Embed Size (px)
Citation preview
SUSANA LOPEZ RUBIO
Intrati:A ,
rnEl Encanto!
II
tfr
PARTEA INTAI
1947
Patricio
rimul lucru de care mi'am dat seama cind am piqit pe
,cheiul din Havana a fost c[ nu eram imbricat adecvat pen-
tru clima cubanezi. Niciunul dintre cei care au coborit de pe vapor
Fu purta haine potrivite. Pantalonii gi jacheta'mea din linl imiinlepau pielea, iar gapca uzati care mi protejase de atitea ori de
rfoadn in Asturias mi ameninfa acum ci-mi va coace capul sub
marele tropical. Spre deosebire de cubanezi - berbafii in costumele
hrdin in, iar femeile cu rochiile lor cu imprimeuri - noi semlnam
oo turmi de oi asudate. l.-am privit cu invidie pe funclionarul de
bvami. Clmaga lui albi cu mineci scurti era imaginea vie a con-
trtului. in timp ce aqteptam cu documentele in mAnd, o secretarl
mlatrl, care-gi etala picioarele fhri ciorapi 9i rochia cu umerii
dczgotili, a provocat fluierlturi de admiralie din partea tuturor
t&bafilor ce stiteau la rind. O adevirati ispravd, avind in vedere
rl eram epuizafi qi infometafi dupl mai bine de patruzeci de zile
hcare stituser[m ingrimldili in niqte cabine micu]e, hrinindu-ne
dnic numai cu terci.
l. -Daci nu incetafi cu fluierifurile, o'si. am eu ac de cojocul
Eru!
' Iiqi mine, un domn galician a dat glas gindurilor rnele.
*$,i dricie! Aici.femeile sunt date naibii.
10 SUSANALOPEZ RUBIO
Func{ionarul de la-vami imi ficu un semn si m5. apropii,
- Prenume?
- Patricio.
- Nume?
- Rubio Gamella.
- Vdrsta?
- Nou[sprezece.
- Spaniol?
- Da.
- Motivul cilitoriei?Am fost tentat si-i spun adevirul ,,$tili, motivul este ci in Spania
e:atita mizerie, incit trebuie si ne muiem piinea in biltoace, ci insatul meu nu mai sunt pisici fiindci am mAncat noi tofi gobolanii, cd
pe mama au ucis-o republicanii din cauzi ci a ascuns-o in casa ei pe
o verigoar[ car€ era calugirifd gi cd pe tatal-au omordt na[ionaligtiidin cauzd cd. a refazat si ingenuncheze in fafa unui portret al luiCaudillo gi nu rnai am familie, ci nu weau si-mi petrec restul vie{iispetindu-mi in mini, devorat de plduchi, gi am vAndut verighetabunicii, fie-i !6rAna usoari, pentru a putea cumpira un biletfu clasa
a treia pe un vapor qi si incep de la zero, numai cu ce am pe rnine, incealalti parte a lumii. Motivul este ci weau sd supraviefuiesc."
Da, asta ar fi trebuit sd spun. Dar pe vapor mulli ziceau ci inCubaincepuseri si.:itrimiti inapoi pe emigranlii spanioli gi ci nutrebuia s[ le dim motive sI ne deporteze.
- Motivul cdldtoriei? repetdL funclionarul, devenind neribditor.Mi-am inghilit mizeriile qi cu un zimbet I arg, atrtrispuns la fel
ca restul pasagerilor de pe vapor.
- Vacan!6. Sunt in vacanfi.Arn iegit din vamd qi m-am uitat in jurul meu. Cheiul se intindea
in fa{a mea, ticsit de oameni gi automobile, plin de zarvd gi viafi.Decupat pe un cer,de ulr albastru strilucitor, farul castelului Morropirea ei vegheazi asupra oragului si a locuitorilor sii.
em{eahfrrsese affit de
*edefuodetl
panmfi, omrrinatc, pc
itazmpen-m $iutc-i
i€rtarcfuhde la mama g
AItrdl€rmellxr(ez
6i si cLiulecc
ani d€-abi.lntr-ur
$admai'rumuldlnu
munliid[nCa un tlnirp6nihFcrlaiiln&e,
dc expatriat
dino$itedinPrado, F4a
cu copii, hrri{fi
lisa, ordor*iYltr-lea), cere ahcf
mccnfilhicih
malnoPr
esteciin Spania
in bdhoace,'cl innrnto{iqobolanii, ci
tn casa ei pe
morit nafionaligtii
unui portret al luip€trec restul viefii
am t'andut verigheta
un bilet la clasa
q16em pernlRe, lll
mufti ziceau ci inspanioli Ei ci nu
ner[bditor.am rispuns la fel
Cheiul se intindea
plin de zarvi gi via{[.casteluluiMorrosii.
INTRATI iN nt UNClNto 11
M-a luat ameleala din cauza clldurii qi a trebuit s[ mi aEez'
Cilitoria fusese atit de intortocheati gi posibilitatea de a aiunge
ptni in Cuba atit de redusi, incAt nici nu stitusem sI mi gAndesc
ce aveam si fac odati sosit in Havana. Sigurcl nu-mi era u or'
Bunurile mele se reduceau la'einci lucruri: un costum din linS:i
o qapci, niqte pantofi, o fotografie a pirinlilor mei 9i o'conservl
de sardine marinate, pe care un cuplu de portughezi mi-o ofe-
rise pe vapor.
Dar m[ mai bazam pe alte cinci atuuri. Primul: tupeul meu' De
mic copil, n-am gtiut ce-i aia ruginea, iar deviza mea a fost intot-
deauna sd cer iertare in loc si cer voie. Al doilea: ochii mei albaEtri,
moqteni{i de la mama 9i clrora li se adaugi infbliqarea pllcutd a
tatilui meu.,5Al tieilea: imaginafid. AceeaEi imaginalie care, in loc
si mi airlte s5 m€morez lista regilor vizigolit;mi-a folosit s5 inven-
tu sctze gi si chiulesc de la qcoall' Al patrulea: tinerefea mea'
Nouisprezece ani de-abia implinifi, care-mi anulau temerile 9i mitransformau intr-un clleluq dornic de avbnturi. $i, in cele din urml,
- al cincilea gi cel mai important atu: setea. Setea de viali, de viitor, de
culori, sete acumulati nu pe parcursul'lunilor, ci al anilor. Se spune'
credinla muti munlii din loc, dar nici setea nu'se lasi rnai prejos'
Setea fhcuse ca un tdnir dintr-un biet s[tuc din Asturias sd traver-
tsae oceanul pdnl la Perla Antilelqr'
Venindu-mi itr fire, m-aln ridicat qi am rnceput si merg. Primele
nde ore de expatriat le-am dedicat doar plimbirii: am mers cu
ochii iegifi dln orbite din cauza minunSliilor pe care le ave.un in fa]a
rc- Aleea Prado, piafa Catedralei, cheiul... oragul era un furnicar
& familii cu copii, iurigti,'palawagii, Iustragii, vinzitori ambulanfi
llfut regitor vizigoli reprezintd lln element al istoriei educaliei din Spania. Este
-bl despre lista, ordonati cronologie, a ]3 de regi din regatul vizigot (secolele
v{ca- al vIII-lea), care a fost fiilizall ca test de memorie. Pedagogia moderni a
aceastl fista ca un exemplu, ridiculiziL a1 modului in cale pedagogia tradifionali
conftrutul istoriei la enumerarea numelor gi a datelor' {n.red')
f,12 SUSANA LOPEZ RUBIO
de fotografii erotice gi chiar si ghicitoare care le dideau clienlilor inghioc ca si-gi afle norocul.
Dar oragul nu era o incdntare numai pentru ochi, ci si pentruurechi. in Havana, muzica invada fiecare cotlon. Iesea pe ugile cAr-ciumilor, din tranzistoarele care se odihneau pepervazurile ferestre-lor deschise ale caselor si din trompetele muzicanlilor de pe stradisau provenea de la trupele care foloseau strlzile gi pielele drept scene.
Cdnd am ajuns in cartierul chinezesc, la interseclia strizilorZan)a qi Galiano, am rimas atAt de prostit privind afigul de la caba-retul Tropicana - cu balerinele purtAnd coafuri cu pene de piun -,incAt nu am fost atent la tramvaiul care venea cu vitezi spre mine.
- Cari-te de-acolo, pramatie! {ipd vatmanul.Desi tramvaiul a frdnat chiar inainte si dea peste mine, n-am
putut si nu cad in fund. Un birbat imbrdcat in costum s-a oprit s[mi ajute.
- Vi simfi{i bine?
Am incuviinlat. Din cauza cdderii mele ridicole, demnitateaimi era mai rinitd decdt posteriorul.
- Dar nu vedeli cd domnului ii curgeau balele vizAnd picioarelefrumoase ale balerinelor, iar dumneavoastri mai aveali pufin gi-ltrimiteali direct la cimitirul columb? ii reprogi blrbatui vatmanu-lui. Dd-o dracului, bitrdne!
Era un fapt dovedit; cubanezii erau in stare sd vorbeasci in celmai rafinat mod si, in acelagi timp, si blesteme ca bestiile.
- imi pare sincer rdu, amice, qi-a cerut scuze yatmanul. Dataviitoare sa aveli ceva mai mult[ grijn gi n-o sd mai pn]i]i nimica.
Periplul meu s-a incheiat pe plajd. StAnd pe nisip, am devoratcutia cu sardine marinate in timp ce apa mirii imi mdngAia picioa-rele obosite. Soarele era o bild de culoare rosu aprins, inconjuratide un portocaliu intens, presirat cu pesc[ruqi ca nigte puncte negrela orizont. inainte de a apune soarele, am adormit chiar acolo.
A doua zim-autrezitzbieretele unui vdnzdtor ambulant.
- Durofriot de cocr.s. ^.ma:ramna!
-{m deschis ochii. der - ::ent
--,: Je tamilii de vileS:::-::iri' -.:,c mA prir-eau a..::..i ii r
-: 1-:.:()aCC CU minge.:. -. i-3- 3una. E5tr un naui::.:at?)i-,im 5tiut ce sa-r:"::-:r'i
.:. - ;a in Hatana via:, :::a. ,
..;:i pe o plaid. tocnlJ: :: --ep.e
-::ehelati fdcuti in casi, pe baza i: -::,. red. )
pentrun$ile cir-ferestre-
pe stradiscene.
strizilorde la caba-
de piun -,ryre mine.
mine, n-ams-a oprit si
picioarele
rei aveafi pu{in gi-lbirbatuivatmaflu-
fo fir si vorbeasci in cel
ca bestiile.
$uze Yatmanul. Datam-o timai pilifi nimica.SEod pe nisip, am devorat@irn imi mingdia picioa-
rogr aprins, lnconjuratii ca niqte puncte negre
.dormit chiar acolo.
Tinzitor ambulant.
ww
INTRATI iN EL ENCANTO 13
- Durofriot de cocos, ldmAie gi ananas, domnule! Cu gheall,
doamni!Am deschis ochii, dezorientat, gi am descoperit c[ eram incon-
jurat de familii de vilegiaturigti, care se bucurau de o zi de plaji intimp ce mI priveau cu mili gi uimire. O fetili bruneti a incetat sise mai joace cu mingea ei gi s-a apropiat de mine.
- Bun[. Eqti un naufragiat?
N-am Etiut ce s[-i rispund. Pur gi simplu am zAmbit, fericit sigtiu cd in Havana viala mea, ca aceea a unui naufragiat dus de
valuri pe o plaji, tocmai incepea din nou.
: Inghelati fbcuti in casb,pebaziL de lapte praf, smintdni, zahir gi gllbenuq de ou
tn.red.)
il.l
t
i1
;,i:l€
2
T) urh ce am paresit plaja, m-am spelat pe fate la o tdntAna si
LJ am mers pane in cartierul San Isidro. in urmi cu cAteva
si'ptl'mAni, proprietarul l5ptiriei din satul meu imi povestise ci unprieten de-al lui, care arrea un alt prieten, care, la rAndul lui, avea
un vir in Havana, ii spusese ci asturienii nou-venili obisnuiau si se
intruneasc[ la El Popular, un bar de pe strada Porvenirl condus de
o viduvl din Avil6s. Am bdnuit ci aveam puline ganse si-l gdsesc:
s-ar fi putut ca barul si se fi inchis sau si se afle pe altl stradi; sau
ca proprietarul liptiriei, ori prietenul lui, sau prietenul prietenuiuisIu, sau vdrul prietenului prietenului sIu sd fi minfit. Dar, contrartuturor agteptirilor, mi-a fost foarte ugor s[ descopdr stabilimentul.Un mic local cu aspect anost.
Interiorul mi-a confirmat proasta impresie. |umitate de
dtzind, de mese gi scaune subrezite, pd.zite de o tejghea murdari.O cocind in toatd regula, dar sticlele de cidru de pe rafturi m-auficut si zAmbesc.
Proprietara, de vreo cincizeci gi ceva de ani, cu obrajii flegciiligi pdrul strAns intr-un coc cenugiu, m-a privit incruntati.
- Buni ziua, am salutat in bable2, pentru a incerca si-i cigtigsimpatia. Ce diminea
m-am speht pe fap la o fAntdni gi
San Isidro. in urm[ cu cAteva
din satul meu imi povestise ci un
rm alt prieten, care, la rdndul lui, avea
ashrrienii nou-venifi obignuiau si se
bcr de pe strada Porvenirl condus de
ci aveam puline qanse si-l gisesc:
iochis sau si se afle pe alti stradi; sau
priaenul lui, sau prietenul prietenuluisiu s[ fi minfit. Dar, eontrar
harte uqor si descopir stabilimentul.
proasta impresie. fumitate de
ite, pizite de o tejghea murdari.sticlele de cidru de pe rafturi m-au
gi ceva de ani, cu obrajii flegclilim-a privit incruntatl.
in bable, pentru a incerca s[-i cAgtig
.rmnce o singuri privire pentru ca
Ei si pufneasci supiratl.
INTRATI iN EL ENCANTO ls
- Ce nenorocire! Nu mai spune, abomblnit, gtergAndu-gi mAinile
pe o cirpd. Nou-venit? Cu vaporul de Lisabona de ieri, cu siguranli.Atunci poli si o gtergi, c[ aici nu e Crucea Rogie.
Am presupus ci probabil era situli de oameni morfi de foame
care ciutau ajutor. Ca si nu mi dea afari, am incercat si o fac si rAd6.
- Nu, am rlspuns.Femeia a ridicat sprincenele surprinsd.
- Nu?
- Am venit cu avionul, am zis c6t am putut de serios, la clasa
int6i. Dar trebuie si-mi pdstrezi secretul, am goptit.
Era evident ci nu crezuse niciun cuv6nt, dar neruginarea mea o
intriga qi a hotdrit sd continue gluma.
- $i care e secretul, ia s5' vedem?
- Ci sunt un marchiz.Femeia s-a uitat la hainele mele pitate de nisip din cauzi c[ dor-
misem pe plaji gi s-a inecat cu propria salivi cind a izbucnit in ris.
- Marchizul de Chorrapela dal, non te xinga!2 a exclamat in glumi.Risul ei mi s-a piLrut un semn bun gi am prins curaj.
- Marchizul de Miradoiro3.
- Nu-mi pare cunoscut.
- Sunt niqte regiuni minunate pe valea riului Naredo. Mdnumesc Patricio, incintat de cunogtinfi.
- $i ce faci aici imbrlcat ca un coate-goale, Patricio?
- Am venit in secret,pentru o femeie, arn improvizat, o femeie
care este dragostea vielii mele, dar plrin{ii ei nu vor ca ea si se
mirite cu mine.
- De ce? Nu se presupune cl egti un marchiz?
- Ba da, dar titlul meu este prea pulin pentru ea. Este prinfesa
dinNueva Celeminaa.
!Enelumulite (n.red.).lth mai spunel (in dialect in original) (n.red.)thct de observalie (in galicianl in original) (n.red.).
@min - mdsurl agrari folositi in unele pirfi ale Spaniei inainte ca sistemul zecimal
mk si fie obligatoriu (n.red.)
*-\
16 SUSANA LOPEZRUBIO
- $i asta unde este?
- Buf. Departe. Foarte departe.Femeia a rAs din nou.
- Te pot intreba cum te cheam[? am vrut eu sI qtiu afisAnd celmai frumos z?tmbetde care eram in stare.
- Constantina... Tina, s-a corectat imediat.Mi s-a pirut un semn bun cd-mi oferea diminutir,.ul ei.
- Tina, trebuie si-mi pistrezi secretul. Cu deghizarea mea decergetor am picilit gdrzile care o pdzescpe prinfesd. Acum trebuiesi o conving sd fugi cu mine. Dar pAni atunci nimeni nu trebuie sd
gtie ci nu sunt sdrac.
- Stai liniqtit, ci-i picdlegti pe tofi.- Mai am nevoie gi de o altd favoare.
- S5 vedem.
- O farfurie de mAncare.
- Nu mai spune! a zis mai mult cu ironie decAt cu supirare.
- Se inlelege ci, preflcAndu-mi c[ sunt sirac, acum nu am baniIa mine. Dar i1i promit ci mi voi intoarce gi-mi voi pllti datoria cuvirfgi indesat.
Tina a oftat cu dispref. Asta nu a impiedicat-o si pun[ mAng peo bucati bund de omleti proaspit fbcuti qi si mi-o aqeze sub nas,spre bucuria stomacului meu. Imediat am inceput si salivez.
- Hai, hai... Mindnci inainte si mi rizgdndesc.Am devorat omleta si, printre lnghiqituri, am profitat de
moment ca si pun mai multe intrebiri.- Nu cunoEti vreun loc unde aE putea si dorm?
- in afari de hotelul Nalional, desigur.
- Desigur. Doar qtii ci trebuie si trec drept sirac.Tina gi-a aranjat un fir de pdr din coc gi a ari.tat spre un bliat
care stltea la o masi din capitul barului.
- Vorbegte cu Grescasl. Dar lui si nu incepi si-i spui povegti cumarchizi, daci vrei si nu-!i dea una peste bot.
Mi s-a pirut un sfat bun, avindm-am decis si merg cu adevirul inC
- Buni ziua.
Tipul nici micar nu mi-a rispuUscobitoare decAt si stea de vorbi cmstudia. Nu avea mai mult de douiaamenin{itor al unei gorile: inalt, mdgroase ca niste trunchiuri. ii lipsea u
Mi-am ascuns nervozitatea si am,
- Sunt Patricio.
Grescas si-a trecut in revista dindostil6. Era clar ci n-avea niciun chdrfericire, ochii mi-au cdzut pe btazodzon de culoare albastru-deschis, curfirnie albi, care mi-a dat putere si dcr
- iAlzalrabumarininll am exdr.rdin Luanco nimeni nu-l poate intrcq,
Am lisat fraza neterminate, a5aclqi aqteapti si se prindi pegtele.
- Ar fi din intdmplare! a mormilMugcase momeala. Am continr{- De unde eqti? Eu sunt din Sa&Grescas s-a sclrpinat in cap, cu r
pat pe podeaua barului.
- Nu te amigi. Doar pentru ciseamni ci o si te qi ajut. in Havldecit mugte.
- Te-am intrebat doar de undedA scuipat din nou.
: ;Alza'l rabu marinin!(in dialect asturian in ci
al suporterilor fotbaligtilor de la Clubul }kidubului este cel descris mai sus (n.red.).
t Scandal, cearti (n.tr.).
eu si gtiu afigdnd cel
deghizarea mea de
Acum trebuienimeninutrebuie sI
ddt cu supirare.acumnuambani
voipl6ti datoria cu
-o si punl mina pe
d mi-o aqeze sub nas,
si salivez.
am profitat de
&rm?
sarac-
a aritat spre un biiat
i s5-i spui povegti cu
INTRATI iN EL ENCANTO 17
Mi s-a pirut un sfat bun, aVind in vedere porecla lui, aqa cim-am decis sl merg cu adevirul inainte.
Tipul nici mdcar nu mi-a rispuns. Era mai interesat si ronllie oscobitoare decit si stea de vorbi cu mine. Am profitat pentru a-lstudia. Nu avea mai mult de doulzeci gi cinci de ani qi avea aerulamenin{itor al unei gorile: inalt, mitihilos qi cu bra}ele gi picioarelegroase ca niqte trunchiuri. Ii lip'sea unul dintre dinlii din fa1n.
Mi-am ascuns nervozitatea gi am insistat.
- Sunt Patricio.
Grescas qi-a trecut in revisti dinlii cu scobitoarea, intr-o tdLcere
ostil6. Era clar ci n-avea niciun chef si stea de vorbi cu mine. Dinftricire, ochii,gri-au cizut pe bLzonul de pe tricoul lui uzat. Un bla-mn de culoaie albastru-deschis, cu o ancori pe care se risucea ofunie albi, care mi-a dat putere sI deschid din nou gura
- iAlzatlrabumartninlr am exclamat. LJra, ura, ura! Pe marinaruldin Luanco nimeni nu-l poate intrece, iar dacd s-ar intimpla asta...' Am lisat fraza neterminati, aqa cum un pescar arunci momeala
$ agteapti si se prindi pegtele.
- Ar fi din intimplare! a mormiit, nefiind in stare si se ablini.Mu;case momeala. Am continuat si trag de undili.- De unde egti? Eu sunt din Santa Benxamina.
Grescas s-a scirpinat in cap, cu un gest ca de maimufi, gi a scui-I pe podeaua barului.
- Nu te amIgi. Doar pentru ci suntem compatriofi nu in-mai rnulli asturienici o si te qi ajut. in Havana sunt
mugte.
- Te-am intrebat doar de unde esti.
;* Aruipatdinnou.
rubu marinin! (in dialect asturian in original) - Coada sus, marinarulel sloganquterilor 6tbaliqtilor de la Clubul Marino, din Luanco, Asturias. Blazonul
este celdescris mai sus (n.red.).
il18 SUSANA LOPEZ RUBIO
- Asa incepeli to!i. $i, de indati ce-!i voi spune, vom gisi o rudi,sau un prieten, sau un cunoscut in comun. Poate descoperim chiar cisuntem veri. $i, desigur, tu-mi vei spune: ,[ere, mi lagi de izbeligte?"
Atunci imi vei cere bani cu imprumut sau si-!i fac rost de un servi-
ciu ori de un loc unde si dormi. Aga cd valea de aicil
- N-am de gAnd sd plec pAnd nu-mi spui de unde egti.
Gorila s-a ridicat de pe scaun gi am incercat si-mi controleznervozitatea. Era atAt de inalt, incAt md dep[gea cu un cap. Congtient de
anvergura sa de dulap de haine, a inceput si-gi trosneasci degetele
ca s6-mi stArneascd frici.- i1i propun ceva. Daci-|i spun qi se dovedegte c[ avem pe cineva
in comun, ili voi trage un pumn in burtl. Tot mai vrei s[ afli?
Un pumn in burti nu era ceva bun, dar ce mai puteam face? Numai aveam pe nimeni la care si recurg gi nu puteam si dorm dinnou pe plaji.
- imi asum riscul, am zis cu voce tremurAnd[.
- Sunt din Carabanzo.
Era un sat la cAteva ore distan{I de al meu.
- Cunosc doar o singurd persoan[ de acolo. ..
Grescas m-a luat de ceati, ca pe un pisoi nou-niscut.
- Tu !i-ai cdutat-o.
Cu beteile inimii risundndu-mi in urechi, am vorbit fdrl sigAndesc.
- Begofra Garcia de Ron. Frumoasi ca nimeni alta, dar a avut
mai mul1i iubili decAt am a\.ut eu purici.Grescas a slibit presiunea mdinii sale mari de pe gAtul meu. Dupi
expresia fe1ei, era evident cI" o cunogtea. Brusc, mi-a venit in minteun gAnd foarte nelinigtitor.
- N-o fi nevasta ta? am intrebat, punAndu-mi in cea margroaz-nicd situalie.
A negat dAnd din cap 9i am respirat ugurat.
- Mai bine, cici era cea mai usuratici din tot satul.
- --ultuu- -
I =::rn,lere: ::.i :, i..li-a
- - --_.i.
:.::'.. .r aiaugat.- \-:::: tacut-t,::::: t-:- -: este. m-a::..::::pi.
* :, ut:t ntiCa. ne-::-. -:.:e.e:.:'. z:: din n('.: -- .:.:1:
.::t- ::-etei ii ri::'..:.. -:. _.
- ictonr nri-,r :. '. a.:.I _- -. .-.ii:e alf(,,"'.:r. --l€-: ti.I:.-lotrca i. .;Z:.
:::. :Jevirat. Eu s- : :gcr::
- l:-a parasit :t:::* Ti.!
',:- :iatru ]lanue:?r.:: respirat ad:.:; :=:::r
':::;:S:
- Cred ca pentr,: :::::r,jr- -rita- i Sori- irrs.. . :I.].
^, ::: din thntilia C.::_: ,ie l
s
t
roiqnrngvom gisi o rud[,Foate descoperim chiar ci
-Vere, mi laqi de izbeliqte?"
si-ti fac rost de un servi-
*ekadeaici!qnideunde egti.
si-mi controlez ner.
cuuncap. Conqtientde
sii-Ei trosneascl degetele
dotedeqte A avem pe cineva
Totmaiwei s[afli?ce mai puteam face? Nu
qi mr puteam s[ dorm din
IIETL
derolo.pisoi nou-niscut.
ln urechi, am vorbit fhri si
ca nimeni alta,'dar a avut
mari de pe gAhrl meu. DuPi
Brusc, mi-a venit in minte pentru Manuel?
-miin ceamaigroaz'
ugurat.
INTRATITNELENCANTO 19
Destinderea mea a durat pini cind mi-a zis urmltoarele patrucuvinte:
- Begona este sora mea.
Fir-ar si fie! Situafia nu mai avea rezslvare, asa ci am inchisochii strAngindu-i tare Ei m-am pregitit pentru pumn. Si a sosit,atit de tare incit m-a fbcut si mi indoi de la jumdtate. Cu to3te ciGrescasl-a insofit gi cu un hohot de rAs.,
- Biga-mi-ag... ! Tu eEti Patricio? Proasta lui dispozifie se risi-pise. Acel Patricio cu care sora mea s-a combinat la serbarea cim-peneascl de acum weo doi ani?
Am incuviin{at in timp ce mi agezam peltru a-mi putea imbri-[iEa burta care mi durea riu.
- Pumnul a fost pentru ci ai pierduf pariul, a zis Grescas.
in& nu-mi revenisem dupl lovitura in stomac cdnd Grescasmi-a diruit o palmi care m-a plesnit direct in ceafh.
- $i palma asta peste ceafi 1i-ai cdgtigat-o din cauzi ci ai fbcut-otirfr, a addugat.
- N-am fbcut-o tArfh, eu am zis doar...
- Cd este, m-a intrerupt, mai tArfh decAt giinile, dar este qi soraan mai mici, ne-am infeles?
Am zis din nou da, in timp ce incercam sd nu vomit gi ii porun-<ram 6mlslei si rimdni in stomacul meu.
- Begofla mi-a povestit ci ai ficut-o foarte fericiti in vara aceea.
Fin ziua pe care o aveai liberi de la mini mergeai trei ore dus qi treirntors doar ca sa o vezl.
Era adevirat. Eu gi Begofla fuseserim'doi porumbei, pini cdnd...
- Te-a pirisit pentru tiburcio? Grescas:mi-a rostit gAndurile.
Am respirat adinc pentru a putea trage destirl aer in piept qi rim
- Cred c[ pentru amiadoi.
-Asta-i sori-mea! a exclamat gorila, rAzdnd din nou in hohote.din tot satul. i din familia Garcia de Ron, nu umblim cu jumitafi de misur6.
