084_Ghid investitor Ungheni

5/13/2018 084_Ghid investitor Ungheni - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/084ghid-investitor-ungheni 1/100

1

GHIDUL

INVESTITORULI

U n g h e n i



2



3

Cuprins

1. Profil zona transfrontalieră Ungheni ...........................7

1.1. Scurt istoric ...................................................................................71.2. Caracteristici geografice. Clima ....................................................91.3. Oraşe apropiate ............................................................................101.4. Aspecte demografice ....................................................................11

1.5. Limba. Cultura ..............................................................................121.6. Educaţie ........................................................................................131.7. Sănătate .......................................................................................141.8. Economia ......................................................................................141.9. Infrastructura ...............................................................................161.10. Comunicaţii ................................................................................191.11. Turism .........................................................................................191.12. Sugestii pentru vizitatori ............................................................20

1.12.1. Viza ..............................................................................201.12.2. Moneda naţională .......................................................21

1.13. Sărbători .....................................................................................251.14. Obiceiurile ..................................................................................25

2. Mediu de afaceri .........................................................27

2.1. Avantaje şi oportunităţi pentru afaceri ........................................272.2. Infrastructura de afaceri ..............................................................292.3. Zone cu statut special ..................................................................302.4. Proprietatea intelectuală .............................................................402.5. Proprietatea .................................................................................412.6. Real estate ....................................................................................42

3. Relaţii externe..............................................................45

3.1. Investiţii străine.............................................................................45

3.1.1. Cadru legal......................................................................453.1.1.1. Investi ţ iile str ăine directe (ISD) ............................56

3.1.1.2. Comer ţ exterior ....................................................62



4

4. Sistemul financiar bancar ............................................75

4.1. Bănci..............................................................................................754.2. Leasing...........................................................................................764.3. Piaţa de capital..............................................................................774.4. Asigurări ........................................................................................78

5. Legislaţie corporatistă .................................................79

6. Resurse umane ............................................................84

6.1. Forţa de muncă. Date statistice....................................................84

6.2. Relaţia de muncă. Codul muncii ...................................................856.2.1.Relaţia Angajat/Angajator...............................................856.2.2. Sindicate ........................................................................85

6.3. Condiţii de muncă .........................................................................866.3.1. Salarii .............................................................................866.3.2. Programul.......................................................................866.3.3. Concedii .........................................................................876.3.4. Şanse egale ....................................................................87

6.3.5. Sănătatea şi siguranţa ...................................................876.3.6. Încetarea activităţii.........................................................88

6.4. Sistemul de securitate socială ......................................................886.4.1. Acoperire .......................................................................886.4.2. Contribuţii ......................................................................88

6.5. Angajaţi străini .............................................................................896.5.1. Permisul de şedere.........................................................896.5.2. Permisul de muncă.........................................................89

7. Impozite şi taxe............................................................91

7.1. Sistemul fiscal................................................................................917.2. Impozitul pe profit ........................................................................927.3. TVA‐ul............................................................................................937.4. Accize ............................................................................................947.5. Impozitarea individuală.................................................................94

7.5.1. Impozitul pe venit ..........................................................94

7.5.2. Venituri exceptate la taxe..............................................957.5.3. Non‐rezidenţi .................................................................95



5

Firme cu capital de stat din Ungheni ...................................................96Firme cu capital mixt din Ungheni .......................................................98Firme cu capital privat din Ungheni.....................................................99



6



7

1. Profil zona transfrontalier ă Ungheni

1.1. Scurt istoric

Prima atestare documentar ă a Ungheniului există într-un hrisovde la Ştefan cel Mare datat cu 20 august 1462. Numele iniţial allocalităţii a fost Unghiul. Astfel s-a numit între anii 1462-1587 (v."Documenta Romaniae Historica", A. Moldova, vol.II, p.149-151,D.I.R., veacul XVI, A, Moldova. Vol.III (1571-1590), p.343-344).

Toponimicul respectiv şi are originea în aspectul geografical teritoriului pe care s-a constituit iniţial aşezarea, râul Prutformând aici, prin o cotire bruscă, un unghi perfect (v."Cugetul",revista de istorie şi ştiinţe umaniste, 1994, nr.1, p.18). Altedenumiri n-a mai avut. Ungheniul este aşezat în centrul Moldoveivechi. Acest spaţiu face parte din extrema sudică a depresiunii(văii) Prutului mijlociu în depresiunea Prutului mijlociu, se află depresiunea de contract, adică o succesiune de văi colinare, care

sfâr şesc în aval şi sunt întretăiate de bătrânul fluviu, acesta fiind şihotarul de vest al oraşului. Aşezarea localităţii este amplasată într-o zonă periferică, în care din cele mai vechi timpuri au existatcondiţii favorabile schimbului dintre produsele dealurilor şicâmpiilor. De asemenea, prezenţa apei din abundenţă, precum şideosebita fertilitate a solului, a condiţionat întemeierea vechiuluisat, urmând ca ulterior, pe tot parcursul istoriei sale, acestuia să-ifie asigurată o populare constantă.



8

Ungheniul s-a aflat dintotdeauna aşezat în vecinătateaimediată a unor importante căi comerciale din trecut, cum au fost"Marele Drum Comercial Moldovenesc" şi "Drumul Pescari-lor", nemaivorbind de numeroase drumuri r ăzboinice, astfel încâtnu vom greşi dacă vom spune că aşezarea geografică a urbei deastăzi a fost condiţia esentială pentru apariţia şi evoluţia ei.

Pe lângă faptul că oraşul este mărginit, dinspre apus, derâul Prut, prin localitate, ca afluenţi ai celui dintâi, mai curg două râuri: primul, chiar prin centrul aşezării.

Iniţial, Ungheniul a fost sat. Acest statut localitatea l-a avutpână în anul 1940, când în luna august sovieticii i-au conferit

statutul de oraş şi centru raional. Anterior acestui fapt, însă, lamijlocul secolului al XIX-lea, stăpânul aşezării, Mihai Buznea, înfiinţa aici, pe locul Ungheniului Centru de astăzi, un târg deproduse agricole. În jurul acestuia, treptat s-a aşezat cu traiulpopulaţie alogenă, mai cu seamă după construirea căii ferate în1871-1875, partea respectivă a satului urmând să se numească,până prin anii '70 ai veacului XX, Ungheni Târg. Mahalalele şicartierele poartă următoarele denumiri (cu provenienţa lor în

paranteză): Cartierul Dănuţeni (de la localitatea de altădată

inclusă în anul 1973 în componenţa oraşului); Cartierul Tineretului (acesta este construit recent în

anii 1980); Cartierul Bereşti (de la localitatea de altădată inclusă

în anul 1973 în componenţa oraşului); Regiunea Mânzăteştii-Vechi (fost sat inclus în 1973 în

componenţa oraşului); Ungheni-Deal (parte a oraşului, altădată sat cu numele

Deleşti, botezat astfel datorită poziţiei sale geografice,mai ridicat, pe o colină, în raport cu întreg oraşul);

Ungheni-Vale (este satul istoric, care constituie nucleuloraşului. Apelativul şi l-a luat de la aşezarea sageografică, în valea Prutului, faţă de celelalte zone ale

municipiului).



9

1.2. Caracteristici geografice. Clima

Suprafaţa totală a Ungheniului - 16,4 Km pătraţi;

Suprafaţa totală a raionului Ungheniului - 1083 Km pătraţi; Coordonate geografice - 47 grade, 13 minute Latitudine NORD;

27 grade 49 minute Longitudine EST; Înălţimea asupra nivelului mării (sistemul Baltic) - 62 metri.

Municipiul se localizează în partea de vest şi centrală aRepublicii Moldova, pe malul stâng al râului Prut şi în imediataapropiere a graniţei cu România. Ungheni se află la o distanţă de

110 km de municipiul Chişinău, la 97 de km de municipiul Bălţi şila 45 de km de municipiul Iaşi (pe automagistrala prin vama defrontier ă Sculeni). Municipiul este un important nod feroviar şipunct de frontier ă vamal ce conectează reţeaua internă cuexteriorul.

Republica Moldova este plasată în zona cu clima tem-perat-continentală la aproximativ jumatate din distanţa dintreEcuator şi Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidenţiate,iarna fiind blândă, iar vara lungă cu mult soare. Mişcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este dinpartea Atlanticului de Nord - Vest sau din Sud - Vest. Tempe-ratura medie a aerului din Nord spre Sud variază între +7.50C la+100C şi a solului +10…+120C. În Moldova sunt circa 2060-2360ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează peparcursul a 165-200 de zile pe an, precipitaţiile variază între 370-

560 mm/an şi circa 10% din ele cad sub formă de zapadă, care setopeşte de câteva ori pe iarnă.Iarna este blândă cu temperatura medie în ianuarie de –

50C…-30C, în unele zile ea poate să coboare la –15…-200C, iar încazul pătrunderii maselor de aer arctic şi până la –350C.Primavara este un anotimp instabil când se măreşte numărulzilelor cu soare şi temperatura medie a aerului este în creştere. Înluna mai temperatura medie a aerului este în creştere şi se

stabileşte în jurul gradaţiei +150

C şi scade pericolul îngheţurilor târzii. Vara este calduroasă şi de lungă durată, cu perioade marilipsite de precipitaţii. Temperatura medie a lunii iulie (“luna lui



10

Cuptor”) este de +19.50C - +220C, dar uneori poate atinge cota de+350C…+400C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte şiabundente, provocând uneori inundaţii locale.

Toamna este şi ea caldă şi lungă, care mai este numită şi“vara indiană”. În luna noiembrie temperatura medie coboar ă la+5…+30C şi pot începe primele ninsori şi îngheturi/mp.

Cele mai mari riscuri legate de regimul meteorologic pentruactiviţăţile umane sunt fluctuaţiile de temperatur ă, secetele frec-vente. Cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice scadede la nord-vest la sud-est, micşorându-se de la 620 până la 450mm/an.

1.3. Oraşe apropiate

Distanţe rutiere Ungheni - Chişinău - 107 km Ungheni - Bălţi - 85 km Ungheni - Iasi - 45 km, automagistrala prin vama de

frontier ă Sculeni şi 17 km pe calea ferată. Ungheni – Nisporeni 112.48 km Ungheni –Teleneşti - 114.24 km Ungheni – Tiraspol - 178.24 km Ungheni –Orhei - 136.48 km Ungheni – Cahul - 221.44 km Ungheni – Str ăşeni - 78.56 km

Ungheni – Găgăuzia - 200.96 km Ungheni – Vaslui - 197.76 km Ungheni – Huşi - 150.24 km Ungheni – Bârlad - 216.96 km Ungheni- Suceava - 328.64 km Ungheni – Dorohoi - 366.72 km Ungheni – Botoşani - 366.72 km Ungheni – Paşcani - 304.96 km

Ungheni – Fălticeni- 351.2 km



11

1.4. Aspecte demografice

Numărul populaţiei stabile a regiunii Ungheni, înregistrat la

recensamântul din 5–12 octombrie 2004, a fost de 110.545locuitori, inclusiv 35.311 persoane din mediul urban şi 75.234locuitori din mediul rural. În numărul total al populaţiei recenzatesunt incluse şi cele 11.534 persoane temporar absente, plecatepeste hotarele ţării. Fiecare al treilea locuitor al regiunii locuieşte în orasul Ungheni. Două primării - Sculeni şi Pârlita - au o popu-laţie de peste 5.000 de locuitori. Cel mai mic număr de locuitorieste înregistrat la primăriile Măgurele, Năpădeni şi Tescureni. Peparcursul anilor 1989–2004, numărul populatiei regiunii s-a reduscu 6.819 persoane. Declinul demografic s-a produs într-un ritmmediu anual de 0,4%. Populatia urbană s-a redus în aceastaperioadă anual cu 0,9%, iar populaţia rurală cu 0,14%.

Populaţia aptă de muncă a oraşului Ungheni este de 68,3mii.locuitori (61,8%).

Populaţia aptă de muncă a raionului este de 783,4

mii.locuitori (76,7%). Angajaţii – 240 mii persoane (30,6 %). Angajaţi în agricultur ă 146 mii persoane (61%).

Distribuţia populaţiei după religie

Recensamântul din 2004 a fost primul care a furnizat

informaţii privind distribuţia populaţiei după religie. Din numărultotal al populaţiei regiunii 97,0% s-au declarat de religie ortodoxă.Din rândul persoanelor de altă religie urmează a fi mentionaţi:baptiştii, reprezentând aproximativ 0,9% din total; adventiştii deziua a şaptea, cu o pondere de 0,2% din total; penticostalii, cu opondere de 0,1%; creştinii după Evanghelie, care au înregistrat opondere de 0,04% şi de alte religii decât cele enumerate – 0,5%.Numărul persoanelor care s-au declarat atei şi f ăr ă religie a fost

de 24.000 sau 0,02%.



12

Migrarea populaţiei

În Ungheni, plecările populaţiei la muncă sau la studii auluat amploare în perioada de tranzitie la economia de pia

ţă. Astfel,

la data recensamântului – 5 octombrie 2004, un număr de 11.354persoane cu domiciliul în Ungheni erau absente, fiind declarate dealţi membri ai gospodăriei casnice plecate în str ăinătate pentrudiferite perioade. Din numărul celor plecaţi peste hotare, 4 714 sau40,9% lipseau mai mult de un an. De remarcat faptul că pondereacea mai însemnată din rândul acestora o deţineau persoanele cuvârsta cuprinsă între 20 şi 29 ani (38%), urmate de cele cu vârsta

între 30 şi 39 ani (23,6%). Din numărul total al populaţieirecenzate ponderea persoanelor temporar absente constituia10,4%. Majoritatea persoanelor temporar absente erau plecatepeste hotare la muncă sau în cautarea unui loc de muncă –91,8%, la studii – 5,1%, din alt motiv - 3,1%.

1.5. Limba. CulturaLimba oficială este limba moldovenească, echivalentă cu

limba română, deşi limba rusă este folosită frecvent. Engleza esterecunoscută ca limba internaţională de afaceri. Activitatea cultu-rală a oraşului Ungheni se desf ăsoar ă într-un Centru de cultura care reuneşte un Palat de cultur ă, o şcoală de muzică, una de arteplastice, un muzeu de istorie şi etnografie, 5 biblioteci, 2 case de

cultur ă şi un cinematograf cu 2 săli de cinema de 710 locuri.

Evenimente culturale importante:

Festivalul Naţional al Obiceiurilor de Iarnă, desf ăşuratanual la sfârsitul lunii decembrie, la care participă colective din toată ţara;

Tabăra de Sculptur ă Ungheni, desf ăşurat bienal în lunileaugust-septembrie, la care participă cei mai valorosisculptori din ţar ă şi de peste hotare;



13

Târgul National de Ceramică, desf ăşurat anual la 20august şi având la baza tradiţia olăritului din regiune lacare participă ceramişti din toată ţara.

Grupurile artistice care activează în zonă sunt:

Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare „Strungaş”, activ din 1946;

Ansamblul de Dans Popular „Muguraş”. În raion funcţionează:

Case şi cămine culturale – 62 de unităţi

Formaţii artistice de amatori cu titul onorific „model” - 28formaţii

Muzee – 3 unităţi (or. Ungheni, s. Pârlita, c.Sculeni) Biblioteci publice – 51 unităţi

În oraşul Ungheni funcţionează un palat de cultur ă, oşcoală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie şietnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultur ă şi un cinematograf cu 2săli de cinema, discotecă, funcţionează săli sportive, de fitness,biliard.

1.6. Educaţie

Instruirea este obligatorie între 6 şi 15 ani. Cea mai mareparte a sistemului de învăţământ este public, în propor ţie de 98%,

în mai 2005, Republica Moldova a semnat Convenţia de aderarela Procesul Bologna pentru o Educaţie Superioar ă Europeană Integrată.

Instituţiile de studii post liceale au crescut în ultima vreme. În prezent, în raionul Ungheni există: 12 licee, 41 gimna-

zii, 8 şcoli medii, 2 şcoli primare, un gimnaziu - internat, 38 degr ădiniţe de copii cu un contingent de circa 3.933 de copii, o

şcoală polivalentă, un colegiu de medicină, un colegiu agroin-dustrial, 2 şcoli de arte plastice, 2 şcoli de artă. În total în instituţiilede învăţământ din raion sunt antrenaţi circa 18.679 copii.



14

În oraşul Ungheni activează: 5 licee, o şcoală medie, 2şcoli primare, un gimnaziu - internat, 5 gr ădiniţe de copii cu uncontingent de circa 1550 de copii, o şcoală polivalentă, un colegiu

de medicină, un colegiu agro-industrial, şcoli sportive, o şcoală demuzică şi o şcoală de arte plastice. În total în instituţiile de învăţământ din oraş sunt antrenaţi circa 5.943 copii.

Cuprinderea copiilor în instituţii preşcolare – 57,4 % faţă demedia naţională (65,8%)

Cuprinderea elevilor în învăţământul primar – 99,8% faţă de96,7%.

Cuprinderea elevilor în învăţământul gimnazial – 93,9% faţă

de 96,9%.

1.7. Sănătate

În oraş funcţionează Spitalul Raional cu o capacitate de450 paturi, un Centru de sănatate şi un centru al medicilor de

familie. Instituţiile medicale din raion se regăsesc prin:• Spitale – 2 unităţi, 375 paturi• Centre de sănătate – 16 unităţi• Oficii ale medicilor de familie – 24 unităţi• Farmacii – 24 unităţi• Asistenţă medicală de urgenţă – o substaţie

La 10000 de locuitori:•

29,9 paturi de spital, faţă de 63,9 media naţională.• 15,7 medici, faţă de 34,9 media naţională • 45,7 personal mediu faţă de 77,8 media naţională

1.8. Economia

Economia raionului Ungheni este reprezentată prepon-derent de industria prelucr ătoare a producţiei agricole, cea uşoar ă,sectorul de servicii şi sectorul agricol.



15

Producţia industrială/locuitor – 1,81 mii lei (33%) faţă demedia naţională)

Producţia agricolă/locuitor – 3,40 mii lei (148% faţă demedia naţională)

Servicii prestate populaţiei/ locuitor – 770 lei (40% faţă demedia naţională)

Investiţii în capital fix/ locuitor – 808 lei (72% faţă de medianaţională)

Agricultura

Agricultura este cea mai importantă ramur ă a economieiregiunii. Condiţiile climaterice şi fertilitatea solului sunt favorabilepentru cultivarea culturilor cerealiere şi legumicole, cultivareatutunului şi cartofilor, precum şi a fructelor şi vitei de vie. Recolta lahectar obţinută pentru cerealiere şi culturile legumicole, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr tradiţional este mai mare decât mediape ţar ă. Producătorii agricoli din Ungheni sunt specializaţi încreşterea viţei de vie, fructelor, legumelor, tutunului, cerealelor şi

culturilor tehnice sfecla de zahăr, floarea-soarelui).

Industria

În industria alimentar ă principalele întreprinderi care func-ţionează în raionul Ungheni sunt:

SA „Ungheni Vin” (colectarea, prelucrarea strugurilor,fabricarea vinului),;

SA „Natur Bravo” (producător de conserve şi sucuri;fabrica de conserve);

SA “Fabrica de pâine-Ungheni”, SA „Cereale Prut”(colectarea, prelucrarea cerealelor, seminţelor defloarea soarelui);

SRL „Agrosfera BM” (colectarea, prelucrarea cerealelor,seminţelor de floarea soarelui);

SRL „Plumb Com” (colectarea, prelucrarea fructelor,legumelor, producerea sucului concentrat) SRL „Andra LH”.



16

În industria uşoar ă şi de confecţii activează: SA “Covoare Ungheni”, întreprindere producătoare de

covoare; SRL “Pro Style” care se ocupă cu confecţionarea

îmbr ăcămintei, având 200 de angajaţi, iar cifra deafaceri o constituie 4 000 000 lei.

În domeniul construcţiilor activează două întreprinderi ceconfecţionează materiale de construcţie: SRL “Javelin” şi SRL”BNV”.

În domeniul ceramicii – SA “Ceramica-Ungheni”. În anul2005, persoanele juridice care aveau o activitate investiţională,

inclusiv întreprinderile de construcţii, au facut investiţii în preţuricurente în volum de 45.127,1 mii lei şi lucr ări de constructii-montaj în valoare de 23.088,1 mii lei. Volumul de vânzari cu amănuntulrealizat de unităţile comerciale din Ungheni, tradiţional, este unuldin ce mai crescut din republică. În anul 2005, unităţile comercialelocale au realizat vânzări în valoare totală de 227.649,0 mii lei,inclusiv cele cu forma de proprietate publică – 9.191,8 mii lei,privată – 214.472, 8 mii lei, mixtă (cu participarea capitalului

str ăin) şi str ăin – 3.984,4 mii lei. Volumul de servicii cu plată,prestate populaţiei de către unităţile înregistrate oficial în anul2005 a constituit 90.432,8 mii lei, din care unităţile cu formă deproprietate publică – 59.665,0 mii lei, privată – 22 161,6 mii lei,mixtă (publică - privată) – 7.449,8 mii lei, mixtă (cu participareacapitalului str ăin) şi str ăin – 1.156,4 mii lei.

1.9. Infrastructura

Transport

Sistemul de transport ocupă un loc important dezvoltăriieconomice a ţării. În prezent, transporturile reprezintă în jur de 9%din PIB şi cota lor este în continuă creştere (în special transportul

rutier şi aerian). Aşezarea economico-geografică ofer ă regiuniiUngheni un şir de avantaje competitive pentru dezvoltarea deperspectivă a sistemului de transport local şi celui national.



17

Folosirea eficientă a acestora poate reprezinta un factor în pluspentru relansarea economiei locale, dar şi celei naţionale înansamblu.

Ungheniul are o reţea de drumuri de importanţă naţională şilocală bine dezvoltată. Lungimea totală a reţelei de drumuripublice din Ungheni constituie 373,3 km, inclusiv 104,9 km dedrumuri naţional cu îmbr ăcăminte rutier ă rigidă şi 268,7 km dedrumuri locale, dintre care 241,8 km sunt cu îmbr ăcăminte rigidă.

Căile ferate sunt de o importanţă deosebită pentru eco-nomia regiunii. Căile ferate ale Republicii Moldova dispun de2.214 km de reţele de cale ferată, dintre care în exploatare se află

1.163 km, inclusiv 13,9 km de reţele cu lăţimea de 1.435 mm(ecartament european). Asigurarea Republicii Moldova cu reţeauade căi ferate de folosinţă generală alcătuieşte 2,7 km la 10 miilocuitori, densitatea medie fiind de circa 33 km la 1000 km2.Segmentul serviciilor oferite pe planul Republicii Moldova esteocupat în întregime de intreprinderea de Stat Calea Ferată aMoldovei (SCFM) şi este împăr ţit în servicii de transport almărfurilor şi servicii de transport intern al mărfurilor sunt acordate

ca şi servicii de transport şi expediţie.Oraşul Ungheni este un important nod feroviar între nordul,

păr ţile centrale şi sudul Moldovei. Prin promovarea de cătreMoldova a relaţiilor economice cu Uniunea Europeană, Unghenieste o potenţială „poartă” spre Europa de Vest, în vedereacreşterii traficului de mărfuri şi pasageri. Prin importanţa sastrategică pentru Moldova, punctul de frontier ă Ungheni (caleaferată) este unica legătur ă directă cu vestul continentului.

Staţia de cale ferată Ungheni este inclusă în proiectul„Implementarea tehnologiei Suw 2000 de trecere automată de peecartamentul de 1.520 mm pe cel european de 1.435 mm lafrontier ă moldo-română (staţia Ungheni)” şi în Programul naţionalde asistenţă tehnică pentru anii 2005-2006. În perspectivapromovării relaţiilor cu CEFTA şi dorinţa integr ării Moldovei în UE,rolul acestui punt de frontier ă va creşte considerabil în următorii

ani. Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturifluviale existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani a



18

continuat amenajarea râului Nistru şi Prut pentru navigaţie în baza Acordului Republicii Moldova cu reţeaua de căi ferate de folosinţă generală alcătuieşte 2,7 km la 10.000 locuitori, densitatea mediefiind de circa 33 km la 1000 kmp.

Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturifluviale existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani acontinuat amenjarea râului Nistru şi Prut pentru navigaţie în baza Acordului European privind principalele căi navale interne deimportanţă internaţională. Recent, în acest sens pentru întreţi-nerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucr ări de adân-cime şi îndreptare a albiei râului Prut pe un sector cu lungimea de

385-405 km.Oraşul Ungheni are un grad înalt de gazificare (gazoductulCălăraşi-Ungheni) şi de aprovizionare a populaţiei cu apă potabilă.Reţeaua de apă, canalizare şi electricitate acoper ă în întregimeteritoriul oraşului. Pe parcursul anilor 2005-2009 este preconizată construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cuapă în 20 de localităţi din cadrul raionului. În aceeasi perioada vor fi renovate reţelele de canalizare din 15 sate. În anul 2006 este

prevăzută Construcţia gazoductului magistral Drochia-Ungheni-Iaşi cu o lungime de 95 km.Până în anul 2010, reţelele de gaze vor fi contruite până în

preajma tuturor localităţilor, cu instalarea PRG (punctelor dereglare a gazelor) şi alimentare cu gaze naturale a obiectelor demenire socială. În aceeasi perioadă, în Ungheni vor fi construitereţele de distribuţie a gazelor naturale cu o lungime totală de158,4 km. Telefonia este asigurată pe toată suprafaţa municipiului

de către S.A. „Moldtelecom”, iar cea mobilă de către operatoriiVoxtel S.A. Moldcell S.A. şi par ţial de Vodafone România S.A.,Cosmote Romanian Mobile Telecommunications S.A., OrangeRomânia S.A. Toate sistemele permit accesul la Internet. S.A.”Moldtelecom” este Operatorul Naţional de telecomunicaţii dinRepublica Moldova şi gestionează o reţea de telefonie fixă de676,6 mii linii prin intermediul a 39 filiale, situate în unităţileadministrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Densitatea telefo-

nică (numărul de telefoane la 100 locuitori) este de 17,5, inclusiv în localităţile rurale, 8,6. Actualmente comunicaţiile poştalereprezintă un sistem tehnologic unic de întreprinderi de Stat



19

„Poşta Moldovei” permite tuturor locuitorilor, atât din zoneleurbane cât şi din cele rurale, să beneficieze de servicii poştale deaceeaşi calitate şi la aceeaşi tarife.

1.10. Comunicaţii

Reţ elele de telefonie – telefonia fixă este asigurată de„Moldtelecom” - Operatorul Naţional de telecomunicaţii, iar ceamobilă este asigurată de operatori Voxtel, Moldcel şi par ţial deVodafone, Cosmote, Orange. Densitatea telefonică (nr. de tele-

foane/100 locuitori) este de 17,5 inclusiv în localităţile rurale – 8,6.Televiziunea – Furnizorul de cablu TV cel mai important

din Republica Moldova este Sun TV. Sistemul include canaleprecum CNN, Discovery, Eurosport, Carton Network, HBO,precum şi altele, disponibile în limba română sau rusă.

Radio - Există posturi de radio atât moldoveneşti, cât şiruseşti la nivel naţional care ofer ă ştiri sau muzică. De asemeneaexsită reţele FM private precum şi reţele de radio AM naţionale.

Internet – toate sistemele de telefonie permit accesul laInternet SA. Cei mai importanţi furnizori de servicii internet suntSun Communication, Transcor Agencz, Arax-Impex, Cartel-System, GlobalNet, InterDnestrCom, MAXdsl, Meganet, MNCMoldData, MoldInfoNet, Moldplac, NeoNet Group, Riscom,StarNet, Telcom Technologies.

1.11. Turism

Atractivitatea raionului Ungheni din punct de vedere turisticeste dată atât de obiective naturale, cât şi obiective turisticeculturale-mureale şi monumentale.

Astfel, Rezervaţ ia natural ă Plaiul Fagului , din satulRădeni, reprezintă cea mai mare suprafaţă din Europa acoperită

cu specie de fag. Spaţiul constituie de asemenea un loc derecreere şi odihnă.



20

Ca obiectiv cultural, Muzeul de Istorie şi Etnografie con-centrează istoria regiunii şi a localităţii. Patrimoniul muzeal însu-mează aproximativ 4.000 de exponate, din epoci diferite de istorie.

Podul feroviar peste Prut , contrucţie a binecunoscutuluiarhitect A.G.Eiffel din 1877 leagă cele două maluri ale râului,legând România de Republica Moldova.

Patrimoniul religios include Biserica „Alexandru Nevskii” monument ridicat în cinstea Războiului Balcanic 1877 - 1878 şi alui Alexandru III care a f ăcut o recenzie aici a trupelor care urmausă participe la r ăzboi, şi Biserica „Sf.Ierarh Nicolae”, ridicată în1882, ctitorie a prinţului Constantin Moruzi.

1.12. Sugestii pentru vizitatori

1.12.1. Viza

În Republica Moldova cetăţenii tuturor tipurilor de paşa-poarte a următoarelor state nu au nevoie de vize pentru intrare peteritoriul Republicii pentru o perioadă de şedere până la 90 de zile,pe parcursul a 6 luni de la momentul primei intr ări:

Statele Membre ale Uniunii Europene - Austria, Belgia,Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda,Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda,Portugalia, Polonia, România, Slovenia, Slovacia,

Spania, Suedia, Ungaria; Canada, Japonia, Confederaţia Elveţiană, Islanda,

Norvegia, SUA; Statele Membre ale CSI - Armenia, Azerbaidjan, Belarus,

Georgia, Kazahstan, Krgzstan, Rusia, Tadjikistan,Ucraina, Uzbekistan.

Titularii paşapoartelor diplomatice, cetăţeni ai următoarelor state nu au nevoie de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii

pentru o perioadă de şedere până la 90 de zile, timp de 6 luni: Albania, China, Croaţia, Iran, Muntenegru, Serbia, Statul

Israel, Turcia, Turkmenistan, Vietnam.



21

Titularii paşapoartelor ONU Laissez-Passer eliberate decătre ONU şi agenţiile sale specializate, precum şi titulariipaşapoartelor UE Laissez-Passer, eliberate de către Instituţiilespecializate ale UE nu au nevoie de vize pentru a intra în şi ieşidin ţara. Personalul misiunilor diplomatice şi consulare acreditate în Republica Molodova şi membrii familiilor acestora, personalulmisiunilor permanente şi reprezentanţelor organismelor interna-ţionale cu sediul în RM şi membrii familiilor acestora, reprezen-tanţii mass-media str ăini acreditaţi în RM, care deţin legitimaţii deacreditare eliberate de MAEIE, au dreptul de a intra şi de a ieşif ăr ă viza pe întreaga perioada de valabilitate a cartelei de

acreditare. Vizele sunt eliberate în exclusivitate de către Misiunilediplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în str ăinătate.

1.12.2. Moneda naţională

MDL este prescurtarea pentru Leul Moldovenesc şi sefoloseşte încă din 1993 când Republica Moldova şi-a declaratindependenţa. Denumirea MDL provine din engleza "Moldovan

Leu". Leul Moldovenesc MDL are ca subdiviziune banul: 100 bani= 1 MDL. Cea mai mică monedă este moneda de 1 ban iar ceamai mare este de 5 lei. Bancnotele au valori între 1 leu şi 1.000 lei.Moneda naţională - leul moldo-venesc - a fost introdusă în circu-laţie la 29 noiembrie 1993. BancaNaţională a Moldovei a fost înfiin-ţată în anul 1991. Bancnoteleactuale puse în circulaţie au fostintroduse de BNM în anii 1993-1995. Bancnote: un leu; cinci lei;zece lei; douăzeci lei; cincizeci lei;una sută lei; două sute lei; cincisute lei; una mie lei. Monede: 1ban; 5 bani; 10 bani; 25 bani; 50

bani. (1 Leu = 100 bani).



22

Bancnota cu valoarea nominală de 1 leu

Bancnota cu valoarea nominală de 5 lei




23






24






25

1.13. Sărbători

În Republica Modova sunt patru categorii de sărbători:

o Categoria I este formată dintr-o singur ă sărbătoare :• Anul Nou - 1 ianuarie, o sărbătoare ateistă, secular ă.

o Categoria II cuprinde sărbatorile cu caracter religios:• Naşterea lui Iisus Hristos (Cr ăciunul) 7 şi 8 ianuarie;• Prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bise-

ricesc;• Ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele

Blajinilor );• Ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă,

declarată în modul stabilit de consiliul local al munici-piului, oraşului, comunei, satului.

o Categoria III este formată din sărbători cu caracter inter-naţional:• 8 martie - Ziua internaţională a femeii;• 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor

muncii;• 9 mai - Ziua Victoriei şi a comemor ării eroilor căzuţi

pentru independenţa Patriei;o Categoria IV cuprinde sărbători laice, cu semnificaţie identitar ă

absolută, locuitorilor acestei ţări:• 27 august - Ziua Republicii;• 31 august - sărbătoarea “Limba noastr ă”;• sărbătoarea naţională a vinului, care are loc în fiecare

a doua duminică a lunii octombrie.

1.14. Obiceiurile

În scrierile str ăinilor despre moldoveni, precum şi îndescrierile lor despre ei (atunci când vor fi avut zabavă de a se

întreba cine şi cum sunt şi plăcerea de a generaliza raspunsul), s-a spus ca moldovenii sunt oameni veseli, primitori, paşnici, iubitoride petrecere, cu un accentuat ataşament faţă de familie, tradiţie,



26

credinţă şi binenţeles, faţă de ţar ă. Una din calităţile moldovenilor care nu a scăpat din vederea nimănui şi despre care a pomenitchiar şi Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei” este ospita-litatea. Moldoveanul este nespus de ospitalier faţă de rude şi deprieteni, dar mai ales faţă de str ăini. Se zice că majoritateastr ăinilor care vizitează localităţile de moldoveni r ămân uluiţi dedeschiderea şi dărnicia necondiţionat oferită de către gazde,tr ăsătura care poate fi aplicată aproape universal locuitorilor acestei ţări.

O maximă moldovenească spune: “persoana care nu aconstruit o casă, nu a crescut un fiu, nu a săpat o fânână şi nu a

sădit un pom şi-a tr ăit viaţa în zadar”. Ca regulă, moldovenii sapă fântâni în stradă, în drum sau pe câmp, dar nu în curte. Scopuleste să oferi apa oricui însetat pentru a-şi poată potoli setea.



27

2. Mediu de afaceri

2.1. Avantaje şi oportunităţi pentru afaceriAvantaje pentru afaceri în economia republicii, inclusiv aregiunii Ungheni:

Amplasarea geografică avantajoasă; Statut de ţar ă vecină cu Uniunea Europeană; Notorietatea produselor moldoveneşti pe pieţele în

dezvoltare din regiune;

Existenta experienţei „istorice” în calitate de ţaraintermediar ă/de tranzit; Condiţiile climaterice favorabile pentru dezvoltarea mai

multor tipuri de produceri şi servicii; Mediul de afaceri bilingv (român şi rus); Stabilitate macroeconomică; Factorii de producţie relativ ieftini în comparatie cu alte

ţări din regiune; Existenţa potenţialului de cercetare-dezvoltare; Sistemul bancar dezvoltat; Existenţa preferinţelor comerciale oferite de UE; Existenţa acordurilor de liber schimb cu statele CSI; Existenţa acordurilor de liber schimb cu statele Europei

de Sud-Est; Existenţa acordurilor bilaterale privind promovarea şi

protejarea reciprocă a investiţiilor.

Oportunităţi existente pentru investitorii str ăini şi locali:• Politica statului este orientată spre integrarea europeană;• Premisele transformării ţării într-un „hub” regional între

Est şi Vest;• Nivelul ridicat actual al consumului şi perspectiva

menţinerii acestuia pe piaţa internă şi pieţele princi-palelor parteneri comerciali;

• Deetatizarea patrimoniului public prin diverse forme,

inclusiv în baza parteneriatului-public- privat;• Piaţa de capital în dezvoltare;• Existenţa stimulentelor pentru investitori;



28

• Existenţa unui regim stimulator pentru dezvoltarea sfereide cercetare-dezvoltare;

• Existenţa activelor decapitalizate cu potential de dezvol-

tare, inclusiv în infrastructura;• Premisele pentru apariţia noilor institutii şi instrumente

financiare;• Accesul f ăr ă taxe vamale pe piaţa UE în baza prefe-

rinţelor oferite de Comisia Europeană. În strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a

exporturilor pentru anii 2006- 2015, guvernul anunţă că, în scopulasigur ării unei politici coerente şi echilibrate, inclusiv prin optica

dezvoltării regionale, va promova următoarele mecanisme şicondiţii de atragere a investitorilor:

• Greenfield: Facilitarea accesului investitorilor la active,inclusiv terenuri, prin intermediul principiului „Greenfield” şiexcluderea diferitor impedimente în procesul lansăriiactivităţilor investiţionale noi.

• Deetatizarea patrimoniului public, inclusiv implementareaprincipiilor de parteneriat public- privat (PPP): Utilizareape larg şi cât mai eficient a diferitor modalităţi de deeta-tizare a patrimoniului public.

• Fuziunea şi achiziţia: Va reprezenta o parte componentă major ă a investitiilor str ăine prin preluarea şi reorga-nizarea unor întreprinderi.

• Facilitarea regimului nerezidenţilor (investitorilor): Modifi-carea legislatiei cu privire la regimul nerezidenţilor (in-

vestitorilor) în Republica Moldova în scopul facilităriiintr ărilor noi de investitii str ăine şi oferirii acestora unor oportunităţi investitionale mai vaste (stabilirea unui statutspecial pentru tranzacţiile nerezidente, oferirea unor facilităţi fiscale şi vamale, simplificarea procedurilor deobţinere a vizelor, permiselor de şedere şi de muncă, etc.).

• Stabilirea sediilor regionale ale unor organizaţii şi com-panii în Republica Moldova. Oferirea unor spatii libere

pentru facilitarea amplasării sediilor, filialelor şi reprezen-tanţelor organizaţiilor internaţionale şi corporaţiilor trans-naţionale.



29

• Accesul f ăr ă taxe vamale pe piaţa tărilor din Europa deSud-Est în baza acordului multilateral de comer ţ liber CEFTA.

•

Accesul f ăr ă taxe vamale pe pieţele statelor-membre CSI în baza acordurilor de liber schimb.

2.2. Infrastructura de afaceri

Principalele organisme implicate în susţinerea mediului deafaceri la nivelulul raionului Ungheni sunt:

1. Camera de Comer ţ şi Industrie: Legea "Cu privire la Camerade Comer ţ şi Industrie" nr.393-XIV din 13.05.1999 confirmă statutul Camerei ca "o organizaţie nonguvernamentală, auto-nomă şi independentă, "care reprezintă interesele înansamblu ale întreprinzătorilor din Republica Moldova.Camera este persoana juridică de drept public şi în aceastacalitate beneficiază de susţinerea statului".

2. Centrul de suport al Businessului (CSBU): este o orga-

nizaţie non-guvernamentală cu o echipă dinamică destinată celor care î şi încep o afacere, sustinând creşterea sectorului întreprinderilor private, stimulând reforma economică, şiprestând servicii profesionale atât businessului începator cât şicelui în dezvoltare.

3. Zona economică liber ă Ungheni – Business: a fost creată la iniţiativa Autorităţilor Publice Locale şi a agenţilor economicipe baza cărora s-a creat zona, fundamentată în AgendaLocală 21 prin legea R. Moldova Nr.1295-XV din 25.07.2002 în zona industrială a oraşului Ungheni cu durata de funcţio-nare de 25 ani şi suprafaţa de 41.55 ha. Prin activitatea sa,ZEL "Ungheni-Business" urmează să stimuleze dezvoltareaeconomică a zonei, precum şi a republicii în ansamblu.

Pentru organizarea de evenimente există spaţii de confe-rintă, de capacităţi diferite puse la dispoziţie în locaţii diferite. Atât

Consiliul Raional cât şi Primăria dispun de Săli de şedinţă.



30

2.3. Zone cu statut special

Zona economică liber ă “Ungheni Business “(ZEL)

Obiective:• atragerea investiţiilor str ăine şi locale• crearea noilor locuri de muncă • susţinerea iniţiativei private• stimularea exportului• dezvoltarea infrastructurii de producţie şi neproductivă

în municipiul Ungheni• diminuarea barierelor birocratice de natur ă să împiedice

accesul pe piaţă şi la practicarea antreprenoriatului.

Infrastructura Zonei

Explicaţii:I.Teritoriul de baza - 25,24 haII. Teritoriul subzonei "Scopos-Trimexpo" - 4,64 haIII. Teritoriul subzonei "Simex-Ungheni" - 0,73 haIV. Teritoriul subzonei "Covoare-Ungheni" - 11,73 haTOTAL (teritoriu cu regim vamal) - 42,34 ha

ZEL "Ungheni-Business" este creată pe baza a unor mari întreprinderi industriale, dezvoltarea activităţii cărora se datorează infrastructurii:



31

• Acces la calea ferată de tip european şi rusesc;• Acces la drumuri auto locale şi internationale;• Apeduct;•

Canalizare;• Sisteme de telecomunicaţii şi termoficare;• Gaze naturale;• Energie electrică;• Incăperi de producere, oficii, utilaje, depozite.

Avantaje Economice

Rezidenţii ZEL "Ungheni-Business" au următoarele priorităţifaţă de alţi agenţi economici din Republica Moldova:

facilităţi la plata impozitului pe venit - 7.5 % TVA la cota "zero"; posibilitatea de a închiria încăperi pe o perioada de până

la 25 ani; posibilitatea de a arenda terenuri libere; posibilitatea asamblării de produse finite, prin aducerea

subansamblelor necesare din diferite păr ţi ale globului; posibilitatea angajării de for ţă de muncă calificată; posibilitatea de a transfera capitalurile şi profiturile în

str ăinatate; acces la calea ferată de tip european şi rusesc; garanţii (Art. 13 punct 2).

Avantaje Geografice

Aşezarea geografică favorabilă a zonei, frontier ă comună cu România sunt în măsur ă să favorizeze interesul potenţialilor investitori de pe ambele maluri ale Prutului, în special arezidentilor Zonei Economice Libere în curs de constituire la Iasi.Lansarea unei afaceri in ZEL "Ungheni-Business" necesită cheltuieli minimale, deoarece poate pune în valoare potenţialul

unui şir de întreprinderi din diverse ramuri, care deja dispun decapacităţile necesare de producţie şi spaţii asigurate cu energieelectrică, legatur ă telefonică, apă, gaz, energie termică, depozite,



32

frigidere, căi ferate de acces. Aceste subdiviziuni au relaţiieconomice strânse cu majoritatea tărilor din CSI, şi în primul rândcu Ucraina, Rusia, Belarus, precum şi cu România, Italia, Bulgaria,Ungaria, Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia, Macedonia,Serbia şi Muntenegru etc. Oraşul Ungheni dispune de multiplecadre de înaltă calificare. Astfel, rezidenţii ZEL nu vor duce lipsade ingineri, tehnicieni, mecanici, constructori, lăcătuşi, operatoriMEC, cofetari, ceramişti cu stagiu de muncă şi experienţă personală. Potenţialul productiv existent şi perspectivele de con-solidare a acestuia cu ajutorul investiţiilor str ăine, infrastructuradisponibilă şi posibilitatea de dezvoltare a ei, precum şi situarea

geografică favorabilă sunt un fundament pentru crearea şi func-ţionarea eficientă a ZEL"Ungheni-Business".

Servicii

În blocul administrativ al ZEL "Ungheni-Business" suntamplasate următoarele direcţii de servicii:

• Serviciul vamal•

Serviciul de pază • Servicii bancare• Servicii de asigurare• Serviciul fitosanitar • Serviciul veterinar • Servicii ale Camerei de Comer ţ şi Industrie

Activităţi

În ZEL "Ungheni-Business" sunt stabilite următoareleactivităţi după cum urmează:

Producerea mărfurilor pentru export; Sortarea, ambalarea, marcarea şi alte operaţiuni simi-

lare cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal alRepublicii Moldova

Alte genuri conexe de activitate, cum ar fi serviciile

comunale, de depozitare, construcţii, alimentaţie pu-blică etc.



33

Activităţi şi servicii de altă natur ă care nu contravin le-gislatiei în vigoare.

Se examinează posibilitatea lansării de proiecte în

domeniul construcţiei de aparataj, cât şi în cel al prelucr ăriicomplexe a materiei prime agricole din zonă. Astfel, în bazatehnologiilor avansate vor fi produse articole de export destinatestatelor CSI, Europei Centrale şi de Vest, Asiei Mijlocii. DeoareceZona Economică Liber ă "Ungheni-Business" a fost creată pebaza unui şir de întreprinderi industriale din diferite ramuri, infra-structura existentă permite dezvoltarea unor activităţi cum ar fi:

• prelucrarea cărnii, producerea mezelurilor

• fabricarea articolelor de îmbr ăcăminte• producere de produse de panificaţie• uscarea, congelarea, ambalarea fructelor şi legumelor

• sortarea, marcarea, alte operaţtiuni cu produsele tranzi-tate pe teritoriul R.Moldova

• fabricarea articolelor din material plastic

• construcţii şi servicii reparaţii• producerea covoarelor şi mochetelor jacard dublu plus• producere de fire textile

• fabricarea încălţămintei

• prelucrarea nucilor

• prelucrarea lemnului

• producerea materialelor de construcţii E.T.C

Rezidenţi

La etapa actuală sunt înregistraţi 41 de rezidenţi în ZEL, cudiverse genuri de activitate:

Producerea producţiei industriale pentru export - 60 % Sortare, ambalare, marcare şi alte operaţiuni cu mărfuri

tranzitate prin teritotiul R. Moldova - 15%

Alte genuri auxiliare: servicii comunale, depozitare,construcţii, alimentaţie publică, servicii de arendă, etc. -25%



34

Originea rezidenţilor:

• Republica Moldova - 19

• Belgia-1

•

Rusia - 1• România -7

• Italia - 5

• Austria -1

• Belorus - 1

• Israel - 2

• Germania - 1

•

Ucraina - 1• Turcia – 2

Cum poţ i să devii rezident?

Rezidenţi ai ZEL "Ungheni-Business" pot deveni oricepersoană fizică sau juridică înregistrată în calitate de subiect alactivităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Selectarea rezi-

denţilor se efectuează pe baza de concurs, tinându-se cont devolumul şi caracterul investiţiilor preconizate, participarea la dez-voltarea infrastructurii, volumul producerii, crearea locurilor noi demuncă, alte criterii.

Profilul unor întreprinderi care activează în zona economică liber ă, Ungheni business

“Covoare - Ungheni”

Societatea pe acţiuni “Covoare-Ungheni” este rezident alZonei Economice Libere din 23 iulie 2004.

Genul principal de activitate a societăţii este producereacovoarelor „jacard dublu plus”, care preponderent sunt exportate în statele UE şi a Comunităţii Statelor Independente (10% din

produsele societăţii sunt comercializate pe piaţa din RepublicaMoldova şi 90% sunt exportate în Japonia, SUA, Polonia, Italia,România, Rusia, Ucraina etc.).



35

Printre clientii întreprinderii sunt Administratia preşedinteluişi Cabinetul de Ministri din Ucraina, Ambasada Kazahstanului laKiev, Teatrul Naţional de Oper ă şi Balet al Ucrainei, precum şiPreşedenţia regelui Qatarului.

Întreprinderea dispune de capacitate de producere de circa2,5 milioane m2 de articole ţesute. S.A. “Covoare - Ungheni”tradiţional participă la cel mai important târg de covoare din lumeDomotex-Hanover, Germania, şi este inclusă în lista primelor 50de întreprinderi din lume producătoare de covoare. La întreprin-dere este implementat sistemul de Management al Calităţii, carecorespunde standardului internaţional ISO 9001: 2000.

Producţia S.A. Covoare- Ungheni a fost distinsă cu medaliade argint şi Diploma de Excelenţă la Târgul International de Bunuride Consum TIBCO- 2002, care s-a desf ăşurat la Bucureşti. Laaceastă ediţie, a 19-a, întreprinderea a prezentat o colecţie nouă de covoare din lână pur ă, care au fost foarte apreciate devizitatori, în special pentru originalitatea lor. Numărul de angajaţi laS.A.“Covoare-Ungheni” este de 472 de persoane, iar cifra deafaceri – 111 300 mii lei pe an. Ţara de investiţii– Republica

Moldova.

Societatea cu r ăspundere limitat ă “Moldabela” Î.M. esterezidentă a Zonei Libere din 23 iulie 2004. Genul principal deactivitate al întreprinderii mixte este producerea covoarelor „jacarddublu plus”. Compania produce anual circa 3 milioane m2 decovoare de o calitate impecabilă. Circa 80% din covoareleproduse de Î.M. “Moldabela” sunt exportate.

Geografia exporturilor este destul de variată şi include oserie de state din CSI, Uniunea Europeană şi Europa Centraă şide Est. Numărul de angajaţi ai întreprinderii SA “Moldabela”constituie 371 de persoane. Cifra de afaceri – 282940 mii lei/an.Tările de investiţii – R.Moldova, Belgia.

Telefoane de contact: (236) 23170, (236) 23168, Babenco P.

Societatea cu r ăspundere limitat ă „SIMEX-UNGHENI”

Societatea cu r ăspundere limitată “Simex Ungheni” esterezident al Zonei Economice Libere din 6 iulie 2005. Întreprinderea



36

este specializată în fabricarea şi comercializarea mobilei. Cifra deafaceri a societăţii constituie 9 956 mii lei anual, iar numarul deangajaţi – 68 de persoane. Produsele întreprinderii sunt comercia-

lizate ponderent în R. Moldova şi exportate în Rusia, Ucraina şiRomânia. Tările de investiţii– R.Moldova, România.

Societatea cu r ăspundere limitat ă „FURNIMOL”

Societatea cu r ăspundere limitată “Furnimol” este rezidental Zonei Economice Libere din 24 noiembrie 2005. Întreprindereaeste specializată în confecţionarea mobilei din lemn masiv. Cifrade afaceri a societ

ăţii constituie 8750 mii lei anual, iar num

ărul de

angajaţi – 45 persoane. Produsele întreprinderii sunt comerciali-zate preponderent în România şi Republica Moldova. Tările deinvestiţii: România

Societatea cu r ăspundere limitat ă „TAGROS-LUX”

Societatea cu r ăspundere limitată “TAGROS-Lux” esterezident al Zonei Economice Libere din 13 martie 2005. Întreprinderea este specializată în fabricarea şi comercializareaarticolelor din material plastic. Cifra de afaceri a societăţiiconstituie 22 000 mii lei anual, iar numărul de angajaţi – 15persoane. Produsele întreprinderii sunt exportate preponderent înRomânia. Tara de investiţii – Republica Moldova.Telefoane de contact: (236) 3504, Cogut O.

Organizaţii nonguvernamentale de consultanţă aantrepenorilor locali

Camera de Comert si Industrie, fi liala Ungheni, reprezentant oficial al oamenilor de afaceri din Ungheni, Calaraşi şi Nisporeni

Camera de Comer ţ şi Industrie, filiala Ungheni, este o

organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, carereprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzatorilor dinRepublica Moldova. Camera este persoana juridică de drept public



37

şi în aceasta calitate beneficiază de susţinerea statului. CCI FilialaUngheni acordă urmatoarele servicii:

Servicii economice externe Promovarea exportului; Căutarea potenţialilor parteneri, fondarea societăţilor

mixte pentru relaţii de cooperare; Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu cercurile de afaceri

din str ăinătate; Organizarea misiunilor economice pentru cercurile de

afaceri autohtone în strainătate. Servicii informaţionale

Asigurarea informativ-consultativă în complex a informatiei econo-mice şi anume: Informaţie privind cererea şi oferta la mărfuri şi servicii pe

piaţa externă; Informaţie referitor la comertul international pe pieţele

mondiale şi europene; Informaţie referitor la accize, tarife, tarife vamale, indica-

tori statistici şi economici; Informaţtie de contact a firmelor şi întreprinderilor str ăine;Preţuri mondiale, preţuri orientative la materia primă,

articole, mărfuri, utilaj.Informaţie despre Camerele de Comer ţ str ăine.Servicii de informare cu utilizarea bazelor informaţionale de

date - acte legislative juridice ale Republicii Moldova şi ale altor ţări.

Structura Filialei Ungheni a Camerei de Comer ţ şi Industrie

Ungheni. Director: Serghei Cladco, tel. (236)2-63-11. Biroul„Relatii economice externe şi interne, lucrul organizatoric şiTehnologii Informaţionale”. Sef birou: Dorin Budeanu, tel.(236)28560.

Biroul „Relaţii cu publicul, presa şi pregătirea cadrelor”. Sef birou: Veronica Tarus, tel.(236)28560.

Biroul „Expertize, certificate de origine şi declaraţii vamale”.Sef birou: Alexandra Carnovschi, tel.(236)2-33-34.

Contabilitate. Contabil-sef: Valentina Rata, tel.(236)2-41-65.



38

Reprezentanta Calarasi: Sef birou – Tatiana Ciobanu, tel.b024421691.

Reprezentanta Nisporeni: Sef birou – Natalia Maximov, tel.

026425954.

Servicii de marketing

1. Organizarea şi petrecerea şedinţelor, întâlnirilor de afa-ceri pentru membrii CCI;

2. Organizarea prezentării activităţii firmelor autohtone şistr ăine în sala de protocol a filialei în scopul lărgirii pieţeide desfacere;

3. Acordarea informaţiei comerciale şi de afaceri;4. Căutarea partenerilor de afaceri;5. Căutarea investitorilor str ăini;6. Difuzarea informaţiei despre firmele moldovenesti privind

activitatea şi propunerile lor prin intermediul CCI a tărilor str ăine;

7. Acordarea de informaţie firmelor str ăine referitor la

producatorii din Republica Moldova şi privind mărfurileproduse şi exportate de aceştia;

8. Formarea bazei de date a ofertelor şi cererilor comer-ciale;

Servicii de perfectare a documentelor pentru operaţ iunilecomerciale externe

• Întocmirea şi legalizarea certificatelor de origine a mărfu-rilor, declaraţiilor vamale, completarea documentelor de însotire a mărfurilor CARNET TIR, INVOICE, CMR;

• Traducerea contractelor, documentelor de instruire, pros-pectelor de reclamă, mesajelor de afaceri, faxurilor,documentaţiei şi standardelor, instrucţiunilor şi documen-taţiei tehnice pentru utilajele de import;

•

Instruire şi consultare• Instruirea cadrelor în spiritul metodelor moderne de

antreprenoriat;



39

• Organizarea seminarelor, cursurilor de perfectionare aspecialiştilor de diferit profil;

• Cursuri de limbi moderne;•

Consultarea agenţilor economici privind problemele im-pozitării;

Servicii de expertiz ă

• Confirmarea existenţei producerii mărfurilor, stabilireaproducătorului;

• Determinarea ţării de origine a mărfurilor;•

Expertiza calităţii, totalităţii şi stării tehnice a mărfurilor;• Evaluarea valorii mărfurilor şi averii;• Analiza şi evaluarea averii imobiliare (inclusiv a tere-

nurilor agricole), a mijloacelor de transport şi a utilajului în funcţie de starea lor (inclusiv în caz de moştenire,donaţie, vânzare-cumparare, punere în gaj şi accidente);

• Arbitrajul internaţional de pe lângă Camera de Comert şiIndustrie a Republicii Moldova ofer ă servicii de arbitraj,

conciliere, consultantă procedurală, cooperare interna-ţională şi soluţionează litigii ce rezultă din raporturile ceinclud orice tranzacţie comercială privind furnizareamărfurilor sau serviciilor, schimbul de mărfuri sau serviciietc.

Asociaţia Obştească Centrul Pentru Iniţiativa Privată

Asociaţia Obstească Centrul Pentru Iniţiativa Privată este oorganizaţie neguvernamentală constituită pentru a facilita promo-varea şi susţinerea iniţiativelor private în dezvoltarea businessului,accesarea pieţelor interne şi externe, dezvoltarea programelor şiproiectelor de cooperare transfrontalier ă în domeniul economic.Centrul ofer ă o gamă variată de servicii:

Iniţierea afacerilor cu diverse variante de dezvoltare.

Înregistrarea întreprinderilor mixte (cu capital str ăin). Înregistrarea întreprinderilor cu diverse forme organi-zatorico–juridice.



40

Suport în înregistrarea Mărcii Comerciale. Suport în elaborarea Codului cu bare. Elaborarea Planurilor de afaceri. Ajutor practic în întocmirea contractelor şi documentelor

ce ţin de activitatea de secretariat a întreprinderilor. Informaţii de business şi recomandări. Facilitarea comercializării producţiei agricole prin inter-

mediul Bursei Agricole „AGRAVISTA”. Servicii de consultanţă şi informare de ordin tehnologic,

economic şi marketing. Servicii de intermediere. Efectuarea analizei economice. Partenerii locali, naţionali şi internationali ai Asociaţiei

Obstesti Centrul Pentru Iniţiativă Privată

2.4. Proprietatea intelectuală

În Republica Moldova există un cadru legislativ specialpentru reglementarea rela

ţiilor de natur

ăpropriet

ăţii intelectuale.

Ţn acest scop a fost creată Agenţia de Stat pentru ProprietateaIntelectuală (AGEPI) ca organul guvernamental specializat,investit cu dreptul de a acorda protecţia obiectelor de proprietateintelectuală, care va asigur ă înregistrarea şi evidenţa rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării,va elabora şi executa programe de implementare a proprietăţiiintelectuale, de stimulare a activităţii în sfera ştiinţei şi inovării.

•

AGEPI reprezintă Republica Moldova în OrganizatiaMondială pentru Proprietatea Intelectuală, în alte organi-zaţii internaţionale şi interstatale pentru protecţia proprie-tăţii intelectuale, întreţine şi dezvoltă relaţii de colaborareşi cooperare cu ele, precum şi cu instituţiile de profil dinalte state.

• AGEPI este independenţă în adoptarea de hotărâri pri-vind protecţia juridică a a obiectelor de proprietate inte-

lectuală.• AGEPI eliberează, în numele statului, titluri de protecţie a

obiectelor de proprietate intelectuală.



41

2.5. Proprietatea

Constituţia Republicii Moldova stipulează ca în Republica

Moldova este ocrotită proprietatea altor state, a organizaţiilor internaţionale, a cetăţenilor str ăini şi a apatrizilor, iar investiţiilepersoanelor fizice şi juridice, inclusiv str ăine sunt inviolabile.Articolul 46 al Constitutiei Republicii Moldova stipulează că:

• Dreptul la proprietate privată şi creanţele asupra statuluisunt garantate.

• Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza deutilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi

prealabilă despăgubire.• Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.• Caracterul licit al dobândirii se prezumă.• Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.

Aspectele legate de proprietate sunt reglementate deLEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la proprietateNr.459-XII din 22.01.91. Dreptul de proprietate în Republica

Moldova este recunoscut şi ocrotit de lege. Republica Moldovaexistă trei tipuri de proprietate:

privată, colectivă, inclusiv colhoznică, de stat.

Stabilirea de către stat, sub orice formă, a unor restrictii sauavantaje în exercitarea dreptului de proprietate în funcţie de tipul

de proprietate nu se admite. În Republica Moldova se admite funcţionarea tipurilor deproprietate în diferite forme organizatorice:

1. individuală;2. familială;3. cooperatistă;4. a societăţii pe acţiuni;5. a societăţilor economice, a intreprinderii şi instituţiei de stat,

6. municipală;7. organizatiilor şi miscărilor obştesti;8. a organizatiilor religioase;



42

9. mixtă, inclusiv cu participarea cetaţenilor şi apersoanelor juridice din alte state;

10. alte forme de proprietate care nu sunt interzise de lege.

Relaţiile funciare în Republica Moldova sunt reglementatede Constituţie, Codul civil, Codul funciar, precum şi de alte actelegislative şi normative, adoptate în conformitate cu acestea. Dacă un acord internaţional, la care este Republica Moldova este parte,conţine alte prevederi decât cele cuprinse în legislaţia funciar ă aRepublicii Moldova, se aplică prevederile acordului internaţional.

Proprietari ai terenurilor pot fi persoane fizice şi juridiceautohtone, str ăine, precum şi persoane f ăr ă cetăţenie. Terenurile

se împart în următoarele categorii:• Terenuri cu destinaţie agricolă;• Terenuri în intravilanul localităţilor;• Terenuri cu destinaţie industrială, transport şi alte

destinaţii speciale;• Terenuri din fondul civic;• Terenuri din fondul acvatic;•

Terenuri din fondul de rezervă.Destinaţia terenului se stabileşte de organul public local din

circumscripţia căruia face parte terenul respectiv. Schimbareadestinaţiei terenului poate avea loc doar prin decizia organuluipublic local la acordul Guvernului. Evidenţa terenurile agricole esteţinută în cadastrul public funciar.

Cu unele excepţii stabilite de legislaţie persoanele fizice şi juridice str ăine au aceleaşi drepturi ca şi cetaţenii RM în privinţaprocur ării terenurilor precum şi in privinţa drepturilor asupra lor.Totuşi, terenurile cu destinaţie agricolă şi cele din fondul silvic potfi vândute numai persoanelor fizice şi juridice autohtone.

2.6. Real estate

Costul apartamentelor de pe piaţa secundar ă din cele maiimportante oraşe din Republica Moldova, Bălţi, Ungheni, Orhei,Cahul, a crescut simţitor. Scumpirea apartamentelor în aceste



43

zone este determinată de mai mulţi factori, în primul rând, cerereatot mai mare de locuinţe care corespund unui grad de confortridicat. În aceste condiţii, apartamentele în blocurile de tip vechi,consolidate şi modernizate, ajung să coste de câteva zeci de orimai mult decât acum 4-5 ani. Acest lucru se întâmplă, totodată, pefondul unei oferte reduse de construcţii noi în aceste oraşe. În aldoilea rând, preţul apartamentelor noi este foarte mare încomparaţie cu puterea de cumpărare, în scădere, tendinţa gene-rală a cererii de apartamente fiind orientată şi în continuare, sprecapitală. Preţul imobilelor de pe piaţa secundar ă din principaleleoraşe ale Republicii Moldova variază în prezent între 400 şi 550

de euro pentru un metru pătrat, adică preţul cu care putea fiprocurată o locuinţă, pe piaţa principală în Chişinău, în anii 2005-2006. În cele două oraşe, situate în apropierea frontierei cuRomânia, Cahul şi Ungheni, costul unui apartament cu o singur ă camer ă în blocurile vechi variază între 17 şi 22 mii de euro, cu 2camere, între 23 şi 26 de mii euro, cu 3 camere între 24 şi 34 miide euro, iar cele cu 4 camere, între 35 şi 45 mii de euro. Pe piaţaimobiliar ă principală din aceste oraşe, preţul unui apartament cu o

singur ă camer ă variază între 22 şi 26 mii de euro, cu 2 camere, între 28 şi 32 mii de euro, cu 3 camere, între 36 şi 45 mii de euro,iar cu 4 camere, între 45 şi 58 mii de euro. Surprinzător, înmunicipiul Bălţi, preţurile nu difer ă substanţial faţă de cele două oraşe, preţul apartamentelor fiind chiar mai mic pe alocuri, iar înOrhei, după ce au înregistrat o creştere în anii 2005-2006,preţurile au atins media preţurilor de piaţă din Bălţi şi Cahul.Potrivit agenţiilor imobiliare locale, tranzacţiile de vânzare-cum-părare a locuinţelor în blocurile de tip vechi vor continua să crească. Ei apreciază că în cazul în care companiile de construcţiinu vor veni cu oferte avantajoase în aceste regiuni, iar preţurilepentru un metru pătrat va continua să crească, puterea decumpărare va scădea, crescând astfel riscul unei crize pe piaţaimobiliar ă în aceste regiuni. Piaţa secundar ă din Chişinău însă, înultimele 9 luni, nu a înregistrat schimbări semnificative. În medie,

metrul pătrat pentru un apartament cu o singur ă camer ă, este de680-750 euro, în funcţie de locaţie, cu două camere, 630-700euro, iar cu trei camere, 570-650 euro. Dinamica interesului pentru



44

piaţa imobiliar ă din Ungheni şi Cahul a crescut la începutul anuluitrecut, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.Principala cauză a fenomenului a fost proiectul de lege adoptat înluna februarie 2007 de către Parlamentul European, prin carecetăţenii statelor vecine cu ţările membre ale Uniunii Europene,care fac dovadă că au viză de reşedinţă şi au un imobil înproprietate în zona de frontier ă, vor primi aşa-numita „L viza”, vor putea călători liber în spaţiul comunitar.Totuşi, după cum esti-mează mai mulţi exper ţi, piaţa de credite, încă insuficient dezvol-tată, creditul ipotecar, prea puţin r ăspândit şi având termene derambursare relativ mici şi dobânzi foarte mari, sunt principalele

motive ale exploziilor de preţuri imobiliare din Republica Moldova.



45

3. Relaţii externe

3.1. Investiţii str ăine

3.1.1. Cadru legal

Legea cu privire la investiţii reprezintă cadrul legal pentruinvestiţiile str ăine în Republica Moldova. Legea defineşte in-vestiţiile str ăine, asigur ă garantarea şi repatrierea profitului, şiprotejează investiţiile str ăine. Legea cu privire la investiţii înactivitatea de întreprinzător permite investiţii str ăine în toatesectoarele economiei. Unicele restricţii ţin de interesul statului,politica anti-monopol, standardele privitor la protecţia mediului,sănătatea populaţiei, sectorul social şi normele morale.

Alte legi importante care vizează investiţiile str ăine sunt :• Legea cu privire la proprietate;

• Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;• Legea cu privire la Societăţile pe acţiuni,• Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului

business;• Legea instituţiilor financiare;• Legea cu privire la franchising şi Codul fiscal.

Cadrul juridic

(1) Investiţiile în Republica Moldova sunt reglementate deConstituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de alte legi şiacte normative, precum şi de tratatele internaţionale la careRepublica Moldova este parte.

(2) In cazul în care prevederile tratatelor internaţionale lacare Republica Moldova este parte, difer ă de cele ale prezentei

legi, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.(3) Sub incidenţa prezentei legi nu cad raporturile aferenteefectuării investiţiilor de către organizaţii necomerciale (cu scop



46

nelucrativ) pentru atingerea unor scopuri social-utile, inclusiveducaţionale, filantropice, de sponsorizare, ştiinţifice şi religioase.

Aceste raporturi sunt reglementate de legislaţia respectivă

a Republicii Moldova.

Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principalesemnifică: investiţie - totalitate de bunuri (active) depuse înactivitatea de întreprinzator pe teritoriul Republicii Moldova,inclusiv pe baza contractului de leasing financiar, pentru a se

obţine venit (în redacţia Legii Nr.60-XVI din 28 aprilie 2005); investiţie (cheltuieli) capitală - cheltuieli efectuate de către

investitor în legătur ă cu procurarea şi/sau îmbunătăţireaactivelor pe termen lung, care nu se atribuie la rezultateleperioadei curente, dar urmează a fi capitalizate (atribuite lamajorarea valorii activelor pe termen lung) (introdusă prinLegea Nr.10-XV din 17 februarie 2005);

investiţie str ăină - investitie efectuată de un investitor str ăin înactivitatea de întreprinzător desf ăşurată în Republica Moldova,inclusiv veniturile provenite din investiţia să se reinvestească în Republica Moldova;

activitate investitională - activitate de efectuare a investiţiei şide desf ăşurare a activităţii de întreprinzător în legătur ă cuaceastă investiţie pentru a se obţine venit;

autoritate publică - structura organizatorică sau organ, insti-

tuite prin lege sau printr-un alt act administrativ normativ, careacţionează în regim de putere publică în scopul realizării unuiinteres public;

diferend investiţional - neinţelegere sau dezacord care apare între investitor şi autorităţile publice cu privire la investitii,inclusiv cu privire la:

a) activitatea investiţională;

b) nterpretarea unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, al altor legi ale Repu-blicii Moldova sau al dreptului internaţional;



47

c) orice acord la care Republica Moldova şi investitorulsunt părti; investitor - persoana fizică sau juridică înca-drată în activitatea investitională pe teritoriul RepubliciiMoldova;- investitor str ăin - persoana încadrată în activitatea

investitională din Republica Moldova care poate fi:- persoana fizică cetăţean str ăin cu reşedinţa perma-

nentă în alt stat sau apatrid cu resedinţa per-manentă în str ăinătate;

- persoana juridică, formată în conformitate cu legis-laţtia unui alt stat, având sediu în acel stat sau per-soana juridică având sediu, administraţie centrală sau loc principal de activitate înregistrat în alt stat;

- organizaţie sau asociaţie creată în urma unui tratat între state ori alte subiecte de drept internaţional.

Formele investiţiilor

(1) Investiţia poate avea forma de:a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile

şi imo-

bile, precum şi alte drepturi reale;b) orice drept acordat în baza legii sau contractului, orice

licenţa sau autorizaţie acordată în conformitate culegislaţia în vigoare, inclusiv concesiuni de cercetare,cultivare, extragere sau explorare a resurselor naturale;

c) drepturi derivate din actiuni, păr ţi sociale sau alte formede participare în societăţi comerciale;

d) mijloace băneşti;e) drepturi de creanţe monetare sau alte forme de obligaţiifaţă de investitor ce au valoare economică şi financiar ă;

f) drepturi de proprietate intelectuală: dreptul asupraobiectelor de proprietate industrială (brevete de inventii,modele de utilitate, mărci de produs şi mărci de servi-ciu, denumiri de firmă, denumiri de origine ale produse-lor, desene şi modele industriale, brevete pentru soiuri

de plante, topografii ale circuitelor integrate), dreptul deautor şi drepturile conexe, secretul comercial (know-how), goodwill.



48

(2) Forma în care bunurile sunt investite sau modificarea acesteiforme nu afectează caracterul lor de investiţie.

(3) Venitul obţinut din investiţii depus pentru desf ăşurarea activi-

tăţii de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova se consider ă investiţie.

(4) Investitorii autohtoni fac investitii sub formă de mijloace băneştinumai în moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitoriistr ăini şi în altă valută convertibilă.

PRINCIPIILE EFECTUĂRII INVESTIŢIEI

Libertatea efectuării investiţiilor

(1) Investitorii î şi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul RepubliciiMoldova în toate domeniile activităţii de întreprinzator, în condiţiilelegislatiei în vigoare, dacă respectă interesele securităţii naţionale,prevederile legislatiei antimonopol, normele de protecţie a mediu-lui înconjur ător, de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi ordinea

publică.(2) Republica Moldova asigur ă, în conformitate cu legislatia învigoare, cu tratatele internaţionale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor la care Republica Moldova este parte,un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă a tuturor investiţiilor, indiferent de forma lor.

Nediscriminarea investiţiilor

(1) În Republica Moldova investiţiile nu pot fi supuse discriminării în functie de cetăţenie, domiciliu, reşedinţă, loc de înregistrare saude activitate, stat de origine al investitorului sau al investiţiei saudin orice alt motiv.

(2) Investitorilor li se acordă condiţii echitabile şi egale de acti-

vitate, care exclud aplicarea de măsuri discriminatorii ce ar puteaimpiedica dirijarea, operarea, întreţinerea, folosirea, fructificarea,achiziţionarea, extinderea sau dispunerea investiţiilor.



49

(3) Orice facilitate acordată, în conformitate cu legislatia în vi-goare, investitorilor pentru a contribui la realizarea politicii regio-nale, structurale, de mediu, de cercetare şi de dezvoltare promo-

vate de stat sau orice facilitate acordată unui investitor pentrupromovarea investiţiilor sale ce nu contravine prevederilor acordu-rilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi serespectă şi nu constituie obiect al discriminării.

Transparenţa

(1) Actele legislative şi normative care pot afecta în mod direct sau

indirect investiţiile se dau publicităţii în conformitate cu legislaţia invigoare.

(2) Autorităţile publice care intenţionează să elaboreze sau careelaborează noi politici investiţionale trebuie să organizezeconsultări publice înainte de implementarea acestor politici, să lepublice ori să le facă publice împreună cu notele explicative încazul în care ele se implementează deja.

(3) Autoritătile publice sunt obligate să r ăspundă oricăror adresărişi să furnizeze, la cererea oricărui investitor, informaţii privindinvestiţiile sau orice altă informaţie care afectează investiţiile şiactivitatea investitională pe teritoriul Republicii Moldova.

Respectarea obligaţiilor de către investitori

(1) Investitorii sunt obligati să desf ăşoare activitate investitională în conformitate cu acordurile internaţionale la care RepublicaMoldova face parte, cu prezenta lege şi cu alte legi în vigoare, custandardele (normele, regulile etc.) adoptate în condiţiile legii.

(2) Investitorii, inclusiv cei str ăini, sunt obligati să îndeplinească cerinţele legitime ale autorităţilor publice.

(3) În caz de încălcare a legilor, a obligaţiilor contractuale, investi-

torii poartă r ăspundere în conformitate cu legislaţia RepubliciiMoldova.PROTEJAREA INVESTIŢIILOR



50

Garanţia respectării drepturilor investitorului

(1) Autorităţile publice sunt obligate să respecte drepturile investi-torilor acordate de lege.

(2) In cazul vatămării unui drept al investitorului de către o autori-tate publică, acesta este îndreptăţită să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei.

Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor alteacţiuni similare

(1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efectsimilar care privează, în mod direct sau indirect, investitorul detitlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţiacazurilor prevăzute la alin.(2).

(2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decât înurmătoarele condiţii întrunite cumulativ:

a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică;b) întreruperea nu este discriminatorie;c) întreruperea se efectuează cu o dreaptă şi prealabilă

despăgubire.

(3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc înconformitate cu legislaţia privind exproprierea pentru cauza deutilitate publică.

Garanţia repar ării prejudiciului

(1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare,de dreptul la reparaţia prejudiciului cauzat prin încălcareadrepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi inte-rese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte actiuni nelegi-time ale acesteia.

(2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a preju-diciului la momentul survenirii.



51

(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor caurmare a îndeplinirii unei dispozitii a autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii ori a îndepli-nirii necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoana cufuncţie de r ăspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute delegislaţia în vigoare a Republicii Moldova, inclusiv de prezentalege, va fi reparat din contul autorităţii publice vinovate.

(4) Despăgubirea se plăteşte investitorului în valută în care a fostefectuată investiţia sau în orice altă valută convertibilă dacă in-vestiţia a fost efectuată în valută convertibilă.

Garanţii suplimentare

Autorităţile publice pot acorda, în limitele competeţei şi în confor-mitate cu legislaţia în vigoare, garanţii suplimentare investitorilor,inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţiaorganelor respective.

DIFERENDELE INVESTIŢIONALE

Soluţionarea diferendelor investiţionale

(1) Diferendele investiţionale trebuie solutionate pe cale amiabilă.

(2) In cazul nesoluţionării pe cale amiabilă, diferendul se supunesoluţionării instantei judecătoreşti competente a RepubliciiMoldova sau, de comunul acord al părtilor, unei judecăţi arbitrale

(arbitrajul ad-hoc sau arbitrajul instituţionalizat).(3) Dacă au convenit ca diferendul să fie soluţionat în arbitraj,păr ţile confirmă acest fapt in mod expres, mentionând, dupa caz,regulile procedurale alese, în conformitate cu legislaţia RepubliciiMoldova cu privire la judecata arbitrală.

(4) Dacă păr ţile au convenit ca diferendul să fie soluţionat înarbitrajul ad-hoc, la stabilirea regulilor procedurale se iau în

considerare:a) Regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentruDreptul Comer ţului Internaţional (Regulile UNCITRAL);



52

b) Regulile de arbitraj ale Camerei Internaţionale de Co-mer ţ din Paris, aprobate la 1 ianuarie 1988 (Regulile ICC);

c) alte principii, norme, reguli stabilite de către păr ţi.

(5) In cazul în care părtile au convenit ca diferendul să fiesoluţionat în arbitraj institutionalizat, se ţine cont de tratateleinternaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv de:

a) Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea sentin-ţelor arbitrale str ăine, încheiată la New York la 10 iunie1958;

b) Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţio-nal, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961;

c) Aranjamentul cu privire la aplicarea Convenţiei euro-pene de arbitraj comercial internaţional, întocmit laParis la 17 decembrie 1962.

(6) Litigiile de muncă dintre administraţia intreprinderii cu investiţiistr ăine şi lucr ătorii acesteia se examinează în conformitate culegislaţia Republicii Moldova dacă în contractele individuale demuncă nu se prevăd alte condiţii pentru lucr ătorii str ăini.

DISPOZITII SPECIALE PRIVIND INVESTITORII STRĂINIŞI INVESTITIILE STRĂINE

Intreprinderile cu investitii straine, asociaţiile acestora

(1) In Republica Moldova pot fi înfiintate intreprinderi cu investitiistr ăine sub formă de intreprinderi mixte şi intreprinderi cu capital

str ăin.(2) Intreprindere mixtă este intreprinderea, înfiintată în confor-mitate cu legislaţia Republicii Moldova, al cărei capital social estecompus partial din investitii str ăine.

(3) Intreprindere cu capital str ăin este intreprinderea, înfiinţată înconformitate cu legislaţia Republicii Moldova, al cărei capital socialeste compus exclusiv din investiţii str ăine.

(4) Intreprinderea cu investiţii str ăine are dreptul să înfiinţezeasociaţii şi organizaţii internaţionale, să facă parte din asociaţii şiorganizaţii internaţionale.



53

Inregistrarea, desf ăşurarea activităţii şi dizolvareaintreprinderii cu investiţii str ăine

(1) Procedura de înregistrare, de desf ăsurare a activităţii şi dedizolvare a intreprinderii cu investiţii str ăne este similar ă proceduriide inregistrare, de desf ăşurare a activităţii şi de dizolvare a intre-prinderii autohtone şi se realizează în conformitate cu legislaţia învigoare a Republicii Moldova.

(2) Pentru reinregistrarea intreprinderii cu invesţii str ăine seprezintă actele prevăzute de legislaţie pentru înregistrarea de stata întreprinderilor şi organizaţiilor.

(3) Intreprinderea înfiinţată f ăr ă investitii str ăine cumparată integralde un investitor str ăin obtine, conform legislatiei in vigoare, statutde intreprindere cu capital str ăin.

(4) Dacă investitorul str ăin cumpăr ă părti sociale (actiuni) aparti-nând unei intreprinderi înfiinţate anterior f ăr ă investitii str ăine,aceasta obţine, conform legislaţiei în vigoare, statut de intreprin-dere mixtă.

Filialele şi reprezentantele

(1) Intreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizatiileinternaţionale au dreptul să înfiinţeze în Republica Moldova filialeşi reprezentanţe comercial-economice.

(2) Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şiale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii

Moldova obţin statut de intreprindere apartinând integral investi-torilor str ăini de la data înregistr ării lor în modul stabilit la art.18.

(3) Reprezentantele intreprinderilor nerezidente se inregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislatiei în vigoare, f ăr ă drept de persoană juridică şi f ăr ă dreptul de a desf ăşura activitateeconomică.

(4) Intreprinderile cu investiţii str ăine au dreptul să înfiinteze, dacă

faptul acesta este prevăzut în documentele lor de constituire, filialeşi reprezentanţe comercial-economice atât în tar ă, cât şi în str ăi-nătate.



54

(5) Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova deintreprinderi rezidente cu investiţii str ăine nu sunt persoane juri-dice.

Asigurarea socială şi asistenţa socială

(1) Asigurarea socială şi asistenţa socială se acordă lucr ătorilor intreprinderii cu investiţii str ăine în conformitate cu legislaţiaRepublicii Moldova. Intreprinderea poate transfera contribuţii înfondul de asigurare socială doar pentru salariaţii str ăini care aumanifestat dorinţa de a beneficia de asistenţă medicală şi socială

în Republica Moldova. Această dispoziţie este aplicabilă şi în cazul depunerii contribuţiilor în fondul de pensii, conform legislaţiei Republicii Moldova.

(2) Contribuţiile de asigur ări sociale şi asistentă socială a lucr ăto-rilor din intreprinderile cu investiţii str ăine se fac în conformitate cutarife unice, în moneda natională a Republicii Moldova.

Transferul de mijloace băneşti şi de bunuri

obţinute din investiţie str ăină

(1) Mijloacele bănesti şi bunurile obtinute din investiţie straină,după onorarea obligaţiilor fiscale, sunt utilizabile şi transferabile peteritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei. Investitorii str ăinibeneficiază de dreptul de a converti liber moneda naţională aRepublicii Moldova în valută str ăină şi viceversa în conformitate culegislaţia Republicii Moldova.

(2) Mijloacele băneşti şi bunurile prevăzute la alin.(1) includ înspecial:

a) profiturile, dobânzile, dividendele şi alte venituri curente;b) sumele obţinute în baza de contract, inclusiv împrumu-

turile rambursate şi dobânzile aferente;c) redeventele, încasările şi alte sume, provenite din

drepturile de proprietate intelectuală prevăzute la art.4

alin.(1) lit.f);d) compensaţiile (despăgubirile) prevăzute de legislaţia în

vigoare a Republicii Moldova, inclusiv de prezenta lege;



55

e) sumele care se plătesc în urma solutionării unui litigiu;f) salariile şi onorariile personalului angajat din str ăinătate

căruia i se încredintează să lucreze în legătur ă cuinvestiţiile f ăcute pe teritoriul Republicii Moldova, înmărimea şi în modul stabilite de legislatia RepubliciiMoldova;

g) sumele şi obiectele care constituie investiţile obţinutesau r ămase după dizolvarea intreprinderii;

h) sumele obţinute de investitor din vânzarea sau expro-prierea investitiilor.

(3) In conformitate cu prezenta lege, mijloacele bănesti prevăzute

la alin.(1) şi (2) pot fi convertite şi transferate prin intermediulbăncilor autorizate din Republica Moldova prin proceduri stabilitede legislaţia Republicii Moldova.

(4) Mijloacele bănesti se convertesc la cursul de schimb al bănciiautorizate din Republica Moldova.

(5) Investitorii str ăini au dreptul să treacă peste hotarele RepubliciiMoldova veniturile lor r ămase după onorarea obligaţiilor fiscale

sau o parte din venituri sub formă de produse achiziţionate pepiaţa internă a Republicii Moldova dacă aceasta nu contravinelegislaţiei Republicii Moldova.

Regimul bunurilor imobile

Investitorii str ăini pot dobândi, în conformitate cu legislaţiaRepublicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile

de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia terenurilor cudestinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic, pentru a desf ăşuraactivitate de intreprinzător.

Garanţia recunoaşterii dreptului de subrogaţie

Republica Moldova recunoaşte cesiunea, către un alt stat saupersoana juridică str ăină, a drepturilor investitorului str ăin asuprainvestiţiilor acestuia efectuate pe teritoriul său.



56

3.1.1.1. Investi ţ iile str ăine directe (ISD)

În anul 2006, Camera Înregistr ării de Stat de pe lângă

Ministerul Dezvoltării Informaţionale a înregistrat 835 întreprindericu învestiţii str ăine, cu peste 100 mai mult decât în anul 2005.Valoarea capitalului investit a constituit cca $17 mln., faţă de $10mln., în 2005. Cele mai multe firme de investiţii au fost din Turcia,Italia, România, Ucraina şi Rusia. Din anul 1992 şi până la fineleanului 2006, s-au înregistrat în R. Moldova 5254 firme cuparticipare str ăină. Capitalul investit este în valoare de circa $1,78mlrd. şi provine din peste 60 ţări.

În R. Moldova activează 689 firme cu capital din România(valoarea capitalului investit - $71 mln. ), 526 cu capital rus ($103mln.), 262 cu capital german ($74 mln.), 45 cu capital spaniol($1,05 mlrd.), 20 cu capital danez ($49 mln.), 111 cu capitalfrancez ($10 mln.), 459 cu capital italian ($9 mln.), 296 cu capitaldin SUA($37mln.).

Principalele argumente pentru atragerea investiţiilor str ăinesunt urm

ătoarele:

Moldova reprezintă un mic pod între civilizatiile Europeişi cele ale ţărilor CSI;

For ţa de muncă educată (vorbitoare de limba romană,rusa engleza şi franceza), calificată şi la un cost foartescăzut (cca 80-100 Euro salariu mediu lunar);

O rata scazută a criminalităţii şi a actelor teroriste; Creştere economică stabilă în ultimii 7 ani ( rata de

creştere economică de cca 7% anual); Creştere permanentă a exportului; Acorduri de liber schimb cu toate ţările membre CSI; Regim preferenţial de export, f ăr ă taxe vamale, pentru

majoritatea produselor, în ţările membre ale UE, bene-ficiind de GSP+ din ianuarie 2006 şi preferinţe comer-ciale autonome (din a 2-a jumătate a anului 2007);

Ca membr ă

a OMC, Moldova beneficiază

de preferinţe

comerciale privind scutirea de taxe vamale la exportulsau în Elvetia, SUA şi Japonia;



57

Dintre iniţiativele şi facilităţile fiscale se pot menţiona:- Rata taxei de corporatie relative redusă de numai 15%,

cu scutire de la plata taxei în propor ţie de 50% timp de5 ani pentru un capital investit de peste 250 mii USD;

- scutire de la plata taxei în propor ţie de 100% timp de 3ani ptr capitalul investit ce este cuprins între 2,0 milUSD şi 10,0 mil USD şi

- scutire în propor ţie de 100% timp de 4 ani pentru uncapital investit de peste 10 mil USD;

Legea investiţiilor str ăine care prevede, de asemenea, olibertate de investiţii în orice domeniu şi în orice zonă, se aplică în

mod nediscriminatoriu (investitorii str ăini şi cei autohtoni avânddrepturi egale) şi protejează investitorii str ăini împotriva expropieriişi naţionalizării.

Dintre sectoarele prioritare pentru investiţii, selectate deexper ţii proiectului TACIS, sunt menţionate vinurile şi băuturilealcoolice, agricultura şi industria alimentar ă, industria textilă,industria electronică şi a tehnologiei informaţiei. Aceste sectoareprezintă unele particularităţi şi avantaje, fiind sectoare traditionale

ale economiei naţionale care utilizează tehnologii moderne, for ţade muncă cu experienţă şi bine calificată, constituie priorităţi aleguvernului şi reprezintă sectoarele care furnizează majoritateaproduselor la export.

Investiţiile în R. Moldova pot fi: greenfield (investiţie înce-pând de la zero), prin cumpărarea unei firme existente sau prinparticiparea la programul de privatizare.

În ceea ce priveşte topul firmele str ăine investitoare, s-auevidenţiat următoarele:1. Gazprom (Rusia), în domeniul distribuţiei gazului;2. Union Fenosa (Spania), în domeniul distribuţiei energiei;3. Lafarge (Franta), în domeniul materialelor de construcţii;4. France Telecom, în domeniul telecomunicaţiilor;

5. Fintur Holding(Olanda), în domeniul telecomunicaţiilor;6. Metro Group ( Germania), în domeniul supermarket-urilor;7. Azpetrol(Azerbaijan), în domeniul produselor petroliere;



58

8. Petrom (Romania), în domeniul produselor petroliere;9. Lukoil Europe Ltd.(Marea Britanie), în domeniul produselor

petroliere;

10. Wnisef (SUA), în domeniul ind. alimentare, sticlei şi a secto-rului bancar;11. Societe Generale (Franta), în domeniul bancar;12. Gruppo Veneto(Italia),în domeniul bancar;13. QBE ( Australia), în domeniul asigur ărilor;14. Sudzuker (Germania), în ind. zahărului;15. Stielmann, în ind. confecţiilor textile.

Constrângerile cu care se confruntă investitorii str ăini pepiaţa R. Moldova, pot fi grupate astfel:

Tratamentul naţ ional:

- restricţia intreprinderilor cu capital str ăin în achizitio-narea terenurilor cu destinaţie agricolă;

- necesitatea obţinerii asigur ării obligatorii de asistenţa

medicală de către cetatenii str ăini şi apatrizi aflaţitemporar pe teritoriul R. Moldova;

Statul de drept:

- practica modificării legislatiei ca urmare a unor abuzuriizolate;

- lipsa independenţei instanţelor judecătoreşti şi a proce-sului de selectare a judecătorilor;

- lipsa însoţirii deciziilor judecătoresti de argumentareanecesar ă;

Concurenţ a:

- lipsa de transparenţă a activităţilor Agentiei Nationalepentru Concurenţa, inclusiv a metodologiei şi instru-mentelor utilizate pentru detectarea şi monitorizarea

actiunilor anti-concurentă;- subvenţionarea datoriilor intreprinderilor de stat.



59

Imixtiunea statului:

- existenţa Legii ce reglementează preţurile şi termeniicontractuali pentru participanţii pe piaţa agricolă,

- existenta unor libertăţi constituţionale în cadrul regle-mentării comunicaţiilor electronice.

Politica fiscal ă:

- lipsa unei scheme eficiente de restituire a TVA;- interzicerea agenţilor economici de a emite facturi

fiscale proprii;- lipsa unui cadru coerent de acordare a facilităţilor

fiscale privind investiţiile;- aplicarea dublei impuneri în cazul transfer ării profitului;- impozitarea indemnizaţiei de detaşare, a cheltuielilor de

cazare şi de transport în cazul detaşărilor internaţio-nale;

- lipsa legislaţiei prin care să se prevadă ca subiectulimpunerii este propietarul obiectului contractului de

locaţie, dacă nu sunt alte prevederi în contract;- interdicţia decontărilor prin persoane ter ţe.

Povara administrativ ă

- nerespectarea de către autorităţi a prezumţiei nevinovăţiei;- solicitarea unui număr foarte mare de rapoarte şi dări

de seama;- cererea de certificate de securitate dublează condiţiile

pentru eliberarea autorizaţiei tehnice;- suprapunerea controalelor din partea organelor de

inspecţie;- lipsa unei singure Autorităţi Naţionale responsabile de

siguranţa alimentelor.

Facilitarea comeţ ului

- nerecunoaşterea validităţii pe teritoriul R. Moldova acertificatelor veterinare/igienice/de calitate, eliberate destatele membre ale UE;



60

- lipsa standardelor europene şi supr ăpunerea funcţiilor Serviciului Veterinar de Stat, a Seviciului Sanitaro-epidemiologic şi a Seviciului de Standardizare şi Metro-

logie.

Relaţ iile de Munc ă

- existenţa grilei tarifare şi lipsa conceptului de salariuminim pe economie;

- lipsa unor prevederi coerente care să reglementezerelaţiile dintre salariat şi angajator, inclusiv aspecte ca:demisia, concedierea, concediul de maternitate, vârsta

de pensionare, munca suplimentar ă, perioada de proba,concedii anuale, compensatii în caz de lichidare, etc.

Infrastructura şi securitatea energetică - lipsa unei strategii guvernamentale pentru atragerea

sectorului privat, inclusiv a companiilor str ăine, laconstrucţia, modernizarea şi gestionarea drumurilor naţionale;

- lipsa de reglementări tehnice şi standarde naţionalecompatibile cu standardele UE pentru bio-combustibili.

Cooperarea transfrontalier ă

Un instrument modern de stimulare a activităţii de intre-prinzător şi de impulsionare a schimburilor comerciale externe între tări, este cooperarea transfrontalier ă.

Acest instrument este utilizat de Uniunea Europeană pentrua stimula relaţiile de cooperare între anumite regiuni ale statelor membre, precum şi între regiuni ale UE (sau ţărilor candidate) şiale statelor limitrofe.

În cazul Republicii Moldova au fost stabilite câteva directiide cooperare transfrontalier ă după cum urmează:

- cooperarea multilaterală în cadrul Euroregiunii “Prutul

de Sus” din care fac parte judeţele Suceava, Botosanidin Romania, raioanele din fostele judeţe Edinet şi Băltidin Republica Moldova şi regiunea Cernauţi din Ucraina;



61

- cooperarea în cadrul Euroregiunii “Dunărea de Jos” dincare fac parte judeţele Galaţi, Br ăila, Tulcea dinRomânia, raioanele din fostele judeţe Cahul, Cantemir din Republica Moldova şi regiunea Odessa din Ucraina;

- cooperarea în cadrul Euroregiunii “Prut-Siret-Nistru” dincare fac parte judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ din Româniaşi 18 raioane care au apar ţinut fostelor judeţe Ungheni,Lapusna, Orhei, Soroca, Chişinău din Republica Moldova.

Volumul investiţiilor str ăine directe pe cap de locuitor înRepublica Moldova a atins nivelul unor state din CSI, respectiv116,4 USD, estimativ pentru 2007. Însă acest indicator este mult

mai mic în comparaţie cu noile state-membre ale UE.Cota investiţiilor str ăine în capitalul băncilor moldovene aatins 65,61 la sută, la finele luni octombrie, şi s-a majorat cuaproape 3 puncte procentuale de la începutul anului. Desiinvestiţiile de peste hotare a atins o cota record, creşterea a fostmai mică comparativ cu anul precedent când aceasta a constituit12 puncte procentuale. Creşterea cotei investiţiilor str ăine încapitalul băncilor din R. Moldova în anul 2007 s-a produs în

special în urma major ării până la 95 la sută a cotei grupuluifrancez Societe Generale în capitalul acţionar al Mobiasbanca,investirea venitului obţinut de către ExImBank în dezvoltareabăncii precum şi ca urmare a procur ării a 25 la sută din acţiunileFinComBank de către compania de investiţii Horizon Capital.Dublarea volumului investiţiilor str ăine directe în economie. Potrivitdatelor preliminare, investiţiile str ăine au constituit peste 178 mlnUSD şi au crescut de 2,6 ori comparativ cu primul semestru alanului 2006.

Exper ţii independenţi estimează o majorare a investiţiilor până la 400 mln USD, în timp ce FMI spune ca aceasta cifra ar putea atinge 450 mln USD, în 2007. Cea mai mare cota ainvestiţiilor (25%) a revenit construcţiilor, urmată de industrie - 22la sută. Tara cu cele mai mari investiţii este Olanda cu o cotă depeste 21%, Rusia - 11% şi Cipru 9,5%.Conform Biroului Naţional

de Statistică, pe prima poziţie după volumul investiţiilor str ăine înRM, este Olanda cu 21,0%, urmată de Rusia cu 10,6; Italia - 10,2;Cipru - 10,0, Spania 7,8; etc.



62

3.1.1.2. Comer ţ exterior

REGIMUL DE COMERT EXTERIOR AL REPUBLICII MOLDOVA

1. Cadrul juridic intern

Comer ţul exterior în Republica Moldova este reglementat de un şir de acte normative din care cele mai importante sunt: Legea "Cu privire la reglementarea de stat a activităţii

comerciale externe" (nr.1031-XIV din 08.06.2000) (MonitorulOficial, 2000, nr.119 -120, art.838);

Legea “Cu privire la tariful vamal” nr.1380-XIII din 20.11.1997cu modificări operate prin Legea nr. 325-XVI din 03.11.2006,publicate în Monitorul oficial nr. 186-188/869 din 8.12.2006,intrat în vigoare la 1.01.2007.

Sistemul de licenţiere

Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, în prezent pe

baza de licenţe se efectuează:• exportul, importul şi reexportul de:- mărfuri strategice – licenţele sunt eliberate de către Comisiainterdepartamentală de control asupra exportului, reexportului,importului şi tranzitului de mărfuri;• exportul şi importul de:- produse farmaceutice, produse parafarmaceutice, tehnica optică şi instrumente medicale, părti ale acestora, medii de cultur ă preparate pentru dezvoltarea microorganismelor, reactivi chimici,teste de diagnostic, dezinfectanţi, stupefiante şi substante psiho-trope, materiale pentru obţinerea acestora – licenţe eliberate decătre Ministerul Sănătăţii;Informatii suplimentare: Ministerul Sănăt ăţ ii, Direc ţ ia farmacie,

tel: 72 98 29, 72 95 98

Conform prevederilor Legii privind licenţierea unor activităti,Camera de Licenţiere (tel: 54 21 14) are dreptul de licenţiere aurmătoarelor activităţi în domeniul comer ţului exterior:



63

importul şi (sau) comecializarea angro a băuturilor alcoolice,alcoolului etilic şi berii importate;

importul şi (sau) prelucrarea tutunului; importul şi (sau) comercializarea preparatelor chimice şi

biologice pentru protecţia plantelor şi a stimulatoarelor decreştere a plantelor;

colectarea şi (sau) păstrarea şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale

feroase şi neferoase; importul şi (sau) exportul, comercializarea armamentului şi

muniţiilor;

importul şi (sau) comercializarea, depozitarea substantelor şi amaterialelor toxice; importul şi (sau) comercializarea angro sau cu amanuntul a

benzinei, motorinei sau gazului lichefiat.Informatii suplimentare: Camera de Licentiere, tel: 54 21 14

Taxa pe valoarea adăugată

În Republica Moldova mărfurile şi serviciile importate suntsupuse impozitării cu taxa pe valoarea adăugată în cuantum de20% din valoarea mărfurilor în vamă.

Produsele de panificaţie, produsele lactate, medicamenteleşi zahărul sunt supuse TVA în cuantum de 8%, iar gazele naturaleşi gazele lichefiate au TVA de 5%, 0% - pentru tot exportulefectuat de pe teritoriul Republica Moldova, produsele şi serviciileimportate de către misiunile internaţionale conform tratatelor internaţionale.

În anul 2007 au fost scutite de TVA:1. mărfurile, serviciile pentru export;2. toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri;3. energia electrică, energia termică şi apă caldă;4. importul de mărfuri/servicii destinate proiectelor de

asistenţă tehnică;5. lucr ările de construcţii incluse în programele social-economice;



64

6. mărfurile şi serviciile livrate în zonele economice libere;7. serviciile prestate în industria uşoar ă în cadrul contrac-

telor de perfecţionare;8. serviciile din sfera ştiintei şi inovării;9. mărfurile şi serviciile livrate în zona portului liber

Giurgiulesti;10. produsele alimentare şi nealimentare pentru copii;11. materiile prime medicamentoase, materialele şi serviciile

utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor;

Scutiri de taxe vamale: mijloacele de transport folosite la transportul internaţional

de pasageri şi mărfuri; ajutoarele umanitare; mărfurile în regim de tranzit; publicaţii, cărti din domeniul invatamantului, ştiinţei şi

culturii; mărfurile importate pentru comercializare în regim de

duty free; mărfurile/serviciile introduse în zona economică liber ă; utilaje, echipamente, tehnologii din sfera ştiintei şi

inovării; mărfurile introduse în baza unui contract de leasing

internaţional; mărfuri, investiţii în ecadrul portului liber Giurgiulesti.

Accizele

Mărfurile atât indigene, cât şi cele importate sunt supuseaccizelor conform prevederilor Codului fiscal, Titlul IV (Accizele). Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită o dată cuachitarea taxelor vamale.

În cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, obligaţia deachitare a accizelor este valabilă până în momentul repatrieriivalutei şi prezentării documentelor justificative.

Mărfurile supuse accizelor, cum ar fi: cafeaua, caviarul, be-rea, vinul, şampania, alcoolul, articolele din tutun, produsele petro-liere, parfumurile, autoturismele, aparatura electronică, articolele



65

de giuvaiergerie, comercializate, transportate sau depozitate peteritoriul Republicii Moldova sau importate pentru comercializarepe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor procurate dela agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldovacare nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, trebuie obligatoriusă fie marcate cu timbru de acciză.

(1) Accizele nu se achită la importul următoarelor mărfurisupuse accizelor:

a) definite ca ajutoare umanitare (în modul stabilit deGuvern);

b) definite ca asistenţa tehnică, acordată de organizaţii de

stat, guvernamentale sau internaţionale;c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi aaltor misiuni asimilate lor in Republica Moldova, precumşi uzului sau consumului personal al membrilor perso-nalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor mi-siuni şi al membrilor familiei care locuiesc împreună cuei, pe baza de reciprocitate;

(2) Accizele nu se achită în cazul îin care subiectul

impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independentsau în baza contractului de comision.

(3) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuseaccizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimurilevamale de tranzit, de depozit vamal, pentru distrugere saurenunţare în folosul statului.

(4) La introducerea mărfurilor str ăine supuse accizelor peteritoriul vamal şi plasarea acestora în regimul vamal, acciză seachită cu restituirea ulterioar ă a sumelor achitate la scoaterea depe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.

(5) Accizele nu se achită la introducerea pe teritoriul vamala mărfurilor str ăine supuse accizelor şi plasarea acestora înregimul vamal „prelucrate sub supraveghere vamală”.

(6) Accizele nu se achită la scoaterea de pe teritoriul vamala mărfurilor autohtone supuse accizelor, plasate în regimul vamal

„reimport sau perfecţionare pasivă”.(7) La scoaterea de pe teritoriul vamal a mărfurilor str ăinesupuse accizelor, plasate în regimul vamal „reexport”, se restituie



66

sumele accizelor achitate la introducerea acestora pe teritoriulvamal.

(8) La mărfuri supuse accizelor, importate de cătrepersoane juridice în scopuri necomerciale, dac

ăvaloarea în vam

ă

a acestor mărfuri nu depăşeste suma de 50 de euro.(9) La mărfurile supuse accizelor, importate în Portul

Internatioanal Liber Giurgiulesti, sau în zonele economice liberesituate pe teritoriul R.Moldova, precum şi la produsele exportatedin Portul International Liber Giurgiulesti din R.Moldova.

Cotele accizelor sunt:- şampanie - 10% din valoare în lei md.; bere - 1,10lei

md./l ; vinuri spumante - 10% din valoare în lei md.;votca - 35% valoarea în lei md.; lichioruri - 30% valoare în lei md.; tigări - 1350 lei/1000 buc.; combustibili -1200lei/tona; blănuri - 25% din valoare in lei;

Taxele vamale

Tariful vamal pentru mărfurile din import este stabilitconform anexei nr. 1 la Legea “Pentru modificarea şi legii cuprivire la tariful vamal”, publicată in Monitorul Oficial nr.147-149din 17 august 2004.

Taxele vamale variază între 0 şi 30%. Materiile prime şiutilajele sunt scutite de taxe vamale.

Taxa vamală de import nu se percepe pentru mărfurileimportate din ţările membre ale C.S.I., cu care Republica Moldovaare încheiate acorduri bilaterale de comer ţ liber.

În Republica Moldova nu se aplică taxe vamale la mărfurilece se exportă din ţar ă.

Taxa pentru întocmirea formalităţilor vamale (comision vamal)

Taxa pentru întocmirea formalităţilor vamale se stabileşte

anual, prin Legea Bugetului de Stat (în anul 2006, comisionulvamal a fost de 0,25% din valoarea în vama a mărfurilor).



67

Facilităţi vamale oferite investitorilor str ăini

Noua lege privind activitatea investitională în RepublicaMoldova prevede, printre altele, următoarele:1. egalitatea în drepturi a investitorilor str ăini şi autohtoni. Investi-

torilor autohtoni şi str ăini li se acordă condiţii echitabile deactivitate, excluzându-se astfel aplicarea de măsuri cu carac-ter discriminatoriu;

2. activitatea de reinvestire este similar ă activităţii de investiţiepropriu zisă;

3. asigur ă garanţia respectării drepturilor investitorilor. In cazul

încălcării acestui principiu instanţă de judecată, în mod obli-gatoriu, va stabili prejudiciul material şi moral cauzat, precumşi sursele de recuperare a acestora în conformitate culegislatia în vigoare. Investitorii, inclusiv cei str ăini, au dreptulla compensarea prejudiciilor cauzate de adoptarea de cătreautorităţile publice centrale şi locale a unor acte normativecare pot leza drepturile şi interesele investitorilor;

4. asigur ă garanţia achitării despăgubirilor şi reglementează mecanismul de plată a despăgubirii în cazul apariţiei dreptuluila aceasta. Investitorii str ăini şi autohtoni vor beneficia dedespăgubiri în urma pierderilor suportate ca urmare a încăl-cării drepturilor sale. Investitorii au dreptul să utilizeze toatemijloacele legale pentru a-şi apara interesele. Despăgubireava fi echivalentă cu valoarea reală de piaţa a pierderilor;

5. asigur ă garanţia în caz de expropriere sau naţionalizare a

investitiilor;6. stabileşte obligatiile şi r ăspunderea investitorilor. Investitorii

sunt obligati să desf ăşoare activitatea investitională în confor-mitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldovaeste parte, cu prezenta lege şi cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, precum şi in conformitate cu standardele (normele,regulamentele etc.) care vor fi adoptate prin legislaţia Repu-blicii Moldova;

7. stabileşte un mecanism real pentru soluţionarea litigiilor îndomeniul investiţiilor între Republica Moldova şi investitor (pe



68

cale amiabilă, prin instanţele de judecată, arbitrajul ad-hoc saucel instituţional);

8. stabileşte atribuţiile autorităţilor publice în domeniul activităţii

investiţionale.Conform Legii, investitorii str ăini beneficiază deurmătoarele facilităţi:

• scutire de plata taxelor vamale la importul produselor ceconstituie aport la formarea şi majorarea capitaluluisocial;

• scutire de plata taxelor vamale pentru bunurile importate în vederea folosirii la fabricarea articolelor pentru export.

2. Cadrul juridic extern al relaţiilor economiceale Republicii Moldova

Cadrul juridic extern al Republicii Moldova a fost creat înscopul facilitării promovării mărfurilor producătorilor autohtoni pepieţele externe.

In acest scop, până în prezent, Republica Moldova asemnat:

a) 26 de Acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică. Asemenea Acorduri s-au semnat cu Romania, Austria, SUA, Turcia, China, Ungaria, India, Letonia,Estonia, Iran, Elveţia, Bulgaria, Federatia Rusa, Ucraina,Lituania, Polonia, Italia, Israel, Republica Elena, Uzbekistan,

Belarus, Tatarstan, Baskortostan, Cehia, Cipru, Vietnam.Obiectivele Acordurilor sunt orientate spre: diversificarea şi consolidarea relaţiilor economice; dezvoltarea noilor forme de cooperare în producţie; crearea de întreprinderi mixte, deschiderea de filiale şi

reprezentante ale persoanelor juridice; încurajarea participării agenţilor economici la târguri şi

expoziţii; accesul la noi surse de aprovizionare si noi piete de

desfacere.



69

b) 11 Acorduri de Comert Liber care s-au semnat cu,Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, Armenia, Kazahstan,Uzbekistan, Turkmenistan, Kargastan, Azerbaidjan, Georgia.Toate Acordurile de Comert Liber prevăd taxe vamale „0”la produsele importate, originare din ţările respective.c) 30 de Acorduri bilaterale privind promovarea şiprotejarea reciprocă a investiiţor. Asemenea Acorduri s-ausemnat cu Romania, Turcia, Polonia, Germania, SUA,China, Uzbekistan, Ucraina, Elvetia, Olanda, Luxemburg,Belgia, Finlanda, Kuweit, Iran, Ungaria, Bulgaria, MareaBritanie, Israel, Franta, Italia, Georgia, Azerbaidjan,Federatia Rusa, Grecia, Belarus, Letonia, Lituania, Austria

şi Croatia. Aceste Acorduri stabilesc principiile juridice de bază menite să extindă dezvoltarea colabor ării comercial-economice, precum şi să incurajeze şi să creeze condiţiifavorabile pentru investitiile cetăţenilor unui stat peteritoriul celuilalt stat.d) 28 Acorduri pentru evitarea dublei impuneri cu: Albania, Armenia, Austria, Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria,

Canada, China, Cehia, Estonia, Germania, Grecia,Ungaria, Japonia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Olanda,Polonia, Romania, Federatia Rusa, Elvetia, Tadjikistan,Turcia, Ucraina, Uzbekistan.

Apartenenţa la acorduri multilateraleşi organizaţii internaţionale

De la începutul promovării reformelor economice până înprezent Republica Moldova a acţionat şi în vederea integr ării sale în comunitatea internatională. Încă din 1992, Republica Moldovaface parte din cele mai importante organisme economice şifinanciare internaţionale, cum ar fi: Fondul Monetar Internaţional,Banca Mondială (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şiDezvoltare), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,ONU, Organizaţia Mondială pentru Agricultur ă şi Alimentaţie,

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OrganizaţiaMondială a Comer ţului (la 8 mai 2001 a fost semnat Protocolul deaderare a R.Moldova la OMC).



70

Regimul vamal

1. Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de cătreserviciul vamal al Departamentului Vamal a c

ărui activitate

este coordonată sub aspect organizatoric cu Administraţia.2. În termen de o lună de la data intr ării în vigoare a legii cu

privire la crearea unei zone libere Departamentul Vamal vaelabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă,mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionăriiacestuia, va înainta propuneri Guvernului privind numărul depersonal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză.

3. Pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarareobligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse pe şiscoase de pe acest teritoriu.

4. Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contin-gentare şi licenţiere la importul şi exportul mărfurilor (servi-ciilor).

5. Sunt scutite de drepturi de import şi export, cu excepţia taxeipentru procedurile Vamale:

mărfurile (serviciile) introduse în zona liber ă de perestul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

mărfurile (serviciile) importate în zona liber ă din afarateritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi de peteritoriul altor zone libere;

mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zonaliber ă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii

Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere.6. Se consider ă originare din zona liber ă mărfurile, produse

integral sau prelucrate integral în această zonă, dacă:• intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de

clasificare a mărfii) în nomenclatorul mărfurilor la nivelulunuia din primele patru semne; sau

• costul mărfurilor declarate ce se exportă depăşeştecostul m

ărfurilor introduse în zona liber

ădin cauza

creşterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.



71

7. Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucratesuficient în zona liber ă, la scoaterea lor din zonă pe restulteritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederilelegislaţiei vamale, în partea ce se refer ă la conţinutul com-ponenţei importului.

8. Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru nece-sităţile Administraţiei şi rezidenţilor se impun conform le-gislaţiei.

9. Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere amărfurilor şi altor obiecte în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de

acordurile internaţionale la care Republica Moldova esteparte, precum şi în cazul în care acestea: prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona

liber ă; pun în pericol morala şi securitatea publică; nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-

igienice prevăzute de legislaţie; nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.

10. Livr ările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restulteritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilateexportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liber ă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova suntasimilate importului şi se reglementează în conformitate culegislaţia.

11. Mărfurile (serviciile) aflate în zona liber ă până la momentultraversării frontierelor ei au regim de circulaţie liber ă şi setransmit de la un rezident la altul f ăr ă perfectarea declaraţieivamale.

Puncte de trecere a frontierei

Pe teritoriul regiunii Ungheni există două puncte de trecere

a frontierei: punctul de trecere a frontierei auto - Sculeni şi feroviar -Ungheni. Vama de la Sculeni este atestată pentru prima oar ă documentar la 24 iulie 1814, ziua oficializării acestei instituţii.



72

Ulterior, printr-un ukaz al senatului Rusiei din 20 iunie 1823, înBasarabia este înfiinţat Districtul Vamal Sculeni, având încomponenta sa vămile Leova, Sculeni, Lipcani şi Noua Sulita. În

prezent, Biroul vamal Sculeni este o unitate bine înzestrată tehnicşi cu un efectiv de specialişti înalt pregătit al sistemului vamal dinRepublica Moldova.

Vămuirea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi acălătorilor se efectuează prin intermediul a opt piste de control şi adouă săli. În 2000, colectivului biroului vamal Sculeni i-a fostacordată categoria de „Vama-test” la implementarea sistemuluiinformaţional „Frontier ă”, care a stat ulterior la baza actualului

sistem informaţional ASYCUDA World implementat la toatebirourile vamale din R. Moldova. Sistemul ASYCUDA World esteun sistem informaţional bazat pe ultimele realizări ale tehnologiilor informaţionale în procesarea tranzacţiilor vamale şi sporireacapacităţii de control a Serviciului Vamal asupra circuitului demărfuri şi a volumului acumulării drepturilor vamale.

Biroul vamal Ungheni este creat în anul 1875, după darea

în exploatare a vărsat în bugetul statului peste 250 milioane lei. Anul trecut, a transferat peste jumătate de miliard de lei. Au fostperfectate 3 447 de declaraţii vamale pentru import şi 578 dedeclaraţii vamale pentru export. Pe parcursul anilor 2000-2005,prin Biroul Vamal Ungheni au trecut 1 432 092 călători, 102 740vagoane marf ă şi 54 130 vagoane călători. Anual, prin intermediulBiroului Vamal Ungheni, circa 240 de agenţi economici din regiuneefectuează operaţiuni comerciale externe.



73

0

200,000

400,000

600,000

800,000

1,000,000

1,200,000

1,400,000

m i i d o l a r i S U A

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Dinamica exporturilor in perioada 2000-2007

Evolutia exporturilor in perioada 2000-2007

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

CSI UE Alte ţări



74

Evolutia importurilor in perioada 2000-2008

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

CSI UE Alte ţări

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

4,000,000

m i i d

o l a r i S U A

Evolutia importurilor in perioada 2000-2007



75

4. Sistemul financiar bancar

4.1. BănciSistemul bancar din Republica Moldova are ca pilon central

Banca Naţională a Moldovei, care a fost înfiinţată în 1991 şi esteresponsabilă faţă de Parlament. Conform Legii cu privire la BancaNaţională a Moldovei nr. 548-XIII adoptată în 1995 aceasta esteresponsabilă pentru autorizarea, reglementarea şi supraveghereaactivităţii instituţiilor financiare. Obiectivul fundamental al Băncii

Naţionale a Moldovei este asigurarea şi menţinerea stabilităţiipreţurilor. Făr ă prejudicierea obiectivului său fundamental, BancaNaţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat peprincipiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului.Totodată Banca Naţională a Moldovei prin conlucrare cu GuvernulRepublicii Moldova stabileşte şi promovează politica monetar ă şivalutar ă ca parte componentă a politicii economice unice a statului.

O altă componentă fundamentală a sistemului bancar o

reprezintă instituţiile financiare ale căror activitate este regle-mentată prin legea nr. 550-XIII adoptată în 1995 şi care are caobiect promovarea unui sistem bancar puternic şi competitiv şiprotejarea intereselor deponenţilor.

Pe teritoriul oraşului Ungheni activează 16 filiale ale băn-cilor comerciale din Republica Moldova: Banca Socială, Banca deEconomii, Banca Comercială Romană, VictoriaBank, EuroCreditBank,Investprivatbank, ComertBank, MobiasBanca, Moldindconbank,Moldova-Agroindbank, Unibank, Universal Bank, FinComBank,Eximbank, Energbank, ProCredit Bank. Amplasarea filialelor înpreajma celor mai mari instituţii publice şi centre comercialecontribuie la crearea condiţiilor favorabile pentru deservirea cali-tativă a clienţilor. Filialele din Ungheni propun clienţilor săi unspectru vast de servicii şi produse bancare:

- conturi şi depozite

- carduri bancare- produse de credite (credite de investiţii, credite de nevoicurente, linii de credit)



76

- schimb valutar - decontări internaţionale- transferuri băneşti (plăţi naţionale, plăţi internaţionale)- operaţiuni documentare (incasso-ul documentar, garan-

ţii bancare, acreditive).Creditarea reprezintă una din principalele activităţi ale

băncilor, iar acestea au dezvoltat anumite produse de creditare încondiţii avantajoase pentru întreprinderile din domeniul construc-ţiilor locative, business-ului mic şi domeniul agrar.

Piaţa valutar ă a Republicii Moldova urmăreşte doi indicatoriimportanţi: cursul valutar şi rulajul. Cursul valutar este calculat ca

rata de schimb medie ponderată la volumul tranzacţiilor care auavut loc pe piaţa valutar ă. Rulajul pieţei valutare cuprindetotalitatea tranzacţiilor de schimb valutar cu excepţia celor efectuate de către Banca Naţională a Moldovei, care au avut locpe cele mai diferite segmente ale pieţei. Printre segmentele pieţeimonitorizate în particular se număr ă piaţa interbancar ă (tranzac-ţiile de schimb valutar efectuate între băncile comerciale autori-zate) şi piaţa intrabancar ă (tranzacţiile de schimb valutar efectuate

între bănci şi clienţii acestora); piaţa operaţiunilor la vedere (cudecontările ce se efectuează cel târziu timp de două zile bancare)şi piaţa operaţiunilor la termen (cu decontările ce se efectuează deregulă peste perioade fixe cum ar fi: una, două saptamâni, o lună sau mai mult). În timp ce cursul valutar reprezintă echilibruldinamic al cererii şi ofertei de valută în cadrul pieţei, rulajul denotă activitatea generală a participanţilor pieţei valutare.

4.2. Leasing

În Republica Moldova piaţa leasingului a început să sedezvolte activ începând cu anul 2002. Operaţiunile de leasing dinRepublica Moldova sunt reglementate prin Legea nr. 59-XVI cuprivire la leasing, adoptată la 28.04.2005.

Piaţa serviciilor de leasing se dezvoltă foarte rapid cutendinţa de reducere a ponderii mijloacelor utilizate pentru leasingde consum şi creşterea ponderii celor utilizate cu scopuri



77

investiţionale. Companiile mari de leasing au sprijinul unor instituţiibancare mari, lucru necesar pentru a face faţă creşterii rapide acererii de leasing. „MAIB-Leasing” S.A. şi Euroleasing S.R.L. aufost primele companii care au pus bazele pieţei de leasing înMoldova.

Finanţare prin leasing se poate obţine fie prin intermediulbăncilor comerciale care au filiale în oraşul Ungheni (UniBank,Banca de Economii) sau prin intermediul firmelor specializate deleasing cu sediul în Chişinau (Raiffeisen Leasing, Euroleasing,MAIB-Leasing, IMC Leasing etc.).

Tipurile de leasing oferite pe piaţa din Republica Moldova

sunt următoarele: leasingul financiar, leasingul operaţional,leasingul barter, lease-back, leasingul compensaţional, leasingulde consum, leasingul direct, leasingul intern şi leasingul interna-ţional. Companiile de leasing sunt specializate pe leasing auto,leasing pentru tehnica de birou, leasing pentru tehnica agricolă,leasing industrial şi leasing imobiliar.

4.3. Piaţa de capital

Bursa de Valori a Moldovei a fost fondată în decembrie1994 în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şibursele de valori. Odată cu deschiderea Bursei a fost creată baza juridică şi organizatorică pentru piaţa de capital. Reglementarea,supravegherea şi controlul pieţei valorilor mobiliare este realizată

de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.Potrivit opiniei exper ţilor internaţionali ai Băncii Europenepentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Bursa de Valori a Moldoveieste o organizaţie ce se dezvoltă rapid şi progresează, în modstr ălucit se distinge printre noile burse de valori din Europa de Est,având un grad minimal de risc.

Emitenţii a căror valori mobiliare sunt înscrise la cota burseisunt:

- pentru nivelul I de cotare: Banca de Economii, BancaSocială, Eurocreditbank, Investprivatbank, Mobiasbanca,



78

Moldindconbank, Moldova-Agroindbank, Efes VitantaMoldova Brewery

- pentru nivelul II de cotare: Victoria Bank, Basarabia-Nord, IPTEH, Moldpresa, Produse Cerealiere, Universcom,DAAC-Hermes, Floarea-Soarelui

Băncile enumerate la nivelul I au filiale şi în oraşul Ungheni, în timp ce celalalte firme cotate la BVM au sediile în Chişinău sauBălţi.

La Bursa de Valori Moldova sunt înregistrate 24 decompanii de brokeri dintre care 11 sunt bănci care au filiale înoraşul Ungheni: Banca de Economii, Energbank, Banca Socială,

Mobiasbanca, etc.

4.4. Asigur ări

Activitatea de asigur ări din Republica Moldova estereglementată prin Legea nr. 1508-XII cu privire la asigur ări din 15iunie 1993 şi supravegheată de Inspectoratul de Stat pentruSupravegherea Asigur ărilor. Acesta care are drept sarcină garan-tarea protecţiei intereselor legitime ale asiguraţilor şi respectarealegislaţiei în domeniul asigur ărilor de către participanţii pieţeiserviciilor de asigurare.

În prezent există 33 de societăţi de asigur ări şi 3 brokeri deasigur ări care î şi desfasoar ă activitatea pe întreg teritoriulRepublicii Moldova. Dintre aceastea au filiale şi reprezentanţe în

oraşul Ungheni următoarele: Victoria SRL, QBE Asito SA,Moldova-Astrovaz SRL, Moldasig SRL, Donaris Group SA.Produsele de asigurare oferite de acestea clienţilor sunt:

AORCA (asigurarea obligatorie de r ăspundere civilă auto), CarteaVerde, casco, asigurarea mărfurilor transportate (CARGO),asigurarea de bunuri, r ăspunderea civilă şi profesională, asigu-rarea medicală a persoanelor care pleacă peste hotare, asigurarede accidente, asigurarea medicală, asigurarea navelor aeriene,

asigurarea întreprinderilor agricole, asigurarea băncilor şi altor instituţii financiare, asigurarea riscurilor financiar-comerciale.



79

5. Legislaţie corporatistă

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi este principalul instrument juridic care reglementează desf ăşurarea activităţii de antreprenoriat în Republica Moldova.

Legea determină persoanele care sunt autorizate să desf ă-şoare activitate de antreprenoriat şi stabileşte principiile juridice,organizatorice şi economice ale acestei activităţi.

Legea prevede aceleaşi condiţii de înfiinţare a unei între-

prinderi pentru cetăţenii moldoveni şi pentru investitorii str ăini şi întreprinderile astfel formate au drepturile unei persoane fizice sau juridice.

Întreprinderile au dreptul de a procura proprietate şi de afolosi această proprietate pentru activitatea sa de antreprenoriat,de a utiliza orice resurse, de a-şi stabili, în mod independent,genurile de activitate, preţurile şi tarifele la producţia fabricată, dea deschide conturi la banc

ăîn scopul efectu

ării opera

ţiunilor

bancare, de a angaja şi de a concedia lucr ători, de a dispune liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat şi de aataca în instanţa judecătorească competentă acţiunile autorităţilor administraţiei publice şi ale altor organe care îi lezează drepturilesau interesele legitime.

Obligaţiile întreprinderilor includ respectarea regulilor decomportament pe piaţă în condiţiile concurenţei libere, drepturile şi

interesele legitime ale consumatorilor, asigurarea calităţii cuvenitea mărfurilor fabricate, obţinerea licenţelor de stat, încheiereacontractelor de muncă, achitarea cu bugetul, cu lucr ătorii angajaţi(la un nivel care să nu fie inferior salariului minim), crearea unor condiţii normale de muncă, minimizarea poluării mediului încon- jur ător şi protecţia lucr ătorilor angajaţi.

Statul creează tuturor întreprinderilor condiţii juridice şieconomice egale şi garantează respectarea drepturilor şi intere-

selor lor legitime.



80

Întreprinderile au dreptul să practice orice genuri deactivitate, cu excepţia celor interzise de lege, dar numai după ceau obţinut licenţa de stat pentru genul respectiv de activitate.

Cetăţenii str ăini care practică activităţi de antreprenoriat peteritoriul Republicii Moldova au aceleaşi drepturi ca şi cetăţeniiRepublicii Moldova.

Legea defineşte principalele forme organizatorico-juridiceale activităţii de antreprenoriat:

Societate pe acţiuni

Societate cu r ăspundere limitat ă Mai sunt şi alte forme organizatorico-juridice ale activităţiide antreprenoriat, dar acestea sunt mai puţin relevante pentruinvestitorii str ăini.

Societatea pe ac ţ iuni este compania, a cărei capitalstatutar este divizat în cote (păr ţi) egale care sunt distribuite întremembrii fondatori în funcţie de aportul fiecăruia la capitalul social

al societăţii. Există două forme de societăţi pe acţiuni, societăţi peacţiuni de tip deschis şi societăţi pe acţiuni de tip închis.

Capitalul statutar poate fi subscris în formă de bani, hârtiide valoare sau alte forme de active.

Societate cu r ăspundere limitată Membrii fondatori ai societăţilor cu r ăspundere limitată nu

au acţiuni în companie, contribuţia lor este definită în documentelede înfiinţare ale companiei.

Legea defineşte forma de investiţie care poate fi utilizată pentru întreprinderile cu capital str ăin. Investitorii str ăini pot înfiinţa întreprinderi sub formă de întreprinderi mixte sau întreprinderi doar cu capital str ăin.

O companie str ăină poate să înfiinţeze o filială sau oreprezentanţă. Filiala sau reprezentanţa înfiinţată în Republica

Moldova de o companie nerezidentă sau de o companie rezidentă cu investiţii str ăine nu constituie un subiect juridic.



81

Înregistrarea

Fiecare întreprindere, filială sau reprezentanţă trebuie să fie

înregistrate oficial până la începerea activităţii lor economice.Pentru înregistrare este necesar să fie prezentat Camerei Înregistr ării de stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale un setde documente în original sau certificate la notar.

Investitorii str ăini trebuie să traducă toate documentele înlimba de stat, ele trebuie să fie semnate de către toţi fondatorii şisemnăturile trebuie să fie autentificate la notar (în cazul în caresemnăturile sunt autentificate peste hotarele republicii, ele trebuie

să fie traduse şi legalizate).

Licenţierea

Unele genuri de activităţi necesită licenţă. Genurile deactivitate pentru care este necesar ă licenţa sunt stabilite de„Legea privind licenţierea unor genuri de activitate”.

Investiţiile str ăine

„Legea cu privire la investiţii în activitatea de antreprenoriat”prevede că investiţiile str ăine pot fi create în formă de societăţimixte şi întreprinderi cu participarea capitalului str ăin.

„Legea cu privire la investiţii în activitatea de antreprenoriat”defineşte societatea mixtă ca fiind o întreprindere creată în con-formitate cu legislaţia, al cărei capital statutar este format par ţialdin investiţii str ăine. Întreprinderile cu participarea capitalului str ăinsunt definite ca fiind întreprinderi a căror capital statutar esteformat în întregime din investiţii str ăine.

Procedurile de înregistrare, funcţionare şi lichidare a între-prinderilor cu capital str ăin sunt identice celor ale întreprinderilor autohtone.



82

Filiale şi agenţii

Întreprinderile nerezidente au dreptul să înfiinţeze filiale şireprezentanţe comerciale-economice.

Filialele întreprinderilor nerezidente capătă statut de între-prindere apar ţinând integral investitorilor str ăini. Agenţiile întreprin-derilor nerezidente capătă statutul de companii ne-corporative şinu au dreptul să desf ăşoare activitate economică.

Întreprinderile cu investiţii str ăine au dreptul să înfiinţezefiliale şi agenţii economice şi comerciale atât în interiorul, cât şi înafara Republicii Moldova. Filialele şi agenţiile economice create în

Moldova de întreprinderile rezidente cu investiţii str ăine nu suntconsiderate ca subiecte juridice.

Statistici

Conform datelor Registrului de Stat al întreprinderilor şiorganizatiilor la data de 01.05.2008 figurează înregistrate146 802 întreprinderi, dintre care:

- 67 733 întreprinderi individuale- 62 367 societăţi cu r ăspundere limitată - 4 986 societăţi pe acţiuni- 4 074 cooperative (cooperative de producţie, cooperative

de consum şi cooperative de întreprinzător)- 1 493 întreprinderi de stat şi municipale- 2 830 organizaţii necomerciale- 3 319 altele (societăţi în nume colectiv, societăţi în coman-

dita, întreprinderi de arendă, întreprinderi intergospodă-reşti, colhozuri, asociaţii de gospodării ţăr ăneşti şi alte întreprinderi)



83

Structura numărului de întreprinderi care figurează înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova,

conform formelor juridice de organizare

Numărul întreprinderilor înregistrate pe teritoriul RepubliciiMoldova în perioada ianuarie-aprilie a anilor 2005- 2008

luna ianuarie februarie martie aprilie Totala.2005 477 563 643 656 2339

a.2006 540 664 832 701 2737

a.2007 1119 1187 1193 919 4418

а.2008 1287 1178 980 874 4319

Evoluţia numărului de întreprinderi înregistrate în perioada

ianuarie-aprilie a anilor 2007-2008



84

6. Resurse umane

6.1. For ţa de muncă. Date statistice

Numărul populaţiei stabile a raionului Ungheni, înregistrat înianuarie 2008 este de 117.200 persoane, din care 40.500locuiesc în mediul urban şi respectiv 76.700 în mediul rural.

Numărul popula iei stabile a raionului Ungheni înregistrat înianuarie 2008

Populaţia în mediul

urban ; 35%

Populaţia în mediul

rural; 65%

Numărul mediu anual al lucr ătorilor din industria productivă înregistra 1,4 mii persoane la un volum de producţie de 718,6milioane lei.

În anul 2007 au fost înregistraţi 977 şomeri, din care 547sunt de sex feminin.

Şomeri înregistraţi în anul 2007 în Ungheni

Persoane de sex

feminin

56%

Persoane de sex

masculin

44%

Oraşul Ungheni are o populaţie de 32.000 locuitori, dintrecare populaţia economic activă număr ă circa 62% din numărultotal.



85

Cea mai mare parte a populaţiei activează în sferaneproductivă, în industrie fiind angajaţi circa 3.500 persoane, însfera prestări servicii - circa 6.000 persoane.

Oraşul Ungheni este preponderent locuit de trei etnii debază: moldoveni, ruşi, ucraineni; beloruşii, evreii şi alte naţionalităţialcătuiesc circa 3% din totalul populaţiei.

Din numărul total al populaţiei regiunii, numărul persoanelor ce au vârsta mai mică de 15 ani reprezintă 23,9%. Populaţia cuvârsta aptă de muncă alcătuieşte o pondere de 61,8% dinpopulaţia regiunii. Numărul populaţiei ce au depăşit vârsta aptă demuncă constituie 14,2%. Vârsta medie a populaţiei este de 34,3

ani. Localităţile rurale sunt locuite preponderent de moldoveni, iar ruşii, bulgarii şi ucrainenii locuiesc în localităţile urbane.

6.2. Relaţia de muncă. Codul muncii

6.2.1.Relaţia Angajat/Angajator

Relaţiile angajator/angajat sunt reglementate prin CodulMuncii şi Convenţia de muncă, care este adusă în discuţie întreGuvern, Unirea Federaţiilor Profesionale şi Confederaţia Naţională a Patronatelor (uniune independentă a angajaţilor).

Codul Muncii a fost aprobat la 28 martie 2003, de cătreParlament şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 2003.

6.2.2. Sindicate

Sindicatele sunt reglementate de Legea Sindicatelor (Uniunilor profesionale). Generic, sindicatele sunt date de ramuriindustriale; de asemenea există o Confederaţie a Uniunilor Comerciale Independente din Moldova. Nu este obligatoriu a fimembru într-un sindicat, dar reprezintă un grad mai ridicat deinfluenţă mai ales printre firmele mari sau de stat. Toate uniunile

sindicale au statut de organism corporativ şi trebuie înregistrate.Uniunile sindicale constituie o for ţă de negociere conside-

rabilă, fiind efectivă în mod particular mai ales în ceea ce priveşte



86

legislaţia salarială sau între alte drepturi pentru angajati. Deasemenea, anual se încheie acorduri colective de muncă îndiferite industrii sau niveluri ale companiilor.

6.3. Condiţii de muncă

6.3.1. Salarii

În anul 2008 s-au înregistrat următoarele valori alesalariului mediu net pe economie:

în perioada 01.01.2008 – 30.04.2008 salariul mediu lunar pe economie a înregistrat urmatoarele valori:- 2.328 lei salariul mediu lunar pe economie;- 1.816 lei la nivelul sectorului bugetar;- 2.601 lei in sectorul real.

În luna aprilie 2008 au fost înregistrate următoarelevalori:

- 2.462 lei salariul mediu lunar pe economie;- 1.874 lei la nivelul sectorului bugetar;- 2.771 lei in sectorul real.

Nivelul salariului mediu lunar înregistrat în anul 2007 înraionului Ungheni este de 1.691,4 lei, cu 22,3% mai mare faţă denivelul anului 2006 şi cu 18,1% mai putin decât media pe ţara.

Reglementările monetare cer ca salariile să fie plătite înmonedă naţională, inclusiv pentru personalul str ăin.

6.3.2. Programul

Orarul standard de lucru săptămânal prevăzut în CodulMuncii este de 40 de ore pe săptămână, pentru 5 sau 6 zilelucr ătoare, dar în general de luni până vineri. Orele suplimentaresunt acceptate în anumite cazuri, dar nu pot depăşi 120 de ore pean, sau 240 pe an în cazuri excepţionale.



87

Orele suplimentare sunt în general plătite cu o rată de150% până la un anumit număr de ore şi 200% peste acestea,măsura specifică pentru intreprinderile individuale. Orele lucrate în

weekend sau pe perioada concediilor se compensează cu zilelibere sau sunt plătite.

6.3.3. Concedii

Concediile plătite sunt stabilite la un minim de 28 zilecalendaristice. În primul an de muncă, concediile plătite pot începedupă 6 luni de pe perioada de angajare. Vacanţe scurte

renumerate pot fi acordate cu ocazii speciale precum căsătoria,naşterea de copii, decesul rudelor, studiu, etc.

Perioade de boală şi maternitate sunt plătite din Bugetul Asigur ărilor Sociale.

6.3.4. Şanse egale

Codul muncii stipulează

că

este inacceptabil refuzul munciisau acordarea de preferinţe unor lucr ători potenţial pe criteriiprecum sexul, naţionalitatea, limba, situaţia materială sau socială,religie sau alte caracteristici, cu excepţia cazurilor când condiţiilede muncă impun această discriminare.

Privilegii adiţionale pentru condiţiile de muncă, precumvacanţe sau limitarea programului suplimentar se acordă pentrufemeile însărcinate sau pentru femeile cu copii, tineri sub 18 ani

sau persoane cu dizabilităţi.

6.3.5. Sănătatea şi siguranţa

Angajatorii trebuie să asigure nivelul de siguranţă la loculde muncă, iar în cazul unui prejudiciu asupra sănătăţii vreunuiangajat, societatea preia întreaga r ăspundere (inclusiv chestiunilegate de partea material

ă). Cei care lucreaz

ăîn medii expuse

pericolelor trebuie să fie echipaţi cu haine speciale, cizme sauorice altă protecţie pe care situaţia o impune.



88

6.3.6. Încetarea activităţii

Contractul de muncă între angajat şi angajator se încheie într-una din următoarele situaţii:

la cererea angajatului, cu notificare scrisă cu cel puţindouă săptămâni, f ăr ă a fi nevoit să expună motiveleplecării;

înainte de termen, prin comun acord a păr ţilor; la iniţiativa angajatorului, în anumite condiţii stipulate

de Codul Muncii (reorganizarea companiei, lipsa decalificare, neîndeplinirea sistematică a sarcinilor sau

absenţa de la locul de muncă, etc.).

6.4. Sistemul de securitate socială

6.4.1. Acoperire

Contribuţia la sistemul asigur ărilor dă angajatului dreptul lapensii, beneficii în caz de îmbolnăvire, sarcină sau creştereacopiilor, accidente profesionale sau îndemnizaţie de şomaj saualte servicii sociale.

6.4.2. Contribuţii

Toţi angajaţii trebuie să contribuie la sistemul de asigurare

socială astfel:1. angajatorii contribuie cu o cotă de 26% din valoareasalariilor brute ale angajaţilor la Fondul de SecuritateSocială;

2. angajaţii contribuie la Fondul de Securitate Socială cu o cotă de 3% din salariul brut, deductibilă de lataxele de impozit.

Sistemul de securitate socială acoper ă angajaţii str ăini careau aplicat pentru sistem. Aceeasi regulă este şi în cazul fondurilor de pensii.



89

Asigurarea medicală

Asigurarea medicală pentru cetăţenii str ăini sau apatrizii dinRepublica Moldova este obligatorie. Aceasta este realizată înfuncţie de tipul de permis de rezidenţă (temporar sau permanent)pe care îl deţin.

Sub legislaţia moldovenească, dacă acordurile inter-naţionale nu prevăd altfel, cetăţenii str ăini sau apatrizi care aurezidenţă permanentă în Republica Moldova este obligatorie ca şicetăţenii ţării. Această categorie este garantată de poliţele deasigurare obligatorie ca şi cetăţenii ţării. Această categorie este

garantată de poliţele de asigurare sunt emise pe perioadacontractelor de muncă sub semnătur ă.

6.5. Angajaţi str ăini

6.5.1. Permisul de şedere

Toţi cetăţenii care vor sta mai mult de 90 de zile înRepublica Moldova trebuie să se înregistreze în evidenţaautorităţilor locale cu scopul obţinerii certificatului de imigrare şi apermisului de rezidenţă (de şedere).

Cetăţenii stăini şi apatrizii care au intrat în RepublicaMoldova se pot stabili cu traiul permanent sau temporar peteritoriul ei numai după obţinerea adeverinţei de imigrant, eliberată

de Biroul National Migraţiune.

6.5.2. Permisul de muncă

Cetăţenii str ăini şi apatrizii domiciliaţi în Republica Moldovaau dreptul la muncă şi la protectia ei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Cetăţenii str ăini şi apatrizii nu pot fi desemnaţi în funcţii sau

antrenaţi în activităţi pentru care, în conformitate cu legislaţia învigoare, se cere cetăţenia Republicii Moldova.



90

Permisul de muncă se obţine de la Biroul Naţional Migra-ţiune, şi este de două tipuri:

• permis de muncă cu termen fixat (se eliberează lucr

ătorilor imigran

ţi în modul stabilit de Guvern);

• permis de muncă cu termen permanent (se eliberează persoanelor imigranţilor care posedă specialităţi deosebitde solicitate în ţar ă, specialiştilor de calificare înaltă,invitaţi de Guvern la propunerea autorităţilor administra-ţiei publice centrale şi imigranţilor sosiţi în RepublicaMoldova în cadrul imigraţiei familiei).



91

7. Impozite şi taxe

7.1. Sistemul fiscal

Conform Codului Fiscal sistemul fiscal al RepubliciiMoldova reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor,formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora,prevăzute de prezentul cod, precum şi totalitatea măsurilor ce

asigur ă achitarea lor.Legile principale referitor la impozitarea întreprinderilor înRepublica Moldova sunt Codul Fiscal şi Legea Bugetului. Alte legicare afectează impozitarea întreprinderilor sunt legate de legile cuprivire la asigur ările sociale şi asistenţă medicală.Impozitele de pe întreprinderi se percep la nivel de stat şi la nivellocal.Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include:

impozitul pe venit; taxa pe valoarea adăugată; accizele; impozitul privat; taxa vamală; taxele rutiere.

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: impozitul pe bunurile imobiliare; taxele pentru resursele naturale; taxa pentru amenajarea teritoriului; taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii pe

teritoriul unităţii administrativ – teritoriale; taxa de plasare a publicităţii (reclamei); taxa de aplicare a simbolicii locale; taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de

deservire socială; taxa de piaţă; taxa pentru cazare;



92

taxa balnear ă; taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călă-

tori pe rutele municipale, or ăşăneşti şi săteşti (comunale); taxa pentru parcare; taxa de la posesorii de cîini; taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontier ă

care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontiereivamale

Legile principale în privinţa impozitărilor în Republica Moldovasunt disponibile în limba engleză pe pagina web a MinisteruluiFinanţelor: http://www.fisc.md/

7.2. Impozitul pe profit

Cota de impozitare

Începând cu 1 ianuarie 2006, cota standard de impozitare aprofitului este de 15%, pentru entitatea economica care operează printr-o locaţie permanentă în Republica Moldova. Legislaţiafiscală menţionează definirea conceptelor de „locaţie permanentă”şi „birou reprezentativ”, dar activităţile prestate de cele două organisme nu este clar definită, fiind necesar ă introducerea de noiamendamente.

Au dreptul la scutire integrală de plata impozitului pe venitpe un termen de trei perioade fiscale următorii agenţi economici:

- agenţii economici ai căror număr mediu anual de salariaţinu depăşeşte 19 persoane şi suma anuală a veniturilor din vânzări, inclusiv a serviciilor prestate, nu depăşeştesuma de 3000000 de lei, indiferent de forma juridică deorganizare şi genul de activitate;

- gospodăriile ţăr ăneşti (de fermier);- cooperativele agricole de prestări servicii, cu condiţia

lucr ării (presţării) a cel puţin 75% din volumul total al

producţiei (serviciilor) proprii către membrii săi/ a (de) celpuţin 75% din volumul total al producţiei procurate(serviciilor prestate) de cooperativă.



93

Imediat după expirarea termenului scutirii de plata impo-zitului pe venit pentru trei perioade fiscale, agenţii economicinominalizaţi au dreptul, în decurs de două perioade fiscale, şi oreducere de35% a cotelor impozitului pe venit.

Incheiem comparatia cu Moldova, tara infr ăţită cu Romaniaprin istorie si cultur ă. Cota actuala de impozit pe profit de 15% s-aredus la 0% incepând cu 1 ianurie 2008, pentru profitul reinvestit.Mai mult, toate datoriile fiscale aferente companiilor, incluzândamenzile si penalitatile de intarziere aferente, acumulate pana la 1ianuarie 2007 au fost anulate.

7.3. TVA-ul

TVA este achitată în buget conform volumului de producţielivrată sau servicii oferite, precum şi conform volulmului deproducţie şi servicii importate.

Sunt stabilite următoarele procente a TVA:a) procent standard – 20% din costul produselor impor-

tate, serviciilor şi livr ărilor, efectuate pe teritoriul RMoldova;b) 8% - pentru pîine şi produse de panificaţie, lapte şi

produse lactate;c) 5% - pentru gaz natural;d) 0% - pentru tot exportul efectuat de pe teritoriul

Republica Moldova, produsele şi serviciile importate decătre misiunile internaţionale conform tratatelor inter-

naţionale.Exportul de servicii, dacă locul livr ării serviciilor este

Republica Moldova, va fi supus TVA.TVA pe importul de servicii nu este evidenţiată în darea de

seamă lunar ă. Importul temporal în scopuri de prelucrare sautranzit prin teritoriul Republicii Moldova , nu poate fi considerată cabază pentru perceperea TVA.

TVA este plătit în buget lunar, până la ultima zi a lunii

următoare perioadei de dare de seamă. În cazul importării, latrecerea hotarului vamal, iar când se importă servicii – lamomentul achitării facturilor.



94

Subiecţii impunerii sunt persoanele fizice şi juridice înregistraţi ca contribuabili ai TVA şi persoanele juridice şi fizicecare importă mărfuri sau servicii considerate ca livr ări impozabile

7.4. Accize

Subiecţii impunerii sunt:- persoanele juridice şi persoanele fizice care prelu-

crează şi-sau fabrică mărfuri supuse accizelor peteritoriul Republicii Moldova;

- persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse acccizelor. Accizelor sunt supuse circa 14 tipuri de mărfuri de consum

cum ar fi cafeaua, caviarul, berea, vinul, şampania, alcoolul,articolele de tutun, produsele petroliere, parfumurile, autoturis-mele, aparatura electronică, articolele de giuvaiergerie.

Cotele accizelor se stabilesc:• În sumă absolută la unitatea de măsur ă a mărfii;

• Ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor.

7.5. Impozitarea individuală

7.5.1. Impozitul pe venit

Conform Codului fiscal în venitul brut sunt incluse:

a) venit din actvitatea de antrepenoriat şi activitatea profe-sională;

b) plata pentru lucrul efectuat şi serviciile oferite;c) venit din arenda proprietăţii;d) venit din majoritatea capitalului în formă de dobîndă;e) royalty şi anuităţi;f) donaţii de stat şi alte venituri.Impozitul pe venit, pentru persoanele fizice, inclusiv

gospodăriile ţăr ăneşti (de fermier) şi întreprizătorii individuali, sedetermină în funcţie de nivelul venitului pentru care se aplică cotediferite, asftel:



95

- până la 16200 lei –cota de 8%- între 16200 - 21000 lei – cota de 13%- peste 21000 lei – cota de 20%.Pentru rezidenţi, în cazul persoanelor fizice, cu excepţia

întreprizătorilor individuali şi gospodăririlor ţăr ăneşti (de fermier),pe veniturile impozabile obţinute de către acestea.

7.5.2. Venituri exceptate la taxe

Sursele de venituri exceptate la plata taxelor pe venit sunt: beneficiile date de contractele de asigur ări;

compensare pentru pagube legate de sănătate sau altecompensaţii de sănătate pe baza contractelor de asigu-rare medicală;

pensie alimentar ă; burse şcolare; dobânzi de la depozitele bancare la Băncile moldove-

neşti până în 2010; venituri de personal de la anumite organizaţii internaţio-

nale; câştigurile de la loterie; patrimonii primate ca donaţii sau moştenire; compensaţii pentru daune morale; câştiguri de la jocuri de noroc; căştiguri din campanii promoţionale a căror valoare nu

depăşeşte 450 MLD (34U SD).

7.5.3. Non-rezidenţi

Pentru nerezidenţi se reţine impozit din: royalty – 15%; primele pe baza contractelor se asigurare sau reasigu-

rare, încheiate în Republica Moldova – 10 %; alte venituri – 10 %

Nu se impozitează până la 1 ianuarie 2015 dobânzile persoanelor fizice şi juridice rezidente de la hârtiile de voaloare de stat.



96

Firme cu capital de stat din Ungheni

1. I.S. PENTRU SILVICULTURA SILVA-CENTRU2. PORTUL FLUVIAL UNGHENI I.S.3. COMISARIATUL DE POLITIE UNGHENI4. DIRECTIA SITUATII EXCEPTIONALE UNGHENI5 SECTIA DE PAZA UNGHENI6 BIROUL VAMAL UNGHENI7 AGENTIA FORTA DE MUNCA UNGHENI

8 CENTRUL MILITAR UNGHENI9 DIVIZION DE ARTILERIE10 INSPECTORATUL FISCAL UNGHENI11 INSPECTORATUL R-AL SEMINTE UNGHENI12 DIRECTIA STATISTICA UNGHENI13 CENTRUL MEDICINA PREVENTIVA UNGHENI14 OFICIUL DE EXECUTARE UNGHENI15 ASOC.INTER.DE PROD.REP.EX16 ROMAN FIRMA INTR.COMERT17 DIR.SANA.PUBLICA JUD.UNG.18 DIR.FIN.A CONS.RAION.UNGH19 SERVI.SANI.VETERI.R-L UNG20 DIR.GENE.INVATAMI.UNG21 APA-CANAL DIR.PROD.IS22 SILVICULTURA IS

23 COLEGIUL AGROINDU.UNGHENI24 AGENTIA ECOLOGICA UNGHENI25 DIR.GENERA.ASISTA.SOCIALA26 PROTECTIA PLANTELOR27 FOND.LOC.DE SUST.SOC.POP28 DIR.GENER.RAIONAL Ă.AGRICUL.şi ALIMENTAŢIE

UNG

29 COLEGIUL DE MEDICINA UNGHENI30 SECTIA RAIONALA DE POLIT.31 INSPECTIA AFAC.CORECTION.



97

32 PUNCTUL DE TUTUN33 ANGRO BAZA DE COMERT34 DIR.GEN.TERI.UNG.COM.CRIM

35 ZONA ECONOMICA LIBERA UNGHENI-BUSINESS36 JUDECATORIA UNGHENI37 FILIAL FCI MOLDOVA-APARAT38 DIR.DEP.CONTROL REVIZIE39 DIREC.TINERET SPORT TUR.40 SCOALA DE TIP-INTERNAT UNGHENI41 I.S. FLORA-SERA42 DIR.CONSTR.CAP.EXECUT.UNG

43 RETELELOR TERMICE IS



98

Firme cu capital mixt din Ungheni

12 I.M. MOLDABELA S.R.L.3 I.M. SHIRT COMPANY S.R.L.4 I.M. PRO STYLE S.R.L.5 I.M. UNGHENI-VIN S.A.6 I.M. UNOR-GAZ S.R.L.7 I.M. SIMEX-UNGHENI S.R.L.8 I.M. CHAUMAX S.R.L.9 I.M. VAMUNEX S.R.L.

10 I.M. UNEXTRANS S.R.L.11 I.M. MATER MARIAE S.R.L.12 I.M. CALILEN-COM S.R.L.13 I.M. BUSINESS TO BUSINESS S.R.L.14 I.M. BIELPLAST S.R.L.15 I.M. TERRA NOVA S.R.L.16 I.M. UNCORIM S.R.L.

17 I.M. EUROSPED-MD S.R.L.18 I.M. ANTEPRIMA S.R.L.19 I.M. WOODIMPEX S.R.L.20 I.M. AVENSA CONSULTING S.R.L.21 I.M. MEDEZANO S.R.L.22 I.M. DESIGN & STYLE S.R.L.23 I.M. AGOSTINO VALIER S.R.L.24 I.M. MACRO COOPER S.R.L.

25 I.M. LAURENTIUM S.R.L.26 I.M. DIMSANET S.R.L.27 I.M. EZRACOM GRUP S.R.L.28 I.M. ROMOPLAST S.R.L.29 I.M. WESTMINSTER INVESTMENT

CONSULTANTS S.R.L.30 I.M. AXIOM COMPANY S.R.L.

31 I.M. NATUROEL S.R.L32 UNIAS IM SRL



99

Firme cu capital privat din Ungheni

1 SRL “Viralion”2 SRL “Feodora”3 SRL “Versatrai”4 SRL “Rincor-Prim”5 SRL “Dentiţa-Farm”6 SRL “Elcatras”7 SRL “BNV”8 ÎI „ Scutaru Sergiu”

9 SRL “Magirus”10 ÎI „Nadejda Grosu”11 SRL “Aledex-Info”12 ÎI „Caras Tatiana”13 ÎI „Rada-Ceremuş”14 SRL “Agrocomvest”15 SRL “Utena”

16 SRL “Avecom-Net”17 ÎI „Langa Mariana”18 SRL „Elenget”



100

Documents

084_Ghid investitor Ungheni