Cuprins
CAPITOLUL 1. ROMÂNIA, O DESTINAIE CU POTENIAL PENTRU INVESTITORI 3 1.1. Contextul geografic 3 1.2. Rolul în regiune 4 1.3. Calitatea de stat membru 5 1.4. Organizarea politic 5 1.5. Organizarea administrativ-teritorial 6 1.6. Contextul macroeconomic 7 1.7. Infrastructura 10 1.8. Sistemul financiar 11
CAPITOLUL 2. INVESTIIILE STRINE ÎN ROMÂNIA 14 2.1. Consultana pentru investitori 14 2.2. Legislaie specific 18 2.3. Oportuniti de cretere economic 19 2.4. Oportuniti de business 20 2.5. Fondurile europene 20
CAPITOLUL 3. REGLEMENTRI SPECIFICE AFACERILOR 21 3.1. Cadrul legal general 21 3.2. Legea societilor 21 3.3. Piaa muncii i legislaia specific 21 3.4. Condiii de munc i alte standarde 24 3.5. Drepturile i obligaiile angajailor i ale angajatorilor 24 3.6. Protecia proprietii intelectuale i industriale 26 3.7. Mediul concurenial i alte reglementri 26
CAPITOLUL 4. CONSTITUIREA UNEI AFACERI ÎN ROMÂNIA 28 4.1. Forme de organizare a afacerilor 28 4.2. Sucursalele i filialele societilor strine 30 4.3. Înfiinarea unei afaceri. Formaliti 32 4.4. Faciliti i subvenii 34
CAPITOLUL 5. CONTABILITATE I FINANE 36 5.1. Contabilitatea în România i Legea contabilitii 36 5.2. CECCAR i rolul expertului contabil i al contabilului autorizat 36 5.3. Raportrile contabile anuale i alte obligaii declarative 37 5.4. Sistemul bancar din România 38 5.5. Instituii bancare i operaiunile desfurate 38
CAPITOLUL 6. FISCALITATE 40 6.1. Principalele impozite i taxe 40 6.2. Impozitarea societilor 40 6.3. Impozitarea veniturilor persoanelor fizice 45 6.4. Impozitul pe veniturile nerezidenilor 48 6.5. Impozitul pe dividende 49 6.6. Taxa pe valoarea adugat 49 6.7. Alte reglementri cu impact fiscal 51 6.8. Sumarul taxelor i impozitelor 52
BIBLIOGRAFIE 54
1.1. CONTEXTUL GEOGRAFIC
România este o ar situat în sud-estul Europei Centrale, în nordul Peninsulei Balcanice. La sud este traversat de cursul inferior al fluviului Dunrea, iar la sud-est este delimitat de rmul nord-vestic al Mrii Negre. Pe teritoriul ei sunt situate aproape toat suprafaa Deltei Dunrii, precum i partea sudic i central a Munilor Carpai.
România este strbtut de paralela de 45° latitudine nordic, încadrându-se între aproximativ 43° latitudine nordic, la sud, i 48° latitudine nordic, la nord. Teritoriul actual mai este numit i spaiul carpato-danubiano-pontic, deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dup forma cercului Carpailor româneti i a regiunilor limitrofe impuse i subordonate complementar Carpailor, fiind mrginit în partea de sud de fluviul Dunrea, iar în partea de est, de Marea Neagr.
Din punctul de vedere al reliefului, România se caracterizeaz printr-o mare diversitate, cu o repartiie aproximativ egal a principalelor uniti de relief (35% muni, 35% dealuri i podiuri i 30% câmpii).
Clima României este de tip temperat-continental, cu patru anotimpuri, i este marcat de influene ale climatelor ste pice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest i nord-vest. Aceste particulariti confer climei un caracter tem- perat-continental. Temperaturile înregistreaz valori între -5°C i 0°C iarna i între 24°C i 32°C vara, având un nivel mediu al precipitaiilor de 640 mm.
România se învecineaz la sud cu Bulgaria, la sud-vest cu Serbia, la nord-vest cu Ungaria, la nord i la est cu Ucraina, la est cu Republica Moldova, iar rmul Mrii Negre se gsete la sud-est.
þ Alte date generale
Capitala: Bucureti – cel mai important i cel mai populat ora al României, centrul politic, administrativ i economic al rii
Orae principale: Cluj-Napoca, Iai, Constana, Timioara, Craiova, Galai, Braov, Ploieti, Brila, Oradea, Bacu, Piteti, Arad i Sibiu
Regiuni istorice: Transilvania, Banat, Criana, Bucovina, Moldova, Maramure, Dobrogea, Muntenia, Oltenia
Populaie: 20.121.641 locuitori (2011; Sursa: Institutul Naional de Statistic)
Grupuri etnice: 89,5% – români, 6,6% – maghiari, 2,5% – romi, 1,4% – alii
Religie: 86,8% – ortodoci, 4,7% – romano-catolici, 3,2% – reformai, 1,5% – penticostali, 3,8% – alii
Limba oficial: Limba român, limba matern pentru 91% din populaia rii. Principalele limbi strine care circul în prezent în România sunt engleza, franceza i germana.
Moneda naional: Leul românesc. Subdiviziunea leului este banul, 1 leu = 100 bani. Exist monede de 1, 5, 10 i 50 bani i bancnote de 1, 5, 10, 50, 100 i 500 lei.
Ziua naional: 1 Decembrie. Aceast zi reprezint aniversarea Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918, când s-a votat unirea Transilvaniei cu România, moment ce marcheaz reîntregirea teritoriilor tuturor românilor într-un singur stat i realizarea unitii statului-naiune român.
Ora oficial: Ora est-european (GMT + 2 ore)
Forma de guvernmânt: Republic
3
Puterea legislativ: Parlamentul României, format din dou camere: Senatul i Camera Deputailor
Puterea executiv: Guvernul României, Preedintele României
Drapelul: Tricolor albastru, galben i rou, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale
1.2. ROLUL ÎN REGIUNE
România este aezat foarte aproape de centrul continentului pe direcia est-vest. Distana fa de centru este de doar câ- teva sute de kilometri spre est. Pe cealalt ax, România este aezat destul de evident spre partea sudic a continentului, deoarece se afl la aproape 1.000 km de centru. Astfel, rezult c România este o ar aezat în partea central-sud-estic a Europei. În aceste condiii, ea are o poziie geostrategic de o importan sporit ca urmare a evoluiilor recente din regiune.
Începând cu anul 2007, România este parte a Uniunii Europene, aderare care a adus beneficii ambelor pri. Din punctul de vedere al poziiei geopolitice i geostrategice, teritoriul actual al României s-a aflat înc din antichitate la intersecia cen trelor de interes ale unor mari puteri. În Evul Mediu, spaiul românesc se regsea la intersecia dintre imperiile Otoman, Habsburgic (ulterior Austro-Ungar) i arist, dup Al Doilea Rzboi Mondial intrând sub sfera de influen a URSS. În pre- zent, România se afl la limita estic a Uniunii Europene i a NATO, fiind practic o poart de intrare în Europa din zona Orien tului Apropiat i Mijlociu.
România este unul dintre cele mai mari state din zon i are stabilitate politic, fiind inclus în trei coridoare principale de transport paneuropean: coridorul IV (Dresda/Nürnberg – Istanbul), coridorul VII (fluviul Dunrea (nord-vest – sud-est)) i coridorul IX (Helsinki – Alexandroupolis). Mai mult, România este singura ar din zon inclus în programele UE care au drept scop exploatarea gazelor din zon i transportul spre vestul i centrul Europei. Totodat, ea are deschidere la Marea Neagr, spaiu vital pentru economia european.
Din punctul de vedere al axei geopolitice, România se afl pe axa vest-est (UE – furnizeaz tehnologie i capital; Rusia i Asia Central – furnizeaz resurse i materii prime), axa nord-vest – sud-est (UE – Peninsula Balcanic, Orientul Apropiat), axa mrilor (Marea Neagr – Marea Caspic – Marea Mediteran) i axa fluviilor i canalelor. Subiectul importanei stra- tegice a Mrii Negre este de mare actualitate, nu doar în România i în statele riverane, ci i la nivel mondial, unde marile pu teri, precum SUA, elaboreaz planuri de cooperare în regiune. Pentru România, vecintatea Mrii Negre reprezint un important atu în dezvoltarea energetic, nu doar prin extracia resurselor din platforma continental, ci i prin participarea la proiecte energetice interconectate (de exemplu, implicarea în proiectul Nabucco, ce urmrete transportul gazelor din Marea Caspic spre vestul Europei). De asemenea, dincolo de caracterul economic, statul român beneficiaz de cooperare aprofundat la nivel regional, asigurând astfel atât stabilitatea propriei frontiere estice, cât i pe cea a structurii NATO.
În ceea ce privete rolul României în securitatea i eficiena energetic a Europei, trebuie menionat c resursele primare ale rilor europene sunt limitate, fapt care oblig statele membre s se preocupe de asigurarea unor cantiti de hidrocar- buri din Orientul Mijlociu i Asia Central. Nivelul de independen energetic al României este unul destul de ridicat, de 80-85%, în comparaie cu o medie european de doar 53%, lucru ce se va pstra i în urmtorii ani. De asemenea, din punct de vedere energetic, România se afl într-o situaie atipic în contextul european, întrucât dependena fa de furnizorii externi de energie este minim, fiind a treia cel mai puin dependent ar din UE. Cadrul geopolitic actual ofer României oportunitatea dezvoltrii sectorului energetic în urmtorii ani în contextul schimbrilor de paradigm eco nomic pe plan regional i global.
Pentru a completa rolul României în regiune i în UE, trebuie s menionm i oportunitile de resurse umane i econo- mice. Astfel, România are for de munc specializat, costurile cu aceasta fiind în continuare mult sub media UE. Spre exemplu, conform Eurostat – Biroul de Statistic al Comisiei Europene, în 2018, costurile forei de munc în statele membre ale UE, pe or, au variat de la 5 pân la 43,4 euro. Statistica arat c media este estimat la 27,2 euro, totui, în România înregistrându-se un nivel de 6,4 euro/or, mult sub aceast medie1. Totodat, piaa româneasc reprezint o pia mare de
1 Mai multe informaii putei gsi la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Wages_and_labour_costs
4
desfacere pentru produsele UE, România deinând resurse naturale (fondul funciar arabil, domeniul forestier, gaz metan, sare) i potenial turistic diversificat, care pot fi valorificate în folosul comunitii europene.
1.3. CALITATEA DE STAT MEMBRU
România i-a început drumul ctre Uniunea European la 1 februarie 1993, dat la care a fost semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea European, document intrat în vigoare doi ani mai târziu. România depunea oficial cererea de ade- rare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu ase ri candidate, printre care i România. Oficial, negocierile au fost deschise la 15 februarie 2000.
Negocierile de aderare au fost încheiate la nivel tehnic în cadrul Conferinei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie confirmat de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie acelai an. Totodat, Consiliul a reafirmat i calendarul de aderare: aprilie 2005 – semnarea Tratatului de Aderare; 1 ianuarie 2007 – aderarea efectiv. Cu alte cuvinte, din 2007, România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, fapt ce a adus nume- roase beneficii pe plan comercial, economic i al reformrii justiiei.
România a preluat preedinia Consiliului Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2019, pentru ase luni, într-o perioad marcat de o maxim responsabilitate pentru definirea viitorului Uniunii, în contextul procesului Brexit2.
1.4. ORGANIZAREA POLITIC
Conform Constituiei adoptate în 1991, România este republic, iar drepturile democratice i libertatea sunt garantate prin aceast lege fundamental. România este un stat cu sistem pluripartid, dar chiar dac sunt înregistrate la ora actual multe partide, doar cele mai importante se bucur de reprezentare în Parlament.
Puterea legislativ este reprezentat de un parlament bicameral – Senatul i Camera Deputailor. Membrii ambelor Camere ale Parlamentului sunt alei pentru un mandat de patru ani în conformitate cu un sistem de reprezentare pro por- ional. Minoritile etnice au i ele reprezentare în Parlament.
Puterea executiv este format din preedinte i guvern. Preedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, pentru maximum dou mandate de câte cinci ani fiecare. El reprezint ara în relaiile externe i este comandantul forelor armate. În conformitate cu legea fundamental din 1991, preedintele nu poate face parte din niciun partid politic. Preedintele numete prim-ministrul care va conduce guvernul. În general, prim-ministrul este ales din rândul partidului/partidelor ce deine/dein majoritatea în Parlament. Prim-ministrul este responsabil pentru alegerea cabinetului care va conduce toate operaiunile curente ale guvernului.
Guvernul este autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz în baza votului de încredere acordat de Parla- ment i care asigur realizarea politicii interne i externe a rii, exercitând conducerea general a administraiei publice. Numirea guvernului se face de Preedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Guvernul are rolul de a asigura funcionarea echilibrat i dezvoltarea sistemului naional economic i social, precum i ra cordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiiile promovrii intereselor naionale, având la baz Programul de guvernare acceptat de Parlament.
Guvernul este alctuit din prim-ministru i minitri. Prim-ministrul conduce guvernul i coordoneaz activitatea mem- brilor acestuia, cu respectarea atribuiilor legale care le revin.
Puterea judectoreasc este format din Înalta Curte de Casaie i Justiie, care reprezint instana suprem. Membrii si sunt numii de preedinte la propunerile Consiliului Superior al Magistraturii. În fiecare dintre cele 41 de judee ale rii i în Bucureti exist o curte judeean i mai multe curi inferioare sau curi de prim instan. Exist, de asemenea, 15 curi de apel, în care sunt audiate apelurile împotriva sentinelor pronunate de instanele locale. Exist dreptul de a face apel la Înalta Curte de Casaie i Justiie împotriva curilor de apel. România are, de asemenea, o Curte Constituional însrcinat cu meninerea balanei de putere între organismele guvernamentale.
2 Conform site-ului http://www.romania2019.eu
5
1.5. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIAL
Din punct de vedere administrativ-teritorial, la nivelul NUTS-I, România este împrit în patru macroregiuni. Fiecare din- tre ele se compune din dou regiuni de dezvoltare, România fiind astfel împrit în opt regiuni de dezvoltare. Acestea sunt corespondente nivelului NUTS-II de diviziuni al UE, dar fr a avea capaciti administrative. Regiunile de dezvoltare sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regional.
La nivelul NUTS-III se gsesc judeele, care sunt unitile reprezentative teritorial. La nivelul judeelor exist o ad minis- traie care se ocup cu politica local. În România sunt 41 de judee, plus municipiul-capital Bucureti, care are un statut similar cu acela de jude. Un jude are, în medie, o suprafa de 5.800 km2 i o populaie de 500.000 de locuitori. Capitala Bucureti este cel mai important i cel mai populat ora al rii, fiind centrul politic, administrativ i economic al acesteia.
Regiunile de dezvoltare i judeele sunt:
y Regiunea Nord-Est – cuprinde judeele Iai, Botoani, Neam, Suceava, Bacu i Vaslui (Regiunea 1 din Figura 1);
y Regiunea Sud-Est – cuprinde judeele Tulcea, Vrancea, Galai, Brila, Buzu i Constana (Regiunea 2 din Figura 1);
y Regiunea Sud-Muntenia – cuprinde judeele Arge, Dâmbovia, Prahova, Ialomia, Clrai, Giurgiu i Teleorman (Re­ giunea 3 din Figura 1);
y Regiunea Sud-Vest Oltenia – cuprinde judeele Mehedini, Gorj, Vâlcea, Olt i Dolj (Regiunea 4 din Figura 1);
y Regiunea Vest – cuprinde judeele Arad, Cara-Severin, Hunedoara i Timi (Regiunea 5 din Figura 1);
y Regiunea Nord-Vest – cuprinde judeele Bihor, Bistria-Nsud, Cluj, Maramure, Satu Mare i Slaj (Regiunea 6 din Fi gura 1);
y Regiunea Centru – cuprinde judeele Alba, Sibiu, Mure, Harghita, Covasna i Braov. (Regiunea 7 din Figura 1);
y Regiunea Bucureti-Ilfov – cuprinde municipiul Bucureti i judeul Ilfov (Regiunea 8 din Figura 1).
Figura 1. Regiunile de dezvoltare din cadrul României (NUTS-II)
Sursa: Prelucrare proprie.
România a fcut în ultimii ani progrese considerabile în direcia reducerii dezechilibrelor macroeconomice, care, împreun cu politicile monetare i reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la meninerea stabilitii macroeconomice i financiare3.
Spre exemplu, din punct de vedere naional i regional, principalul indicator macroeconomic, produsul intern brut (PIB), a înregistrat în anul 2017 o valoare de 858,3 miliarde lei (184,5 miliarde euro), iar pentru 2018 a atins 944,22 miliarde lei (203 miliarde euro), PIB înregistrând o cretere de 10% în valori nominale i de 4,1% în valori reale. Contribuia fiecrei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB în 2018 este prezentat în Tabelul 1.
Tabelul 1. Distribuia PIB pe regiuni de dezvoltare în anul 2018
Regiunea Valoarea PIB (miliarde lei)
Ponderea în PIB naional (%)
Sursa: Comisia Naional de Strategie i Prognoz (CNSP).
Conform acestei situaii, regiunea Bucureti-Ilfov a contribuit în anul 2018 cu 26,62% din PIB la nivel naional. Contribuia realizat împreun cu regiunea Sud-Muntenia, în interiorul creia este poziionat (aflat pe locul 2 în topul rezultatelor conform Tabelului 1), a fost de aproape 40%. La polul opus s-a situat regiunea Sud-Vest Oltenia, care a avut o pondere de doar 7,45% din rezultatul total.
În ceea ce privete evoluiile macroeconomice interne, acestea au consolidat baza pentru continuarea aplicrii msurilor de politic economic. Datele statistice înregistrate relev o cretere economic de 7% în anul 2017. Economia a crescut i în 2018, când PIB s-a majorat cu 4,2% comparativ cu perioada similar a anului precedent. La creterea PIB în anul 2018 fa de 2017 au contribuit aproape toate ramurile economiei. Contribuii mai importante au avut:
y industria (+1,2%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB i al crei volum de activitate s-a majorat cu 8%;
y comerul cu ridicata i cu amnuntul, repararea autovehiculelor i motocicletelor, transportul i depozitarea, hotelurile i restaurantele (+1,1%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB i al cror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%;
y agricultura, silvicultura i pescuitul (+0,5%), cu o pondere mai redus la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o cretere semnificativ a volumului de activitate (18,3%).
În aceste condiii, putem meniona c investitorii pot obine randamente semnificative în toate domeniile, iar România este un mediu propice investiiilor.
3 Ministerul Finanelor Publice (2018), Raport privind situaia macroeconomic pe anul 2018 i proiecia acesteia pe anii 2019-2021.
1 ROMÂNIA, O DESTINAIE CU POTENIAL PENTRU INVESTITORI
7
Deficitul de cont curent a rmas stabil în limite tolerabile. În anul 2017, deficitul de cont curent a atins 2,8% din PIB, iar în 2018 a crescut la 4,5% din PIB pe fondul accelerrii semnificative a consumului.
De la momentul crizei financiare din anii 2007-2009, dezechilibrele bugetare s-au atenuat treptat. Dac în anul 2009 de- ficitul bugetar a atins 9,53% din PIB, ulterior, cu sprijinul msurilor puse în aplicare în cadrul a trei programe consecutive de asisten financiar UE/FMI, acesta (metodologie ESA) s-a redus progresiv, atingând în anul 2015 un nivel de 0,8% din PIB, respectiv o ajustare de 8,7% în perioada 2009-2015.
Începând cu anul 2016, pe seama mai multor reduceri de taxe i impozite conform modelului economic promovat de Gu- vernul României ce vizeaz îmbuntirea mediului de afaceri, execuia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit cash de 2,4% din PIB, sub inta anual stabilit, de 2,8% din PIB.
Dup cum se observ în graficul de mai jos, deficitul calculat pe baza metodologiei europene (ESA) pentru România indic un deficit în cretere. Msurile de relaxare fiscal începute în perioada 2015-2016 (noul Cod fiscal i majorrile salariale i ale unor drepturi de natura asistenei sociale) i continuate prin msurile adoptate de guvern au determinat la finalul anului 2018 un deficit de aproximativ 3%.
Figura 2. Deficitul bugetar în România în perioada 1995-2018
Sursa: AMECO.
La finalul anului 2018, rata inflaiei înregistra un nivel de 3,4% fa de aceeai perioad a anului trecut. Trendul arat un nivel în scdere al acestui indicator.
Ca urmare a creterii economice, condiiile de pe piaa forei de munc s-au ameliorat. Rata omajului a sczut continuu din anul 2010 pân în prezent, ajungând la finalul lui 2018 la un nivel de 3,33%4. Situaia pe regiuni este prezentat în tabelul urmtor.
4 Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc.
0,0
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
-5,0
-6,0
-7,0
-8,0
-9,0
-10,0
INVESTITOR ÎN ROMÂNIA
% %
Bihor 1,6 Arge 3,2
Bistria-Nsud 2,8 Clrai 4,3
Cluj 1,3 Dâmbovia 4,6
Maramure 3,3 Giurgiu 2,6
Slaj 4,4 Prahova 2,7
Alba 3,4 Regiunea Bucureti­Ilfov 1,3
Braov 2,3 Ilfov 0,7
Harghita 4,2 Regiunea Sud­Vest Oltenia 5,8
Mure 3,0 Dolj 7,4
Sibiu 1,8 Gorj 4,4
Bacu 6,0 Olt 5,8
Botoani 3,0 Vâlcea 2,9
Neam 5,0 Arad 1,4
Suceava 4,7 Cara-Severin 3,3
Vaslui 8,2 Hunedoara 3,6
Brila 4,0
Buzu 7,0
Constana 2,3
Galai 6,7
Tulcea 3,1
Vrancea 4,3
Sursa: Institutul Naional de Statistic.
România a luat msuri de politic fiscal-bugetar cu efect asupra asigurrii proteciei sociale pentru categoriile de populaie cu venituri reduse i asupra stimulrii mediului de afaceri. În acest sens, Codul fiscal, actul legislativ de baz al României în materie de politic fiscal, modificat în mod substanial i adoptat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu aplicabilitate începând cu data de 1 ianuarie 2016, cuprinde prevederi stimulative atât pentru populaie, cât i pentru mediul investiional, iar majorrile salariale întreprinse au avut impact asupra consumului i investiiilor.
1 ROMÂNIA, O DESTINAIE CU POTENIAL PENTRU INVESTITORI
9
Anul 2017 a adus msuri suplimentare care accentueaz, per ansamblu, relaxarea fiscal demarat în anii anteriori, cu sco pul de a stimula creterea economic. Modificrile de politic fiscal pentru anul 2018 au adus o relaxare suplimen tar pentru mediul de afaceri, prin implementarea unor regimuri fiscale favorabile societilor comerciale care se încadreaz în categoria microîntreprinderilor (a cror cifr de afaceri este sub 1.000.000 euro), dar i în ceea ce privete profesiile liberale.
Conform Guvernului României, care îi concentreaz eforturile pe promovarea unor politici macroeconomice orientate spre stabilitate i reforme care s favorizeze creterea economic, România are în vedere pentru perioada urmtoare5:
y stimularea, continuarea, consolidarea i meninerea unei creteri economice inteligente, sustenabile i incluzive, de na tur a furniza premisele consolidrii unui stat puternic, proactiv i a unei societi echilibrate, pentru a mri încre de- rea investitorilor în economia româneasc;
y alocarea unor sume importante pentru susinerea investiiilor publice prin prioritizarea investiiilor publice semnifica- tive pentru asigurarea infrastructurii i serviciilor, pentru îmbuntirea calitii vieii, cu efect multiplicator i aport direct la formarea brut de capital fix;
y crearea unei politici fiscale predictibile pentru susinerea mediului de afaceri i stimularea investiiilor în sectoarele cu valoare adugat ridicat, simplificarea fiscalitii i fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creteri economice sustenabile;
y msuri adoptate de guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor msuri salariale, sociale, pentru asi- gurarea proteciei sociale i a securitii sociale pentru persoanele vârstnice, pensionari i categoriile cele mai vul ne- rabile;
y dezvoltarea i diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice;
y îmbuntirea, aplicarea i consolidarea guvernanei bugetare, creterea transparenei bugetare i eficientizarea chel- tuielilor publice.
1.7. INFRASTRUCTURA
Infrastructura de transport din România este complex, dar deficitar, i necesit investiii i modernizri semnificative. Din fericire, UE a alocat câteva miliarde de euro pentru a susine nevoile de dezvoltare din acest sector, deci este de a- teptat ca infrastructura s prezinte îmbuntiri semnificative în urmtorii ani.
þ Infrastructura rutier
Infrastructura rutier este una dintre cele mai puin dezvoltate din Europa, conform Eurostat. Chiar dac România are un plan pe termen lung pentru construcia de autostrzi, exist posibilitatea s apar întârzieri frecvente, având în vedere c au fost construii foarte puini kilometri de autostrad de la aderarea la UE în 2007.
La sfâritul anului 2017, în România existau 86.099 km de drumuri publice, dintre care 20,5% erau drumuri naionale, 40,8% – drumuri judeene i 38,7% – drumuri comunale. Din lungimea total a drumurilor naionale, 35,1% (6.200 km) erau drumuri europene i 4,3% (763 km), autostrzi. Pe numrul de benzi, 1,6% dintre acestea erau drumuri cu trei benzi, 10,3% – drumuri cu patru benzi i 0,1% – osele cu ase benzi. Guvernul a acordat prioritate mai multor proiecte de autostrzi care urmeaz s fie construite în urmtorii zece ani.
þ Infrastructura feroviar
Ca i reeaua de drumuri, sistemul feroviar din România are mare nevoie de modernizare i investiii. Viteza medie a trans- portului feroviar în România este destul de redus, fiind una dintre cele mai lente din Europa. La sfâritul anului 2017, în România existau 10.774 km de ci ferate publice, dintre care 98,7% erau linii normale, 5 km – linii înguste i 1,3% – linii mari de ecartament. Lungimea cilor ferate electrificate în uz era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din întreaga lungime a reelei feroviare. Reeaua este bine legat de Europa, inclusiv de oraele Viena, Budapesta, Praga, Varovia i Veneia, printre altele, oferind servicii paneuropene de cltorie prin mai multe treceri.
5 Ministerul Finanelor Publice (2018), Raport privind situaia macroeconomic pe anul 2018 i proiecia acesteia pe anii 2019-2021.
10
þ Infrastructura maritim i portuar
România este situat la intersecia rutelor comerciale care leag pieele rilor europene fr ieire la mare ctre Caucaz, Asia Central i Orientul Îndeprtat. Aici, portul Constana are legturi excelente cu rile din Europa Central i de Est prin Coridorul IV (feroviar i rutier), Coridorul VII – Dunre (ci navigabile interioare), la care este legat prin canalul Dunre- Marea Neagr, i Coridorul IX (drum), care trece prin Bucureti. Cele dou porturi-satelit, Midia i Mangalia, care nu sunt departe de portul Constana, fac parte din sistemul portuar maritim românesc, sub coordonarea Administraiei Por tului Constana.
Portul Constana este unul dintre principalele centre de distribuie pentru Europa Central i de Est, fiind un port multi- funcional cu cea mai adânc ap operaional din Marea Neagr din bazinele portuare, pentru a gzdui cele mai mari nave care trec prin bordura Bosforului (Turcia). Portul Constana are o capacitate de manipulare de peste 100 de milioane de tone pe an i 156 de dane, dintre care 140 de dane sunt operaionale. Lungimea total a cheilor este de 29,83 km, iar adâncimile variaz între 8 i 19 metri. În ceea ce privete capacitatea, portul ar putea primi nave maritime de 165.000 dwt i vrachiere de 220.000 dwt, containere de 10.000 TEU (datorit limitrilor Bosforului).
Legtura portului cu fluviul Dunrea se face prin canalul Dunre-Marea Neagr, care reprezint unul dintre principalele puncte forte ale portului Constana. Datorit costurilor reduse i volumelor importante de marf care pot fi transportate, Dunrea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, o alternativ eficient la transportul european aglomerat (feroviar i rutier).
þ Infrastructura aerian
România deine 16 aeroporturi. Numrul total de pasageri care au tranzitat aeroporturile se ridic la aproximativ 20 de milioane. Cele mai mari ponderi ale transportului de pasageri i mrfuri s-au înregistrat pe aeroporturile „Henri Coand” – Bucureti (aproximativ 12 milioane), „Avram Iancu” – Cluj-Napoca (2,6 milioane) i „Traian Vuia” – Timioara (1,5 milioane).
1.8. SISTEMUL FINANCIAR
Pentru a realiza o scurt analiz a sistemului financiar, trebuie avute în vedere urmtoarele categorii de participani pe pia:
y sectorul bancar;
y sectorul financiar nebancar (piaa asigurrilor, piaa pensiilor private i instituiile financiare nebancare);
y piaa de capital.
þ Sectorul bancar
Sistemul bancar românesc prezint o rentabilitate i o lichiditate foarte bune, care i-au permis s absoarb, de-a lungul timpului, diferitele ocuri economice i s rmân relativ stabil. Pe termen scurt i mediu, stabilitatea sistemului bancar românesc depinde de capacitatea bncilor de a monitoriza i consolida calitatea portofoliilor de împrumut, precum i de angajamentul asociailor lor de a menine niveluri adecvate de finanare i de capital.
Banca Naional a României (BNR) are un rol intrinsec în meninerea stabilitii financiare, date fiind responsabilitile ce rezult din dubla sa ipostaz, de autoritate monetar i prudenial. Atribuiile subsumate obiectivelor de stabilitate fi- nanciar sunt exercitate atât prin reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor aflate sub autoritatea sa, cât i prin formularea i transmiterea eficient a msurilor de politic monetar i supravegherea funcionrii în condiii optime a sistemelor de pli i decontri de importan sistemic.
þ Piaa asigurrilor
Piaa asigurrilor este reglementat de Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF), care a fost înfiinat în anul 2013 i a preluat prerogativele Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare i Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
1 ROMÂNIA, O DESTINAIE CU POTENIAL PENTRU INVESTITORI
11
Piaa de asigurri din România a înregistrat în ultimii ani o activitate semnificativ de fuziuni i achiziii, cu toi actorii mari din regiune având o prezen local, printre care se numr Allianz din Germania, Groupama din Frana, Uniqa i Vienna Insurance Group din Austria.
Contextul economic european a continuat s se îmbunteasc pe parcursul anului 2017, cu impact pozitiv asupra pieei de asigurri din Europa. Aceeai tendin a fost prezent i în România, societile de asigurare autorizate i reglementate de ASF subscriind prime brute în valoare de 9,7 miliarde lei. O schimbare în tendinele manifestate pe parcursul anilor anteriori este consolidarea segmentului de asigurri de via6.
þ Piaa pensiilor private
În anul 2007, sistemul de pensii din România a suferit o restructurare major bazat pe modelul multi-pilon al Bncii Mondiale. Normele i regulamentele suplimentare sunt emise de Autoritatea de Supraveghere Financiar. Noul sistem a devenit obligatoriu pentru toi angajaii cu vârste sub 35 de ani, fiind opional pentru cei între 35 i 45 de ani.
Participarea la un fond obligatoriu de pensii private este deschis numai salariailor care pltesc contribuii la asigur- rile sociale (CAS). Începând cu anul 2008, o parte din contribuia de asigurri sociale datorat de persoanele fizice a fost redirecionat de la bugetul de stat la fondul privat ales. Contribuia redirecionat a fost de 2% în 2008, pentru ca în 2018 s fie de 3,75%, în timp ce contribuia la sistemul de asigurri sociale de stat a sczut în mod corespunztor. Fondurile de pensii obligatorii sunt gestionate de societi de administrare a pensiilor (administratori) care nu pot gestiona mai mult de un singur fond.
Participarea la un fond de pensii facultative este deschis tuturor celor care obin venituri – de la angajai la cei care des foar activiti independente. Pentru angajai, colectarea contribuiilor se face de ctre angajator, care trebuie s transmit sumele la fondurile de pensii facultative.
Evoluia sistemului de pensii private a fost pozitiv pe tot parcursul funcionrii sale, numrul de participani i valoarea activelor personale ale acestora crescând constant. S-au urmrit asigurarea unui raport echilibrat între sigurana i per- formana investiiilor în beneficiul viitorilor pensionari, dar i protejarea intereselor acestora. Astfel, la finalul anului 2017, în sistemul de pensii private din România (Pilonul II i Pilonul III) erau înscrii 7,49 milioane de participani7.
þ Instituiile financiare nebancare (IFN)
În România, înfiinarea i funcionarea IFN sunt reglementate de Legea nr. 93/2009 privind instituiile financiare ne- ban care, cu modificrile i completrile ulterioare. Acestea pot desfura, în condiiile legii, urmtoarele activiti de creditare:
y acordare de credite (credite de consum, ipotecare, imobiliare, microcredite, finanarea tranzaciilor comerciale, ope ra- iuni de factoring, scontare, forfetare);
y leasing financiar;
y emitere de garanii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanare;
y acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;
y acordare de credite ctre membrii asociaiilor fr scop patrimonial organizate pe baza liberului consimmânt al salariailor/pensionarilor, în vederea sprijinirii acestora prin împrumuturi financiare, organizate sub forma juridic a caselor de ajutor reciproc;
y alte forme de finanare de natura creditului.
þ Piaa de capital
Cea mai important burs din România este Bursa de Valori Bucureti (BVB). Aceasta a fost înfiinat iniial în anul 1864, a fost restabilit în aprilie 1995, dar tranzaciile au început abia în noiembrie 1995. Volumul tranzaciilor nu a fost semnificativ pân în 2003-2004. Principalele titluri tranzacionate sunt aciunile, obligaiunile, titlurile de stat, alte tipuri de titluri de
6 https://asfromania.ro/informatii-publice/media/arhiva/6310-evolutia-pietei-asigurarilor-in-anul-2017
12
valoare (respectiv drepturi aferente deinerilor de aciuni), instrumentele financiare derivate (contracte futures i opiuni), unitile de fond etc.
Participarea la investiii pe BVB se realizeaz printr-un intermediar (societate de servicii de investiii financiare sau instituie de credit) sau o societate de administrare a investiiilor. Societatea de servicii de investiii financiare va cumpra i/sau va vinde instrumente financiare. Intermediarul trebuie s fie autorizat s furnizeze serviciile de investiii financiare, acesta putând fi o societate de servicii de investiii financiare autorizat de ASF (cunoscut sub denumirea de SSIF), o instituie de credit autorizat de Banca Naional a României sau o societate de servicii de investiii financiare ori o instituie de credit autorizat s furnizeze servicii de investiii financiare de autoritile competente din statele membre UE.
În România a activat i o burs electronic de valori mobiliare (RASDAQ) dup modelul bursei similare din New York City (NASDAQ). Aceasta a devenit operaional în octombrie 1996 i a fost desfiinat în octombrie 2015, ca urmare a Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al aciunilor care se tranzacioneaz pe Piaa RASDAQ sau pe piaa valorilor mobiliare necotate. Companiile listate la RASDAQ au trebuit s fac pregtiri pentru a fi transferate pe o pia reglementat, un sistem de tranzacionare alternativ (Piaa AeRO) sau s devin societi închise.
þ Schimbul valutar
România nu limiteaz conversia sau transferul de fonduri asociate investiiilor directe. Toate profiturile realizate de inves- titorii strini în România pot fi convertite în alt moned i transferate în strintate la cursul de schimb al pieei dup plata impozitelor. Moneda naional a României, leul, este liber convertibil în tranzaciile cu cont curent, în conformitate cu articolul VIII al Statutului Fondului Monetar Internaional (FMI).
þ Politicile de remitene
Nu exist nicio limitare a intrrilor sau ieirilor de fonduri pentru remiteri de profit, serviciul datoriei, câtiguri de capital, randamente de proprietate intelectual sau inputuri importate. Încasrile din vânzarea de aciuni, obligaiuni sau alte valori mobiliare, precum i din încheierea unei investiii pot fi transmise în orice alt jurisdicie.
1 ROMÂNIA, O DESTINAIE CU POTENIAL PENTRU INVESTITORI
13
CAPITOLUL 2. INVESTIIILE STRINE ÎN ROMÂNIA Dup cum este bine cunoscut, orice stat urmrete dezvoltarea economic, iar capitalul este sursa realizrii acestui lucru. Sursele interne de investiii sunt de cele mai multe ori limitate i din acest motiv statele urmresc atragerea capitalurilor de peste hotare. România încearc în permanen construirea unui mediu de afaceri sigur i stabil pentru investitorii strini, astfel încât capitalul adus de acetia s poat ajuta la creterea economic i s constituie un factor de stabilitate atunci când economia este pus sub presiune.
2.1. CONSULTANA PENTRU INVESTITORI
Aa cum am prezentat în capitolul precedent, România are o poziie geografic strategic, o pia de dimensiuni mari i costuri relativ sczute ale forei de munc în comparaie cu celelalte state ale UE. În aceste condiii, România are un set consistent de factori favorabili pentru investitorii strini care au reuit s atrag capital strin în ultimii ani.
În ceea ce privete costul orar al forei de munc, statisticile la nivel european arat o medie de 27,2 euro în UE-28. Totui, acest cost mediu ascunde diferene semnificative între statele membre ale UE, costul orar al forei de munc va riind între 5 euro, în Bulgaria, i 43,4 euro, în Danemarca (a se vedea Figura 3). România are un cost redus, de doar 6,4 euro/or. Costul forei de munc se compune din costurile aferente salariilor, la care se adaug costurile nesalariale, cum ar fi contribuiile sociale ale angajatorilor.
Tabelul 3. Costul orar al forei de munc în anul 2018
Statul membru
(euro)
(euro)
Spania 21,6 România 6,4
Slovenia 17,3 Bulgaria 5,0
INVESTITOR ÎN ROMÂNIA
Figura 3. Costul orar al forei de munc în anul 2018 (euro)
Sursa: Eurostat.
În ceea ce privete costul salarial mediu lunar, la finalul anului 2017, acesta a fost de 4.008 lei (861 euro) în cazul României. În 2018, în România erau puin peste 5 milioane de salariai, distribuia acestora pe sectoare de activitate putând fi regsit în Tabelul 4 de mai jos.
Tabelul 4. Costul salarial mediu lunar i numrul de persoane angajate pe sectoare de activitate în România în anul 2018
Costul salarial
(%)
Industria extractiv 7.456 186,03 49,10 0,99
Industria prelucrtoare 3.680 91,82 1.174,20 23,74
Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat
5.993 149,53 52,60 1,06
3.429 85,55 102,60 2,07
Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor
3.397 84,76 791,70 16,00
U ni
un ea
9,1 8,1 8,0 6,3 4,9
0
15
(%)
Intermedieri financiare i asigurri 7.456 186,03 87,10 1,76
Tranzacii imobiliare 3.332 83,13 17,70 0,36
Activiti profesionale, tiinifice i tehnice 5.319 132,71 149,50 3,02
Activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport
3.189 79,57 294,00 5,94
5.415 135,10 208,80 4,22
Sntate i asisten social 5.053 126,07 388,20 7,85
Activiti de spectacole, culturale i recreative 3.489 87,05 69,10 1,40
Alte activiti de servicii 2.651 66,14 46,80 0,95
Total 4.008 100,00 4.946,80 100,00
Sursa: Institutul Naional de Statistic.
Totodat, analizând distribuia numrului de salariai pe regiuni de dezvoltare i judee – aproape 5,4 milioane de oameni, la finalul anului 2018 se poate observa o distribuie inegal a acestora, cu o concentrare în judeele unde exist municipii cu dezvoltare economic: Bucureti, Cluj-Napoca, Iai, Timioara, Braov.
Tabelul 5. Numrul efectiv de salariai în România la sfâritul anului 2018
Regiunea/Judeul Numrul efectiv
Regiunea Nord­Vest 745.389 13,90 Regiunea Sud­Muntenia 614.569 11,46
Bihor 174.990 3,26 Arge 161.202 3,01
Bistria-Nsud 72.276 1,35 Clrai 45.060 0,84
Cluj 250.320 4,67 Dâmbovia 83.842 1,56
Maramure 110.190 2,05 Giurgiu 36.191 0,67
Satu Mare 85.542 1,60 Ialomia 46.339 0,86
Slaj 52.071 0,97 Prahova 185.143 3,45
Regiunea Centru 692.675 12,92 Teleorman 56.792 1,06
Alba 96.474 1,80 Regiunea Bucureti­Ilfov 1.166.768 21,76
16
Covasna 52.609 0,98 Municipiul Bucureti 1.016.519 18,96
Harghita 70.780 1,32 Regiunea Sud­Vest Oltenia 409.509 7,64
Mure 140.463 2,62 Dolj 133.945 2,50
Sibiu 141.557 2,64 Gorj 75.282 1,40
Regiunea Nord­Est 598.809 11,17 Mehedini 46.050 0,86
Bacu 113.774 2,12 Olt 73.890 1,38
Botoani 57.770 1,08 Vâlcea 80.342 1,50
Iai 174.139 3,25 Regiunea VEST 564.610 10,53
Neam 86.914 1,62 Arad 139.148 2,59
Suceava 109.324 2,04 Cara-Severin 56.594 1,06
Vaslui 56.888 1,06 Hunedoara 113.996 2,13
Regiunea Sud­Est 570.017 10,63 Timi 254.872 4,75
Brila 74.205 1,38
Buzu 85.196 1,59
Constana 183.590 3,42
Galai 118.396 2,21
Tulcea 48.076 0,90
Vrancea 60.554 1,13
Sursa: Institutul Naional de Statistic.
În ultima perioad, România a întreprins msuri de stimulare a investiiilor i totodat a realizat îmbuntirea calitii mediului instituional general, lucruri care îi pot conferi o alt perspectiv în regiune i despre care vom discuta în sub- capitolele ce urmeaz.
Conform Bncii Naionale a României, investiiile strine directe au crescut cu 17,6% în primele cinci luni din anul 2018, comparativ cu perioada similar din 2017, ajungând la 1,720 miliarde de euro. Pentru a ne face o idee în ceea ce privete investiiile strine în România, în 2017 au fost înfiinate 5.837 de astfel de societi comerciale cu capital strin, cu 9,1% peste nivelul din 2016. Cu alte cuvinte, acest indicator este în cretere i reprezint i sporirea atractivitii mediului de afaceri din România.
Dac am face o statistic pe o perioad mai lung, în intervalul 1991-2017 au fost înfiinate 215.651 de societi cu par- ticipare strin la capital, valoarea total a capitalului social subscris fiind de peste 61,3 miliarde de dolari.
Dac ar fi s realizm i o statistic a numrului de societi active din România în anul 2018, se poate constata c numrul acestora este de peste 550.000, dintre care cele mai multe se regsesc în regiunea Bucureti-Ilfov, care este i cea mai dez- voltat din acest punct de vedere.
2 INVESTIIILE STRINE ÎN ROMÂNIA
17
Tabelul 6. Numrul de societi active în România în anul 2018
Regiunea Nord­Vest 81.811 Regiunea Sud­Muntenia 60.276
Bihor 18.902 Arge 16.066
Bistria-Nsud 6.976 Clrai 4.722
Cluj 32.028 Dâmbovia 7.823
Maramure 10.978 Giurgiu 4.740
Slaj 5.083 Prahova 17.399
Alba 8.161 Regiunea Bucureti­Ilfov 137.333
Braov 19.801 Ilfov 23.356
Harghita 7.343 Regiunea Sud­Vest Oltenia 39.192
Mure 13.630 Dolj 14.788
Sibiu 11.412 Gorj 6.525
Bacu 11.688 Olt 6.914
Botoani 4.328 Vâlcea 7.562
Neam 8.847 Arad 11.998
Suceava 12.211 Cara-Severin 4.792
Vaslui 5.248 Hunedoara 8.932
Brila 6.347
Buzu 9.620
Constana 21.831
Galai 12.133
Tulcea 4.731
Vrancea 6.627
2.2. LEGISLAIE SPECIFIC
Cadrul legal asigur diverse garanii pentru investitorii strini, printre care i garania asupra utilizrii integrale i nelimi- tate a rezultatelor obinute în urma investiiei fcute.
þ Ce tipuri de companii poate înfiina un investitor strin în România? Un investitor strin poate înfiina SRL-uri (companii cu rspundere limitat), subsidiare sau filiale. De asemenea, pot fi fcute i investiii cu capital integral strin sau realizate în asociere cu persoane fizice sau persoane juridice române. Este permis i participarea unui investitor strin la majorarea capitalului social al unei companii existente sau la dobândirea dreptului de proprietate industrial i intelectual.
18
8,2
6,8
2,6 2,6 2,4 1,9
2 1,71,7 1,5 1,5 1,4 0,8
þ Cine sunt investitorii strini care pot deschide o afacere în România? Investitorul strin poate fi o persoan fizic sau juridic cu sediul într-o ar strin.
þ În ce sectoare poate activa un investitor strin în România?
România permite investiii în multiple sectoare, cum ar fi sectorul resurselor naturale, agricultur, infrastructur, co mu- nicaii etc. Mai mult, un investitor poate profita de sectoare precum construcii, cercetare i dezvoltare tehnologic sau transporturi i turism. Totui, un investitor trebuie s se asigure c nu încalc legile referitoare la mediul înconjurtor i sigurana naional i nu duneaz ordinii publice.
Pentru a încuraja investitorii strini a fost înfiinat Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur, Investiii Strine, Parteneriat Public-Privat i Promovarea Exporturilor. Acest departament acord, la solicitarea investitorilor strini, asis- ten tehnic, sprijin i consultan, împreun cu instituiile competente, dup caz, pentru realizarea proiectelor de in- ves tiii cu participare strin de capital, inclusiv în ceea ce privete procedura de definitivare a formalitilor pentru in ves tiiile strine confirmate i schemele existente în cadrul crora investitorii pot solicita finanare de la autoritatea responsabil.
2.3. OPORTUNITI DE CRETERE ECONOMIC
Aa cum am prezentat în capitolul anterior, România a fcut în ultimii ani progrese considerabile în direcia reducerii de- zechilibrelor macroeconomice i a meninerii stabilitii macroeconomice i financiare8.
România a înregistrat în anul 2017 o cretere economic de 7%, cea mai mare din Uniunea European (UE-28), conform Eurostat. Creterea din România a fost urmat de avansurile consemnate în Letonia i Ungaria (câte 4,8%), Polonia (4,3%), Finlanda i Cipru (câte 3,9%) i Bulgaria (3,6%). Având în vedere creterea economic medie din UE-28 (de 2,4%), putem meniona c investiiile realizate în România au perspective mari de reuit i de cretere în viitor, în con diiile în care i pentru 2018 a fost înregistrat o cretere economic de 4,2%, de asemenea, peste media Uniunii Europene.
Figura 4. Creterea economic în UE în anul 2018 (%)
Sursa: Eurostat.
19
2.4. OPORTUNITI DE BUSINESS
România are o pia intern de desfacere semnificativ, având o populaie de aproximativ 20 de milioane de ceteni, i totodat ofer acces rapid pe întreaga pia a UE. Având în vedere i deschiderea la Marea Neagr, putem spune c este posibil realizarea unei legturi imediate i cu statele din Orientul Mijlociu, precum i cu alte ri importante din zon, cum ar fi Turcia sau Ucraina.
Cele mai importante investiii strine din ultimii ani s-au realizat în sectoare de activitate cum sunt maini i echipa- mente, energie, petrol i gaze, energii regenerabile, IT&C (tehnologia informaiei i comunicaiilor), agricultur i eco- nomic.
În calitatea sa de ar membr a Uniunii Europene, România a beneficiat de fonduri UE în perioada de programare 2007-2013. Astfel, în aceast perioad, UE a alocat României aproximativ 19,2 miliarde de euro. Sectoarele eligibile au pro venit din domenii variate, precum transportul i dezvoltarea rural, educaia i incluziunea social, energia i mediul. Fondurile au fost utilizate la o rat de absorbie care a ajuns în cele din urm la aproape 90%.
2.5. FONDURILE EUROPENE
Pentru perioada actual de programare 2014-2020, CE a alocat României 43 de miliarde de euro (57,1 miliarde de dolari în 2014), incluzând urmtoarele programe:
y Programul Operaional Competitivitate (1,33 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regional) – se concentreaz pe consolidarea cercetrii, dezvoltrii i inovrii (CDI), sprijinirea competitivitii economice i dez- voltarea afacerilor, precum i îmbuntirea accesului la tehnologiile informaiei i comunicaiilor i pentru o economie digital competitiv.
y Programul Operaional Capital Uman (4,22 miliarde de euro din Fondul social european) – reprezint o surs im- portant de investiii în ocuparea forei de munc, educaie i incluziune social, cu accent pe tineret, integrarea ro- milor i populaia rural.
y Programul Operaional Infrastructur Mare (9,41 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regional i Fondul de coeziune) – se adreseaz dezvoltrii domeniilor infrastructur de transport, transport urban durabil, mediu, energie i prevenirea riscurilor.
y Programul Operaional Regional (6,7 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regional) – urmrete promovarea unei dezvoltri inteligente durabile i favorabile incluziunii în toate regiunile din România.
y Programul Operaional Capacitate Administrativ (0,55 miliarde de euro din Fondul social european) – are ca obiectiv îmbuntirea eficienei, transparenei i accesibilitii administraiei publice i sistemului judiciar din România.
y Programul Operaional Asisten Tehnic (0,21 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regional) – acor d sprijin pentru gestionarea fondurilor structurale i de investiii europene.
Alte programe includ, printre altele, Programul Naional de Dezvoltare Rural (8 miliarde de euro), Programul Ope ra io nal pentru Pescuit i Afaceri Maritime (0,17 miliarde de euro) i Programele de Cooperare Teritorial (0,45 mi liarde de euro).
20
3.1. CADRUL LEGAL GENERAL
România are un sistem de drept roman cu foarte puine influene anglo-saxone. Constituia este legea suprem în ara noastr. Aceasta definete România ca fiind stat naional, suveran i independent, unitar i indivizibil, i explic relaiile dintre puterea executiv, legislativ i judiciar i între organele de stat, ceteni i persoanele juridice. Cu referire la mediul de afaceri, Constituia afirm c economia României este una de pia, bazat pe libera iniiativ i concuren.
Legile organice reglementeaz domenii de importan major pentru stat, cum ar fi regimul juridic al proprietii, codul penal, sistemul financiar i fiscal etc. Acestea constituie baza sistemului legislativ din România. Aici putem include i legile ce organizeaz mediul de afaceri, cum ar fi Legea societilor, Codul fiscal, Codul civil etc.
Legile ordinare reglementeaz toate celelalte domenii care nu sunt acoperite de legile organice. O lege ordinar nu poate modifica o norm juridic de rang superior, cum ar fi o lege organic sau Constituia.
În cazuri aparte, astfel cum au fost stabilite de Parlament, pot fi emise ordonane guvernamentale. Acestea se elibereaz pe baza unui act special de împuternicire, în limitele i în condiiile prevzute de acest act. În anumite situaii, Guvernul poate emite ordonane de urgen prin care se aduc modificri legislative i care intr în vigoare de îndat ce sunt publicate în Monitorul Oficial al României. Acestea sunt ulterior promulgate de Parlament.
O alt categorie de reglementri legislative sunt deciziile sau hotrârile guvernamentale care stabilesc modul în care tre buie implementate legile i alte aspecte organizatorice ale aplicrii acestora. Acestea sunt emise numai pe baza i în scopul punerii în aplicare a legilor, deciziilor i ordinelor guvernamentale.
3.2. LEGEA SOCIETILOR
Reglementrile legislative cu privire la societi sunt cuprinse în Legea societilor nr. 31/1990, republicat, cu modific- rile i completrile ulterioare. Acest act normativ cuprinde regulile generale aplicabile tuturor categoriilor de societi, precum i reguli speciale privind fiecare form juridic de societate (în nume colectiv, în comandit simpl, pe aciuni, în comandit pe aciuni i cu rspundere limitat). Ca mod de aplicare, Legea nr. 31/1990 reprezint legislaia primar aplicabil tuturor societilor, indiferent de domeniul în care acestea se înfiineaz i funcioneaz, de participaiile (ro- mâne sau strine) la constituirea capitalului social ori alte asemenea elemente.
Exist i unele domenii specifice unde apar reglementri speciale referitoare la constituirea, organizarea, funcionarea i încetarea activitii societilor. Astfel, în domeniul asigurrilor i cel bancar exist reguli speciale, iar unde acestea nu au prevederi, îi vor gsi inciden dispoziiile Legii nr. 31/1990.
Pe lâng Legea societilor, reglementri specifice afacerilor se gsesc i în Codul civil, Codul muncii i celelalte acte normative cu inciden în materie. De altfel, Legea nr. 31/1990 prevede la art. 291 faptul c „prevederile din prezenta lege se completeaz cu dispoziiile Codului civil i ale Codului de procedur civil”. De asemenea, potrivit art. 284 din acelai act normativ, încadrarea salariailor la societi se face pe baz de contract individual de munc, cu respectarea legislaiei muncii i asigurrilor sociale.
3.3. PIAA MUNCII I LEGISLAIA SPECIFIC
Un aspect important de luat în seam de fiecare investitor, mai ales de unul strin, este fora de munc. Cunoaterea aspectelor legale reprezint un atu pentru reuita oricrei afaceri. În România, reglementrile specifice se gsesc în Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Aceasta este actul normativ de baz ce guverneaz relaiile dintre angajat i angajator, fiind însoit i de alte reglementri specifice, precum cele referitoare la protecia muncii, securitate social, dialog social etc.
3 REGLEMENTRI SPECIFICE AFACERILOR
21
În România, libertatea muncii este garantat prin Constituie. Dreptul la munc nu poate fi îngrdit. Orice persoan este liber în alegerea locului de munc i a profesiei, meseriei sau activitii pe care urmeaz s o presteze.
þ Tipuri de contracte de munc
Orice societate înfiinat în România poate încheia contracte individuale de munc, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalitii juridice. Conform legislaiei specifice, exist mai multe forme de angajare: contracte de munc pe perioad nedeterminat, pe perioad determinat, cu timp parial, de agent de munc temporar, de ucenicie, de internship. Forma scris este obligatorie pentru încheierea valabil a contractului.
Contractul individual de munc este documentul în temeiul cruia un salariat persoan fizic se oblig s presteze munca pentru i sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remuneraii denumite salariu. Acesta conine clauzele eseniale referitoare la: locul de munc, funcie, fia postului, durata normal a muncii, exprimat în ore/zi i ore/sptmân, ore suplimentare, timpul de odihn, salariu, beneficii, concedii, condiiile de acordare a preavizului, durata perioadei de prob etc. În afara clauzelor eseniale prevzute, între pri pot fi negociate i cuprinse în contractul individual de munc i clauze specifice, precum clauza cu privire la formarea profesional, cea de neconcuren, cea de mobilitate sau cea de confidenialitate.
Contractul individual de munc se poate încheia pe durat nedeterminat sau determinat, în condiiile expres prevzute de lege (înlocuirea unui salariat, activiti cu caracter sezonier, angajarea pensionarilor, creterea i/sau modificarea tem- porar a structurii activitii angajatorului etc). Contractul individual de munc pe durat determinat nu poate fi încheiat pe o perioad mai mare de 36 de luni. Între aceleai pri se pot încheia succesiv cel mult trei contracte individuale de munc pe durat determinat.
În ceea ce privete contractul individual de munc cu timp parial, angajatorul poate încadra salariai cu fraciune de norm prin contracte individuale de munc cu timp parial pe durat nedeterminat sau determinat. Salariatul cu fraciune de norm este cel al crui numr de ore normale de lucru, calculate sptmânal sau ca medie lunar, este inferior numrului de ore normale de lucru al unui salariat cu norm întreag comparabil din aceeai unitate.
Contractul de munc temporar cu un agent de munc temporar este un contract individual de munc ce se încheie în scris între agentul de munc temporar i salariatul temporar, pe durata unei misiuni. Acest tip de munc se presteaz de un salariat temporar care este pus la dispoziia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea i conducerea acestuia din urm, pentru executarea unei sarcini precise i cu caracter temporar. Misiunea de munc temporar se stabilete pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni.
Contractul de ucenicie la locul de munc este contractul individual de munc de tip particular în temeiul cruia an- gajatorul se oblig ca, în afara plii unui salariu, s asigure formarea profesional a ucenicului într-o meserie potrivit do meniului su de activitate, în timp ce ucenicul se oblig s se formeze profesional i s munceasc în subordinea angajatorului respectiv. Pentru stimularea forei de munc, în cazul acestui tip de contract, angajatorul poate beneficia de o sum de bani din partea autoritilor statului.
În anumite domenii de activitate, prevzute expres de Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activiti cu caracter ocazional desfurate de zilieri, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum agricultura, publicitatea, organizarea de târguri i expoziii, hoteluri i alte faciliti de cazare, restaurante etc., pot fi folosii lucrtori ocazionali, numii zilieri. Raportul de munc se stabilete prin acordul de voin al prilor, fr s fie necesar încheierea unui contract individual de munc, pentru o durat de cel puin o zi.
Contractul de internship este reglementat de Legea nr. 176/2018 privind internshipul, cu completrile ulterioare, i poate reprezenta o alternativ la perioada de prob premergtoare încheierii unui contract individual de munc, timp în care calitile angajatului pot fi testate. Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a ase luni consecutive, fr posibilitatea prelungirii. Cuantumul indemnizaiei pentru internship este egal cu cel puin 50% din salariul de baz minim brut pe ar garantat în plat i se acord proporional cu numrul de ore de activitate desfurat.
þ Cazuri particulare
Societatea poate apela i la alte forme contractuale în relaia cu persoanele fizice, pe baza crora acestea din urm rea- lizeaz venituri din activiti independente, ce beneficiaz de o impunere specific potrivit regulilor din Codul fiscal. Acestea au ca obiect activiti al cror scop este facilitarea încheierii de tranzacii printr-un intermediar, cum ar fi contractul de mandat, de comision, de reprezentare sau de agenie.
22
ü Contractul de mandat
Tehnic vorbind, mandatul este contractul prin care o parte, numit mandatar, se oblig s încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte pri, numit mandant. Acesta poate fi încheiat cu titlu gratuit sau cu titlu oneros în form scris. Societile pot încheia un astfel de contract cu administratorii sau cu directorii cu atribuii delegate, iar acesta nu poate exista în paralel cu un contract individual de munc. Pe lâng cauzele generale de încetare a contracte lor, mandatul înceteaz prin revocarea sa de ctre mandant, renunarea mandatarului, moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.
ü Contractul de comision
Acesta are ca obiect achiziionarea sau vânzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului (societii) i în numele comisionarului, care acioneaz cu titlu profesional, în schimbul unei remuneraii.
ü Contractul de agenie
Prin contractul de agenie, comitentul (societatea) îl împuternicete în mod statornic pe agent fie s negocieze, fie atât s negocieze, cât i s încheie contracte, în numele i pe seama sa, în schimbul unei remuneraii, în una sau în mai multe regiuni determinate. Activitatea de intermediere în baza contractului de agenie are un caracter profesional i de durat, i nu un caracter ocazional, ca în cazul contractului de mandat sau al celui de comision.
Contractul de munc poate înceta în urmtoarele situaii: de drept (pensionare, deces, expirarea termenului etc.), ca urmare a acordului prilor, la data convenit de acestea, ca urmare a voinei unilaterale a uneia dintre pri, în cazurile i în condiiile limitativ prevzute de lege (concedierea pentru motive care in sau care nu in de persoana salariatului, demisia). Termenul de preaviz este cel convenit de pri în contractul individual de munc sau, dup caz, cel prevzut în contractele colective de munc aplicabile i nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrtoare pentru salariaii cu funcii de execuie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrtoare pentru salariaii care ocup funcii de conducere.
Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de munc se poate stabili o perioad de prob de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funciile de execuie i de cel mult 120 de zile calendaristice pentru func iile de conducere.
Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizeaz exclusiv prin modalitatea pe- rioadei de prob de maximum 30 de zile calendaristice.
Suspendarea contractului individual de munc are ca efect întreruperea prestrii muncii de ctre salariat i a plii drep- turilor de natur salarial de ctre angajator. Situaii de suspendare pot fi concediul de maternitate, concediul pentru incapacitate temporar de munc, îndeplinirea unei funcii de conducere salarizate în sindicat, carantina etc.
ü Permisul de munc
Activitatea profesional a cetenilor strini pe teritoriul României poate fi desfurat numai în temeiul unui aviz de an- gajare sau al unei autorizaii de munc. Potrivit reglementrilor Uniunii Europene, cetenii din statele membre ale UE/SEE i Elveia nu au nevoie de autorizaie de munc. În cazul altor ceteni, membri ai altor state, munca în România poate fi prestat doar prin dobândirea autorizaiei de munc, ulterior fiind necesar i obinerea unei vize de lung edere pentru munc i a unui permis de edere. Autorizaiile sunt emise de Inspectoratul General pentru Imigrri în conformitate cu Ordonana Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în munc i detaarea strinilor pe teritoriul României i pentru mo dificarea i completarea unor acte normative privind regimul strinilor în România, cu modificrile i completrile ulterioare.
Exist mai multe tipuri de autorizaii care pot fi acordate cetenilor strini: pentru lucrtorii permaneni, sezonieri sau stagiari, pentru sportivi, pentru lucrtorii transfrontalieri, autorizaie de munc nominal. În funcie de încadrare, dreptul de edere temporar în scop de munc poate fi prelungit cu o anumit perioad de timp. Ca regul general, acesta poate fi prelungit cu o perioad egal cu cea a valabilitii contractului de munc, dar nu mai mult de un an. În cazul lucrtorilor înalt calificai, acetia îi pot prelungi dreptul de edere temporar în scop de munc cu o perioad egal cu valabilitatea contractului de munc, plus trei luni, dar nu mai mult de doi ani.
Conform reglementrilor, cetenii strini (alii decât cei din statele membre ale UE/SEE i Elveia) sunt admii s efectueze lucrri în România într-un numr limitat, care este stabilit anual de Guvernul României. Pentru a putea aduce ceteni strini care s lucreze pe teritoriul României, procesul este unul destul de anevoios, societile trebuind s dovedeasc necesitatea real pentru care se dorete recurgerea la acetia, i nu la ceteni români.
3 REGLEMENTRI SPECIFICE AFACERILOR
þ Timpul de munc
Pentru salariaii angajai cu norm întreag, durata normal a timpului de munc este de 40 de ore pe sptmân, de regul repartizate câte 8 ore/zi timp de 5 zile, cu dou zile de repaus. În cazul tinerilor în vârst de pân la 18 ani, durata timpului de munc este de 6 ore/zi i de 30 de ore/sptmân. Durata maxim legal a timpului de munc nu poate de- pi 48 de ore/sptmân, inclusiv orele suplimentare. Conform legislaiei specifice, prin excepie, aceast durat poate fi prelungit peste 48 de ore/sptmân, cu condiia ca media orelor de munc, determinat pe o perioad de referin de patru luni calendaristice, s nu depeasc 48 de ore/sptmân.
Munca prestat în afara duratei normale a timpului de munc sptmânal este considerat munc suplimentar i se compenseaz prin ore libere pltite în urmtoarele 60 de zile calendaristice dup efectuarea acesteia. În aceste condiii, salariatul beneficiaz de salariul corespunztor pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
þ Salarizarea
Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile, precum i alte adaosuri. Salariul individual se stabilete prin negocieri individuale între angajator i salariat. Angajatorul este obligat s garanteze în plat un salariu brut lunar cel puin egal cu salariul de baz minim brut pe ar. Nivelul salariului minim brut în România este de 2.080 lei (aproximativ 450 euro). Aceste dispoziii se aplic i în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate s îi desfoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepia grevei.
Salariul se pltete în bani cel puin o dat pe lun, la data stabilit în contractul individual de munc, în contractul colectiv de munc aplicabil sau în regulamentul intern, dup caz. Salariul este confidenial, angajatorul având obligaia de a lua msurile necesare pentru asigurarea confidenialitii.
þ Securitatea muncii
Reglementrile specifice securitii la locul de munc impun angajatorilor s evalueze riscurile pentru sntatea i se- cu ritatea în munc a lucrtorilor i s elaboreze un plan de prevenire i protecie. Angajatorul are obligaia legal de a asigura periodic informarea angajailor în domeniul proteciei muncii, sntii i siguranei la locul de munc. Aceasta este obligatorie pentru toi angajaii. Conform legislaiei în vigoare, constituirea unui Comitet de securitate i sntate în munc este obligatorie pentru angajatorii care au cel puin 50 de angajai.
þ Contribuiile sociale
În conformitate cu legislaia fiscal din România, contribuiile sociale pentru angajaii din ara noastr sunt: y 25% contribuie la pensie pentru condiii normale de munc, suportat integral de angajat. Angajatorul suport un
spor de 4% pentru condiii de munc deosebite, respectiv de 8% pentru condiii de munc dificile (speciale);
y 10% contribuie la sntate, suportat integral de angajat;
y 2,25% contribuie asiguratorie pentru munc, suportat de angajator.
3.5. DREPTURILE I OBLIGAIILE ANGAJAILOR I ALE ANGAJATORILOR
Legislaia specific muncii prezint drepturile i obligaiile angajailor (art. 39 din Codul muncii, republicat, cu modific rile i completrile ulterioare), precum i ale angajatorilor (art. 40 din acelai act normativ).
Conform acesteia, angajatul are urmtoarele drepturi:
y la salarizare pentru munca depus;
y la repaus zilnic i sptmânal;
y la concediu de odihn anual;
y la egalitate de anse i de tratament;
24
y la securitate i sntate în munc;
y la acces la formarea profesional;
y la informare i consultare;
y de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i a mediului de munc;
y la protecie în caz de concediere;
y la negociere colectiv i individual;
y de a participa la aciuni colective;
y de a constitui sau de a adera la un sindicat;
y alte drepturi prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.
Angajatului îi revin urmtoarele obligaii:
y de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a îndeplini atribuiile ce îi revin conform fiei postului;
y de a respecta disciplina muncii;
y de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de munc aplicabil, precum i în con- tractul individual de munc;
y de fidelitate fa de angajator în executarea atribuiilor de serviciu;
y de a respecta msurile de securitate i sntate a muncii în unitate;
y de a respecta secretul de serviciu;
y alte obligaii prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.
Angajatorul are, în principal, urmtoarele drepturi:
y s stabileasc organizarea i funcionarea unitii;
y s stabileasc atribuiile corespunztoare fiecrui salariat, în condiiile legii;
y s dea dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitii lor;
y s exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
y s constate svârirea abaterilor disciplinare i s aplice sanciunile corespunztoare, potrivit legii, contractului colec tiv de munc aplicabil i regulamentului intern;
y s stabileasc obiectivele de performan individual, precum i criteriile de evaluare a realizrii acestora.
Angajatorului îi revin, în principal, urmtoarele obligaii:
y s informeze salariaii asupra condiiilor de munc i asupra elementelor care privesc desfurarea relaiilor de munc;
y s asigure permanent condiiile tehnice i organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munc i condi iile corespunztoare de munc;
y s acorde salariailor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc aplicabil i din contractele individuale de munc;
y s comunice periodic salariailor situaia economic i financiar a unitii, cu excepia informaiilor sensibile sau se- crete, care, prin divulgare, sunt de natur s prejudicieze activitatea unitii. Periodicitatea comunicrilor se stabilete prin negociere în contractul colectiv de munc aplicabil;
y s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor în privina deciziilor susceptibile s afecteze substanial drepturile i interesele acestora;
y s plteasc toate contribuiile i impozitele aflate în sarcina sa, precum i s rein i s vireze contribuiile i impozi- tele datorate de salariai, în condiiile legii;
y s înfiineze registrul general de eviden a salariailor i s opereze înregistrrile prevzute de lege;
y s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului;
y s asigure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariailor.
3 REGLEMENTRI SPECIFICE AFACERILOR
þ Sindicatele i contractele colective de munc
Întreprinderile cu mai mult de 21 de angajai trebuie s efectueze anual negocieri colective cu angajaii lor (reprezentai în negocieri fie de un sindicat, fie de reprezentani ai angajailor alei), dar nu sunt obligate s încheie acorduri de negociere colectiv. Salariaii se pot asocia liber pentru aprarea drepturilor i promovarea intereselor lor profesionale, economice i sociale, formând sindicate.
3.6. PROTECIA PROPRIETII INTELECTUALE I INDUSTRIALE
În România, drepturile de proprietate intelectual sunt protejate prin diverse acte legislative aplicabile în mod specific pentru fiecare categorie de drepturi de proprietate intelectual. În acest context, se poate spune c drepturile de pro prie- tate intelectual prezint mare importan, scopul legislaiei în domeniu fiind protejarea produsului inteligenei umane i în acelai timp garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de aceste produse.
Tabelul 7. Legislaia specific drepturilor de proprietate intelectual
Drept de autor Reglementat prin
Invenii Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie, republicat
Modele de utilitate Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate, cu modificrile ulterioare
Mrci comerciale i indicaii geografice Legea nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice, republicat, cu modificrile ulterioare
Desene sau modele industriale Legea nr. 129/1992 privind protecia desenelor i modelelor, republicat
Topografiile produselor semiconductoare
Legea nr. 16/1995 privind protecia topografiilor produselor semiconductoare, republicat
Drepturile de autor Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare
Cadrul juridic românesc privind drepturile de proprietate intelectual a fost armonizat treptat cu legislaia european co respunztoare (directivele UE relevante i regulamentele UE) i, în general, cu reglementrile prevzute în tratatele i conveniile internaionale. Cele mai importante regulamente UE care sunt direct aplicabile în România sunt urmtoarele:
y Regulamentul (UE) nr. 1.001/2017 al Parlamentului European i al Consiliului privind marca Uniunii Europene; i
y Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare.
3.7. MEDIUL CONCURENIAL I ALTE REGLEMENTRI
Mediul concurenial din România a presupus o dezvoltare odat cu aderarea la Uniunea European. Astfel, legislaia spe- cific domeniului concurenei este puternic ancorat la standardele europene: cadrul de analiz de fond, reglementrile se cundare i practicile de punere în aplicare a legislaiei sunt în mare parte în conformitate cu modelul legislativ european în domeniu.
Legislaia intern relevant o constituie Legea concurenei nr. 21/1996, republicat, cu modificrile i completrile ul- te rioare, precum i reglementrile secundare emise de Consiliul Concurenei. Acesta este un organism autonom care administreaz i pune în aplicare Legea concurenei i care are drept scop protecia, meninerea i stimularea concurenei i a unui mediu concurenial normal, în vederea promovrii intereselor consumatorilor9. Legea concurenei se aplic, sub rezerva anumitor condiii, tuturor societilor în legtur cu activitile desfurate în România sau în afara României, dac aceste activiti au efect asupra concurenei.
9 http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi.html
INVESTITOR ÎN ROMÂNIA
În ceea ce privete ajutorul de stat, principalul document care reglementeaz procedurile naionale în domeniu este Ordonana de urgen a Guvernului nr. 77/2014, cu modificrile i completrile ulterioare.
Legea concurenei se aplic actelor i faptelor care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denatura- rea concurenei pe piaa româneasc, svârite de întreprinderi sau asociaii de întreprinderi (persoane fizice sau juridice de cetenie, respectiv de naionalitate român sau strin) sau de autoriti i instituii ale administraiei publice centrale sau locale. Pe scurt, Legea concurenei interzice:
y înelegerile anticoncureniale;
y abuzul de poziie dominant;
y concentrrile economice prin care se creeaz sau se consolideaz o poziie dominant;
y orice aciuni ale organelor administraiei publice centrale sau locale care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, îm- piedicarea sau denaturarea concurenei, în special prin:
luarea de decizii prin care se limiteaz libertatea comerului sau autonomia întreprinderilor;
stabilirea de condiii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.
þ Înelegerile anticoncureniale
Conform art. 5 alin. (1) din Legea concurenei, sunt interzise orice înelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaiilor de întreprinderi i practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea con- curenei pe piaa româneasc sau pe o parte a acesteia. Cele mai frecvente i investigate înelegeri anticoncureniale sunt cartelurile, care pot fi definite ca acorduri secrete încheiate între ageni economici concureni, ce au ca obiect fixarea de preuri, limitarea produciei, împrirea pieelor, alocarea clienilor i teritoriilor etc.
þ Abuzul de poziie dominant
Potrivit art. 6 din Legea concurenei, este interzis folosirea în mod abuziv de ctre una sau mai multe întreprinderi a unei poziii dominante deinute pe piaa româneasc sau pe o parte substanial a acesteia prin recurgerea la fapte anti- concureniale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitii economice ori prejudicierea consumatorilor. Aceste practici abuzive pot consta în special în impunerea preului de vânzare, a tarifelor, refuzul de a trata cu anumii ageni economici, limitarea produciei.
þ Concentrrile economice
De asemenea, conform aceluiai act normativ, sunt interzise concentrrile economice care pot ridica obstacole sem- nificative în calea concurenei efective pe piaa româneasc sau pe o parte a acesteia, în special ca urmare a crerii sau con solidrii unei poziii dominante. În sfera noiunii de concentrare economic sunt incluse urmtoarele categorii de ope raiuni: fuziunile, achiziiile i crearea de societi în comun concentrative. Operaiunile de concentrare economic în cazul crora cifra de afaceri a întreprinderilor implicate depete pragul valoric prevzut de lege trebuie notificate la Con siliul Concurenei.
Diferitele acte de concuren neloial sunt reglementate de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, cu modificrile i completrile ulterioare. Acest act normativ include clauze privind utilizarea incorect a denumirilor co- merciale, a secretelor comerciale, a materialelor de ambalare i a altor active proprietare.
3 REGLEMENTRI SPECIFICE AFACERILOR
4.1. FORME DE ORGANIZARE A AFACERILOR
Aa cum am precizat, în România, legislaia primar în ce privete societile este Legea nr. 31/1990, conform creia pot fi constituite urmtoarele tipuri de societi:
y în nume colectiv;
y în comandit simpl;
y cu rspundere limitat.
Cel mai des întâlnite forme de organizare sunt societile cu rspundere limitat i cele pe aciuni, fapt pentru care le vom analiza în detaliu.
þ Societatea cu rspundere limitat
Acest tip de societate se poate constitui prin actul de voin al unei singure sau mai multor persoane. În societatea cu rspundere limitat, numrul asociailor nu poate fi mai mare de 50. Capitalul social al unei astfel de societi trebuie vrsat integral la data constituirii capitalului social subscris, nu poate fi mai mic de 200 lei i se divide în pri sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Prile sociale pot fi transmise între asociai, dar nu pot fi reprezentate prin titluri ne gociabile.
Transmiterea prilor sociale trebuie înscris în registrul comerului i în registrul de asociai al societii. În cazul în care într-o societate cu rspundere limitat prile sociale sunt ale unei singure persoane, valoarea aportului în natur va fi stabilit pe baza unei expertize de specialitate. Fiecare parte social d dreptul la un vot. Aceast persoan, în calitate de asociat unic, are drepturile i obligaiile ce revin, potrivit Legii societilor, adunrii generale a asociailor. Dac este ad ministrator, asociatului îi revin i obligaiile prevzute de lege pentru aceast calitate. Hotrârile asociailor se iau în adu narea general.
Societatea este administrat de unul sau mai muli administratori, asociai sau neasociai, numii prin actul constitutiv sau de adunarea general. Administratorii sunt obligai s convoace adunarea asociailor la sediul social, cel puin o dat pe an sau de câte ori este necesar.
Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:
y s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net;
y s desemneze administratorii i cenzorii, s îi revoce/demit i s le dea descrcare de activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;
y s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuite societii, desemnând i persoana însr- cinat s o exercite;
y s modifice actul constitutiv.
Este de reinut i faptul c asociaii în societatea cu rspundere limitat rspund numai pân la concurena capitalului social subscris. Societatea trebuie s in, prin grija administratorilor, un registru al asociailor, în care se vor înscrie, dup caz, numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecrui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul prilor sociale sau orice alt modificare privitoare la acestea.
28
þ Societatea pe aciuni
Societatea pe aciuni se constituie prin contract de societate i statut. Constituirea acestui tip de societate presupune existena a cel puin doi acionari i un capital social de cel puin 90.000 lei, împrit în aciuni. Potrivit legii, guvernul va putea modifica, cel mult o dat la doi ani, valoarea minim a capitalului social, inând seama de rata de schimb, astfel în cât acest cuantum s reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Aciunile, dup modul de transmitere, pot fi nominative sau la purttor, iar valoarea lor nominal nu poate fi mai mic de 0,1 lei. Orice aciune pltit d dreptul la un vot în adunarea general, dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel. În plus, o aciune confer i alte drepturi de intorului su, precum dreptul de a fi informat, subscrierea preferenial de aciuni, primirea de dividende i de a se opune deciziilor societii.
Pot fi emise i aciuni prefereniale cu dividend prioritar fr drept de vot, ce confer titularului:
y dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciiului financiar, înaintea oricrei alte prelevri;
y drepturile recunoscute acionarilor cu aciuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea general, cu excepia dreptului de vot.
Societatea pe aciuni se constituie prin subscrierea integral i simultan a capitalului social de ctre semnatarii actului constitutiv sau prin subscripie public. Capitalul social vrsat la constituirea prin subscriere integral i simultan nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferena de capital social subscris va fi vrsat:
y pentru aciunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculrii societii;
y pentru aciunile emise pentru un aport în natur, în termen de cel mult doi ani de la data înmatriculrii.
Asociaii sunt responsabili în limita aportului depus. O societate pe aciuni este guvernat de adunarea general a acio- narilor, care poate fi ordinar sau extraordinar. Adunarea ordinar se întrunete cel puin o dat pe an, în cel mult cinci luni de la încheierea exerciiului financiar, pentru a discuta, aproba sau modifica situaiile financiare anuale, pe baza ra- poartelor prezentate de consiliul de administraie, respectiv de directorat i de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dup caz, de auditorul financiar, i pentru a fixa dividendul. La nevoie, aceasta se poate întruni i cu alte ocazii, precum stabilirea bugetului de venituri i cheltuieli i, dup caz, a programului de activitate, pentru exerciiul financiar urmtor, nu mirea sau demiterea auditorului financiar etc. Hotrârile adunrii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate.
Conducerea societii pe aciuni este asigurat de unul sau mai muli directori, dintre care unul este director general. Di- rectorii pot fi numii dintre administratori sau din afara consiliului de administraie.
Administraia societii depinde de sistemul adoptat: unitar sau dualist. În sistemul unitar, societatea pe aciuni este admi- nistrat de unul sau mai muli administratori, numrul acestora fiind întotdeauna impar. Când sunt mai muli adminis tra- tori, ei constituie un consiliu de administraie. Administratorii sunt desemnai de adunarea general ordinar a acionarilor, cu excepia primilor administratori, care sunt numii prin actul constitutiv. Pe durata îndeplinirii mandatului, administra- torii nu pot încheia cu societatea un contract de munc, ci unul de mandat.
În sistemul dualist, prin actul constitutiv se poate stipula c societatea pe aciuni este administrat de un directorat i de un consiliu de supraveghere. Directoratul îi exercit atribuiile sub controlul consiliului de supraveghere. Societile pe aciuni pot emite obligaiuni.
þ Societatea în nume colectiv
Societatea în nume colectiv se constituie prin contract de societate. Asociaii sunt obligai s verse integral la data con- stituirii capitalul social subscris. Asociaii în societatea în nume colectiv rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile so ciale i pentru operaiunile îndeplinite în numele societii de persoanele care o reprezint. Hotrârea judectoreasc ob inut împotriva societii este opozabil fiecrui asociat.
Dreptul de a reprezenta societatea aparine fiecrui administrator, în afar de o stipulaie contrar în actul constitutiv. Pentru aprobarea situaiei financiare anuale i pentru deciziile referitoare la introducerea aciunii în rspunderea ad mi- nistratorilor este necesar votul asociailor reprezentând majoritatea capitalului social.
4 CONSTITUIREA UNEI AFACERI ÎN ROMÂNIA
29
Niciun asociat nu poate lua din fondurile societii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile fcute sau pentru cele pe care urmeaz s le fac în interesul societii. Cesiunea aportului de capital social este posibil dac a fost permis prin actul constitutiv.
þ Societatea în comandit simpl
Acest tip de societate se constituie prin contract de societate. Aportul trebuie vrsat integral la data constituirii capitalului social subscris. Asociaii comanditai rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale. Asociaii comanditari rspund numai pân la concur