Instructia 314 Format Mic

8/15/2019 Instructia 314 Format Mic

1/193

TABLA DE MATERII

Capitolul I – LINII

Art. 1. Ecartamentul căiiArt. 2. Supraînălţarea căiiArt. 3. Curbe de racordareArt. 4. Curbe fără racordareArt. 5. Racordarea liniilor paralele şi neparaleleArt. . Racordarea decli!ităţilor în profilul în lun" al linieiArt. #. $oleranţe la ni!elul şi po%iţia căii în planArt. &. Contraşine în curbeArt. '. (ine )curte în curbe. Curbarea şinelorArt. 1*. Ro)turi de dilataţieArt. 11. $receri la ni!elArt. 12. +abariteArt. 13. ,eroaneArt. 14. ,ri)ma de bala)t

Capitolul II – APARATE DE CALE, FIXATOARE DE MACAZ CU CLEME

Art. 15. Condiţii te-nice "enerale pentru aparatele de caleArt. 1 . Aparate de compen)are a căii pe poduriArt. 1#. oderatoare de !ite%ăArt. 1&. /i0ătoare de maca% cu clemeArt. 1'. imen)iuni şi toleranţe la aparatele de caleArt. 2*. efecte care impun )coaterea aparatelor de cale din funcţie

Capitolul III – ŞINE DE CALE FERATĂ

Art. 21. Condiţii "eneraleArt. 22. %ura şinelor Art. 23. (ine defecte

Capitolul IV – TRAVERSE DE CALE FERATĂ

Art. 24. ,lanul de po%ăArt. 25. $ra!er)e necore)pun%ătoareArt. 2 . Rece)ăm ntul tra!er)elor necore)pun%ătoare din cale


2/193

Capitolul V – PODURI DE CALE FERATĂ

Art. 2#. Condiţii "eneraleArt. 2&. Calea pe poduriArt. 2'. Supra)tructura podurilorArt. 3*. Aparatele de rea%emArt. 31. nfra)tructura podurilor

Capitolul V I – TUNELURI DE CALE FERATĂ

Art. 32. Condiţii "eneraleArt. 33. Calea în tuneluriArt. 34. Elemente de con)trucţie a tunelurilor

Capitolul V II – INDICATOAREArt. 35. ndicatoare utili%ate în acti!itatea de con)trucţie şi întreţinere a liniilor


3/193

CAPITOLUL I

LINII

A t! "! ECARTAMENTUL CĂII

"! ăr"imea căii 6ecartamentul nominal 7 mă)urat între feţeleinterioare ale ciupercii şinelor la 14 mm )ub faţa de rulare8 înaliniament şi în curbe cu ra%a mai mare de 35* m trebuie )ă fie de"#$% &&!

ontarea )upra)tructurii căii la con)trucţii de linii noi şirefacţii cu material nou )e face a)i"ur ndu9)e ecartamentul de"#$$&&! '! Ecartamentul nominal în curbe cu ra%e de 35* m şi mai mici)e )tabileşte în funcţie de mărimea ra%ei prin )porirea !alorii de 1435mm8 re)pecti!e 1433 mm cu o cantitate :S; denumită )upralăr"ire şia cărei !aloare e)te de < S = 25 mm pentru R = 1** > 15* m

S = 2* mm pentru R = 151 > 25* mS = 1* mm pentru R = 251 > 35* m

$! Supralăr"irea )e dă pe lun"imea între"ii curbe circulare şi )e

reali%ea%ă prin depla)area firului interior al căii.#! ,ierderea )upralăr"irii )e face liniar cu !ariaţia de cel mult1 mm?m8 cu e0cepţia curbelor dupa aparatele de cale de pe liniileabătute unde acea)ta )e !a face cu cel mult 2mm?m.%! a curbele cu racordări parabolice 6/i".17 pierderea)upralăr"irii )e face pe ace)te racordari8 cu re)pectarea !ariaţieiliniare pre!ă%ute la punctul#! de mai )u)8 a)tfel ca )ă )e a@un"ă laecartamentul pre)cri) cu )upralăr"irea %ero în punctul unde ra%a decurbură depăşeşte !aloarea de 35* m. ConformTa()lul "!


4/193

n ca%ul racordărilor )curte pentru re)pectarea condiţiei de!ariaţie a )upralăr"irii 6punctul#! de mai )u) 7 pierderea )upralăr"irii)e prelun"eşte în aliniament.

*! a curbele fBr racordări )upralăr"irea )e pierde înaliniamentele ce preced şi urmea% curba 6/i".27.


5/193

+! Cînd între douB curbe de acelaşi )en)8 cu şi f r racordări8di)tanţa între curbele circulare e)te mai mică )au e"ală cu 3* m8)upralar"irile celor dou curbe )e racordea% liniar fBr a )e mai trece prin %ero 6/i".37.

a fel )e procedea% şi atunci cînd di)tanţa între punctele de începerea )upralăr"irilor la dou curbe !ecine de acelaşi )en) e)te mai mică

)au e"alB cu 1* mm 6di)tanţa între punctele cu )upralăr"ire %ero76/i".47.


6/193

! n ca%ul a douB curbe alăturate şi de acelaşi )en)8 racordareaîntre ele cu o curb de racordare parabolică8 trecerea de la o)upralăr"ire la alta )e face pe lun"imea ace)tei racordări. acă nu )e poate re)pecta condiţia de la punctul#8 pierderea )upralăr"irii )e prelun"eşte şi în cuprin)ul curbei cu ra%a mai mare 6/i".57.

-! Cînd două curbe )unt a1ăturate şi de acelaşi )en)8 f ralianament )au racordare între ele8 trecerea de la o )upralăr"ire la alta)e face în curba cu ra%a mai mare 6/i". 7.


7/193

".! ac curbele )unt alăturate şi de )en) contrar racordăriiîntre ele8 pierderea )upral r"irii )e face pe racord ri8 cu re)pectareacondiţiilor de la punctul# şi % 6/i".#7.

""! n ca%ul a două curbe alăturate şi de )en) contrar fărăaliniament )au racordări între ele8 pierderea )upralăr"irii )e face încurba cu ra%a mai mare 6/i".&7 cu re)pectarea pre!ederilor de la punctul#!"'! ,e calea ec-ipată cu tra!er)e din beton armat reali%area

)upralăr"irii şi pierderea ace)teia )e face în conformitate cu 88D $A$EFD CG ,R H D $ IAREA $RAHERSE R E JE$ D,REC ,R A$ D C RJE C S ,RA GR+ RE;8 editate deirecţia inii şi n)talaţii8 cu re)pectarea conditiilor pre!ă%ute la

punctele 2 9 118 după ca%."$! Ecartamentul căii nu trebuie )ă fie în nici un ca% mai mare"#+. && )au mai mic de"#$' &&.


8/193

"#! TOLERANŢE LA ECARTAMENT "#!"! /ată de ecartamentul nominal pe liniile cu pri)mă de bala)tindiferent de felul tra!er)elor )e admit următoarele toleranţe


9/193

Halorile de la punctele a şi b trebuie )ă )e intindă uniform cu!ariaţie de cel mult 1 mm?m cu e0cepţia curbelor după aparatele decale de pe liniile abătute unde )e admite o !ariaţie de cel mult2 mm?m.

1 2 la liniile în e0ploatare în funcţie de !ite%a ma0imă decirculaţie 6H7 toleranţele la ecartament 6fată de 1435 LS7 )unturmătoarele<

V 3 "'. 4&56 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! / % && 0 $ &&

V 7 "'. 4&56 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! / ". && 0 $ &&

Abaterile de la ecartament8 în e0ploatare trebuie )ă )e întindăuniform cu o !ariaţie de cel mult 2 mm?m8 cu e0cepţia curbelor dupăaparatele de cale de pe liniile abătute unde )e admite o !ariaţie de celmult 3 mm?m.

Halorile de la punctele a8 b şi c )e aplică at t în aliniament c tşi în curbe. n curbele cu ra%a mai mică de 35* m ace)te toleranţe )e pre!ăd pe)te )upralăr"irea de la punctul' .

"#!' ,e poduri fără pri)mă. de bala)t )e admit următoareletoleranţe<a 2 la con)trucţii şi refacţii de linii cu material nou


10/193

A t! '! SUPRA8NAL9AREA CĂII

"! n aliniamente )uprafeţele de rulare ale şinelor celor doua firetrebuie )ă )e "ă)ea)că la acelaşi ni!el în profil tran)!er)al.

n curbe8 de re"ulă8 firul e0terior )eo aşea%a la un ni!el mairidicat dec t cel interior cu !aloarea )upraînalţării.'! Supraînălţarea ma0imă. pre)cri)ă nu trebuie )ă depăşea)că15* mm. Cea mai mică )upraînalţare e)te de 15 mm.$! Supraînălţarea în curbele de cale ferată pot fi<

a. Supraînălţarea normală (hn ) e)te cea mai mică)upraînălţare ce )e aplică în funcţie de ra%a curbei şi !ite%a ma0imăde circulaţie a trenurilor de călători 6H7 şi in)uficienţa de)upraînălţare 6 7.

b. Supraînălţarea maximă (hmax ) e)te cea mai mare)upraînălţare ce )e poate aplica intr9o curbă. Supraînălţarea ma0imă.e)te în funcţie de !ite%a medie a trenurilor de rnarfă 6Hm78 şiin)uficienţa traficului trenurilor de marfM pe %i 6$%7 care determină!aloarea e0ce)ului de )upraînălţare 6E7 şi de !ite%ă ma0imă atrenurilor de călători6H7

c. Supraînălţarea linită (hlim ) e)te )upraînălţarea cea mai mareadmi)ă în curbele cu ra%ă )ub 3** m fără contraşine la firul interior.Supraînălţări mai mari dec t -lim în curbele cu ra%e )ub 3** m şi farăcontraşiă pot crea pericolul deraierii la demarare în ca%ul opririi!e-iculului în curbe.

d. Supraînălţarea efe ti!ă (h)" E)te )upraînălţarea care )eaplică în curbă8 care )e determină în funcţie de < ra%a curbei8 !ite%ma0imă a trenurilor de călători 6H78 in)uficienţa de )upraînălţare 6 78!ite%a medie a trenurilor de marfă 6Hm78 inten)itatea %ilnică atraficului trenurilor de marfă 6$%7 re)pecti! de e0ce)ul de)upraînălţare 6E7.

Supraînălţarea efecti!ă 6-7 trebuie )ă fie întotdeauna maimare dec t -n şi mai mică dec t -ma0.

hn ≤ h ≤ hmax NOTA: Supraînălţarea normală(hn ) )e determină cu formula


11/193

R

H&811-

2

n −= în mm

n care<H = !ite%a ma0imă în Nm?-R = ra%a curbei în m = in)uficienţa de )upraînălţare în mm

$S1

15* γ +

= în mmn care<

S = coeficientul de )upleţe al !e-iculelor care are !aloarea de

ma0im *84 după normele C$γ = acceleraţia tran)!er)ală necomen)ată în m?)2a C/R in)uficienţa de )upraînălţare care )tă la ba%a

determinării )upraînălţării normale din tabelul 2 are !aloare = #*mm6pentru S=*84 şi$γ = *8 5m?)27.

n ca%uri e0ceptionale cu aprobarea direcţiei de linii şiin)talaţii )e poate admite o in)uficienţă de )upraînălţare = '*mm6pentru S=*84 şi$γ = *8&5m?)27.

9 Supraînălţarea ma0imă )e determină cu formula<E

R H&811-

2m

ma0 += în mm

n care<Hm = !ite%a medie a trenurilor de marfă in Nm?-

...nn

...HnHnH

21

2211

m++

++= în Nm?-

n18n2= numărul de trenuri de marfă care circulă cu !ite%aH18H2

E = e0ce)ul de )upraînălţare în mmE = 5* mm pentru traficul de marfă %ilnic $%O ****t?%iE = * mm pentru $%=3****9 ****t?%iE = #* mm pentru $%P3****t?%i

9 Supraînălţarea limită )e determină cu formula


12/193

25*R - lim

−= în mm8

n care<R = ra%a curbei în m

Supraînălţării -lim îi core)punde o !ite%ă limită 6Hlim7<R

&811-H limlim

−≤

n care<- lim = )upraînălţarea limită în mm = in)uficienţa de )upraînălţare în mmR = ra%a curbei în m

,e liniile cu capacitatea radu)ă de trafic )e poate )pori !ite%a decirculaţie în curbele cu ra%a )ub 3** m pe)te !aloarea Hlim aplic nd o)upraînălţare efecti!ă -O-lim cu condiţia montării de contraşine pefirul interior al curbei.Halorile -lim )unt e!idenţiate de linia în"roşată din tabelul 2)upraînălţările normale8 ele "ă)indu9)e imediat )ub ace)tea.#! ,entru e!itarea producerii unor u%uri ine"ale la cele două fireale căii şi a unor acţiuni nefa!orabile a)upra căii şi !e-iculelor8trebuie re)pectatB condiţia ca produ)ul dintre ra%a curbei 6R7 şi)upraînălţarea efecti!ă aplicată pe teren 6-7 )ă fie con)tantă 6C7 înorice punct de pe curba i%olată8 "ruparea de curbe şi curbele de pe un)ector de linie. /i".'.

R0Q-0 = RQ- = C

NOTA:


13/193

Se numeşte )ector de linie8 porţiunea de linie dintre două)taţii )au puncte de )ecţionare care are aceleaşi caracteri)tici decirculaţie< !ite%B ma0imiă 6H78 !ite%ă medie a trenurilor de marf6Hm78 inten)itatea %ilnică a trenurilor de marfă 6$%7.

K Se numeşte "rupare de curbe8 curbele de pe un )ector delinie8 care )e )ucced8 fară aliniament între ele )au cu aliniament acăror lun"ime e)te mai mică )au cel mult e"ală cu 1** m.%! odul de )tabilire a )upraînălţărilor efecti!e 6-7

,entru )tabilirea )upraînalţărilor efecti!e 6-7 )unt nece)areurmBtoarele elemente<

K delimitarea )ectoarelor de linie K delimitarea "rupărilor de curbe 6dacă e0i)tă pe )ector7 K !ite%a ma0imă de circulaţie pe )ectorul de linie K inten)itatea traficului de marfă %ilnic 6$%7 pe )ectorul de

linie şi re)pecti! !aloarea e0ce)ului de )upraînalţare 6E7. K Hite%a medie a trenurilor de marfă 6Hm7 pe )ectorul de

linie.Stabilirea )upraînălţărilor efecti!e 88-; )e face după cum

urmea%ă<

A" #n a$ul exi%tenţei unei %in&ure ur'e pe %e torulre%pe ti!e K Se )coate din tabelul 2 )upraînălţarea normală 6-n78 pentru

ra%a curbei 6R7 şi !ite%a ma0imă de circulaţie 6H7. K Se )coate din tabelul 3 )upraînălţarea ma0imă 6-ma07 în

funcţie de !ite%a medie a trenurilor de marfă 6Hm78 e0ce)ul de)upraînălţarea 6E7 şi !ite%a ma0imă de circulaţie.

acă - n e)te mai mic )au cel mult e"al cu -ma06-n - ma07 atunci)upraînalţarea efecti!ă 6-7 )e !a lua e"ală cu -n6- = -n7

acă - n e)te mai mare dec t -ma08 )e reduce !ite%a ma0imă decirculaţie în curbă p nă la o !aloare care )ă a)i"ure condiţia -n - ma0urm nd ca )upraînălţarea efecti!ă - )ă fie e"ală cu -n.

" *ntr+o &rupare ,e ur'eSe determină )uprainălţarea efecti!ă 6-7 pentru curba cu ra%a

cea rnai mică 6R7 din "ruparea de curbe după metodolo"ia de la

punctul A de mai )u) 6o )in"ură curbă pe )ectorul de linie7.


14/193

Supraînălţările efecti!e 6-i7 pentru celelalte curbe din "ruparecu ra%a R i )e determină cu relaţia<

i

iR

R -- =

n care<R = ra%a cea mai mică a curbei din "ruparea de curbe- = )upraînălţarea efecti!ă din curba cu ra%a cea micăR i = curbe cu ra%a R i O r - i = )upraînălţarea efecti!ă în curbe cu ra%a R i Supraînălţările -i )e rotun@e)c din 5 în 5 mm în plu).Hite%a ma0imă de circulaţie pe întrea"a "rupare de curbe e)te

!ite%a ma0imă de circulaţie de pe curbe cu ra%a cea mai micăcore)pun%ătoare ra%ei R )i a )upraînălţării - = -n unde -n - ma0.n ace)t fel )e re)pectă condiţia ca produ)ul R 0 - = con)tant.C" -e un %e tor ,e linie u mai multe ur'ea7 K n ca%ul e0i)tenţei8 pe )ectorul de linie re)pecti! a uneia

)au mai multor "rupări de curbe8 !aloarea )upraînălţărilor )edetermină conform metodolo"iei de la punctul J de mai )u).

b7 K ,entru re)tul curbelor care )unt di)per)ate pe )ectorulde linie re)pecti! )e procedea%ă a)tfel< K Se ale"e curba cu ra%a R care a)i"ură circulaţia cu !ite%ama0imă de pe )ectorul de linie re)pecti! care )ă re)pecte condiţia- n - ma0 din tabelele 2 şi 3. n ace)t fel pentru curba re)pecti!ă cura%a R )upraînălţarea efecti!ă - e)te e"ailă cu - 6-=-n7.

K ,entru curbele de pe )ectorul de linie re)pecti! care aura%a 6R i7 mai mare dec t curba cu ra%a minimă care a)i"ură !ite%ama0imă 6R i O R78 )upraînălţările efecti!e 6-i7 )e determină ca la punctul J cu relaţia<

i

iR

R -- =

n care<- = )upraînălţarea efecti!ă din curba cu ra%a cea mai mică 6R7

care a)i"ură !ite%a ma0imă 6H7


15/193

- i = )upraînălţarea efecti!ă care )e determină pentru curbelecu ra%a R i de pe )ectorul 6R i O R78 a cărei !aloare )e rotun@e)te din 5în 5 mm în plu).

n ace)t fel )e re)pectă condiţia ca produ)ul R 0 - = con)tant. K n curbele cu ra%e mai mici dec t ra%a minimă care a)i"ură!ite%a ma0imă de circulaţie pe )ectorul re)pecti!8 !ite%ele !or fi

redu)e pină la !alorile care )ă re)pecte condiţia 6-n - ma07 fiecarecurbă !a fi tratată ca şi în ca%ul unei curbe i%olate de pe un )ector delinie 6punctul A de mai )u)7.

c K Cînd pe )ectorul de linie re)pecti! )unt mai multe curbe)au "rupări de curbe care limitea%ă !ite%a ma0imă de circulaţie8 în)copul îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie8 cu aprobareadirectorului cu intreţinerea8 )e !a )tabili o noua !ite%ă ma0imă decirculaţie care )ă elimine c t mai multe limitări de !ite%ă.

NOTA:1. acă după determinarea noilor )upraînălţări efecti!e în

curbe8 )tabilite după metodolo"ia de mai )u)8 apar modificări ale!ite%ei trenurilor de marfa )au a traficului %ilnic al ace)tora8 !alorile)upraînălţărilor efecti!e pot fi menţinute cu aprobarea 6directorului

cu întreţinerea p nă la efectuarea de lucrări RT )au R, +8 numai pentru ca%urile c nd !aloarea e0ce)ului de )upraînălţare 6E7 dinformula<

ER

H&811-2m

ma0 +=

nu depăşeşte #* mm. n ca%ul c nd !aloarea e0ce)ului 6E7e)te mai mare de #* mm. Se !or reface )upraînălţările efecti!e 6-7 la

!aloarea )tabilită în funcţie de noile condiţii de circulaţii.2. Supraînălţările de pe liniile în e0ploatare la data intrării în!i"oare a pre%entei in)trucţii8 !or fi !erificate pe ba%a re"lementărilorde mai )u) )e !or trata ca la punctul 1din pre%enta notă.*! n ca%ul cînd condiţiile locale )peciale nu permit introducereade )upraînălţări efecti!e 6-7 la !aloarea reieşită din calcul 6lip)ă de"abarit la lucrări de artă8 tra)cu )inuo) cu racordări )curte8 liinii curampe mari etc.78 )e pot aplica cu aprobarea direcorului cuintreţinerea )upraînălţări mai mici8 reduc ndu9)e !ite%ele ma0ime de


16/193

circulaţie funcţie de ra%a curbei şi )upraînălţarea re)pecti!ă8re)pect nd condiţia de la punctul 5 de mai )u).+! n curbele din liniile directe din )taţii în care opre)c trenuri decălători8 cele dintre )emnalele de intrare la )taţiile unde opre)c toatetrenurile precum şi cele din linie curentă din dreptul -altelor deoprire a trenurilor de călători !or a!ea de re"ulă )upraînălţări efecti!e6-7 de cel mult 12* mm. ,e ace)te curbe !ite%a ma0imă 6H7 !a ficore)pun%ătoare ra%ei )upraînălţării efecti!e din tabelul 2.! Curbele aflate după aparatele de cale precum şi curbele de peliniile abătute din )taţii cu !ite%e de ma0imum 4* Nm?-8 de re"ulă8 nu!or a!ea )upraînălţări.-! a trecerile la ni!el ale liniilor duble )au multiple toate ineleîn )ecţiune lon"itudinală ale drumului trebuie )ă )e "ă)ea)că înacelaşi plan. acă ace)t lucru nu e)te po)ibil 6la )upraînălţările mariale căii7 atunci şinele în!ecinate a c te două linii trebuie )ă fie adu)ela acelaşi ni!el. /i". 1* şi 11.

".! Supraînălţările efecti!e 6-7 ale căii în curbe pe poduri

metalice )au de beton armat fără bala)t )e obţin )imultan prin


17/193

con)trucţia elementelor tablierului şi prin c-ertarea tra!er)elor)peciale pe pod. a con)trucţia tablierelor re)pecti!e )e !or reali%a)upraînălţările 6-7 ale căror !alori în raport cu !ite%a ma0imă decirculaţie 6H7 !or fi redu)e cu 2* mm. ,rin c-ertarea tra!er)elor !a fireali%ată diferenţa între )upraînălţarea core)pun%ătoare !ite%eima0ime de circulaţie 6H7 în curbă )au "ruparea de curbe re)pecti!e şi)upraînălţarea reali%ată prin con)trucţia tablierului. n %ona c-ertată"ro)imea minimă a tra!er)ei !a fi mai mare )au cel puţin e"ală cu 1&cm.""! ,e anumite linii cu o )tare foarte bună de întreţinere cuaprobarea irectiei linii şi in)talaţii8 )e poate )pori in)uficienţa de)upraînălţare de la #* mm p nă la '* mm şi creşterea !ite%elor decirculaţie cu 1* Nm?- fără a modifica )upraînălţările efecti!ecalculate cu in)uficienţa de )upraînălţare =#* mm.,e ace)te linii )e !or aplica toleranţe la )ă"eţi redu)e la @umătateconform articolului # J punctul 3."' . ,entru !e-icule cu coeficient de )upleţe S *8258 pentru fiecareca% în parte la propunerea irectiei tracţiune şi !a"oane8 cu a!i%ulirectiei linii şi in)talaţii )i aprobarea conducerii epartamentului

Căilor /erate )e poate )pori !ite%a ma0imă de circulaţie cu 5 Nm?-fără a modifica elementele "eometrice ale curbelor 6)upraînălţare8lun"imea curbelor de racordare7.

A t! $! CURBE DE RACORDARE"! ntre aliniamente a căror curbură e)te %ero şi curba circularăa! nd curbura con)tantB

R 1 6fi". 127 precum şi între două curbe

circulare alăturate şi de acelaşi )en) 6fi". 137 cu ra%e R 1OR 2 )eintroduc de re"ulă curbe de racordare8 în formă de parabolă cubică pea caror lun"ime atit )upraînălţarea c t şi curbura !aria%ă liniar.'! $recerea de la )upraînălţarea %ero din aliniament la)upraînălţarea 6-7 din curba circulară. 6/i". 127 precum şi trecerea dela )upraînălţarea -1 din curba cu ra%a R 1 la )upraînălţarea -2 din curbaR 2 6fi". 137 )e face liniar şi obli"atoriu pe lun"imea curbelor de


18/193

racordare. un"imea pe care )e face acea)tă trecere )e numeşte RAMPA SUPRAÎNĂLŢĂRII.

$! n !ederea e!itării unor acţiuni dinamice nefa!orabile între!e-icul şi cale8 în fiecare punct al racordării8 produ)ul dintre)upraînălţarea -0 şi ra%a de curbură R 0 trebuie )ă fie con)tant şi e"alcu produ)ul dintre )upraînălţarea - şi ra%a de curbură R din curbacirculară. /i". '.

-R -R 00

= = con)tant,entru ca acea)tă condiţie )ă fie îndeplinită8 începutul şi

)f rşitul rampei )upraînălţării !a coincide în mod obli"atoriu cuînceputul şi )f rşitul curbei de racordare din plan 6/i". 11.812.7


19/193

Di!elul tran)!er)al pre)cri) 6-07 re)pecti! !aloarea )ă"eţii 6f 07într9un punct 0 din cuprin)ul racordărilor )e determină după cumurmea%ă<

K intr9o curbă )implă K fi". 14

5

5-- 0

0 = în mm


20/193

f f 00 = în mm

K două curbe alăturate şi de acelaşi )en) K fi" 15

( )5

5---- 0

1210 −= în mm

( )f f f f 01210 −+= în mm

K două curbe alăturate şi de )en) contrar K fi". 1

1

0i1

105

55--

−= în mm


21/193

2

02

205

55-- 2

2

−= în mm

1

0110 f f 11

−= în mm

2

0220 f f 22

−= în mm

%! un"imea curbelor de racordare )e determină cu re)pectarea)imultană a următoarelor doua condiţii<

a K ,anta nominală a )upraînălţării 6p7)au tor)ionarea căii peracordare 6i78 definită în ca%ul racordării în forma de parabolă cubică prin raportul dintre )upraînălţarea - din curba circulară şi lun"imearacordării 6fi". 1578 trebuie )ă fie de cel mult<

( )mm?mmHn

1-i ≤=

( )mm?mmHn

1***- p ≤=

fiind cu at t mai mică cu c t !ite%a H e)te mai mare şi are o !aloare

ma0imă 5**1

i = )au 2 p = mm?m pentru !ite%a H &* Nm?-.Coeficientul Un; e)te în funcţie de mărimea !ite%ei şi are următoarele!alori<

n = pentru &* Nm?- P H 1** Nm?-n = & pentru 1** Nm?- P H 12* Nm?-n = 1* pentru H O12* Nm?- b K Hariaţia in)uficienţei de )upraînălţate )au )muncirea

imprimată !e-iculelor pe parcur)ul racordării8 care în ca%ul paraboleicubice )e defineşte prin raportul dintre in)uficienţa de )upraînălţare6 7 şi lun"imea racordării 6 7 fi". 1# trebuie )ă fie<

K pentru curbe cu lun"imi normale<

H

14*≤ mm?m

K pentru curbe cu lun"imi de racordare minime<

H

21*≤ mm?m


22/193

,entru in)uficienţa de )upraînălţare = #* mm re%ultălun"imile limită ale curbelor de racordare şi anume<

2H

min = pentru lun"imi normale ale curbelor de racordare K $abelul 4

3H

min = pentru lun"imi minime ale curbelor de racordare ce )e

aprobă de către directorul cu întreţinerea de la re"ionala c.f. K $abelul 5.

*! Stabitirea lun"imii curbelor de racordare )e face după cumurmea%ă<

A . / %in&ură ur'ă pe %e torul ,e linieCu a@utorul tabelului 4 )e determină lun"imea normală a

racordării în funcţie de ra%a curbei pentru !ite%a ma0imă de

circulaţie 6H7.n ca%ul tra)eelor dificile cu aprobarea directorului cu întreţinerea )e pot aplica lun"imi minime din tabelul 5.acă lun"imea curbei de racordare e)te mai mică dec t lun"imea dintabelul 58 )e reduce !ite%a ma0imă core)pun%ătoare lun"imii curbeide racordare e0i)tentă pe teren.

. #ntr+o &rupare ,e ur'e ,e pe %e torul ,e linieSe determină lun"imea normală a curbei de racordare pentru

curba cu ra%a cea mai mică din "rupare după metodolo"ia folo)ită


23/193

pentru curba i%olată. 6o )in"ură curbă pe un )ector de linie78 pre%entată la punctul A de mai )u).

,entru celelalte curbe din "rupare lun"imea curbei deracordare )e determină cu relaţia<

i

iR R 55 = în care<

= lun"imea normală a curbei de racordare pentru curba cu ra%a ceamai mică 6R7 la !ite%a ma0imă de circulaţie.Hite%a ma0imă de circulaţie în "rupare în funcţie de lun"imea curbeide racordare e)te core)pun%ătoare curbei cu ra%a cea mai mică şilun"imea curbei de racordare.

C" -e un %e tor ,e linie u mai multe ur'ea7 K lun"imile curbelor de racordare pentru "rupările de curbe )edetermină după metodolo"ia de la punctul J b7 K pentru curbele i%olate de pe un )ector de linie8 cu a@utorutabelului 4 )e determină lun"imea normală a curbei de racordare 6 7la curba cu ra%a cea mai mică 6 7 care a)i"ură !ite%a ma0imă8)tabilită cu oca%ia determinării )upraînălţării efecti!e 6Art. 2 punctul3 C b7.

,entru curbele cu ra%a mai mare dec t cea cu ra%a cea maimică care a)i"ură !ite%a ma0imă8 lun"imile curbelor de racordare )edetermină cu relaţia<

i

iR

R 55 = în care<

= lun"imea normală a curbei de racordare8 pentru curba cu ra%acea mai mică 6R7 care a)i"ură !ite%a ma0imă.

i = lun"imea normală a curbei de racordare pentru curbele cu ra%aR i6R iO R7.Atunci c nd lun"imea curbei de racordare pentru una )au mai

multe curbe de pe )ector e)te mai mică dec t lun"imea normală acurbei cu ra%a cea mai mică care a)i"ură !ite%a ma0imă8 )edetermină lun"imea minimă 6min7 pentru acea)tă curbă cu a@utorultabelului 5. ,entru curbele de pe )ector care nece)ită lun"imi minimeale curbelor de racordare 6i min7 ace)tea )e !or calcula cu relaţia


24/193

iminmini R

R = în care<

min = lun"imea minimă a curbei de racordare pentru curba cu ra%acea mai mica 6R7 care a)i"ură !ite%a ma0imă.

i min = lun"imea minimă a curbei de racordare pentru !ite%a ma0imăîn curbele cu ra%a R i6R iO R7.NOTA: e re"ulă8 )e aplică lun"imi normale ale curbelor deracordare.c7 K n curbele cu ra%a mai mică dec t cele care a)i"ură !ite%ama0imă )e !or determina lun"imi normale )au minime după ca% pentru !ite%a ma0imă limitată.

d7 K n curbele care au lun"imi ale curbelor de racordare mai micidec t min )e reduce !ite%a ma0imă de circulaţie la limite pre!a%ute întabelul 5 în funcţie de ra%a curbei lun"imea reală a curbei deracordare.e7 K acă pe un )ector de linie )unt curbe la care datorită lun"imiiredu)e ale curbelor de racordare apar frec!ente limitări de !ite%ă8 în!ederea îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie pe )ectorul de liniere)pecti!8 )e !a reduce !ite%a ma0imă de circulaţie pe între"ul )ector.+! un"imea curbelor circulare 6c7 şi a aliniamentelor dintredouă curbe de racordare 6a7 re)pecti! porţiunea de linie cu)upraînălţare con)tantă 6-7 )au fără )upraînălţare8 re)pecti! di)tanţadintre două rampe ale )upraînălţării !ecine 6fi". 1&7 trebuie )ă aibă!aloarea minimă<

5H

Ca +== m

! n ca%ul curbelor circulare alăturate şi de )en) contrarlun"imea aliniamentului 6a7 poate )ă lip)ea)că.


25/193

a7 K ntre două curbe alăturate şi de )en) contrar a! nd ra%ele R1 şiR 2 )e introduce o curbă de racordare de lun"ime 6/i". 1'7 a cărei!aloare e)te<

21 += în care<1 şi 2 )unt lun"imile curbelor de racordare calculate pentru curbe

cu ra%a R 18 re)pecti! R 2 determinate după metodolo"ia folo)ită la"rupările de curbe.

,e lun"imea racordării )e reali%ea%ă de)creşterea curburii de la

1R 1

şi a )upraînălţării -1 din prima curbură cu ra%a R 1 precum şi

creşterea curburii p nă la 2R 1

şi a )upraînălţării p nă la !aloarea -2din curb ace urmea%ă cu ra%a R. Acea)tă de)creştere şi re)pecti!creşterea curburii şi a )upraînălţării au !aloarea %ero )ituate laincidenţa curbelor de racordare 1 şi 2. b7 K între două curbe alăturate de acelaşi )en)8 a! nd ra%ele R 1 şi R 26R 1 PR 27 )e introduce o curbă de racordare de lun"ime 6fi". 2*7 acărei !aloare e)te<

21 −= în care


26/193

1 şi 2 )unt lun"imile curbelor de racordare core)pun%ătoarecurbelor cu ra%a R1 şi re)pecti! R 28 determinate după metodolo"iafolo)ită la "rupările de curbe.,e lun"imea curbei de racordare 21 −= K )e reali%ea%ă rampa)upraînălţării8 re)pecti! trecerea de la )upraînălţarea -2 la -1 în care<- 1 şi -2 )upraînălţări core)pun%ătoare curbelor cu ra%a R 18 re)pecti!R 2 determinate conform metodolo"iei de la "rupările de curbe.

n ca%ul c nd diferenţa dintre )upraînălţările -1 şi -2 e)te mai

mică de 2* mm cu aprobarea directorului cu intreţinerea )e poateaplica o )in"ură )upraînălţare efecti!ă - e"ală cu )upraînălţarea dincurba cu ra%a cea mai mică. Se poate aplica o )upraînălţare efecti!ăunică şi în ca%ul curbelor cu mai multe ra%e cu ru)pectarea condiţieica diferenţa dintre )upraînălţarea efecti!ă cea mai mare şi cea maimică )ă fie mai mică de 2* mm8 )upraînălţarea efecti!ă unică a! nd!aloarea )upraînălţării ma0ime efecti!e 6cea din curba cu ra%a ceamai mică7.-! Du )unt admi)e curbe formate din curbe de racordare8 fărăcurbă circulară )au cu o curbă circulară de lun"ime mai mică de

5H

+ m.".! Se admite menţinerea în cale a curbelor a căror curbe deracordare nu au lun"imea mai mică dec t lun"imea normalădeterminată prin calcul.


27/193

A t! #! CURBE FĂRĂ RACORDARE"! Sunt con)iderate curbe fără racordare8 curbele circulare carenu au racordări parabolice )au cu racordări parabolice mai mici dec tracordările minime pentru !ite%a ma0imă de circulaţie din tabelul 5.n cate"oria curbelor fără racordări intră şi curbele alăturate deacelaşi )en) care au racordări8 at t la capete c t şi între ele8pe care )eaplică o )upraînălţare con)tantă 6ace)te curbe nu re)pectă condiţia R0- = con)tant7.'! n curbele )imple8 i%olate8 fără racordări 6fi". 217 )uprafeţelede rulare ale şinelor celor două fire 6interior )i e0terior7 trebuie )ă )e"ă)ea)că la acelaşi ni!el în profil tran)!er)al.6Du )e admite)upraînălţarea firului e0terior7.Hite%ele ma0ime de circulaţie în curbele circulare )imp1e fărăracordări şi fără )upraînălţare )unt trecute în tabelul .

NOTĂ: n curbele circulare )imple fără racordări care la data întrăriiîn !i"oare a pre%entei in)trucţii au )upraînălţare racordată înaliniamentele alăturate 6/i". 227 p nă la eliminarea )upraînălţării )e!a reduce !ite%a ma0imă de circulaţie în funcţie de ra%ă şi)upraînălţare la limita !alorilor pre!ă%ute în tabelul #.


28/193

$! n două curbe circulare alăturate 6R P R 27 şi de acelaşi )en)8fără racordări şi fără )upraînălţare6/i". 2378 !ite%a ma0imă decirculaţie6H7 )e determină cu relaţia<

d

1

12

21

T 1R 83

R R R R &481H

+≤

−≤ în Nm?-

#! n două )au mai multe curbe circulare alăturate şi de acelaşi)en)8 fără racordări între ele 6/i". 247 )au cu racordări între ele 6/i".257 şi cu )upraînălţarea con)tantă8 !ite%a ma0imă de circulaţie )e

determină cu relaţia<

d

min

minma0

minma0

T 1R 83

R R R R 5282H

+≤

−≤ în Nm?-

n care<R ma0 = cea mai mare curbă în metriR min = cea mai mică curbă în metriT d = coeficient dinamic din tabelul


29/193

Supraînălţarea con)tantă 6-7 are !aloareama0

2

R

H&811- = 6mm7

Racordările ace)tor curbe cu aliniamentele !ecine )e

determină conform re"lementărilor de la art. 3 88Curba de racordare;.

NOTA: ,entru ca%uri e0i)tente pe teren cu )upraînălţare mediecalculată conform re"1ementărilor din n)trucţia 314 Ediţia 1' 4.

'*R

H&811-

min

2

−= 6mm7

p nă la aplicarea re"lementărilor de la punctul 3 de mai )u) )e !a

limita !ite%a la


30/193

d

min

minma0

ma0min

T 1R 83

R R R R &381H

+≤

−≤ în Nm?-

A t! %! RACORDAREA LINIILOR PARALELE ŞI

NEPARALELE"! Racordarea liniilor paralele )au neparalele )e reali%ea%ă prinintroducerea a doua curbe circulare de )en) contrar cu )au fărăaliniamente între ele8 cu ra%e mari6pe)te 35* m7 şi fără )upraînălţare/i". 2 8 2#.Ace)te racordări )e aplică la !ariante de tra)eu8 la )porirea di)tanţeidintre liniile curente duble şi dintre liniile din )taţii8 la modificări detra)ee8 etc.'! Racordarea a două linii paralele prin două curbe circulare şide )en) contrar8 cu ra%e diferite 6R 1 P R 27 cu aliniament intermediar

6a7 şi fără )uprarainălţare 6/i". 2 7 62

Ha2

≥ 7

Racordările )unt de patru "rade de calitate 8 !aloarea ra%ei curbelorcirculare acceptate depin% nd de !aloarea acceleraţiei tran)!er)alenecompen)ate 6 $γ 7 şi anume<

9 Racordări de calitate foarte bună< 2$ )m358*=γ re%ultă

2HR

2

≥

9 Racordări de calitate bună< *835 m?)2P V$ *855m?)2

2H

R 3H 22

≤≤


31/193

9 Racordări de calitate )ati)făcătoare< *855 m?)2P V$ *8 5m?)2

3HR

583H 22 ≤≤

9 Racordări acceptabile < *8 5 m?)2 V$P *8&5m?)2

583

HR

584

H 22≤≤

C nd !aloarea ra%ei nu )ati)face relaţia584

HR

2

> )e limitea%ă

!ite%a ma0imă la !aloarea H2 485R )au H 2812R !aloarea ra%elorcirculare )tabilită cu relaţiile de mai )u)8 )e referă la curba cu ra%acea mai mică în ca%ul curbelor cu ra%e ine"ale.$! Racordarea linilor paralele cu două curbe circulare de )en)contrar8 cu ra%e diferite 6R 1P R 278 fără aliniament intermediar şi fără)upraînălţare 6/i". 2#7.in punct de !edere "eometric acea)tă racordare e)te un ca%

particular al curbelor cu aliniament intermediar.

Acea)tă racordare are un )in"ur "rad de calitate admiţ ndu9)eo acceleraţie tran)!er)ală necompen)ată.6V$7 mai mică de *835 m?)2

nece)it nd curbe cu ra%e mai mari.


32/193

Ace)te racordări )unt lun"i şi )e recomandă )ă fie folo)ite numai înca%ul cînd di)tanţa dintre liniile paralele e)te mică.#! Racordarea liniilor neparalele con)tituie un ca% particular alracordării liniilor paralele tratîndu9)e )imilar cu ace)tea.%! Halorile ra%elor curbelor circulare pentru "radele de calitate)tabilite în funcţie de !ite%a ma0imă de circulaţie8 e)te dată întabelul &.

A t! *! RACORDAREA DECLIVITĂ9ILOR 8N PROFILUL 8NLUN; AL LINIEI"! Sc-imbarea de decli!itate în profilul în lun" )e racordea%ă printr9un arc de cerc cu ra%a R a cărei !aloare re)pectă relaţia<

2H48*R ≥ în mîn care H e)te !ite%a ma0imă a liniei în Nm?-

'! Haloarea minimă a ra%ei curbelor de racordare a decli!ităţilor pe cocoaşele de triere e)te de 4** m atunci cînd circulă şilocomoti!ele pe cocoaşe de triere şi 3** m cînd circulă numai!a"oane.$! Racordarea decli!ităţilor )e face de re"ulă în aliniamente. n

curba circulară ra%a minimă a racordării e)te de 5*** m. K Ampla)area racordării decli!ităţilor în profil în lun" încurbele de racordare )e admite numai în ca%uri bine @u)tificate şinumai cu aprobarea irecţiei inii şi n)talaţii.#! Racordarea decli!ităţilor )e face în afara aparatelor de cale.i)tanţa de la prima )au ultima @oantă a aparatului de cale p na laracordarea decli!ităţilor trebuie )ă fie de cel puţin 5 m.


33/193

E0ecutarea racordării în profil în lun" în %ona aparatelor de cale )eaprobă în ca%uri bine @u)tificate8 de către irecţia inii şi n)talaţii la propunerea directorului cu ntreţinerea din re"ionala re)pecti!ă.%! Halorile elementelor racordări decli!ităţilor în profilul în lun"al liniei în funcţie de ra%a curbei şi diferenţa dintre decli!ităţi )untdate în tabelul '.

A t! + TOLERAN9E LA NIVEL ŞI POZI9IA CĂll 8N PLAN

A! D)ii"! $oleranţele la ni!elul tran)!er)al pre)cri) al unui fir faţă decelălalt8 at t în aliniament c t şi în curbă )unt<

K1* mm la liniile cu Hma0de cel mult 5* Nm?- cu condiţia ca!ariatia ni!elului în limita ace)tor toleranţe )ă )e facă uniform pedi)tanţă de cel puţin ** ori !aloarea abaterii.

K 5 mm la liniile cu Hma0 mai mare ca 5* Nm?- cu condiţiaca !ariaţia ni!elului în limita ace)tei toleranţe )ă )e facă uniform8 pedi)tanţa de cel puţin 12** ori !aloarea abaterii. Du )e admite în nici un ca% ca ni!elul firuiui e0terior al curbei )ă fie

mai @o) dec t acela al firului interior8 la curbele pre!ă%ute cu)upraînălţări.'! Se admit deni!elări locale în profilul lon"itudinal pe fiecaredin fire p nă la 1* mm cu condiţia ca deni!elarea )ă fie racordată înmod uniform. pe o di)tanţă de cel puţin<

K ** ori !aloarea deni!elării pentru limitele de !ite%ă de 5*Nm?- )au mai mică.

K12** ori !aloarea deni!elării pentru linile cu !ite%a pe)te5* Nm?-.$! n ca%ul deni!elărilor încrucişate8 dacă pe o di)tanţă de 12 m)au mai mică8 după o deni!elare pe un fir urmea%ă o deni!elare pecelălalt fir8 atunci ace)te deni!elări )e totali%ea%ă şi )uma lor în ace)tca% nu trebuie )ă intreacă 5 mm pe 6 liniile cu !ite%a mai mare dec t5* Nm?- şi 1* mm pe liniile cu !ite%a de 5* Nm?- )au mai mică.#! n funcţie de !ite%ele de circulaţie )e admit următoarele !alori

ale tor)ionării căii8 ma)ur ndu9)e pe ba%a de 285 m


34/193

$or)ionarea căii e)te un defect local şi repre%intă diferenţa deni!el tran)!er)al între cele două8 fire ale căii8 mă)urate în două puncte con)ecuti!e aflate la di)tanta 88 ; intre ele8 di)tanţă denumită

ba%ă lon"itudinală de mă)urarea tor)ionării caii.a C/R )e utili%ea%ă în pre)ent ba%a lon"itudinală demă)urarea tor)ionării căii =285m.

Halori ale tor)ionării căii pentru alte ba%e lon"itudinale dema)urare a tor)ionării căii8 mai mari de 285 m )e !or )tabili princercetăti făcute de n)titutul de cercetări şi proiectări te-nolo"ice întran)porturi în colaborare cu irecţia inii şi n)talaţii şi irecţia$racţine şi Ha"oane.

n aliniamente şi curbe fără )upraînălţări8 c nd deni!elăriletran)!er)ale )unt pe acelaşi fir8 !aloarea tor)ionării căii e)te e"ală cudiferenţa dintre cele două deni!elări tran)!er)ale mă)urate la 285 mdi)tanţă c nd deni!elările tran)!er)ale )unt încrucişate 6primadeni!elare tran)!er)ală e)te pe un fir şi cealaltă pe celălalt fir al căii7!aloarea tor)ionării căii8 e)te e"ală cu )uma deni!elărilor tran)!er)alede la capetele ba%ei de mă)urare6285 m7.

n curbele pre!ă%ute cu )upraînălţări at t pe curba circulară c t şi pecurbele de racordare !aloarea tor)ionării căii e)te e"ală cu diferenţadintre )upraînălţările mă)urate în cele două puncte aflate la capetele ba%ei de mă)urare 6di)tantă de 285m intre ele7.%! Racordarea liniei în profil în lun" cu oca%ia lucrărilor la cale pentru !ite%ă mai mare de 4* Nm?- )e face pe lun"ime cel puţine"ală cu <

ma0H-5 =

n care


35/193

= lun"imea racordării în m- = înălţimea de ridicare a liniei ce trebuie racordată în mmHma0 = !ite%a ma0imă de circulaţie în Nm?-

C nd )e circulă cu !ite%a de 4* Nm?- )au mai mică8 lun"imea deracordare trebuie )ă fie< -2**=adică )ă )e a)i"ure o rampă cu înclinarea de cel mult 5 mm?m

B! Tol) a


36/193

l O #* mm8 în curbele fără racordări8 toleranţele la )ă"eţi pre!ă%ute la punctele 1 şi 2 de mai )u) )e reduc la @umătate.#! C nd diferenţa dintre )ă"eţile !ecine depăşeşte cu 1* mm!aloarea toleranţelor de mai )u) prin lucrări de ripare obişnuită curbanu poate fi adu)ă în a08 )e recomandă retra)area ei.Retra)area )e con)ideră de calitate c nd după aplicarea pe terendiferenţa dintre )ă"eţile !ecine e)te mai mică de 1* mm pe liniile cu!ite%a de 1** Nm?- şi mai mică8 şi de 5 mm pe liniile cu !ite%ă maimare de 1** Nm?-.NOTĂ: ă)urarea )ă"eţilor )e face la mi@locul cor%ii de 1* m pentrucurbe cu ra%e de 25* m şi mai mici şi la mi@locul cor%ii de 2* m pentru curbe cu ra%a mai mare de 25* m.Halorile )ă"eţilor 6f7 în curbe circulare 6/i". 2&7 )e calculea%ă cuformula<

R &l

f 2

=

n care<f = )ă"eata la mi@locul cor%ii în ml = lun"imea cor%ii în m8R = ra%a cor%ii în m8- punctele principale ale curbei cu racordări 6/i". 2'7 )ă"eata )ecalculea%ă cu relaţia<

n ARR '

lf

2

=


37/193

n RCR '

lR &

lf

22

−=

n cuprin)ul curbei de racordare 6fi". 3*7 )ă"eata )e calculea%ă cuformula<

R &dl

f 2

=

K iferenţa dintre )ă"eţile teoretice 6d7 !ecine mă)urate din1* în 1* m pe racordare la @umătatea cor%ii de 2* m )e calculea%ă cformula<

R

5*****d =

(i are !alorile în mm


38/193

iferenţa dintre )ă"eţile teoretice !ecine 6d7 mă)urate din 5 în5 m cu coarda de 1* m8 pe racordare )e calculea%ă cu formula<

R

25**d =

(i are !alorile în mm.

A t! ! CONTAŞINE 8N CURBE

"! ontarea de contraşine e)te obli"atorie în toate curbele cura%e )ub 15* m pentru a)i"urarea "-ida@uiui !e-iculelor8 precum şi încurbele cu ra%a de 151K3** m cu )upraînălţări mari 6)upraînălţări ce)e "ă)e)c dea)upra liniei în"roşate din tabelul 2 88Supraînăltareanormală;7 pentru e!itarea pericolului de e)caladarea firului e0teriorla demararea !e-iculelor oprite pe ace)te curbe.


39/193

'! Contraşine )e montea%ă în interiorul căii8 lin"ă firul interiorlă) ndu9)e între feţele laterale !ecine ale ciupercilor şinei şicontraşinei un inter!al liber de 45LS în mm cu o toleranţă de W 5mm8 în care S e)te )upralăr"irea căii în curbe.$! n celelalte curbe cu ra%a mai mare de 15* m )e pot montacontraşine cu aprobarea direcţiei re"ionale în următoarele ca%uri<

K pe porţiunile de linie cu decli!ităţi mari8 K pe porţiuni de linie cu tera)amente in)tabile K în tuneluri

#! Contraşinele !or a!ea feţele )uperioare la acelaşi ni!el )au celmult cu 3* mm mai )u) dec t şina l n"ă care )e află.Ele !or fi prin)e re"lementar de fiecare tra!er)ă.%! Contraşinele )e prelun"e)c în aliniamentele !ecine cu c tem.*! a e0tremitati contraşinele !or fi cotite către interiorul căiireali% ndu9)e la capete un inter!al între ciupercile şinei şi contraşineide cel puţin 11* mm.+! n )paţiul dintre şină şi contraşină )e !a a)i"ura ad ncime decel puţin 3& mm )ub ni!elul )uprafeţei de rulare a şinei.

A t! -! ŞINE SCURTE 8N CURBE! CURBAREA ŞINELOR

"! a e0ecutarea curbelor8 )e !or folo)i pe firul interior şine)curte. Se recomandă folo)irea şinelor )curte de aceeaşi lun"ime şie0cepţional şine de )curtime diferită.'! un"imea şinelor )curte folo)ite pe firul interior al curbei înfuncţie de ra%a curbei şi lun"imile normale ale şinelor )unt pre!ă%uteîn tabelul 1*.$! Dumărul şinelor )curte nece)are pe firul interior al curbelor pe lun"imi de şine )curte pentru un Nm de linie curbă în a0 )unt pre!ă%ute în tabelul 11.#! Atunci c nd nu )unt şine )curte pe lun"imile din tabelul 1* primite de la u%ină )e confecţionea%ă şine )curte pe )antier8 printăierea unui capăt de şină în aşa fel înc t cea dea doua "aură de

ecli)are )ă de!ină prima "aură.


40/193

%! iferenţa de ec-er admi)ă în curbă e)te e"ală cu @umătateadiferenţei dintre lun"imea şinei normale şi a şinei )curte8 fără adepăşi 5* mm.*! Se recomandă ca la e0ecutarea curbelor cu ra%ă de 3** m şimai mică8 şinele )ă fie curbate cu maşina înainte de introducerea lorîn cale.

A t! ".! ROSTURI DE DILATA9IE

No?iu


41/193

ecli)a@e şi pe de altă parte re%i)tenţei opu)e de patul de bala)t ladepla)area în lun"ul căii a tra!er)elor.

n mod )imilar8 dilatarea e)te parţial împiedicată şi la şinelecu prindere directă şi mi0tă dacă e0i)tă un număr )uficient dedi)po%iti!e contra fu"irii şinelor întreţinute continuu în )tare acti!ă.n ace)t ca% depla)area capătului şinei la o anumită !ariaţie detemperatură8 e)te mai mică dec t cea care re%ultă din relaţia )tabilităla punctul 18 în acelaşi timp în)ă ia naştere în şină un efort a0ial e"alcu )uma forţelor ce )e opun dilatării8 re)pecti! contracţiei şinei.#! ,o)ibilitatea depla)ării capătului şinei )e reali%ea%ă încă de lamontarea căii prin a)i"urarea unui ro)t de dilataţie8 a cărui mărimetrebuie )a fie alea)ă a)tfel ca<

K )ă nu pro!oace şocuri puternice la trecerea roţilormaterialului rulant

K )ă permită e0ecutarea lucrărilor la linie şi în timpul !eriifără a )e lua mă)uri re)tricti!e

K )ă nu dea loc la apariţia unor eforturi a0iale periculoa)e pentru )tabilitatea căii8 în ca%ul temperaturilor ridicate )au care )ă producă ruperea buloanelor în ca%ul temperaturilor @oa)e.

Ecartul de temperatură de care )e ţine )eama la )tabilireamărimii ro)turilor de dilataţie pe reţeaua C/R e)te de L *CK3*YC.%! ndiferent de !aloarea )tabilită pentru ro)turile de monta@8 oimportanţă deo)ebită o are menţinerea în e0ploatare a unor ro)turi c tmai uniforme şi deci oprirea fu"irii şinelor prin )t n"erea prinderilorşi montarea di)po%iti!elor contra fu"irii şinelor8 la liniile con)truitecu şine a! nd prinderea directă ori mi0tă.A! Ro tul ) &o


42/193

a şinele cu prindere directă )au mi0tă 6A7 !aloarea ro)tuluide monta@ )9a )tabilit urmărindu9)e libera dilatare p nd la L *YC8 înafară de ro)turile la şinele de 3* m lun"ime8 deoarece pentru ecartulde temperatură admi) la C/R8 libera dilatare )e poate aplica la şinelecu lun"imea p nă la 2*82 m8 condiţionată de ro)tul ma0imcon)tructi!.

a şinele cu prindere indirectă 6J7 !aloarea ro)tului demonta@ )9a )tabilit ţin ndu9)e )eama de împiedicarea dilatărilordatorită frecărilor ce )e produc în ecli)a@ şi a re%i)tenţei opu)e de patul de bala)t la depla)area în lun"ul căii8 a tra!er)elor.

a montare nu )e admit toleranţe în plu) )au minu) faţă dero)tul de monta@ )tabilit.

,entru alte )ituaţii dec t cele din tabelul 128 mărimearo)turilor )e )tabileşte de către irecţia linii şi in)talaţii.'! ărimea ro)tului de dilataţie dintre două aparate de calecon)ecuti!e e)te core)pun%ătoare tipului şi lun"imii contraacului celmai lun".$! ărimea ro)tului de dilataţie dintr9un aparat de cale şi panoulde protecţie e)te core)pun%ătoare lun"imii panoului.

#! ărimea ro)turilor de dilataţie din cuprin)ul unui aparat decale )e indică în planul de montare şi de po%are al ace)tuia.%! n tunelurile lun"i )e la)ă K în mod uniform şi indiferent detemperatura din momentul montării un ro)t de dilataţie de 2 mm8încep nd cu depărtarea de 5* m de la intrarea în tunel.*! a @oantele i%olante8 nelipite8 mărimea ro)tului e)te cea pre!ă%ută pentru ro)turile normale8 )porită cu "ro)imea plăcii dei%olare. Sporul nu !a depăşi 5 mm.+! a calea fără @oante8 ro)turile nece)are )e )tabile)c prinin)trucţia pentru con)trucţia şi intreţinerea căii fără @oante.B! Ro tu i < ) ploata )"! atorită împiedicării parţiale a dilatării )au contracţiei şinei)ub efectul frecărilor în ecli)a@ şi la prinderi8 re)pecti! datorităre%i)tenţei opu)ă de bala)t în ca%ul prinderilor puternice8 mărirmearo)tului în e0ploatare8 la o temperatură dată8 poate fi mai mare )au

mai mică dec t ro)tul de monta@8 core)pun%ător acelei temperaturi.


43/193

Hariaţia mărimii ro)turilor e)te determinată de a)emenea dealternanţa dilatărilor şi contracţiilor şinelor )ub influenţa !ariaţilor detemperatură8 ca şi de eforturile lon"itudinale tran)mi)e de roţilematerialului rulant îndeo)ebi în rampe8 în %onele de demara@ şi defr nare8 precum şi de alte fenomene.'! Ro)turile trebuie )ă fie c t mai uniforme ca mărime. Haloarealor nu trebuie )ă difere de ro)turile de monta@ core)pun%ătoaretemperaturi la care )9a făcut mă)urătoarea cu mai mult de<

K şine cu prindere directă )au mi0tă 6A7<L & mm şi 9 2 mm la şinele cu lun"ime mai mică de 15 mL mm şi 9 2 mm la şinele cu lun"imea e"ală cu 15 mL 4 mm şi 9 2 mm la şinele cu lun"imea mai mare de 15 m

K şine cu prinderea indirectă )au altfel de prinderi dar cudi)po%iti!e contra fu"irii în )tare acti!ă 6J7<L mm şi 9 1 mm la şinele cu lun"imea e"ală cu 15mL 4 mm şi 9 1 mm la şinele cu lun"imea mai mare de 15 m.C! V) i i1a )a o tu ilo"! Ro)turile )e mă)oară anual p nă la 31 martie de către şefuldi)trictului de linii în %ilele cu temperatura c t mai con)tantă8 de

preferinţă cu cer acoperit8 c nd temperature şinei e)te cuprin)ă între*YC şi 2*YC.,entru mă)urare )e utili%ea%ă o pană metalică "radată în mm8

caro )e introduce lateral în ro)t8 în !ederea e!itării infuenţei ba!urilor.

n locul penei de mă)urare )e poate folo)i un di)po%it!înre"i)trator aprobat de irecţia inii şi n)talaţii.'! Herificarea ro)turilor )e efectuea%ă şi înaintea e0ecutăriilucrărilor8 care pot )lăbi )tabilitatea şiniei8 conform punctului E.1.$! ă)urătorile )e e0ecută de re"ulă pe )ectoare de cel mult 2*de @oante şi 3** m lun"ime de cale.

Se începe obli"atoriu un nou )ector de mă)urare înurmătoarele ca%uri<

K în puncte fi0e cu aparate de cale8 poduri metalice8 trecerila ni!el )au alte )ituaţii în care e)te împiedicată depla)area în lun" a

şinelor.


44/193

K în punctele unde )e trece de la o prindere indirectă la o prindere directă )au mi0tă

K în punctele unde )e trece de la o lun"ime de şină la altălun"ime.#! Re%ultatul mă)urătorii )e înre"i)trea%ă pe foaie de ma)urare aro)turilor conform modelului din Ane0a 1 unde )e notea%ă şitemperatura şinelor8 mă)ur nd cu termometrul de şină at t la începutc t şi pe întrea"a durată a operaţiei.

,entru completarea corectă a rubricilor8 )e !or re)pecta cu)tricteţe indicaţiile date pe formular.%! /oile de mă)urare a ro)turilor )e completea%ă în douăe0emplare din care un e0emplar )e pă)trea%ă la di)trict iar celălalte0emplar la )ecţia de întreţinere8 îndo)ariate în ordinea liniilor şi aNilometra@ului în mape )peciale. ,ă)trarea în e!idenţa a foilor demă)urare a ro)turilor e)te obli"atorie pentru o perioadă de minimumtrei ani.a fel )e !or pă)tra şi foile de mă)urare a ro)turilor întocmite dupăe0ecutarea lucrărilor de rectificare a ro)turilor de dilataţie8 re)pecti!tra"erea @oantelor la ec-er.

a prelucrarea de către di)trict a unei porţiuni de linie nouă8 ori aunei porţiuni de linie la care )9au e0ecutat lucrări de reparaţii capitaleori periodice8 e)te obli"atorie mă)urarea ro)turilor de dilataţie8re)pecti! completarea şi îndo)arierea foilor de mă)urare a ro)turilorconform normelor arătate.*! ,entru o corectă interpretare a re%ultatului mă)urătorilor în!ederea întocmirii unui plan @udicio) de lucru pentru readucerearo)turilor la dimen)iuni normale8 )e procedea%ă în felul următor<

K )e în)umea%ă mărimile ro)turilor mă)urate pe )ectorulre)pecti!

K )e împarte acea)tă )umă la numărul ro)turilor mă)urate8afl ndu9)e mărimea medie a ro)turilor şi )e în)crie )ub cifra carerepre%intă )uma ro)turilor

K )ub mărimea medie a ro)turilor )e în)crie mărimeanormală a ro)turilor de monta@ core)pun%ător temperaturii la care )9a

făcut mă)urarea ro)turilor


45/193

K )e compară mărimea medie a ro)turilor mă)urate precumşi mărimea fiecărui ro)t în parte cu mărimea normală a ro)tului demonta@ şi )e încercuie)c !alorile care depăşe)c toleranţele indicate la punctul J 2.+! ,e ba%a comparării mărimii ro)turilor mă)urate cu ro)turilede monta@ pre!ă%ute în tabelul 12 )e )tabileşte dacă )unt nece)arelucrări de re"ulari%are a ro)turilor.

n cadrul !erificării anuale de primă!ară8 acea)ta )e !a face înmodul următor

K dacă rnărimea medie a ro)turilor mă)urate nu )eîncadrea%ă în toleranţele admi)e8 trebuie e0ecutate lucrări dere"ulari%are8 prin care fiecare ro)t în parte şi implicit8 ro)tul mediu8)ă fie adu)e în toleranţe

K dacă mărimea medie a ro)turilor mă)urate )e încadrea%ă întoleranţele admi)e şi nu.mai anumite ro)turi )e "ă)e)c în afara ace)tortoleranţe8 trebuie e0ecutate lucrări pentru readucerea ace)tor dinurmă în cadrul toleranţelor

K dacă at t mărimea medie a ro)turilor mă)urate c t şi afiecărui ro)t în parte )e află în cadrul toleranţelor nu )unt nece)are

lucrări de re"ulari%are.Iona pe care !or fi modificate ro)turile !a fi încadrată înfoaia de mă)urare a ro)turilor8 cu un c-enar colorat.

D! E )1uta )a lu1> ilo ) )Gula i@a ) a o tu ilo"! ucrările )tabilite ca nece)are de e0ecutat8 în urma!erificărilor anuale indicate la punctul C )e e0ecută p nă la data de15 aprilie a anului re)pecti!.

,e porţiunile de linie unde )e e0ecută reparaţia periodică )aucapitală a liniei înainte de 15 aprilie8 operaţia de re"ulari%are aro)turilor )e include în ace)te lucrări.'! ,rin lucrările de re"ulari%are în urma !erificării anuale8ro)turile )e aduc de re"ulă la o mărime uniformă apropiată demărimea medie a ro)tunilor mă)urate pe )ectorul re)pecti!.

n ca%ul reparaţiei periodice )au capitale a liniilor8 precum şiîn ca%urile indicate la punctul E2 din pre%entele in)trucţiuni8 ro)turile

)e aduc la !alorile pre!ă%ute în tabelul 12 6ro)turi de monta@7.


46/193

$! Readucerea ro)turilor în tolerante8 pe )ectoarele unde ro)tulmediu depăşe)te toleranţele admi)e8 nu e)te po)ibilă numai prin)impla depla)are în lun" a şinelor. n acea)tă )ituaţie )e !a procedaa)tfel<

K dacă )ectorul re)pecti! e)te măr"init de puncte fi0e8 careimpiedică compen)ări de ro)turi cu )ectoarele adiacente8 )e !orintroduce şine mai lun"i )au mai )curte pentru a compen)a diferenţadintre )uma ro)turilor mă)urate şi )uma ro)turilor de monta@

K dacă nu e0i)tă puncte fi0e de delimitare între )ectoare8 )e!a căuta în primul r nd compen)area ro)turilor cu ale )ectoareloradiacente şi )e !a recur"e în ultimă in)tanţă la înlocuirea unor şine cualtele de lun"ime diferită8 dacă compen)area ar trebui efectuată pedi)tanţa a mai mult de circa două )ectoare.#! acă în urma )lăbirii di)po%iti!elor de prindere )e modificămărimea ro)turilor datorită ten)iunilor care au fo)t în şine8 )eefectuea%ă o nouă mă)urare pe ba%a căreia )e )tabile)c lucrările dee0ecutat.%! Sen)ul în care trebuie depla)ate şinele şi mărimile ace)tordepla)ări )e )tabile)c mai uşor şi mai preci) prin :dia"rama

ro)turilor; întocmită conform modelului din Ane0a 2.ntocmirea ace)tei dia"rame e)te obli"atorie ori de c te orilucrările )e e0tind pe o lun"ime mai mare dec t a unui )ector dernă)urare.

n dia"ramă )e notea%ă pe ori%ontală 6ab)ci)ă7 numărul @oantelor8 iar pe !erticală 6ordonată7 mărimea cumulată a ro)turilor.

nindu9)e punctele care repre%intă mărimea cumulată aro)turilor mă)urate8 )e obţine o linie fr ntă K linia ro)turilormă)urate.

acă pe aceeaşi dia"ramă )e uneşte printr9o linie dreaptă punctul * cu ultimul punct al liniei ro)turilor mă)urate8 )e obţine liniamărimii cumulate a mediei ro)turilor8 care )e inter)ectea%ă în unele puncte cu linia fr ntă a ro)turilor mă)urate.

n ca%ul c nd prin re"ulari%area ro)turilor )e urmăreşte numaiuniformi%area8 adică aducerea lor la mărimea medie a ro)turilor

mă)urate pe )ectorul re)pecti!8 )en)ul de depla)are a şinelor )e


47/193

)tabileşte în funcţie de po%iţia relati!ă a liniei ro)turilor mă)urate şiliniei mediei ro)turilor.

n ca%ul c nd )e urmăreşte aducerea ro)turilor la mărimearo)turilor de monta@ pre!ă%ute în tabelul 12 )e con)truieşte o liniedreaptă repre%entînd mărimea cumulată a ace)tora şi comparaţtia )eface între acea)tă linie şi linia fr ntă a ro)turilor mă)urate.

n ambele )ituaţii depla)area şinelor trebuie făcută în )en)ulnumerotării @oantelor8 dacă linia fr ntă a ro)turilor mă)urate )e află)ub linia dreaptă şi în )en) contrar8 dacă linia fr ntă )e află dea)upraliniei drepte.*! ucrările )e pot e0ecuta fără întreruperea continuităţii firuluiîn care ca% )e )pune că )e e0ecută 88rectificarea ro)turilor de dilataţie;dar c nd e)te nece)ară întreruperea continuităţii firului de @oantă )eo)puneo că )e e0ecută 88aducerea @oantelor la ec-er;.

epla)area în lun" a firelor )e poate e0ecuta cu di)po%iti!e-idraulice.

E)te inter%i)ă utili%area di)po%iti!elor cu şoc c ndtemperatura şineilor e)te mai mică de L5YC.+! Rectificarea ro)turilor de dilataţie )e compun din următoarele

operatii


48/193

9 introducerea plăcuţelor de dilataţie9 )tr n"erea buloanelor de la @oantă9 mane!rarea tra!er)elor de la @oante şi a tra!er)elor

a@utătoare de la po%ă8 rectificarea ecartamentului şi burareatra!er)elor9 completarea şi profilarea pri)mei de bala)t şi compactarea bala)tului

9 )tr n"erea prinderilor şinei de placă8 re)pecti! de tra!er)ă9 montarea di)po%iti!elor contra fu"irii şinelor )au depla)area

celor ela)tice9 ecli)area @oantelor de)făcute9 )coaterea plăcuţelor de dilataţie.

-! upă terminarea lucrărilor8 )e mă)oară ro)turile reali%ate şire%ultatele )e în)criu în foaia de mă)urare.

a e0ecutarea lucrărilor )e !a ţine )eama de diferenţa detemperatură fată de %iua c nd )9a e0ecuatat mă)urătoarea.".! Se pot depla)a în lun"ul căii tron)oane de 394 şine şima0imum '* m lun"ime.

n timpul depla)ării şinelor8 pentru a le opri în di)tanţa

nece)ară reali%ării unui ro)t de o anumită mărime8 )e folo)e)c plăcuţede dilataţie8 cu "ro)imi de 191* mm pentru ro)turi mai mari de 1*mm )o combină două plăcuţe.

$recerea trenurilor pe)te @oantele unde linia )9a întrerupt )e permite cu re)tricţie de !ite%ă8numai după ce @oantele au fo)t ecli)ateiar în "olul răma) pro!i%oriu )9au introdu) şi ecli)at cuponaşe de şinăde acelaşi tip8 în)ă8 cu talpa tăiată şi cu "ăuri prelun"ite8 pentru a )e putea introduce buloanele de ecli)are8 a! nd lun"imi de5*8#*8'*811*813*814* şi 1#* mm.

+olul ma0im admi) e)te de 1#5 mm în ca%ul c nd re%ultă un"ol mai mare8 tron)onul depla)at )e fracţionea%ă8 a)tfel ca )ă nue0i)te "oluri mai mari de 1#5 mm.

n Ane0a 3 )unt repre%entate plăcuţele de dilatare şicuponaşele.""! ucrările )e e0ecută cu înc-idere de linie de re"ulă în

fere)trele e0i)tente între trenuri. $recerea trenurilor în timpul


49/193

pro"ramului de lucru )e poate face cu reducerea !ite%ei p nă la 15Nm?- şi cu mă)urile arătate. a terminarea %ilei de lucru8 linia trebuiecon)olidată a)tfel ca )ă permită circulaţia cu !ite%ă normală.

E! M> u i p )=) ii lu1 > ilo )li


50/193

K riparea liniei.#! n toate ca%urile la e0ecutarea lucrărilor de linie )e !orre)pecta mă)urile de )i"uranţă pre!ă%ute în ane0a 3 din n)trucţia31#.%! ,re!ederile pre%entelor in)trucţiuni nu )e aplică în ca%ulmaşinilor "rele de lucrat calea. odul de lucru la linie cu a)tfel demaşini )e )tabileşte de către irecţia inii şi n)talaţii prinin)trucţiuni )peciale.*! n perioadele cu călduri e0ce)i!e8 c nd temperatura tinde )ădepăşea)că limitele )tabilite la punctul E28 p nă la care )e permitee0ecutarea lucrărilor8 re)pecti! *YC şi 55YC8 şeful de ec-ipă8me)eriaşii de cale şi re!i%orii de cale !or efectua re!i%ia continuă aliniei8 în )copul depi)tăril oricărui început de deformare a căii. n plan ori%ontal )au !ertical. n momentul c nd ob)er!ă un început dedeformare8 a"entul re)pecti! e)te obli"at )a ia mă)uri de oprire acirculaţiei şi )ă anunţe pe şeful de ec-ipă )au pe pic-er pentru luareamă)urilor ce )e impun.

n cadrul ace)tor re!i%ii8 ca şi în ca%ul re!i%iilor %ilnice făcutede re!i%orii de cale8 )e !a da o atenţie )porită porţiunilor de linie cu

fu"iri de şine )au cu tera)amente ta)abile8 %onelor de fr nare laintrarea în )taţii8 %onelor de puncte fi0e cum )unt aparatele de cale8 pa)a@elor de ni!el şi altele8 porţiunilor de cale de la piciorul pantelora)pre8 curbelor cu ra%ă mică8 porţiunilor de linie pe care )9au e0ecutalucrări de întreţinere )au reparaţii8 în ultimele )ăptăm ni.

n ca% de nece)itate )e !a or"ani%a o )upra!e"-ere )pecială a porţiunii periclitate şi e!entual )e !a introduce o re)tricţie de !ite%ă p nă la eliminarea pericolului.

F! M> u i ) a iGu a ) 1o


51/193

K menţinerea completă şi în bună )tare a plăcuţelor de lemn)au alt material dintre talpa şinei şi placa metalică8 la prinderileunde )e folo)e)c a)tfel de plăcuţe

K completarea şi compactarea bala)tului între tra!er)eSe !a pune un deo)ebit accent pe reali%area acce)tormă)urători în )pecial în rampe8 în %onele de fr nare şi demara@8 p

liniile unde circulaţia )e face într9un )in"ur )en) şi în "eneraloriunde unde )e con)tată tendinţe de fu"ire a şinelor.

'! ,entru fiecare )ector de cale trebuie )ă e0i)te odia"ramă a aşe%ării di)po%iti!elor contra fu"irii căii8întocmită de şeful )ecţiei de întreţinere8 conform di)po%iţiilorîn !i"oare şi difu%ată pînă la ni!elul şefului de ec-ipă.$! ontarea8 di)po%iti!elor contra fu"irii şinelor )e !areali%a inte"ral8 conform dia"ramei8 în cadrul reparaţiilor periodice şi capitale de linii înlocuirea celor )lăbite )aucă%ute8 ca şi aducerea în po%iţie corectă a celor depla)ate8 )e!a efectua în cadrul lucrărilor de întreţinere curentă8 acea)tacon)tituind şi o )arcină de )er!iciu a re!i%orilor de cale.#! (inele cu prindere directă )au mi0tă8 cu lun"imea mai

mare de 2* m8 la care conform punctului A8 ro)tul )e înc-ide lao temperatură mai mică de *YC8 !or fi pre!ă%ute obli"atoriu pe toate di)tanţele cu di)po%iti!e contra fu"irii şinelor în )tareacti!ă. a liniile noi ace)tea )e !or reali%a încă de lacon)truirea liniei8 mont ndu9)e di)po%iti!e contra fu"irii lacel puţin 3*[ din numărul tra!er)elor de pe fiecare panou.%! e re"ulă la şina tip 45 )e !or folo)i numai di)po%iti!eela)tice8 la şinele de tip 4* şi mai mic )e admite menţinereaşi folo)irea altor di)po%iti!e contra fu"irii şinelor 6ecli)eintermediare8 etc7.

A t ""! TRECERI LA NIVEL"! Tre erile la ni!el )e amena@ea%ă la inter)ecţia căiiferate cu o cale rutieră )au trecere pentru pietoni în )copula)i"urării de)făşurării traficului rutier şi pietonal pe)te caleaferată în condiţiuni de )i"uranţă.


52/193

'! Ampla%area tre erilor la ni!el"'!"! n"-iul de inter)ecţie la trecerile la ni!el din a0a

căii ferate şi a0a drumului trebuie )ă fie c t mai apropiat de'*Y.

n"-iul minim e)te de 25 "rade pentru lucrări noi şi 3*"rade pentru trecerile la ni!el e0i)tente.' ! ' ! Du )e admit treceri la ni!el pe)te aparatele de cale.

i)tanţa de la prima )au ultima @oantă a aparatului de cale şicapătul trecerii la ni!el trebuie )ă fie de cel puţin 5 m. n)ituaţii )peciale directorul cu întreţinerea poate aproba8 dela ca% la ca%8 amena@area trecerii la ni!el din .corpulaparatului de cale8 în %ona şinelor de le"ătură cu condiţia cadi)tanţa de la capătul trecerii la ni!el pînă la @oantă )ă fie deminim 2 m.

'!$! Du )e admit treceri la ni!el pe)te liniile de "arare din)taţiile de cale ferată.

'!#! Du )e admit treceri la ni!el pe)te mai mult de 3 liniide cale ferată. Situaţiile e0i)tente )e !or elimina.8 lu ndu9)emă)uri de de)fiinţare a lor )au crearea de condiţii pentru

mutarea pe un alt ampla)ament.'!%! Du )e admit treceri la ni!el pentru circulaţiatram!aielor )au troleibu%elor la inter)ecţia căii rutiere cu liniielectrificate )au prin )taţiile de cale ferată.

' !* ! Se !or e!ita pe c t po)ibil trecerile la ni!el îndreptulcurbelor de cale ferată )upraînălţate.

$! Con%tru ţia tre erilor la ni!el $ !" ! Con)trucţia trecerilor la ni!el )e reali%ea%ă fieîn )i)temul cla)ic cu contraşine iar partea caro)abilă din pa!a@8a)falt )au platela@ de lemn8 fie cu elemente prefabricateomolo"ate şi aprobate de irecţia inii şi n)talaţii.

$! '! Du )e admit @oante în cuprin)ul trecerii la ni!el.i)tanţa de la capătul trecerii la ni!el p nă la prima @oantă

e)te de minim 2 m.$!$!e re"ulă8 înainte şi după trecerea la ni!el )e


53/193

recomandă ca drumul )ă fie în aliniament pe o di)tanţă de2* m de la şina cea mai apropiată iar pe o lun"ime de 3* mde o parte şi alta8 )uprafaţa caro)abilă trebuie )ă fiemoderni%ată 6pa!a@8 a)falt7.

$!#!e re"ulă8 pe o lun"ime de 25 m de o parte şi alta aa0ei liniei ferate8 decli!itatea drumului )au )tră%ii .moderni%ate!a fi de ma0imum 185[ şi de ma0imum 2[ pe celelaltedrumuri şi )tră%i.

$!%! a trecerile la ni!el ale liniilor duble )au multiple toa teşinele în )ecţiune lon"itudinală a drumului trebuie )ă )e"ă)ea)că în acelaşi plan. acă ace)t lucru nu e)te po)ibil 6la

)upraînălţări mari ale căii7 atunci şinele în!ecinate a c te douălinii trebuie )ă f ie adu)e la acelaşi ni!el.$!*! ăr"imea @"-eabului între şină şi contraşină în

)i)temul cla)ic şi re)pecti! între şină şi muc-ia dalei prefabricate e)te de # mm în aliniament şi curbe cu ra%a maimare de 35* m în curba cu ra%a de 35* m şi mai mică lalăr"imea @"-eabului de # mm8 pe ambele fire )e adau"ă)upralăr"irea pre)cri)ă în curbă.

a ace)te lăr"imi )e admite o toleranţă de 1* mm în plu)şi 3 mm în minu)8 cu condiţia ca lăr"imea @"-iabului )ă nudepăşea)că 1** mm. a capete8 lăr"imea minimă a @"-iabului!a fi de 11* mm.

$!+!Adîncimea @"-iabului între şină şi contraşină trebuie8)ă fie de minimum 3& mm.

$! ! ontarea contraşinelor la trecerile la ni!el pentru!e-icule rutiere )e face de re"ulă cu pene metalice.

$!-!Contraşina !a fi fi0ată de fiecare tra!er)ă cuelementele de prindere complete8 core)pun%ător tipului deşină re)pecti!.#! Vizibilitatea la tre erile la ni!el

#!"!Se con)ideră a)i"urată8 dacă îndeplineşte condiţiile deob)er!are în %ona ele !i%ibilitate8 a)tfel ca orice participant lacirculaţia rutieră )ă poată opri )i"ur în faţa trecerii la ni!el8înaintea )o)irii trenului.


54/193

#!'! Iona de !i%ibilitate e)te formată din patru triun"-iuride !i%ibilitate 6 AJ7 K /i". 31. 6S$AS 1244?1K&47.

$riun"-iurile de !i%ibilitate )unt determinate de< K A0a drumului A K A K A0a căii ferate K

K inia de !i%ibilitate care uneşte două puncte A şi Jaflate pe a0a drumului şi re)pecti! pe a0a căii ferate8 denumite puncte !i%uale limită.

,o%iţia punctului !i%ual limită pe a0a drumului 6AKA7re)pecti! di)tanţa A are următoarele !alori<

K 5* m pentru drumurile şi )tră%ile de cla)a te-nică K 25 m pentru drumurile şi )tră%ile de cla)a H şi H

te-nică K 4 m pentru drumurile pe care circulă numai pietoni.

acă la trecerea la ni!el e0i)tă un canton care împiedică!i%ibilitatea8 di)tanţa A e)te )porită cu di)tanţa care e0i)tăîntre a0a căii ferate şi punctul de pe drum aflat la ni!elulfaţadei cantonului8 opu)ă liniei ferate.

,o%iţia punctului !i%ual pe a0a căii ferate8 re)pecti!di)tanţa J în m pentru o trecere la ni!el pe cale )implă8 cu


55/193

un"-iul de inter)ecţie de *YK'*Y8 e)te determinată în funcţiede !ite%a ma0imă a trenului(0 t în Nm?-7 şi anume<

K O = 3830 t pentru drumurile şi )tră%ile de cla)a te-nică

K O = 5850 t pentru drumurile şi )tră%ile de cla)a H şiH te-nică

K O = 10 t pentru drumurile pe care circulă numai pietoni.

,entru fiecare linie de cale ferată în plu)8 di)tanţa J )ema@orea%ă cu !alorile<

K *820 t pentru drumurile şi )tră%ile de cla)a te-nică K *8&0 t pentru drumurile şi )tră%ile de cla)a H şi Hte-nică.n ca%ul trecerilor la ni!el cu un"-iul de inter)ecţie mai

mic de *o8 pentru fiecare 5Y în minu)8 di)tanţa )e măreşte cuo di)tanţă )uplimentară = *810 t "

#!$! Condiţiile de ob)er!are în interiorul %onei de!i%ibilitate8 )unt a)i"urate8 dacă în interiorul ace)tei %one nu

)unt ob)tacole care )ă împiedice ob)er!area directă de pe drum pe di)tanţa A8 a căii ferate pe di)tanţaO 2 de la înălţimea deminimum 1 m dea)upra ni!elului )uperior al părţii caro)abile adrumului )au )tră%ii.%! Cate&oria tre erilor la ni!el

%!"! $recerile la ni!el )e cla)ifică în funcţie de modul încare )e reali%ea%ă a)i"urarea circulaţiei fero!iare şi rutiere întrei cate"orii şi anume<

K treceri la ni!el cu bariere )au )emibariere cu in)talaţiiautomate )au neautomate de )emnali%are( )3

K treceri la ni!el cu in)talaţii automate de )emnali%are aapropierii trenului8 fără bariere(SAT)3

K treceri la ni!el numai cu indicatoare pentru circulaţiarutieră 6 CR7.

%!'!Cate"oria trecerii la ni!el )e )tabileşte în S$AS 1244?

1K&4 în funcţie de inten)itatea traficului fero!iar8 !ite%ama0imă de circulaţie a trenurilor şi de cla)a te-nică a


56/193

drumului 8)au )tră%ii.%!$!$recerile la ni!el cu bariere )au cu )emibariere cu

in)talaţii de )emnali%are automată( ) precum şi trecerile lani!el cu )emnali%are automată a apropierii trenului )e pre!ăd pe liniile cu bloc de linie automat şi în )taţiile centrali%ateeletrodinamic.

%!#!,o%iţia normală a barierelor la trecerile la ni!el cucirculaţie diri@ată e)te cea de)c-i)ă. Re"ionala de căi ferate poate aproba8 în anumite ca%uri ca po%iţia normală a barierelor )ă fie cea de)c-i)ă.

%!%!/uncţionarea barierelor şi )emibarierelor cu in)talaţiide )emnali%are neautomată !a fi a)i"urată de a"enţi in)truiţişi autori%aţi.

%!*. Re"ionala de cale ferată8 în funcţie de )ituaţia locală poate aproba de la ca% la ca% dublarea cu a"enţi a barierei )au)emibarierei cu in)talaţie automată de )emnali%are.*! #nfiinţarea tre erilor la" ni!el

*!"!$recerile la ni!el trebuie )ă aibă a)i"urată !i%ibilitateaconform punctului 4 de mai )u).

*!'! nter)ecţiile cu calea ferată a drumurilor naţionale c tşi a celorlalte drumuri )au )tră%i de cla)ă te-nică şi )e!or pre!edea de re"ulă ca treceri deni!elate.

*!$! nfiinţarea de noi treceri la ni!el precum şimodificarea )au mutarea trecerilor la ni!el e0i)tente )e facecu condiţia a)i"urării !i%ibilităţii cu acordul re"ionalei de căiferate8 a or"anului care admini)trea%ă calea rutieră re)pecti!ă şi

a unităţilor de poliţie care ră)pund de )i"uranţa circulaţieirutiere.*!#! e)fiinţarea trecerilor la ni!el )e face cu acordul

re"ionalei de cale ferată8 a or"anului care admini)trea%ăcalea rutieră re)pecti!ă şi a unităţilor de poliţie careră)pund de )i"uranţa circulaţiei.

*!%!$recerile la ni!el e0i)tente )e !or menţine numai cucondiţia a)i"urării !i%ibilităţii. n ca% că nu )e pot a)i"uracondiţii de !i%ibilitate )e !or lua următoarele mă)uri


57/193

a K mutarea trecerii la ni!el pe un alt ampla)ament cu!i%ibilitatea a)i"urată

b K de)fiinţarea trecerii la ni!el cu abaterea circulaţieirutiere pe altă trecere la ni!el apropiată8 cu !i%ibilitateaa)i"urată8 a! nd bariera pă%ită

c K în ca% că nu )e pot a)i"ura )oluţiile de la punctelea şi ' de mai )u) )e !a in)tala pa%ă cu a"enţi in)truiţi şiautori%aţi.

+! Semnali$area tre erilor ia ni!el +!"! ndicatoarele şi in)talaţiile de )emnali%are a circulaţiei

de la trecerile la ni!el au )copul de a pre!eni pe conducătorulde !e-icule care circulă pe calea ferată )au pe drumuri şi )tră%i precum şi pe pietoni8 că )e apropie de o trecere la ni!el.

+!'! ndicatoarele pentru circulaţia fero!iară )unt )t lpii defluier care )e plantea%ă pe partea dreaptă a căii ferate la 1***m şi 3** m de trecerea la ni!el.

+!$!ndicatoarele pentru circulaţia rutieră care cad în

)arcina or"anelor de întreţinere a căii )unt< K la trecerile la ni!el cu bariere manuale )au mecaniceneintrodu)e în bloc< barierele

K la trecerile la ni!el nepă%ite< indicatoarele în cruce+!#!a trecerile la ni!el )e !or monta parapete pentru

diri@area circulaţiei rutiere pe trecerea la ni!el.+!%!,entru a)i"urarea participanţilor la traficul rutier

împotri!a electrocutării8 pe trecerile la ni!el de pe liniileelectrificate8 pe drum )au )trada care )e inter)ectea%ă cucalea ferată )e !or monta obli"atoriu înaintea trecerii la ni!el8 porţi de "abarit de către )ecţiile /$E.

+!*! $recerile8la ni!el cu bariere )au )emibariere !or fidotate cu bariere mobile de re%er!ă ce )e !or folo)i pentru a)i"u9rarea trecerii la ni!el c nd bariera )au )emibariera automată

)au neautomată )e defectea%ă.


58/193

A t! "'! ;ABARITE"! +abaritul de liberă trecere e)te conturul "eometrictran)!er)al limită8 în plan !ertical perpendicular pe a0alon"itudinală a căii8 în interiorul căruia8 afară de materialulrulant8 nu )e admite )ă pătrundă nici o parte a con)trucţiilor6poduri8 tuneluri8 pa)a@e )uperioare8 pa)arele8 etc.7 )auin)talaţiilor fi0e şi nici materiale )au obiecte depo%itate de9alun"ul liniei curente )au în )taţii. /ac e0cepţie in)talaţiilecare în timpul funcţionării acţionea%ă direct a)upramaterialului rulant ca fr nele de cale8 in)talaţiile liniei decontact8 braţul coloanelor -idraulice8 ele!atoarele de cărbuni etc8cu condiţia ca ace)tea )ă fie a)tfel ampla)ate înc t în )tare derepau) )ă nu !ină în contact cu acele elemente ale materialuluirulant a)upra cărora8 acţionea%ă în timpul funcţionării.'! imen)iunile "abaritului de liberă trecere pentrucon)trucţii şi in)talaţii e0i)tente8 !alabil în aliniamente şicurbe cu ra%a de 35* m şi mai mare )unt date în planşa 1.$! imen)iunile "abaritului de liberă trecere pentrucon)trucţii şi in)talaţii e0i)tente ampla)ate în curbe cu ra%a )ub35* m )e )pore)c prin adău"irea la "abaritul din aliniament şicurbe cu ra%a de 35* m şi mai mari K ,lanşa 1 K pe toatăînălţimea ace)tuia8 de o parte şi de alta a a0ei liniei ferate aurmătoarelor )poruri<

a K în curbe fără )upraînălţare< K )pre e0terior )porulS e din tabelul 13 K )pre interior< )upralăr"irea S şi )porulS i din

tabelul 13 b K în curbe cu )upraînălţări< K )pre e0terior )porulS e din tabelul 13 K )pre interior K )upralăr"irea S din tabelul 13 plu)

)porul S i din tabelul 14 în funcţie de ra%a curbeişi înălţimea 4 faţă de ni!elul )uprafeţei de rulareal şinei.


59/193

#! imen)iunile "abaritului de liberă trecere pentru liniinoi !alabile în aliniament şi curbe cu ra%e mai mari de 4*** m)unt următoarele<

K "abarit pentru lucrări de artă şi alte con)trucţii K ,lanşa 2 K "abarit pentru elemente ale in)talaţiilorC5 K ,lanşa 3 K "abarit pentru tuneluri K ,lanşa 4.

%! imen)iunile "abaritului de liberă trecere pentru liniinoi ampla)ate în curbe cu ra%e de 4*** )au mai mici )e )pore)c prin adău"area la "abaritul din aliniament şi curbe cu ra%e de4*** m 6,lanşele 28 38 47 pe toată înălţimea ace)tora8 de o parte

şi alta a a0ei liniei ferate a următoarelor )poruri


60/193

@u)tificate8 la minimum 485* m cu aprobarea conduceriidepartamentului căilor ferate.-! n )taţiile şi tria@ele noi8 recon)truite8 )i)temati%ateşi )poriri de capacitate8 în aliniamente şi curbe cu ra%e maimari de 4** m di)tanţa normală dintre linii e)te de 58** miar între "rupele de K& linii din )taţiile mari de 85* m.

Ace)te di)tanţe pot fi redu)e în ca%uri bine @u)tificate cuaprobarea conducerii epartamentului căilor ferate la 485* mîntre linii şi la 58** m între "rupe de K& linii în )taţiile mari.".! ntre a0ele liniilor de)tinate tran)bordării mărfurilor din!a"on în !a"on în aliniament8 di)tanţa minimă e)te de38 * m.""! i)tanţa dintre a0ele liniilor din depouri8 ateliere8remi%e8 din incinta u%inelor şi porturilor e)te de minimum485* m."'! i)tanţa dintre a0ele liniilor e0i)tente ampla)ate încurbe cu ra%e )ub 35* m )e )poreşte faţă de re"lementările dela punctele #8& şi 11 de mai )u) cu )uma !alorilor Si L S e dintabelul 13.

"$! i)tanţa dintre a0ele liniilor noi ampla)ate în curbecu ra%a )ub 4*** m creşte faţă de re"lementările de la puncte le# şi ' de mai )u) cu !alorile din tabelul 15."#! nălţimea normală a platformei c-eiului e)te de 112*mm faţă de ni!elul ciupercii şinei."%! i)tanţa minimă de la a0a liniei la c-eiurile e0i)tente înaliniament şi curbe cu ra%e mai mari de 35* m e)te

de 1 5* mm8 iar la liniile unde )e admit !a"oaneO0M e)tede 1 #5 mm."*! a c-eiurile e0i)tente în curbe cu ra%e mai mici de35* m di)tanţa minimă creşte cu<

K la c-eiurile din e0teriorul curbei cu !aloareaS e dintabelul 13

K la c-eiurile din interiorul curbei cu !aloarea)upralăr"iriiS plu) )porul Si8 din tabelul 13 pentru curbe fără)upraînălţări )au cu !aloarea )upralăr"iriiS plu) !aloarea


61/193

)porului Si din tabelul 14 în funcţie de ra%a curbei şi înălţimeac-eiului F faţă de ciuperca şinei în curbele pre!ă%ute cu)upraînălţări."+! i)tanţa minimă de la a0a liniei la c-eiurile de pelinii noi ampla)ate în aliniament )au curbe cu ra%e mai maride 4*** m e)te de 1#25 mm.

n curbe cu ra%e mai mică de 4*** di)tanţă creşte cu< K la c-eiurile din e0teriorul curbei cu !aloareaS din

tabelul 14 K la c-eiurile din interiorul curbei cu )upralăr"irea S

plu) !aloarea Si8 din tabelul 14 la curbe fără )upraînălţări )au

cu !aloarea )upralăr"irii S plu) !aloarea )poruluiS\i dintabelul 14 în funcţie de ra%a curbei şi înălţimea c-eiului Ffaţă de ciuperca şinei în curbele pre!ă%ute cu )upraînăltări.

e re"ulă linia la care )e află ampla)ate c-eiurile nu !aa!ea )upraînălţări." ! a imita de )taţionare a materialului rulant în %onaramificaţiilor )au a apropierilor între două linii trebuiemateriali%ată pe teren prin mărci de )i"uranţă ampla)ate în punctul unde di)tanţa dintre a0ele liniilor e)te de cel puţin35** mm.

acă liniile ce )e ramifică )unt în curbă8 di)tanţa dintrelinii8 în punctul în care )e ampla)ea%ă marca de )i"uranţă )ecalculea%ă conform )c-emei din fi". 32.

HalorileS e şi Si )e iau din tabelul 13 pentru linii e0i)tenteşi din tabelul 14 pentru linii noi.

( imita de )taţionare pentru tran)port ne"abaritic8trebuie8 materiali%ată pe teren prin repere de "abarit 6dun"ă cu!op)ea albă de ulei8 lun"ă de * cm pe toată înălţimea inimiişinei8 pe faţa din)pre e0teriorul căii7 încep nd de la di)tanţaîntre a0ele liniilor de 4*** mm inclu)i! )porurileS e şi Sidin tabelul 13 pentru liniile e0i)tente şi din tabelul 14 pentruliniile noi în funcţie de ra%a curbei8 )pre direcţia opu)ă

ampla)ării mărcii de )i"uranţă.


62/193

1 n ca%ul liniilor cu )ecţiuni i%olate electric8 ampla)area.mărcilor de )i"uranţă )e face conform re"lementărilor dinin)trucţia pentru întreţinerea te-nică şi repararea in)talaţiilorSC ""-! epo%itarea materialelor )e face în afara "abaritelor deliberă trecere cu re)pectarea următoarelor condiţiuni<

a K la depo%itele de păm nt8 ni)ip8 pietriş8 piatră )partă8

cărbuni8 etc8 di)tanţa între piciorul talu%ului natural al


63/193

depo%itului şi şina cea mai apropiată trebuie )ă fie de cel puţin &** mm 6în curbe cu ra%e )ub 35* m )e adau"ă)porurile S şi Si din tabelul 137 cota piciorului talu%uluitrebuie )ă fie cel mult la ni!elul )uperior al tra!er)elor panta talu%ului trebuie )ă fie mai mare cu 2?3 între şinematerialul8 depo%itat nu trebuie )ă depăşea)că ni!elul )uperioral şinelor8 lă) nd un )paţiu liber între şină şi piciorul talu%uluide cel puţin 2** mm.

b K aterialele depo%itate în )ti!ă )e ampla)ea%ă la odi)tanţă de cel puţin 18#5 m faţă de şina cea mai apropiată.Acea)tă di)tanţă )e ma@orea%ă cu înălţimea )ti!ei8 dacămaterialele )e pot ră)turna )pre linie8 iar în curbe cu ra%e )ub35* m )e ma@orea%ă cu )porurileS e şi S i pre!ă%ute în tabelul13.

A t! "$! PEROANE"! ăţimea peroanelor între linii trebuie )ă fie cel puţin 38** m. acă lăţimea de cel puţin 38** m a peronului nu poate fi a)i"urată8 )e con)truie)c între linii platforme la ni!elul)uperior al ciupercii şinelor.'! nălţimea bordurii peroanelor @oa)e faţă de ni!elul)uperior al şinei trebuie )ă fie de 15*K25* mm8 iar ni!elul peroanelor înalte trebuie )ă )e "ă)ea)că la înălţimea de 11**mm de la ni!elul ciupercii şinei<

,eroanele înalte )e con)truie)c în )taţii )peciale8)tabilite de conducerea căilor ferate.$! i)tanţa minimă de la a0a liniei p nă la bordura peroanelor trebuie )ă fie de<

K 1 5* mm la liniile e0i)tente în aliniament şi curbecu ra%a mai mare de 35* m

K 1#25 mm la liniile noi8 în aliniament8 şi curbe cura%a mai mare de 4*** m.

a peroanele ampla)ate în curbe acea)tă di)tanţă )e)poreşte după cum urmea%ă<

a K la liniile e0i)tente8 în curbe cu ra%a )ub 35* m.


64/193

K )pre e0terior cu )porulS e din tabelul 13 K )pre interior cu !aloarea )upralăr"irii S şi )porulS i din

tabelul 13 pentru curbe fără )upraînălţări )au cu !aloarea)upralăr"irii S plu) )porulS i din tabelul 14 în funcţie deînălţimea bordurii F faţă de ciuperca şinei şi ra%a curbei pentru curbe cu )upraînălţări

b K la liniile noi în curbe cu ra%a )ub 4*** m K )pre e0terior cu )porulS e din tabelul 14 K )pre interior cu !aloarea )upralăr"irii S şi )porulS i din

tabelul 14 pentru curbe fără )upraînălţări )au cu !aloarea)upralăr"irii S plu) )porulS i din tabelul 14 în funcţie de

înălţimea bordurii F faţă de ciuperca şinei şi ra%a curbei pentru curbe cu )upraînălţări.#! i)tanţa între bordura peroanelor @oa)e şi capeteletra!er)elor trebuie )ă fie cel puţin 2** mm.%! e re"ulă peroanele şi platformele trebuie )ă )e întindă pe o lun"ime core)pun%ătoare celui mai lun" tren de călătorice opreşte în )taţia )au punctul de oprire re)pecti!.*! Capetele peroanelor trebuie )ă fie racordate cu platforma )taţiei.+! i)tanţa între liniile la care )e pre!ăd peroane e)te de8** m în )taţiile cu trafic redu) şi de '8** m în )taţiile cu

trafic mare de călători.C nd di)tanţa dintre linii e)te mai mică de 8** m8

pentru urcarea şi cobor rea călătorilor )e amena@ea%ă platforme între linii p nă la ni!elul )uperior al ciupercii

şinelor.n )taţiile cu trafic mare de călători le"ătura dintre linii)e !a a)i"ura prin treceri deni!elate 6tuneluri )au pa)arele7a)i"ur ndu9)e o lăţime a )cărilor de acce) de cel puţin 28**m şi o lăţime a platformei peronului de circa 28** m de o parteşi alta a "urilor de acce).! ntre a0ele liniilor din )taţii pe care "area%ă trenuride călători8 între care nu )e con)truie)c peroane8 între a0ele


65/193

liniilor directe în ca%ul căii duble di)tanţa !a fi de 48** m plu)"ro)imea "ardului.

ntre ace)te linii )e con)truie)c "arduri pe toată lun"imea peronului de la liniile !ecine.-! n )taţiile )ituate pe cale dublă între liniile directenu )e con)truie)c peroane8 cu e0cepţia ca%urilor c nd )e pre!edecon)truirea de peroane cu di)tanţa între a0ele liniilor de '8**m şi acce)e pietonale deni!elate.".! n -altele de oprire a trenurilor de călători în liniecurentă nu )e admite con)truirea de peroane între linii.""! ,eroanele e0i)tente au fundaţii şi borduri lon"itudinaledin beton8 turnate monolit8 platforma pietonală fiind pa!ată8din beton )au a)faltată. Ace)te peroane nu permit utili%areamaşinilor "rele de ciuruit pri)ma de bala)t.

,entru a)i"urarea e0ecutării lucrărilor de ciuruire a pri)mei de bala)t cu maşini "rele de cale8 )e !or reface pe c t po)ibil per)oanele e0i)tente e0ecutate monolit şi amena@a peroane din elemente prefabricate care )e pot demonta uşor în!ederea introducerii în lucru a maşinilor "rele de ciuruit şi

remonta imediat după ciuruirea pri)mei de bala)t.,eroanele noi )e !or proiecta din elemente prefabricate care )e pot demonta şi remonta uşor8 peroane caredupă demontare )ă a)i"ure )paţiul de lucru nece)ar ciuruirii pri)mei de bala)t.

A t!"#! PRISMA DE BALAST

"! ,ri)ma de bala)t pentru linie )implă în aliniament şicurbe fără )upraînălţare are forma din fi"ura 33 pentru)upra)tructura cu tra!er)e de lemn şi cea din fi"ura 34 pentru)upra)tructura cu tra!er)e de beton armat.

a )upra)tructura cu tra!er)e de lemn8 în afara )taţiilor6în linie curentă78 faţa )uperioară a pri)mei de bala)t aflatăîn e0teriorul şinelor trebuie )ă fie conform celei repre%entateca linie întreruptă în fi". 33.


66/193

Documents

Instructia 314 Format Mic