INFECŢIA. PROCESUL INFECŢIA. PROCESUL INFECŢIOS. REZISTENŢA INFECŢIOS. REZISTENŢA

NESPECIFICĂ A NESPECIFICĂ A MACROORGANISMULUIMACROORGANISMULUI

INFECŢIAINFECŢIA – totalitatea proceselor biologice – totalitatea proceselor biologice care se produc în ma/o în urma penetrării care se produc în ma/o în urma penetrării mi/o patogene sau pmi/o patogene sau potenotenţţial ial ppatogene (PP)atogene (PP). .

PROCESUL INFECŢIOSPROCESUL INFECŢIOS – interacţiunea – interacţiunea dintre mi/o şi ma/o în diverse condiţii ale dintre mi/o şi ma/o în diverse condiţii ale mediului ambiant. mediului ambiant.

MALADIA INFECŢIOASĂMALADIA INFECŢIOASĂ – manifestarea – manifestarea supremă a procesului infecţios, se supremă a procesului infecţios, se caracterizează prin diferite simptome, caracterizează prin diferite simptome, determinate de efectele metaboliţilor determinate de efectele metaboliţilor microbieni (toxine, enzimemicrobieni (toxine, enzime, etc, etc) sau de reacţia ) sau de reacţia imună a gazdei la prezenţa imună a gazdei la prezenţa mi/omi/o. .

Particularităţile bolParticularităţile bolilorilor infecţioaseinfecţioase::

1.1.Sunt provocate de agenţi patogeni Sunt provocate de agenţi patogeni 2.2.Contagiozitate Contagiozitate 3.3.Specificitate Specificitate 4.4.Evoluţie clinică stadialăEvoluţie clinică stadială5.5.Imunitate la reinfecţieImunitate la reinfecţie (durată variabilă)(durată variabilă)

DupDupă tipul de interacţiune a agentului patogen şi ma/o ă tipul de interacţiune a agentului patogen şi ma/o depsebim următoarele forme ale infecţiei:depsebim următoarele forme ale infecţiei:

- AbortivăAbortivă- Latentă (inaparentă)Latentă (inaparentă)- Tipică Tipică - AtipicăAtipică- Cronică (persistentă)Cronică (persistentă)- LentăLentă- ReinfecţiaReinfecţia- RecidivaRecidiva- SuperinfecţiaSuperinfecţia- Inf. SecundarăInf. Secundară- MixtăMixtă- Purtător de infecţiePurtător de infecţie

În dependenţă de căile de pătrundere a mi/o În dependenţă de căile de pătrundere a mi/o în ma/o:în ma/o:

- - Inf. endogenă (autoinfecţia)Inf. endogenă (autoinfecţia)- - Inf. exogenăInf. exogenă

În dependenţă de localizarea agentului:În dependenţă de localizarea agentului:

- - Inf. localăInf. locală- - Inf. generalizatăInf. generalizată

- BacteriemieBacteriemie- VirusemieVirusemie- ToxinemieToxinemie- SepticemieSepticemie- SepticopiemieSepticopiemie

PATOGENITATEA ŞI VIRULENŢAPATOGENITATEA ŞI VIRULENŢA

PatogenitatePatogenitate – capacitatea mi/o de a provoca procese – capacitatea mi/o de a provoca procese patologice în ma/o. Este patologice în ma/o. Este un un caracter de speciecaracter de specie determinat determinat genetic (cromozom, plasmide, bacteriofagi). genetic (cromozom, plasmide, bacteriofagi).

În cadrul unei specii patogene pot exista tulpini cu În cadrul unei specii patogene pot exista tulpini cu manifestare variată a patogenităţii – de la absenţa totală până manifestare variată a patogenităţii – de la absenţa totală până la foarte înaltă. Orice mi/o “parazit” capabil să provoace o la foarte înaltă. Orice mi/o “parazit” capabil să provoace o infecţie (în condiţii adecvate) este considerat infecţie (în condiţii adecvate) este considerat p a t o g e n. p a t o g e n.

Există 2 tipuri de mi/o patogene:Există 2 tipuri de mi/o patogene:1.1. Obligat (cert) patogeneObligat (cert) patogene, care infectează persoane , care infectează persoane

imunocompetente cu doze mici imunocompetente cu doze mici 2.2. Potenţial patogenePotenţial patogene (oportuniste), care pot cauza infecţie (oportuniste), care pot cauza infecţie

numai cu doze mari sau la persoane imunocompromise numai cu doze mari sau la persoane imunocompromise (deseori fac parte din flora normală a organismului)(deseori fac parte din flora normală a organismului)

VirulenţăVirulenţă – gradul de patogenitate a – gradul de patogenitate all unei unei tulpinitulpini (măsură cantitativă a patogenităţii). (măsură cantitativă a patogenităţii).

VirulenVirulenţţa sea se apreciază prin infectarea apreciază prin infectarea animalelor de laborator cu cantităţi diferite animalelor de laborator cu cantităţi diferite de mi/o..de mi/o..

Unităţile de virulenţă:Unităţile de virulenţă:- DLMDLM – cantitatea minimă de mi/o sau toxine – cantitatea minimă de mi/o sau toxine

necesară pentru a asigura moartea a 80% necesară pentru a asigura moartea a 80% din din animaleanimalelele infectate infectate

- DLDL5050 – 50% letalitate– 50% letalitate- DCL DCL – 100% letalitate– 100% letalitate- DIDI5050/DI/DI – provoacă boala la 50% – provoacă boala la 50% / 80% / 80% animale animale

Microorganismele patogene trebuie:Microorganismele patogene trebuie:

1.1. Să fie capabilă de a se Să fie capabilă de a se transmitetransmite între între gazdegazde

2.2. Să Să penetrezepenetreze în organismul-gazdă în organismul-gazdă3.3. Să se Să se răspândeascărăspândească prin organism prin organism4.4. Să se Să se multiplice şi să persistemultiplice şi să persiste (evitând sau (evitând sau

distrugând sistemul imun al gazdei)distrugând sistemul imun al gazdei)5.5. Să Să producă leziuniproducă leziuni Aceste capacităţi sunt asAceste capacităţi sunt asiigurate de gurate de factorii factorii

de patogenitate.de patogenitate.

Factorii de patogenitate Factorii de patogenitate

I.I. Factori structurali (somatici)Factori structurali (somatici)

1.1. Hemotaxis şi mobilitateHemotaxis şi mobilitate2.2. Adezine Adezine - fimbriile, glicocalixul, proteine de adeziune ale - fimbriile, glicocalixul, proteine de adeziune ale

peretelui celular. Asigură aderarea bacteriilor la receptorii de peretelui celular. Asigură aderarea bacteriilor la receptorii de pe suprafaţa celulelor-ţintă.pe suprafaţa celulelor-ţintă.

3.3. CapsulaCapsula – antifagocitar, anti-complement – antifagocitar, anti-complement4.4. Antigenul OAntigenul O - antifagocitar - antifagocitar5.5. PeptidoglicanulPeptidoglicanul (adeziune, agresie tisulară) (adeziune, agresie tisulară)6.6. Acizii teichoici/lipoteichoiciAcizii teichoici/lipoteichoici (adeziune, toxicitate) (adeziune, toxicitate)7.7. Proteina A la stafilocociProteina A la stafilococi (acţiune antifagocitară prin fixarea (acţiune antifagocitară prin fixarea

Fc a IgG)Fc a IgG)8.8. Proteina M la streptocociProteina M la streptococi (adeziune, a/fagocitar) (adeziune, a/fagocitar)

IIII. Enzime de patogenitate . Enzime de patogenitate (responsabile de (responsabile de persistenţă, diseminare şi producerea leziunilor)persistenţă, diseminare şi producerea leziunilor)

- PlasmocoagulazaPlasmocoagulaza ( (formarea trombilor septici-formarea trombilor septici-efect efect antifagocitar, antifagocitar, propagarepropagare îîn organism)n organism)

- FibrinolizinaFibrinolizina - HialuronidazaHialuronidaza (di (diseminarseminare, e, leziunileziuni tisular tisularee))- ColagenazaColagenaza (identic) (identic)- Neuraminidaza (lichefierea mucusului)Neuraminidaza (lichefierea mucusului)- Proteaze (ex.: distrugerea Ig A secretorii)Proteaze (ex.: distrugerea Ig A secretorii)- DezaminazeDezaminaze- Decarboxilaze Decarboxilaze - Fosfataze, etc Fosfataze, etc

IIIIII. Toxine bacteriene . Toxine bacteriene

- Exotoxine- Exotoxine (proteice, secretate în mediul extracelular) (proteice, secretate în mediul extracelular)- Endotoxine- Endotoxine (LPZ, legate de celula bacteriană) (LPZ, legate de celula bacteriană)

Caracteristica exotoxinelorCaracteristica exotoxinelor::

Proteine produse de bacterii G+/G-Proteine produse de bacterii G+/G- Pot fi secretate în mediul extern, eliberate în spaţiul Pot fi secretate în mediul extern, eliberate în spaţiul

periplasmic sau fixate pe suprafaţa celulei periplasmic sau fixate pe suprafaţa celulei Termolabile (excepţie – enterotoxina stafilococică şi Termolabile (excepţie – enterotoxina stafilococică şi

TSTS (toxina termostabilă) a (toxina termostabilă) a E. coliE. coli)) Hidrosolubile şi acţionează la distanţăHidrosolubile şi acţionează la distanţă

- - Efectul se instalează după o perioadă de Efectul se instalează după o perioadă de incubaţieincubaţie

- Manifestă tropism (specificitate de acţiune)- Manifestă tropism (specificitate de acţiune)- Toxicitate înaltă (DLM de ordinul ng/kg)- Toxicitate înaltă (DLM de ordinul ng/kg)- Exotoxinele sunt imunogene Exotoxinele sunt imunogene - Antitoxinele neutralizează activitatea Antitoxinele neutralizează activitatea

exotoxinei exotoxinei - Exotoxinele tratate cu formol 0,4% şi Exotoxinele tratate cu formol 0,4% şi

menţinute la 39-40menţinute la 39-40°°C timp de 3-4 săptămâni C timp de 3-4 săptămâni se transformă în se transformă în anatoxineanatoxine..

Obţinerea exotoxinelor bacteriene:Obţinerea exotoxinelor bacteriene:

Cultivarea tulpinii toxigene în mediu lichidCultivarea tulpinii toxigene în mediu lichidFiltrarea culturii pentru separarea toxineiFiltrarea culturii pentru separarea toxineiPurificarea toxineiPurificarea toxineiConcentrarea toxineiConcentrarea toxineiDeterminarea activităţii Determinarea activităţii toxinei (se mtoxinei (se măăsoarsoarăă in in

unitunităţăţi de floculare)i de floculare)

Caracteristica endotoxinelor:Caracteristica endotoxinelor:

- ReprezintReprezintăă c complexe LPZ din peretele celular G- omplexe LPZ din peretele celular G- - SuntSunt eliberat eliberatee în urma lizei bacteriilor (sub influenţa în urma lizei bacteriilor (sub influenţa

sistemului imun al gazdei sau a unor AB). sistemului imun al gazdei sau a unor AB). - TermostabilTermostabilee- Ne-imunogenNe-imunogenee- Nu pot fi transformatNu pot fi transformatee în anatoxină în anatoxină- DLM de ordinul mg/kgDLM de ordinul mg/kg- Efectul se manifestă imediatEfectul se manifestă imediat- Determină efecte generale, indiferent de provenienţă Determină efecte generale, indiferent de provenienţă

Dinamica evoluţiei procesului infecţiosDinamica evoluţiei procesului infecţios

I. Perioada de incubaţieI. Perioada de incubaţie

II. Perioada de invazie (prodromală, de debut).II. Perioada de invazie (prodromală, de debut).

III. Perioada de stareIII. Perioada de stare

IV. Perioada terminalăIV. Perioada terminală

Rolul mediului ambiant şi social în infecţieRolul mediului ambiant şi social în infecţie (condiţiile economice, condiţiile de viaţă, (condiţiile economice, condiţiile de viaţă, catastrofe ecologice sau naturale, catastrofe ecologice sau naturale, progresul în igiena publică, etc).progresul în igiena publică, etc).

Maladii Maladii sociale: tuberculoza, pediculoza, sociale: tuberculoza, pediculoza, sifilisul, etc.sifilisul, etc.

În funcţie de spaţiu şi timp, infecţiile În funcţie de spaţiu şi timp, infecţiile apar:apar:

sporadicsporadic: cazuri izolate necorelate în timp şi : cazuri izolate necorelate în timp şi spaţiu;spaţiu;

epidemicepidemic: cazuri numeroase ce apar într-un timp : cazuri numeroase ce apar într-un timp scurt şi într-o zonă geografică limitată (holeră, scurt şi într-o zonă geografică limitată (holeră, febră tifoidă, pesta);febră tifoidă, pesta);

pandemicpandemic: cazuri foarte numeroase într-o : cazuri foarte numeroase într-o perioadă de timp fără limite geografice perioadă de timp fără limite geografice (pandemiile de gripă, SIDA);(pandemiile de gripă, SIDA);

endemicendemic: cazuri relativ frecvente, limitate în : cazuri relativ frecvente, limitate în spaţiu şi nelimitate în timp.spaţiu şi nelimitate în timp.

Rolul macroorganismului în procesul Rolul macroorganismului în procesul infecţios. Rezistenţa ma/o.infecţios. Rezistenţa ma/o.

ImunitateaImunitatea – totalitatea mecanismelor de apărare – totalitatea mecanismelor de apărare împotriva mi/o invazive şi a structurilor non-selfîmpotriva mi/o invazive şi a structurilor non-self

Imunitate înnăscută nespecifică Imunitate înnăscută nespecifică – asigurată de – asigurată de factori constituţionali. Răspuns maxim imediat, factori constituţionali. Răspuns maxim imediat, nespecific, antigen-independentnespecific, antigen-independent

Imunitate înnăscută specificăImunitate înnăscută specifică - rezistenţa unui - rezistenţa unui organism faţă de anumiţi agenţi microbieni care organism faţă de anumiţi agenţi microbieni care îl particularizează de alte organisme din aceeaşi îl particularizează de alte organisme din aceeaşi specie, sensibile la acţiunea acelor agenţi specie, sensibile la acţiunea acelor agenţi patogeni.patogeni.

DobândităDobândită (achizitionata, (achizitionata, adaptativa)adaptativa)

1.1. ActivActivă ă - - NaturalNaturală (postinfecţioasă) ă (postinfecţioasă) - - ArtificialArtificială (în urma ă (în urma vaccinvaccinării) ării)

2.2. PasivPasivăă

- - NaturalNaturală (transplacentară, prin ă (transplacentară, prin laptelaptele maternle matern))

- - ArtificialArtificială (administrarea Ac ă (administrarea Ac / / seruri seruri imuneimune))

Rezistenţa nespecificăRezistenţa nespecificăRezistenţa nespecifică este asigurată de factori Rezistenţa nespecifică este asigurată de factori tisulari (de barieră), factori celulari şi umorali.tisulari (de barieră), factori celulari şi umorali.

Factori tisulari (de barieră)Factori tisulari (de barieră)--TegumentulTegumentul ( (barieră mecanică barieră mecanică - integritatea, - integritatea,

descuamarea stratului cornos; descuamarea stratului cornos; barieră biologică barieră biologică -flora -flora normală, normală, chimică chimică - pH acid)- pH acid)

--MucoaseleMucoasele ( (barieră mecanică barieră mecanică - integritatea, mişcarea - integritatea, mişcarea cililor, scurgerea secretelor; cililor, scurgerea secretelor; chimică chimică -secreţiile -secreţiile digestive, pH acid al urinei; digestive, pH acid al urinei; biologică biologică -flora normală; -flora normală; barieră enzimaticăbarieră enzimatică – enzimele din secreţiile – enzimele din secreţiile mucoaselor, ex.: lizozimul, lactoferina)mucoaselor, ex.: lizozimul, lactoferina)

- - Barierele de organBarierele de organ

Dacă barierele au fost depăşite, atunci Dacă barierele au fost depăşite, atunci organismul dispune de alţi factori de rezistenţă organismul dispune de alţi factori de rezistenţă nespecifică: factori celulari şi umorali. nespecifică: factori celulari şi umorali. Factori celulari de rezistenţă nespecificăFactori celulari de rezistenţă nespecifică::

- - Reacţia inflamatoareReacţia inflamatoare. Împiedică multiplicarea . Împiedică multiplicarea şi răspândirea mişi răspândirea mi/o/o şi asigură distrugerea lor. şi asigură distrugerea lor.

- FagocitozaFagocitoza (component al reacţiei (component al reacţiei inflamatoare). Asigură captarea şi distrugerea inflamatoare). Asigură captarea şi distrugerea substanţelor străine, inclusiv a mi/o, celulelor substanţelor străine, inclusiv a mi/o, celulelor infectate, celulelor tumorale.infectate, celulelor tumorale.

Celulele fagocitare (fagocitele)Celulele fagocitare (fagocitele)- Microfagele Microfagele -- Macrofagele Macrofagele

FAZELE FAGOCITOZEIFAZELE FAGOCITOZEII. ChemotaxisulI. Chemotaxisul (atractanţi – proteine (atractanţi – proteine

bacteriene, fragmente de perete celular, bacteriene, fragmente de perete celular, capsule, endotoxina,etc) capsule, endotoxina,etc)

II. Adeziunea mi/o la fagocitII. Adeziunea mi/o la fagocit (fagocitul (fagocitul recunoarecunoaşte molecule străine de pe suprafaţa şte molecule străine de pe suprafaţa bacteriilor – monomeri de PG, acizi teichoici, bacteriilor – monomeri de PG, acizi teichoici, LPZ, acid micolicLPZ, acid micolic, AD, ADN bacterianN bacterian, ARNd.c., ARNd.c. viralviral, manoza,, manoza, glicani din fungi, etc glicani din fungi, etc ))

III. IngestiaIII. Ingestia (înglobarea) şi formarea fago (înglobarea) şi formarea fagozzomomuluiului..IV. Distrugerea (digestia)IV. Distrugerea (digestia) intracitoplasmatică. intracitoplasmatică.

FagoFagozzomomulul fuzionează cu fuzionează cu un un lizolizozzom, om, formformând ând un fagolizom .un fagolizom .

Factori umorali de rezistenţă Factori umorali de rezistenţă nespecificănespecifică

1.Complementul1.Complementul – reprezintă un sistem – reprezintă un sistem complex de proteine termolabile. complex de proteine termolabile.

Există peste 30 de fracţii ale C. Există peste 30 de fracţii ale C.

Activitatea biologică a complementuluiActivitatea biologică a complementului::- Opsonizarea bacteriilor Opsonizarea bacteriilor - Acţiune liticăAcţiune litică- ImunoaderenţăImunoaderenţă- Activitate anafilactică Activitate anafilactică

2.2. ProperdinaProperdina – proteine serice care participă la – proteine serice care participă la activarea complementului pe cale alternativă.activarea complementului pe cale alternativă.

3. 3. ββ-lizinele-lizinele – proteine serice termostabile cu – proteine serice termostabile cu activitate antimicrobiană asupra bacteriilor G+ activitate antimicrobiană asupra bacteriilor G+ în specialîn special

4. 4. X – lizinaX – lizina, proteină serică termostabilă , , proteină serică termostabilă , produce liza bacteriilor G -produce liza bacteriilor G -

5.5. LizozimulLizozimul – prezent în lacrimi, salivă, ser – prezent în lacrimi, salivă, ser sanguin, favorizează liza bacteriilorsanguin, favorizează liza bacteriilor

6. 6. Anticorpii normaliAnticorpii normali7. 7. Interferonii Interferonii (glicoproteine cu acţiune antivirală, (glicoproteine cu acţiune antivirală,

antiproliferativă şi imunomodulatoare)antiproliferativă şi imunomodulatoare)

Imunitatea dobândităImunitatea dobândită se caracterizează prin: se caracterizează prin:

1.1. Dezvoltare lenta si manifestare tardiva Dezvoltare lenta si manifestare tardiva (câteva zile, (câteva zile, săptămânisăptămâni dupa contactul cu un antigen) dupa contactul cu un antigen)

2. Specificitate faţă de 2. Specificitate faţă de antiantiggen en (capacitatea de a (capacitatea de a

recunoaste si raspunde specific la numeroase recunoaste si raspunde specific la numeroase substante straine, inclusiv agenti infectiosi)substante straine, inclusiv agenti infectiosi)

3. Memorie imunologică 3. Memorie imunologică (capacitatea de a elabora (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si eficace la intalniri raspuns mai rapid, mai intens si eficace la intalniri repetate cu un antigen)repetate cu un antigen)

Imunitatea dobândită poate fi:Imunitatea dobândită poate fi:

I. Imunitate antibacteriană, antivirală I. Imunitate antibacteriană, antivirală antimicotică, antitoxică, antitumorală, etc.antimicotică, antitoxică, antitumorală, etc.

II.II. În funcţie de mecanismele reacţiilor imune

- Imunitate umoralăImunitate umorală, , exercitatexercitatăă prin intermediul unor prin intermediul unor proteine numiteproteine numite anticorpi (Ac, Ig) anticorpi (Ac, Ig), produse de , produse de limfocitele Blimfocitele B. .

- Imunitate celulară,Imunitate celulară, exercitat exercitatăă prin intermediul prin intermediul limfocitelor Tlimfocitelor T..

III.III. În dependenţă de persistenţa mi/o- Imunitate sterilăImunitate sterilă – se manifestă după – se manifestă după

eliminareeliminarea agenţilor patogeni din organism a agenţilor patogeni din organism

- - Imunitate nesterilăImunitate nesterilă – nereceptivitatea se – nereceptivitatea se păstrează doar în perioada aflării mi/o în păstrează doar în perioada aflării mi/o în organism.organism.

ANTIGENELEANTIGENELE – substanţe străine – substanţe străine (non-self)(non-self) de de natură endo- sau exogenă capabile să natură endo- sau exogenă capabile să declanşeze un răspuns imun. declanşeze un răspuns imun.

Proprietăţile de bază ale Ag:Proprietăţile de bază ale Ag:

1.1. ImunogenitateaImunogenitatea – capacitatea Ag de a – capacitatea Ag de a fi fi recunoscut ca strrecunoscut ca străăin in şşi de ai de a induce răspuns induce răspuns imun specific imun specific

2.2. SpecificitateaSpecificitatea – capacitatea Ag de a – capacitatea Ag de a interacţiona specific cu Ac sau cu receptorul interacţiona specific cu Ac sau cu receptorul pentru Ag complementar al limfocitelor pentru Ag complementar al limfocitelor sensibilizatesensibilizate

Cerinţele faţă de Ag complete:Cerinţele faţă de Ag complete:

- Să fie - Să fie non-selfnon-self - Să aibă o greutate moleculară Să aibă o greutate moleculară de de peste 10 peste 10

kDakDa- Să aibă o structură chimică căt mai complexă Să aibă o structură chimică căt mai complexă

((terţiarăterţiară, cuaternară, secundară), cuaternară, secundară)- Să aibă o conformaţie spaţială stabilăSă aibă o conformaţie spaţială stabilă

Se disting arbitrar:Se disting arbitrar:- Ag solubileAg solubile: proteine plasmatice, : proteine plasmatice, toxine, toxine,

enzime, hormoni, etcenzime, hormoni, etc- Ag figurateAg figurate (celulare, corpusculare): (celulare, corpusculare):

celule, bacterii, paraziţi, etc.celule, bacterii, paraziţi, etc.În funcţie de provenienţă se deosebesc:În funcţie de provenienţă se deosebesc:- Izo-Ag (alo-Ag)Izo-Ag (alo-Ag) – Ag de specie – Ag de specie - Alo-Ag - Alo-Ag - Ag de de grupAg de de grup- IdioantigeneIdioantigene – antigenele specifice unui – antigenele specifice unui

individ. individ. - AutoantigeneAutoantigene – Ag proprii unui organism, – Ag proprii unui organism,

devenite imunogene în anumite condiţii devenite imunogene în anumite condiţii

Structura antigenică a celulei bacterieneStructura antigenică a celulei bacteriene

I.I. Ag structuraleAg structurale ( (Ag O/RAg O/R – somatice, LPZ, – somatice, LPZ, termostabile; termostabile; Ag HAg H – flagelar, proteic, – flagelar, proteic, termolabiltermolabil; ; Ag KAg K – capsular, – capsular, termovariabiltermovariabil; ; Ag FAg F – fimbrial) – fimbrial)

II. II. Ag solubileAg solubile (enzime de (enzime de

patogenitate, exotoxine)patogenitate, exotoxine)

Sistemul ImunSistemul Imun reprezinta un ansamblureprezinta un ansamblu de de celulecelule, molecule , molecule şi şi tesuturi (tesuturi (organeorgane)) distribuite în tot organismuldistribuite în tot organismul, care participa la , care participa la instaurarea imunitatiiinstaurarea imunitatii..

ŢŢESUTURILE SISTEMULUI IMUNESUTURILE SISTEMULUI IMUNOrganele centrale (primare) ale SIOrganele centrale (primare) ale SI – – măduva măduva osoasăosoasă şi şi timusultimusul la vertebrate (ficatul în perioada la vertebrate (ficatul în perioada embrionară), bursa Fabricius la păsări. Apar embrionară), bursa Fabricius la păsări. Apar primele în timpul vieţii embrionare.primele în timpul vieţii embrionare.

Organele periferice (secundare) ale SI Organele periferice (secundare) ale SI În ele se realizează contactul dintre În ele se realizează contactul dintre antiantiggen, en,

celulele prezentatoare de antigencelulele prezentatoare de antigen ( CPA) ( CPA) şi şi celulele imuno-competente, ccelulele imuno-competente, cu inducerea unui u inducerea unui raspuns imunraspuns imun. .

- Ganglionii limfaticiGanglionii limfatici (raspuns imun contra Ag (raspuns imun contra Ag transportate cu limfa)transportate cu limfa)

- SplinaSplina (raspuns imun contra Ag transportate (raspuns imun contra Ag transportate cu sangele)cu sangele)

- Formaţiunile limfoide ale mucoaselor Formaţiunile limfoide ale mucoaselor digestive şi respiratorii (amigdale, plăci Peyer, digestive şi respiratorii (amigdale, plăci Peyer, apendice), ţesutul limfoid asociat apendice), ţesutul limfoid asociat tegumentuluitegumentului (raspuns imun contra Ag ce (raspuns imun contra Ag ce penetreaza prin epitelii)penetreaza prin epitelii)

Răspunsul imun:Răspunsul imun:

Umoral (reprezentat de Ac)Umoral (reprezentat de Ac)Celular (reprezentat de limfocitele T Celular (reprezentat de limfocitele T

sensibilizate)sensibilizate)

Răspunsul imun umoral:Răspunsul imun umoral:

Ac sunt factori umorali de natură proteică, Ac sunt factori umorali de natură proteică, elaboraţi de plazmocite în urma unui elaboraţi de plazmocite în urma unui stimul Ag.stimul Ag.

Structura Ig:Structura Ig:

Clasele de Ig:Clasele de Ig:

IgGIgG- Greutate moleculară de 150 000 Da- Greutate moleculară de 150 000 Da- 80% din tolalul Ig80% din tolalul Ig- Traversează activ bariera placentarăTraversează activ bariera placentară- Monomeri (bivalente)Monomeri (bivalente)- Timpul de înjumătăţire – 23 zileTimpul de înjumătăţire – 23 zile- În răspunsul imun primar apar după IgM şi IgEÎn răspunsul imun primar apar după IgM şi IgE- În răspunsul imun secundar se vor sintetiza în În răspunsul imun secundar se vor sintetiza în

principal IgG în cantităţi mariprincipal IgG în cantităţi mari

IgAIgA

- Reprezintă 17% Reprezintă 17% - 42%- în sânge; restu42%- în sânge; restull dispersate în secreţii şi dispersate în secreţii şi

pe suprafaţa mucoaselorpe suprafaţa mucoaselor- Se prezintă sub formă monomeră şi dimerăSe prezintă sub formă monomeră şi dimeră- Greut. mol. 400 000 DaGreut. mol. 400 000 Da- Timpul de înjumătăţire – 5-9 zileTimpul de înjumătăţire – 5-9 zile

IgMIgM

- Reprezintă 3% Reprezintă 3% - 80%- predominant intravascular 80%- predominant intravascular - Este un pentamerEste un pentamer- Greut. mol. 900 000 DaGreut. mol. 900 000 Da- Timpul de înjumătăţire – 1-5 zileTimpul de înjumătăţire – 1-5 zile- Intervin primele în răspunsul imunIntervin primele în răspunsul imun- Nu se transmit transplacentarNu se transmit transplacentar

IgEIgE

- Se prezintă sub formă monomeră Se prezintă sub formă monomeră - Greut. mol. 190 000 DaGreut. mol. 190 000 Da- Timpul de înjumătăţire – 2-4 zileTimpul de înjumătăţire – 2-4 zile- După imunizare sunt primele care apar După imunizare sunt primele care apar

IgDIgD- Se prezintă sub formă monomeră Se prezintă sub formă monomeră - Greut. mol. 180 000 DaGreut. mol. 180 000 Da- Reprezintă 0,2%Reprezintă 0,2%

- Funcţia biologică nu este bine cunoscută- Funcţia biologică nu este bine cunoscută

Elaborarea răspunsului imun umoral. Elaborarea răspunsului imun umoral. Anticorpogeneza.Anticorpogeneza.

Dinamica rDinamica răspunsului imun umoralăspunsului imun umoral

Răspunsul umoral primar –la primul contact cu Ag

- I fază –de latenţă–durează 4-7 zile, până la apariţia primilor Ac. In acest timp are loc recunoaşterea, degradarea Ag, diferenţierea T,B limfocitelor

- II fază –logaritmică –Titrul Ac creşte, atingând max în a 10-15 zi. Iniţial are loc producerea Ig M, peste 4-5 zile –IgG.

- III fază –de producere maximă a Ac

- IV fază –de diminuare a titrului de Ac(declin)

Dinamica răspunsului imun umoralDinamica răspunsului imun umoral

Răspunsul umoral secundar (la un contact repetat cu acelaşi Ag).

Este asigurat de LB-memorie

-Perioadă de latenţă scurtă (ore)

-Ascensiune rapidă a titrului Ac

-Titru maxim de Ac menţinut o durată mai mare

-Producerea anticorpilor IgG.