of 12 /12
Încălzirea globală “Un adevăr incomod” Morozov Victor Rusu Ruxandra Colegiul Dobrogean “Spiru C. Haret”, Tulcea Clasa a 9-a C 5 iunie 2014

Încălzirea globală “ Un adevăr incomod ”

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Încălzirea globală “ Un adevăr incomod ”. Morozov Victor Rusu Ruxandra. Colegiul Dobroge an “ Spiru C. Haret ”, Tulcea Clasa a 9-a C 5 iunie 2014. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Încălzirea globală “Un adevăr incomod”

Morozov VictorRusu Ruxandra Colegiul Dobrogean

“Spiru C. Haret”, TulceaClasa a 9-a C5 iunie 2014

Page 2: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Întreaga lume se confruntă cu o perioadă de tranziţii puternice, uneori forţate, dar iminente, ca urmare a neglijenţei ori nerespectării unor principii de bază, produse de seria accelerată a descoperirilor în diferite industrii dăunătoare mediului, ori de numărul populaţiei, ce creşte alarmant. Anul trecut, am atins pragul de 7 miliarde de oameni, datorat, în principal, unor ţări precum China, ori India, care concentrează peste un sfert din populaţia lumii. Scenarii se pot găsi lesne peste tot.

De exemplu, "Dacă ai putea să vezi o persoană diferită în fiecare secundă, ţi-ar trebui peste 200 de ani pentru a îi descoperi pe toţi". Astfel, creşterea populaţiei, si satisfacerea nevoilor ce stau la baza traiului acestora au ca rezultat încălziriea globală. În esenţă, termenul se referă la creşterea continuă a temperaturii Terrei, resimţită de fiecare în parte, cu efecte imediate în realitatea înconjuratoare (secete, fenomene meteo extreme ori imprevizibile), dar şi cu consecinţe nefaste pe termen lung.

Page 3: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Temperatura medie a crescut cu 0,8 grade Celsius, o accentuare puternică a procesului fiind observată mai ales începând cu anul 1980. Mai mult, emisiile gazelor de seră au crescut cu 2,2% în fiecare an din anul 2000, faţă de doar 1,3% în 1970. Cauzele variază, de la poluare până la defrişări masive, însă agentul producător este unul singur: omul. Cu toate acestea, unul din cele mai grave efecte este acela al creşterii nivelului mării, care, în momentul de faţă, este de 3mm anual. Conform Administraţiei Naţionale

a Oceanelor şi Atmosferei, "este o creştere semnificativ mai mare în comparaţie cu cele înregistrate în ultimele câteva mii de ani". Aceasta poate influenţa în mod decisiv comunităţile omeneşti (în special cele aparţinând naţiunilor lumii a treia, cu economii bazate aproape exclusiv pe agricultură ori turism), dar şi ecosistemele marine.

Page 4: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Mijloacele media au urmărit cu atenţie situaţia delicată a statelor din Polinezia, în special Tuvalu, considerată a se "scufunda" din cauza nivelului crescând al mării. Totuşi, acesta nu a fost considerabil (de doar 0,07 mm) şi, de fapt, "de vină" ar fi fost cunoscutul fenomen „El Nino”. Cu toate că măsuri de adaptare există la nivel ideatic, ele nu s-au concentrat decât pe partea opusă: a secetelor şi perioadelor lungi fără precipitaţii, prin sisteme de irigaţii ori economisiriea apei de ploaie.

În plus, oraşul american „Miami” a fost desemnat cel mai vulnerabil în privinţa pericolului iminent al creşterii nivelului mării. Sunt doi factori principali ce contribuie la acest dezastru în curs de formare: dilatarea termică, fenomen fizic cauzat, evident, de creşterea temperaturii globale şi topirea unor gheţari şi a unor straturi importante ale calotei glaciare. Acest proces s-a intensificat şi se estimează că gheaţa topită din Groenlanda, Antarctica şi de pe gheţarii Terrei ar putea acoperi Statele Unite cu un strat de peste 50 cm.

Page 5: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

În anul 2006, regizorul american Davis Guggenheim împreună cu activistul şi omul politic Al Gore realizau imposibilul. Printr-un documentar intitulat „Un adevăr incomod”, ei doreau să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele devastatoare ale încălzirii globale, lucru nemaiîntâlnit până în acel moment. Filmul se va bucura de un succes uriaş din partea cinefililor şi a criticilor deopotrivă, fiind distins cu două premii Oscar, printre care şi „Cel mai bun documentar al anului”. Mai mult, chiar lunea aceasta, preşedintele american Barack Obama a adoptat o lege care va fi supusă votului Parlamentului, potrivit căreia centralele electrice sunt obligate să îşi reducă emisiile de dioxid de carbon în atmosferă cu cel puţin 30%. Adoptarea ei ar putea avea efecte benefice pentru Statele Unite care, de câţiva ani, se confruntă cu un amplu proces de deşertificare.

Page 6: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

În Africa, de exemplu, un sfert din poulaţie trăieşte la distanţe mai mici de 100 de km faţă de ţărm, cele mai mari oraşe aflându-se în regiunile de coastă. "Continentul Negru" se bazează pe o agricultură a cărei sistem de irigare mizează în mare parte pe precipitaţii. Capacitatea de adaptare a populaţiei este redusă, iar economia neperformantă conduce la un nivel scăzut al educaţiei şi la lipsa asigurărilor sociale

Page 7: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

În Asia se vor observa schimbări climatice şi fenoneme meteo extreme: inundaţii, secetă, incendii spontane şi cicloane tropicale. Creşterea nivelului mării şi frecvenţa cicloanelor vor determina strămutarea a circa 10 milioane de persoane din regiunile de coastă ale acestui continent. Umiditatea scăzută din timpul verii va duce la degradarea solului şi se va accentua defrişarea. Capacitatea de adaptare variază de la o ţară la alta, în funcţie de structura socială şi economie. Cele mai mari probleme sunt înregistrate în agricultură, resursele de apă şi hrană, conservarea biodiversităţii şi infrastructură. Cu toate că emisiile de

gaze de seră ale acestei ţări au reprezentat numai 0.06% din totalul mondial, Bangladesh este una dintre ţările cele mai afectate de creşterea nivelului oceanic. Regiuni întinse din această ţară se situează puţin peste nivelul mării şi la estuarele a trei mari râuri: Brahmaputra, Gange şi Meghna.

Page 8: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Din cauza mişcărilor tectonice a fost înregistrată o scădere a nivelului solului de aproximativ 4-9 milimetri pe an. Deşi este aparent o cifră mică, aceasta este relativă cu creşterea nivelului mării cu 8-16 centimetri în următorii 20 de ani. În timp, efectele vor fi devastatoare. La o creştere de 45 de centimetri se va observa o pierdere de uscat egală cu două judeţe de mărime medie din ţara noastră. Dacă nivelul marii creşte cu un metru, aproximativ o cincime din ţară se va afla sub ape. Bangladesh este una din zonele cele mai populate din lume, cu o densitate de aproximativ o mie de locuitori pe kilometru pătrat.

În urma ridicării nivelului mării, din cauza densităţii crescute, populaţia nu se va putea retrage spre regiuni mai înalte, iar cea mai apropiată ţară vecină, India, este deja îngrijorată cu privire la imigrările majore. Condiţiile de igienă sunt precare, iar efectele înălţării nivelului apelor, precum creşterea umidităţii, vor favoriza răspândirea unor epidemii ca şi holera sau malaria. Construirea de diguri este, de asemenea, problematică. Dacă nivelul mării creşte cu un metru, înălţimea valurilor va ajunge până la 9.1 m, fiind nevoie de diguri foarte înalte. Chiar dacă finanţarea ar fi posibilă, digurile ar distruge zone agricole importante.

Page 9: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

În ceea ce priveşte statele insulare, acestea sunt printre cele mai afectate de creşterea nivelului mărilor. Resursele limitate de apă vor fi diminuate de schimbările climatice, iar turismul, cea mai importantă sursă de venit a acestor insule, va fi afectat. Declinul ecosistemelor va ameninţa reciful de corali. Suprafaţa redusă a terenului arabil şi nivelul ridicat al salinităţii vor micşora atât producţia internă, cât şi exportul.

Un caz special, pe lângă Tuvalu, îl constituie un stat vecin, aflat în aceeaşi situaţie dificilă, care pentru moment pare de nerezolvat. Cu o înălţime maximă a terenului de doar 71 de metri, Nauru este cea mai mică ţară insulară din lume, cu o suprafaţă de doar 21 km pătraţi, cel mai mic stat independent de pe glob şi singura ţară fără o capitală denumită oficial.

Page 10: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Kieren Keke, fost ministru al afacerilor externe al ţării, îşi aminteşte de vremurile trecute: "Manifestările vremii erau predictibile  ’’, spune el. "Aveam un anotimp secetos şi unul ploios, un ciclu anual. Perioada secetei era cu totul limitată", mai adaugă. "Acum este diferit. Seceta poate dura şi până la opt ani, previziunile nu mai au rost, iar furtunile sunt extrem de puternice. Malurile sunt erodate, iar apa ajunge până la casele oamenilor." Keke, conducătorul Alianţei Micilor State Insulare (o organizaţie ce poartă o bătălie în stilul „David şi Goliat” cu marile economii, încercând să impună o limitare a nivelului poluării), acuză ţări puternice precum Statele Unite, China sau India pentru o întârziere a punerii în practică a unor măsuri de urgenţă. Organizaţia include şi state ameninţate cu adevărat de creşterea nivelului mării. Printre cele vizate se numără Insulele Marshall, aflate la jumatatea distanţei dintre Hawaii şi Papua Noua Guinee. Punctul cel mai înalt al ţării compuse din 29 de atoli abia atinge 10 metri deasupra nivelului mării, iar capitala Majuro, se află la doar 3 metri deasupra acelui prag.

Page 11: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Keke adaugă că "atolii poziţionaţi cel mai jos se scufundă cu rapiditate." Despre Nauru, care pe hărţile sateliţilor arată ca un mic cristal în imensitatea oceanului, el afirmă că se află în pericol. "Ţara are o populaţie în jur de 10.000 de oameni, dintre care majoritatea trăiesc pe coastă şi nu au multe locuri în care să se refugieze. Oricum, mare parte din cuprinsul statului este măcinat de exploatarile miniere, în timp ce vecinii cei mai apropiati se situează la aproximativ 300 de kilometri distanţă. Şi, în plus, este vorba şi de hrană. Majoritatea acestor ţări se bazează pe pescuit drept sursa principală de trai şi de venit dar, ca urmare a încălzirii oceanelor, peştii se mută. Spre exemplu, tonul preferă apele reci, bogate în nutrienţi. Sursele de mâncare tradiţionale, precum şi vechile modalităţi de viaţă sunt într-o situaţie de risc", concluzionează Keke. În 2007 s-a spus că nivelul mării va creşte între 18 şi 59 de centimetri în secolul al XXI-lea, dar o rată alaramantă a topirii gheţarilor i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să prevadă creşteri chiar şi de peste un metru, catastrofale pentru state precum cele din Oceania. Măsurătorile nivelului apei în zonă sunt dificile, mai ales din cauza fenomenelor precum „El Nino” sau „La Nina” care, în plus, antrenează ape bogate în acid ce mătură recifurile de corali. Aşadar, tonul lui Keke şi cel al apropiaţilor săi nu poate suna prea îmbucurător, atâta timp cât state precum India ori China (aflate în curs de accelerată dezvoltare), sau chiar Japonia, care refuză să stea la masa tratativelor, nu vor putea ajunge la o înţelegere.

Page 12: Încălzirea  globală  “ Un adevăr incomod ”

Vă mulţumim pentru atenţie!