/ Consiliul JudeţeanToţi cei de mai sus
AlţiiNu ştiu
Nu răspund
45%38%
8%2%3%1%1%1%
În ultimii ani, cine s-a implicat în rezolvarea problemelor care afectează întreaga comunitate?
Primăria/Consiliul LocalBiserica
SindicateleAutorităţi judeţene
ŞcoalaOrganizaţii non-guvernamentale
Companiile miniere din zonăColectivele Zonale Miniere
GuvernulNu s-a ocupat nimeni
Nu ştiu
57%91%91%92%92%93%93%93%99%63%92%
Nu Da
43%9%9%8%8%7%7%7%1%
37%8%
Cei care administrează oraşele sunt indicaţi
drept responsabili pentru rezolvarea problemelor
comunităţii
Magazine alimentareServicii de sănătate
Serviciul de colectare a gunoiului menajerMagazine nealimentare
Instituţii de învăţământ pentru copiiMijloace de transport public
Creşe, grădiniţeSpaţiile pentru activităţi de recreere, artistice şi sportive
Posibilităţile de petrecere a timpului liber în localitate
97%95%89%87%87%84%82%65%61%
2%4%
10%11%3%
10%4%
31%36%
0%1%1%1%9%6%
13%3%2%
1%1%0%1%1%0% 1%1%0%
Da Nu Nu am nevoie
Nu ştiu / Nu răspund
Dumneavoastră personal aveţi acces la următoarele servicii?
Foarte proastăDestul de proastă
Aşa şi aşa (spontan)Destul de bună
Foarte bunăNu ştiu
6%15%16%50%12%
1%
Cum aţi evalua starea dumneavoastră de sănătate?
familia dumneavoastrăprofesorii din localitatevecinii dumneavoastră
medicii din localitateoamenii care au altă naţionalitate decât dumneavoastră
preoţi/pastoripoliţiştii din localitate
primarul localităţiiasociaţii, fundaţii, organizaţii non-guvernamentale
preşedintele Românieipremierul României
consilieri localioamenii de afaceri din localitate
93%60%57%46%43%41%36%29%20%19%14%14%14%
1%4%6%8%6%4%6%5%2%4%4%4%4%
3%23%32%41%38%49%49%62%50%70%72%70%68%
3%13%5%5%
13%6%9%4%
28%7%
10%12%14%
Multă + Foarte multă
Nici multă, nici puţină (spontan)
Foarte puţină + Puţină
Nu ştiu / Nu răspund
Câtă încredere aveţi în…?
Cercul încrederii este format din familie, profesori,
vecini. Reprezentanţii statului sau actorii de decizie din
comunitate sunt pe ultimele locuri în topul încrederii care
este închis de oamenii de afaceri din zonă
47%au un venit lunar/familie de până la
2.500 de lei
Nu ne ajung nici pentru strictul necesar (alimente şi
cheltuielile casei)Ne ajung numai pentru
strictul necesar (alimente şi cheltuielile casei)
Avem destui bani pentru strictul necesar şi ne rămân ceva şi
pentru haine, încălţăminte etc.Reuşim să cumpărăm şi unele
bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii
Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva
Nu răspund
15%
48%
19%
11%
6%
2%
Cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei dumneavoastră?
Între 0 şi 800 leiÎntre 801 şi 1200 lei
Între 1201 şi 1600 leiÎntre 1601 şi 2000 leiÎntre 2001 şi 2400 leiÎntre 2401 şi 3000 leiÎntre 3001 şi 4000 lei
Peste 4001 leiNu răspund
6%10%9%
16%6%
20%10%7%
15%
În luna trecută, care a fost suma totală de bani obţinută de către toţi membrii gospodăriei dumneavoastră?
STARE ECONOMICĂ ŞI COMPORTAMENT FINANCIAR
48%au venituri doar pentru strictul
necesar
67%nu au economii
87%nu au firme
54%nu au credite
Dumneavoastră personal aveţi economii?
În prezent, dumneavoastră sau altcineva din gospodărie are o afacere sau desfăşoară vreo activitate economică pe cont propriu, indiferent dacă are autorizaţie sau nu?
În agriculturăÎn sector non-agricol
în ambeleNu
2%10%
1%87%
Care este principalul domeniu de activitate al afacerii dumneavoastră neagricole?Întrebare filtrată – respondenţi care au afaceri neagricole – 10%
ComerţServicii
IndustrieTurism
ConstrucţiiTransporturi
Altele
47%26%
2%3%6%8%8%
Iniţiativa antreprenorială
este scăzută pe fondul lipsei
banilor
Nu răspund 1%
67%
32%
Nu
Da
În prezent aveţi în plată vreun credit de la bancă, instituţie financiară, cooperativă de credit, agenţie de
microcreditare?
54%46%NuDa
În următorii 2 ani, dumneavoastră sau altcineva din gospodărie are intenţia...?
Să dezvoltaţi o fermă / exploataţie agricolă Să porniţi o firmă / afacere proprie (exclus fermă)
Da, respondentul 9%
Da, respondentul 14%Da, altcineva
din gospodărie 4%
Da, altcineva din gospodărie 5%
Nu răspund 1%
De ce nu vă deschideţi o afacere proprie?Întrebare filtrată – respondenţi care nu au intenţia să-şi deschidă niciun fel de afacere
Nu am baniNu am idei de afaceri
Nu mă pricep la afaceriNu mă pricep la legi
Nu ştiu cum ar trebui să începAfacerile sunt necinstite
Afacerile nu sunt pentru oameni ca mineNu mi-a trecut prin minte
Sunt prea în vârstăNu ar merge în zonă
Nu vreau/Nu mă intereseazăNu am timp
Din cauza birocraţiei/Lipsei facilităţilor din partea statuluiAm deja o afacere
Nu ştiuNu răspund
41%94%91%96%95%96%93%93%75%93%98%99%97%96%98%95%
59%6%9%4%5%4%7%7%
25%7%2%1%3%4%2%5%
Nu Da
87% 79%Nu Nu
Dacă aţi avea la dispoziţie o sumă mare de bani, să spunem 100.000 de euro, ce aţi face cu cea mai mare parte a acestor bani?
I-aş investi într-o afacereI-aş cheltui pentru diverse nevoi (locuinţă, maşină, călătorii, etc.)
I-aş depune la bancăI-aş da copiilor/ altor membri ai familiei
I-aş donaAş pleca din oraş/ ţară
Mi-aş achita datoriileAlt răspuns
Nu ştiuNu răspund
47%22%12%6%4%2%1%1%5%1%
{
34%55%
6%4%
1%
Ce impresie v-a făcut acea persoană?
Foarte bunăBună
ProastăFoarte proastă
Nu răspund
Întrebare filtrată. Baza de calcul: respondenţi care spun că au cunoscut pe cineva care a lucrat ca miner –49%
49%
49%
Da
Nu
2% Sunt / am fost miner
Aţi cunoscut personal pe cineva care a lucrat ca miner?
Minerii din Valea Jiului. Cum îi văd ceilalţi?
Care este primul lucru care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la mineri?Întrebare deschisă
Condiţii grele de muncă / viaţă greaRisc / pericol / probleme de sănătate
Hărnicie / muncă multă / oameni muncitoriVenituri mici / sărăcie
Cărbuni / mizerie / subteranMilă / compasiune (pentru mineri)Lipsa locurilor de muncă / şomaj
MineriadaMină / minerit / breaslă
(Minerii sunt) oameni nefericiţi / necăjiţi / obosiţi(Minerii au) curaj / putere / hotărâre
(Minerii sunt) oameni nedreptăţiţi / neglijaţi Respect / admiraţie (faţă de mineri)
Stare deplorabilă a industriei extractiveBogăţie
(Minerii sunt) manipulabiliFamiliile minerilor
Alt răspunsNu ştiu
22%15%
12%9%
6%5%4%3%2%2%2%
1%1%1%1%1%1%
5%7%
Care credeţi că este cea mai periculoasă meserie care se practică în România?Întrebare deschisă
MinerConstructor/ Muncitor în construcţii
ŞoferPolitician
Muncitor (diverse calificări)PoliţistMedic
ProstituatăPompier
Hoţ/ InfractorAviator/ PilotParlamentar
MilitarElectricianFarmacistAgricultor
Alt răspunsOrice meserie este periculoasă
Nu ştiuNu răspund
23%7%7%
5%5%
4%4%4%3%
2%2%
1%1%1%1%1%
4%1%
25%1%
23% Meseria de miner este percepută ca fiind cea mai periculoasă din România
Pe o scală de la 0 la 5, unde 0 înseamnă „deloc”, iar 5 „în foarte mare măsură”, în ce măsură apreciaţi că meseria de miner, în prezent, în România…?
5. În foarte mare măsură 4. 2. 1. 0.3. Nu ştiu/
Nu răspund
64%
52%
54%
18%
16%
18%
20%
17%
16%
13%
20%
23%
13%
13%
14%
12%
12%
7%
22%
20%
3%
6%
5%
14%
16%
2%
5%
8%
7%
14%
1%
3%
5%
15%
9%
Este periculoasă
Este dificilă
Este solicitantă fizic
Este prestigioasă
Aduce câştiguri materiale importante celor
care o practică
Media: 4.40
Media: 4.11
Media: 4.06
Media: 2.76
Media: 2.73
Care este primul lucru care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la Valea Jiului?Întrebare deschisă
Mineri/ MineritSărăcie / Nivel de trai scăzut
Zonă frumoasă / TurismDezastru/ Degradare / Paragină
Lipsa locurilor de muncăCărbune
MineriadeAmărăciune / Tristeţe / Compasiune
Accidente de muncă / PericolNecesitatea redeschiderii minelor
PoluareÎnchiderea minelor
Miron CosmaInfrastructură precară
Condiţii grele de muncăDefileul Văii Jiului
Alt răspunsNimic
Nu ştiu
30%12%
10%8%
4%3%2%2%
1%1%1%1%1%1%1%1%
5%1%
14%
Dar când vă gândiţi la minerit sau la industria extractivă în România?Întrebare deschisă
Muncă greaDezastru/ Faliment
PericolCărbune
Lipsa locurilor de muncă/ ŞomajNecesitatea de a resuscita mineritul
SărăcieDesfiinţarea minelor
MineriDeclin
Industrie abandonată de statul românSalariile mici ale minerilor
Roşia MontanăRealizările din trecut în domeniul minier
Valea Jiului/ Petroşani/ LupeniMilă/ Compasiune
Bogăţie/ ValoarePoluare
AurEnergieMinereu
Miron CosmaIndustrie
Alt răspunsNimic
Nu ştiuNu răspund
12%9%
7%6%6%5%4%3%3%2%2%2%2%2%2%2%2%
1%1%1%1%1%1%
4%1%
15%1%
Există diferenţe perceptuale cu privire la meseria de miner dacă respondenţii se raportează la perio-ade distincte: înainte şi după 1989. Înainte de 1989, solicitarea fizică se afla pe primul loc în ierarhia
percepţiilor, urmată de beneficiile materiale, prestigiu şi periculozitate.
Valea Jiului ca şi regiune este asociată, în principal, cu minerii şi mineritul, cu un nivel de trai scăzut, dar şi cu
potenţialul turistic.
Mineritul şi industria extractivă primesc asocieri
legate de dificultăţi şi riscuri de exercitare a profesiei,
dar şi legate de problemele materiale şi de dezvoltare cu care se confruntă acest
domeniu în România.
Pe o scală de la 0 la 5, unde 0 înseamnă „deloc”, iar 5 „în foarte mare măsură”, în ce măsură apreciaţi că meseria de miner, înainte de 1989, în România…?
5. În foarte mare măsură 4. 2. 1. 0.3. Nu ştiu/
Nu răspund
61%
39%
44%
50%
39%
16%
29%
22%
15%
19%
7%
14%
17%
17%
19%
4%
4%
4%
8%
9%
2%
2%
3%
3%
5%
9%
9%
7%
5%
8%
1%
1%
2%
1%
1%
Era solicitantă fizic
Era dificilă
Era prestigioasă
Era periculoasă
Media: 4.40
Media: 4.04
Media: 4.02
Media: 4.01
Media: 3.79
Aducea câştiguri materiale importante celor care o practicau
Ce meserie avea persoana respectivă în industria extractivă?
Miner/ Lucrător în subteranInginer
ElectricianMaistru/ Şef brigadă
MecanicLăcătuş mecanic
ŞoferVagonetar
ArtificierExcavatorist
SudorDulgherSondor
Alt răspunsNu ştiu
43%10%
7%5%5%4%3%
1%1%1%1%1%1%
4%13%
Aveţi pe cineva în familie sau în cercul de prieteni sau cunoscuţi care lucrează sau a lucrat în industria extractivă?
12%
74%
14%
Da, o singură persoană
Da, mai multe
Nu
(Na: respondenţii au fost rugaţi să facă referire la cea mai apropiată persoană, dacă erau mai multe)Întrebare deschisă
Întrebare filtrată. Baza de calcul: respondenţi care spun că au pe cineva în familie sau în cercul de prieteni sau cunoscuţi care lucrează sau a lucrat în industria extractivă – 26%
După 1989 mineritul este în primul rând o meserie percepută drept periculoasă, dificilă, solicitantă fizic şi abia în ultimul rând din percpectiva beneficiilor materiale pe care le
aduce celor care o practică
Mai bine de 6 din 10 români nu au fost niciodată în Valea
Jiului. Pentru un sfert dintre respondenţi, Petroşani
este localitatea cu care asociază, în primul rând, Valea Jiului. Mai mult de
jumătate dintre respondenţi cred că nivelul de dezvoltare al Văii Jiului este mai scăzut decât cel al României, iar cea
mai mare problemă percepută a zonei este lipsa locurilor de
muncă. Turismul, industria extractivă şi agricultura
sunt domeniile care ar putea fi dezvoltate în zonă dacă s-ar
realiza investiţii.
Aţi vizitat vreodată Valea Jiului?
22%
12%
1%
65%
Da, de mai multe ori
Da, o singură dată
Acolo locuiesc
Nu
Cum evaluaţi nivelul de dezvoltare economică a zonei Văii Jiului comparativ cu restul ţării?
58%
20%
7%3% 0.4%
12%
Mult mai scăzut
Uşor mai scăzut
La fel Uşor mai ridicat
Mult mai ridicat
Nu ştiu/ Nu cunosc
Aţi dori să vizitaţi Valea Jiului dacă aţi avea ocazia?
81%
17%
Da
Nu
Nu ştiu2%
Care este localitatea care vă vine pentru prima data în minte când vorbim despre Valea Jiului?Întrebare deschisă
PetroşaniTârgu-Jiu
LupeniPetrila
AninoasaVâlcan
UricaniRovinari
MotruAlt răspuns
Niciuna/ Nu ştiu
25%9%
6%2%2%2%
1%1%1%
7%43%
Care credeţi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă comunităţile din Valea Jiului?Întrebare deschisă
Lipsa locurilor de muncăNivelul scăzut de trai / sărăcia / lipsa banilor
Lipsa industriei / a dezvoltării economice
Lipsa implicării din partea autorităţilor
Lipsa investiţiilorPoluare
Închiderea minelorLipsa educaţiei
AlteleNu ştiu
53%
16%
2%
2%
1%1%1%1%
5%20%
Cum evaluaţi nivelul de dezvoltare economică a zonei Văii Jiului comparativ cu restul ţării?
Care este principala măsură pe care ar trebui să o ia statul român pentru dezvoltarea zonelor monoindustriale, în opinia dumneavoastră?Întrebare deschisă
Crearea locurilor de muncăAcordarea de subvenţii/ fonduri pentru dezvoltarea zonei
Dezvoltarea industriei (nespec.)Atragerea investitorilor în zonă
Redeschiderea minelor/ Dezvoltarea minerituluiDezvoltarea infrastructurii
Accesarea fondurilor europeneDiversificarea activităţilor economice din zonăMai multă implicare în rezolvarea problemelor
Combaterea corupţieiAcordarea de facilităţi fiscale pentru stimularea mediului de afaceri
Crearea unor condiţii de lucru mai bune/ Retehnologizarea în mineritDezvoltarea învăţământului tehnic/ Reconversie profesională
Creşterea salariilor minerilorCreşterea nivelului de trai al populaţiei
Dezvoltarea turismuluiDezvoltarea agriculturii
Păstrarea resurselor în ţarăAlt răspuns
Nu ştiuNu răspund
15%14%
7%5%
4%4%4%
3%3%3%
2%2%
1%1%1%1%1%1%
5%24%
1%
Care credeţi că ar fi principalele domenii economice în care ar trebui investit pentru dezvoltarea acestei zone?Întrebare deschisă
Turism
Minerit / industrie extractivă
Agricultură
Industrie (nespecificat)
Infrastructură
Educaţie / învăţământ
Construcţii / construcţii de maşini
Deschiderea de fabrici / crearea de locuri de muncă
Industrie grea
Sănătate
Prelucrarea lemnului
Industrie textilă / industrie uşoară
Industrie energetică
Alt răspuns
Nu ştiu
Nu răspund
17%9%
27%7%
4%5%
3%2%
2%2%
2%1%
3%1%
3%2%
1%1%
32%57%
6%7%
1%
1%
1%
1%
2%
Prima menţiune A doua menţiune
65%
59%
44%
21%
14%
9%
1%
28%
31%
27%
28%
22%
17%
4%
0.5%
2%
1%
3%
4%
5%
3%
2%
3%
12%
23%
38%
37%
38%
3%
2%
11%
11%
13%
18%
49%
2%
3%
4%
13%
9%
14%
4%
Statul român ar trebui să depună mai multe eforturi pentru ajutorarea comunităţilor din Valea Jiului afectate de închiderea minelor
Atât timp cât există resurse în subteran, acestea trebuie exploatate
Minerii din Valea Jiului au fost nedreptăţiţi prin închiderea minelor din zonă
Minerii s-au bucurat de salariile compensatorii, ca apoi să îşi ceară locurile de muncă înapoiMinerii sunt prea violenţi când vine vorba de
susţinerea intereselor propriiMinerii din Valea Jiului nu vor să înveţe
alte meserii
Închiderea minelor a fost un lucru bun
În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?Acord total Acord Dezacord Dezacord
totalNŞ / NRNici
acord, nici
dezacord
Jumătate dintre respondenţi cred că imaginea pe care a avut-o Valea Jiului în mass media a fost în mică parte sau deloc conformă cu realitatea
Credeţi că în ultimii 25 de ani Valea Jiului a avut parte de o imagine conformă cu realitatea în mass-media românească?
11%15%
21% 20%
Da, imaginea a fost conformă cu realitatea
Imaginea a fost în mare parte conformă cu
realitatea
Imaginea a fost în mică parte conformă cu
realitatea
Imaginea nu a fost deloc conformă cu
realitatea
Nu ştiu/ Nu răspund
32%
Aţi auzit de Miron Cozma?
98%
Da
Nu2%
9%47%
21%10%13%
Ce părere aveţi despre Miron Cozma?
Foarte bunăBună
ProastăFoarte proastă
Nu răspund
Întrebare filtrată. Baza de calcul: respondenţi care au auzit de Miron Cozma – 98%
Personaj-cheie în anii 90 în Valea jiului, Miron Cozma are o notorietate foarte ridicată în rândul românilor şi se bucură de o percepţie pozitivă
* Datele fac parte din din proiectul de cercetare „Minerii – între percepţii publice şi auto-percepţie”, ” realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în perioada 1-3 iunie 2016. Proiectul a fost realizat în două etape: Studiul „Viaţa minerilor din Valea Jiului. Văzută de ei înşişi“ a fost realizat pe un eşantion de 966 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia din oraşele Petroşani, Petrila, Aninoasa, Lupeni, Vulcan, Uricani, marjă de eroare ±3,2%. Studiul „Minerii din Valea Jiului - cum îi văd ceilalţi?” a fost realizat pe un eşantion de 800 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±3,5%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).