Ingrijirii Bolnavului Din Comuna Primitiva Pana La Primul Razboi Mondial

8/9/2019 Ingrijirii Bolnavului Din Comuna Primitiva Pana La Primul Razboi Mondial

1/54

Colegiul de Stiinte Grigore Antipa Brasov

Prof: Mndru Maria Sperana

REFERAT

Redarea ingriirii !olnavului din"o#una pri#itiva pana

la pri#ul ra$!oi #ondial

Tatiana G%etetu si Magdalena FeraruAnul & A

C'PR&(S

NOTIUNI ELEMENTARE DE ISTORIE A MEDICINEI ... 3

Descoperirile din medicin Medicina n secoll al !I!"lea ..#

$$$.e"re


2/54

'remii No(el pen&r medicina )*+)")*), - S%arsi&l primli ra(oi mondial/ . 0

Epoca si (olile ei1

No(el pen&r &ra&amen&...... ,Epoca moderna si con&eporana" pana la priml ra(oi mondial.

2lorence Ni4&inale ,

INTRODUCERE IN NURSIN5. ))

'ersonali&6i din is&oria pro%esiei noas&re...)3

'RIMA SCOALA DE MOASE .. )7

Trans%ormri n )7 ani... ...)0..

MARILE E'IDEMII ALE OMENIRII ....),

Orania&ii si asocia&ii pro%esionale..... 8,

'rimele %armacii9 primele spi&ale9 .....8*

Incep&l cerce&arilor moderne " lei " sec !I!.....3+

Apari&ia medicamen&elor de sin&ea c4imica " sec !!...3)Inlesniri ale domni&orilor pen&r nes&orii de plan&e medicinale ..30

) COM'ONENTELE ESENTIALE ALE UNUI MODEL CONCE'TUAL...3*:IR5INIA ;ENDERSON


3/54

Din &impri imemora(ile se cnoas&e e=is&en&a nor prac&ici medicale.As&%el9 inca din &impl comnei primi&i>e e=is&a mar&rii ale nor ac&e &erape&ice1sc4ele&e care prein&a rmele nor %rac&ri consolida&e9 precm si cranii c ori%iciirela&e pe (ol&a -&repana&ii/. E re de precia& daca aces&ea repreen&a ac&e ri&ale saprac&ici &erape&ice9 dar es&e limpede ca9 la incep&rile sale9 &imp indelna&9

?>indeca&orl@ cmla %nc&ia de medic si de c4irr. 'rac&ica milenara a ara&a&oamenilor primi&i>i ca nele a%ec&ini ale oranelor e=&erioare " o %rac&ra9 e=&rac&ia nidin&e9 e>acarea ni a(ces e&c. " p&ea %i &ra&a&e c a&orl nor ins&rmen&e.A%ec&inile oranelor in&erne9 domina&e indeose(i de drere9 solici&a &iliarea noraen&i &erape&ici ca&a&i in lmea animala9 >ee&ala9 prin&re minerale. Oda&a c modi%icarile care a sr>eni& in s&rc&ra socie&a&ii si c e>ol&iamodli de a andi si a ac&iona al oamenilor9 pre%aceri adanci in%len&eaa si medicina.As&%el9 in codl li ;ammra(i se >or(es&e despre ?oml c c&i&l de (ron@ " c4irrl9c4ema& sa >indece oc4il (olna>9 pro(a(il de ca&arac&a sa connc&i>i&a ranloasa9 (oli%rec>en&e in Mesopo&amia. In aceas&a epoca se de&aseaa cele &rei mari cen&re ale s&iin&ei si prac&icii

medicale din 5recia an&ica1 Bos9 Rodos si Bnidos.2ira cea mai repreen&a&i>a a acelor &impri ramane ;ipocra&e din Bos -


4/54

socotind ca toate acestea au dreptul la cel mai( deplin secret.

$aca voi indeplini pana la capat acest juramant si il voi onora tot timpul, sa imi !ie

permis sa ma bucur de toate placerile vietii si ale artei, cinstit !iind pentru totdeauna decatre oameni. $aca il voi viola si voi deveni sperjur, sa mi se intample tocmai

contrariul).

Nmeroase al&e nme ils&reaa proresl medicinei. La incep&l ereinoas&re9 Celsis %ace disec&ii pe cada>re si descrie impresionan& de e=ac& ana&omiamana9 iar in rl anilor )+++ A>icenna -*,+ " )+30/9 in ?Canonl medicinei@9 con&ri(ieremarca(il la de>ol&area medicinei e>li medi9 descriind ml&e (oli si indicandTra&amen&e corec&e.In secoll al !:I"lea9 :esal in&emeiaa ana&omia moderna9 iar in secoll al !:II"lea;ar>e descrie9 amann&i&9 leile circla&iei. Dpa anl )0++ apar in medicina descoperirideose(i&e9 care"i sc4im(a comple& carac&erl9 repreen&and priml pas ca&ree=&raordinarele prorese de ai.in )00+9 enner descopera >accinarea an&i>ariolica9 desc4iand era >accinarilor9 era

an&iepidemica9 pro%ilac&ica. n )0*# medicl enle Ed$ard enner -)0ariolice.Apoi9 marile descoperiri in domenil (ac&erioloici si >irsoloiei ale li 'as&er9MeciniGo>9 Lis&er si Boc49 in secoll al !l!"lea9 sc4im(a comple& modl de andire almedicilor pri>i&or la raspandirea si >indecarea (olilor.Ml& &imp in&r"o poi&ie de ser>i&&e -%iind prac&ica&a de (ar(ieri/9 da&ori&a nenmara&eloroprelis&i de ordin reliios proprii e>li medi9 c4irria se desprinde de"a(ia dpas%arsi&l secolli al !:II"lea din&re s&iin&ele medicale delimi&and"se ca o disciplinaindependen&a. Serrile si >accinrile9 sl%amidele si an&i(io&icele9 cor&ico&erapia si&ranc4ilian&ele9 &rans%iile9 an&icoalan&ele9 io&opii9 an&i&iroidienele de sin&ea9

&ransplan&ele de &es&ri si orane sn& nmai ca&e>a din&re descoperirile l&imli secolcare a in&ra& in prac&ica cren&a9 &rans%ormand medicina9 din&r"o ar&a a ca&or>a ini&ia&i9in&r"o s&iin&a c carac&er de masa. Drml parcrs de medicina in &ara noas&ra im(raca ineneral aceleasi aspec&e. 'rimele aseamin&e medicale se nmea ?(olni&e@ si era si&a&epe lana manas&iri9 medicii ->racii/ acelor >remi recr&and"se din&re calari sa preo&i.'rin secoll al !:"lea apar si spi&ale laice. Cea din&ai leisla&ie c dispoi&ii sani&are es&ecprinsa in pra>ilele li :asile Lp si Ma&ei Hasara( -secoll al !:II"lea/.'rima scoala de in>a&aman& medical a la& %iin&a la Cl in )007.in )0)+ es&e in%iin&a& la Hcres&i Spi&all ?Col&ea@9 iar in )0379 Spi&all ?'an&[email protected] din Iasi es&e in&emeia&a in )0


5/54

enera&ia de medici si pro%esori care a ils&ra& medicina in&erna in secoll al !l!"lea9%acand opera de ade>ara& pioniera&9 in&r"o >reme cand medicina se (aa9 mai ales9 peo(ser>a&ia clinica la pa&l (olna>li9 pe edca&ia sim&rilor si de>ol&area deca&ii. insecoll nos&r9 Nan Mscel9 Ani(al Teo4ari9 Dimi&rie Ionesc si al&ii a ads n apor&remarca(il la de>ol&area medicinei in&erne. Eminen&i medici si dis&insi pedaoi po& %i

ci&a&i si in epoca noas&ra1 D. Danielopol9 N. 54. Lp9 I. ;a&iean e&c. 'aralel cac&i>i&a&ile de inriire a (olna>ilor9 didac&ica si de cerce&are9 se de>ol&a re&eaa ni&a&ilorsani&are si nmarl pa&rilor9 se di>ersi%ica si se im(oa&esc do&arile si apara&ra9 sein&rodc in ac&i>i&a&ea cren&a noi ca&eorii de personal9 prin&re care si asis&en&elemedicale.

In&rodcerea narcoei c e&er n America n de c&re americanlilliam T4omas Mor&onn ),ol&area %r&noas a c4irriei In %iecare i9 mii de asis&en&i medicali din&ara isi dedica in&reaa pricepere ameliorarii s%erin&ei (olna>ilor si insana&osirii lor.

Mere la da&orie9 asis&en&ii9 imprena c medicii9 isi %ac9 dpa cm spn9 doar meseria.Insa meseria lor e >ec4e de cind lmea9 si &o& de a&nci inriirea (olna>ilor a %os&considera&a n doar o s&iin&a9 ci si o ar&a.De"a lnl is&oriei se poa&e >or(i despre &reie&ape. 'rima es&e (aa&a pe >indeca&orii &radi&ionali si a&oinriire si da&eaa inca din>remea primelor comni&a&i mane9 cind persoane anima&e de dorin&a de a %ace (ineacorda in mod anonim si dein&eresa& inriiri.Ci>ilia&iile &imprii din Mesopo&amia9Eip&9 India si C4ina9 precm si cl&rile e>reies&i9reces&i si romane a e=erci&a&in%len&e 4o&ari&oare aspra de>ol&arii ci>ilia&iei ni>ersale si9implici&9 aspra medicineisi inriirilor de sana&a&e. O a doa e&apa a apar& oda&a c cres&inisml. A>ind drep& scopin&eleerea celilal&9 spiri&ali&a&ea cres&ina a &rei& in persoanele ce acorda inriiridraos&e pen&r cei sla(i9 de>o&amen&9 cari&a&e si sim&l da&oriei.Crearea cen&relor de

primire des&ina&e (olna>ilor si saracilor si ins&i&&ionaliarea inriirilor desana&a&e aimps @ar&a de a inrii@ ca pe o prac&ica di%eri&a de @ar&a de a >indeca@9 lcr ce s"a %ac&in paralel c proresl s&iin&ei si &e4nicii9 dar si c proresl social. C &oa&eaces&ea9iden&i&a&ea pro%esinii celi care acorda inriiri a ramas in m(ra. A &reia e&apa a%os& marca&ade a>in&l economic si social care a cprins Eropa dpa Re>ol&ia%rancea. In secoll al !I!"lea s"a o(ser>a& pen&r prima da&a n incep& al s&rc&rariipro%esionale si al enn&arii principiilor care s&a la (aa pro%esiei de asis&en& medical. S"aremarca& ac&i>i&a&ea li 2lorence Ni4&inale -),8+")*)+/9 care a resi& pen&r prima oarasa prein&e ar&a inriirilor de sana&a&e ca pe o pro%esie dis&inc&a care cere9 in ealamasra9 s&iin&a si cons&iin&a. In&eresl crescind in pro%esionaliarea ac&i>i&a&ii de inriirea (olna>ilor a ds la in%iin&area9 in ),**9 a Consilili In&erna&ional al Nrselor9principala misine a orania&iei %iind im(na&a&irea inriirilor desana&a&e. Sccesineasi comple=i&a&ea e>enimen&elor din secoll !! a s(linia& &ransan& lea&rile din&resocie&a&e si pro%esia de asis&en& medical. De>ol&area ins&i&&iilor spi&alices&i9cres&ereane>oilor de cali%icare ale asis&en&li medical si relemen&area rapor&rilor de mncaa%ac& ca prac&ica inriirilor de sana&a&e sa se %aca c e=ien&e spori&e9 a&i& can&i&a&i>9 ci& sicali&a&i>.'rac&ica a demons&ra& ca asis&en&l medical es&e ne>oi&9 prin propria menire9 sa"siconcen&reea&en&ia aspra persoanei in &oa&a comple=i&a&ea ei (io"psi4osociala si n doaraspra pro(lemelor medicale ale aces&eia9 asa ca n &re(ie ca ac&i>i&a&ea asis&en&li sa
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=William_Thomas_Morton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christian_Koller&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=August_Bier&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=William_Thomas_Morton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christian_Koller&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christian_Koller&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=August_Bier&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=August_Bier&action=edit&redlink=1


6/54

%ie percep&aca o ac&i>i&a&e complemen&ara9 psa in sl(a medicli. De al&%el9 pe ))mai9 ca n pream(l la sar(a&orirea Jilei Asis&en&li Medical9 in Sala de Con%erin&e a;o&elli @Unirea@ din Iasi se >a semna n docmen& comn de ca&re Ordinl Asis&en&ilorMedicali din Romania si 2edera&ia Sani&as9 c pri>ire la modi%icarea Leii ol&area in&er>en iilor c4irricale. Lcrrile li Marie Hic4a&-)00) " ),+ici 'a>lo>-),ersi&a&ea din Holona -I&alia/descopera capilarele sanine9 in &imp ce in Anlia medicl T4omas illis -)#88 " )#07/>asele de la (aa creierli. T4omas Sden4am -)#8< " )#,*/9 medic enle9 %ace descrieri clinice amann&i&eale malariei9 recnoas&e deose(irea din&re scarla&ina si poar si %ace o(ser>a&iiepidemioloice. n anl )#38 a %os& in&rodsa C4inina in &ra&amen&l malariei9 prima s(s&an&a cade>ara& e%icace in &ra&area (olilor.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marie_Bichat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Virchowhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Louis_Pasteurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Kochhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_von_Behringhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ilia_Mecinicov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ignaz_Semmelweishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Listerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_Bernardhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_nervos_vegetativ&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Petrovici_Pavlovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Santiago_Ramon_y_Cajalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_R%C3%B6ntgenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=William_Thomas_Morton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christian_Koller&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=August_Bier&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marie_Bichat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Virchowhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Louis_Pasteurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Kochhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_von_Behringhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ilia_Mecinicov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ignaz_Semmelweishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Listerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_Bernardhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_nervos_vegetativ&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Petrovici_Pavlovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Santiago_Ramon_y_Cajalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_R%C3%B6ntgenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=William_Thomas_Morton&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christian_Koller&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=August_Bier&action=edit&redlink=1


7/54

n I&alia9 ca&re s%arsi&l secolli al !:III"lea9 apar s&diile de pa&oloie ale li5io>anni Ha&&is&a Morani -)#,8 " )00)/ iar Laaro Spallanani -)08* " )0**/ in%irma&eoria enera&iei spon&ane. n rl anli ),)*9 in 2ran&a9 Rene Laennec -)0,) " ),8#/ in&rodce s&e&oscopl9 panaas&ai cel mai &ilia& ins&rmen& in e=aminarea medicala.

Pre#ii (o!el pentru #edi"ina0120/01034 Sfarsitul pri#ului ra$!oi #ondial5

)*+) " Emil Adol% >on He4rin " &ra&amen&l c ser speci%ic al di%&eriei si pen&rcon&ri(&ia sa la ela(orarea &eoriei 4ormonale a imni&a&ii )*+8 " Ronald Ross " lcrarile in care e>iden&iaa roll &an&arilor ca srsa&ransmi&a&oare a malariei )*+3 " Niels R(er 2insen " Tra&amen&l c rae lminoase concen&ra&e si raci&e9 maiales in lps )*+< " I>an 'a>lo> " Lcrarile din domenil %iioloiei dies&iei

)*+7 " Ro(er& Boc4 " Descoperirea aen&li pa&oen al &(ercloei )*+# " Camillo 5oli9 San&iao Ramon Caal " Cerce&ari aspra s&rc&rii sis&emliner>os )*+0 " C4arles Lois Alp4onse La>eran " Descoperirea rolli ca& de pro&ooare laprodcerea im(olna>irilor )*+, " Ilia Ilici MeciniGo> " Descoperirea %aoci&oei si ela(orarea ?&eoriei %aoci&are aimni&a&ii " 'al E4rlic4 " Lcrarile in domenil imnoloiei si c4imio&erapiei si%ilisli )*+* " Emil T4eodor Boc4er " Lcrarile din domenil %iioloiei9 pa&oloiei sic4irriei landei &iroide )*)+ " Al(rec4& Bossel " Lcrarile in domenil cons&i&en&ilor pro&eici si

ncleopro&eici din celle )*)) " All>ar 5lls&rand " Lcrari de diop&rica a oc4ili )*)8 " Ale=is Carrel " Lcrari pri>ind s&rc&ra >asclara si &ransplan&area >aselorsanine si a oranelor. )*)3 " C4arles Ro(er& Ric4e& " Descoperirea ana%ila=iei9 n ca par&iclar al%enomenli imni&ar. )*)< " Ro(er& Haran " Lcrari de %iioloie si pa&oloie a apara&li >es&i(la)*)* " les Horde& " Descoperiri lea&e de imni&a&e

Epo"a si !olile ei:(o!el pentru trata#ent.


8/54

'riml larea& al No(elli in s&iin&ele medicale a %os& cel care a resi&sa in&eleaa cm poa&e n oranism sa creee propril an&ido& pen&r (oli se>ere siincra(ile la acel momen&1 di%&eria si &e&anosl. Cerce&arile li Emil Adol% >on He4rin aps (aele imnoloiei (olilor (ac&eriale9 con&inand mnca li 'as&er9 Boc4 si E4rilic4.In ),*+9 He4rin si S. Bi&asa&o si"a p(lica& descoperirea ca inec&area nor doe

radale de cl&ri s&erilia&e de (acili de di%&erie si &e&anos de&ermina animalele saprodca9 in sanele lor9 s(s&an&e care ne&ralieaa &o=inele pe care (acilii le prodc-an&i&o=ine/.Un an mai &ari9 No(ell es&e decerna& pen&r e%or&l de a com(a&e o al&a (oala aincep&li de secol9 malaria. 'reocparea maora a li Ronald Ross9 medic si poe&9 eracea a pre>enirii malariei in di>erse one ale lmii1 A%rica de :es&9 ona Canalli Se95recia9 Cipr si cele a%ec&a&e de priml ra(oi mondial.In )*+ara& desc4ia&or de drmri in psi4oloia medicala9 rsl I>an 'e&ro>ic4 'a>lo>.Dpa ce a coc4e&a& c &eoloia9 'a>lo> condce9 din ),*+9 Depar&amen&l de 'si4oloieal Ins&i&&li de Medicina E=perimen&ala. Canadienilor 2redericG 5ran& Han&in si o4names Ric4ard Macleod li se recnoas&e de ca&re Comi&e&l No(el9 in )*839 meri&l de a

%i iola& inslina9 descoperind &ra&amen&l dia(e&li a4ara&.ma&a&ea secolli !! es&emarca&a de o mare descoperire a medicinei1 an&i(io&icele. Comi&e&l No(el n a p&&inora n cerce&a&or ca Selman A(ra4am aGsman -premil No(el9 )*78/9 in>en&a&orlmai ml&or an&i(io&ice9 ac&inomicina -)*a&a&man& orania& de inriire a (olna>ilor .In mod parado=al9 sn& ml&i oameni care n a ai& de ea9 desi es&e considera&a a %i oade>ara&a leenda 1 a %os& precrsoarea ser>icili sani&ar modern. Da&ori&a am(i&iei side>o&amen&li de care a da& do>ada9 spi&alele secolli al !I!"lea s"a &rans%orma& inins&i&&ii de &ra&amen& adec>a&e9 do&a&e din pnc& de >edere sani&ar si c personal despeciali&a&e prea&i& sa in&er>ina in orice momen&. Capaci&a&ea ei in&elec&ala deose(i&a9 al&risml si eneria ei a consacra&"o indomeni si i"a asira& n loc in is&orie.2lorence Ni4&inale s"a nsc& in 2loren6a9 I&alia .A mri& la >ars&a de *+ ani9 in da&a de)3 as& 9 in Londra9 Anlia.Ea a %os& precrsoarea ser>icili sani&ar modern. 2lorenceNi4&inale a %os& n nmai prima in%irmier modern9 dar si n s&a&is&ician impor&an&.Da&ori& am(i6iei si de>o&amen&li de care a da& do>ad9 spi&alele secolli al !I!"lea s"a &rans%orma& n ins&i&6ii de &ra&amen& adec>a&e9 do&a&e din pnc& de >edere sani&ar si cpersonal de speciali&a&e a&a oricnd s nrieasc (olna>ii. Da&ori& al&rismli si


9/54

personali&6i sale9 2lorence Ni4&inale si "a consacra& n&reaa >ia6 a&orrii (olna>ilordin spi&ale. 2lorence Ni4&inale s"a nasc& in&r"o %amilie (ri&anic (ine poi6iona& nsocie&a&e. 'rin6ii ei9 illiam Si 2ann Ni4&inale9 %cea par&e din acea ca&eorie deoameni ns&ri6i9 c proprie&6i imo(iliare9 desc4isi cl&oriilor. Una din&re cl&oriile%c&e9 si anme cea din )8 mai ),8+9 de la 2loren6a9 a ads c sine n no copil9 Si

anme pe 2lorence . Cele do %e&e ale %amiliei a %os& edca&e c scopl de a de>eni>ii&oare doamne n lmea (r4e (ri&anic. C &oa&e aces&ea9 'ar&4enope9 sora cea marea 2lorencei9 era in&eresa& de desen9 (roderie si re6e&e clinare9 n &imp ce 2lorencepe&recea %oar&e ml& &imp s&diind la&ina9 ma&ema&ica si %iloso%ia. Se spne ca 2lorenceNi4&inale a>ea9 nc din copilrie9 pro(leme emo6ionale9 e=plica(ile poa&e doar dac nendim c &a&l s era o persoan re&ras9 n &imp ce mama sa era en&ias& si o>ial.Dorin6a de a" si a&a semenii a apr& din adolescen69 con%irmarea %iind nsemnrile eidin rnalele acelei >remi.C &impl9 sen&imen&ele sale a de>eni& si mai p&ernice. Se sim6ea limi&a& si in&il si isic&a ocpa6ii care s o%ere n sens >ie6ii. Aces&e dorin6e p&ernice con&ra>eneaplanrilor mamei sale9 care ar %i dori& s"o mri&e.

Anl ),30 a %os& decisi> n >ia6a ei. Asa cm reiese din nsemnrile sale din )0 %e(rarie92lorence a a>& o re>ela6ie1P Dmnee mi"a >or(i& si m"a c4ema& n sl(a LiP.A%irma6ia a da& nas&ere nor con&ro>erse9 dar 2lorence n a %os& o persoan care s s%eredin pnc& de >edere psi4ic si nici n a %os& o mp&imi& a reliiei. Tocmai din aceas&ca n poa&e %i aca& de mis&icism. n anl ),3* cele do srori a %os& preen&a&e laCr&e si si "a pe&rec& >acan6a la Londra. A %os& perioada n care mama lor si "a d(la&e%or&rile pen&r a le mri&a.A%larea >es&ii c 2lorence >a de>eni in%irmier a a>& consecin6e >iolen&e. n perioada>ic&orian9 in%irmierele era desconsidera&e de c&re clasa (r4e9 spi&all n era nici pedepar&e cel mai indica& loc pen&r o >ii&oare doamn de socie&a&e.'rin6ii si s"a ops ca&eoric deciiei la&e de %iica lor9 in&ericnd"i orice ac6ine n

aces& sens. Reac6ia prin6ilor i"a pro>oca& o depresie p&ernic" 2lorance piernd" sias&%el dorin6a de a mai &ri. n &ain9 a adna& c& mai ml&e in%orma6ii pri>inddes%srarea ac&i>i&6ii spi&alelor din Anlia9 s&area lor sani&ar si &ra&amen&l o%eri&. si"ade>ol&a& as&%el planl de creare a ni sis&em de &ra&amen& medical adec>a&. n aceas&perioad i"a cnosc& la Roma -),


10/54

si anme pe 2lorence Ni4&inale. Aceas&a9 nso6i& de 3, din&re cele mai (ne in%irmiere%orma&e de ea9 a ans la spi&all de pe %ron& pe 8) oc&om(rie ),7


11/54

&(TR)+'CERE &( ('RS&(G

Pe s"urt7din istoria profesiei a lui Floren"e (ig%tingale- )8 Mai ),8+")3 As& )*)+ /

Nursingul este o art. Necesit devotament exclusiv,pregtire temeinic, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este maimult? S ai de-a face cu pnza de pictur sau cu marmura sau s aide-a face cu organismul viu, cu ina uman ! templul du"ului lui#umnezeu?$ - 2lorence Ni4&inale ),#+/

Nrsinl es&e s&iin a si ar&a de a nrii oml sn&os si (olna>.2lorence Ni4&inale a %os& edca& acas9 de c&re &a&l ei 9 a(sol>en& al Uni>ersi&6iiCam(ride La >rs&a de )# ani era con>ins c Dmnee o c4eam spre a"i a&a sinrii pe ceilal6i a%la6i n ne>oie. :ii&a spi&alele din Londra si din mprerimi.

Ii plcea s ci&easc ml&. Ii %cea plcere s"i nrieasc pe mnci&orii (olna>i depe mosia &a&li s. 'rin6ii ei n era de acord ca ea s mnceasc n ?aceleP spi&aleinsal(re9 n&r"o >reme cnd nriirea (olna>ilor n era considera& a %i o ndele&nicireonora(il pen&r o doamn de socie&a&e.In anii ),3+ spi&alele era mrdare9 pros& adminis&ra&e9 iar personall medical-asis&en&ele/ n era s%icien& de (ine pre&i&e9 de ml&e ori nes&iind ce &re(ie %c&pen&r con%or&l ni pacien&.2lorence Ni4&inale a realia& m(n&6iri ale sis&emli de acolo sc4im(rile realia&e>ia o mai (n oraniare si edca6ie pro%esional pen&r personall medical9 aimplemen&a& n sis&em prin care apa cald era disponi(il la %iecare e&a9 a in>en&a& n?li%&P prin care mncarea era ds pacien6ilor.

R(oil din Crimeea -),7ea 3< de ani.Minis&rl de r(oi a ra&"o pe Ni4&inale s sper>iee o ec4ip de nrse n spi&alelede r(oi din Trcia.'rin&re primele sc4im(ri in&rodse de Ni4&inale a %os& splareaKdein%ec&area 4ainelor&&ror rni6ilor apoi c (anii proprii a cmpra& (andae9 mese de opera& si al&e s&ensilede (a necesare %nc6ionrii ni spi&al.Nrsele ei a %c& cra& n n&re spi&all as&%el nc& s se redc la minim nmrlermenilor9 %ap& ce a ds la oprirea rspndirii (olilor n spi&al.

Ea nssi a &ra&a& apro=ima&i> 8+++ de pacien6i. Inain&e de >enirea ei n Crimea9enirii ei era e=&rem de precare pacien6ii era asea6i la ramadpe &ri9 prin&re mormane de mierie si res&ri medicale pacien6ii primea doar c&e omas pe i si era (rsca6i de doc&orii arma&ei.N e=is&a condi6ii sani&are -&oale&e/ si nici pro>iii medicale.2lorence a imps cr6enia s&ric& si reli de dein%ec6ie pacien6ilor li s"a asira& c&e3 mese pe i si die&e realia&e n %nc6ie de s&area %iecria.Apro>iionarea c ap cra& a de>eni& n impera&i>.


12/54

'en&r recnoas&erea meri&elor mncii depse9 Reina :ic&oria i"a &rimis o scrisoare deml6mire ?Ei si doamnelor saleP si i"a o%eri& dis&inc6ia Crcea Rosie Real.To&oda& a primi& si (rosa c diaman& ce a>ea ra>a& mesal1%&inecuvntai sunt cei milostivi$.

2lorence s"a n&ors n Anlia n ),7#.In ),#+ a ps (aele Scolii de Nrsin Ni4&inale n cadrl Spi&alli S%. T4omas dinLondra. Ea a %os& prima asis&en& se% si prima responsa(il de %ormarea pro%esional acoleelor ei9 n&r"n spi&al mili&ar. In ),#) a %onda& o scoal pen&r moase.

Miss Ni4&inale scria pen&r >ii&orii s&den6i1

%'lementele care constituie un (un nursing ) o (un *ngri+ire a(olnavilor sunt cele care fac *nelegerea si meninerea strii desntate, mai mult dect a (olii$.

'n n ),,09 Ni4&inale resise s"si %ac mnca cnosc& si prac&icile aplica&e9 n 6riprecm Canada9 As&ralia9 India9 5ermania9 El>e6ia si SUA.In )*+09 reele Ed$ard al :II i"a o%eri& dis&inc6ia Ordinl de Meri& pen&r realirileremarca(ile ale Doamnei 2lorence Ni4&inale.2lorence Ni4&inale a %os& o nrs9 n %iloso%9 n s&a&is&ician9 n is&oric9 n poli&ician sic4iar mai ml& de a&&.S&diile9 ideile si re%ormele ei ce >ia nrsinl a ds la crearea ni medi de mncspi&alicesc mai sir si mai e%icien&.A re%orma& nrsinl9 de la o ndele&nicire pen&r %emeile srace si needca&e9 la opro%esie demn si onora(il pen&r &oa&e %emeile.),#+ " Cele 0 principii de (a ale li Ni4&inale era 1

Con6in&l edca6ional al nrsinli &re(ie s %ie s&a(ili& de c&re nrse. 'ro%esorii >ii&oarelor nrse sn& responsa(ili de cali&a&ea &ra&amen&elor pe care aces&eale >or o%eri. 'ro%esorii &re(ie s %ie si ei la rndl lor nrse -asis&en6i/. Scolile de nrsin &re(ie s ai( personali&a&e -ridic/ proprie9 separa& de cea adoc&orilor si a spi&alelor. Nrsele &re(ie s %ie pre&i&e n spiri&l nei edca6ii nal&e si &re(ie s"si con&iniem(n&6irea edca6iei de"a lnl carierei lor. Nrsinl implic a&& nriirea omli (olna> c& si a celi sn&os si are n >ederemedil c& si pacien&l.

Nrsinl &re(ie s incld &eoria -&eore&iarea pre&irii pro%esionale/.2lorence Ni4&inale 1

Cea mai important lecie care poate dat nurselor esteS le *nvei s o(serve (olnavul, cum s o(serve,Care sunt manifestrile care indic *nsntosirea, care nu,Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezilenegli+enei, ce fel de negli+en.


13/54

#ar dac nursele nu pot s o(serve, *ntr-un fel sau altul, mai (ine srenune de a mai nurse, pentru c nursingul nu este c"emarea lor,

c"iar dac renunarea le afecteaz sau nu.$

Dp R(oil Crimeii9 a scris pes&e 8++ de cr6i9 rapoar&e si monora%ii pen&r

de>ol&area n>6mn&li pen&r pro%esia de asis&en& medical9 scrieri care rmn nc siai o e=celen& srs de in%orma6ii pen&r is&oria aces&ei pro%esii.'en&r a omaia memoria li 2lorence Ni4&inale " %onda&oarea primei scoli laice deasis&en&e medicale din lme9 cea care a da& o iden&i&a&e aces&ei no(ile pro%esii si a %c& caea s %ie respec&a& si >aloria& de comni&a&e9 Consilil In&erna6ional al Asis&en6ilorMedicali9 crea& la s%rsi&l secolli al !I! lea9 n ),** c ss6inerea si ra6ie mnciides%sra&e de 2lorence Ni4&inale9 a decre&a& ca ia ei de nas&ere 08 MA&s de>inJia In&erna6ional a asis&en6ilor medicali din n&reaa lme.In &impl r(oili9 a de>ol&a& o (oal care a lsa&"o semiin>alid pen&r &o& res&l >ie6iisale. A rmas imo(ilia& la pa& &imp de 77 de ani.A mri& n )*)+9 la >rs&a de *+ de ani. N a %os& cs&ori& nicioda&.

A %os& nropa& al&ri de prin6ii ei n ;amps4ire.In anl ),**9 s"a crea& Consilil In&erna6ional al Asis&en6ilor Medicali -I.C.N./9 css6inerea si ra6ie mncii des%sra&e de 2lorence Ni4&inale9 prima si cea maiimpor&an& orania6ie pro%esional9 care cprinde ai9 orania6iile pro%esionale aleasis&en6ilor medicali din )8* de 6ri9 prin&re care si Romnia.

Personalit,i din istoria profesiei noastre

E+&T9 CAE**- ),#7 )*)7/ nrs enle care si"a dedica& >ia6a nriirii

sn&6ii si alinrii s%erin6ei oamenilor9 a sosi& n )*+0 n Helia9 nde a conds Ins&i&&lMedical HerGendael9 care %orma &inere nrse >eni&e din &oa&a Eropa.'en&r meri&ele sale din &impl primli r(oi mondial9 as&i9 n mare spi&al dinHr=elles si o s&rad i poar& nmele la Londra9 n&r"n parc cele(r se a%l s&a&ia sa9 iarpe placa de pe socl sn& reda&e cele mei impor&an&e %ap&e din >ia6a ei9 care a sal>a&pes&e )7++ de oameni9 re%ia6i9 rni6i sa prionieri de r(oi.'ersonali&6i din is&oria pro%esiei noas&reRegina Maria-),07 " )*3,/ a repreen&a&9 al&ri de so6l ei9 reele 2erdinand9 nldin&re sim(olrile n&rc4iprii Marii Uniri din )*),.Nmi& de c&re oameni reina" mam9 mama rni6ilor9 reina"solda& " pen&r alinarea pecare a ads"o rni6ilor si pen&r cral ei de a mere pe %ron& Reina Maria a Romnieia %os& preen& n pnc&ele cele mai %ier(in6i ale 'rimli R(oi Mondial9 a s%eri& nre%i al&ri de cei ml6i si a mers n spi&alele c cele mai serioase epidemii9 pen&r a"inrii si a"i ncraa c preen6a ei ma&ern pe cei in%irmi.

Regina Ana7nsc& n )*83 la 'aris9 a %os& caporal9 apoi o%i6er n arma&a %rance si alcra& ca in%irmier n spa&ele %ron&li9 &ranspor&nd sne si plasm pen&r rni6i9condcnd sinr n eep de r(oi.


14/54

A %c& o scoal de in%irmiere de am(lan 9 a ds o >ia de caarm n &oa& rela9 s"a m(oln>i& de l(enareP si9 n %inal9 s"a n&ors la >ia a ci>il n )*nd n (naro sold primi& de la arma&a %rance9 precm si Crcea de R(oi a Rep(licii 2rancee.

&RG&(&A 9E(+ERS)(-),*0 )**#/ a ps (aele nrsinli modern. S"a

a%irma& c p&ere n ins&rirea si %ormarea n nrsin si mai ales n cerce&are. Es&ecrea&oarea primei &eorii s&iin i%ice a ne>oilor de nriire a omli sn&os si (olna>.'acien&l es&e o en&i&a&e comple=9 corpl si s%le&l %iind insepara(ile.A rma& crsrile Scolii Mili&are de Nrsin n )*8)9 pe cele ale Coleili 'ro%esorilorla Uni>ersi&a&ea Colm(ia9 nde a a(sol>i& n )*3i&a&e pro%esional. Aces&iani pe&rec i la ale a %os& de ma=im prodc&i>i&a&e.:irinia ;enderson n cali&a&e de pro%esor emeri& a %os& si consl&an& de nrsin pen&rn&reaa lme. A primi& &i&ll de Doc&or ;onoris Casa a Uni>ersi& ii ale.

Consilil In&erna ional al Asis&en ilor Medicali a recnosc& n inie )*,7 c :IR5INIA ;ENDERSON apar ine lmii " cnd i"a %os& nmna& priml 'remi C4ris&ianne Reimann" admi nd c ideile ei a &rec& dincolo de rani ele na ionale. In&r"ade>r anii care a rma& i"a ads ml&e onorri9 -doc&or onori%ic/ si a %os& solici&a& s in crsri laColeil Hri&anic Real de Asis&en&e Medicale9 la Sor(ona si la Asocia ia apone deNrsin.


15/54

PR&MA SC)A*A +E M)ASE

Oraniarea n>&mn&li sani&ar din 6ara noas&r da&ea din prima m&a&e a

secolli al !I!"lea. Is&oricl n>6mn&li medical es&e lea& de pro(lemelen>6mn&li eneral al epocii9 de oraniarea primelor spi&ale9 de li(er&a6ileeconomice o(6in&e prin &ra&a&ele de la BciG"Banairi -)00ilor n spi&ale sa

acas era asira& de medic sa c4irri a&a6i de srori clri6e. 'ersonall denriire n a>ea o pre&ire corespn&oare si ca a&are cali&a&ea mncii nrspndea cerin6elor inpse de necesi&a6i.O ncercare de m(na&a6ire a aces&eisi&a6ii la ni>ell personalli ce deser>ea spi&alele se realiea prin&r"nrelamen& n&ocmi& de Sa%&a Hrnco>ean la ni>ell spi&alli Hrnco>enesc9relamen& in&i&la&1 asemn&l ocrmirii din ln&rl spi&alli ?MicHrnco>ean@. Da&nd din 7 oc&om(rie ),3,9 aces& relamen& c elemen&e decer& >aloare es&e con% n&rc& n separ o(lia6iile adminis&ra&i>e de cele ccarac&er medical.

S"oala de #oase de gradul &

A(ia n anl ),789 n Moldo>a9 pe ln Ins&i&&l clinico"o(s&e&rical 5riore54ica :od se n%iin6ea prima scoala de moase9 Scoala de moase de radl I.'rima promo6ie de a(sol>en6i da&ea din anl ),73 " )# a(sol>en6i. Dra&a descolariare es&e de n an pna n anl )*30 si de doi ani de la aceas& da&. n anl),,#9 n cadrl Scolii de moase se des%sra si crsri de scr& dra& de 3"#lni. De asemenea se oraniea si e=amene par&iclare c moasele empirice

crora li se eli(erea cer&i%ica&e de li(er prac&ic a mosi&li de 6ar.

Un al& momen& n e>ol6ia n>6mn&li sani&ar romnesc es&e anl ),*)9 cnd nmarile orase prin&re care si Iasi se n%iin6ea scoli de aen6i sani&ari. Menirea lorera de a pre&i personal sani&ar pen&r circmscrip6iile sani&are. Dra&a descolariare era de n an la ncep& iar mai &ri de doi ani. Din&re a(sol>e6ii


16/54

aces&or scoli se recr&a s(c4irrii. Din anl )*8+9 scolile de aen6i sani&aride>in scoli de o%ician6i sani&ari. Candida6ii ce se preen&a la e=amenl deadmi&ere era a(sol>en6i a < clase de lice. Dp anl )*8+ n>6mmn&l medisani&ar s"a m(o(6i& c n no pro%il9 pe ln moase si o%ician6i sani&ari9 aprndn cicll de scolariare srorile de ocro&ire.

Scoala de moase de radl I ss6inea ncepnd c anl )*3# n e=amen dediplom orania& n con%ormi&a&e c Ordin Minis&erli Sn&6ii . A(sol>en&elee%ec&a n s&ai de 3 lni n&r"n spi&al de copii9 cen&r de ocro&ire9 dispensar depericl&r. Dp aces& s&ai primea n @Cer&i%ica& de pricepere si de pr&are cea a>&@.

n preen6a ni con%esor9 a direc&orli scolii9 a delea&li Minis&erli Sn&6iisi a delee&li Epi&ropiei Casei S%n&li Spiridon ele depnea n URWMXNT.

&(ST&T'T'*'& S'R)R&*)R +E )CR)T&RE

La Iasi srorile de ocro&ire se pre&esc n cadrl Ins&i&&l srorilor de ocro&ire9n%iin6a& n anl )*8*9 c o dra& de scolariare de 3 ani.

n primele 3 lni se des%sra n crs preliminar n care se realia o pre&irepro%esional n sli de demons&ra6ie. n acelasi &imp ele>ele era rmri&e si &es&a&ec pri>ire la ap&i&dinile >ii&oarei pro%esii. Cele care n corespndea &es&li eraorien&a&e spre al&e meserii. n perioada des%srrii crsli preliminar seorania si crsri &eore&ice de cl&r eneral medical9 ele>ele o(6inndno6ini de medicin pre>en&i> si cra&i>. 're&irea prac&ic se realia n spi&alen cadrl saloanelor model coordona&e de o ins&rc&oare specialia& n pro%illclinicii.

La a(sol>irea crsli preliminar n preen&a o%iciali&a6ilor medicale si sociale seorania sr(&oarea ?pnerii (one&elor de sor@.

@Aces& crs de s&dii sperioare pe ln comple&area cl&rii enerale prin crsride socioloie9 psi4oloie9 a&ic pro%esional9 pe ln meseriile de specilali&a&e n


17/54

domenil medicinii pre>en&i>e si a ocro&irii mamei si copilli9 creia i se d oimpor&an6 deose(i& la %el ca si pre&irii s%le&es&i pen&r a ridica o %nc6iesocial la n apos&ola& na6ional9 se ca& a se preda o >arie&a&e de cnos&in6e9 ncare pre&irea pen&r ospodrie are n rol impor&an& cci nmai asa ele >or p&ea%i ade>ra&e n>6&oare ale sn&6ii.@

Transfor#,ri -n 0; ani666

n anl )*aca& la Arad9 iarele>ele sn& &rans%era&e la Cl9 %orma de n>6mn& %iind n lic4idare.

'aralel c %ormele de scolariare men6iona&e an&erior &re(ie s s(liniem %ap&l csrorile a %os& pre&i&e de"a lnl anilor si n al&e %orme de n>6mn&. As&%el9

n anl )*3< e=is&a Scoala de srori in%irmiere9 asis&en&e sociale si spra>e4e&oarede spi&al de pe ln Asemn&l S%n&l Spiridon s( condcerea dr. Emil;rmac4e9 dra&a de scolariare %iind de &rei ani. 'lanl de n>6mn&cprindea a&& discipline de cl&r eneral " lim(a romn9 ari&me&ic9 reliie9edca6ie %iic9 c& si discipline de speciali&a&e " c4irrie9 medicin in&ern-preda& de ils&rl pro%esor de mai &ri dr. C. S&ra&/9 iien9 n&ri6ie si dia(e&ic9o(s&re&ic si inecoloie9 (oli min&ale si (oli ner>oase -preda&e de dr. Hriese/9pedia&rie.

'n n anl )*


18/54

nmrl a(sol>en6ilor %iind de 3+. La aceas& Scoal special de cali%icare e=is&ncepand c anl )*i n era %eri&i de (oli. Ei dcea o (a&alie ilnica impo&ri>amicro(ilor si (ac&eriilor care le in>ada apa9 4rana si medil. C &oa&e aces&ea9 inacele >remri indepar&a&e o i(cnire epidemica n a>ea repercsini deca& lani>el local9 mani%es&and"se in %ocare marn&e care se o%ilea rapid. Din %ericirepen&r s&ramosii nos&ri9 ei n a %os& ne>oi&i sa in%rn&e nimic asemana&or c ceeace rma sa >ina in &imprile ce i"a rma&. A(ia cand oamenii a incep& sa ses&rana laolal&a in comni&a&i rrale si apoi r(ane9 %ormand popla&ii nmeroase9raspandirea (olilor con&aioase a a&ins propor&ii epidemice.

O epidemie se declanseaa a&nci cand (oala a%ec&eaa n nmar %oar&e mare deoameni care %ormeaa o popla&ie din&r"o ona eora%ica res&ransa. A&nci candnmarl persoanelor a%ec&a&e cres&e propor&ional c marirea ariei de ac&ine9>or(im despre o pandemie. Umani&a&ea a de>eni& mai e=psa a&acrilor micro(ieneoda&a c domes&icirea animalelor9 care sn&9 la randl lor9 pr&a&oare de >irsi&ransmisi(ili. 'e masra ce oamenii isi marea &eri&oriile9 con&ac&l c micro(i pe


19/54

care al&%el n ar %i a>& sansa sa ii in&alneasca9 a de>eni& o reali&a&e necr&a&oare.'rin depoi&area 4ranei a %os& a&rase in spa&il man si al&e specii de roa&oarepr&a&oare de (oli.

'er &o&al9 proresl ss&in& al rasei mane a ads c sine si mari neansri. Insalcrrile n se s%arsesc aici. Oamenii a incep& sa creee (arae si lacriar&i%iciale in apropierea comni&a&ilor. Apa s&a&&a9 n medi prielnic pen&rmicro(i9 a a&ras si o &an&arii9 care s"a &rans%orma& repede in &ransmi&a&oriperse>eren&i de maladii.

'e masra ce re>ol&ia &e4noloica si inds&riala a permis cala&oriile rapide de lan capa& la al&l al lmii9 epopeea micro(ilor a in&ra& in&r"o noa era. In mod

ironic9 &ocmai crioi&a&ea si in&elien&a mana care a enera& noi si noi s&adii dee>ol&ie a %os& si cele care a prea&i& &erenl pen&r cel mai &em& si in>ii(ildsman1 micro(l. Omenirea n &rece sinra prin procesl e>ol&iei9 micro(ii ormeaa pre&&indeni.

ariola

Inain&e ca e=plora&orii eropeni9 cceri&orii si colonia&orii sa in>adee LmeaNoa9 la incep&l anilor )7++9 Americile adia o popla&ie es&ima&a la )++ demilioane de na&i>i indieni . In &impl secolelor ce a rma&9 (olile epidemice amiscora& dras&ic nmarl aces&ora9 redcand"l la n nmar cprins in&re 7 si )+milioane. Incasii sa as&ecii a cons&ri& orase impna&oare9 insa n a a>& ladispoi&ie indeans de ml& &imp pen&r a loci pe o perioada indelna&a incomni&a&i9 as&%el inca& sis&eml lor imni&ar n era la %el de prea&i& a&acrilor

(ac&erioloice precm cel al eropenilor. In America9 nicidomes&icirea animalelor sal(a&ice n a a>& loc la o scara asemana&oare c ceaeropeana. A&nci cand eropenii a acos&a&9 pe lana prapadl ma&erial pe care l"a sa>arsi&9 a ads c ei n (les&em ml& mai mare1 moar&ea in>ii(ila. 'opla&iile(as&inase a %os& >ic&ime soare in %ara micro(ilor care a cala&ori& pes&e ape prinin&ermedil adelor mane eropene9 care isi de>ol&asera dea imni&a&ea incal nor parai&i. Has&inasii americani n a>ea insa asa ce>a9 %iind adap&a&i la


20/54

propriile condi&ii de medi. 'rin&re cele mai roanice maladii delan&i&e inLmea Noa s"a nmara& si >ariola.

:irsl :ARIOLEI a incep& sa a%ec&ee oamenii c mii de ani in rma9 iar cea

mai comna %orma a aces&ia se &radcea in mor&ali&a&e in propor&ie de 3+.Simp&omele >ariolei sn& %e(ra ridica&a9 mancarimi si erp&ii la ni>ell corpli.Hoala se raspandes&e prin con&ac&l direc& c persoana in%ec&a&a sa pe caleaaerli9 in cal ni spa&i inc4is si ins&. In cida descoperirii >accinli9 in)0*#9 epidemiile de >ariola a incep& sa amenin&e popla&ia lo(li. In )*#09>irsl a cis doa milioane de oameni si a a%ec&a& mai ml&e milioane in in&reaalme. In acelasi an9 Orania&ia de Sana&a&e Mondiala a porni& o campanie deeradicare a >irsli9 prin >accinarea maselor. In consecin&a9 )*00 a %os& l&iml anin care a mai %os& semnalia&e cari de >ariola. Elimina& din lmea na&rala9

>irsl e=is&a9 in preen&9 nmai in la(ora&or.Gripa din 0103

In )*),9 in&rel mapamond isi concen&ra a&en&ia aspra %inalli 'rimli Ra(oiMondial. 'ana la s%arsi&l anli9 nmarl de >ie&i pierd&e in ra(oi anea la 30de milioane. Solda&ii spra>ie&i&ori n isi dorea deca& sa ana mai repede inmilocl %amiliilor lor. Insa %ericirea re>ederii a>ea sa %ie de scr&a dra&a. O noamaladie isi %ace sim&i&a preen&a. Unii i"a is ripa spaniola9 in >reme ce al&ii ain&ipari&"o in memorie drep& @5ripa din )*),@. Oricare i"ar %i denmirea9rel&a&ele po& %i &radse in&r"n sinr mod1 8+ de milioane de >ic&ime in nmaica&e>a lni. Timp de n an9 ripa si"a rma& crsl9 &rans%ormand"se in&r"o neal&amondiala a mor&ii. La ni>el lo(al9 nmarl >ic&imelor s"a ridica& la o ci%raas&ronomica1 in&re 7+ si )++ de milioane de oameni. Din caa nmarli mare depersoane deceda&e si a ariei in&inse a%ec&a&e9 ml&i considera ripa din )*), ca%iind cea mai mare pandemie din is&oria omenirii. C4iar daca >or(im despre ripa9o a%ec&ine &ra&a(ila in preen&9 >irsl care a pro>oca& ra>aiile in acel an eradi%eri&. Era >or(a de virusul aviar 90(06 Cerce&a&orii sspec&a ca (oala s"a&rans%era& de la pasari la oameni in >es&l miloci american. A %os& denmi&a

l&erior ripa spaniola dpa ce (oala a %ac& in Spania n mai p&in de , milioanede>ic&ime. La ni>el lo(al9 sis&eml imni&ar man n era prea&i& pen&r a %ace%a&a aces&ei amenin&ari. Miscarile masi>e de &rpe de la s%arsi&l primli ra(oimondial a permis >irsli sa se raspandesca pana la a&inerea nor propor&iipandemice. Desi aceas&a %orma a (olii era c ml& mai pericloasa deca& o ripao(isni&a9 simp&omele era asemana&oare1 %e(ra9 rea&a9 dreri si diaree. Uniipacien&i preen&a si pe&e nere pe o(rai. 'e masra ce plamanii se mplea c


21/54

lic4id9 >ic&imele se con%rn&a c riscl de a ramane %ara o=ien. In decrsl nian9 >irsl a s%eri& o m&a&ie9 &rans%ormand"se in&ro %orma mai p&in pericloasa.Ml&i din&re oamenii de as&ai a de>ol&a& o anmi&a imni&a&e9 o mos&enire de lacei care a spra>ie&i& >irsli.

Moartea (eagra

Care pline c cada>re9 %amilii in&rei a%la&e pe pa&l de moar&e9 inc4ise in propriacasa9 rei si &arani psi pe acelasi loc in %a&a mor&ii implaca(ile... A&nci cand >ine>or(a despre epidemii9 p&ine inspira mai ml&a roaa deca& Moartea (eagra6Considera&a a %i prima pandemie ade>ara&a9 moar&ea neara a cis ma&a&e dinpopla&ia Eropei din anl )3


22/54

malarie si apele s&a&&e in care se inml&ea &an&arii. Malaria es&e caa&a de pa&rspecii de micro(iPlasmodium,preen&i la al&e doa specii1 &an&ari si oameni.A&nci cand &an&arii in%ec&a&i se 4ranesc c sane man9 aces&ia &ransmi& micro(ii.Oda&a a%la&i in sane9 aces&ia cresc in in&eriorl cellelor rosii9 dis&rand"le peparcrsl procesli. Simp&omele incld %e(ra9 %risoane9 &ranspira&ie e=cesi>a9dreri msclare si de

83

cap. Mani%es&arile (olii po& %i medii sa po& condce ca&re deces. In )*+#9 S&a&eleUni&e ale Americii a anaa& pes&e 8#.+++ de mnci&ori pen&r a cons&ri Canall'anama. Din&re aces&ia9 mai ml& de 8).+++ a %os& spi&alia&i in rma con&ac&ariimalariei. Solda&ii a %os& prin&re cei mai a%ec&a&i de aceas&a (oala. In &implra(oili ci>il american9 pes&e ).3)#.+++ de (ar(a&i a con&ac&a& >irsl9 din&recare )+.+++ a mri&. In &impl primli ra(oi mondial9 malaria a imo(ilia&%or&ele (ri&anice9 %rancee si ermane &imp de &rei ani. Aproape #+.+++ de solda&i

a mri& de malarie in A%rica si Sdl 'aci%icli in &impl celi de"al doileara(oi mondial. C4iar daca a %os& depse e%or&ri e=&raordinare de eradicare aaces&ei (oli9 mai con&ina sa pna pro(leme maria mai ales in reinea s("sa4ariana a%ricana9 care a %os& e=clsa din cadrl ariilor s&ropi&e c insec&icide.Anal9 in&re 37+ si 7++ de milioane de cari a loc in aceas&a reine. Din&reaces&ea9 n milion se s%arsesc prin deces.

Tu!er"ulo$a

T(ercloa es&e na din&re cele mai @lone>i>e@ (oli pe care oamenii a &re(i& sale in%rn&e. Ea n s"a mani%es&a& in&r"n episod sinlar sa s( %orma neiepidemii. Radacinile &(ercloei sn& a&a& de (ine in%ip&e in is&oria sani&ara aomenirii9 inca& mar&rii ale ra>aiilor pe care le"a pro>oca& se a%la a&a& in s&ra>ec4idocmen&e scrise9 ca& si in ADN"l mmiilor eip&ene. Caa&a de ca&re (ac&eria+ycobacterium tuberculosis,(oala de>ine e=&rem de pericloasa9 deoarece se&ransmi&e pe calea aerli. Tin&ele (ac&eriei sn& plamanii9 iar (oala se mani%es&aprin dreri in piep&9 sla(icine9 pierdere in re&a&e9 %e(ra9 &ranspira&ie noc&rna si&se c sane. In anmi&e cari9 (ac&eria poa&e a%ec&a creierl si rinic4ii. Incepandc anii )#++9 epidemia de &(ercloa9 cnosc&a s( denmirea de Marea Ciu#aAl!a7 a de>as&a& popla&ia eropeana &imp de apro=ima&i> 8++ de ani9 ciand%iecare al sap&elea pr&a&or. Mai &ari9 &(ercloa a de>eni& o pro(lema cons&an&ain cadrl coloniilor din America. C4iar si spre s%arsi&l secolli !I!9 )+ din&o&all deceselor era caa&e de &(ercloa.In )*a micro(li9 denmi& s&rep&omicina. Rel&a&ele n a in&aria&sa apara si dpa mii de ani de s%erin&a9 mani&a&ea a o(&in& >ic&oria aspra (olii


23/54

pe care recii o nmeaPhthisis,(oala epiarii. :ic&oria n es&e insa finala6 Incida descoperirii leacli9 &(ercloa con&ina sa in%ec&ee , milioane deoameni9 din&re care 8 milioane ii cad >ic&ime anal.

9olera

Loci&orii Indiei sn& >e&erani in ceea ce pri>es&e lp&a c 4olera9 insa a(ia insecoll !I! res&l lmii a a>& ocaia sa >ada c ce mons&r se lp&a popla&iaindiana. In aceas&a perioada9 cand comer&l si &risml a cnosc& o in%lorire %arapreceden&9 >irsl a a>& ocaia nica de a cala&ori %ara pasapor& pes&e rani&e9ca&re C4ina9 aponia9 A%rica de Nord9 Es&l Miloci si Eropa. Din secoll !I!pana in preen& a a>& loc sase epidemii de 4olera care a raps milioane de >ie&iomenes&i.;oleraes&e caa&a de ca&re o (ac&erie in&es&inala denmi&a "ibriocholerae. De rela9 mani%es&area (olii n es&e %oar&e >iolen&a. Doar cinci procen&edin&re cei care con&rac&eaa(oala mani%es&a simp&ome se>ere de >oma9 diaree sicrampe msclare la ni>ell picioarelor9 s&ari care dc ca&re o des4idra&are rapidace se inc4eie c in&rarea in&r"o s&are de soc. Maori&a&ea sis&emelor imni&are sn&in s&are sa %aca %a&a in%ec&iei c 4olera9 insa nmai daca pacien&ii raman 4idra&a&iindeans de ml& pen&r a in%rane (oala. Hac&eria se poa&e &ransmi&e prin con&ac&%iic apropia&9 insa %orma ala de &ransmi&ere a (ac&eriei es&e prin in&ermedil4ranei si al apei.Comercian&ii a %os& cei care a ads 4olera in maori&a&eaoarselor eropene in &impl re>ol&iei inds&riale de la incep&l anilor ),++ .

Ini&ial9 s"a cre& ca aerl pola& es&e caa aces&ei (oli9 insa cand sis&emelesani&are si de canaliare s"a im(na&a&i&9 s"a o(ser>a& aproape ins&an& o scadereinsemna&a a nmarli de im(olna>iri. In decadele rma&oare9 4olera a de>eni& oamin&ire9 n &ri(& pe care omenirea l"a pla&i& in sc4im(l ci>ilia&iei simoderniarii. C &oa&e aces&ea9 in anl )*#) n no &ip de 4olera isi %acea apari&iain Indoneia9 pen&r a se raspandi in cele din rma in in&reaa lme. Tac&apandemie con&ina si in preen&. In )**)9 3++.+++ de oameni s"a im(olna>i& de4olera9 iar din&re aces&ia < +++ a deceda& in rma con&rac&arii (ac&eriei.

S&+AApari&ia SIDEI in anii Q,+ a ds la i(cnirea nei pandemii care a %ac& pes&e 87de milioane de >ic&ime din )*,) pana in preen&. Con%orm s&a&is&icilor recen&e9 inr de 3393 milioane de oameni sn& iden&i%ica&i ca pr&a&ori ai >irsli ;I:.Din&re aces&ia9 nmai in anl 8++0 a deceda& 89) milioane. S&+A /es&e caa&a deca&re >irsl man imnode%ici&ar -4man immnode%icienc >irs " ;I:/.:irslse raspandes&e prin con&ac&l c sanele in%ec&a&9 sperma sa al&e %lide corporale


24/54

si a&aca direc& sis&eml imni&ar man. Oda&a a%ec&a&9 aces&a n mai poa&e %ace %a&anor in%ec&ii (anale9 care n ar cons&i&i o pro(lema pen&r n oranism sana&os.:irsl ;I: de>ine SIDA a&nci cand sis&eml imni&ar es&e se>er a%ec&a&.Cer"etatorii #edi"ali sunt de parere "a virusul provine de la anu#ite spe"ii

de #ai#ute9 insa a s%eri& o m&a&ie a&nci cand a %os& &ransmis la om9 nde>a lama&a&ea secolli !!. In &impl anilor 0+9 A%rica se lp&a c saracia9 ra(oaielesi somal in onele r(ane. In aces& con&e=&9 pros&i&&ia si a(l de drori aapar& ca o por&i&a de e>adare pen&r nii9 insa aces&e o(iceiri noci>e n a %ac&deca& sa a&e la raspandirea aces&i >irs periclos9 pana la ccerirea in&reiiplane&e.In preen&9 nu ee care se &radc prinin%ec&ii si (oli. In lipsa ni &ra&amen& care sa pna capa& %laelli9 a %os&des%asra&e nenmara&e campanii de in%ormare a popla&iilor aspra modli in

care se &ransmi&e SIDA.

Fe!ra gal!ena

Oda&a c descoperirea si ccerirea noilor &eri&orii9 a incep& si marile sc4im(ri.De la cele demora%ice sa comerciale pana la sc4im(rile de ... micro(i. S"ado>edi& ca oamenii sn& do&a&i c sis&eme imni&are in&elien&e9 adap&a&e lapropril medi. As&%el inca&9 oamenii ines&ra&i sa reis&e nor (oli serioase in&r"o

par&e9 oda&a s&ram&a&i p&ea %i ciside o (ac&erie (anala. Es&e si cal comer6lic scla>i a%ricani adsi in America9 care n a >eni& c mana oala9 ci c n in&re@(aa@ (ac&erioloic. 'rin&re (olile care a @na>ia&@ din A%rica in America senmara si %e(ra al(ena. Mani%es&area (olii a %os& a&a& de se>era inca& a decima&colonii si orase in&rei. Cand impara&l Napoleon a &rimis o arma&a de 33.+++ desolda&i in America de Nord9 8*.+++ din&re aces&ia a %os& rapsi de %e(ra al(ena.Napoleon a %os& a&a& de soca& de pierderile s%eri&e9 inca& a decis ca n meri&a sa isiasme n risc a&a& de mare pen&r aces& &eri&ori9 prin rmare 2ran&a a >and&&eri&oril S&a&elor Uni&e.2e(ra al(ena9 ca si malaria9 se &ransmi&e prin in&ermedilmsca&rilor de &an&ari. Simp&omele &ipice incld %e(ra9 %risoane9 dreri de cap9

dreri msclare si s&ari de >oma. In&ensi&a&ea aces&ora poa&e >aria de la medipana la a caa decesl. In%ec&iile se>ere po& dce la sanerari9 s&are de soc9cedarea rinic4ilor si %ica&li. Deradarea %ica&li es&e cea care caeaainal(enirea pielii9 de nde nmele a%ec&inii. In cida &ra&amen&li si masrilorla&e9 epidemia persis&a inca in America de Sd si A%rica.Tifosul epide#i"


25/54

Marile epidemii a mici re&e&e de scces1 adna laolal&a ml&i oameni care &raiescin condi&ii miere si medil pen&r de>ol&area celor mai >iolen&e si pericloase(oli a %os& dea crea&. Din&re aces&ia9 mic&l micro(ickettsia proazekii seremarca os&en&a&i>9 %ind cel care dce la apari&ia neia din&re cele mai de>as&a&oare(oli pe care omenirea a cnosc&"o1 &i%osl epidemic. A>and in >edere %rec>en&a sain cadrl arma&elor9 a %os& nmi&a @%e(ra ra(oili@. In &impl ra(oili de&reieci de ani din Eropa -)#), ")# de )+ milioane de >ic&ime. In &impl primlira(oi mondial9 (oala a caa& milioane de decese in Rsia9 'olonia si Romania.Simp&omele &i%osli epidemic incld mirene9 pierderea ape&i&li si cres&erea&empera&rii. 2e(ra se ins&aleaa rapid si es&e acompania&a de %risoane si rea&a.Ne&ra&a&a9 (oala a%ec&eaa circla&ia san>ina care se mani%es&a prin canrenelocale9 pnemonie si a%ec&ini ale rinic4ilor. Epiarea pro>oca&a de &empera&raridica&a poa&e dce in cele din rma la delir9 coma si a&ac de cord. Tra&amen&ele

im(na&a&i&e si condi&iile sani&are moderne a ince&ini& considera(il raspandirea(olii9 insa scr&e i(cniri mai e=is&a inca in America de Sd9 A%rica si Asia.

Polio#ielita

Cerce&a&orii moderni sn& de parere ca poliomieli&a a pro>oca& epidemii pen&r operioada %oar&e lna de &imp9 paraliand si omorand s&e de mii de copii. In )*789in S&a&ele Uni&e era inreis&ra&e 7,.+++ de cari de poliomieli&a. Din&re aces&ea9

o &reime s"a s%arsi& prin ins&alarea paraliiei la copii9 din&re care 3.+++ a deceda&.:ino>a&l pen&r aces&a maladie es&e n >irs care a&aca sis&eml ner>os man. Se&ransmi&e prin ma&eriile %ecale9 iar in mediile nesani&are circla&ia >irsli se %aceprin mancare si apa. 'rimele simp&ome se mani%es&a s( %orma %e(rei9 o(oselii9dreri de cap9 s&ari de >oma9 dreri ale mem(relor si riidi&a&e. 'ornind de aici9 innl din 8++ de cari se ins&aleaa paraliia. In eneral9aceas&a a%ec&eaa msc4ii9dar n es&e e=cls ca a%ec&inea sa se raspandeasca ca&re msc4ii care %acili&eaarespira&ia9 a>and de cele mai ml&e ori9 rel&a&e le&ale. 'oliomieli&a se mani%es&ac precadere la copii9 insa nici adl&ii n sn& %eri&i de aceas&a (oala necr&a&oare.5ra>i&a&ea depinde de perioada in care n s(iec& de>ol&a pen&r prima da&a

in%ec&ia. Sis&eml imni&ar es&e mai (ine prea&i& pen&r a lp&a c (oala la o >ars&a&imprie. C ca& pacien&l es&e mai inain&a& in >ars&a9 c a&a& cres&e riscl paraliieisa c4iar al decesli. In secoll al !:III"lea9 condi&iile sani&are s"a im(na&a&i&considera(il in &arile de>ol&a&e9 ceea ce a ds la imp&inarea carilor depoliomieli&a la >ars&e mici9 insa a ds si la o sla(ire a sis&emli imni&ar care nmai era prea&i& pen&r a se apara de in%ec&ie. 'rin rmare9 a cresc& nmarl dedecese al celor care con&rac&a >irsl la o >ars&a mai inain&a&a.


26/54

In preen&9 n e=is&a e%ec&i> n &ra&amen& al poliomieli&ei9 insa medicii a resi& sade>ol&e n >accin e%icien&9 la incep&l anilor Q7+. De a&nci9 nmarl carilor depoliomieli&a din &arile de>ol&a&e a sca& drama&ic9 insa (oala n a dispar& .Campaniile de >accinare impo&ri>a poliomieli&ei ce se des%asoara la ni>el lo(al ascopl declara& de a eradica comple& aceas&a a%ec&ine.

So"ietatea Cru"ea Rosie Ro#ana

Ac&l de in%iin&are al Socie&a&ii Crcea Rosie Romana -CRR/ da&eaa din < ilie),0#9 da&a la care isi incepe deal&%el ac&i>i&a&ea in ac&all sedi al Spi&alliCol&ea din Hcres&i.Inca de la in%iin&are9 CRR s"a implica& direc&9 spor&i> siino>a&or in asis&en&a persoanelor a%la&e in di%icl&a&e9 %ie ca a %os& >or(a desprecalami&a&i na&rale9 con%lara&ii mondiale sa con%lic&e arma&e9 campanii de

in%ormare si edca&ie pen&r sana&a&e9 im(na&a&irea con&rolli nor epidemiimaore sa in&ra&orarea ma&eriala a persoanelor de%a>oria&e. Ac&l de in%iin&areal Socie&a&ii Crcea Rosie Romana -CRR/ da&eaa din < ilie ),0#9 da&a la care isiincepe deal&%el ac&i>i&a&ea in ac&all sedi al Spi&alli Col&ea dinHcres&i.'rin&re semna&arii ac&li de in%iin&are ai Crcii Rosii Romane senmara personali&a&i marcan&e ale >remii1 Nicolae Cre&lesc9 5eore 5r.Can&acino9 C.A. Rosse&i9 Ion 54ica9 Dimi&rie S&ra9 5r.5. Can&acino si Dr.Carol Da>ila. 'riml presedin&e ales al CRR a %os& 'rin&l Dimi&rie 54ica9 elcondcand si coordonand ac&i>i&a&ea socie&a&ii in perioada ),0#"),*0. La maip&in de 3 sap&amani de la in%iin&are9 in ilie ),0#9 prima am(lan&a a CRR a

pleca& in&r"o misine mani&ara pe %ron&l sar(o"&rc din sdl Dnarii. Aces&amisine a>ea drep& scop acordarea a&orli medical mili&arilor rani&i9 indi%eren&de &a(ara din care %acea par&e9 pe (aa solidari&a&ii ce nes&e Socie&a&ile CrciiRosii9 indi%eren& in ce &ara se a%la.Misinea %ndamen&ala a Socie&a&ii Na&ionale deCrce Rosie din Romania es&e im(na&a&irea condi&iilor de >ia&a a celor mai>lnera(ile persoane. 'rin persoane >lnera(ile se in&elee acele persoane care sea%la in pericol da&ori&a si&a&iilor care le amenin&a spra>ie&irea sa posi(ili&a&ileaces&ora de a &rai in condi&ii minime de secri&a&e ma&eriala si demni&a&e mana.

In >ederea indeplinirii misinii sale9 proiec&ele des%asra&e de SNCRRY Socie&a&ii

Na&ionale a Crcii Rosii Romane Z>ieaa cele < domenii c4eie de%ini&e capriori&are de S&ra&eia 8+)+ a 2edera&iei In&erna&ionale9 si anme1

"'rea&irea impo&ri>a deas&relor"Raspnsl in ca de deas&r"Sana&a&e si (nas&are sociala


27/54

" Di%area >alorilor mani&are si a 'rincipiilor 2ndamen&ale.

Ac&i>i&a&ea CRR s"a %ac& remarca&a ori de ca&e ori a %os& ne>oie de in&er>en&ia sipro%esionalisml sa9 de"a lnl (cima&ei is&orii a reinii (alcanice. Darirea sipriceperea de a inrii rani&ii9 de a acorda a&orl necesar saracilor sa re%ia&ilor9 de a

se implica in com(a&erea si limi&area (olilor epidemice a %os& aprecia&e pe parcrslcelor doa ra(oaie Mondiale precm si in periada care a scceda& l&imei con%lara&iimondiale.S%arsi&l anli )*,* si anl )**+ a repreen&a& pen&r Crcea Rosie Romana incep&lre>enirii la misinea orania&iei. A incep& o perioada de democra&iare si de aliniere las&andardele in&erna&ionale ale Miscarii de Crce Rosie si Semilna Rosie. In &impl celmai scr&9 personall Crcii Rosii Romane si &o&i >oln&arii care i s"a ala&ra& a incerca&sa se conec&ee reali&a&ilor ilei9 incercand sa con&ri(ie c miloacele speci%ice lareol>area noilor pro(leme.'ana in ilie )**+9 in Romania a ans a&oare mani&are in >aloare de pes&e 8#milioane de %ranci el>e&ieni. 'es&e 3+ de Socie&a&i Na&ionale9 de pe aproape &oa&e

con&inen&ele lmii9 s"a ala&ra&9 in )**+9 e%or&rilor de asis&are a celor mai >lnera(ileca&eorii. 'relarea si dis&ri(irea (nrilor s"a %ac&9 in principal9 de ca&re >oln&arii sipersonall Crcii Rosii Romane.As&%el9 in rma&orii pa&r ani de dpa )**+9 Crcea Rosie Romana a incep& n proces dereoraniare a ac&i>i&a&ii pe (aa celor 0 'rincipii 2ndamen&ale ale MiscariiIn&erna&ionale1 Umani&a&e9 Impar&iali&a&e9 Ne&rali&a&e9 Independen&a9 :oln&aria&9 Uni&a&e9Uni>ersali&a&e.Din )**+ pana in preen&9 mo(iliand"si resrsele9 de>ol&and"si s%era de preocpari9(ene%iciind de spriin in&erna&ional si in&ern9 din par&ea popla&iei si a sec&orli pri>a&9Crcea Rosie Romana a des%asra& in Romania nmeroase ac&ini de asis&are a >ic&imelordeas&relor na&rale si a ca&eoriilor sociale >lnera(ile. A con&ina&9 &o&oda&a9 &radi&ia

promo>arii edca&iei pen&r sana&a&e si acordarea primli a&or. In )**89 Crcea RosieRomana a asemna& @Acordl"cadr pri>ind de>ol&area cola(orarii din&re 2edera&iaIn&erna&ionala a Socie&a&ilor de Crce Rosie si Semilna Rosie si Crcea Rosie [email protected] 8++3 a marca& n no reper in e>ol&ia si repoi&ionarea Crcii Rosii Romane insocie&a&ea romaneasca. 'rin adop&area ni no S&a&& prin care s"a resi& separarealeisla&i>li de deli(era&i> si prin derlarea ni proram de de>ol&are orania&ionalac spriinl 2edera&iei In&erna&ionale si al Comi&e&li In&erna&ional al Crcii Rosii9 s"amai %ac& n pas in direc&ia alinierii la s&andardele in&erna&ionale ac&ale. S&ra&eia CrciiRosii Romane >ieaa9 in preen&9 in&arirea capaci&a&ii sale opera&ionale.C spriinl %inanciar si moral al 2edera&iei In&erna&ionale a Socie&a&ilor de Crce Rosie siSemilna Rosie9 Crcea Rosie Romana a incep& n proram de de>ol&areorania&ionala pen&r a raspnde &o& mai promp& si corespna&or si&a&iilor de ren&a.

Prioritati de a"tiune:


28/54

Ela(orarea de proiec&eK prorame care raspnd ne>oiloriden&i%ica&e de mem(rii comni&a&ilor

Recr&area si %omarea de >oln&ari din comni&a&ile c risc mare de>lnera(ili&a&e

In%ormarea9 edcarea comni&a&ilor a>and ca scop sc4im(areacompor&amen&li -(oli &ransmisi(ile si ne&ransmisi(ile9 a(l des(s&an&e/ prin derlarea de campanii si de ac&ini de in%ormare incomni&a&e

Campanii de promo>are a donarii de sane >oln&are si neremnera&e De>ol&area de par&eneria&e c oranisme >ernamen&ale9 al&e ON5"ri9

precm si c al&e SN in >ederea ela(orarii si implemen&arii norproiec&eKprorame

SNCRR de>ine %rnior de ser>icii sociale primare si specialia&e la ni>elcomni&ar. In cadrl Rndei a #"a a 'roramelor %inan&a&e de 2ondl 5lo(alprin 2nda&ia Romanian Anel Appeal9 CRR realieaa n proiec& dedis&ri(&ie de s&imlen&e pen&r pacien&ii c T(ercloa9 in >edereaim(na&a&irii complian&ei la &ra&amen& a aces&ora.'e lana aces&a ac&i>i&a&e9CRR si"a asma& si sarcina de a con&ri(i la implicarea comni&a&ii si a%ac&orilor de deciie in im(na&a&irea condi&iilor de >ia&a si de &ra&amen& a(olna>ilor THC si %amiliilor aces&ora9 com(a&erea s&ima&iarii siresponsa(iliarea a&ori&a&ilor locale

)rgani$atii si aso"iatii profesionale

)rgani$aia Mondial, a S,n,t,ii

Drapell OMS

OMS ?Oraniaia Mondial a Sn&ii@ -sa ;O acroniml n lim(aenle a denmirii orld Health /rganization0 c sedil cen&ral la 5ene>a a %os&n%iina& la 0 aprilie )*nd n preen& n nmr de )*3 de s&a&e mem(re. Arerepreen&ane n )oln&are ale rilormem(re sa donaii. Co&iaiile sn& calcla&e con%orm nei scri mo(ile1 rile (oa&epl&esc mai ml& iar cele srace mai pin -de e=. Helie pl&es&e doar c&e>a mii dedolari americani pe an/. C ocaia nei con%erine in&e la 'aris n mar&ie" aprilie )*i&a&e si %nciile pe


29/54

care rma s le ai( oraniaia. Aces&e propneri a %os& apoi preen&a&e deleaiilornaionale la o con%erin in& la Ne$ orG n inie"ilie )*ila@ li:asile Lp -)#raci@9 iar in &impl domni&orliDimi&rie Can&emir era denmi&i @apo&ecari@ -in reaca9 apo&4eGe inseamnadepoi&/.

Pri#ele spitale

'riml spi&al din &ara care a %olosi&9 c predilec&ie9 plan&ele medicinalea&o4&one a %os& cons&ri& in Hcres&i9 lana manas&irea Col&ea9 in&re anii )#*7")0+,9 pe (aa planrilor ela(ora&e de spa&arl Mi4ai Can&acino. Spi&all a>ea 8ilor saraci9 care era &ra&a&i c di%eri&e plan&e&amadi&oare. In &impl domniei li 5riore al III"lea 54ica din Moldo>a es&e


30/54

%onda& Spi&all @S%an&l Spiridon@ din Iasi -)070/9 in care &ra&amen&ele pen&r &oa&e(olile im(ina %olosirea plan&elor de leac c racinea pen&r >indecareas%erin&elor si ier&area paca&elor. Necesarl de plan&e era asira& de spi&erl An&on2aermann9 deceda& c in&reaa sa %amilie in &impl cimei din anl )00+. Un al&lacas (isericesc orien&a& spre %olosirea plan&elor in &amadirea (olna>ilor a %os&Manas&irea O(edean9 in incin&a careia a la& %iin&a spi&all din Craio>a in anl)000.

&n"eputul "er"etarilor #oderne / legi / se" .&.

La incep&l secolli al !I!"lea9 arsenall plan&elor c proprie&a&i medicinale%olosi&e in &arile romane s"a lari& prin in&rodcerea nor specii sa prodse adse

din s&raina&a&e1 scoar&a ar(oreli de C4ina9 anason9 re>en&9 siminic4ie9 so%ran9 piperner9 scor&isoara9 cisoare9 ncsoara9 ieni(a4ar9 cassia9 cam%or9 salep si sa(r. To&in aceas&a perioada s"a impor&a& si nele prepara&e din plan&e aroma&ice e=o&ice9preen&a&e s( %orma de (alsamri9 e=&rac&e9 eli=ire9 &inc&ri9 leiri9 nen&e siape aroma&e -de melisa9 %rai9 isop9 ma4eran si por&ocale/.

'en&r a orania colec&area s&iin&i%ica a plan&elor medicinale si aroma&ice din %loraspon&ana sa de la cl&i>a&ori9 care era necesare prelcrarii in la(ora&oarele%armace&ice9 a la& %iin&a n prim la(ora&or de cerce&are =Planta orel= din'ia&ra Neam&9 prin 4riso>l da& de >oie>odl Ioan Sand S&rda9 domnl

Moldo>ei -),87/. Sis&eml de >alori%icare sidis&ri(&ie a prodselor medicinale prin re&eaa de %armacii a %os& mai (ines&rc&ra& dpa anl ),3)9 ca rmare a aplicarii pre>ederilor Regula#entului)rgani"7 in&rods in am(ele &ari romanes&i.

Sis&ema&iarea da&elor s&iin&i%ice pri>ind alca&irea re&e&elor %armace&ice a%ac& o(iec&l nei ample lcrari de sin&ea9 realia&a de n lar colec&i> despecialis&i9 la indemnl dr. Carol Da>ila. Colec&i>l a %os& conds de %armacis&lCons&an&in C. ;epi&es -),+8"),*+/. Aces&a a ela(ora& prima %armacopee romana-),#8/9 care a>ea 0*+ de paini si era aprecia&a ca %iind na din&re cele mai

>aloroase lcrari de aces& en din Eropa. In a%ara indica&iilor din %armacopee9sis&eml de preparare a prodselor %armace&ice9 na&rale si de sin&ea a %os&relemen&a& prin apari&ia nei =*egi sanitare= din ),0


31/54

A>an&l imperios al medica&iei c prodse de sin&ea c4imica9 c e%ec&e incer&e siadesea dana&oare9 a impins %i&o&erapia din Romania in s(soll medicinii pe operioada des&l de lna.

'rin de>ol&area a(eran&a a c4imio&erapiei9 pana la milocl secolli !!9%armacopeele din lme a inreis&ra& pes&e )++.+++ de prepara&e c4imice. Inl&imii eni&a n %lael amenin&a&or9 seridica9 pes&e &o& in lme9 din ce in ce mai ml&e personali&a&i care cer ree>alareamiloacelor &erape&ice &radi&ionale si re>enirea la remediile na&rale ale%i&o&erapiei. In l&imele 3"< decenii9 prac&ica ml&or medici din Romania s"a

orien&a& &o& mai ml& spre @redescoperirea@ plan&elor medicinale si limi&area&endin&ei de medica&ie e=clsi> alopa&a9 promo>a&a de marile concernri%armace&ice. Se apreciaa ca e=&inderea cl&rilor de plan&e medicinale pe&eri&oril romanesc >a p&ea asira &o& necesarl de ma&erii prime si prodse %ini&epen&r inds&ria %armace&ica9 %armacii9 spi&ale si consml casnic. Es&e anormalca9 a>and n asemenea &ear de e=cep&ionala >aloare9 &ara noas&ra sa impor&e9 dela %irme s&raine9 prodse na&ris&e la pre&ri e=aera& de mari. N cere n e%or& preamare ca9 in >ii&orl apropia&9 dealrile ramase olase si eroda&e9 colinelenecl&i>a&e si lncile c solri (oa&e si mede sa de>ina9 &rep&a&9 i>oare desana&a&e pen&r popla&ia &arii.

Arta vinde"arii in traditiile poporului ro#an

Ar&a >indecarii la poporl roman are o >ec4ime milenara9 p&and %i considera&a ndar s&ramosesc. 2ondl sa inaliena(il9 comn &&ror reinilor loci&e de romani9permi&e iden&i%icarea ni &ear oriinar9 ar4aic al aces&i mes&es care9 dpaanmi&e indicii is&orice9 ar4eoloice9 an&ropoloice9 eoclima&ice9 poa&e %i a&ri(i&sacerdo&ilor e&o"daci. Condi&iile clima&erice ale Daciei9 corela&e c (oa&ia celoreora%ice -ses9 deal si mn&e9 ape cra&oare si &eare minerale/ a %a>oria&e=is&en&a in aces& spa&i a nei incredi(ile

di>ersi&a&i de specii >ee&ale9 ml&e %iind endemice9 adica locale. Inca de pe>remea dacilor9 o serie de plan&e ce cresc pe &eri&oril de as&ai al Romaniei erain&re(in&a&e ca ier(ri de leac. C4iar e=presiile neaos romanes&i a leci9 leac9 oleaca -in&im inrdi&e c recescl olio " p&in/ &rimi& la remedii in aparen&a in%ime-can&i&a&i> >or(ind/9 care insa po& >indeca sa men&ine sana&a&ea celor care le


32/54

cnosc ade>ara&a in&re(in&are. Renmele nora din&re aces&e plan&e mere panaacolo inca& si as&ai ele apar in percep&ia poplara ca %iind ines&ra&e c >ir&&i>indeca&oare maice9 e=&raordinare9 lea&e de o ade>ara&a mi&oloie >ee&ala.Ml&e din&re plan&e sin& considera&e s%in&e9 precm Hsiocl -Ocimm(asilicm/9 nele %acand cand>a o(iec&l ni cl& speci%ic9 asa cm es&e calMa&ranei9 al carei nme es&e c &o&l consonan&9 in mod imi&or9 c doa c>in&edin >oca(larl mis&ic al :edelor -ma&ra si na/. Aces& cl& rmares&e in&o&deanarel&a&e din domenil medicinei maice9 cm es&e cal descan&ecelor ce sesa>arsesc c a&orl anmi&or ier(ri. 'lan&e de o mare impor&an&a (ioloicapen&r om9 prin principiile lor ac&i>e9 sin& in&alni&e acolo nde odinioara eraasearile dacilor. Ia&a in aceas&a pri>in&a mar&ria cnosc&li %i&o&erape& O>idiHoor1 )1n urma cu multi ani, lucram pe teren in zona 2radistei, aproape desanctuarul vechii cetati regale #armizegetusa, impreuna cu un amic care nu prea

cunostea plantele si e!ectele lor. Am gasit acolo, printre alte specii, si specia

3ircaea lutetiana sau 3ircaea intermedia, popular numita &ilisca, 1arbavrajitoarei... #eara i-am !acut tovarasului meu de drum un ceai din aceasta

planta. /mul depasise bine a doua varsta. $imineata urmatoare mi-a povestit ca

de mult timp nu a avut o noapte atat de !rumoasa si ca s-a simtit ca la douazeci de

ani. A cules mai multe plante si pentru acasa. $in pacate, prin uscare ele si-au

pierdut acel e!ect cu adevarat miraculos.)

De remarca& ca in 5recia si in reinile medi&eraneene aceas&a plan&a n cres&e -de%ap&9 din cele cinci specii de Circaea raspandi&e pe plane&a9 &rei cresc pe &eri&oril

Romaniei/9 ceea ce"l de&ermina pe Hoor sa considere ca plan&a era procra&a dean&icii reci din Dacia9 nde era cnosc&a si %olosi&a. In ce pri>es&e men&ali&a&eaasa"is poplara despre plan&e9 din pespec&i>a ei9 mare par&e din&re ier(ri se a%las( p&erea celor mai &em&e si mai respec&a&e din&re %iin&ele lmii ne>a&e. Se%olosesc as&%el e=presiile 5radina Milos&i>elor9 5radinile 2rmselelor9 c&rimi&ere la Iele sa Rsalii. Deloc in&ampla&or9 &ocmai in acele one cresc %loriprecm Han&eii -Hellis perennis/9 %olosi&i con&ra (ronsi&ei cronice9 Sasc4il-:inca minor/9 Hana&l -5eranim/9 %olosi& in prac&ica poplara con&ra n4irilorsi :adoaele sa 5aroa%a de mn&e -Dian&4s sper(s/. Ul&ima9 care are o %loare

%rmoasa9 es&e nmi&a si Hriana de ra&9 es&e considera&a ca @adca&oare dera&@9 considerand"se9 din mo&i>e o(scre pen&r min&ea omli modern9 ca cel ceo poar&a es&e respins de ceilal&i oameni. In Moldo>a de pes&e 'r&9 &aranii nadminis&ra nicioda&a (olna>ilor o plan&a de leac9 indi%eren& de p&erea ei>indeca&oare9 %ara descan&ec sa %ara anmi&e prac&ici maice. Aces& %ap&demons&reaa %ilia&ia ances&rala a medicinei poplare9 care se oriineaa in&r"omedicina sacerdo&ala9 sinra in care res&a(ilirea sana&a&ii era psa in lea&ra c


33/54

%or&e sprana&rale. In cal Hrienii c cinci dee&e -'o&en&ila rec&a/9 nmi&a siIar(a %ap&li pen&r ca i se a&ri(ie p&erea de a des%ace >raile9 aceas&a era adsaacasa9 iar dpa ce se

spala icoana Maicii Domnli9 c apa respec&i>a se s&ropea Hriana c cinci

dee&e9 care se pnea la icoana si9 daca plan&a rma sa %ie %iar&a in lcica noa9 se(a&ea &rei ma&anii9 ros&ind"se1 )&e primim cu paine si sare, sa ne !ii !olositoare).Con%orm nei credin&e poplare9 cnoas&erea >ir&&ilor maico"&erape&ice aleplan&elor poa&e %i inssi&a in mod direc& de la ele9 prin in&ermedil mi&icli sarpeal(. In prima ma&a&e a secolli al !I!"lea9 in Transil>ania era renmi& >racil&aran Mi4ai Sas9 din Topli&a Romana9 care spnea ca n sarpe nadra>an i"a da&cnos&in&a raili &&ror ier(rilor de leac. In casa li era n ade>ara& pelerina al(olna>ilor9 care era >indeca&i c descan&ecele si leacrile prea&i&e de el dinier(ri.

Cleerea plan&elor de leac se des%asoara de asemenea dpa n anmi& calendarcosmic9 rmand n ri&al speci%ic. Unele plan&e9 precm Us&roil sa 'elinl9 isipas&reaa >ir&&ile >indeca&oare pe &o& parcrsl anli9 al&ele9 precm Sae&a&ra9era clese inain&e de S%redell Rsaliilor9 ele pierand"si p&erea (ine%aca&oare&imp de o lna dpa aceea9 pana la s%arsi&l Sap&amanii Mari. Uscarea plan&elor se%ace in mannc4iri lea&e9 care se a&arna de o rinda in pod.

Anti"ii despre fitoterapia geto/da"ilor

;erodo& scria ca dacii ca sin& )buni cunoscatori ai plantelor, avand si un mestesugdeosebit pentru ingrijirea bolnavilor cu ajutorul plantelor).

;omer9 marele poe& al An&ic4i&a&ii9 scria despre e&o"daci ca9 )in a!ara de curajulsi barbatia dovedite in lupte, ei mani!estau si o inalta educatie morala, evidentata

prin grija !ata de straini, de bolnavi si de ranitii cazuti pe pamantul lor).

S&ra(on a%irma ca la e&i preo&ii era medici -ia&ros/ si cnosca&ori de descan&ece9>raci -oes/ &o&oda&a.

In crea&ia poe&ica a li O>idis -in&ele )Asa stau lucrurile, 3harmides, si cu descantecul nostru. 4-aminvatat cu prilejul unei e'peditii, de la unul dintre medicii din &racia ai lui

5almo'is, despre care se zice ca au darul de a te !ace nemuritor). To& el


34/54

consemneaa principiile 4olis&e ale medicinei e&o"dace9 pnand"le in ra nimedic din Tracia al li Jalmo=is1

)5almo'is, regele nostru, care este un zeu si un mare intelept, ne invata ca, dupa

cum e nepotrivit sa incercam ingrijirea ochilor !ara sa vindecam intai capul, tot la

!el, nici capul nu poate !i ingrijit nesocotind trupul avand in vedere acest adevar,

trupul trebuie sa !ie ingrijit, in acelasi !el, intr-un mod potrivit, impreuna cu

su!letul. 3aci motivul pentru care medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli

este acela ca ei nu cunosc tainele intregului pe care-l au de ingrijit. $aca acest

intreg e bolnav, atunci nici partea nu poate !i sanatoasa. $aca insa partea

tulburata va !i vindecata, atunci si intregul va !i din nou armonios, asa cum

trebuie sa !ie, iar omul va trai mult timp, plin de vigoare, bun la su!let si !ericit.

3aci toate se trag din su!let, atat cele rele, cat si cele bune ale trupului si ale

!iintei noastre intregi, revarsandu-se din su!let, asa cum se ras!rang de la cap

asupra ochiului. 3aurmare, mai intai su!letului trebuie sa-i dam ingrijire, daca vrem ca deopotriva

capul si restul trupului s-o duca bine. 1ar su!letul se ingrijeste cu descantece. #a

nu te lasi induplecat sa ingrijesti capul nimanui, daca nu-ti va !i incredintat mai

intai su!letul spre ingrijirea prin descantec. Aceasta este greseala pe care, acum, o

savarsesc oamenii, incercand sa vindece o parte !ara cealalta.)

'sedo"Apleis9 scrii&or si (o&anis& din >eacl al II"lea e.n.9 in lcrarea sa )$emedica minibus herbarum), men&iona al&e 30 de plan&e c e%ec&e &erape&icee=is&en&e in Dacia1 aniarse=e"iar(a sara&a9 (da&4la"lim(a (oli9 c4lodela"&elinade camp9 ci(oras&ra"(rs&re9 diesema"coada >acii9 dn"rica9 dena"cc&a deapa9 Gardama"papra9 GoiGodila"papala9 Gros&ane"ros&opasca9 man&ia"mre9miela"cim(r9 sGi&e"scai. Ml&e din aces&e plan&e sn& &ilia&e si as&ai inarsenall %i&o&erape&ic. @Hrienile de leac@9 sinrele medicamen&e %olosi&eodinioara.'e la milocl secolli al !!"la9 %armacis&l Dr. 54. '. 5rin&esc preen&a in&r"ocar&e premia&a de Academie 67otanica !armaceutica. 3ultura si recolta plantelor!armaceutice,p(lica&a in )*in din&r"n &ear sacerdo&al s&ra>ec4i si nic in spa&il carpa&ic9 lcrcon%irma& de %ap&l ca aceleasi (rieni sin& cnosc&e s( acelasi nme si pen&r


35/54

acelasi &ra&amen&9 din Maramres pana in Ol&enia si din Apseni pana in Moldo>anordica.

Ia&a ca&e>a plan&e9 imprena c in&re(in&arile lor in medicina poplara1

'en&rung%i-pnemonie si dreri rema&ismale/1 Coada racli sa Scran&i&oare

-'o&en&illa anserinna/9 %olosi&a si pen&r scran&i&ri sa %riri9 Roco&ea saHriana n4ili -S&ellaria raminea/.

(e!unie1 Sica -S&a&ice 5melini/.

Fe!ra tifoida:Dro( -C&iss ;e%elians/9 Ononis 4ircina.Hlenoraie1 Nersca -Niella ar>ensis/9 Cicsoara sa Al(i&a -Her&eroa incana/9po&olnic -5enis&a &inc&oria/.

Boli de piept:Tri&a mare -Arimonia epa&orim/9 Cinci dee&e -'o&en&illarep&ans/9 L&ospermm ar>ense9 ;elan&4emm >lare.

Reu#atis#:Cinci dee&e -'o&en&illa al(a/9 'idosnic -Cerin&4e minor/9 Tri%oi ros-Tri%olim pra&ense/9 Cer>ana sa Iar(a li ceas ra -Lcops eropaes/9 Uricamare -Ur&ica dioica/9 Rac4i&a -Sali= %railis/.

+e!ilitate:Nas&rel sa Iar(a

Documents

Ingrijirii Bolnavului Din Comuna Primitiva Pana La Primul Razboi Mondial