Intirziere Minta=Oligofrenia

7/30/2019 Intirziere Minta=Oligofrenia

1/30

INTARZIERILE MINTALEPsihiatrie

INTRZIERILE MINTALE

1. Istoric

Primele referiri asupra IM au fost gasite n papirusurile egiptene de la Teba ( 1155 i.e.n.). n Grecia si

Roma antica, infanticidul sanogenic (atitudinea spartanilor fata de copiii tarati ) era o practica curenta. Henric al

II-lea a promulgat prima lege care i proteja pe acesti oameni, ei fiind considerati "pupili" ai regelui. Abia n

secolul XVIII, odata cu Revolutia franceza si cea americana, apare promovarea respectului fata de individ,

indiferent de conditia lui sociala (sclav) sau fizica (bolnavi mintali, orbi, surzi, ntrziati mintali).

Primele forme organizate de tratament al IM au aparut n Elvetia si s-au raspndit apoi n Europa si

America. Sub influenta enciclopedistilor, a lui Jean-Jacques Rousseau si a lui Johann Pestalozzi a crescut interesul

pentru acesti copii. Jean -Marc -Gaspard Itard si Edouard Seguin n Franta si Samuel Gridley Howe n Statele

Unite au fost primii care s-au ocupat de tratarea copiilor cu IM. n 1850 a aparut "Observations on Cretinism",

prima lucrare publicata care se ocupa de acest subiect. Wilhelm Griesinger a deschis o noua viziune asupra

polimorfismului etiologic si clinic n IM, afirmnd ca "desi toti cretinii sunt retardati, nu toti retardatii sunt

cretini". Ideea a fost sprijinita n 1877 de John L. H Down n monografia "The Mongolian Type of Idiocy". Down

este primul care face o clasificare etiologica n trei categorii: ntrzieri congenitale, de dezvoltare si accidentale

(traumatism sau boala). Esquirol, tot n secolul XIX, a afirmat distinctia ntre "Oligofrenie si dementa" si a

identificat doua aspecte ale asa denumitelor arierari mintale profunde " L'Imbecilite et L'Idiotie ".

A urmat o perioada de identificare a multiplelor entitati diferite etiopatogenic si clinic dar care au ca

manifestare comuna IM . Astfel, n 1880 a fost identificata de catre Desire -Maglione Bourneville, Scleroza

tuberoasa. De asemenea, au fost recunoscute diferite boli degenerative precum boala Tay - Sachs. Cu toate aceste

precizari si progrese, n domeniul terapiei, singurii care au facut ceva au fost educatorii.

n 1905, Alfed Binet si Theodore Simon au introdus pentru prima data teste psihometrice. Autorii au

folosit aceste teste pentru selectia copiilor care trebuie sa urmeze scoli speciale. Aceleasi teste, introduse n 1908

de Harry Goddard, n Statele Unite, au fost folosite pentru diagnosticul IM. Concluzia a fost ca aceste test 525b16f

e ofera "coeficientul de inteligenta" (QI) - masura adecvata si corecta a inteligentei individului si care ofera gradul de obiectivitate cerut de o apreciere stiintifica.

ALTE DOCUMENTETULBURARI DE RITM SI COERENTA

SUPORT PENTRU DEZVOLTAREASERVICIILOR COMUNITARE DE SANATATEMINTALA SI DEZINSTITUTIONALIZAREAPERSOANELOR CU PROBLEME DE

SANATATE MINTALA

ESENTA SOCIALA A VIETII PSIHICE

TRASATURI DE CARACTER DE NATURANEAGRESIVA

INSENSIBILITATEA ISTERICILOR(URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE

ADAPTARE

Alcoolismul - abuzul de alcool sau dependenta

Banditi si banditi

CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALEARTTERAPIEI

ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE T

TULBURARILE DE DISPOZITIE / AFECTIVELa COPIL SI ADOLESCENT

Cautare
http://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARI-DE-RITM-SI-COERENTA11415176.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARI-DE-RITM-SI-COERENTA11415176.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/ESENTA-SOCIALA-A-VIETII-PSIHIC52191935.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/ESENTA-SOCIALA-A-VIETII-PSIHIC52191935.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TRASATURI-DE-CARACTER-DE-NATUR35172192.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TRASATURI-DE-CARACTER-DE-NATUR35172192.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TRASATURI-DE-CARACTER-DE-NATUR35172192.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/INSENSIBILITATEA-ISTERICILOR-U531561917.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/INSENSIBILITATEA-ISTERICILOR-U531561917.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/INSENSIBILITATEA-ISTERICILOR-U531561917.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/INSENSIBILITATEA-ISTERICILOR-U531561917.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/Alcoolismul-abuzul-de-alcool-s24220121318.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/Alcoolismul-abuzul-de-alcool-s24220121318.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/Banditi-si-banditi932213131.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/Banditi-si-banditi932213131.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/CARACTERISTICI-DISTINCTIVE-ALE92964.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/CARACTERISTICI-DISTINCTIVE-ALE92964.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/CARACTERISTICI-DISTINCTIVE-ALE92964.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/ORGANIZAREA-ACTIVITATILOR-DE-T81462.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/ORGANIZAREA-ACTIVITATILOR-DE-T81462.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARILE-DE-DISPOZITIE-AFEC72937.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARILE-DE-DISPOZITIE-AFEC72937.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARILE-DE-DISPOZITIE-AFEC72937.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARILE-DE-DISPOZITIE-AFEC72937.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/ORGANIZAREA-ACTIVITATILOR-DE-T81462.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/CARACTERISTICI-DISTINCTIVE-ALE92964.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/CARACTERISTICI-DISTINCTIVE-ALE92964.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/Banditi-si-banditi932213131.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/Alcoolismul-abuzul-de-alcool-s24220121318.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/INSENSIBILITATEA-ISTERICILOR-U531561917.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/INSENSIBILITATEA-ISTERICILOR-U531561917.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/INSENSIBILITATEA-ISTERICILOR-U531561917.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TRASATURI-DE-CARACTER-DE-NATUR35172192.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TRASATURI-DE-CARACTER-DE-NATUR35172192.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/ESENTA-SOCIALA-A-VIETII-PSIHIC52191935.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/SUPORT-PENTRU-DEZVOLTAREA-SERV6431232.phphttp://www.scritube.com/sociologie/psihiatrie/TULBURARI-DE-RITM-SI-COERENTA11415176.php


2/30

Odata cu descoperirea de catre Gregor Mendel a legilor mendeliene de transmitere genetica aparut ideea ca IM si compotamentul antisocial sunt transmise

genetic. Aceasta a condus la aplicarea unor masuri de izolare n institutii speciale si de sterilizare a persoanelor cu IM.

O noua abordare s-a ivit odata cu identificarea in 1934 a Fenilcetonuriei de catre Ivar Folling, afectiune biochimica, ce se poate ameliora cu dieta

specifica. A urmat o crestere a interesului pentru identificarea diferitelor forme de IM, pna la studii recente de neurobiologie, care au aflat mecanisme de control n

Sindromul PRADER-WILLI, Sindromul X FRAGIL etc.

Dupa al doilea razboi mondial, s-a produs o rentoarcere cu 150 de ani la abordarile lui Itard si Seguin. Au crescut foarte mult preocuparile pentru alcatuirea

si aplicarea de programe educationale de recuperare. n 1950, grupuri de parinti din SUA, care aveau copii cu IM au nceput sa se organizeze, rezultnd "National

Association for Retarded Children". Aceasta organizatie a initiat un program national de preventie si ngrijire a persoanelor cu IM, program care a determinat

afilierea mai multor specialitati precum: mai multe departamente medicale (neuropsihiatrie, fizioterapie, pediatrie ), de educatie, psihologie si psihopedagogie

speciala, sociologie, genetica. In majoritatea tarilor exista astazi legislatie si programe, adaptate conditiilor socio-culturale specifice, care vizeaza persoanele cu

dizabilitati; se remarca, de asemenea, un efort constant de destigmatizare chiar la nivel lingvistic, cu evitarea vechilor termeni, precum: oligofrenie, cretinism,

imbecilitate, irecuperabilitate, handicap (16;224; 235). De aproximativ zece ani si la noi n tara se fac eforturi pentru a avea o ct mai buna legislatie , prevederi ,

organizatii , institutii si programe pentru persoanele cu handicap.

2. Terminologie si definitie

Deoarece diagnosticul de ntrziere mintala este privit adesea ca un stigmat, s-au depus eforturi substantiale pentru ndepartarea semnificatiei sociale, care

pare a fi intrinseca acestei denumiri.

Autorii francezi au folosit termenii de "Arrieration Mentale", "Oligophrenie" iar n prezent prefera "Deficience Mentale".

Pna de curnd, termenul cel mai folosit n Statele Unite ale Americii era cel de "Mental deficency", dar actualmente este preferat cel de "Mental

Retardation".

n Regatul Unit era preferata denumirea de "Mental Handicap", care ulterior a fost modificata n "Intellectual Disability". n prezent, Philip GRAHAM,

TURK si VERHULST, n "Child Psychiatry", 1999, renunta total la termenul de Mental Retardation, prefernd clasificarea si descrierea acesteia sub numele de

"Learning Disability".

Att DSM IV ct si ICD10 folosesc termenul de "Mental Retardation". n tara noastra se prefera traducera "ntrziere mintala".

Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si ncorporata n DSM-IV, citata de Kaplan n 1996 si M. Lewis,1996 este urmatoarea :


3/30

"Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului

nsotita de reducerea abilitatilor adaptative n doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autongrijire, convietuire n familie, abilitati sociale,

activitati de comunitate, sanatate, scolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta nainte de 18 ani."

n ICD 10 , Retardarea mintala esta definita prin "incompleta dezvoltarea a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare,

motorii si sociale, proces aparut n cursul perioadei de dezvoltare".

La noi n tara se prefera nsa termenul de ntrzieri Mintale, dat fiind polimorfismul lor etiologic si clinic. O definitie completa a acestor tulburari ar fi aceea

propusa de prof. dr.st. MILEA n 1988: "Oligofreniile sunt stari patologice de subdezvoltare psihica, cu caracter defectual, permanent si neprogredient, care si au

originea n etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Polimorfe din punct de vedere clinic si etiologic, ele au drept tulburare comuna un aspect de ntrziere

globala n dezvoltarea intelelectului, care determina o scadere a capacitatii de adaptare sociala sub cota minima a nomalului."

Aprecierea dezvoltarii intelectuale si deci si diagnosticul IM se face n prezent prin determinarea coeficientului de inteligenta (QI) si aprecierea functiilor

adaptative.

Autorii primelor teste psihometrice BINET si SIMON au folosit termenul de "Age Mental", nlocuit apoi de STREN cu cel de Quotient intellectuel (QI ).

n prezent, se folosesc diferite instrumente de evaluare a QI-ului, adaptate dupa vrsta: Wechsler Intelligence Scale (WISC-R), Stanford -Binet Intelligence

Scale, Kaufman Assesment Battery for Children. Rezulta ca diagnosticul de IM poate fi pus daca IQ este mai mic de 70 si cel putin doua din functiile adaptative sunt

reduse semnificativ. Pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale.

3. Epidemiologie

Datele variaza foarte mult, dat fiind heterogenitatea etiologiei si criteriilor diagnostice, ct si datorita criteriilor diferite de evaluare (n unele studii a fost

evaluata functia adaptativa, n altele numai cea cognitiva sau ambele).

Prevalenta difera - dupa grupa de vrsta abordata

- dupa sex

- dupa statutul socio- economic

- dupa localizarea geografica

Copiii cu Intrziere Mintala pot avea asociate:


4/30

- tulburari de auz in 10 % din cazuri

-crize convulsive in 33% din cazuri

-paralizie cerebrala ( encefalopatie cronica infantila) n 30-60% din cazuri

-tulburari de conduita, irascibilitate, crize de mnie, opozitie la interdictii etc.

Dupa DSM-IV, :IM usoara apare cel mai frecvent (85% din totalul cazurilor de IM)

IM moderata reprezinta 10 % din cazurile cu IM

IM severa reprezinta 3-4%

IM profunda reprezinta 1-2%

4. Etiologie

Identificarea etiologiei Intrzierilor Mintale este considerata de unii autori ca un "exercitiu academic" si care va permite ulterior n unele cazuri masuri de

preventie si tratament cu efect benefic .

Se considera (238) ca etiologia poate fi identificata la:

-80% din cazurile cu Intrziere Mintala Severa

-50% din cazurile cu Intrziere Mintala Usoara

-25-30% din cazurile cu Intelect Liminar

A. Factorii care au actionat prenatal

1. Anomalii genetice (4-28%)

2. Malformatii congenitale (7-17%)


5/30

3. Expunerea mamei (5-13%):

- Infectii congenitale : HIV, SIDA , sifilis , rubeola , toxoplasmoza, herpes , v. citomegalic, v. gripal,

- Anomalii gestationale:

-Alti agenti teratogeni

B. Factorii care au actionat perinatal (2-10 %)

- Probleme la nastere datorate calitatii gestatiei, travaliului sau de alta natura

- Hipoxie / asfixie datorata: sarcinii cu termen depasit, nasterii precipitate, nasterii distocice, circularei de cordon, manevrelor obstetricale

- Prematuritatea

- Icterul nuclear: Incompatibilitati de Rh si ABO netratate

- Hemoragia cerebrala

- Infectii la nastere

C. Factorii ce au actionat postnatal (3-12%)

-infectii (meningite, encefalite)

-tumori cerebrale,

-traumatisme craniene severe,

-intoxicatii cu nitriti, cu plumb,

-alte boli somatice care determina afectarea cerebrala: Insuficienta respiratorie severa, Sindromul de deshidratare, Dezechilibrele hidro-electrolitice severe,

Carentele nutritionale prelungite si severe


6/30

-probleme psihosociale care determina modifcari n buna ngrijire a nou nascutului.

D. Factori de mediu si factori socio- cuturali

Rolul exercitiului senzorial si intelectual n dezvoltarea aptitudinilor mintale ale copilului este deja cunoscut prin observatii efectuate nca din 1850 de

Gaspar Itard, n 1946 de Spitz, apoi in 1969 de Bawlby si dovedite astazi de studii de neurobiologie, pentru care Rita Levi Montalcini a primit premiul Nobel.

E.Cauze necunoscute (30-50%)

5. Criterii diagnostice

Marea varietate clinica a IM face ca efortul de ncadrare diagnostica sa fie arbitrar; totusi, devin operationale :

- Coeficientul de Inteligenta (QI)

- Stabilirea vrstei mintale (vrsta nivelului dezvoltarii psihice indiferent de vrsta calendaristica )

- Nivelul dezvoltarii limbajului (capacitatea sau incapacitatea nsusirii limbajului scris, citit si vorbit)

- Nivelul de autonomie sociala si autoconducere pe care-l atinge subiectul (raportat la normalul corespunzator vrstei cronologice)

Manualul Statistic de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM IV) prezinta urmatoarele caracteristici ale persoanelor cu IM:

A: Dezvoltarea intelectuala scazuta semnificativ; QI mai mic sau egal cu 70 ( pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale)

B: Prezenta simultana a unui deficit adaptativ (incapacitatea de a atinge nivelul adaptativ al unui individ normal ntr-un anume grup socio- cultural si la o

anumita vrsta) n cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare, autongrijire, convietuire n familie, abilitati sociale, folosirea resurselor comunitare,

capacitatea de a decide pentru el nsusi, scolarizare, profesie , petrecerea timpului liber, sanatate.

C: Debut nainte de 18 ani

Codificarea se bazeaza pe gradul de severitate al IM .

-IM usoara: QI de la 50-55 pna la 70


7/30

-IM moderata: QI de la 30-35 pna la 50-55

-IM severa: QI de la 0- 25 pna la 35- 40

-IM profunda: QI pna la 20-25

-IM cu severitate neprecizata: cnd exista semne clare de IM, dar gradul de inteligenta nu poate fi apreciat cu testele standardizate

Sunt necesare cteva precizari: aceste criterii nu includ diagnosticul diferential, nu aduc nici o informatie despre etiologie, despre prognostic, despre

suferintele asociate, neurologice sau psihice, nu fac nici o referire la Intelectul de Limita (QI:74-84). Nu precizeaza foarte strict scorarea QI, limitele sunt variabile

50-55 (QI 55 poate fi considerat IM usoara sau IM moderata). Nu aduce informatii despre vrsta mintala reala fata de cea cronologica.

Criteriile ICD 10 (1993) pentru Intrzierea Mintala (F70 - F79) mentioneaza:

- Oprirea sau incompleta dezvoltare a functiei mintale

- Alterarea capacitatilor cognitive, sociale, de limbaj sau motricitate

- Afectarea s-a produs pe parcursul perioadei de dezvoltare

- Tulburarea se poate nsoti de alte suferinte fizice, psihice sau poate aparea separat

- Identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:

deficit de comportament absent sau minim

modificare semnificativa de comportament, care necesita tratament sau supraveghere

alte tulburari de comportament

F70 ntrziere Mintala Usoara - QI 50-69

- la adult vrsta mintala de 9-12 ani

- alte denumiri: - Arieratie Mentala Usoara


8/30

- Debilitate Mintala

-Deficienta Mintala Usoara

F 71 Intrziere Mintala Medie - QI 35-49-la adult - vrsta mintala de 6-9 ani

- alte denumiri: - Deficienta Intelectula medie

- Imbecilitate

F72 ntrziere Mintala Severa - QI 20- 34

- la adult vrsta mintala de 3-6 ani

- alte denumiri - Deficienta Intelectuala severa

F 73 Intarziere Mintala Profunda - QI sub 20

- vrsta mintala sub 3 ani

- alte denumiri - Deficienta Intelectuala Profunda

- Idiotie

F78 Alte forme de ntrziere Mintala

F 79 Intrzierea Mintala fara precizare

6. Descriere clinica


9/30

La noi n tara, dat fiind legislatia n vigoare si nevoia de a decide uneori ncadrarea ntr-o grupa de handicap, nu putem utiliza criteriile DSM datoritalimitelor imprecise si utilizam numai criterii ICD.

A. ntrzierea Mintala Usoara

- QI ntre 50-69

- vrsta mintala la subiectul devenit adult este similara cu cea a copilului ntre 7-10 - 12 ani

- dezvoltarea a fost buna n grupul familial si daca este sustinut copilul dobndeste limbajul scris, calculul matematic simplu, cunostintele generaleechivalente celor 4 clase elementare

- ca adult, poate desfasura o activitate profesionala simpla, si poate asigura necesarul existentei

- si poate ntemeia o familie

- are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere

- gndirea, incomplet dezvoltata, ramne dependenta de concret; este lenta, greoaie, iar operatiile gndirii (analiza, sinteza, generalizarea, diferentierea,abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior, superficial, incomplet. Remarca mai usor deosebirile dect asemanarile. Nu poate sesiza cu usurinta corelatiile ntrefenomene. Enumera eronat sau incomplet nsusirile unor obiecte sau fenomene. Sesizeaza cu dificultate "ideile principale", elementele de legatura ntre fenomene,elementele esentiale. Efortul de "sinteza" se reduce la descrierea fenomenlui. Sesizeaza cu dificultate sau chiar nu sesizeaza absurdul. Are dificultati n a distingeceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". La proba de sortare si clasificare dupa criterii particulare esueaza frecvent. Efortul de "a defini" este dificil, pentruca nu poate face ncadrarea n "genul proxim", chiar daca sesizeaza "diferenta specifica". Limbajul este sarac, insuficient, cu sintaxa deficitara, uneori dizartric saudislexic.

- copilul cu IM usoara poate prezenta asociat: sindroame neurologice, malformatii, tulburari senzoriale, dezechilibre endocrine care pot ngreuna efortul de a

face achizitii psihice

- copilul cu IM usoara, de cele mai multe ori, are si tulburari emotionale si/sau de comportament, precum instabilitate psihomotorie, agresivitate, ostilitate,opozitionism, anxietate si poate dezvolta reactii depresive n conditii de tensiuni n microclimat.

B. ntrzierea Mintala Medie si

C.ntrzierea Mintala Severa


10/30

Preferam sa le prezentam mpreuna, dat fiind faptul ca diferenta dintre ele este foarte mica. De altfel, ntr-o clasificare anterioara, Oligofreniile erau mpartiten trei categorii: Oligofrenie gradul I, II, III. Ulterior DSM si ICD au submpartit Oligofrenia gradul II n doua subgrupe:

I.Intrziere Mintala Medie: QI 35-49

II.Intrziere Mintala Severa: QI 20-34

Att IM moderata, ct si IM severa se caracterizeaza prin urmatoarele:

- acesti subiecti, deveniti adulti, pot avea o vrsta mintala asemanatoare cu cea a copilului ntre 3-6-7 ani.

- daca a primit ngrijirile si suportul necesar, copilul poate ajunge sa se autoserveasca la un nivel elementar cu "modelele de conduita" nvatate.

- pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social)

- nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri - nu se pot autoconduce

- au limbaj sarac, vocabularul este restrns la cuvinte uzuale, sinteza simplificata, dislalie sau dizartrie

- nu pot sa-si nsuseasca limbajul scris, pot recunoaste litere sau cifre sau pot ajunge uneori sa numere automat

- gndirea este concreta , modesta, pot rezolva doar probleme de sortare. In situatii noi sunt dezorientati, nu le pot rezolva dect cu scheme sau solutii dejaexistente. Procesele de generalizare, abstractizare nu exista sau sunt extrem de rudimentare

- atentia si memoria: au oarecare stabilitate si eficienta n a se descurca n mediul inconjurator.

- sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili,

- nvata sa se fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile dect daca le-au mai trait.

- nu au discernamnt, nu pot raspunde de faptele lor

- acesti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformatii, tulburari neurologice, senzoriale, endocrine, uneori comportament auto si hetero agresiv ,stari deagitatie marcata .


11/30

D. ntrzierea Mintala Profunda

- QI sub 20

- ramn cu o vrsta mintala n jur de 2 ani- total dependenti social

- nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la nivelul sunetelor nearticulate

- nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian

- au o existenta mai mult vegetativa

- raspunsurile la stimuli au caracter reflex

- nu pot recunoaste pericolul

- pot prezenta frecvent paralizii cerebrale, epilepsie, tulburari de vedere si auz , malformatii, stari de agitatie cu auto si hetero agresivitate.

Gradele de inteligenta si problemele Intelectului de limita

Consideram necesar sa prezentam aceste gradari si particularitatile Intelectului de limita, considerat anterior ca o entitate clinica distincta. n prezent, el numai apare ca diagnostic nici n DSM IV si nici n ICD 10. Este caracterizat de un QI ntre 70 si 80 -85 de cele mai multe ori acesti copii au o buna functionaresociala, reusind chiar performante profesionale n domenii care nu necesita abilitati logic -operationale.

A fost individualizat si considerat diagnostic doar n ultimele decenii, datorita cresterii competitiei scolare; acest deficit este observabil abia n jurul vrsteide zece ani, cnd copilul trece n clasa a V-a. Mentionam ca nici ICD10, nici DSM IV, nu considera intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostica distincta, ci canivelul inferior al gradelor de inteligenta ( Intelect normal inferior ).

n primele editii ale DSM, se vorbea despre Borderline Mental Retardation QI: 70-85. Dar eforturile actuale vizeaza evitarea stigmatului asociat termenuluide IM. Se prefera alti termeni precum Learning Disabilities - Learning Difficulties; de altfel aceste entitati, recent introduse in DSM, caracterizeaza tocmai acesticopii.

Dupa nivelul QI-lui , inteligenta poate fi grupata astfel:


12/30

- Intelect normal superior QI : 100 si peste ;

- Intelect normal inferior QI: 90-80 ;

- Intelect liminar QI: 80-70 .Dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt n principal n sfera gndirii ipotetico - deductive. Foarte lenta este si trecerea de la stadiul operatiilor concrete

la perioada operatiilor formale.

Copiii pot fi lenti, inerti sau, dimpotriva, hiperactivi cu deficit de atentie, ceea ce face ca nsusirea cunostintelor scolare sa fie foarte dificila, dar cu rabdare si tact potdepasi situatiile acute. Ca adulti vor reusi o buna adaptare socio-profesionala (nu si n sfera performantelor matematice).

Am considerat necesar sa luam n discutie aceasta categorie diagnostica, dat fiind nu deficitul cognitiv al acestor copii, ci mai ales posibilitatea destul defrecventa ca ei sa dezvolte tulburari emotionale si de conduita, asociate cu trairi de inutilitate, de devalorizare, trairi de inadecvare dar si reactii de protest si deopozitie cnd si constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii. Trebuie precizat ca "developarea" intelectului liminar nu se face ntotdeauna, ci numai nanumite conditii externe, si anume cnd copilul este supus unor presiuni educationale si unor situatii de competitie scolara. Tulburarile de comportament sau

emotionale pe care le poate avea concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni; acestea reprezinta de cele mai multe ori motivul pentru care parintii aunevoie de consult de specialitate.

7 .Diagnostic pozitiv

n procesul evaluarii unui copil cu ntrziere Mintala sunt necesare urmatoarele etape : interviul cu parintii; evaluarile obtinute de la educatori, nvatatori,profesori; observatia clinica directa; evaluarea psihologica; testele de laborator.

Interviul cu parintii; evaluarile educatorilor, nvatatorilor, profesorilor si observatia clinica directa ofera informatii despre :

Antecedentele personale fiziologice, patologice, heredocolaterale, caracteristicile familiei, Dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului, adaptarea familiala,

sociala, scolara, abilitatile de comunicare, autongrijire, petrecere a timpului liber.

Momentul debutului tulburarilor

Tipul de educatie si ngrijirea primita de copil

Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de ntrziere Mintala prin prezenta deficitului intelectual cu caracter permanent, globalsi neprogredient, cu origine n etapele timpurii ale dezvoltarii:


13/30

-Acesti copii au antecedente ncarcate , cu suferinta intra si perinatala sau cu boli severe n primul an de viata

-Dezvoltarea psihomotorie si de limbaj este ntrziata nca din primii ani de viata, cu semne de deficit motor si /sau manifestari paroxistice de tip epileptic

-Examenul somatic si neurologic releva de cele mai multe ori dismorfii faciale ,,microcranie, tulburari senzoriale, sindroame piramidale si/sauextrapiramidale sau cerebeloase

-Abilitatile adaptive sunt inferioare vrstei n urmatoarele domenii: adaptarea familiala, sociala, scolara, comunicarea, autongrijirea, petrecerea timpuluiliber

-Ritmul de acumulare a cunostiintelor este inferior normalului pe tot parcursul existentei

-Copii mai mari prezinta uneori instabilitate psihomotorie, crize de agitatie ,sau anxietate extrema, facnd dificila examinarea

Evaluarea psihologica este utila pentru stabilirea nivelului deficientei mintale. Se folosesc scale si teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltariipsihomotorii la copiii de vrsta mica), testele Binet-Simon, WISC, Raven.

Datele paraclinice si de laborator , de imagistica cerebrala ajuta la aflarea etiologiei, atunci cnd este posibil, (Ex.biochimice sangvine si urinare,parazitologice, Rx craniu, F.O., EEG, TC, RMN, Examene genetice, imunologice)

ntrzierea Mintala Usoara are rareori (10%) o cauza identificabila. ntrzierea Mintala Moderata si Profunda are mult mai des o cauza fizica identificabila(fenilcetonurie, sindromul Down sau X fragil, traumatismul la nastere, hipoxia peri sau postnatala, hipoglicemia, tulburarile endocrine: hipotirodismul). (185)

8.Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential al ntrzierii Mintale vizeaza n principal diferentierea ntre starea patologica cu caracter defectual, permanent si neprogredient,observata n primii ani de viata si celelalte forme: deficitul recent, dar stabil si dementa, deficit cu caracter progredeint. Diagnosticul diferential cuprinde mai multe

etape.

A. ntr-o prima etapa, cauzele organice sunt cele care trebuie excluse, si anume bolile care se pot nsoti de o scadere a perfomantelor intelectuale, n acestecazuri este vorba de un regres psihic aparut la un copil anterior normal si nu de IM n care modificarile sunt stabile si permanente, cu debut n primii ani de viata,astfel:

1.Bolile somatice generale acute si cronice, n care, datorita alterarii starii generale, se pot observa dificultati de concentrare a atentiei sau memoriei


14/30

2.Infectiile acute tip meningoencefalita bacteriana sau virala

3.Panencefalita sclerozanta subacuta, care se nsoteste de un proces demential

4. Traumatismele craniene severe, cu stare comatoasa, urmate de scaderea performantelor cognitive5. Procesele expansive intracraniene

6.Intoxicatiile acute severe, cu afectare cerebrala

7.Bolile degenerative cu debut tardiv, n care se observa deficitul intelectual cu caracter progredient

Afectarea encefalului se poate nsoti de fenomene de regres psihic cu aspect de deficit intelectual, care se poate stabiliza sau poate avea caracter demential, darinvestigatiile paraclinice ex. nivel Q.I. si mai ales anamneza, care confirma debutul relativ brusc al deficitului, la un copil anterior normal, absenta caracterului

progredient, orienteaza rapid diagnosticul; acesti copii nu au IM. Ci au o scadere a performantelor cu caracter regresiv . Exista si cazur i n care un deficit cognitivdeja existent sa se agraveze n urma unor boli somatice grave, observndu-se oprirea n dezvoltarea psihica sau chiar pierderea unora din achizitii.

B. Tulburarile senzoriale cu deficit de auz, vaz pot interfera cu procesul normal de achizitii psihice ale copilului si acesta pare a fi debil mintal, dar examenulpsihologic cu teste adecvate arata un nivel bun al Q.I -ului

C. Lipsa de stimulare (copii crescuti n medii subculturale, cei care au fost spitalizati ndelung sau institutionalizati) afecteaza atingerea unui nivelcorespunzator vrstei de dezvoltare psihomotorie.

D. Anumite tulburari psihice trebuie eliminate n altgoritmul diagnostic al ntrzierii Mintale, si anume, acelea n care, datorita simptomatologiei specifice,exista dificultati de nvatare si se pot face confuzii diagnostice, dar evaluarea psihologica arata un nivel bun al Q.I. -ului: peste 75-80,astfel :

Autismul infantil,

Tulburarile de limbaj: afazia congenitala, dislalia:

Tulburarile de nvatare: dislexia, disgrafia, discalculia;Tulburarea depresiva;

Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie


15/30

n toate aceste tulburari poate fi afectat procesul normal de achizitie a informatiilor, poate exista o afectare limitata la unele arii, dar aplicarea corecta acriteriilor de diagnostic ajuta la diferentiere.

9. Tratamentul ntrzierii mintale

Atitudinea terapeutica include doua tipuri de interventii, de tip profilactic si de tip corectiv.

A.Dat fiind caracterul ireversibil al afectiunii, tratamentul profilactic al IM este cel mai important.

Enumeram masurile profilactice posibile n aceasta afectiune cu etiologie atat de polimorfa, ceea ce impune o multitudine de gesturi medicale:

- examen medical prenuptial si sfatul genetic

- ngrijire corespunzatoare a gravidei, a nou nascutului si a copilului

- masuri de prevenire a suferintei fetale

- la nevoie ntreruperea sarcinii dupa punerea diagnosticului antenatal prin tehnici de amniocenteza

- ngrijirea gravidei cu incompatibilitate Rh sau ABO, dozare anticorpi antiRh si, la nevoie, tehnici de imunizare

- masuri de prevenire prin vaccinarea mpotriva unor boli contagioase

- teste TORCH ,RBW, HIV obligatoriu

Toate aceste masuri reduc incidenta unora din formele de IM; fata de formele cu determinism poligenic nu avem mijloace eficiente de determinare sauprevenire.

B. Masurile corective

Au ca obiectiv pricipal stimularea si dezvoltarea capacitatilor disponibile, prin aplicarea precoce a unor masuri psiho-pedagogice diferentiate siindividualizate. Astfel, se pot obtine: nsusirea deprinderilor de autoservire, insusirea unor scheme de comportament care sa creasca gradul de autonomie al acestorcopii, asimilarea cunostintelor scolare n masura posibilului, cresterea gradului de adaptare sociala si profesionala.

Principiile de tratament la acesti copii implica:


16/30

A)interventie educationala si dezvoltarea abilitatilor

- programe de educatie bazate pe dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale, a abilitatilor sociale si a abilitatilor adaptative

- nvatare de strategii pentru autoconducere, autoservire- programe de relaxare si control a respiratiei

- exercitii de control al contractiei musculare

- dezvoltarea abilitatilor sociale n contextul interactiunii interpersonale, participare la activitati de grup, dezvoltarea capacitatii de raspuns adecvat

- se folosesc programe ce includ nvatarea si instruirea, demonstratia, jocul de rol, exercitiul si recompensele

B)utilizarea tehnicilor psihoterapeutice este folositoare la cei cu IM usoara si care prezinta tulburari emotionale si de conduita. Copiii cu IM sunt supusi unorvariate circumstante psihosociale care duc la internalizarea conflictului, ce determina comportamente neadecvate. Rejectia sociala, dependenta de ceilalti, determinafrecvent aparitia sentimentului de inferioritate, ambivalenta, anxietatea si furia. Conflictele n familie sunt si ele frecvente, pot aparea sentimente de gelozie fata defratii sanatosi, opozitie fata de parinti cnd apare nevoia de independenta si emanciparea.

Interventia psihoterapeutica se poate dovedi benefica, de asemenea terapia de grup si terapia familiala.

Scopul interventiei este:

- rezolvarea conflictelor internalizate

- mbunatatirea imaginii de sine

- ncredere n competenta personala si independenta

- aprecierea achizitiilor facute

- obtinerea din partea familiei a unei atmosfere suportive si o mai mare implicare a acesteia

Terapia familiei vizeaza ajutor si suport pentru cresterea gradului de independenta, ncurajarea intimitatii si respectarea ei. Adesea, familia necesita ea insasisuport in rezolvarea grijilor , anxietatilor, fricilor, sentimentelor de vinovatie


17/30

C. OANCEA vorbea, n 1986, despre" reactia de doliu fata de pierderea copilul ideal", care apare la parintii copilului cu IM, acesti parinti care au trait celenoua luni de sarcina cu gndul "la cum va fi copilul lor" si care "au imaginat diferite scenarii de viitor", se afla de fapt n fata unui copil cu probleme si care nu esteasa cum si l-au dorit.

Interventia comportamentala: aceste strategii reprezinta cea mai frecventa metoda pentru a rezolva modificarile de comportament ale copiilor cu IM. Sebazeaza pe "teoria nvatarii" (comportamentul indecvat este rezultatul unei nvatari eronate).

Masurile corective pot fi :

-tratamente adecvate pentru corectarea dificultatilor senzoriale (auditive sau vizuale) si motorii.

Medicatia neurofica este uneori benefica, daca se administreaza n doze adecvate, cu limita de timp, cu atentie la fenomenele de activare; se pot utiliza astfel:aminoacizii esentiali, piridoxina, activatoare de tip piracetam, enzime activatoare ale ciclului Krebs

1.Aminoacizii esentiali, Glicerol, Lecitina, 1-2 doze/zi,

2.Piracetam - 1-2 tb. pe zi 20 zile pe luna, 3 luni

3.Piritinol - 1-2 tb. pe zi 20 zile pe luna , 3 luni

4.Vincamine - 1-2 tb. pe zi 20 zile pe luna , 3 luni

5.Extract de Gingo biloba (utilizat la copii doar de ctiva ani), cure de 3 luni

6.Enzime - Piridoxine - 1 tb pe zi, 10 zile pe luna, 3 luni

7.Activatoare ale ciclului Krebs - 1-2 tb pe zi, 10 zile pe luna, 3 luni

La nevoie se poate asocia medicatie sedativa, pentru ameliorarea irascibilitatii si crizelor de mnie, mai ales la cei cu IM severa ajunsi la pubertate sauadolescenta: Tioridazin , Clordelazin, n doze adecvate dupa vrsta

Medicatie antidepresiva, antipsihotica sau antiepileptica pentru tuburarile asociate.

Rolul familiei si al societatii este foarte important n asistarea subiectului cu IM. Familia trebuie sa ofere tot suportul afectiv necesar. Parintii vor fi nvataticum sa intervina. Societatea trebuie sa aiba legi care sa apere drepturile acestor persoane. Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat ncepnd cu anii 1960.


18/30

Acesta nseamna "oferirea persoanei cu handicap a patternurilor de viata si a conditiilor de trai ct mai apropiate de ale celorlalti"; asigurarea de oportunitati pentruintegrarea n comunitate sub aspectul locuintei, nvatarii si obtinerii unui loc de munca. De la nceputul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitatii privind

persoanele cu handicap; s-au modificat legislatii privind persoanele cu handicap, stabilindu-se masuri pentru oferirea de servicii, de ngrijire specilizata si deprograme de cercetare pentru persoanele cu dizabilitati. si la noi n tara exista astfel de Organizatii sau Asociatii ale persoanelor sau parintilor copiilor cu handicap.

OLIGOFRENIA

Forum articol | atasate 0 comentarii Raporteaza Articol

Acorda 1 punct | Rank: 20
http://www.edux.ro/data/articol/forum.php?id_articol=639&titlu=OLIGOFRENIA&user=Thomas%20CSINTAhttp://www.edux.ro/data/articol/articol.php?id=639http://www.edux.ro/data/articol/acorda.php?id=639http://www.edux.ro/data/articol/acorda.php?id=639http://www.edux.ro/data/articol/forum.php?id_articol=639&titlu=OLIGOFRENIA&user=Thomas%20CSINTAhttp://www.edux.ro/data/articol/acorda.php?id=639http://www.edux.ro/data/articol/forum.php?id_articol=639&titlu=OLIGOFRENIA&user=Thomas%20CSINTAhttp://www.edux.ro/data/articol/acorda.php?id=639http://www.edux.ro/data/articol/articol.php?id=639http://www.edux.ro/data/articol/forum.php?id_articol=639&titlu=OLIGOFRENIA&user=Thomas%20CSINTA


19/30

"Imaginea in oglinda" a Supradotariieste Oligofrenia.

Retardul mentalconform Diagnostic and Statistical M anual of M ental D isorders(DSM) se definete ca ofuncionare intelectual general semnificativ sub medie, care a nceput n timpul perioadei de dezvoltare i se asociaz cu odeficien a comportamentului adaptativ (Asociaia American pentru Deficiena Mintal/AAMD).

Prezentare clinic

A. Funcionare intelectual semnificativ sub medie(un QI de aproximativ 70 sau mai puin nregistrat la un testindividual).

B. Deteriorare sau deficite concomitente n funcionarea adaptativ prezent n cel puin dou din urmtoareledomenii:

comunicare, autongrijire, via de familie, aptitudini sociale/interpersonale, folosirea resurselor comunitii, autoconducere,aptitudini colare, munc, timp liber, sntate, siguran.C. Debut nainte de 18 ani.

Clasificarea retardului mental dup DSM :

1. Retard mental uor(oligofrenie gradul I) QI de la 70 pn la 50/55

2. Retard mental moderat(oligofrenie gradul II)QI de la 50/55 pn la 35/40 ;

3. Retard mental sever(oligofrenie gradul III) QI de la 35/40 pn la 20/25 ;
http://www.anunturi-platite.ro/


20/30

4. Retard mental profu nd(oligofrenie profund) QI sub 20/25 ;

5. Retard mental de severitate nespecificatexist prezumpia de retard, dar nivelul de inteligen al persoanei nuoate fi evaluat testologic ;

1. Retardul mental uor(vrsta mental 9-12 ani)

Persoanele cu retard mental uor reprezint cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%).

nfiarea nu prezint mari modificri i deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile.

Muli pot termina coala general, unii chiar ajung la liceu.

Ca aduli, majoritatea au loc de munc, familii, dar ntmpin dificulti n rezolvarea unor probleme de via mai complexe.

Capacitile de limbaj i comportamentul social sunt mai puin dezvoltate, dar marea majoritatereuesc s triascindependent.

2. Retardul mental moderat (vrsta mental 6-9 ani)

Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental.

Se asociaz frecvent cu probleme neurologice, motorii, de locomoie.

Persoanele pot nva s comunice i s se autongrijeasc, dar sub supraveghere.

Ca aduli pot desfura o activitate rutinier.

3. Retardul mental sever (vrsta mental 3-6 ani)

Apare la 3-4% din populaia cu retard mental.


21/30

Dezvoltarea este foarte lent n perioada precolar.

Chiar i la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atent i ngrjirie specializat.

Deficitul de limbaj i cel motor sunt evidente i ireversibile.

4. Retardul mental profund (vrsta mental sub 3 ani)

Apare la mai puin de 1% dintre persoanele cu retard mental. Implic multiple deficite cognitive, motorii, de comunicare.

Deteriorarea senzorio-motorie se observ uor nc din copilrie.

Persoanele au nevoie de o instruire intensiv pentru a fi n stare s desfoare independent chiar i cele mai rutiniereactiviti de autongrijire.

Marea majoritate au cauza organice pentru ntrzierea mental i necesit ngrjire pe parcursul ntregii viei.

Epidemiologie, comorbiditate, prognostic

Aproximativ 1-3% din populaia general sufer de retard mental de diverse forme. Retardul mental apare ntr-orelaie de comorbiditate (asociere cu alte tulburri) cu urmtoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate i deficitde atenie (AD/HD), tulburri ale controlului impulsurilor (agresivitate i automutilare), tulburri de conduit, tulburrianxioase, tulburri alimentare, psihoze, tulburri afective, tulburri mentale datorate unei condiii medicale generale.

Evoluia este influenat de evoluia bolilor asociate i de factori externi (oportuniti de instruire, stimulare dinmediu etc.).

Etiopatogenia retardului mental

(factori determinani, favorizani, de meninere a tulburrii)


22/30

Principalii factori implicai n apariia retardului mental sunt ereditatea, factorii sociali i factorii de mediu.

Din acest punct de vedere exist dou tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioar de distribuie normala intelifenei ntr-o populaie) i cel patologic (datorat proceselor patologice specifice).

De obicei, retardul mental se datoreaz unui cumul de factori (ereditari i de mediu).

- Factori genetici:anomalii cromozomiale, tulburri metabolice care afecteaz SNC, boli cerebrale, malformaiicraniene (hidrocefalie, macrocefalie, microcefalie);

- Factori prenatali:infecii (rubeol, sifilis, toxoplasmoz), intoxicaii (alcool, plumb, medicamente, droguri),afectare somatic (traumatism, iradiere, hipoxie), disfuncie placentar (toxemie, ntrziere n cretere prin subalimentare),boli endocrine (hipotiroidie);

- Factori perinatali:asfixiere la natere, complicaiile prematuritii, icter, hemoragie intraventricular;

- Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilulu i), intoxicaii, infecii (meningite,encefalite) ;

- Malnutriie ;

Tulburrile organice

Sindromul psiho-organic croni c (Bl euler) :Reprezint o tulburare psihic datorat unei disfuncii cerebralegenerale. Simptomele principale sunt: slbirea memoriei, scdere ateniei, scdere capacitii de judecat, generalizare,abstractizare, fatigabilitate, bradipsihie, srcirea nuanrii afective, tendina la perseverare, stereotipii, modificri ev identen personalitate subiectului, egoism.

Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociaz i se condiioneaz reciproc: dezorientare (confuzie pe plansenzorial), distimie (pe plan emoional), deteriorare (pe plan cognitiv).

Definitii OLIGOFRENIE


23/30

OLIGOFRENIE: Stare patologic caracterizat prin rmnerea n urm a dezvoltrii facultilor psihice, nsoituneori de tulburri ale dezvoltrii fizice i de leziuni ale sistemului nervos central, ca urmare a unor suferine cerebrale, survenite n perioada intrauterin, n cursul naterii sau n perioada copilriei.

OLIGOFRENIE: Boal psihic, nnscut sau dobndit n copilrie, care se manifest prin tulburri alefacultilor mintale i ale dezvoltrii fizice.

OLIGOFRENIE (Med) : Stare patologic a omului, caracterizat prin dezvoltarea incomplet i ntrziat afacultilor psihice; debilitate mintal.

Oligophrnie, [cf. gr. oligos -puin, phren -minte].

OLIGOFRENIE: Stare patologic a omului caracterizat prin dezvoltarea incomplet i ntrziat a facultilorpsihice; debilitate mintal.

Concluzie

Oligofrenia, este deci o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale.Cauze

Boala apare in special in familii cu risc genetic, factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii.Oligofreniile pot fi conditionate:- de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala)- de o mutatie a unei gene- tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator.

Simptome

Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala, debilitate mintala, intirziere mintala, handicap mintal si se caracterizeazaprin scaderea functiei intelectuale.

Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara, medie saugrava.

Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala, in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut,


24/30

manifestare acuta, vindecarea sau cronicizare. Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii saleexistente.

Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective sicomportamentale.

Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: - 75% debili mintali - 20% imbecili - 5% idioti

Factori de risc

Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in :

Factori interni1.factorii genetici (ereditari)care au rol determinant2.factorii constitutionali innascuti sau cistigati3.factorii endocrini4.factorii metabolici

Factori i extern i sau factorii de mediu1.factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola, sifilis, toxoplasmoza) -toxici (alcool, oxid de carbon, altetoxice) -fizici (radiatii ionizante)2.factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale, infectii in timpul nasterii3.factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii, intoxicatii, traumatisme cranio-cerebrale

Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: - factori ecologici (influente negative ale unorfenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului - factori psihologici (carenta afectiva in copilarie, traumatismepsihice de-a lungul existentei) - factori socio-economici

Tipuri de boala

Din punct de vedere clinic, oligofreniile sint clasificate in trei grupe:- forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III

- forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II


25/30

- forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I

Preventie

Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: - educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide.

Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii, evitarea bolilor contagioase, evitarea folosiriimedicamentelor care au actiune toxica asupra fatului, cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii,precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii. - asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditiifizice sau psihice adecvate.

Trebuie evitat atit excesul, cit si deficienta, insuficienta alimentatiei.Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic).

Sint interzise bauturile alcoolice.

De asemenea, trebuie evitate conflictele, stress-ul, traumatizarea psihicului. - evitarea factorilor care produc malformatii(factorilor cu potential teratogen).

Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina, precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (acestemedicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si, in aceasta situatie, se recomanda intrerupereaterapeutica a sarciniii).

Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic. - consultatia prenuptiala(premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) - sfatul genetic se acordanumai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) - depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii.

Se practica punctia amniotica (amniocenteza), ultrasonografia, examenul radiologic, fetoscopia, amniografia. - gravideletrebuie supravegheate permanent.

Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare, evitarea contactului cu bolnavii de rubeola),toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice, evitarea consumului de carne cruda, oua crude si laptenefiert), boli infectioase si parazitare, bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative siadministrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv). Se urmaresteevitarea denutritiei si a bolilor debilitante. - supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelorobstetricale - trebuie depistate precoce, la nastere - prin examene in masa, screening - diferitele tulburari metabolice


26/30

vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul, gusa, fenilcetonuria).

Tratament

In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare, si anume: automedicatia sineglijarea indicatiilor medicului.

Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice), tranchilizante, antidepresive sau alte medicamnetestimulante psihice, fara prescriptia si controlul medicului, avind efecte foarte grave.

Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare,nefavorabile, colaterale, adverse).

La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale, refuzul sau respingerea acestora, care poate agravasituatia bolnavului.

Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare,prescrise de medic, ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie. Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efectepozitive, deoarece a permis un tratament mai individualizat, dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil decatre unele categorii de bolnavi.

Diverse

Frecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participa atitmedicii, cit si psihologii, asistentii sociali, profesorii, parintii.

Medicul intervine numai ca sfatuitor.

El are datoria de a furniza informatiile stiintifice intr-o modalitate de a fi intelese corect de catre persoanele care solicitaconsultul. Medicul nu are dreptul de a decide ca un judecator.

Acceptarea sau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numai de catre parinti, in functie de situatia concreta si de intereselefamiliei.


27/30

Alte boli si afectiuni din categoria Afectiuni ale sistemului nervos:AutismAlzheimer

Migrene

Atacul cerebralCreutzfeldt-JacobAgorafobia

EpilepsiaDepresiaScleroza multiplaBoala ParkinsonDependenta de droguri

ADHDTehnologia MRIScleroza laterala amiotrofica


28/30

Retardul mintalDetails

Hits: 9109

Defini t ieRetardul sau handicapul mintal este un simptom complex, caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului, ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut alintelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare, autongrijire, viata la domiciliu, deprinderi sociale, utilitate n comunitate, autodirectionare, sanatate si securitate, nsusita academica, odihna si munca.

Retardul mintal se manifesta sub vrsta de 18 ani.

Clasi f icareRetardul mintal, n functie de afectarea intelectului, se divizeaza in 4 grade: usor, moderat, sever, profund si retardul mintal de severitate nespecificata.

Retardul mintal de severitate nespecificata.

Acest termen este folosit atunci cnd diagnosticul de retard mintal este prezumtiv, dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. Poate avea loc cnd copilul,

adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate att de serioasa, nct nu poate participa la testare. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a p utut nca fifolosit testul IQ Cattel or Bailley. n orice caz, cu ct copilul este mai mic, cu att mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal, cu exceptia retardului profund.

Daca se suspecta un IQ mai mare de 70, termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. De obicei acest termen este fo losit cnd testarea nu este posibila din cauza vrsteimici, sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz, vaz).

Gradele de retard mintal- intelect limitrof (IQ - 71-84), - copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala, dar necesita un ajutor adaugitor- retard mintal usor (educabil) (IQ - 70-50) - 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi n aceasta categorie. Majoritatea necesita instruire n scoli auxiliare.- retard mintal moderat (antrenabil) (IQ - 49-36) - terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de aulongrijire si a unor achizitii intelectuale.- retard mintal sever (IQ - 35-20) - vor putea nvata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere ndeaproape toata viata.- retard mintal profund (IQ Femei


29/30

Cauze- nonorganice (factori socio-culturali; factori emotionali), organice, encefalopatii nonprogresive (aberatii cromozomiale, infectii intrauterine, factori teratogeni; disfunctiiplacentare; diabet zaharat matern; prematuritate; traumatisme obstetricale; malnutritie materna; accidente vasculare cerebrale; intoxicatii; traumatisme craniocerebrale); encefalopatiiprogresive (metabolice, infectioase).

Factor i de r isc- riscul de nastere a unui copil cu retard mintal trebuie sa fie apreciat n functie de starea sanatatii cuplului, antecedentele familiale.

Semne s i s imptome- copiilor cu retard mintal grav sau sever diagnosticul li se stabileste nca din perioada de sugar. Copiii cu stigme de disembriogencza, cu malformatii sunt afectati mai des.- diagnosticarea retardului mintal usor se realizeaza mai des n perioada scolara.

Diagnostic- n caz de suspiciune a retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de specialisti: psiholog, psihiatru, audiolog, oftalmolog, genetician.- elementul definitoriu de diagnostic al re tardului mintal este IQ sub 70.- coeficientul de inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vrsta mintala si vrsta cronologica, nmultit la 100 si este determinat prin teste "de inteligenta".

Diagnostic di ferential- dementa, tumorile SNC, deficientele auditive sau speciale, autismul infantil, paralizia cerebrala, tulburarile emotionale, lipsa conditiilor adecvate pentrudezvoltare.

Date de laborator- teste specifice pentru unele afectiuni genetice, examenul citogenetic, screening-ul metabolic (fenilcetonurie, hipotiroidism, galactozemie), aminoacizii,metabolismul glucidic.

Schimbar i mor fo logice- anomalii structurale cerebrale se ntlnesc la 9-60% din pacientii cu retard mintal.

Teste speciale- teste de stabilire a IQ pentru diferite vrste.

Masuri generale- terapie, logopedica, fizica individualizata, ocupationala.- suport educational special.- terapie si consultare comportamentala.- terapie psicofarmacologica.

Regim- fara restrictii.

Dieta- e prescrisa doar n unele afectiuni metabolice (exemplu: fenilcetonuria).

Educatia pacientului- parintii trebuie informati despre principiile de educatie a bolnavului cu retard mintal, metodele si conditiile de realizare a potentialului intelectual al bolnavului,comportamentul corect.

Pronostic si evolutie- retardul usor: deprinderi sociale si de comunicare suficiente pentru viata n comunitate;- retardul moderat: deficiente de vorbire si de socializare, poseda abilitati de autoservire, cum ar fi mbracarca, alimentarea, spalarea, viata n grup;- retardul sever: limitare a abilitatilor de comunicare si limbaj, probleme motorii, necesita supraveghere;- retardul profund: defect neurologic, abilitati cognitiv sociale slabe, lipsa vorbirii, e posibila autovatamarea, necesita ngrijire;

n unele afectiuni specifice, cum ar fi sindromul Down sau X-fragil, se observa un declin al abilitatilor cognitive si de adaptare n timp.


30/30

Diverse condit i i asociate- probleme de vorbire, convulsii.- comportament inadecvat.- deficitul de atentie si tulburari hiperreactive, necesita un tratament deosebit comparativ cu bolnavii fara retard mintal.- retardul mintal des este ntlnit la bolnavii cu probleme ncuropsihice.

- persoanele ce ngrijesc bolnavi cu retard mintal consuma doze exagerate de medicamente psiholitice.

Sarcina- parintii, fratii si surorile trebuie sa bineficieze de consult genetic.

Sinonime- deficit mintal.

Abrevier i- RM retard mintal.

Documents

Intirziere Minta=Oligofrenia