Upload
doanngoc
View
217
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Integrarea aspectelor legate de gestionarea apei în
serviciile de consultanță agricolă
Manual de idei pentru administrații
Aprilie 2010
Elaborat de M. Berglund și T. Dworak (Ecologic Institute)
2
Referinţă recomandată
Berglund, M.; Dworak, T. (2010): Integrating water issues in Farm advisory services - A Handbook of ideas for administrations (Integrarea aspectelor legate de gestionarea apei în serviciile de consultanţă agricolă - Manual de idei pentru administraţii).
3
Cuprins 1 Context și introducere ....................................................................................................................... 4
1.1 De ce este necesar un astfel de manual?.................................................................................. 4
1.2 Ce conţine manualul? ................................................................................................................ 4
1.3 Cine ar trebui să citească manualul?......................................................................................... 5
2 Probleme legate de gestionarea apei provenite din agricultură...................................................... 5
3 Cum funcţionează „consultanţa agricolă”?....................................................................................... 5
4 Aspecte juridice relevante care trebuie avute în vedere ................................................................. 9
5 Situaţia actuală a serviciilor de consultanţă agricolă în statele membre – Aspecte instituţionale și
organizatorice.................................................................................................................11_Toc264588506
6 Cum poate fi direcţionată consultanţa pentru a soluţiona o anumită problemă de mediu? ....... 24
7 Care sunt diferitele abordări ale consultanţei agricole care pot fi utilizate?................................. 28
8 Modalităţi de integrare a diferitelor abordări privind serviciile de consultanţă agricolă pentru
sporirea eficienţei consultanţei și reducerea costurilor ......................................................................... 36
9 Ce îi motivează pe fermieri să participe și cum pot fi abordaţi fermierii pentru a participa? ...... 38
10 Care este cel mai bun moment pentru consultanţă? ................................................................. 39
11 Exemple de activităţi de consultanţă agricolă pentru a aborda probleme legate de gestionarea
apei provenite din agricultură ................................................................................................................. 41
11.1 Poluarea cu nutrienţi ............................................................................................................... 41
11.2 Poluarea cu pesticide............................................................................................................... 45
11.3 Irigaţiile..................................................................................................................................... 47
11.4 Eroziunea solului ...................................................................................................................... 48
11.5 Abordare mixtă – abordarea mai multor aspecte .................................................................. 49
12 Care sunt costurile pentru consultanţă și cum sunt acoperite acestea? ................................... 50
12.1 Costurile serviciilor................................................................................................................... 50
12.2 Finanţare .................................................................................................................................. 51
12.3 Costuri pentru fermier ............................................................................................................. 53
13 Care sunt competenţele non-tehnice ale consultantului? ......................................................... 55
14 Monitorizarea și evaluarea .......................................................................................................... 56
15 Unde se pot consulta informaţii suplimentare? ......................................................................... 58
4
1 Context și introducere
1.1 De ce este necesar un astfel de manual?
Pe parcursul conferinţelor recente privind stabilirea unei legături între politica agricolă comună a UE
(PAC) și Directiva-cadru privind apa s-a subliniat necesitatea evidentă de împărtășire a informaţiilor
legate de serviciile de consultanţă (consultanţă agricolă sau consultanţă privind noutăţile referitoare
la gestionarea apei). Schimbul de informaţii este considerat o condiţie preliminară pentru a înţelege
mai bine efectele unor astfel de servicii pentru îmbunătăţirea stării apelor.
În cadrul reformei PAC din 2003, serviciile de consultanţă în domeniul administrării terenurilor și
exploataţiilor au fost denumite sistemul de consultanţă agricolă (Farm Advisory System – FAS), iar
statele membre au avut obligaţia să le pună în aplicare până la 1 ianuarie 2007. Activităţile de
consultanţă trebuie să acopere cel puţin cerinţele în materie de eco-condiţionalitate, fără a se limita
la acestea (a se vedea capitolul 4 pentru detalii suplimentare).
Aspectele legate de gestionarea apei nu sunt abordate întotdeauna în aceeași măsură în sistemele de
consultanţă agricolă, iar o serie de state membre au solicitat un schimb de informaţii mai aprofundat
privind modul optim de integrare a aspectelor suplimentare legate de gestionarea apei în sistemul de
consultanţă agricolă actual.
1.2 Ce înseamnă „sistem de consultanţă agricolă” și „consultanţă agricolă”?
„Sistemul de consultanță agricolă” este un sistem complex format din diferite organisme de
consultanţă coordonate de un organism sau o autoritate centrală. Acest sistem garantează că fiecare
fermier din orice stat membru poate să solicite și să primească consultanţă privind standardele
obligatorii, cel puţin privind toate cerinţele legate de eco-condiţionalitate. Sistemul cuprinde
organizarea globală și diferiţii operatori publici și/sau privaţi care furnizează servicii de consultanţă
agricolă fermierilor dintr-un stat membru [articolul 12 din Regulamentul (CE) al Consiliului
nr. 73/2009].
Un „serviciu de consultanță agricolă” este serviciul pe care fermierul îl primește de la un consultant,
constând dintr-o consiliere orală sau scrisă care analizează problemele practice întâmpinate de
fermier la exploataţia agricolă a acestuia și oferă orientări pentru soluţionarea acestora. Consultanța
înseamnă furnizarea unui aviz tehnic competent privind un anumit subiect cu scopul de a oferi
asistenţă fermierului în procesul decizional.
1.3 Ce conţine manualul?
În mod clar, accentul cade asupra sistemului organizatoric și instituţional pe care se bazează aceste
servicii de consultanţă agricolă, punându-se accentul în mod special asupra gestionării apei. Manualul
nu se axează pe anumite măsuri tehnice sau activităţi care trebuie întreprinse de fermier pentru a
proteja apa (de exemplu, tehnologia de fertilizare).
Manualul a fost elaborat în colaborare cu statele membre și Comisia Europeană. Exemplele au fost
culese de autori sau transmise de statele membre, care s-au implicat activ în elaborarea manualului.
5
Acesta urmărește să ofere un punct de plecare pentru schimburile de idei, experienţe și abordări și
furnizează legături către alte surse de informaţie.
La citirea manualului este important de reţinut că, întrucât statele membre se află încă în procesul de
restructurare a sistemelor de consultanţă agricolă în urma verificării eficienţei, anumite elemente ale
sistemelor acestora, care sunt prezentate în manual, trebuie revizuite în continuare pentru a fi în
conformitate cu Regulamentul nr. 73/2009.
1.4 Cine ar trebui să citească manualul?
Manualul vizează organismele guvernamentale și administrative care coordonează serviciile de
consultanţă. Manualul NU se adresează consultanţilor sau fermierilor. Acesta urmărește să sprijine
organismele menţionate anterior în conceperea și elaborarea în continuare a consultanţei agricole.
2 Probleme legate de gestionarea apei provenite din agricultură
Analiza problemelor semnificative privind gestionarea apei, impusă de Directiva-cadru privind apa,
subliniază principalele efecte negative provenite din activităţile agricole asupra corpurilor de apă
(Kampa et al, 2009):
• Creșterea volumului de nutrienţi și pesticide din apele subterane și de suprafaţă. În 66% din
districtele hidrografice agricultura este legată de creșterea volumului de nutrienţi. În
aproximativ 50% din districtele hidrografice, agricultura este legată de contaminarea cu
substanţe prioritare. Se poate realiza o distincţie între (i) surse punctiforme de poluare
precum deversarea conţinutului unui rezervor de depozitare a îngrășămintelor lichide într-un
râu și (ii) surse difuze (nepunctiforme), inclusiv pierderi de contaminare auxiliare (suprafeţe
naturale), pierderi din agricultură, de la locuinţe izolate și depuneri atmosferice asupra
corpurilor de apă.
• Modificări ale regimurilor hidrologice (de exemplu irigaţie, drenaj). Activităţile agricole
precum irigaţia, drenajul și amenajarea terenurilor pot perturba echilibrul natural al apei. În
unele state membre, irigaţia a condus la utilizarea nesustenabilă a apei. În plus, irigaţia
necorespunzătoare poate spori salinizarea terenului agricol în unele regiuni costale ale UE.
• Modificarea hidro-morfologică. În trecut, drenajul terenului, intensificarea practicilor agricole
și regimurile necorespunzătoare de păscut au condus la pierderea zonelor umede și a zonelor
inundabile, producând modificarea hidro-morfologică a apelor de suprafaţă. Aceste
modificări au condus la inundaţii majore, precum cea a Rinului din ianuarie/februarie 1995, a
râului Odra în vara lui 1997, inundaţii în sudul Germaniei în primăvara lui 1999, a râului Elba
și a afluenţilor acestuia în august 2002 și inundaţiile din Regatul Unit din vara lui 2007.
• Transportarea sedimentelor în apele de suprafaţă datorită eroziunii solului. Eroziunea solului
are nu numai efecte negative asupra corpurilor de apă, ci și implicaţii privind calitatea
solurilor și capacitatea acestora de a îndeplini funcţii importante, în special capacitatea de a
susţine producţia agricolă și silvică (Comisia Europeană, 2004).
6
3 Cum funcționează „consultanța agricolă”?
Serviciile de informare publică pentru fermieri sau consultanţa agricolă erau cunoscute în trecut
drept aplicarea cercetării știinţifice și a noilor cunoștinţe în domeniul practicilor agricole prin
intermediul educaţiei agricole. Prin urmare, furnizarea de noi informaţii (de exemplu, difuzarea
broșurilor) joacă un rol important în consultanţa agricolă. Cu toate acestea, abordarea clasică a
„transferului de tehnologie prin informarea fermierilor”, aplicată de multe ori în trecut, și-a dovedit
limitele în abordarea unor probleme complexe. În special, integrarea aspectelor privind mediul în
ambiţia și nevoia fermierului de a genera profit necesită o abordare mai participativă. Vechiul model
linear al transferului de tehnologie (de la oamenii de știinţă, prin intermediul consultanţilor, către
fermieri) este în prezent învechit și ar trebui înlocuit cu un model interactiv de sisteme de
relaţionare, deoarece cunoștinţele sunt generate, de asemenea, de fermieri și de firmele private,
precum și de cercetătorii care lucrează în domeniul cercetării de bază și al cercetării aplicate. Prin
urmare, un sistem complet de consultanţă agricolă trebuie să cuprindă o gamă mai largă de activităţi
de comunicare și învăţare organizate pentru fermieri de profesioniști din diferite discipline, inclusiv
agricultură, marketing agricol, sănătate, studii de afaceri, gestionarea apei și, de asemenea, trebuie
să includă reacţii din partea consultanţilor și exploataţiilor agricole către cercetători și autorităţi.
Se pot distinge o serie de tipologii diferite de informare și consultanţă privind o gamă largă de
acţiuni. Tipologiile pot varia de la raportarea generală a faptelor și a rezultatelor cercetării
(informare) până la orientarea adaptată necesităţilor unui anumit fermier (consultanţă) (a se vedea
Povellato și Scorzelli, 2006).
Chiar dacă efectele pozitive ale consultanţei nu sunt întotdeauna cuantificate, fără îndoială,
avantajele cuprind o gamă largă de aspecte precum:
• O mai bună respectare a noilor cerinţe juridice (de exemplu, introducerea de bune condiţii
agricole și de mediu noi);
• Avantaje privind mediul (de exemplu, îmbunătăţirea calităţii apei);
• Economii pentru fermier (costuri reduse pentru fertilizare);
• Investiţii în activităţi agricole.
Datele de mai jos indică impactul pozitiv pe care l-a avut consultanţa agricolă asupra concentraţiilor
de nutrienţi în apele de suprafaţă de la jumătatea anilor 1990.
Figura 1 Efecte pozitive ale consultanței agricole asupra conținutului de nitrat din apă (Franța)
7
8
Figura 2 Efecte pozitive ale consultanţei agricole asupra surplusului de fosfor (Suedia)
Tabelul 1: Efecte pozitive ale consultanței agricole asupra reducerii nutrienților în Regatul Unit
Locație Problema și consultanța agricolă:
Îmbunătățire
Cornwall Problemă: Nivelurile ridicate de sedimente din râuri au avut un efect negativ asupra populației de somon, au contribuit la eutrofizarea râurilor și au condus la creșterea numărului de inundații.
Consultanță agricolă: Aproximativ 870 de fermieri și proprietari riverani au fost implicați în proiect. Activitatea de „cold calling” (contactarea eventualilor clienți) s-a dovedit a fi metoda cea mai eficientă pentru contactul inițial și pentru comunicarea cu fermierii. Proiectul a demonstrat că un serviciu liber, voluntar și confidențial este esențial pentru implicarea fermierilor. Nota personală și un consultant desemnat au contribuit, de asemenea, la evitarea confuziei și frustrării pentru fermieri.
Avantaje pentru fermieri: Economiile medii au fost calculate la 1369 GBP pentru o exploatație agricolă reprezentând economii în materie de randament, conservarea solului și gestionarea îmbunătățită a nutrienților.
Avantaje pentru mediu: Există potențial pentru îmbunătățirea calității apei în 15 bazine fluviale; economii de 9698 GBP pe an în conservarea solului, printr-o structură îmbunătățită a solurilor, 169 km de împrejmuire a malurilor râurilor pentru a proteja cursurile de apă și pentru a oferi coridoare protejate.
9
4 Aspecte juridice relevante de avut în vedere
În cadrul reformei din 2003 a politicii agricole comune, s-a introdus regimul de eco-condiţionalitate
care condiţionează plăţile directe din partea UE de respectarea directivelor și regulamentelor
existente în domeniul mediului, sănătăţii publice, a animalelor și a plantelor, precum și al bunăstării
animalelor (cerinţele de reglementare în materie de gestionare - CRG) și obligaţia de a menţine
terenul agricol în bune condiţii agricole și de mediu. Pentru a primi în totalitate ajutorul din partea
UE, fermierii trebuie să respecte aceste așa-numite standarde de eco-condiţionalitate. Regulamentul
(CE) nr. 73/2009 al Consiliului enumeră, la articolele 4-6, cerinţele de reglementare în materie de
gestionare1 stabilite de legislaţia Uniunii (anexa II). În plus, statele membre trebuie să definească, la
nivel naţional sau regional2, cerinţe minime pentru bunele condiţii agricole și de mediu legate de
eroziunea solului, întreţinerea materiei și structurii organice a solului, evitarea deteriorării
habitatelor și gestionarea apei3 (anexa III). Pe lângă aceasta, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al
Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede că anumite plăţi legate de dezvoltarea rurală în temeiul axei 2
sunt supuse, de asemenea, eco-condiţionalităţii (articolul 51), la fel ca și unele plăţi pentru vinuri.
Eco-condiţionalitatea nu înlocuiește controalele sau sancţiunile în temeiul legislaţiei specifice citate
în anexa II, ci stabilește o legătură între cerinţe și plăţi: în cazul în care fermierul nu îndeplinește
cerinţele de reglementare în materie de gestionare și privind bunele condiţii agricole și de mediu, se
aplică o reducere a plăţilor respective din PAC.
În acest context, capitolul 3 articolele 12-13 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 solicită tuturor
statelor membre ale UE să pună în aplicare4 un sistem de consultanţă agricolă pentru a-i sprijini pe
fermieri să înţeleagă normele privind eco-condiţionalitatea și a-i ajuta să îndeplinească standardele.
În plus, statele membre pot stabili, în conformitate cu criterii obiective, categoriile prioritare de
exploataţii agricole care au acces la sistemele de consultanţă agricolă. Sistemele de consultanţă
agricolă trebuie să ofere fermierilor consultanţă cel puţin privind îndeplinirea cerinţelor de
reglementare în materie de gestionare și a bunelor condiţii agricole și de mediu; participarea la
sistemul de consultanţă agricolă este voluntară.
Aspecte juridice suplimentare
1 Obligațiile în materie de eco-condiționalitate se aplică în forma aflată în vigoare și, în cazul directivelor, în
funcție de modul în care sunt implementate de statele membre. Modificările acestei legislații specifice se vor
reflecta în obligațiile în materie de eco-condiționalitate.
2 Întrucât statele membre însele trebuie să definească standardele privind bunele condiții agricole și de mediu
în temeiul acestui cadru, standardele definite pot varia în rândul statelor membre din cauza adaptării la
condițiile locale, regionale și naționale ale solului, climatului, utilizării terenurilor, practicilor agricole și
structurilor agricole.
3 Noua abordare privind protecția și gestionarea apei se aplică începând din 2010, prin două standarde noi:
standardul privind utilizarea apei pentru irigații, care trebuie aplicat cel târziu începând din 2010, și cel privind
stabilirea de porțiuni de îndiguire de-a lungul cursurilor de apă, care trebuie aplicat până cel târziu la
1 ianuarie 2012.
4 Statele membre trebuie să instituie un sistem de consultanță agricolă până cel târziu la 1 ianuarie 2007
(Regulamentul nr. 1782/2003 al Consiliului).
10
În afara cerinţelor juridice prevăzute în temeiul Regulamentului nr. 73/2009 al Consiliului, există
directive și regulamente suplimentare legate de aspecte privind apa și producţia agricolă care pot fi
cuprinse în sistemul de consultanţă agricolă chiar dacă nu sunt cuprinse în cerinţele de reglementare
în materie de gestionare.
Directive și strategii privind apa
Directiva-cadru privind apa și Strategia pentru mediul marin influenţează, de asemenea, activităţile
agricole. Directivele respective nu sunt cuprinse pe deplin în eco-condiţionalitate, însă legislaţia
specifică rămâne aplicabilă: se aplică sancţiuni în temeiul normelor naţionale de punere în aplicare a
celor două directive.
Directiva-cadru privind apa a stabilit obiective stringente de atingere a unei stări bune a apei pentru
toate apele din UE (corpuri de apă dulce de suprafaţă și ape subterane – precum lacuri, fluvii, râuri,
estuare, și ape costale) până în 2015. În plus, Strategia pentru mediul marin urmărește ca toate apele
marine ale UE să aibă o calitate bună până în 2021, precum și protejarea bazei de resurse de care
depind activităţile economice și sociale legate de domeniul marin. Pentru a atinge aceste obiective
ambiţioase, ambele directive le solicită statelor membre să elaboreze un program de măsuri pentru
fiecare bazin de râu sau apă costală de pe teritoriile acestora care cuprinde, printre altele, măsuri
orientate către sectorul agricol. Astfel cum s-a subliniat anterior, producţia agricolă are tendinţa să
exercite presiuni semnificative asupra apelor din UE. O primă monitorizare5 a programului de măsuri
inclusă în planurile de gestionare ale bazinelor hidrografice din Directiva-cadru privind apa arată că
este necesară o implicare puternică din partea sectorului agricol. În cadrul programului de măsuri se
pune accent clar pe abordarea problemei poluării difuze din surse agricole. Cele mai multe măsuri
enumerate în programul de măsuri prevăd întreprinderea de acţiuni în vederea reducerii poluării
difuze care provine din îngrășăminte, urmate de măsuri de reducere a poluării provenite de la
produsele de protecţie a plantelor. Măsurile suplimentare care urmează să fie adoptate în diferitele
bazine ale râurilor cuprind o gamă largă de acţiuni, precum reducerea energiei, agricultura organică,
măsuri cu obiective multiple (de exemplu porţiuni de îndiguire), eroziunea solului și măsuri de
economisire a apei.
Caseta 1: Strategia UE pentru Marea Baltică
Regiunea Mării Baltice este o zonă foarte neomogenă din punct de vedere economic, ecologic și
cultural, cuprinzând 9 ţări europene, dintre care 8 fac parte din UE. Strategia, care a fost aprobată în
octombrie 2009, urmărește să ofere atât un cadru coordonat, incluziv, ca reacţie la provocările din
Regiunea Mării Baltice, cât și soluţii concrete la aceste provocări. Strategia este însoţită de un plan de
acţiune care cuprinde printre domeniile sale prioritare consolidarea agriculturii, silviculturii și
pescuitului durabile. O serie de programe privind convergenţa, competitivitatea și cooperarea sunt
co-finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională în Regiunea Mării Baltice în perioada
2007-2013 – a se vedea de exemplu Caseta 17 - Proiectul emblematic macro-regional din Marea
Baltică de reducere a nutrienţilor.
5 În contextul proiectului finanțat de UE „Conferința europeană în domeniul apei 2009 privind participarea
publică și planificarea gestionării bazinelor hidrografice”
11
Caseta 17 Proiectul emblematic macro-regional din Marea Baltică de reducere a nutrienţilor
Directiva privind apa potabilă stabilește standardele de calitate (așa-numiţi parametri) pentru cele
mai comune substanţe care se regăsesc în apa potabilă, cu scopul de a asigura că apa potabilă din
cadrul Uniunii este curată și sănătoasă. Cel puţin 48 de parametri microbiologici și chimici (anexa I)
trebuie monitorizaţi și testaţi periodic, însă statele membre au libertatea de a stabili reglementări
privind substanţe suplimentare relevante pe teritoriul acestora sau de a impune standarde mai
ridicate. Rezultatele monitorizării trebuie transmise Comisiei Europene la fiecare 3 ani și trebuie puse
la dispoziţia publicului. Parametrii apei potabile relevanţi pentru sectoarele agricole sunt limite ale
nitraţilor (0,50 mg/l), nitriţilor (0,10 µg/l) și pesticidelor6 (0,50 µg/l).
În acest context, instituirea sistemului de consultanţă agricolă oferă ocazia de a ajuta fermierii să
respecte cerinţele privind apa. De asemenea, aceasta oferă posibilitatea de a lua în considerare nu
numai directivele și regulamentele de bază incluse în cerinţele de reglementare în materie de
gestionare privind apa, ci și directivele și strategiile privind mediul în cazul în care este disponibilă o
capacitate suficientă.
Regulamentul privind dezvoltarea rurală
Pentru a sprijini utilizarea serviciilor de consultanţă și instituirea de noi servicii de consultanţă,
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013 oferă o serie de
instrumente diferite de finanţare. Articolul 21 „Formare profesională”, articolul 24 „Utilizarea
serviciilor de consultanţă” și articolul 25 „Crearea de servicii de management, de înlocuire în
exploataţie și de consultanţă” sunt cele trei articole principale utilizate pentru finanţarea activităţilor
de consultanţă și de formare în temeiul programelor de dezvoltare rurală (a se vedea secţiunea 12.2).
Utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru finanţarea serviciilor de consultanţă agricolă impune
ca serviciile să cuprindă cel puţin consultanţă în domeniul cerinţelor de reglementare în materie de
gestionare, al bunelor condiţii agricole și de mediu și al standardelor privind siguranţa la locul de
muncă.
5 Situația actuală a serviciilor de consultanță agricolă în statele
membre – Aspecte instituționale și organizatorice
5.1 Instituții implicate în serviciile de consultanță agricolă actuale
Sistemele de consultanţă agricolă din statele membre trebuiau instituite începând cu cel târziu
1 ianuarie 2007. În unele state membre, serviciile de consultanţă agricolă au fost constituite prin
integrarea structurilor existente de consultanţă agricolă sau a organismelor private de consultanţă în
serviciile de consultanţă agricolă, iar în alte state membre a fost creată o nouă reţea de consultanţă,
6 Se referă la insecticidele, erbicidele, fungicidele, nematocidele, acaricidele, algicidele, rodenticidele,
slimicidele organice și alți regulatori de creștere. În cazul aldrinului, dieldrinului, heptaclorului și heptaclorului
epoxid, valoarea parametrului este 0,030 μg/l.
12
specializată în cerinţele de reglementare în materie de gestionare și în bunele condiţii agricole și de
mediu. Regulamentul nu specifică modul de organizare a serviciilor de consultanţă agricolă sau cine
poate furniza consultanţa. Cu alte cuvinte, statele membre au libertatea de a stabili modul de
instituire a sistemului și au avut posibilitatea de a utiliza capacitatea existentă.
Povellato și Scorzelli (2006) au elaborat următoarea clasificare a entităţilor care pot furniza
consultanţă:
• organizată de guvern sau de alte organizaţii publice. În fiecare stat membru există instituţii
de stat sau locale care oferă un anumit nivel de consultanţă, în timp ce se axează pe o gamă
mai largă de activităţi (Ministerele agriculturii sau agenţii de mediu, administraţii locale);
• organizată de organizaţii private. Printre organizaţiile private se numără organizaţii ale
fermierilor, ale agronomilor privaţi și furnizori de energie care oferă consultanţă tehnică
privind o serie de aspecte precum investiţiile agricole, planuri de gestionare și scheme de
certificare;
• mixtă (atât privată, cât și publică)
Instituţiile care oferă finanţare sunt prezentate în capitolul 12.
13
Caseta 2: Exemple de organizare a serviciilor de consultanță agricolă actuale
În 2005, Ministerul Agriculturii din Estonia a autorizat 15 centre locale de consultanţă privată,
majoritatea având legături cu sindicatele fermierilor, iar unele, cu organizaţiile producătorilor.
Centrele de consultanţă au fost instituite pentru a respecta cerinţele de furnizare de consultanţă
privind standardele de eco-condiţionalitate. Activităţile regionale sunt coordonate de un centru, care
trebuie de asemenea să asigure uniformitatea nivelului de informare oferit de centrele de
consultanţă; să ofere cursuri de formare și formare la locul de muncă pentru consultanţii agricoli; să
organizeze comunicarea către centrele de consultanţă privind informaţii legate de măsurile
naţionale, precum și să ofere feedback și să fixeze calendarul zilelor de informare în domeniul
silviculturii, agriculturii și economiei rurale.
De exemplu, un serviciu de consultanţă privind tehnologia de producţie este oferit de organizaţia
crescătorilor de porci, care are drept angajaţi un număr total de cinci consultanţi și furnizori de
factori de producţie.
Centrul pentru consultanţă și formare în agricultură (LRATC) din Letonia a fost înfiinţat în 1991.
Organizaţia este gestionată sub autoritatea Ministerului Agriculturii și primește aproximativ 50-60%
din finanţare de la stat. În fiecare din cele 26 de regiuni există un Birou de consultanţă rurală al
LRATC. Biroul de consultanţă rurală angajează consultanţi în diferite domenii de producţie, iar în
birourile regionale există întotdeauna un consultant specializat în producţia vegetală și adesea câte
un consultant în activitatea de creștere a animalelor, economie, cultivarea plantelor, contabilitate,
medicină veterinară, dezvoltare rurală și aspecte tehnice, precum și în alte domenii. Fiecare
consultant în domeniul cultivării plantelor are în medie 20 de clienţi care plătesc pentru servicii
privind planificarea culturilor și fertilizării, consultanţă privind protecţia plantelor prin vizite pe teren
și evaluarea economică a producţiei. Consultantul stabilește zile de activitate pe teren, la care
participă și alţi fermieri în afară de clienţi. Principalele obiective sunt: îmbunătăţirea eficienţei
agriculturii, dezvoltarea agriculturii orientate către piaţă, oferirea de asistenţă pentru dezvoltarea
economiei rurale și a bunăstării.
De asemenea, unele societăţi comerciale își organizează propria activitate de consultanţă. Există o
cooperare bună între LRATC și societăţile comerciale în ceea ce privește promovarea celor mai
profitabile și ecologice soluţii în agricultură. Ca urmare a acestei cooperări, au loc numeroase
seminarii educaţionale pe parcursul iernii și zile practice pe teren în sezonul recoltei. Consultanţii
LRATC în domeniul cultivării plantelor participă la activităţile întreprinderilor de prelucrare.
În 1999, serviciul de consultanţă din Polonia a fost reorganizat în 22 de centre regionale de
consultanţă publică și 7 birouri specializate, cu scopul de a deservi nu numai serviciul de consultanţă
publică, ci și noile servicii de consultanţă, create de organizaţiile fermierilor și de consultanţi privaţi.
14
Trebuie subliniat că serviciul polonez de consultanţă suferă în prezent schimbări care sunt tipice
pentru ţările cu o economie de piaţă dezvoltată în domeniul agriculturii. Apar noi forme de servicii de
consultanţă în cadrul diferitor instituţii, inclusiv organizaţiile fermierilor, însă serviciul public de
consultanţă rămâne predominant. Alte posibilităţi de educare a fermierilor și a populaţiei rurale sunt
oferite de institutele de cercetare și dezvoltate afiliate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
de universităţi, școli profesionale agricole, fundaţii, asociaţii și agenţii de dezvoltare regională.
În prezent există șaisprezece Centre voievodale de servicii de consultanţă pentru consilierea
fermierilor, câte unul în fiecare voievodat, aflate direct sub administraţia voievodală locală. Există 21
de ramuri și 313 birouri locale în fiecare de judeţ - powiat (între nivelul municipal și cel regional).
Centrul de consultanţă agricolă din Brwinow, cu filiale în Cracovia, Poznań și Radom, aflat direct sub
autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este responsabil de instruirea și dezvoltarea
serviciului de consultanţă din întreaga ţară.
Consiliile administrative ale acestor organizaţii cuprind reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, ai administraţiei voievodale (organizaţiile regionale), ai Camerei pentru Agricultură
sau ai sindicatelor fermierilor.
În Germania, organizarea consultanţei agricole este descentralizată din cauza structurii federale. În
timp ce Bavaria, Saxonia, Hesse și Baden-Württemberg au servicii de consultanţă agricolă de stat,
finanţate din impozite, serviciile de consultanţă din landurile din estul Germaniei (cu excepţia
Saxoniei) sunt organizate privat. Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia și Schleswig-Holstein
au servicii mixte de consultanţă agricolă (camere agricole și cercuri de consultanţă care beneficiază
de finanţare de stat).
În Bavaria, serviciile de consultanţă sunt organizate de 47 departamente locale pentru nutriţie,
agricultură și silvicultură sub gestionarea Ministerului de stat al Nutriţiei, Agriculturii și Silviculturii,
având următoarea structură organizatorică:
15
În cadrul Departamentului de consultanţă și educare este cuprinsă asistenţa privind dezvoltarea
activităţii comerciale, consultanţă privind finanţarea, punerea în aplicare a cerinţelor juridice (de
exemplu eco-condiţionalitatea) și consultare privind bunuri publice precum protecţia apei, protecţia
solului și bunăstarea animalelor etc.
În Austria, serviciile de informare publică pentru fermieri în domeniile agriculturii și silviculturii sunt
furnizate în special de Camera pentru agricultură („Servicii oficiale de informare publică pentru
fermieri”). Cu aproximativ 600 de consultanţi, cele nouă Camere regionale pentru agricultură și
filialele lor locale reprezintă sursele cele mai importante de servicii de informare publică pentru
fermieri în domeniul agriculturii și silviculturii. Ministerul Federal al Agriculturii, Silviculturii, Mediului
și Gestionării Apei joacă un rol central în planificarea, controlarea și sprijinirea serviciilor oficiale de
informare publică pentru fermieri. Consultanţii sunt instruiţi la Universitatea de formare a
personalului didactic în domeniul agriculturii și mediului din Viena.
În plus, există și alte programe educaţionale publice și private, oferite de:
• Autorităţile provinciilor federale;
• Institutele de formare în domeniul silviculturii ale Ministerului Federal al Agriculturii, Silviculturii,
Mediului și Gestionării apei;
• Asociaţiile de agricultură organică;
• Consiliul pentru inginerie agricolă și dezvoltare rurală din Austria;
• Grupul de lucru pentru gestionarea pășunilor și recoltarea furajului din Austria și alte organisme
publice și private.
Scopul consultanţei este de a oferi fermierilor asistenţă în toate problemele antreprenoriale, precum
și în procesele de schimbare. Consultanţa se referă întotdeauna la aspecte actuale și concrete legate
16
de societatea comercială. În plus, se oferă de asemenea sprijin pentru soluţionarea aspectelor
sociale.
În Ungaria, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabil pentru gestionarea sistemului
de consultanţă, iar Institutul Educaţional și de Consultanţă este responsabil de sarcinile operaţionale
(eficienţa și evaluarea consultanţei etc.). Centrele regionale de consultanţă (7) sunt integrate în
universităţi care participă la formarea profesională a consultanţilor. Pentru a primi sprijin UE pentru
costurile consultanţei, fermierii trebuie să depună o cerere direct la Centrele districtuale de
consultanţă. Cele 82 de centre districtuale de consultanţă sunt formate din asociaţii știinţifice,
camere, asociaţii și asociaţii educative. Lista consultanţilor este disponibilă la Serviciul de informare al
Oficiului Camerei pentru agricultură din Ungaria sau la adresa de internet www.vkszi.hu în secţiunea
decuplare, unde se indică specialităţile disponibile.
În Republica Cehă, Ministerul Agriculturii (MA) reprezintă organismul consultativ al sistemului în ceea
privește aspectele conceptuale și de conducere. MA creează condiţii pentru furnizarea serviciilor de
consultanţă prin intermediul programelor de sprijin din subvenţii naţionale și al Programului pentru
Dezvoltare Rurală (RDP). Institutul de Informare și Economie Agrară (IIEA) este o organizaţie care
funcţionează pe baza subvenţiilor acordate de MA și se concentrează pe educaţie și consultanţă. IIEA
gestionează Registrul de consultanţi al MA, pregătirea acestora pentru acreditare și verificarea
serviciilor de consultanţă sprijinite din RDP, măsura I.3.4. IIEA elaborează materiale metodologice
pentru nivelurile individuale ale sistemului de consultanţă și coordonează activitatea specializată a
instituţiilor de cercetare știinţifică. Agenţiile pentru agricultură și zonele rurale fac parte din structura
organizatorică a Reţelei Rurale Naţionale la nivel regional și districtual. Ele asigură în principal
informare privind schemele de ajutor. Centrele regionale de informare pentru dezvoltarea agriculturii
și a zonelor rurale asigură transferul de informaţii de la organismele centrale și autorităţile regionale
către grupurile ţintă, inclusiv clasificarea și prelucrarea acestora în funcţie de necesităţile regionale.
Consiliul Naţional Consultativ pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală este organismul consultativ și
de iniţiativă al Ministerului Agriculturii în ceea ce privește activităţile asociate cu finanţarea de la
bugetul public a activităţilor de consultanţă în sectorul agriculturii și al dezvoltării rurale. Consiliul
este structurat după cum urmează:
• unităţi ale ministerului care elaborează cerinţele pentru sistemul de consultanţă (inclusiv agenţii pentru agricultură și zonele rurale) și IIEA cu rol de organism de control,
• organizaţii agricole neguvernamentale non-profit care reprezintă necesităţile și interesele întreprinzătorilor din sectorul agriculturii,
• institute de cercetare și universităţi pentru aspectele legate de transferul de cunoștinţe profesionale.
În activitatea sa, Ministerul utilizează recomandările, sugestiile și observaţiile primite de la Consiliul
Naţional și asigură astfel participarea reprezentanţilor organizaţiilor agricole neguvernamentale la
formularea și stabilirea obiectivelor, procedurilor și evaluării consultanţei.
Camera pentru Agricultură și Silvicultură din Slovenia (CAFS) reprezintă și apără interesele
agriculturii, silviculturii și pescuitului. Principalele atribuţii sunt oferirea de informaţii actualizate
legate de agricultură și silvicultură pentru fermieri și pentru public, precum și organizarea a diferite
conferinţe și mese rotunde. Sectorul sistemului de consultanţă agricolă susţine CAFS la nivel naţional
în discuţiile cu parlamentul etc. Acesta susţine activitatea de coordonare în diferite domenii.
17
Institutele regionale de agricultură și silvicultură (8 la nivel regional) asigură serviciile specializate. La
nivel local există 60 de birouri locale cu consultanţi „generali”.
Guvernul flamand oferă subvenţii în cadrul regulamentului privind sistemul de consultanţă agricolă.
Sistemul de consultanţă este oferit de organisme de consultanţă private autorizate. Autoritatea
responsabilă este Autoritatea pentru Agricultură și Pescuit. Monitorizarea zilnică (autorizarea,
controlul) este realizată de Agenţia pentru Agricultură și Pescuit (Divizia Structură și Investiţii,
serviciul central).
Agenţia teritorială flamandă este responsabilă, printre altele, de reducerea poluării apei prin
pierderile de nutrienţi din agricultură. Prin urmare, agenţia a iniţiat un serviciu de consultanţă
agricolă care orientează fermierii în vederea reducerii pierderilor de nutrienţi din mediu. Acesta
poate fi considerat suplimentar faţă de sistemul de consultanţă agricolă subvenţionat de
Departamentul pentru Agricultură. În serviciul oferit de Agenţia teritorială flamandă calitatea apei
este obiectivul principal.
Sistemul de consultanţă agricolă din Lituania constă în trei servicii principale de consultanţă, inclusiv
un serviciu pentru eco-condiţionalitate. Acesta este organizat în 4 instituţii, cu 118 consultanţi
autorizaţi. Cel de-al doilea serviciu de consultanţă se axează pe fermierii care intenţionează să
participe la măsurile de agromediu. Responsabilităţile sunt împărţite între 25 de instituţii cu 223 de
consultanţi autorizaţi. Cel de-al treilea serviciu de consultanţă se axează pe proprietarii de păduri
(10 instituţii cu 78 de consultanţi autorizaţi).
Consultanţa agricolă în Anglia se bazează pe trei sisteme principale de consultanţă agricolă care oferă
consultanţă relevantă pentru reducerea impactului agriculturii asupra calităţii apei:
1. Sistemul de consultanţă agricolă. Scopul sistemului de consultanţă agricolă al Defra este de a
oferi consultanţă fermierilor privind gestionarea terenului și exploataţiilor agricole în
conformitate cu cerinţele privind eco-condiţionalitatea.
2. Iniţiativa privind prestarea de servicii în vederea promovării unei agriculturi favorabile
bazinelor hidrografice din Anglia (ECSFDI) (în mod specific pentru a viza poluarea din
agricultură care are impact asupra calităţii apei). ECSFDI face parte din Programul Defra privind
o agricultură favorabilă bazinelor hidrografice, care urmărește să abordeze poluarea difuză a
apei din agricultură pentru a îndeplini obiectivele Directivei-cadru privind apa. ECSFDI este un
proiect realizat printr-un parteneriat între guvern și agenţiile sale de furnizare Natural England
și Agenţia pentru mediu.
3. Campania pentru mediul agricol (CFE). Prin intermediul CFE, fermierilor li se oferă consultanţă
și orientări privind modul de menţinere și sporire a avantajelor ecologice oferite de terenul
agricol. Campania oferă un stimulent financiar prin consilierea fermierului să participe la o
schemă de agromediu (gestionare la nivel începător, gestionare la nivel înalt și gestionare
ecologică la nivel începător).
Un serviciu suplimentar de consultanţă – formare avansată și prevederi informative în domeniul
gestionării mediului – va fi înfiinţat începând cu aprilie 2010-2013. Programul a fost conceput ca
urmare a rezultatelor din Analiza progreselor în domeniul gestionării mediului, care au subliniat anul
18
trecut faptul că fermierii necesită mai multă asistenţă în stabilirea opţiunilor privind schema de
agromediu cea mai potrivită pentru exploataţiile lor agricole.
5.2 Care este direcția strategică a sistemului de consultanță agricolă actual în statele membre?
Consultanţa agricolă în cadrul sistemului de consultanţă agricolă poate cuprinde mai multe aspecte și
diferite direcţii strategice (de exemplu, îmbunătăţirea performanţei comerciale sau ecologice).
Aspectul de bază constă în sprijinirea exploataţiei agricole să respecte normele privind eco-
condiţionalitatea. Alte aspecte de mediu dincolo de eco-condiţionalitate pot avea o importanţă
diferită în funcţie de strategia globală. Întrucât eco-condiţionalitatea cuprinde standardele de mediu
de bază, aspectele legate de protecţia apei ar trebui7, prin urmare, să facă parte întotdeauna din
sistemul de consultanţă agricolă. Alte aspecte privind apa pot avea o prioritate ridicată sau scăzută în
rândul aspectelor ecologice în funcţie de priorităţile statelor membre.
Caseta 3: Accentul strategic al sistemului de consultanță agricolă în Lituania și Anglia
Sistemul de consultanţă agricolă din Lituania prezintă două direcţii principale, ambele cuprinzând,
printre altele, aspecte legate de mediu:
Servicii tehnologice care abordează:
• Activităţi de planificare: fertilizare, planuri de protejare a culturilor, prelevarea probelor de sol,
bilanţurile de nutrienţi etc.
• Evaluarea exploataţiilor agricole: îngrășăminte naturale, pesticide, depozitarea îngrășămintelor,
bunăstarea animalelor etc.
• Servicii de proiectare: proiectarea depozitării îngrășămintelor naturale, documentaţie pentru
construcţie etc.
Servicii economice care cuprind:
• Planuri de afaceri pentru investiţii privind agromediul
• Implementarea și supravegherea proiectului.
Dintre cele trei tipuri de consultanţă agricolă din Anglia, ECSFDI este principala sursă de consultanţă
privind îmbunătăţirea calităţii apei prin:
1. Reglementare: Natural England oferă consultanţă privind eco-condiţionalitatea prin seminarii de
grup care sunt oferite de contractanţi, în cadrul unui contract separat faţă de ECSFDI.
2. Acțiuni voluntare: ECSFDI oferă consultanţă gratuită fermierilor și administratorilor de terenuri
privind modul de reducere a poluării difuze a apei ca urmare a activităţii agricole. Consultanţa se
axează în principal pe aspectele privind mediul, și anume îmbunătăţirea calităţii apei, deși avantajele
economice ale măsurilor de punere în aplicare sunt puternic subliniate pentru fermieri deoarece
7 De exemplu, cele cuprinse în cadrul Directivei privind nitrații, al Directivei privind produsele de protecție a
plantelor, limitarea poluării și scurgerilor cuprinse în standardele bunelor condiții agricole și de mediu privind
zonele de protecție și autorizarea apei
19
există o probabilitate mai mare ca acestea să le afecteze disponibilitatea de a pune în aplicare
măsurile. Consultanţa ECSFDI este oferită de agenţi agricoli care promovează o agricultură favorabilă
bazinelor hidrografice (CSFO) și care lucrează pentru Natural England și pentru Agenţia pentru mediu,
precum și de contractanţi care lucrează în numele ECSFDI. Consultanţa ECSFDI nu cuprinde numai
eco-condiţionalitatea. ECSFDI a fost înfiinţat pentru a sprijini Regatul Unit să îndeplinească
obiectivele în temeiul Directivei-cadru privind apa și al Directivelor privind habitatele şi privind
păsările, cum ar fi:
• Să asigure că toate corpurile de apă au o stare ecologică și chimică bună și că apele subterane au
o stare cantitativă și chimică bună până în 2015
• Atingerea obiectivelor privind zonele protejate
• Să aducă 95% din SSSI-uri (Site of Special Scientific Interest - sit de interes știinţific special) în
stare „de recuperare” sau „favorabilă” până în 2010, în conformitate cu obiectivele Convenţiei
de serviciu public stabilite în 2004.
3. Stimulente: Consultanţii de la Natural England oferă consultanţă privind schemele de agromediu
în cadrul cărora fermierii sunt plătiţi pentru realizarea de acţiuni care aduc beneficii mediului.
5.3 În cadrul sistemului de consultanță agricolă se acordă prioritate anumitor categorii de fermieri sau anumitor probleme?
Regulamentul 73/2009 prevede că statele membre pot stabili, în conformitate cu criterii obiective,
categoriile prioritare de exploataţii agricole care au acces la sistemul de consultanţă agricolă
(articolul 12). Întrucât, în practică, priorităţile nu sunt ușor de gestionat, nu multe state membre au
aplicat până acum categoriile prioritare.
Abordările privind acordarea de prioritate se pot împărţi în 4 categorii:
• Fără grupuri ţintă: AT, BE (Flandra), DE (11 landuri), FI, FR, IE, IT (3 regiuni), LU, PL, SE, SK, UK
(Scoţia și Țara Galilor)
• Fermierii care primesc peste 15 000 EUR sub formă de plăţi directe în cadrul Pilonului 1: DE (1
land), DK, HU, LV, NL
• Diferite grupuri ţintă8 indiferent de volumul de sprijin direct primit: BG, CY, IT (9 regiuni), PT,
RO, UK (Anglia), SI
• O combinaţie de grupuri ţintă și fermieri care primesc peste 15 000 EUR sub formă de plăţi
directe în cadrul Pilonului 1: BE (Valonia), CZ, DE (1 land), EE, EL, ES, IT (9 regiuni), LT, UK
(Irlanda de Nord)
8 Printre categoriile prioritare existente se numără, printre altele, fermierii tineri sau femei, fermierii din zonele
vulnerabile la nitrați, fermierii din zonele mai puțin favorizate sau din zonele incluse în rețeaua Natura 2000,
agricultorii de produse ecologice. Pentru o listă completă indicând grupurile țintă create de statele membre, a
se vedea: ADE et al (2009), p.36
20
5.4 Constituie apa un aspect specific al consultanței sau consultanța este integrată în alte aspecte de consultanță (de exemplu sol, aer)?
Sistemul de consultanţă agricolă poate cuprinde atât eco-condiţionalitatea, cât și aspecte generale
precum administrarea terenurilor și a exploataţiilor agricole. O serie de state membre (Republica
Cehă, Anglia din Regatul Unit, Franţa, Saxonia Inferioară în Germania, Italia, Lituania) oferă
consultanţă privind eco-condiţionalitatea ca parte dintr-un sistem mai extins de consultanţă, axat pe
aspecte agronomice, tehnice și comerciale.
Box 4: Conținutul unui serviciu mai extins de consultanță din Austria
În Austria, ca urmare a caracterului multifuncţional al agriculturii și silviculturii, serviciile vizează
diferite grupuri ţintă. Sub conducerea unor consultanţi special instruiţi, 15-20 de fermieri cu aceeași
concentrare a producţiei se alătură pentru a forma un grup de lucru care va exista mai mulţi ani.
Grupurile de lucru sunt coordonate la nivel naţional. Priorităţile actuale ale serviciilor de informare
publică pentru fermieri cuprind:
• Dezvoltarea întreprinderilor și gestionarea activităţii comerciale
• Construirea stabilă, corespunzătoare și cu costuri reduse
• Combinaţii ocupaţionale interne și non-agrare
• Calitatea alimentelor și a nutriţiei
• Energiile regenerabile
• Marketing
• Agricultura ecologică
• Producţia vegetală și animală
• Aspecte juridice, fiscale și legate de securitatea socială
• Informaţii și consultanţă privind subvenţiile
Consultanţă specifică în domeniul apei se oferă în Saxonia Inferioară în Germania, în Suedia și în Țara
Galilor.
21
Caseta 5: Conținutul unui serviciu de consultanță specifică privind apa în Suedia, Țara Galilor și Lituania
În trecut, consultanţa din Suedia se concentra în mod evident asupra reducerii nutrienţilor din apă.
Cele 43 de întreprinderi diferite de consultanţă oferă diferite tipuri de consultanţi, și anume:
• Consultanţi privind culturile
• Consultanţi privind problemele de mediu
• Consultanţi privind construcţiile în zonele umede
• Consultanţi privind activitatea de creștere a animalelor
Vizitele repetate la exploataţiile agricole, realizate de către consultanţii care oferă module flexibile de
consultanţă adaptate la tipul de exploataţie agricolă (culturi, creșterea animalelor etc.), permit
identificarea măsurilor specifice exploataţiilor agricole respective. Vizitele de monitorizare la fiecare
exploataţie agricolă permit nu numai crearea unor relaţii stabile între fermier și consultant, ci și o
îmbunătăţire continuă a situaţiei ecologice.
Adunarea Naţională din Țara Galilor, în parteneriat cu Consiliul Rural pentru Țara Galilor, Agenţia
pentru mediu din Țara Galilor și Autoritatea Parcului naţional Snowdonia, au derulat un proiect pilot
de promovare a agriculturii favorabile bazinelor hidrografice în trei bazine hidrografice în perioada
2005-2008. Proiectul a urmărit îmbunătăţirea mediului și reducerea impactului agriculturii asupra
cursurilor de apă, râurilor și lacurilor locale. Au fost trimise materiale publicitare tuturor fermierilor și
s-au organizat reuniuni publice locale pentru a explica și promova iniţiativa. Toate exploataţiile
agricole care și-au manifestat interesul au primit vizita unui ofiţer agricol care promovează o
agricultură favorabilă bazinelor hidrografice, care a realizat o inspecţie a exploataţiei agricole pentru
a identifica riscurile de poluare și pentru a colecta date pentru evaluarea practicilor de gestionare a
îngrășămintelor. Dialogul a contribuit, de asemenea, la sensibilizarea privind aspectele legate de apă.
În Lituania se oferă fermierilor cursuri de formare specifice care abordează probleme specifice
privind apa:
• Gestionarea îngrășămintelor naturale (cu o durată de 18 ore)
• Protecţia mediului în agricultură (cu o durată de 16 ore)
• Punerea în aplicare a normelor și recomandărilor din Codul de bune practici agricole (cu o durată
de 40 de ore)
• Gestionarea apei în agricultură (cu o durată de 16 ore)
• Cerinţele privind operarea și întreţinerea puţurilor și fântânilor arteziene de foraj (cu o durată de
8 ore)
Serviciul flamand de consultanţă agricolă este subîmpărţit în 5 module. Modulele 1-3 se axează pe
cerinţe privind eco-condiţionalitatea. În plus faţă de acestea, modulul 5 cuprinde, de asemenea,
consultanţă privind apa. Acest modul oferă consultanţă privind optimizarea activităţii comerciale, o
parte vizând parametrii ecologici, de exemplu utilizarea apei. Agenţia teritorială flamandă dispune de
un serviciu de consultanţă agricolă care îi ghidează pe fermieri în vederea reducerii pierderilor
nutritive din mediu. Calitatea apei este principalul obiectiv al serviciului oferit de Agenţia teritorială
flamandă.
22
5.5 Care sunt cerințele pentru a deveni consultant?
Indiferent dacă consultanţii din sistemul de consultanţă agricolă sunt angajaţi de organizaţii private
sau publice, instituţiile încearcă să garanteze calitatea consultanţei. Guvernele impun de multe ori
autorizarea și formarea consultanţilor dacă aceștia doresc să furnizeze consultanţă agricolă.
Sistemele de autorizare se pot baza pe:
• Studiile (în domeniul agricol) consultantului și un nivel minim de formare specifică
• Nivelul de experienţă
Caseta 6: Cerințele pentru a deveni consultant
În Ungaria există aproximativ 800 de consultanţi autorizaţi. Autorizarea se realizează de către Centrul
Naţional de Consultanţă. După terminarea studiilor universitare, consultanţii trebuie să participe la
cursuri de formare de bază și să susţină examene pentru a dobândi competenţe privind
administrarea agriculturii, producţia alimentară, modul de transferare reușită a cunoștinţelor către
serviciul de consultanţă și tehnologia informaţiei pentru consultanţii agricoli. Printre cursurile de
formare suplimentare pentru derularea sistemului efectiv de consultanţă se numără cursurile anuale
de formare bazate pe subvenţii UE, planuri de afaceri și reglementarea juridică în domeniul
subvenţiilor naţionale din agricultură. Consultanţii pot alege dintre 22 de domenii profesionale (de
exemplu, cultivarea terenului arabil, creșterea animalelor, protecţia plantelor, ameliorarea și
gestionarea apei, gestionarea și economia exploataţiilor agricole etc.) și trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe principale:
• Diplomă universitară
• 3 ani de practică
• Lipsiţi de interese comerciale
• Nu desfășoară activitate în administraţia publică
În Danemarca, aprobarea întreprinderilor se bazează pe:
• capacitatea de a oferi consultanţă globală privind standarde legate de mediu, sănătatea
oamenilor, a animalelor și a plantelor, bunele condiţii agricole și de mediu și condiţiile ecologice
și naturale ale exploataţiilor agricole;
• dispunerea de facilităţile și echipamentele administrative și tehnice;
• deţinerea de experienţă în consultanţă și într-un mediu profesional;
• deţinerea unei asigurări profesionale sau garantarea similară a responsabilităţii.
Pentru a fi aprobaţi, angajaţii trebuie:
• să fi absolvit studii ca inginer agricol, inginer de mediu sau studii similare;
• să aibă doi ani de experienţă profesională în consultanţă;
• să fi absolvit studii suplimentare privind consultanţa în domeniul eco-condiţionalităţii, mediului și
condiţiilor naturale ale exploataţiilor agricole.
În Republica Cehă, candidaţii la poziţia de consultant trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
23
• Studii superioare complete la nivel de doctorat, master sau universitar sau studii superioare
profesionale complete la data depunerii cererii, cel puţin trei ani de experienţă dovedită în
calitate de consultant sau în producţie în subdomeniul de acreditare ales.
• Studii secundare cu examen final și, la data depunerii cererii, cel puţin patru ani de experienţă în
calitate de consultant sau în producţie în subdomeniul de acreditare ales.
• Dacă un participant care demarează procedura de acreditare nu poate dovedi că îndeplinește
condiţiile privind experienţa de consultant, asimilarea competenţelor în materie de consultanţă
vor face parte din procedura de acreditare.
Candidatul trebuie să absolve cu succes un curs de pregătire care să include calificare profesională
pentru atingerea unui anumit nivel de cunoștinţe privind eco-condiţionalitatea, Natura 2000,
aspectele de agromediu, programele legate de politica la nivel judeţean, de exemplu Programul de
dezvoltare rurală al Republicii Cehe și programele aferente, precum și privind securitatea la locul de
muncă. La finalul cursului, candidaţii trebuie să susţină un proiect de acreditare independent.
În Slovacia solicitanţii trebuie să participe la un program educaţional specific (care cuprinde diferite
aspecte agricole precum: Tendinţe de gestionare și dezvoltare, Producţia vegetală, Producţia
animală, Agricultura ecologică, Industria de prelucrare a alimentelor). La final, este necesară
susţinerea unui test obligatoriu și redactarea unei teze. Autorizaţia este valabilă timp de 5 ani.
În Flandra criteriile de selecţie pentru organismele private de consultanţă din sistemul de consultanţă
agricolă sunt: fiabilitatea, experienţa anterioară în consultanţă privind gestionarea ecologică și
agricolă, facilităţile administrative și tehnice și calificarea personalului. Toate aceste criterii trebuie
îndeplinite în vederea obţinerii unei autorizaţii în calitate de organism care furnizează servicii de
consultanţă agricolă. Calificarea personalului prezintă cea mai mare pondere relativă. Nivelul minim
de educaţie solicitat depinde de experienţa consultantului. Un consultant fără experienţă necesită un
master sau de o diplomă de licenţă (în funcţie de cursurile pe care le-a urmat). Un consultant care are
numai liceul poate, de asemenea, să obţină o autorizaţie dacă are mai mulţi ani de experienţă în
oferirea de consultanţă fermierilor. Organismele de consultanţă trebuie să dovedească, prin
trimiterea tuturor documentelor necesare, că îndeplinesc toate criteriile de selecţie. Organismele de
consultanţă sunt autorizate de Ministerul Agriculturii. Pentru a obţine o autorizaţie pentru activităţi
de consultanţă privind standardele de siguranţă la locul de muncă, consultantul trebuie să urmeze
cursul „consultant privind prevenţia / consultant privind siguranţa nivelul III” sau cursul „siguranţa în
exploataţia agricolă”, organizate de un organism privat.
5.6 Ce formare suplimentară este furnizată consultanților?
Știinţa agricolă și în domeniul agromediului se îmbunătăţește constant și permite modalităţi mai
bune de protejare a apei. De la începutul acesteia, s-au adăugat standarde la domeniul de aplicare a
eco-condiţionalităţii. În plus, necesităţile fermierilor în ceea ce privește tipul de consultanţă pe care îl
primesc se modifică. Prin urmare, numeroase state membre consideră că este esenţială formarea
continuă a consultanţilor.
Caseta 7: Cursuri pentru consultanți
24
Institutul de Informare și Economie Agrară (IIEA) din Republica Cehă este responsabil de asigurarea
calificărilor actualizate pentru consultanţi. IIEA colaborează cu universităţile, cu organizaţia non-
profit și cu Camera Agricolă de Comerţ și organizează diferite seminarii și activităţi de formare
pentru consultanţi. Consultanţii sunt incluși în sistemul de educaţie obligatorie.
În Suedia cursurile de formare pentru consultanţi se bazează în fiecare an pe un sondaj. Printre
exemplele de tematici se numără:
• Reducerea cultivării terenului
• Zone de protecţie a apei și utilizarea pesticidelor
• Modul de întreţinere a zonelor umede
• Modul de iniţiere a schimbărilor
Până în 1995, în Saxonia Inferioară (Germania), existau cursuri avansate de formare pentru
absolvenţii de „facultăţi verzi” precum agricultură, horticultură sau geografie. În prezent, se utilizează
cursurile de formare la locul de muncă, seminarii, instructaje și conferinţe pentru informarea
permanentă a consultanţilor.
6 Cum poate fi direcționată consultanța pentru a soluționa o
anumită problemă de mediu?
Statele membre ale UE dispun de capacităţi de consultanţă foarte diferite. Raportul dintre
consultanţi și fermieri variază de la 1:20 (de exemplu, în Danemarca) la 1:500 (de exemplu, în
Polonia) (a se vedea reuniunea acţionarilor CIFAS, 2005). Cu toate acestea, în majoritatea situaţiilor,
este necesară o direcţionare selectivă a consultanţei pentru o utilizare optimă a resurselor limitate.
Întrebarea cheie în acest context este „Cum pot fi selectaţi fermierii care trebuie abordaţi?”
În statele membre se adoptă o serie de abordări:
• Selecţia se bazează pe amplasarea exploataţiei agricole, ţinând cont de criteriile spaţiale și
geografice privind aspecte legate de mediu, de exemplu sensibilitatea corpurilor de apă
subterană pentru a difuza poluarea. În acest caz, stabilirea grupului ţintă s-ar baza pe
amplasarea exploataţiei agricole, și nu pe tipul acesteia.
• O posibilitate de stabilire a priorităţii tipurilor de exploataţii agricole pentru consultanţă este
utilizarea informaţiilor de la autorităţile în domeniul mediului privind tipurile predominante
de exploataţii agricole care încalcă legislaţia sau standardele privind mediul.
• Concentrarea producţiei (de exemplu, creșterea animalelor) în raport cu problemele de
mediu cauzate de anumite tipuri de producţie.
• În cele din urmă, opţiuni pentru autoevaluarea fermierilor. O nouă abordare în Anglia
utilizează un chestionar pe internet pentru a identifica cerinţele și standardele de mediu
pentru care fermierii participanţi necesită consultanţă. De exemplu, fermele arabile nu
necesită consultanţă privind gestionarea îngrășămintelor naturale. În același timp,
capacitatea (limitată) a fermierilor de a completa chestionarul și de a furniza informaţii
25
privind necesităţile lor individuale de consultanţă avansată sau de bază privind standardele
de eco-condiţionalitate constituie o barieră în calea punerii în aplicare pe scară largă a
acestei abordări.
Caseta 8: Abordarea agricolă globală
Abordarea agricolă globală este un serviciu online gratuit pentru fermierii din Anglia. Aceasta
utilizează un sistem de chestionare care caută informaţii privind activităţile dumneavoastră actuale și
oferă consultanţă privind bunele practici pentru a ţine cont de cerinţele ecologice. Aceasta stochează
date privind exploataţia dumneavoastră agricolă și oferă informaţii legate de cerinţele legislative.
Abordarea agricolă globală oferă o serie de servicii securizate care facilitează finalizarea tranzacţiilor
agricole online:
• My Farm, Surveys & Assessments (Ferma mea, sondaje & evaluări) - fermierii pot vizualiza o actualizare a detaliilor privind exploataţia lor agricolă, pot completa sondaje și pot utiliza o gamă de instrumente online de autoevaluare și consultanţă.
• SPS Online – oferă sprijin privind schema de plată unică a UE.
• CTS Online- fermierii pot declara online nașterea, deplasarea și decesul vitelor lor.
• ELS Online- fermierii pot aplica online la Programul de gestionare pentru începători.
Sursă: https://secure.services.defra.gov.uk/wps/portal/wfa
26
Caseta 9: Modalități de direcționare a consultanței
În statele membre în care nu întreaga ţară este cuprinsă într-un plan de acţiune privind nitraţii,
consultanţa este direcţionată către zonele vulnerabile la nitraţi (de exemplu în Suedia), cu o
subclasificare a diferitor tipuri de exploataţii agricole.
Agenţia teritorială flamandă abordează grupurile ţintă selectate prin măsurarea reziduurilor de
nitraţi din sol din cadrul exploataţiilor agricole situate în zone de risc în ceea ce privește poluarea cu
nitraţi. Pentru a selecta exploataţiile agricole, Agenţia teritorială flamandă își utilizează propriile date
colectate de autoritatea de mediu privind pierderile de nutrienţi din mediu.
În Ungaria, consultanţa se bazează pe autoevaluare. Cu toate acestea, centrele de consultanţă și
consultanţii supraveghează de asemenea exploataţiile agricole din zonă pentru a găsi clienţi cu
probleme de mediu (sau alte tipuri de probleme).
În Austria, se realizează autoevaluarea fermierilor.
În Irlanda majoritatea fermierilor preferă să angajeze un consultant profesionist pentru a analiza în
mod critic exploataţia agricolă și pentru a le oferi orientare privind activităţile agricole, inclusiv
măsurile legate de eco-condiţionalitate.
Sistemul de consultanţă din Finlanda este pe bază voluntară în sensul că fermierii sunt cei care iau
legătura cu consultanţii. Cu toate acestea, se discută în prezent în cadrul proiectului TEHO despre
modul de abordare a consultanţei în viitor. Selecţia se poate realiza pe baza riscului evaluat privind
mediul. În cazul Finlandei, acest lucru ar putea însemna câmpuri care sunt predispuse eroziunii
(câmpurile în pantă aflate în apropierea corpurilor de apă) cu un nivel ridicat de nutrienţi în sol. La
scară mai largă, consultanţa se poate axa, de exemplu, pe bazinele râurilor, a căror situaţie este
nefavorabilă sau unde creșterea animalelor este intensivă. Sunt în curs de elaborare metode mai
sofisticate de direcţionare a măsurilor de protecţie a apei (de exemplu, modelul de eroziune Rusle).
27
Experienţele din proiectul TOPPS arată că, în general, necesitatea consultanţei privind mediul nu
poate fi corelată cu dimensiunea exploataţiei agricole sau capacităţile de producţie. Poluarea apei cu
pesticide este mult mai strâns legată de tehnologia de aplicare care se utilizează decât de zonele
tratate. Această ipoteză este valabilă de asemenea pentru aspectele legate de nitraţi. Prin urmare,
consultanţa trebuie să fie concentrată asupra zonelor care prezintă un anumit risc. În zonele care
prezintă un grad ridicat de risc pot fi puse în aplicare concepte de audit în care este inclus fiecare
fermier pentru a completa activităţile de consultanţă. În același timp, prin aceasta se măsoară
progresul (raport de audit; detalii TOPPS raport de extindere). În astfel de zone sunt necesare,
probabil, măsuri obligatorii. În zonele mai puţin vulnerabile, modelele de cooperare voluntară pot fi
suficiente. În zone care prezintă un grad scăzut de risc, reuniunile generale de consultanţă și sprijinul
aferent din partea mass-media pot fi suficiente.
Iniţiativa privind prestarea de servicii în vederea promovării unei agriculturi favorabile bazinelor
hidrografice din Anglia se concentrează pe bazine hidrografice prioritare cu cel mai ridicat risc de
neîndeplinire a ţintelor Directivei-cadru privind apa și SSSI din cauza agriculturii. Identificarea acestor
bazine hidrografice s-a realizat utilizând hărţi pe bază de risc pentru Directiva-cadru privind apa,
coroborate cu date sensibile și o listă cu locurile prioritare desemnate ca prezentând risc de poluare
agricolă. Datele pentru hărţile pe bază de risc au fost colectate pentru nitraţi, fosfor și poluarea cu
sedimente, alături de date privind pescuitul sensibil în apă dulce, râuri de cretă, apele pentru scăldat
de o calitate în scădere, apele subterane și lacurile desemnate ca arii speciale de conservare. Sunt
vizate exploataţiile care prezintă riscul de a avea efecte adverse asupra corpurilor de apă, de
exemplu, exploataţiile agricole riverane de animale legate de apele pentru scăldat din aval care
prezintă un nivel ridicat de contaminare cu fecale. Pentru a viza prestarea de servicii, CSFO au realizat
evaluări detaliate ale bazinelor hidrografice, în cursul cărora au revizuit productivitatea modelelor
28
bazate pe risc și au solicitat opinia părţilor interesate la nivel local pentru a stabili priorităţile prestării
de servicii în ceea ce privește poluanţii, activităţile și zonele geografice în perioada 2006-2008.
Priorităţile au fost convenite și semnate de Grupurile de gestionare a bazinelor hidrografice.
7 Care sunt diferitele abordări ale consultanței agricole care pot fi
utilizate?
Informaţiile privind eco-condiţionalitatea trebuie puse la dispoziţia tuturor fermierilor. În
conformitate cu capitolele 1.2 și 3, consultanţa agricolă poate fi legată de o gamă largă de activităţi.
Consultanţa individuală la exploataţia agricolă sau în afara acesteia poate fi îmbinată cu abordări mai
interactive și cu integrarea activităţilor de grup. Următoarea secţiune oferă o trecere în revistă a
celor mai utilizate instrumente și abordări care pot completa consultanţa din cadrul sistemului de
consultanţă agricolă.
29
7.1 Ce instrumente de furnizare a informațiilor există?
Instrument Descriere Exemplu
Pliante/broșuri: Pliantele și broșurile prezintă de obicei un text care descrie practicile
agricole care conduc la poluarea apei și modalitățile de prevenire a
acesteia. Unele formează un cadru pentru alte instrumente, de exemplu
un pliant poate fi utilizat drept cadru pentru alte pliante specifice. Astfel
de publicații ar trebui să fie redactate într-un limbaj accesibil deoarece
grupul țintă este format din fermieri. În alte cazuri, se găsesc pliante sau
cărți mai cuprinzătoare, de exemplu cu instrucțiuni detaliate pentru
gestionarea nutrienților. În acest caz, grupul țintă este format, de obicei,
din consultanți. Pliantele sunt difuzate în formă tipărită și/sau electronică
(accesibile prin internet).
Postere și fluturași Posterele și fluturașii explică importanța anumitor practici ecologice și/sau prezintă studii de caz privind fermieri.
Liste de verificare: Listele de verificare cuprind, de obicei, o serie de întrebări sau afirmații
care vizează respectarea cerințelor de reglementare în materie de
gestionare/bune condiții agricole și de mediu sau sunt legate de
informațiile de sprijin. Acest instrument este utilizat fie de fermieri
pentru autoverificări (Germania), fie de consultanți pe parcursul vizitelor
individuale la exploatația agricolă (Republica Cehă, Germania). Atunci
când sunt utilizate de consultanți, completarea listei de verificare este,
de multe ori, urmată de consultanță direcționată sau de studii de sprijin
http://www.landwirtschaft-
bw.info/servlet/PB/menu/1064966/index.html, www.gqs-
bw.de
30
privind exploatația agricolă.
Ziare/buletine
periodice de știri:
Fermierii sunt informați periodic prin ziare sau alte buletine periodice de
știri privind aspectele legate de eco-condiționalitate în majoritatea
statelor membre.
Prezentare
PowerPoint
standardizată:
În majoritatea statelor membre fermierilor și consultanților li se oferă
cursuri de formare în domeniul eco-condiționalității. Acest proces este
de multe ori sprijinit de prezentări PowerPoint standardizate, care de
obicei sunt utilizate în mod uniform în întreaga țară. În cel de-al doilea
caz, formarea presupune nu numai o prezentare a cerințelor de
reglementare în materie de gestionare/bune condiții agricole și de mediu
și a practicilor agricole aferente, ci și o explicare a utilizării celorlalte
instrumente. De exemplu, cursurile de formare îi ajută pe fermierii din
Anglia să utilizeze manuale pentru proiectarea planurilor de conservare a
solului.
Coduri de bune Un cod de bune practici agricole este un ghid practic destinat a-i sprijini
pe fermieri, producători și administratorii de terenuri să protejeze
31
practici mediul în care își desfășoară activitatea. Codul descrie măsuri cheie pe
care fermierii le pot adopta în vederea protejării și ameliorării calității
apei, solului și aerului.
7.2 Ce metode există?
Următoarele instrumente și metode oferă un schimb interactiv între fermier și consultant și completează furnizarea de servicii de consultanță în cadrul
sistemului de consultanță agricolă:
Metodă Descriere Exemplu
Manual,
model pentru
un plan de
exploatație
agricolă
Un manual este de obicei un text sau un tabel care îi ghidează pe fermieri sau pe consultanți pe parcursul unei sarcini complexe. De exemplu, fermierii trebuie să aplice azot într-o cantitate care să nu depășească cerințele privind culturile. În acest caz, se utilizează tabele cu serii de date standardizate. Manualul îi ghidează pe fermieri și/sau pe consultanți în procesul de calculare a cantității de fertilizare cu azot care trebuie aplicată pentru fiecare recoltă pentru a obține producția preconizată. Manualele sunt de multe ori cuprinse într-o broșură, prin urmare nu este întotdeauna posibil să se facă o distincție clară între aceste două tipuri de instrumente. Modelele constau în scheme care oferă structura pentru proiectarea planurilor de exploatații agricole (de exemplu, un plan de conservare a exploatației agricole). Modelul ajută la organizarea colectării informațiilor necesare privind exploatația agricolă și îi ghidează pe consultanți în ceea ce privește elaborarea de recomandări. Manualul poate fi sub formă de document tipărit cu tabele sau un model simplu sau poate face parte din modele de software mai sofisticate.
Plan/hartă Planurile sau hărțile sunt de multe ori instrumente pe internet sub formă de sisteme de informare geografică sau pot fi derivate din imagini din satelit. Fermierii și consultanții pot verifica dacă o fermă sau un câmp sunt situate într-o zonă desemnată ca fiind protejată. În plus, la baza de date sunt anexate
Fermierii și/sau consultanții pot să verifice dacă o fermă sau câmp sunt situate într-o NVz la adresa https://farmar.mze.cz/geonetwork/srv/en/main.home
32
sugestii privind gestionarea ecologică a exploatației agricole în zona protejată în cauză.
La adresa http://www.magic.gov.uk/ fermierii pot să vizualizeze o hartă interactivă pe internet care reunește informații privind mediul de la diferite autorități guvernamentale.
Model de
software/
instrument
informatic
În cazul aspectelor ecologice complexe, sunt utilizate modele de software sofisticate pentru a facilita consultanța. Acest instrument este utilizat frecvent pentru gestionarea nutrienților în sectorul producției vegetale. Unele instrumente sunt relativ simple și ajută, de exemplu, la calcularea bilanțului nutrienților. Altele țin cont de condițiile regionale/locale și pot să estimeze pierderile de nutrienți și să propună nivelul corespunzător de îngrășăminte care trebuie utilizat. Modelele cuprind de multe ori secțiuni privind capacitățile de depozitare a îngrășămintelor naturale, rotația culturilor, raportare privind utilizarea nutrienților (la fața locului) etc. Această categorie cuprinde de asemenea instrumente care fac parte dintr-o bază de date și un sistem de modele extinse, sprijinind consultanța agricolă globală (Danemarca, Anglia). Un alt tip de model de software/instrument informatic a fost elaborat pentru a le oferi asistență fermierilor în depunerea unei cereri pentru a participa la schema de agromediu pentru începători din Anglia. Măsurile oferite de acest instrument sunt în conformitate cu prezența efectivă a anumitor specii de păsări în localitatea în care este situată exploatația agricolă (sprijinite de o bază de date cuprinzătoare).
La adresa
http://www.planet4farmers.co.uk/content/aboutus.html
fermierii pot găsi module de calcul care îi ajută să respecte
reglementările Programului de acțiune NVZ
http://www.agrokrom.cz/ permite înregistrarea utilizării
azotului și calcularea utilizării optime a nutrienților. O
abordare similară se regăsește la adresa
http://www.dlr.rlp.de/Internet/global/startpage.nsf/87f723
73f4207cacc1256df2003dcfff/f377a621f88b3042c1256e240
0349668?OpenDocument
33
Vizite
individuale la
exploatația
agricolă
La exploatația agricolă sau în altă locație, un consultant vizitează o fermă și oferă consultanță specifică direcționată către necesitățile fermierului respectiv. În general, prin această metodă sunt mari șanse ca fermierul să accepte soluțiile propuse de consultant, întrucât este o metodă persuasivă, care îi dă fermierului posibilitatea să reacționeze sau să adreseze consultantului întrebări mai specifice pentru a se convinge de utilitatea sau de aplicabilitatea sfaturilor primite. Vizitele individuale le permit fermierilor să construiască o relație bazată pe încredere cu consultantul, astfel încât acesta este în poziția cea mai bună de a încuraja utilizarea de noi tehnici și schimbările la ferma respectivă pentru a îndeplini obligațiile legale. Prin intermediul acestei relații, consultantul poate stabili obiective pentru fermier și poate reveni pentru a-l ajuta la îndeplinirea acestora. Totodată, vizită individuală poate fi o vizită cu caracter unic, în cursul căreia un consultant vizitează un fermier, consultanța oferită fiind considerată suficientă pentru moment.
Grupuri
restrânse
Fermierii sunt instruiți sau informați pe parcursul anumitor evenimente precum cursuri de formare, ateliere, seminarii sau reuniuni de informare. Un grup de fermieri care desfășoară o activitate comercială similară sau care se confruntă cu o problemă similară din cauza unor metode de producție similare sunt instruiți în același timp cu privire la subiecte specifice. Această metodă poate fi aplicată la exploatațiile agricole sau în sală cu costuri reduse, însă prezintă dezavantajul faptului că unii fermieri sunt reticenți să explice problemele individuale ale exploatației agricole sau să adreseze întrebări în reuniuni de grup. Cu toate acestea, cu ocazia unui seminar sau a unui curs de formare cu un grup restrâns, fermierii se întâlnesc cu consultantul și pot aborda probleme specifice ale exploatației agricole fie după cursul de formare, fie pe parcursul unei vizite ulterioare la exploatația agricolă. O variație a acestei metode poate consta în „zilele pe teren” în care fermierii se întâlnesc cu consultanții la anumite exploatații agricole și primesc informații privind subiecte specifice, care sunt de obicei demonstrate la exploatația agricolă.
Principala funcție a CSG în Regatul Unit este concentrarea expertizei parteneriatului Natural England/Agenția pentru mediu, a părților interesate cheie și a fermierilor pentru a contura activități agricole favorabile bazinelor hidrografice în cadrul bazinului hidrografic, în special acordarea de consultanță specifică ținând cont de circumstanțele locale. Termenii de referință pentru CSG sunt:
- Să susțină ECSFDI în cadrul bazinului hidrografic - Să ofere consultanță privind poluarea difuză la nivel
local a apei ca urmare a agriculturii - Să asiste CSFO - Să informeze privind evaluările bazinului hidrografic
și planurile de prestare a serviciilor - Să identifice soluții relevante și măsuri de prestare a
serviciilor - Să asiste evaluarea și monitorizarea ECSFDI - Să asigure raportul preț-calitate pentru ECSFDI
34
Cursuri de
formare,
ateliere,
seminarii și
reuniuni de
informare
Fermierii sunt instruiți sau informați cu privire la anumite evenimente.
Linie de
asistență
telefonică:
Problemele simple se pot soluționa printr-un telefon; cu toate acestea, persoana care prestează un astfel de serviciu trebuie să fie instruită în domeniu. Liniile de asistență telefonică sunt de multe ori primul pas pentru a solicita consiliere suplimentară privind exploatația agricolă și de obicei ajută la stabilirea organismului specializat de consultanță care este cel mai capabil a soluționa problema. Această metodă este adaptată la problemele individuale ale exploatației agricole și reprezintă o opțiune cu costuri reduse. Cu toate acestea, problemele individuale ale exploatației agricole pot fi dificil de explicat prin telefon, iar linia de asistență telefonică are și mai puține șanse să detecteze probleme/comportament necorespunzător decât un consultant dacă fermierul nu este conștient de acestea.
Este utilizat în Anglia în cadrul informării privind eco-
condiționalitatea susținute de guvern. A se vedea
http://www.crosscompliance.org.uk/cms/contact-us/
Informare
prin
intermediul
internetului
Se pot furniza informațiile prin intermediul internetului, fie sub formă generală, fie adaptate unor tipuri specifice de exploatații agricole sau sub formă de întrebări adresate frecvent de fermieri. De asemenea, se poate utiliza un forum de discuții care permite discuții și diferite opinii.
A se vedea http://www.activefarming.org/forum
De multe ori, statele membre îmbină diferite metode pentru a optimiza prestarea de servicii. Experiența dobândită de diferite state membre sugerează că
modalitatea cea mai eficientă de oferire a consultanței pentru fermieri este consultanța individuală. Cu toate acestea, costurile acestui tip de consultanță sunt
considerate ca fiind cele mai ridicate, întrucât consultanța necesită un nivel ridicat de resurse umane.
35
7.3 Cum se selectează instrumentele și metodele corespunzătoare?
O serie de factori legați de fermier, dar și de furnizorul de servicii influențează deciziile privind
instrumentele/metodele care trebuie utilizate. Factorii care influențează selectarea instrumentelor
sunt:
• în ceea ce privește fermierul:
o motivația și resursele (timp, resurse financiare, conștientizarea problemelor privind
mediul) fermierului de a participa
o cunoștințe informatice
o activitate comercială cu normă întreagă/cu normă parțială
o tipul de producție
o nivelul de educație anterior
• în ceea ce privește serviciul
o numărul fermierilor la care se poate ajunge simultan
o constrângeri bugetare
o numărul adecvat de consultanți bine pregătiți
o problema/activitatea/tema abordată
Experiențele diferitor state membre sugerează urmărirea unei abordări multiple prin furnizarea mai
multor instrumente și metode în același timp. Prin urmare, se sugerează că măsurile trebuie să fie
adaptate la problemele dintr-un domeniu. Problemele specifice pot necesita consultanță personală
directă. Domeniile cu mai puține probleme semnificative ar putea să funcționeze cu o abordare
segmentată. Segmentarea exploatațiilor agricole, astfel cum se subliniază în capitolul 9, este
esențială.
Caseta 10: Exemple din partea statelor membre privind modul de selectare a instrumentelor și metodelor
corespunzătoare
În Ungaria, metoda este întotdeauna stabilită de consultant, în funcție de ceea ce dorește fermierul.
Majoritatea fermierilor necesită vizite personale și consultanță. Mulți dintre aceștia doresc ca un
consultant să fie disponibil la telefon la orice oră. Nu mulți fermieri utilizează internetul, dar
numărul de utilizatori este în creștere; cu toate acestea, în timp ce informațiile generale pot fi
valoroase, acestea nu oferă informații adaptate exploatației agricole. Puțini fermieri au tendința să
citească publicații, în special dacă acestea sunt prea lungi sau sunt redactate într-un stil sofisticat.
Grupurile restrânse de la anumite exploatații agricole selectate constituiau un instrument foarte
popular, iar Ungaria intenționează să reînceapă să îl subvenționeze.
În ECSFDI (Regatul Unit) îmbinarea diferitor tipuri de metode este adaptată în funcție de ceea ce
funcționează mai bine într-o anumită zonă a bazinului hidrografic. Prestarea serviciului urmărește,
36
de obicei, următorul proces:
1. Fermierului i se trimite un buletin informativ care îl informează privind ECSFDI și i se explică de ce
este vizată zona respectivă a bazinului hidrografic.
2. Fermierului i se trimite o invitație la un seminar de grup pentru a afla mai multe despre ce oferă
ECSFDI sau pentru a oferi informații privind un anumit aspect precum nutrienți, îngrășăminte
naturale sau gestionarea solului.
3. Fermierul participă la seminar. În cadrul seminarului i se poate propune o vizită individuală la
exploatația agricolă pentru a aborda problemele specifice ale exploatației agricole respective.
4. În cazul în care fermierul nu participă la seminar, CSFO îl poate suna la telefon și îi poate propune
să îl viziteze pentru a discuta despre ceea ce ar putea face pentru a reduce poluarea în cadrul
exploatației agricole respective.
5. CSFO vor utiliza, de asemenea, alte metode pentru a-i implica pe fermieri, cea mai importantă
fiind colaborarea cu părțile interesate și cu partenerii și utilizarea legăturilor acestora cu fermierii
pentru a transmite mesajele ECSFDI.
8 Modalități de sporire a eficienței consultanței și de reducere a
costurilor
Astfel cum s-a menționat anterior, consultanța agricolă poate cuprinde o serie de aspecte care
variază de la activitatea comercială în general până la aspecte specifice legate de mediu care se
axează pe cerințe juridice, precum și pe inițiative voluntare. În multe cazuri, mai multe instituții sunt
implicate în consultanță și informare. Prin urmare, un demers integrat trebuie să abordeze trei
niveluri:
1. Îmbinarea diferitor metode și instrumente. Conform discuțiilor cu ocazia seminarului privind
sistemul de consultanță agricolă, experiențele din mai multe state membre arată că cea mai
bună modalitate de a-i informa pe fermieri și de a asigura că aceștia asimilează informațiile
este consultanța individuală. Alte abordări precum scrisori, pliante și broșuri explicative nu
sunt citite sau înțelese de majoritatea fermierilor. Fluturașii etc. sunt utili ca punct de
referință, dar trebuie urmate de consultanțe individuale, care, la rândul lor, pot fi urmate de
reuniuni în grup restrâns ale fermierilor.
2. În țările în care diferite instituții sunt implicate în coordonarea sistemului de consultanță,
este necesar să se asigure o abordare comună între instituțiile respective.
Caseta 11: Centrul de coordinare din Estonia
Centrul de coordonare din Estonia are următoarele responsabilități:
• Dezvoltarea sistemului și serviciului de consultanță
• Colectarea și analizarea feedback-ului
• Comunicare cu instituțiile de cercetare
37
• Cursuri de formare și cursuri de formare la locul de muncă pentru consultanți
• Elaborarea instrumentelor de consultanță (programe, analize ale riscului etc.)
• Actualizarea portalului de informare agricolă și rurală www.pikk.ee
3. Îmbinarea diferitor subiecte (de exemplu, consultanță privind mediul și privind activitatea
comercială) pentru a situa aspectele legate de mediu în contextul activităților agricole,
ținând cont de aspecte regionale, de tipul exploatației agricole etc.
38
Caseta 12: Exemplu de îmbinare a diferite subiecte de consultanță în Suedia
9 Ce îi motivează pe fermieri să participe și cum pot fi abordați
fermierii pentru a participa?
Nu toți fermierii sunt la fel, iar motivațiile de a participa la activitățile de consultanță diferă. Printre
motivele posibile se numără:
• Preocupări legate de mediu
• Presiuni sociale (societatea civilă sau alți fermieri îl obligă pe fermier să participe)
• Motive economice (reducerea costurilor datorită practicilor optimizate de gestionare)
• Respectarea cerințelor juridice
• Motive sociale (întâlniri cu alți fermieri sau loialitate față de consultant)
Există puține studii care stabilesc o legătură între anumite caracteristici ale unui fermier și/sau ale
structurii unei exploatații agricole și decizia de a participa la activități de consultanță. Cu toate
acestea, există o serie de studii care investighează comportamentul fermierului în general, de multe
ori cu privire la punerea în aplicare a măsurilor voluntare privind agromediul. Se pot extrage
concluzii și corelații din astfel de studii și se pot aplica consultanței agricole, care se bazează, de
asemenea, pe participarea voluntară.
39
În timp ce metodele agricole sunt, într-o anumită măsură, influențate de probleme privind aspectele
tehnice ale producției agricole și ale structurii exploatației agricole, valorile personale joacă un rol
important în procesul decizional.
Indiferent de motive, este importantă cunoașterea acestora înainte de a aborda un fermier. Prin
urmare, segmentarea fermierilor este un aspect important. Cu toate acestea, segmentarea privind
aspectele legate de preferință/comportament nu este ușor de realizat (costisitoare), iar în multe țări
aceasta nu este disponibilă. În plus, astfel de segmentări nu sunt stabile în timp.
Caseta 13: Segmentarea în Regatul Unit
Modelul de segmentare, creat de Garforth et al. (2006), cuprinde patru tipuri preconizate de
exploatație agricolă bazate pe valorile, scopurile, obiectivele, atitudinile și convingerile fermierilor.
Consultanții sunt încurajați să aibă în vedere tipul de fermier și să își adapteze consultanța în funcție
de ceea ce ar putea motiva cel mai bun răspuns privind mediul din partea fermierului.
În primul rând, fermierii utilizează serviciul de consultanță agricolă oferit de FLA deoarece doresc să
respecte legislația privind îngrășămintele naturale. Consultanții agricoli utilizează contactele cu
fermierii pentru a le spori gradul de conștientizare privind aspectele legate de mediu.
10 Care este cel mai bun moment pentru consultanță?
Cel mai bun moment pentru consultanță depinde de tipul de metodă de consultanță agricolă utilizat,
precum și de sistemul de producție în vigoare. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere câteva
reguli de bază:
• Consultanța trebuie oferită pe întreg parcursul anului pentru ca fermierii să poată să solicite
și să primească consultanță în momentul pe care îl consideră potrivit.
40
• Consultanța generală, de exemplu privind aspecte juridice sau comerciale, trebuie să se
desfășoare mai ales în perioada unei activități mai puțin intense (iarna) sau când trebuie
respectate cerințe noi.
• Informații/consultanța specifică privind anumite măsuri tehnice sunt oferite în momentul
când trebuie să se acționeze și la cerere dacă apare o „problemă”. De multe ori, activitățile
de grup au loc seara.
Caseta 14: Exemple de perioade în care s-a oferit consultanță specifică
De exemplu, în cazul unui plan de protecție a plantelor, consultanța se oferă iarna sau la începutul
primăverii, înainte ca fermierii să achiziționeze pesticidele. Se pot înregistra rate ridicate de oferire a
serviciului de consultanță și înainte de data limită de depunere a anumitor cereri. În afară de aceste
servicii stabilite, numeroși fermieri necesită ajutorul consultantului pe întreg parcursul anului.
În orientarea fermierilor în ceea ce privește gestionarea nutrienților, accentul cade de multe ori pe
planificarea adecvată a fertilizării. Pentru a asigura oferirea unei consultanțe utile pentru fermieri în
această privință, cel mai bun moment pentru oferirea consultanței este înainte ca fermierul să
înceapă fertilizarea.
În privința exploatațiilor agricole arabile, momentul cel mai potrivit pentru oferirea consultanței este
după recoltare, în lunile de iarnă, când fermierul este mai puțin ocupat. De asemenea, acesta este
cel mai bun moment pentru a identifica orice probleme structurale ale solului atunci când solurile
sunt umede și au fost supuse multor activități. La fermele de oi, fermierii nu sunt disponibili pentru a
primi consultanță în perioada în care se nasc mieii.
• Instrumentele/metodele utilizate definesc de asemenea momentul în care poate fi utilizată
metoda. În timp ce unele dintre metodele menționate în secțiunea 7 sunt corespunzătoare
pe întreg parcursul anului, alte abordări sunt utile numai în anumite perioade ale anului, în
principal datorită volumului de efort și de timp pe care fermierul îl asociază cu activitatea
respectivă:
o Manual, modele, hărți, instrumente informatice: Abordarea fermierilor prin aceste
instrumente este corespunzătoare pe întreg parcursul anului deoarece fermierii pot
utiliza manuale și modele la exploatația agricolă. Actualizările acestor instrumente
trebuie realizate iarna, înainte de principalul sezon de semănat, pentru a asigura
transmiterea informațiilor corespunzătoare către fermieri.
o Linie de asistență telefonică: Ca și în manualele și instrumentele informatice, liniile
de asistență telefonică sunt corespunzătoare pe întreg parcursul anului. Cu toate
acestea, dacă bugetele sunt limitate, trebuie acordată o atenție deosebită
personalului, care trebuie să fie disponibil periodic în principala perioadă vegetativă.
Liniile tehnice de asistență telefonică ar trebui să fie disponibile, de asemenea, pe
parcursul orelor obișnuite de funcționare a exploatației agricole, și anume dimineața
devreme.
o Vizite individuale: Vizitele personale la exploatația agricolă sunt cele mai relevante
în apropierea perioadei vegetative sau pe parcursul acesteia. În timp ce astfel de
abordări iau din timpul fermierului, vizitele individuale la exploatația agricolă reduc
41
percepția fermierului privind un efort suplimentar asociat cu activitățile de
consultanță. De multe ori iarna/seara; pentru fermierii care cresc animale pe întreg
parcursul anului.
o Activități în grup restrâns: Ședințele în grupuri restrânse sunt cele mai adecvate la
începutul perioadei vegetative.
o Cursuri de formare, ateliere, seminarii și reuniuni de informare: Astfel de abordări
prezintă adesea probleme legate de participare și, întrucât fermierii sunt, de obicei,
foarte ocupați în timpul perioadei vegetative, cursurile de formare, atelierele și alte
activități asemănătoare pot asigura un grad mai ridicat de participare dacă nu se
desfășoară în perioada vegetativă. Numeroase centre de consultanță agricolă oferă
cursuri pe perioada iernii, când fermierii au mai mult timp pe care îl pot petrece în
afara exploatației agricole.
11 Exemple de activități de consultanță agricolă pentru a aborda
probleme privind gestionarea apei provenite din agricultură
Prezentul capitol urmărește să ofere o sinteză privind:
• experiențe privind tipurile de consultanță care sunt corespunzătoare pentru problemele
legate de gestionarea apei;
• exemple și abordări din partea statelor membre – inclusiv avantaje ca urmare a activităților
Măsurile tehnice de reducere a presiunilor se regăsesc în catalogul de măsuri realizat de JRC (a se
vedea versiunea cea mai recentă la http://prb-water-agri.jrc.ec.europa.eu/Prb-
agri/documents/open-section)
11.1 Poluarea cu nutrienți prin scurgere rapidă și percolare
Poluarea cu nutrienți reprezintă una dintre cele mai mari provocări din Europa. Pentru a aborda
această problemă în cadrul consultanței, este important să se cunoască de unde provine poluarea cu
nutrienți și ce activități de gestionare trebuie abordate la nivelul exploatației agricole. Următorul
tabel oferă o prezentare generală:
Sursa de
poluare
Producția vegetală și fertilizarea Producția animală
Activitatea
de
gestionare
• selecția culturilor, rotația culturilor
(se au în vedere cazurile specifice ale
vinului, fructelor și plantele perene
pentru bioenergie)
• ararea solului, culturile secundare
• planificarea fertilizării (inclusiv
• Păscut/intern
• depozitare (îngrășământ natural,
nămol, utilizare intermediară pentru
producția de biogaz)
• Ajustarea hranei
42
bilanțurile de N)
• împrăștiere/ aplicare (cantitate,
perioadă, organică, minerală,
poziționare, tehnică)
• echipament (tehnologie, arhivare,
curățare)
• împrăștiere/ aplicare (cantitate,
perioadă, organică, minerală,
poziționare, tehnică)
43
Caseta 15: Consultanță și informare privind nutrienții în Regatul Unit
Pentru a reduce concentrațiile ridicate de nutrienți în Regatul Unit, au fost create 50 de zone cu
bazine hidrografice prioritare care prezintă cel mai ridicat risc de poluare difuză a apei, precum și
4 parteneriate naționale și 10 regionale între diferite instituții interesate de reducerea nivelului de
nutrienți. Scopul acestor parteneriate este să ofere consultanță și instrumente privind gestionarea
nutrienților care sunt ușor de utilizat de toți fermierii și pot fi utilizate la nivel mai extins în zone cu
risc mai scăzut. Aceasta ar trebui să le permită fermierilor sprijiniți de consultanți să elaboreze
planuri mai bune privind nutrienții, să sporească eficiența utilizării îngrășămintelor și îngrășămintelor
naturale, să îi ajute să respecte obligațiile din zonele vulnerabile la nitrați și să reducă poluarea
difuză a apei cauzată de îngrășăminte și îngrășăminte naturale. În cadrul acestor parteneriate, CSFO
oferă consultanță gratuită fermierilor care utilizează contractanți specializați. În cadrul atelierelor și
vizitelor de consultanță la exploatația agricolă se furnizează informații privind următoarele aspecte:
• Prelevarea probelor de sol și analiza acestora
• Planuri de gestionare a nutrienților
• Planuri de gestionare a îngrășămintelor naturale
• Planuri de gestionare a solului
• Calibrarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte/pulverizatoarelor
• Analiza îngrășămintelor naturale și îngrășămintelor lichide de la exploatația agricolă
În plus, a fost elaborată o broșură specifică privind modul de simplificare și utilizare mai practică a
planificării și înregistrării nutrienților pentru fermieri. Există un site web care oferă informații
suplimentare privind studii de caz și consultanță, foi de înregistrare electronice ale exploatației
agricole/câmpului, legături, de exemplu registrul FACTS, site-uri web ale NVZ, module de formare.
Informații suplimentare la www.nutrientmanagement.org/
Caseta 16: Consultanță și informare privind nutrienții în Flandra
Reducerea reziduurilor de nitrați din sol pe perioada iernii va îmbunătăți calitatea apelor de
suprafață și subterane. Prin urmare, Agenția teritorială flamandă oferă orientări pentru fermierii
care dețin parcele în zone cu risc de nitrați, în care sunt măsurate reziduuri cu nivel ridicat de nitrați.
Orientările sunt sub forma unei vizite individuale la exploatația agricolă, în care se evaluează fiecare
aspect al unei gestionări eficiente a nutrienților. Pe parcursul vizitei, consultantul agricol încearcă, în
colaborare cu fermierul, să identifice cauza reziduurilor cu nivel ridicat de nitrați și să îi ofere
fermierului consultanță privind modul de prevenire a acestor probleme în viitor. Pe parcursul vizitei
se abordează următoarele aspecte:
• Optimizarea gestionării nutrienților la exploatațiile agricole de animale
• Planificarea fertilizării și monitorizarea acesteia
• Tehnici de fertilizare
• Utilizarea îngrășămintelor vegetale
• Utilizarea analizei solului și consultanță privind fertilizarea
• Utilizarea analizei îngrășămintelor naturale
44
După vizita la exploatația agricolă, fermierul primește un raport care cuprinde toate aspectele
discutate, împreună cu un exemplar scris al consultanței oferite pe parcursul vizitei.
45
Caseta 17 Proiectul emblematic macro-regional din Marea Baltică de reducere a nutrienților
„Punerea în practică a bunelor practici din agricultură” (Baltic DEAL) este un proiect macro-regional de susținere a Strategiei UE pentru Regiunea Mării Baltice. În cooperare cu federațiile fermierilor din Suedia, Danemarca, Germania și Finlanda, Baltic DEAL urmărește să îmbunătățească în continuare statutul Mării Baltice printr-o utilizare mai eficientă a nutrienților în agricultură fără a conduce la pierderea competitivității sau a producției din sector. Principalul obiectiv constă în promovarea și consolidarea serviciilor de consultanță agricolă și a activităților de demonstrare și informare conexe, cu axare pe ameliorarea practicilor ecologice și agricole. Proiectul va fi derulat în perioada 2010-2013, în special de actorii cheie din domeniul serviciilor de consultanță agricolă, sub conducerea federațiilor fermierilor și în strânsă cooperare cu acestea. În total se preconizează aproximativ 15-20 de parteneri. Pentru a îndeplini scopurile și obiectivele globale ale proiectului, se au în vedere următoarele activități ale proiectului:
• Crearea unei platforme comune pentru schimbul de cunoștințe privind motivația
fermierilor
• Activități pilot care elimină principalele decalaje din sistemele de consultanță în ceea ce
privește dimensiunile de agromediu și activitățile naționale de relaționare
• Implementarea bunelor practici privind exploatațiile agricole de demonstrare
• Diseminarea rezultatelor
11.2 Poluarea cu pesticide
Pesticidele încă reprezintă o sursă de probleme ecologice în numeroase domenii și constituie o
problemă în special în zonele bazinelor hidrografice cu apă potabilă datorită limitelor foarte stricte
pentru apa potabilă tratată. Cu toate acestea, pesticidele nu sunt utilizate numai în domenii agricole,
iar aceleași substanțe se pot regăsi uneori în apă datorită utilizării non-agricole (de exemplu utilizare
urbană). Acest lucru este important deoarece legătura dintre sistemul de consultanță agricolă și
sursele non-agricole este utilă în înțelegerea sursei reale de poluare.
Sursa de
poluare
Producția vegetală Depozitare Deșeuri
Activitatea
de
gestionare
• Pulverizare
• Echipament
• Manevrare
• Depozitare, inclusiv a
PPP neutilizate
• Eliminarea resturilor
produsului
• Eliminarea deșeurilor
de ambalare
46
Caseta 18: Gestionarea consultanței și informării privind pesticidele în diferite state membre
Modelul de cooperare din Germania. Industria apei sprijină consultanții specializați într-un anumit
bazin hidrografic și le oferă stimulente tehnice fermierilor. De exemplu, în „Halterner Stausee“,
fermierii sunt în principal crescători de animale, astfel încât accentul principal nu este asupra
producției vegetale. Prin urmare, în numeroase situații nu se utilizează cele mai bune tehnici și
practici disponibile privind protecția plantelor. În cadrul cooperării cu sectorul de gestionare a apei,
fermierii urmează sugestiile consultanților. De-a lungul anilor, această abordare a redus costul
tratamentelor apei cu peste 1 milion EUR.
Într-un proiect de parteneriat între Agenția flamandă pentru mediu și Ministerul flamand al
agriculturii și pescuitului au fost organizate mese rotunde de colectare a informațiilor pentru
fermierii din toate provinciile flamande privind modul de prevenire a pătrunderii în apele de
suprafață a reziduurilor din protecția plantelor.
În 2001 guvernul britanic a acceptat propuneri înaintate de industria agricolă și de protecție a
plantelor pentru a reduce la minimum impactul pesticidelor asupra mediului. Programul
(www.voluntaryinitiative.org.uk) a fost elaborat ca alternativă la un impozit pe pesticide avut în
vedere de guvern. Scopul Inițiativei voluntare pentru pesticide constă în furnizarea de materiale
informative pentru fermieri și agronomi privind cele mai bune practici legate de utilizarea
pesticidelor. Printre activități se numără instrumente de autoevaluare ale fermierilor și liste de
verificare ale consultanților; o broșură privind protecția apei; sondaje ale fermierilor privind
practicile legate de pesticide; ateliere privind protecția apei; zile de formare pentru furnizorii de
cursuri de formare în domeniul pesticidelor; articole și editoriale pentru mass-media în domeniul
agricol; alte materiale informative, inclusiv prezentări, broșuri și articole. ECSFDI lucrează în
parteneriat cu Inițiativa voluntară pentru a oferi consultanță fermierilor cu privire la cele mai bune
practici legate de utilizarea pesticidelor.
În Suedia, diferite autorități, grupuri de interes și întreprinderi cooperează în cadrul campaniei de
informare „Zoom asupra pesticidelor”, cu scopul de a reduce pesticidele din apele subterane și de
suprafață și de a îmbunătăți utilizarea echipamentului personal de manevrare a pesticidelor.
Fermierii au, de asemenea, posibilitatea de a primi consultanță individuală în cadrul exploatației
agricole ca parte a inițiativei „Zoom asupra nutrienților” (a se vedea Caseta 22: Consultanța agricolă
individuală în Suedia în vederea reducerii nutrienților și a pesticidelor din apele subterane și de
suprafață).
Printre domeniile de consultanță se numără:
- Manevrarea pesticidelor; depozitare, umplerea rezervoarelor, spălare, transport
- Strategia de protecție a plantelor pe câmp
- Pulverizarea în zona de protecție a apei
- Ajustarea echipamentului de pulverizare a copacilor
47
Materiale de formare pentru a aborda problema pierderilor din poluare ca urmare a produselor de
protecție a plantelor pot fi consultate la adresa http://www.topps-
life.org/web/expertcommunity.asp?cust=1&lng=en&m=12.
11.3 Irigațiile
Utilizarea apei pentru irigații are loc în principal în perioada de vegetație în care plouă puțin sau
deloc; prin urmare, aceasta contribuie la accentuarea insuficienței apei, în special în sudul Europei.
Sursa
problemei
Selecția plantelor Tehnologia de Irigare
Gestionarea irigării
Activitatea
de
gestionare
• Nevoile de apă ale
plantelor
• Tipul de irigare (de
exemplu, stropire,
micro)
• Tipul sistemului de
distribuție a apei (de
exemplu, canale
deschise, conducte)
• Momentul irigării
Caseta 19: Consultanță pentru optimizarea irigației
Institute du végétal (Arvalis, Franța) le permite fermierilor să descarce diferite documente de
orientare destinate regiunilor și culturilor lor de pe site-ul web (www.arvalisinstitutduvegetal.fr/).
48
Printre documente se numără:
• Consultanță privind poziționarea tensiometrelor de sol (Watermark®) și privind interpretarea
datelor colectate;
• Norme privind gestionarea irigării în funcție, de exemplu, de etapa în care se află cultura sau de
tipul de sol;
• Un carnet de lucru în care se înregistrează principalele etape ale culturii și cantitatea de apă
furnizată.
11.4 Eroziunea solului
Eroziunea solului cauzată de apă, vânt și arat afectează atât agricultura, cât și mediul natural, de
exemplu tipul de sol, panta, intensitatea ploii și vântului. Principalul impact la fața locului este
reducerea calității solului, care rezultă din pierderea straturilor superioare ale solului bogate în
nutrienți și din capacitatea redusă de reținere a apei a numeroase soluri erodate, care cauzează
condiții mai puțin favorabile pentru agricultură. Principalul efect al eroziunii apei în afara exploatației
agricole este transferarea sedimentelor și a poluanților agricoli în cursurile de apă. Aceasta poate
produce astuparea barajelor, perturbarea ecosistemelor de lacuri și contaminarea apei potabile.
Sursa de
poluare
Producție vegetală
Activitatea • Rotația culturilor
49
de
gestionare
• Acoperirea solului
Casetă 20: Consultanță privind eroziunea solului
În Irlanda, administratorii au identificat fermierii situați în zone în care solul este vulnerabil la
materia organică. În aceste zone, fermierii trebuie să apeleze la un consultant pentru a preleva
probe de sol și pentru a elabora un plan pentru exploatația agricolă de corectare a nivelurilor
organice din sol. Aceasta constituie, de asemenea, o parte obligatorie a reglementărilor privind
bunele condiții agricole și de mediu, iar fermierii sunt informați cu privire la aceste cerințe prin
publicații și fluturași trimiși prin email. Consultanța individuală privind eroziunea solului este
acordată fermierilor care participă la scheme de protecție a mediului în zone rurale (REPS),
altminteri este sarcina fermierului să caute în mod activ consultanță fie din partea unui consultant
privat, fie din partea unui consultant Teagasc9. Măsura 2 din REPS a fost destinată parțial protejării
solului prin urmărirea unui anumit plan de gestionare a solului.
11.5 Abordare mixtă – abordarea mai multor aspecte
Consultanța privind protecția apei poate fi concepută într-un modul care să includă toate aspectele
precum nutrienți, pesticide etc. Măsurile de reducere, precum și părțile interesate implicate sunt în
parte similare cu cele menționate anterior.
Caseta 21: Servicii integrate de consultanță
Abordarea Proiectului TEHO (Finlanda) constă în două vizite la fiecare exploatație agricolă. Cu ocazia
primei vizite are loc un interviu pe teme generale. Ulterior se discută despre activitățile exploatației
agricole, se subliniază aspectele bine gestionate din punct de vedere ecologic și se specifică țintele
cele mai urgente pentru dezvoltare. Experiența fermierului este utilizată în mod eficient în serviciile
de dezvoltare a consultanței pentru a satisface necesitățile individuale ale fermierului. Înainte de
următoarea vizită se elaborează materiale sub formă de hărți bazate pe metode GIS și materiale
colectate de la exploatația agricolă. Materialele contribuie la alocarea măsurilor de protecție a apei.
În plus, se elaborează materiale legate de aspectele economice și bilanțul de nutrienți. Cu ocazia
următoarei vizite se discută ținte de dezvoltare, care îi sunt recomandate fermierului. Există încă un
deficit de cunoștințe privind modul de funcționare a sistemului, însă primele experiențe par
promițătoare. De asemenea, nu este sigur cum vor fi organizate vizitele de control și ce tip de
activități de sprijin vor fi necesare pentru a obține rezultate bune.
Proiectul TEHO organizează cursuri pentru fermieri și stabilește experiențe „non-științifice” la nivelul
exploatației agricole pentru a furniza informații privind practicile agricole bune sau noi. De
asemenea, este subliniată împărtășirea activă a informațiilor privind probleme actuale (de exemplu,
prin ghiduri).
ECSFDI (Anglia) oferă o „Evaluare globală a exploatației agricole” care este utilizată pentru a
9 Autoritatea pentru Agricultură și Dezvoltare Alimentară (Irlanda)
50
identifica aspectele specifice ale unei exploatații agricole, indiferent dacă este vorba despre
nutrienți, îngrășăminte naturale, sol sau gestionarea pesticidelor. Evaluarea globală a exploatației
agricole îl îndrumă pe fermier în direcția consultanței suplimentare disponibile în vederea
soluționării problemei respective.
Caseta 22: Consultanța agricolă individuală în Suedia în vederea reducerii nutrienților și a pesticidelor din apele
subterane și de suprafață
În Suedia „Zoom asupra nutrienților” a elaborat un program specific de consultanță pentru diferite
tipuri de exploatații agricole care urmează un calendar de trei ani. Programul de consultanță
cuprinde consultanță pentru a reduce nutrienții și pesticidele din apele subterane și de suprafață la
nivelul exploatației agricole.
În cazul Östergötland, unde acest sistem a debutat în 2005 cu 254 de membri, au fost înregistrate
următoarele reduceri: percolare N: - 800 tone/an; emisii de NH3: - 560 tone/an; percolare P: - 20
tone/an. A se vedea http://www.cost869.alterra.nl/Nottwil/Heeb.pdf
51
12 Care sunt costurile pentru consultanță și cum sunt acoperite
acestea?
12.1 Costurile serviciilor
Costurile totale ale serviciului depind în principal de costurile personale. Prin urmare, cu cât este mai
ridicat numărul de organizații de consultanță care oferă servicii de consultanță agricolă, cu atât
costurile sunt mai ridicate.
Caseta 23 Costurile sistemului de consultanță agricolă
ECSFDI (Anglia) cheltuiește 2 milioane de lire anual pentru consultanță contractată și 1,2 milioane de lire pentru a finanța 50 de posturi de CSFO. În medie, fiecare consultanță individuală costă aproximativ 600 de lire, iar fiecare workshop, 1500 de lire.
Programul „Zoom asupra nutrienților” (Suedia) cuprinde planuri sau rețete individuale care oferă informații specifice pentru fiecare vizită de consultanță. Există aproximativ 20 de tipuri de vizite diferite. „Zoom asupra nutrienților” estimează perioada necesară pentru acoperirea informațiilor în cadrul unei anumite vizite. Ulterior, perioada este discutată cu consultații și este testată un anumit timp. Apoi, fiecărei vizite i se alocă un număr de ore. Întrucât contractele dintre autoritățile guvernamentale și consultanți sunt gestionate la nivel regional, suma plătită pe oră variază, costul pe oră fiind între 70 și 80 de euro. Costul total pentru finalizarea unei rețete este de aproximativ 480-580 euro. Costul total al proiectului se ridică în prezent la 2,2 milioane de euro pe an și se va extinde la aproximativ 4 milioane de euro pe an datorită extinderii domeniului, precum și intensității consultanței.
12.2 Finanțare
Care sunt principalele surse de finanțare?
Finanțarea consultanței și informării se organizează în moduri diferite:
• Costuri sau impozite alocate: Alocarea este o practică bugetară prin care se atribuie
impozite, costuri sau alte venituri unui anumit program sau scop, de exemplu în unele părți
ale Germaniei printr-un impozit pe apa potabilă, iar în Suedia printr-un impozit pe azot.
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală:
o Articolul 21 „Formare profesională și acțiuni de informare”: Această măsură urmărește
să îmbunătățească competențele ocupaționale și competența persoanelor implicate în
activități agricole și silvice. Se finanțează cursuri care nu fac parte din programele
obișnuite de educație agricolă și silvică la nivel de liceu sau facultate. Aceasta este
concepută să îi ajute pe fermieri să organizeze din nou producția în termeni calitativi, să
aplice practici de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, să
protejeze mediul, să respecte standardele aplicabile și să își gestioneze mai bine
proprietățile. Măsura este pusă în aplicare în toate cele 27 de state membre (deși nu în
toate planurile regionale de dezvoltare rurală).
52
o Articolul 24 „Utilizarea serviciilor de consultanță”: Această măsură oferă sprijin
financiar fermierilor și proprietarilor de păduri pentru a acoperi costurile care provin din
utilizarea serviciilor de consultanță. Normele privind articolul 24 limitează volumul de
sprijin eligibil la o sumă maximă de 1 500 EUR și la 80% (o sumă minimă de 20% din
costul eligibil este suportată de fermier). Măsura este utilizată în 20 de state membre și
în 59 de programe de dezvoltare rurală (BE, CY, CZ, DK, EE, FR, DE, EL, HU, IT, LV, LT, LU,
MT, NL, PL, PT, SK, ES și UK)
• Articolul 25 „Crearea de servicii de management, de înlocuire în exploatație și de
consultanță”: Această măsură oferă sprijin financiar pentru a acoperi costurile care
provin din crearea unor servicii de management, de înlocuire în exploatație și de
consultanță, precum și servicii de consultanță silvică. Sprijinul scade treptat pe o
perioadă maximă de cinci ani de la începere. Utilizarea acestei măsuri nu este atât de
răspândită ca cea în temeiul articolului 24: este pusă în aplicare în 7 state membre și în
34 de programe de dezvoltare rurală (FR, De, IT, MT, PT, ES și UK.
• Cotizații de membru: Fermierii aderă la o organizație a fermierilor și plătesc o cotizație.
Cotizațiile sunt utilizate pentru a furniza servicii sau instrumente de consultanță generală.
• Fermierii plătesc pentru fiecare serviciu: Această abordare se utilizează frecvent atunci când
serviciul este furnizat de instituții comerciale.
• Abordări mixte: În multe cazuri se utilizează o combinație de diferite mecanisme de
finanțare, în special în situațiile în care consultanța este împărțită între instituții private și
publice.
Caseta 24: Diferite modele de finanțare pentru consultanța agricolă în UE
În statul federal Schleswig-Holstein (DE) există aproape 50 de nuclee de consultanță cu 100 de
consultanți și aproximativ 4 900 de întreprinderi agricole membre (2007). Nucleele de consultanță
sunt asociații de fermieri care au întreprinderi agricole similare sau probleme similare și care se
reunesc pentru a angaja unul sau mai mulți consultanți agricoli. Membrii achită o contribuție
financiară pentru a finanța sistemul. Contribuția se poate baza pe dimensiunea exploatației agricole
sau pe numărul de animale sau membrii pot plăti o cotizație fixă, indiferent de dimensiunea
întreprinderii. Fondurile sunt completate de onorariile percepute pentru serviciile care depășesc o
anumită limită de bază. Până în 2004, nucleele de consultanță din Schleswig-Holstein au beneficiat
de sprijin financiar și de fonduri pentru resurse de la bugetul de stat.
În Țările de Jos, sistemul s-a modificat începând cu anul 1995, evoluând în direcția unui sistem
privatizat în care guvernul nu oferă subvenții forfetare. Finanțarea guvernamentală este acordată
numai pentru executarea anumitor proiecte/programe. Fermierii achită în întregime fiecare serviciu.
În Estonia și Ungaria, fondurile provin de la stat și din bugetul RDP.
În Slovacia, sistemul de consultanță este sprijinit prin finanțare UE, de organizații naționale, non-
guvernamentale și din sursele personale ale utilizatorilor.
53
În Ungaria, au fost selectate 82 de organisme de consultanță privată pentru a angaja consultanți
înregistrați. Organismele de consultanță încheie contracte cu fermierii care achită serviciul. Ulterior,
fermierii pot solicita o rambursare în temeiul RDP. Nu există ajutor suplimentar pentru organismele
de consultanță sau pentru consultanți.
Consultanța din Austria privind eco-condiționalitatea este subvenționată de stat.
Pentru a-i încuraja pe fermieri să le permită consultanților să ofere consultanță, o parte din Inițiativa
privind prestarea de servicii în vederea promovării unei agriculturi favorabile bazinelor
hidrografice din Anglia este finanțată prin subvenții de capital. Aproximativ 5 milioane de lire
sterline sunt disponibile în fiecare an pentru a realiza îmbunătățiri ale exploatației agricole în
vederea diminuării surselor de poluare. Consultanța specifică privind producția, în afara domeniului
de aplicare a ECSFDI, este plătită în mod personal de fermierii britanici. Cu toate acestea,
consultanța furnizată de Natural England privind scheme de eco-condiționalitate și agromediu este
finanțată de guvern și este gratuită pentru fermieri.
În cazul în care consultanța este externalizată de stat către instituții „private”, care sunt condițiile
de finanțare?
Astfel cum s-a menționat în capitolul 5, serviciile de consultanță sunt de multe ori împărțite între
autorități private și publice. Cu toate acestea, sursa de finanțare provine de multe ori de la bugetele
publice, iar instituțiile private trebuie să solicite aceste fonduri publice. Criteriile de acordare se pot
baza pe:
• Calificarea consultanților
• Conceptul și instrumentele de consultanță
• Monitorizarea efectelor
Caseta 25: Criterii de acordare pentru subcontractarea serviciilor de consultanță privată
În Flandra fiecare consultant de la o instituție privată trebuie să fie autorizat pentru modulele pentru
care oferă consultanță. Sunt necesare calificări diferite pentru fiecare modul.
Ungaria selectează organismele de consultanță utilizând următoarele criterii: consultanța este
furnizată numai de consultanți înregistrați, având un birou echipat suficient și experiență în
consultanța agricolă.
În Austria organizațiile care oferă servicii de consultanță agricolă sunt evaluate în funcție de numărul
și calitatea consultanților, de metodele și temele utilizate și de modul de reglementare a
monitorizării.
În prezent, în Irlanda nu se alocă finanțare instituțiilor private. Numai serviciul de consultanță
publică este finanțat de guvernul irlandez. Nu a fost repartizată finanțare a sistemului de consultanță
agricolă nici consultanților, nici fermierilor.
54
12.3 Costuri pentru fermier
Costurile pentru fermier reprezintă un factor important de asigurare a participării acestora. Totuși,
costurile diferă considerabil în Europa, astfel cum indică următoarea casetă:
Caseta 26: Costuri pentru fermier
În Estonia, Slovacia și Belgia – Flandra, fermierii pot solicita o subvenție de până la 80% din
cheltuielile eligibile pentru servicii de consultanță, fără să depășească 1 500 EUR pe an.
În Țările de Jos, Țara Galilor și Danemarca, sprijinul pentru fermieri este de 50% din costurile
utilizării serviciilor de consultanță în cadrul RD (articolul 24), însă în Țara Galilor tinerii fermieri pot
solicita sprijin de până la 80%.
În Anglia, există de asemenea servicii gratuite de consultare și informare pentru a îmbunătăți
gestionarea eficientă a terenului pentru fermieri precum plimbări prin exploatația agricolă, ateliere
și vizite la exploatație. Serviciul de informare privind conversia ecologică este gestionat de Natural
England și oferă vizite gratuite la exploatație pentru exploatațiile care trec la activități agricole
ecologice.
În Letonia, rata maximă a sprijinului este de 60%, fără să depășească 1 000 EUR.
În Luxemburg, fermierii pot solicita o subvenție pentru utilizarea serviciilor de consultanță de până la
70% în primul an, ulterior subvenția scăzând la 50%.
În Ungaria, fermierii sunt liberi să încheie un contract de consultanță cu oricine, însă au dreptul să
primească sprijin numai în cazul în care contractul este încheiat cu Centrele regionale de
consultanță, iar consultantul este pe lista oficială de consultanți. Pentru a obține sprijinul, fermierii
trebuie să furnizeze Agenției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală numerele de înregistrare, iar
dimensiunea exploatației agricole trebuie să fie de cel puțin 2 EUME10 sau 1 EUME în cazul unei
exploatații horticole. Sprijinul este disponibil numai de trei ori în perioada 2007-2013. UE
rambursează 80% din costuri, însă contractele pe termen lung primesc numai o sumă de la 700 EUR
până la o sumă maximă de 1500 EUR.
În Austria majoritatea serviciilor sunt gratuite.
În prezent, în Irlanda fermierul trebuie să angajeze un consultant privat sau public pe propria cheltuială. Din cauza veniturilor scăzute și a lipsei de finanțare a sistemului de consultanță agricolă pentru fermieri, nu se solicită consultanță.
Sistemul de consultanță agricolă din Cehia este împărțit în 4 niveluri. Costurile pentru un fermier
sunt diferite în funcție de nivel:
• Nivelul 1 – Introducere: Consultațiile sunt gratuite și oferă (într-o limită de timp) informații
generale.
10
Valoarea marjei brute standard totale a afacerii este exprimată în EUR, fiecare sumă de 1200 EUR fiind o
unitate de mărime europeană (EUME).
55
• Nivelul 2 – Consultații profesionale: Consultațiile sunt gratuite și îi ajută pe solicitanți, sub formă
de contacte telefonice, electronice sau personale (într-o limită de timp), să obțină răspunsuri la
întrebări orientate profesional, cu caracter operațional. Acest nivel cuprinde, de asemenea,
servicii speciale de consultanță pentru producția animală și vegetală.
• Nivelul 3 – Servicii de consultanță individuală: Servicii de consultanță cu participarea financiară a
clienților (20%) furnizate de consultanți acreditați. Acestea sunt utilizate în cazul în care un
organism comercial trebuie să soluționeze probleme profesionale care se încadrează în principal
în sfera respectării principiilor PAC.
• Nivelul 4 – Furnizarea de informații prin portaluri web specializate gratuite.
13 Care sunt competențele non-tehnice ale consultantului?
Transferul și punerea în aplicare eficientă și specifică a aspectelor privind mediul necesită
interacțiune personală la nivelul exploatației agricole. În unele țări consultanți specifici pe probleme
de mediu au fost trimiși fără prea mult succes deoarece fermierii i-au perceput ca fiind „organisme
de control” care le fac concurență consultanților lor de încredere. Prin urmare, se pare că este
necesar un numit nivel de încredere și este riscant să se amestece funcțiile de consultanță cu
mecanismele de control. Construirea acestei încrederi necesită confidențialitatea informațiilor
colectate și capacitatea de a înțelege necesitățile fermierului („a înțelege și a vorbi limba
fermierului”).
Competențele non-tehnice se referă la o gamă foarte diversă de abilități precum:
• Autoconștientizare
• Gândire analitică
• Competențe de lider
• Competențe de lucru în echipă
• Flexibilitate
• Capacitatea de a comunica eficient
• Creativitate
• Competențe de soluționare a problemelor
• Competențe de ascultare
• Diplomație
• Disponibilitate față de schimbare
• Confidențialitate
Aceste competențe sunt de multe ori considerate la fel de importante pentru o consultanță agricolă
reușită, în special pentru stabilirea unei relații bazate pe încredere între consultant și fermier, ca și
consultanța însăși. Prin urmare, în cadrul cursurilor de formare oferite consultanților trebuie
56
acordată o atenție deosebită problemei competențelor non-tehnice. Caseta de mai jos oferă o serie
de exemple de abordare a acestui aspect în statele membre.
Caseta 27: Care sunt competențele non-tehnice?
Ministerul Agriculturii din Flandra furnizează sprijin de reglementare, oferind criterii de calitate
adecvate și monitorizând calificarea (autorizații, cursuri de formare etc.) consultanților pentru
fiecare modul. Criteriile pentru a obține o autorizație ca organism de executare a sistemului de
consultanță agricolă cuprind:
• Fiabilitate acumulată în activitățile anterioare de consultanță;
• Experiență anterioară în consultanță privind mediul și gestionarea exploatațiilor agricole;
• Echipament administrativ și tehnic;
• Calificarea personalului.
Calificarea personalului are cea mai mare pondere relativă.
În Ungaria, în afara criteriilor de înregistrare, consultanții trebuie să dispună de competențe foarte
bune de comunicare și empatie pentru a putea analiza în profunzime situația și problemele
fermierilor. De asemenea, este important pentru consultant să țină legătura cu cât mai mulți
fermieri. Prin urmare, mulți dintre cei mai eficienți consultanți oferă de multe ori prezentări în cadrul
unor reuniuni și evenimente profesionale și predau cursuri la locul de muncă.
Comunicarea și înțelegerea necesităților fermierului sunt cele mai importante atribute. Majoritatea
consultanților din Irlanda au o educație în domeniul agricol, ceea ce constituie un avantaj în relațiile
cu fermierii și conduce la bune cunoștințe practice și la înțelegerea provocărilor zilnice ale gestionării
unei exploatații agricole. Cea mai mare provocare pentru consultanți este să fie la curent cu
tehnologiile și evoluțiile recente. Administrația ar trebui să finanțeze educația și cursurile de formare
ale consultanților privați pentru a asigura actualizarea continuă a competențelor lor de comunicare
și a cunoștințelor sau competențelor tehnice. Consultanții publici beneficiază deja de finanțare
pentru cursuri de formare. Printre astfel de cursuri s-ar putea număra îmbunătățirea
„competențelor non-tehnice” ale tuturor consultanților.
Potrivit experiențelor proiectului TEHO (Finlanda), un consultant nu trebuie să fie expert în toate
domeniile agriculturii, dar ar trebui să știe unde să găsească informații și pe cine să contacteze. Cel
mai important lucru este ca acesta să creadă în ceea ce face, să poată să îi convingă pe fermieri și să
creeze relații bazate pe încredere.
În Anglia, agenților CSFO li se oferă un program extins de formare care cuprinde competențe de
comunicare, instruire privind argumentarea și negocierea și competențe tehnice, inclusiv
gestionarea îngrășămintelor și nutrienților, în unele cazuri formare privind FACTS, gestionarea solului
și a apei și cursuri privind sensibilizarea agricolă.
Contractanții care furnizează consultanță trebuie să aibă o experiență minimă de 4 ani în consilierea
fermierilor și, în funcție de tipul de consultanță pe care o oferă, este posibil să li se ceară să fi
participat la un curs de formare de bază privind gestionarea solului și a apei sau la un curs FACTS, sau
să aibă orice alte calificări relevante pentru contractul pe care îl execută.
57
14 Monitorizarea și evaluarea
În elaborarea manualului statele membre nu au furnizat informații privind monitorizarea și controlul,
iar sistemele de consultanță agricolă din multe state membre sunt prea recent înființate pentru a
dispune de evaluări finalizate. Informații detaliate privind UE în general se regăsesc în raportul
recent publicat de DG Agricultură privind punerea în aplicare a sistemelor de consultanță agricolă
(ADE et al, 2009).
Monitorizarea și evaluarea se pot concentra asupra următoarelor aspecte ale sistemului de
consultanță agricolă:
1. Competențele consultantului
2. Impactul exploatației agricole în ceea ce privește modificarea comportamentului /practicilor
3. Efectele asupra mediului
4. Eficiența abordărilor și instrumentelor utilizate
5. Eficiența cadrului organizatoric și instituțional
În prezentul manual accentul cade asupra primelor două aspecte.
• Competențele consultantului pot fi evaluate cu ajutorul schemelor de autorizare sau al
campaniilor de evaluare utilizate în sectorul public de educație în numeroase state membre.
Fermierul are numeroase legături cu „consultanți cu amănuntul”/distribuitori, iar în multe
cazuri fermierii se bazează pe cunoștințele acestora, chiar dacă nu au calitatea oficială de
consultant.
• Impactul exploatației agricole în ceea ce privește modificarea comportamentului/practicilor.
În acest caz, accentul cade asupra evaluării efectelor consultanței și trebuie avute în vedere
următoarele aspecte:
• Relevanță: Este consultanța relevantă pentru fermier?
• Credibilitate: Consideră fermierul că sfaturile sunt fiabile? Are acesta încredere în
sursa consultanței?
• Importanță: Recunoaște fermierul necesitatea de a-și adapta practicile legate de
gestionare?
• Responsabilitate: Crede fermierul că ar trebui să facă ceva?
• Capacitate: Crede fermierul că ei pot să facă ceva?
• Eficiență: Observă fermierul o diferență în urma schimbării
comportamentului?
• Vizibilitate: Este evident că se face ceva?
58
În ambele cazuri, monitorizarea și evaluarea se pot realiza fie de o organizație independentă,
organizația responsabilă de consultanță, fie de fermierii înșiși. Cu toate acestea, este important să se
asigure că fermierii sunt deschiși față de consultanță și că nu se confundă funcțiile de consultanță și
de control. De exemplu, în Ungaria, consultanții înregistrați nu au dreptul (prin lege) să participe la
controlul activității autorităților.
Caseta 28: Exemple de evaluare a sistemelor de consultanță agricolă
În Flandra, calitatea consultanței din sistemul de consultanță agricolă este evaluată pe baza
profunzimii consultanței pentru fiecare modul, iar aplicabilitatea directă a consultanței la exploatația
agricolă, prin adoptarea următoarelor măsuri:
• 5% din fermierii care solicită o subvenție în cadrul sistemului de consultanță agricolă sunt
controlați la fața locului în ceea ce privește numărul de module solicitate.
• Agenția pentru Agricultură și Pescuit, Divizia Structură și Investiții ia legătura frecvent cu
consultanții și organizează o reuniune anuală cu organismele de consultanță.
• Procedura de monitorizare a eficienței sistemului de consultanță agricolă este realizată înainte
de fiecare plată a subvențiilor sistemului de consultanță agricolă către fermier.
• La cerere, fiecare serviciu de consultanță trebuie să trimită o mostră aleatorie de consultanță
Agenției pentru Agricultură și Pescuit.
• La intervale regulate are loc o revizuire a sistemului și se sugerează ajustări serviciilor de
consultanță.
În Republica Cehă, la primul și al doilea nivel al sistemului de consultanță, furnizorii de servicii de
consultanță trebuie să aibă o listă a activităților lor de consultanță, care cuprinde numărul și
subiectul întrebărilor respective adresate de fermieri. La al treilea nivel, informațiile sunt furnizate
de agențiile de plată care primesc solicitările de subvenții. Evaluarea este efectuată în principal de
membrii Consiliului Național de Consultanță pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
ECSFDI (Anglia) este evaluat la patru niveluri:
1. Gradul și eficiența implicării fermierului.
2. Schimbări în ceea ce privește sensibilizarea și atitudinea fermierului.
3. Punerea în aplicare a măsurilor de control pentru reducerea poluării difuze a apei ca urmare a
agriculturii.
4. Reducerea pierderilor producției agricole din terenul agricol și infrastructura și îmbunătățirea
calității apei.
Primele trei niveluri trebuie considerate măsuri conexe pentru al patrulea – rezultatele ecologice pe
care ECSFDI urmărește să le obțină.
Evaluarea rezultatelor ecologice se axează în special pe modelare. Aceasta este o abordare logică
având în vedere perioadele relativ scurte de desfășurare a ECSFDI; scara îmbunătățirilor preconizate;
și efectul factorilor externi precum condițiile climatice, modelele de selecție a culturilor și alte
presiuni privind calitatea apei. Modelarea este sprijinită de un program de monitorizare a calității
apei.
59
15 Unde se pot consulta informaţii suplimentare?
Site-ul web Descriere
www.topps-life.org Site-ul web al unui proiect EU-Life privind cele mai bune
practici de gestionare pentru utilizarea în siguranță a
produselor de protecție a plantelor
http://www.vlm.be/landtuinbouwer
s/mestbank/bedrijfsbegeleiding/Pag
es/default.aspx
Site-ul web al Agenției teritoriale flamande
www.vlaanderen.be/landbouw/BAS Departamentul pentru Agricultură şi Pescuit al autorităților
flamande
www.vkszi.hu Site-ul web al MARD (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale), Institutul de dezvoltare rurală, educație şi
consultanță din Ungaria.
www.agrarkamara.hu Site-ul web al Camerei pentru Agricultură din Ungaria.
www.umvp.eu Site-ul web al Noului Program de Dezvoltare Rurală din
Ungaria.
www.mvh.gov.hu Departamentul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din
Ungaria.
www.lebensministerium.at Prima pagină a site-ului web al Ministerului Agriculturii din
Austria.
www.agrarnet.info Site-ul web al Camerei pentru Agricultură din Austria.
www.agriculture.ie Site-ul web al Departamentului pentru Agricultură, Pescuit şi
Alimentație din Irlanda.
www.aca.ie Site-ul web al Asociației Consultanților Agricoli din Irlanda.
www.teagasc.ie Site-ul web al Autorității pentru Agricultură şi Dezvoltare
Alimentară din Irlanda.
www.environ.ie Site-ul web al Departamentului pentru Mediu, Patrimoniu și
Administrație Locală din Irlanda.
www.ymparisto.fi/teho Site-ul web al Ministerului Mediului din Finlanda.
http://www.mavi.fi/fi/index/viljelijat
uet/tilaneuvonta.html
Site-ul web al Agenției pentru Afaceri Rurale din Finlanda.
60
http://eagri.cz/public/eagri/en/ Site-ul web al Ministerului Agriculturii din Republica Cehă.
61
16 Bibliografie
ADE et al (2009): Evaluation of the implementation of the Farm Advisory System, Final Report.
(Evaluarea punerii în aplicare a sistemului de consultanță agricolă, Raport final)
http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/fas/index_en.htm
Agenția Europeană de Mediu (1999): Human Interventions in the Hydrological Cycle (Intervenții
umane în ciclul hidrologic), raport de evaluare a mediului nr. 17, 21 iunie 1999. Copenhaga: EEA.
Comisia Europeană, DG Mediu (2004): Report on The link between soil erosion and diffuse
contamination of water and air (Raport privind legătura dintre eroziunea solului şi contaminarea
difuză a apei şi a aerului), Raportul grupului de lucru privind eroziunea solului Task 5 în cadrul
Strategiei tematice privind solul a Uniunii Europene, martie 2004.
[http://www.sednet.org/materiale/eu_sts.pdf].
Kampa, E şi Dworak, T (2009): Active involvement in River Basin Management. Plunge into the
Debate Conference document (Implicarea activă în gestionarea bazinelor râurilor. Document al
conferinței „”Plunge into the Debate), Cea de-a doua conferință europeană privind apa, 2-3 aprilie
2009.
Povellato, A şi Scorzelli, D (2006): The Farm Advisory System: A Challenge for the Implementation of
Cross Compliance (Sistemul de consultanță agricolă: O provocare pentru punerea în aplicare a eco-
condiționalității), prezentare D14 a Proiectului CC Network, SSPE-CT-2005-022727.