Lucrarea este structurată în şase capitole: primele patru tratează aspecte teoretice, ultimele două studiul sociologic privind percepţia socială asupra defcienţilor de auz şi implicarea amiliei în procesul integrării acestora, precum şi concluziile rezultate în urma acestui st udiu. Capitolul I „Aspecte epistemologi ce ale dizabilităţii”, este împărţit în trei subcapitole: primul abordează terminologia şi precizările conceptuale, plecând de la defniţiile adoptate de O!, cu revizuirile ulterioare, noua "lasifcare #nternaţională a $unc ţionării şi %izabilităţilor &"#$ '(()* precum şi terminologia ofcială în conormitate cu !trategiile +aţionale. !ubcapitolul odele şi teorii privind dizabilitatea- descrie cele două modele, individual şi social, din perspectiva cărora este abordat şi interpretat enomenul compleal /andicapului. "a paradigmă a ultimilor ani, modelul social &din perspectiva căruia se urmăreşte măsura în care societatea îşi a0ustează epectaţiile şi patternurile comportamentale pentru îndepărtarea barierelor din calea peroanelor cu defcienţe* are o in1uenţă directă asupra politicilor sociale, orientând obiectivele şi delimitând intervenţiile. 2m prezentat câteva din teoriile sociologice şi psi/osociologice &teoria normativităţii, a interacţionismului simbolic, a etic/etării, a atribuirii, teoriile structural3uncţionaliste, ale altruismului, perspectivele etnometodologică şi a dramaturgiei sociale* ale căror elemente se regăsesc în toate reacţiile sociale aţă de /andicap, în toate programele şi politicile sociale. 2m considerat oportun să amintesc şi teoriile compensării, perspectivă care reprezintă cadrul cel mai relevant de abordare a defcienţelor senzoriale.
Lucrarea este structurat n ase capitole: primele patru trateaz
aspecte teoretice, ultimele dou studiul sociologic privind percepia
social asupra deficienilor de auz i implicarea familiei n procesul
integrrii acestora, precum i concluziile rezultate n urma acestui
studiu. Capitolul I Aspecte epistemologice ale dizabilitii, este
mprit n trei subcapitole: primul abordeaz terminologia i precizrile
conceptuale, plecnd de la definiiile adoptate de OMS, cu
revizuirile ulterioare, noua Clasificare Internaional a Funcionrii
i Dizabilitilor (CIF 2001) precum i terminologia oficial n
conformitate cu Strategiile Naionale. Subcapitolul Modele i teorii
privind dizabilitatea descrie cele dou modele, individual i social,
din perspectiva crora este abordat i interpretat fenomenul complex
al handicapului. Ca paradigm a ultimilor ani, modelul social (din
perspectiva cruia se urmrete msura n care societatea i ajusteaz
expectaiile i patternurile comportamentale pentru ndeprtarea
barierelor din calea peroanelor cu deficiene) are o influen direct
asupra politicilor sociale, orientnd obiectivele i delimitnd
interveniile. Am prezentat cteva din teoriile sociologice i
psihosociologice (teoria normativitii, a interacionismului
simbolic, a etichetrii, a atribuirii, teoriile
structural-funcionaliste, ale altruismului, perspectivele
etnometodologic i a dramaturgiei sociale) ale cror elemente se
regsesc n toate reaciile sociale fa de handicap, n toate programele
i politicile sociale. Am considerat oportun s amintesc i teoriile
compensrii, perspectiv care reprezint cadrul cel mai relevant de
abordare a deficienelor senzoriale.
