Embed Size (px)
Citation preview
Prezentul îndrumar este destinat studenţilor Facultăţii Inginerie şi Management în Mecanică, specialităţilor 521.8 Inginerie şi management în Transport şi 841.1 Tehnologii de operare în transport (auto, aerian, feroviar, naval) cu formele de studii la zi şi fără frecvenţă.
Prezentul îndrumar este destinat în primul rând studenţilor cu profil tehnic şi din domeniul transporturilor: manageri, ingineri, tehnicieni, şi alte categorii de lucrători.
În această lucrare sunt expuse principiile de bază ale tehnologiei organizării transportului de pasageri. Elementele tehnice de bază şi utilizarea raţională.
Autori: conf. univ., dr. şt. ec. Tudor Alcaz lector superior Vasile Russu lector superior Sergiu Kant lector superior Ion Gamarţ
Redactor responsabil: prof.univ., dr.Ion SÎRBURecenzent: conf.univ., d.ş.t., Tezic IurieRedactare computerizată: Jalba Constantin
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Alcaz Tudor
Tehnologia organizării transporturilor / Tudor Alcaz,
Vasile Russu, Sergiu Kant, Ion Gamarţ; Univ. Teh. a
Moldovei. Fac. Inginerie şi Management în Mecanică.
Catedra Inginerie şi Management în Transport. -Ch.:
UTM, 2007.- 39p.
Bibliogr. p. 40(29 tit)
100 ex.
3
CUPRINS
Introducere
1. Noţiuni generale
2. Datele iniţiale şi executarea proiectului de curs
3. Planul de îndeplinire a proiectului de curs
4. Analiza datelor iniţiale
5. Organizarea dirijării lucrului autobuselor pe curse
6. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuse
7. Elaborarea graficului de circulaţie
8. Organizarea lucrului conducătorilor de autovehicule
9. Evidenţa indicatorilor tehnico-exploataţionali ale cursei
10. Bibliografie
4
Introducere
În prezent transportul de călători a devenit un element al vieţii omeneşti într-u cât ea oferă membrilor societăţii posibilitatea:
- deplasarea;- comunicarea;- perceperea;- asimilarea.În contextul dezvoltării localităţii urbane, transportul de pasageri ocupă
un loc vital, deoarece contribuie, prin aportul său, la satisfacerea cererii de transport în mod ritmic, în deplină siguranţă şi cu un grad corespunzător de confort.
Pentru asigurarea serviciilor de transport, organizaţiile de transport sunt dotate cu vehicule moderne, cu terminale şi baze de întreţinere şi reparaţii, iar întreaga activitate de organizare şi controlul se realizează prin intermediul tehnicilor moderne de lucru, care alături de factorul uman, contribuie la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor în transportul de pasageri.
Creşterea eficienţei economice în activitatea de transport trebuie să se realizeze prin utilizarea raţională a vehiculelor şi soluţionarea optimă a problemelor ridicate de modernizarea şi programarea capacităţilor de transport. Pentru aceasta este necesar să se cunoască cererea de transport, să se stabilească itinerariile cele mai economice şi să se facă repartizarea vehiculelor în funcţie de mărimea fluxului de pasageri prin elaborarea de programe de circulaţie, care să corespundă solicitărilor de pe traseu.
Civilizaţia modernă, caracterizată printr-un ritm intens de dezvoltare în cele mai diverse domenii, printr-un schimb masiv de valori materiale şi spirituale, reclamă o continue deplasare a oamenilor dintr-un loc într-altul.
În transporturi nu se creează bunuri economice, ci servicii, motiv pentru care, producţia în acest domeniu de activitate se exprimă în unităţi de măsură abstracte.
Transportul reprezintă, de fapt, prelungirea proceselor de producţie în sfera circulaţiei. Cheltuielile de muncă socială pentru efectuarea transportului măresc valoarea bunurilor economice, atât prin transmiterea valorii mijloacelor folosite, cât şi prin valoarea adăugată acestora de munca depusă de lucrătorii din transporturi.
Rolul şi importanţa transporturilor nu pot fi evidenţiate, decât prin analiza relaţiilor dintre acestea şi activităţile economice, sociale şi politice desfăşurate de membrii societăţii.
Transportul urban şi, în special, componenta sa principală, transportul public de pasageri, constituie una dintre cele mai importante funcţii ale unui
5
oraş, deoarece prin intermediul acestuia se asigură unitatea şi coerenţa tuturor activităţilor sale.
Transportul urban de călători este caracterizat prin:- numărul mare de pasageri transportaţi;- schimbări de vehicule;- distanţe scurte;- accesibilitate bună;- disponibilitate mare.Transportul urban de pasageri trebuie privit în contextul dezvoltării
generale a oraşului, al importanţei sale politice şi social-culturale, determinate fiind, întinderea teritoriului servit, numărul locuitorilor, volumul cererii de transport şi specificul variaţiei acesteia în timp şi spaţiu.
Transportul urban de pasageri constituie un serviciu vital, iar pentru marele oraşe, o nevoie absolută în vederea unei funcţionări cât de cât rezonabile, fiind constituit, în cele mai multe cazuri, ca un monopol natural subordonat autorităţii locale şi gestionat, de regulă, de o singură companie pentru toate modurile de transport.
Transportul urban de pasageri are la bază o serie de factori stimulatori, printre care pot fi amintiţi:
- distribuirea în spaţiu a populaţiei;- colaborarea economică şi politică între diferite ţări;- creşterea timpului liber ai oamenilor;- etc.Semnificativ în evoluţia transportului urban de pasageri îl constituie
faptul că deplasările acestora au cunoscut modificări importante în gradul de dotare şi de organizare a agenţilor economici prestatori de servicii de transport.
Prin proporţiile pe care le deţine, prin implicaţiile sale în ansamblul activităţilor comunităţii, prin baza materială da care are nevoie pentru a funcţiona, transportul public de pasageri nu constituie o simplă prestare de servicii către populaţie, ci, a devenit o activitate de interes major, cu metode şi tehnici specifice de organizare şi conducere, guvernată de legi şi norme proprii.
Prin transportul urban de călători se asigură reducerea timpului pierdut pentru deplasarea în favoarea timpului destinat odihnei, destinderii, autoinstruirii, educaţia copiilor, preocupări politice sau de afaceri.
6
1. Noţiuni generale.
Proiectul de curs reprezintă o lucrare individuală a studentului ce se efectuează în baza datelor iniţiale. Scopul proiectului de curs la disciplina „TOTC” este fundamentarea cunoştinţelor teoretice, formarea deprinderilor practice de organizare a curselor autobuselor în oraşe.
Proiectul de curs cu tema „Organizarea transportului auto de pasageri pe rute urbane” conţine memoriul explicativ şi partea grafică.
Memoriul explicativ se îndeplineşte pe foi de formatul A4 şi conţine compartimentele:
Datele iniţiale ale proiectului de curs. Cuprins. Introducere. Analiza datelor iniţiale;1. Organizarea lucrului autobuzelor pe rute regulate;2. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze;3. Elaborarea graficelor de circulaţie şi programelor de lucru;4. Organizarea lucrului conducătorilor auto;5. Calcului indicatorilor tehnico-exploataţionali. Încheiere. Bibliografie.Partea grafică reprezintă 2 foi formatul A1 ce reprezintă grafic datele
memoriului explicativ.Pe prima foaie se reprezintă:1. schema cursei;2. epura distribuirii fluxului de pasageri pe cursă;3. punctele de coordonare a circulaţiei autobuzelor.4. epurele distribuirii fluxului de pasageri pe fiecare cursă;5. diagrama graficului de circulaţie elaborată prin metoda grafo-
analitică;6. diagrama necesarului de autovehicule (ture);7. graficul de circulaţie a autobuzelor pe curse;8. graficul de lucru lunar al conducătorilor de vehicule;9. programul de lucru.Pe foaia a doua se reprezintă:10. indicii tehnici şi exploataţionali.
2. Datele iniţiale şi executarea proiectului de curs.
7
Datele iniţiale pentru efectuarea proiectului de curs cu tema „Proiectarea rutei rute urbane de pasageri” includ:
schema cursei (anexa 1); matricea fluxului de pasageri (anexa 2); alţi indicatori de lucru al autobuzelor pe rută (anexa 3).Numărul variantei este un număr din 3 cifre compus din ultimele 2 cifre
ale carnetului de student şi a treia cifră este compusă din suma lor. De exemplu: numărul biletului studenţesc este 2000348, numărul variantei va fi 482.
Alegerea datelor iniţiale se efectuează în următoarea ordine:1. Conform primei cifre a variantei din anexa 1, se stabilesc
coordonatele punctelor de staţionare la rută;2. Conform următoarei cifre, din anexa 2, se determină matricele
corespondenţei traficului zilnic de călători în ambele direcţii, pe parcursul cărora valorile variaţiei traficului de călători săptămânal/lunar au valoarea medie a sarcinii;
3. Conform ultimei cifre, din anexe, se stabilesc valorile indicatorilor de lucru a autobuzelor pe traseu.
3. Planul de îndeplinire al proiectului de curs.
Planul de îndeplinire al proiectului de curs reprezintă un document ce determină ordinea îndeplinirii proiectului de curs şi prevede organizarea lucrului în 4 etape. După finisarea fiecărei etape, studentul prezintă rezultatele obţinute profesorului, pentru verificare.
3.1.1. Prima etapă3.1.2. Alegerea datelor iniţiale conform variantei Analiza datelor iniţiale (corespondenţa pe traseu): determinarea volumului traficului de pasageri pe fiecare interstaţie
a traseului şi schimbul de pasageri la punctele de staţionare; elaborarea schemei rutei; determinarea volumului traficului de pasageri pe traseu; determinarea volumului prestaţiilor şi lungimea medie de deplasare
a unui pasager; normarea timpului cursei în direcţiile tur-retur; construirea în spaţiu a epurelor distribuirii traficului de călători.3.2. Etapa a doua
8
3.2.1. Stabilirea formelor şi metodelor de organizare a dirijării lucrului autobuzelor la rută:
organizarea lucrului prin dispecerat; colectarea taxei de călători şi verificarea achitării acesteia.3.2.2. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze la
rută: alegerea indicatorilor de calcul; determinarea capacităţii autobuzului; alegerea modelului autobuzelor; determinarea numărului necesar de autobuze, intervalelor de
circulaţie şi al coeficientului de utilizare a capacităţii autobuzului pe ore.3.3. Etapa a treia3.3.1. Alcătuirea graficelor de circulaţie: construirea diagramelor graficelor de circulaţie prin metoda grafo-
analitică; completarea graficului de circulaţie a autobuzelor; construirea graficelor şi a programelor de mers ale autobuzelor la
rută.3.3.2. Stabilirea formelor de organizare al lucrului conducătorilor: calculul numărului necesar de personal la bord; alcătuirea graficelor de lucru zilnic a conducătorilor.3.4. Etapa a patra3.4.1. Calculul indicatorilor tehnico-exploataţionali şi altor date ale
cursei.3.4.2. Formarea memoriului explicativ şi ale părţii grafice.3.4.3. Pregătirea proiectului de curs pentru apărare.3.4.4. Apărarea proiectului de curs.
4. Analiza datelor iniţiale.
9
4.1. Analiza corespondenţei de deplasare a pasagerilor.Conform datelor iniţiale în tab.1 şi 2 se introduc datele cu privire la
corespondenţa cursei în direcţiile, tur-retur. Tabelul nr.1
Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia tur:Denumirea
staţieiA 1 2 3 4 5 6 7 8 B
A - 168 86 268 314 253 327 199 368 297
1 - 219 197 362 358 273 419 268 324
2 - 93 217 98 312 237 341 262
3 - 61 232 173 218 128 189
4 - 247 738 1094 828 791
5 - 209 837 1212 884
6 - 437 947 892
7 - 384 918
8 - 276
B -
Tabelul nr. 2Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia retur:
Denumireastaţiei
A 1 2 3 4 5 6 7 8 B
A -
1 202 -
2 248 127 -
3 317 198 96 -
4 261 321 259 148 -
5 323 287 362 263 298 -
6 418 288 418 301 846 649 -
7 263 357 272 248 1019 984 235 -
8 198 212 309 532 479 736 547 638 -
B 364 272 194 348 837 358 699 812 426 -
4.2. Determinarea traficului de pasageri la fiecare interstaţie a rutei şi schimbul de pasageri în punctele de staţionare.
Corespondenţa curselor suplimentare se prezintă în tab.3 şi 4.
Tabelul nr. 3
10
Traficul de pasageri pe rută în direcţia tur
Den. staţiei
Denumirea staţiei În total au intrat
În total au
ieşit
Traficul de
pasageri
Schimbul de
pasageri al staţiei
A 1 2 3 4 5 6 7 8 B
A - 168 86 268 314 253 327 199 368 297228
0-
2280
4532
5787
6230
8974
10928
11172
9033
4833
2280
1 - 219 197 362 358 273 419 268 324 2420 168 2588
2 - 93 217 98 312 237 341 262 1560 305 1865
3 - 61 232 173 218 128 189 1001 558 1559
4 - 247 738 1094 828 791 3698 954 4652
5 - 209 837 1212 884 3142 1188 4330
6 - 437 947 892 2276 2032 4308
7 - 384 918 1302 3441 4743
8 - 276 276 4476 4752
B - - 4833 4833
În total au ieşit - 168 305 558 954 1188 2032 3441 4476 4833 17955 17955 35910
Tabelul nr. 4Traficul de pasageri pe rută în direcţia retur
Den. staţiei
Denumirea staţiei În total au intrat
În total au
ieşit
Traficul de
pasageri
Schimbul de
pasageri al staţiei
A 1 2 3 4 5 6 7 8 B
A - - 2594 2594
4454
5989
7218
9708
10902
9463
7535
25941 202 - 202 2062 22642 248 127 - 375 1910 22853 317 198 96 - 611 1840 24514 261 321 259 148 - 989 3479 44685 323 287 362 263 298 - 1533 2727 42606 418 288 418 301 846 649 - 2920 1418 44017 263 357 272 248 1019 984 235 - 3378 1450 48288 198 212 309 532 479 736 547 638 - 3651 426 4077
B 364 272 194 348 837 358 699 812 426 - 4310 - 4310
În total au ieşit 2594 2062 1910 1840 3479 2727 1481 1450 426 - 17969 15375 35938
Numărul călătorilor ce au urcat la fiecare punct de staţionare se obţine prin sumarea liniei respective, iar numărul călătorilor coborâţi din autobuz – prin sumarea coloanei respective. Volumul de trafic (numărul pasagerilor transportaţi se determină prin formula 1)
11
(pas) (1)
Valoarea prestaţiilor traficului de pasageri la fiecare punct de staţionare se determină în felul următor:
(pas·km) (2)Volumul total al prestaţiilor se calculează prin formula:
(pas·km) (3)
1. La primul punct de staţionare, după cel iniţial, numărul pasagerilor transportaţi este egal cu numărul pasagerilor urcaţi la punctul iniţial al cursei.
2. La următoarele sectoare valoarea traficului de pasageri se determină prin adunarea pasagerilor urcaţi la traficul de pasageri al sectorului iniţial şi scăderea călătorilor coborâţi la punctele de staţionare anterioare.
3. La ultima interstaţie a cursei valoarea traficului de pasageri trebuie să corespundă numărului pasagerilor coborâţi la punctul final de staţionare al cursei.
4. La determinarea valorii traficului de pasageri în direcţia retur, calculul se efectuează de la punctul final spre cel iniţial.
Schimbul de pasageri la punctele de staţionare se determină ca suma pasagerilor urcaţi şi coborâţi la punctele de staţionare corespunzătoare. Formula de calcul a schimbului de pasageri este:
(4)
4.3. Construirea schemei curseiConform coordonatelor punctelor de staţionare (anexa 1) pe prima
foaie, se construieşte schema rutei considerând că reţeaua drumului permite deplasarea optimală a autobuzelor între punctele de staţionare.
Distanţa între punctele de staţionare şi parcursul zero se determină prin măsurare pe schemă şi se introduce în tabelul 5.
Din tabelele 3,4, în tab.5 se introduc valorile traficului de pasageri pe interstaţiile respective.
Pe prima foaie se construieşte epura distribuirii traficului pe interstaţii pentru fiecare tip de curse.
4.4. Determinarea volumului prestaţiilor, traficului de pasageri şi distanţei medii de deplasare a pasagerului.
12
În baza datelor din tab.5 se determină volumul traficului de pasageri zilnic. Prin înmulţirea valorii traficului de pasageri la lungimea interstaţiei corespunzătoare se determină volumul prestaţiilor pe fiecare interstaţie a cursei. Prin sumarea prestaţiilor se obţine volumul prestaţiilor zilnice.
Fig. 1: Schema repartizării traficului de pasageri la interstaţiile rutei A-B.
Distanţa medie de deplasare a unui pasager se determină prin relaţia:
(5)
Unde: Qzi – volumul traficului de pasageri în zi, pas.; Pzi – volumul prestaţiilor zilnice (pas.*km).
13
Tabelul nr.5Variaţia traficului de călători pe zi
Tip
ulcu
rsel
or
Indicii
Staţiile Total
Sim
ple
Coordonatelestaţiilor X,Y
Distanţainterstaţiei,
kmVolumultraficuluiQ, pas.
Volumulprestaţiilor,
pas.*km
Qan şi Pan pentru fiecare cursă se determină luând în consideraţie de neregularităţile săptămânale şi lunare. Regimul de lucru ale curselor este zilnic.
(6)
(7)
Unde: - coeficienţii neregularităţii săptămânale şi lunare a traficului de pasageri.
4.5. Normarea timpului unei rotaţii.Pentru determinarea timpului unei rotaţii ale cursei se aplică formula:
(8)
Unde: - timpul sumar de staţionare al autobuselor la staţiile intermediare, min.;
- timpul sumare de staţionare al autobuselor la staţiile terminus, min.;
- timpul sumar de deplasare al autobusului, min..Timpul de staţionare al autobuzului la punctele intermediare şi cele
finale sunt date în sarcina (Anexa 3).Timpul de deplasare al autobuzului pe fiecare interstaţie a cursei se
determină utilizând formula:
(9)
Unde: li - lungimea interstaţiei, km ;
14
Vt - viteza tehnică, km/h.
Pentru orele de vârf, perioadele de înainte, după şi între cursele acestea, precum şi perioada de noapte, se stabilesc norme de timp pentru retur.
600– 700 ; 900 – 1600 ; 1900 – 100 Trot – 2, min.700 – 900 ; 1600 – 1900; Trot, min
Viteza tehnică, de comunicare şi exploataţională a autobuzelor se determină prin următoarele formule:
a) (10)
b) (11)
c) (12)
4.6. Construirea în spaţiu a epurei distribuirii fluxului de pasageri.
Construirea în spaţiu a epurei distribuirii traficului de pasageri reprezintă distribuirea traficului de pasageri pe interstaţii şi ore. Pentru construirea acesteia se determină sarcinile orare pe fiecare sector. Traficul de pasageri se distribuie orar în procente şi se indică în tab.7. Considerând că raportul dat se repetă pentru fiecare interstaţie ale cursei, este necesar de determinat sarcina orară pentru fiecare sector. Rezultatele obţinute se introduc în tab.7, şi în baza lor, pe coala 1, se construieşte în spaţiu epura distribuirii traficului de pasageri pentru fiecare tip de curse. (fig. 2).
Tabelul nr.6
15
Normarea duratei cursei
Denumirea staţiilorCurse simple
A
1
2
3
4
5
6
7
8
B
Total în direcţie tur
B
8`
7`
6`
5`
4`
3`
2`
1`
A
Total în direcţie retur
Total pe cursă
Distanţa dintre două staţii reprezintă distanţa dintre interstaţii (l int) suma cărora va fi lungimea cursei:
(13)
Distanţa fiecărei interstaţii se va determina:
(14)
4.7. Determinarea coeficientului de coliniaritate:
(15)
16
Unde: - lungimea reală a rutei, km; - lungimea directă, linia
dreaptă ce uneşte extremele traseului, km.
Fig. 2: Epura spaţială a repartizării traficului de pasageri pentru curse simple în direcţia tur.
4.8. Parcursul mediu în zi a unui autobuz:(16)
5. Organizarea dirijării lucrului autobuselor pe curse.În acest compartiment al proiectului de curs este necesară stabilirea
formei dispeceriale de coordonare al lucrului autobuzelor pe curse. În acest scop, pe schema cursei, se indică amplasarea posturilor de dispecerat ce coordonează cu deplasare autobuzelor. Deplasarea autobuselor:
staţii auto de serviciu; puncte de control şi evidenţă;
17
Tabelul nr.8Calculul indicilor rutei
18
IndiciiIntervalele orare
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01QMAX
Trot
qNA
I¡
6. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuse.
6.1. Selectarea indicatorilor de calcul.Calculul numărului necesar de autobuze se efectuează în formă de tabel.
Pentru aceasta valorile orare maxime ale fluxului de pasageri a fiecărei curse se introduc în tab.7 şi 8. Tot aici din tab.6 se înscrie timpul retur al cursei.
6.2. Determinarea capacităţii nominale de umplere al autobusului.Acesta se determină după formula:
(17)
Unde: - intervalul de circulaţie al autobusului în orele de vârf, minim (din datele iniţiale);
- coeficientul de neregularitate orară (din datele iniţiale);
- traficul de pasageri orar maxim, pasageri.
6.3. Alegerea autobusului.Din catalog se selectează 2 – 3 tipuri de autobuze cu o capacitate cât
mai apropiată de valorile qn obţinute. Alegerea finală se efectuează în baza costurilor minime de exploatare:
(18)
Unde: C – costul transportării, lei*km/pas;
Costul transportării depinde de cheltuielile fixe şi cele variabile şi se determină prin formula:
19
(19)
Unde: Cv – cheltuieli variabile la 1km parcurs, lei/km, (din anexa 4); Cf – cheltuieli fixe la autobuz pe oră de lucru, lei/oră, (din anexa
4); Pp – volumul traficului de pasageri efectuat pe o cursă pe cel mai
încărcat sector al traseului, pas/km.
Schimbul de pasageri efectuat pe o cursă pe cel mai încărcată interstaţie a traseului se determină prin formula:
(20)
Pentru efectuarea curselor expres, semi expres şi scurte se alege acelaşi autobus.
6.4. Determinarea numărului necesar de autobuse pe ore.Numărul de autobuze pentru fiecare oră se determină cu formula:
(21)
Intervalul orar de circulaţie se determină:
(22)
Coeficientul static de utilizare a capacităţii autobusului pentru fiecare oră se determină cu formula:
(23)
6.5. Coeficientul de utilizare a autobuselor în zi:
(24)
20
Unde: (25)
6.6. Capacitatea de transport a vehiculelor în zi:
(26)
Unde: - cererea în transport de pasageri;
- oferta în transport de pasageri.
6.7. Distanţa medie de deplasare a unui pasager:
(27)
6.8. Coeficientul static de utilizare a autobusului în zi:
(28)
Rezultatele obţinute se introduc în tabelul 10.
7. Elaborarea graficelor de circulaţie.
7.1. Construirea diagramei de distribuţie orară a autobuselor.În baza datelor din tab.8 pe, foaia A1 se desenează diagrama numărului
calculat de autobuze în intervale orare pentru fiecare cursă, pe abscisă se depun orele, iar pe ordonată – numărul de autobuze necesar pentru lucrul orar pe curse.
21
Fig. 3: Diagrama necesarului de autobuse.
Diagrama reprezintă lucrul, în autobuse∙oră, îndeplinit pentru efectuarea traficului pe curse.
Se compară valorile minime ale intervalelor cu datele iniţiale. Dacă intervalul într-o anumită perioada de timp depăşeşte intervalul maxim admisibil, numărul necesar de autobuze se determină prin formula:
(29)
Unde: - intervalul de circulaţie maxim, min (din datele iniţiale).
Valoarea obţinută Amin – se introduce în diagrama ca linie orizontală numită linie „minimum”. Pentru egalarea numărului de autobuze ce lucrează pe traseu în orele de vârf, pe diagramă se desenează linia „maximum”, ce corespunde numărului minim de autobuze în orele de vîrf (dimineaţa şi seara). Pentru autobuzele ce efectuează curse suplimentare linia „minimum” nu se trasează.
7.2. Construirea diagramei de clasificare a autobuzelor conform regimului de lucru.
22
Pentru aceasta este necesară stabilirea orelor de pauză cu respectarea următoarelor condiţii:
pauza de masă este de la 0,5 – 2 ore; numărul pauzelor de masă este egal cu nr. autobuselor ce lucrează
pe cursă, pe parcursul zilei integrale; pauza de masă se stabileşte nu mai devreme de 2 şi nu mai târziu
de 4 ore de la începutul schimbului; stabilirea pauzelor de masă, pe diagramă, se efectuează conform
micşorării numărului autobuzelor pe traseu de la stânga la dreapta şi de jos în sus.
Pe diagramă, clasificarea autobuzelor conform regimului de lucru, reprezintă:
figurile B1 şi B2, reprezintă pauzele de masă a conducătorilor din primul şi al doilea schimb, respectiv;
figura C, caracterizează perioada de staţionare a autobuzelor între schimburi;
figura D, reprezintă finisarea lucrului după orele de vîrf.Linia, din partea de jos a figurii C, delimitează autobuzele ce
lucrează cu întreruperi între schimburi de cele ce lucrează permanent.
7.3. Construirea diagramei de clasificare a autobuzelor după durata de lucru.
Se desenează pe foaia 2 pentru fiecare tip de cursă. Figura C se desenează simetric cu scopul egalării duratei de lucru ale autobuzelor şi se distribuie pauzelor de masă conform ieşirii autobuzelor la cursă. Conform secţiunii transversale ale diagramei se îndeplineşte tabelul duratei de lucru a fiecărui autobuz.
7.4. Completarea orarului de circulaţie ale autobuzelor (itinerarul).Orarul de circulaţiei reprezintă documentul de bază ce reglementează
programul de mers al autobuzelor (tab. 9). Orarul pentru autobuzele, ce îndeplinesc rute obişnuite, se alcătuieşte în tabelul 9, prin metoda analitică în baza calculelor anterioare cu respectarea condiţiilor:
pauze de masă se acordă conducătorilor numai în punctul A; circulaţia autobuzelor pe cursă se începe şi se finisează în punctul
A;
23
prima deplasare a autobuzului din punctul B, începe nu mai târziu de 600;
ultima deplasare din punctul B nu mai devreme de 100.
Programul de mers (itinerar) Tabelul nr.9Linia Turul Itinerarul nr.
TraseulDomnule ...................
La ieşirea din depou (garaj) şi controlează-ţi vehiculul – luminile, frânele, cauciucurile, plinul rezervorului şi starea de curăţenie.
Mergi cu viteză normală
Respectând itinerarul, îmbunătăţeşti circulaţia
La orice blocare sau accident telefonaţi în cel mai scurt timp la Dispeceratul Circulaţiei prin telefoanele B.L. sau prin orice telefon public la nr.......................
Acces şi retragere
CU
RS
E
STAŢIA
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
IEŞIREAdin garaj
INTRAREA
în garaj
13
14
7.5. Construirea graficului de circulaţie a autobuselor.Pentru autobusele, ce îndeplinesc curse expres, rapide sau scurte, orarul
se elaborează pe foaia 1 în formă grafică. Pentru aceasta, pe ordonată, se depune în scară, lungimea cursei, cu indicarea staţiilor iniţiale, finale şi celor intermediare, de coordonare cu mişcarea autobuselor, iar pe abscisă – orele. În acest sistem de coordonate se construiesc graficele de circulaţie a fiecărui autobuz.
24
Fig.4: Diagrama clasificării autobuselor după regimul de lucru.
Fig. 5: Programa de mers - ciclograma. Organizarea circulaţiei.
25
Fig. 6: Diagrama clasificării autobuselor după durata de lucru.
8. Organizarea lucrului conducătorilor de autovehicule.
8.1. Calculul numărului necesar al personalului la bord.Fondul lunar de lucru al conducătorului se determină cu formula:
(30)
Unde: - zile calendaristice, de odihnă şi de sărbătoare într-o lună, zile;
- durata zilei de lucru în săptămâna cu 6 zile de lucru;
- micşorarea zile de lucru înaintea zilelor de odihnă şi
de sărbători, ore.
Fondul de lucru total al conducătorului de vehicul se determină în baza orarului de circulaţie şi graficul de circulaţie în sumă pentru toate tipurile de curse:
(31)
Unde: - timpul lunar de lucru al autobuzelor, ore;
26
- timpul zilnic de lucru al autobuzelor, ore;
- timpul de pregătire-finisare zilnic, ore;
- timpul parcursului zero, ore;
- timpul trecerii controlului medical zilnic al
conducătorilor, ore.
Fig. 7. Graficul de circulaţie al autobuselor.
Timpul de lucru al autobuzelor se determină în baza orarului şi graficului de circulaţie al autobuzelor. În baza aceloraşi date se determină numărul schimburilor şi parcursurilor zero .
Timpul de pregătire – finisare zilnic se determină cu formula:(32)
Unde: - timpul de pregătire-finisare pentru schimb, ore; - numărul de schimburi.
Timpul parcursului zero zilnic se determină cu formula:(33)
Unde: - numărul de curse zero;Timpul zilnic de trecere a controlului medical se determină:
(34)
27
Unde: - timpul de trecere a comisiei medicale a conducătorilor, ore.
(35)
Tabelul nr.10
N. i
eşir
e
Con
d. a
uto
Sch
imb
ul Data
Durata lunară al lucrului
Fondul de
lucru
Suplimentul1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
1
2
3
1
2
I 8,92 8,92 8,92 8,92 O O - - - - 184,24 178 6,24II - - - - O O 9,65 9,65 9,65 9,65I - - O O 8,92 8,92 8,92 8,92 O O 185,7 178 7,7II 9,65 1,2 O O - - - - O OI O O - - - - O O 8,92 8,92 287,16 178 9,16II O O 9,65 9,65 9,65 9,65 O O - -I 5,82 O 5,82 O 6,82 O 5,82 O 5,82 O 177,75 178 -0,25II 6,03 O 6,03 O 6,03 O 6,03 O 6,03 OI O 5,82 O 5,82 O 5,82 O 5,82 O 5,82 177,75 178 -0,25II O 6,03 O 6,03 O 6,03 O 6,03 O 6,03
8.2. Alcătuirea graficului lunar de lucru al conducătorilor.În dependenţă de durata unui schimb se alege forma de organizare a
echipajelor. Conform formelor de organizare, în tabelul 10, se alcătuiesc graficele de lucru lunare a conducătorilor, respectând următoarele condiţii:
trebuie respectat volumul de lucru al conducătorului; prin sumarea, pe coloane, să se respecte timpul schimbului
autobuzelor; numărul zilelor lunare de odihnă să nu fie mai mic decât numărul
săptămânilor în luna dată; fiecărui conducător i se permite lucrul suplimentar nu mai mult de
10 ore; durata schimbului de lucru trebuie să includă timpul de lucru la
cursă, timpul de pregătire – finisare, timpul parcursului nul şi timpul trecerii controlului medical.
9. Evidenţa indicatorilor tehnico-exploataţionali ale cursei.
La etapa finală a proiectului de curs se elaborează evidenţa indicatorilor tehnico – exploataţionali ai cursei. În tab.11 sunt prezentate formulele şi datele pentru calculul acestora.
Tabelul nr.11Nr. Indicatorii Semne Unitatea Baza de calcul Volumul
28
ordine
convenţionale
de măsură cursă normală
1 2 3 4 5 6
1 Volumul traficului de pasageri în zi
2Volumul
prestaţiilor în zi
3Coeficientului schimbului de
pasageri-
4Distanţa medie de deplasare a unui
pasager
5Volumul traficului de pasageri anual
6
Coeficientul neregularităţii al
traficului de pasageri pe zile ale săptămânii
- Anexa 3
7Coeficientul
neregularităţii lunare a traficului
de pasageri
- Anexa 3
8Volumul
prestaţiilor de pasageri anual
9 Timpul unei rotaţii
10 Viteza tehnică
11Viteza
exploataţională
12Lungimea rutei
13Lungimea cursei
14 - în direcţia tur Tabelul 6
15 - în direcţia retur Tabelul 6
29
16 Durata cursei
17 - timpul de deplasare
Tabelul 6
18 - staţionări la interstaţii
Anexa 3
19 - staţionări la staţiile terminus Anexa 3
20 Coeficientul de coliniaritate
-
21Parcursul mediu
în zi a unui autobuz
22
Capacitatea nominală necesară
de umplere al autobusului
23Coeficientul
neregularităţii orare a traficului
de pasageri
- Anexa 3
24Schimbul de
pasageri efectuat pe o cursă
25 Numărul autobuselor
26 Coeficientul de utilizare a
parcursului-
27 Coeficientul de utilizare a capacităţii
autobuselor
-
28Capacitatea de transportare a
vehiculelor în zi-
30
Anexa 1Denumirea
staţieiPrima cifra a numărului variantei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 0AII 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0
A 0.3;0.5 0.6;2.0 0.8;2.9 1.8;1.4 1.6;0.4 1.4;3.6 4.0;0.0 0.9;1.5 3.0;2.0 3.0;4.0
1 1.0;0.5 0.9;2.6 1.4;2.9 1.8;2.2 1.6;1.0 2.0;3.0 4.0;0.7 1.6;1.7 3.6;2.6 3.7;4.0
2 1.0;0.9 1.5;2.6 1.9;2.9 2.4;2.2 1.6;1.6 2.6;2.4 4.0;1.6 2.1;1.8 4.1;3.1 4.6;4.0
3 1.0;1.4 2.0;2.6 2.6;2.9 2.9;2.2 2.2;1.6 3.1;1.9 3.4;1.6 2.7;1.5 4.6;2.6 4.6;3.3
4 1.6;1.4 2.6;2.6 3.1;2.9 2.9;1.8 2.8;1.6 3.8;1.9 3.4;2.2 3.4;1.6 5.1;2.1 4.6;2.6
5 2.3;1.4 2.6;1.9 3.6;2.4 2.9;1.4 3.5;1.6 4.6;1.9 3.4;2.7 3.6;2.1 5.6;2.1 4.6;1.8
31
6 2.8;1.9 3.3;1.9 4.0;2.0 3.4;1.4 4.0;2.1 5.3;1.9 3.4;3.2 3.8;2.6 5.6;1.5 5.2;1.8
7 3.4;2.5 4.0;1.9 4.4;2.4 4.2;1.4 4.7;2.1 5.3;1.3 4.1;3.2 4.2;3.1 5.6;1.0 5.9;1.8
8 4.2;2.5 4.6;1.9 4.9;1.9 4.7;1.9 5.4;2.1 6.0;1.3 4.9;3.2 4.8;3.2 5.6;0.4 6.4;1.8
B 4.9;2.5 5.1;2.4 5.4;1.4 5.3;1.9 5.4;2.9 6.0;2.0 5.0;3.2 5.1;3.7 5.0;0.4 6.8;2.2
8' 4.0;2.5 4.6;2.4 4.8;2.0 5.3;2.3 4.7;2.9 6.0;2.5 4.7;3.2 4.5;3.8 5.6;0.4 6.4;1.8
7' 3.4;2.5 4.6;1.9 4.4;2.4 4.6;2.3 4.4;2.6 5.3;2.5 4.0;3.2 4.2;3.2 5.6;1.1 5.5;1.8
6' 2.8;1.9 3.8;1.9 3.9;2.9 4.2;2.3 4.0;2.1 5.3;1.9 3.4;2.6 3.8;2.7 5.6;1.8 4.6;3.4
5' 2.3;1.4 3.1;1.9 3.4;2.9 4.2;1.8 3.5;1.6 4.7;1.9 3.4;1.6 3.6;2.2 5.6;2.1 4.6;2.5
4' 1.5;1.4 2.6;1.9 2.9;2.9 4.2;1.4 2.9;1.6 4.0;1.9 3.4;0.2 3.0;2.2 5.0;2.8 4.6;3.4
3' 1.0;1.4 2.6;2.6 2.3;2.9 3.6;1.4 2.3;1.6 3.1;1.9 3.4;1.6 2.6;2.0 4.6;3.1 4.6;4.4
2' 1.0;0.9 1.8;2.6 1.7;2.9 3.0;1.4 1.6;1.6 2.6;2.4 4.0;1.6 2.2;1.7 4.1;3.1 3.9;4.4
1' 0.3;0.9 0.9;2.6 1.2;2.9 2.3;1.4 1.6;1.1 2.0;3.0 4.0;0.9 1.5;1.7 3.5;2.6 3.0;4.4
Anexa 2
Matricea corespondentei traficului pe rută
Varianta 1Direcţie tur
- 54 318 79 1210 481 376 1547 239 1080
- - 231 311 732 268 479 1024 214 839
- - - 61 388 214 374 536 59 448
- - - - 254 189 89 651 348 59
- - - - - 234 161 1349 207 1518
- - - - - - 138 347 63 499
- - - - - - - 241 128 309
- - - - - - - - 85 734
- - - - - - - - - 31
Direcţie retur407 - - - - - - - - -
526 858 - - - - - - - -
620 659 264 - - - - - - -
1829 359 416 217 - - - - - -
532 214 298 429 91 - - - - -
1248 179 271 198 1070 82 - - - -
32
261 344 297 417 115 198 81 - - -
117 238 268 347 264 321 187 193 - -
1327 384 414 262 1481 198 987 364 63 -
Varianta 2Direcţie tur
- 265 348 439 165 279 732 268 632 3257
- - 84 269 632 562 398 274 531 260
- - - 131 299 418 307 634 271 420
- - - - 208 349 734 248 418 231
- - - - - 169 239 532 164 218
- - - - - - 98 427 303 321
- - - - - - - 73 269 347
- - - - - - - - 184 211
- - - - - - - - - 70
Direcţie retur104 - - - - - - - - -
284 97 - - - - - - - -
339 455 217 - - - - - - -
267 318 293 88 - - - - - -
457 639 238 189 132 - - - - -
342 714 281 172 216 241 - - - -
273 298 748 439 268 310 68 - - -
460 158 384 269 518 319 271 37 - -
3417 459 812 438 648 624 127 158 75 -
Varianta 3Direcţie tur
- 168 86 268 314 253 327 199 368 297
- - 219 197 362 358 273 419 268 324
- - - 93 217 98 312 237 341 262
- - - - 61 232 173 218 128 189
- - - - - 247 738 1094 828 791
33
- - - - - - 209 837 1212 884
- - - - - - - 437 947 892
- - - - - - - - 384 918
- - - - - - - - - 276
Direcţie retur202 - - - - - - - - -
248 127 - - - - - - - -
317 198 96 - - - - - - -
261 321 259 148 - - - - - -
323 287 362 263 298 - - - - -
418 288 418 301 846 649 - - - -
263 357 272 248 1019 984 235 - - -
198 212 309 532 479 736 547 638 - -
364 272 194 348 837 358 699 812 426 -
Varianta 4Direcţie tur
- 354 324 1492 298 459 1837 631 294 1329
- - 269 387 451 513 572 396 498 601
- - - 274 580 379 457 714 629 743
- - - - 198 293 1538 697 504 1927
- - - - - 325 534 269 444 279
- - - - - - 428 387 597 484
- - - - - - - 369 521 941
- - - - - - - - 287 318
- - - - - - - - - 134
Direcţie retur356 - - - - - - - - -
698 274 - - - - - - - -
1938 475 543 - - - - - - -
632 538 297 324 - - - - -
534 297 581 497 268 - - - - -
1467 432 602 1237 538 248 - - - -
34
459 521 368 214 197 471 302 - - -
389 190 242 438 421 389 267 184 - -
1594 479 530 1738 461 298 1841 319 241 -
Varianta 5Direcţie tur
- 259 437 224 508 374 217 451 290 4327
- - 318 360 330 427 269 198 341 479
- - - 281 275 193 347 420 334 297
- - - - 147 294 381 543 390 275
- - - - - 356 531 343 205 211
- - - - - - 426 301 394 331
- - - - - - - 277 257 341
- - - - - - - - 238 531
- - - - - - - - - 404
Direcţie retur254 - - - - - - - - -
432 197 - - - - - - - -
388 269 308 - - - - - - -
418 447 265 256 - - - - - -
391 363 320 298 175 - - - - -
434 508 267 209 193 214 - - - -
563 447 424 375 501 264 130 - - -
637 325 360 394 288 163 447 121 - -
4865 580 457 632 440 267 304 161 198 -
Varianta 6Direcţie tur
- 568 794 1537 898 1263 357 268 441 330
- - 483 856 1212 1417 562 437 371 384
- - - 563 781 959 255 318 312 231
- - - - 526 863 289 317 271 267
- - - - - 612 197 229 235 197
35
- - - - - - 217 280 144 203
- - - - - - - 159 362 347
- - - - - - - - 217 255
- - - - - - - - - 316
Direcţie retur497 - - - - - - - - -
734 638 - - - - - - - -
888 1209 664 - - - - - - -
935 816 737 712 - - - - - -
1249 373 1218 644 513 - - - - -
285 347 264 401 135 88 - - - -
321 350 279 299 312 407 165 - - -
263 198 235 301 332 134 218 93 - -
354 167 328 357 391 280 320 241 145 -
Varianta 7Direcţie tur
- 254 376 268 412 375 547 595 427 3365
- - 318 547 559 425 397 341 439 515
- - - 249 567 634 571 409 339 480
- - - - 371 636 388 415 478 542
- - - - - 298 356 374 564 450
- - - - - - 306 549 437 520
- - - - - - - 357 638 541
- - - - - - - - 346 539
- - - - - - - - - 184
Direcţie retur218 - - - - - - - - -
238 325 - - - - - - - -
427 381 268 - - - - - - -
518 465 292 174 - - - - - -
367 618 437 295 98 - - - - -
2347 835 360 642 434 328 - - - -
36
408 347 539 714 545 483 201 - - -
538 294 420 390 267 261 470 315 - -
3967 641 511 207 210 318 399 213 162 -
Varianta 8Direcţie tur
- 165 1365 235 379 1434 532 1275 648 182
- - 138 447 569 478 365 279 430 63
- - - 97 275 988 518 1314 478 127
- - - - 214 232 474 535 209 38
- - - - - 159 230 519 364 45
- - - - - - 274 1381 185 142
- - - - - - - 173 497 63
- - - - - - - - 85 945
- - - - - - - - - 188
Direcţie retur160 - - - - - - - - -
234 138 - - - - - - - -
1268 641 126 - - - - - - -
351 437 534 93 - - - - - -
1447 315 348 1569 164 - - - - -
447 437 320 263 108 57 - - - -
1320 268 447 1455 360 1389 290 - - -
360 237 318 485 434 271 324 219 - -
1680 508 279 1734 396 1219 275 1635 115 -
Varianta 9Direcţie tur
- 231 318 265 279 314 354 632 447 2398
- - 174 293 390 481 444 334 748 624
- - - 315 289 318 420 366 680 237
- - - - 268 424 356 398 474 560
- - - - - 274 293 387 159 198
37
- - - - - - 197 221 488 239
- - - - - - - 124 199 208
- - - - - - - - 143 150
- - - - - - - - - 73
Direcţie retur174 - - - - - - - - -
365 218 - - - - - - - -
297 327 169 - - - - - - -
432 298 130 205 - - - - - -
326 444 528 614 150 - - - - -
378 507 489 329 198 176 - - - -
496 299 643 459 274 391 248 - - -
567 643 237 536 481 194 205 196 - -
2520 701 367 454 298 580 631 247 218 -
Varianta 0Direcţie tur
- 135 164 213 1085 235 984 173 251 1435
- - 98 192 158 348 216 150 198 237
- - - 207 218 280 345 268 137 294
- - - - 162 194 159 234 259 315
- - - - - 69 1231 438 371 908
- - - - - - 74 284 260 406
- - - - - - - 132 201 879
- - - - - - - - 191 264
- - - - - - - - - 59
Direcţie retur138 - - - - - - - -
259 177 - - - - - - -
318 348 208 - - - - - -
1405 421 149 97 - - - - -
176 262 65 268 114 - - - -
978 174 372 133 1088 160 - - -
38
84 351 415 202 190 178 282 - -
298 106 236 164 211 152 263 234 -
1289 98 329 245 1471 179 937 140 131
Anexa 3Indicatorii de lucru al autobuzelor pe rută
Indicatori Cifra trei a numărului variantei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
Coeficientul neregularităţii orare a traficului de pasageri
1 1.05 1.1 1.15 1.2 1 1.05 1.1 1.15 1.2
Coeficientul neregularităţii atraficului de pasageri pe zile ale săptămânii
1.1 1.15 1.2 1.15 1.1 1.15 1.2 1.15 1.1 1.2
Coeficientul neregularităţii altransportului de pasageri pe luniale anului
1.15 1.2 1.15 1.2 1.5 1.2 1.15 1.2 1.15 1.2
Viteza tehnica 26 27 28 29 30 30 29 28 27 26Intervalele ce restricţioneazămişcarea in orele de vârf
5 6 5 4 3 3 4 5 6 6
Intervalele ce restricţioneazămişcarea in perioada cu traficminim de pasageri
15 12 10 14 13 14 15 10 11 12
Tariful pe calatori 4 5 6 5 4 5 6 5 4 5Coeficientul ce prevede numărulpasagerilor ce au înlesniri lacalatorii
0.9 0.85 0.8 0.85 0.9 0.85 0.8 0.85 0.9 0.8
timpul de staţionare a autobusuluila interstaţii
0.5 0.4 0.5 0.6 0.7 0.6 0.5 0.4 0.5 0.6
La staţia terminus 2 3 4 5 4 3 2 3 4 5
39
