I

Arme in stare perfectide functionare

Trimisesera un copoitrosnitor duPa Tumer ln New Delhi,

prognmat pe feromonii lui 9i pe culoarea pamlui. i ajunsese din

urme pe o shadl numita Chandni Chauk si se napustise Print-opadue de picioare arimii goale gi cauciucuri de ricse catle

BMW-ul lnchidat. Nucleul slu era un kilogmm de hexogen

rerristalizat si TNT lamelar.

Birbatul nu-l vizuse venind. Ultima lui imagine din India

fusese fatada de stuc trandafuiu a unei cladiri denumiB Hotelul

Khush-Oil.

Pentru ca avea un agent bun, avea un conEact bun. Pentru

ca avea un contract bun, a ajuns fur Singapore la o ora duPA

explozie. Sau macar cea mai mare Pafte din el a ajuns. Chirur-

gului olandez ii placea sa glumeasca desPrc asta, despre felul

cum un Focentaj nespecificat din Tumer nu izbutise sl decoleze

de pe Palam Intemaitional cu acea prima cusa si fusese nevoit

sa petreaca noaptea acolo, intr-o baraca, intr-o cuYA de

menfinere.

Olandezul gi echipa sa avurl nevoie de trei luni ca sr-l

recladeasca la loc. Clonad pentu el un metru Patrat de Piele,

WILLIAM GIBSON

dezvoltat pe plAci de colagen 5i polizaharide din cartilaje de

rechin. Ochii gi organele genitale le achizilionara de pe pialalegala- Ochii erau verzi.

Tumer petecu cea mai mare parte a celor hei luni inf-oplasmuirc simstim RoM€enerata a unei copilarii idealizate inNoua Anglie din secolul anterior Vizitele Olandezului erau vise

cenugii in zori, cogmaruri care pi,leau pe masula ce bolta se

lumina dincolo de fereasna dormitorului de la etajul intii. Pe

inserate, puteai simfi parfumul liliacului. Tumer citea Conan

Doyle, la lumina unui bec de gaizeci de wali acoperit de un aba-jur din pergament imprimat cu desene de cliperc. Se masturba

in izul ceargafirrilor cwate din bumbac $i se gindea la majorete.

Olandezul ii deschidea o uStr din spate in creier ti pahmdea ca

sa-i puna intebari, iar maica-sa il chema la rnicul dejun undeJa$teptau cereale Wheaties, oua cu Sunca 9i cafea cu lapte 9i

zahrr-

IaI int-o dimineaF se hezi int-un pat necunoscut, cu Olan-dezul linga o fereasffi prin care se revArsau un verde tropical 9i

o lumini solara ce-i ranea ochii.

- Acum pofi pleca acasa. Tumer. Am terminat cu tine. E tica nou-nout.

Era ca nou-nout. Dar ce insenna asta? Habar n-avea. Luaobiectele pe care i le dadu Olandezul 5i o gterse din Singapore.

Acasa insernna urmabrul aeropoft Hyatl

$i umatorul. $i tot a$a.

Zbura intruna. Cipul lui de credit era un dreptunghi de

oglinda neagra, dvil cu auriu. Persoanele dinapoia t,ejghelelor

surideau cind il zareau si incuviintau din cap. Ugile se deschi-deau, apoi se inchideau inapoia lui. Rotile paraseau ferobetonul,bauturile soseau, masa era servita.

Pe Heathrow, un fiagment im€ns de memorie se desprinsedin castonul lipsit de ftesaturi al cerului aeroportului si cazu

CONTELE ZERO

peste el. Tumer vomita inf-un container de plastic albastru farasa se opreasca din mers. Cind ajunse la tejgheaua din capatulcoridorului, i$i schimba biletul.

Zburl spre Medc.

$i se de$tepta in zanginihrl pe gresi€ al galefilor din tabla,ffsiihrl umed al maturilor, corpul cald al unei femei Iipit de trupullui-

incaperea era o grota inaltA. Tencuiala alba, simpla, rcflectazgomotele fara PIea multa claritate; undeva, dincolo de vocilematinale ale cameristelor din curtea interioara, se distingeaububuiturile brizantilor. Ceargafurile shinse intre degetele sale

erau de batist grosolan, subfiat de afitea spiliri.igi amintea razele soarelui printr-o vasta fereasta polarizata.

Barul unui aercport, Puerto Vallarta. Fusese nevoit sA parcurgape jos cei douizeci de metri de la avion, stringind putemic dinpleoape in fata soarelui. isi amintea rm Hiac mort, strivitprecumo frunza uscata pe betonul pistei.

i$i anintea calatoria inh-un autobuz, un drum montan siduhoarea combustiei inteme, marginile parbrizului impodobitecu hologramele unor sfinfi roz 9i bleu. Ignorase panorama

abrupta in favoarea unei sfere de lucita handafide Si dansulsmucit al mercurului din miezul ei. Maciulia incununa tijaindoia din ofel a schimbatonrlui de viteze; era cu puqin mai mare

decit o minge de baseball. Fusese nrmata in jurul unui piianjenghemuit suflat din sticla fansparenta, cav si pe jumatab umplutcu mercur. Argintul viu hesa'rea Si luneca atunci cind soferulsmucea autobuzul prin cufte strinse, se legtura pi vibra pe

porgiunile rectilinii. Maciulia era ridicola, lucrau manual,funestA; se afla acolo pentru a-i saluta intoarcerea in Mexic.

Prin duzina de microsofturi primite de la Olandez, existaunul care-i permitea o anumita fluenF in spaniola, dar in Vallartabijbtse inapoia urechii stingi 9i inserase in locul lui un obtum-

WILLIAM GIBSON

tor de praf ce ascundea mufa si conectorul sub un plasture

micrcpor patrat de culoarea pielii. Un pasager din spatele auto-

buzului avea un aparat de radio. O voce intlerupsese periodic

popul metalic penftu a recita un soi de litarie, tiruri de cite zece

cifrc, numerele cistigatoare in ziua aceea la loteria nalionala.

Femeia de linga Tumer se foi in somn.

El se ddicd lntr-un cot gi o privi. Chipul tmei straine, tohrsi

nu cel cu carel obi$nuise viafa lui petrecuta prin hoteluri. S-ar

fi asteptat Ia o frumusele de rutina, iesita din ieftina chirurgie

estedca si implacabilul darwinism al modei, un arhetip obginut

din principalele fefe mass-media ale ultimilor cinci ani.

Conturul maxilarului inferior avea ceva specific vestului

mijlociu, ceva arhaic ai american. Cear5afi.uile bleu i se inqeteau

peste soldud, iar mzele soarelui, stecudndu-se Pdnhe jaluzelele

din lemn, ii brdzdau coapsele lungi cu diagonale aurii. Fetele

alaturi de care se trezea in hotelurile lumii aduceau cu oma-

mentele de pe capota automobilului lui Dumnezeu insugi.

Chipuri de femei dormind, identice $i singure, goale, alintite

direct spre neant, Aceasta insa se deosebea de ele. Cumva, avea

deja ala$au o semnificagie. O semnificalie 5i un nume.

Se scula in capul oaselor si isi cobori picioarele din pat.

Calciiele sale inregistrara firele de nisip ale plajei pe gresia

recorcasa, Se simtea un iz slab, patrunzator, de insecticid. Tumer

se ridica, dezbracat, cu capul pulsind. igJ. sili picioarele sa se

miste. Me$e, incerca prima dinte cele douA u$i 9i descoperi gre-

sie albe, alta tencuiala alba, un dus bulbucat si cromat, atimind

din capatul unei tevi din fier patata de rugina. Robinetele chiu-

vetei ofereau fidcele identice de api ciliie. Un ceas de mina

stravechi stalea linga o sonda din plastic - un Rolex mecanic cu

o cLuea de piele albicioasi.

Geamurile baii, mascate cu jaluzele, nu erau jiwate, ci doar

acoperite cu o plasi verde, fira, din plastic. Barbatul privi afara

printre sipcile de lerrm, mijind ochii inaintea soarelui putemic,

CONTELE ZERO

si vazu o fintinA arteziana secata, captusita cu dale pe care erau

pictate flori, 9i caroseria ruginita a unui Volkswagen Rabbit.

Allison. Aga o chema pe femeie.

Ea purta un $ort kaki zdrentuit si un tricou alb de-al lui. Avea

picioarele foarte bronzate. Rolexul cu capacul sau mat din ofel

ii cuprindea incheietum miinii stingi cu culelu$a din piele de

porc. Pomii pe jos pe plaja, spre Barre de Navidad. Se

menjinuri pe ligia ingusta de nisip umed $i comPactat de dea-

supra liniei valurilor.

Aveau deja amintiri comune; el si-o reamintea intr-o

dugheana in diminealz aceea, it mercado acoPerit cu tabla al

origelului, linind cu ambele palme cana uriara din lut, puna cu

cafea fierbinte. $tergind cu o tortilla ouile si sosul din farfuria

alba, crapata, Tumer privise musculifele rotindu-se in jurul

degetelor de soare ce-$i gasisere drum prinh-un mozaic de

frunze de palmieri 5i pereli laterali ondulali. Discutasera despre

slujba ei, la o firmajuridica in L.A., despre felul cwn haia sin-

gua inh-unul din dadpanatele oriSele-ponton amarate de

Redondo. El ii spusese ci lucra in probleme de resune umane.

Mai exact, lucrase... ,,Poate ca-mi gasesc alt fel de meserie..."

Totu5i conversafia parea secundard pe linga ceea ce exista

inte ei, iar acum o fregata le pluti deasuFa caPetelor, Purtata de

briza, se inclina pe o aripi si disperu. Amindoi se inhorari de

libertatea pisi'rii, de glisarea ei neglijenti. Allison il sftinse de

mina.

O silueta albastra aparu pe plaja, aprcPiindu-se, un politist

militar indreptindu-se catre ora$, cu luciul cizmelor negre ireal

pe fundalul blhd gi strAlucitor al nisipului. Cind trecu pe linga

ei, cu chipul imobil $i intunecat sub ochelarii de soare, Tumer

obserya carabina laser Steiner-Optic cu vizor Fabrique

Nationale. Unifoma albasha era imaculata, cu dungi in care te

puteai ta'ia.

11

WILLIAM GIBSON

Desi nu pufiase niciodata uniforma, Tumer fusese aproape

toata viata soldat pe cont proPriu. Mercenar, angajat de

corporaliile imense care se rdzboiau in secret Pentru conftolul

unor integi economii. Multinafionalele pentru care lucrase n-ar

fi recunoscut niciodata existenla unor indivizi ca e1...

- Azi-noapte ai bAut aproape o sticla intreaga de Herradua'

spuse femeia.

El incuviinla din cap. in mina sa, palma ei se sim(ea calda $i

uscaa. O privea ra$chirind degetele picioarelor la fiecare pas;

ungh.iile erau lacuite cu oja roz, sarita pe alocuri.

Valurile se rostogoleau, marginile lor transparente aidoma

sticlei verzi.

Stropii se depuneau margeluse Pe brcnzul lui Allison.

Dupa pdma zi imprema, viata lor caPata un Sablon simplu.

Dejunau in mercado, intr-o dugheana cu bjghea din beton tocit

si netezit precum marmura lustruita. i5i pefteceau dimineala

inotind, pina ce soarele ii alunga inapoi in racoarea cu jaluzele

a hotelului, unde faceau dmgoste sub lentele pale de lemn ale

ventilatorului din plafon, apoi dormeau. Dupa-amiezele exPlo-

rdu labidntul de stradute lnguste dinapoia Avenidei, sau faceau

excursii pe dealuri. Cinau in localuri de Pe plaja $i beau in

paao-urile restauantelor albe. Raz€le lunii se risuceau in mar-

ginile valurilor

$i treptat, fa,rd cuvinte, ea il invaF un nou fel de a iubi.

Tumer era obignuit sa fie s€rvi! satisfdcut in chip anonim de Pro-

fesioniste experte. Acum, in $ota alba. el ingenunchea pe gre-

sii. isi cobora capul, lingind-o, sarea Pacificului amestecindu-se

cu licoarea femeii, sim;ind interiorul coaPselor ei racorindu-i

obrajii. Cuprinzindu-i Soldurile in palme, o tinea, ridicind-o ca

pe un pocal, apasindu-gi buzele in vreme ce limba lui cauta locul

geomerric, puncnrl, ftecventa care s-o satisfaca. Apoi, zimbind

tag, o incalec4 o Patundea si-Si gasea propria cale acolo.

CONTELE ZERO

Uneori dupa, ea vorbea, spirale lungi de istorii nefocalizate

care se torceau, impreunindu-se cu sunetele oceanului. Vorbea

foarte rar, dar barbatul invaFse sa aprecieze pufinul acela !i,intotdeauna ii atagea atenfia. Asculta.

Trecu o saptamina, duptr aceea inca una. in ultima lor zi

impreuna, el se trezi in aceeasi odaie racoroasa, descoperind-o

alaturi. in timpul dejunr.rlui, igi inchipui ca simlea o schimbare

ln ea, o incordare.

Facura plaji, inotara gi, in patul familiar, el uia de fioml vag

de neliniste.

Dupa-arniazi, Allison ii propuse str se plimbe pe plaja, sprc

Barre, aga cum facusera in acea prima dimineala.

Tumer scoase obtuatoml din mufa dinapoia urechii 9i intro-

duse o aschie de microsoft. Structura spaniolei cobori prin el

precum un nrm de sticl4 po{i invizibile cu balamale din prezent

fi viitor, condifional, mai mult ca perfecl Lasind-o ln camem,

faversi Avenida $i intra in piaF. Cumpara un cos de pai, cutii

de bere rece, sandviguri si fructe. Pe drumul de intoarcere,

cumpara alta pereche de ochelari de soare de la vinzatoml de pe

Avenida.

Bronzul ii devenise egal 9i profund. Releaua de linii lasate

de grefele Olandezului disparuse si AUison il invaftse care li era

unitatea aupului. Diminelile, cind intilnea ochii verzi in oglinda

badj, acegtia erau ai lui, iar Olandezul nu-i mai bintuia vlsele cu

bancuri proaste si tuse seacA, Cu toate astea, uneori mai visa

fragmente din India, o Fra pe care de-abia o cunogtea, schije

stalucitoare, Chandni Chauk, miros de praf gi friginele...

Zidurile hotelului darapanat se ridicau la o deparhre egale

cu un sfert din arcul golfului. Aici talazurile erau mai putemice,

fiecare o detunatura.

WILLIAM GIBSON

Acum, femeia il tlase inft-acolo, cu ceva nou in colfurileochilor, o incordare. PescaruSii se imprastiara cind ei suAa, minain mina, de pe plaja, ca sa scruteze umbrele dinapoia inharilorlipsite de u$i. Nisipul se tasase, pemitind fatadei sa se surpe,

perefi dispirusera lasind pardoselile celor trei niveluri sa

spinzue, precum tigle gigantice, din tendoanele indoite, rugi-nit€, din o[el de grosimea degenrlui, fiecare purtind alta culoaregi configurafe de gresii.

Deasupra unei arcade din beton scria cu majusculecopilare$ti, facute din scoici: HorEL pLAyA DEL M.

- Mar, rosti el completind numele, degi scosese microsoftul.

- S-a terminat, zise ea pa;ind pe sub arcada, in umbre.

- Ce s-a terminat?

O urma pe femeie; co5ul din pai ii freca goldul. Nisipul de

aici era rece, uscat, scuryindu-i-se prinae degetele de la picioare.

- Teminat. Gata. Locul asta. Aici nu exista timp, nici viilor.El o fixa cu privirea, se uita dincolo de Allison spre arcuri

de pat ruginite, incilcite la joncaiunea a doi peregi naruiji.

- Mioase a pi;at, spuse. Hai sa facem baie.

Oceanul alunga ftceala, insa inte ei mrnasese o distanta. Se

asezara pe o patura din camera lui Tumer Si mincara in tacere.

Umbra ruinei se lungi. Vintul mi$ca parul decolorat de soare alfemeii.

- Md duci cu gindul la cai, vorbi el in cele din urma.

- Pii, spuse ea cu un ton care hada o epuizare profundi,n-au disparut decit de aeizeci de ani.

- Nu, cladna Tumer din cap, la parul lor La parul de pe gitullor, cind aleargd.

- Coama, zise femeia si in ochi ii licarta lacrimi. in pizdamd-sii...

Umerii incepura sa-i temure. Inspha adinc. Azvirli cutiagoala de Carta Blanca pe plaja.

CONTELE ZERO

- Ei... eu... ce conteaza? il cuprinse din nou in brafe: Haide,

Tumer Hai...

Se lasa pe spate, tragindul dupa e4 $i ba$ahrl observA c€va,

o navii, mic$orata de distanfa la dimensiunea unei cratine albe,

acolo unde apa intilnea cerul.

Cind se ridica, hagindu-gi blugii retezafi, iahtul se afla mult

mai aproape, o curba alba, gralioasa, afundata in apa. Apa

adinca. Judecind dupa puterea valurilor, linia tar:mului cobom

aici aproape vertical sub apa. hobabil acesta era motivul penfru

care hotelurile se opreau acolo unde o faceau gi de aceea nu

supravieguise nici ruina. Talazuri.le ii rosesera firdalia.

- Di-mi cogul.

Allison ipi incheia bluza. El i-o cumparase dint-o micuta

pdvaiie de pe Avenida. Bumbac mexican albasbu electric, prcst

cusut. Rareod hainele pe care le cumparau de acolo duau mai.mult de o zi-doua.

- Am zis si-mi dai co5ul.

Ea i-l intinse. Tumer scotoci printre reshrile dupa-amiezei

lor, descoperindu-gi binoclul sub o pungulila din plastic cu felii

de ananas muiate in zeamtr de limiie gi presarate cu pulberc de

ardei iute. il trase afara: un binoclu compact 6 x 30, de lupta.

Scoase cu un pocnet capacul integral de pe obiective gi de pe

ocularele capitonate si studie ideogramele aerodinamice ale

emblemei Hosaka. O salupa galbena ocoli pupa gi pomi spre

plaja-

- Tumer, eu...

- Sus. ii inghesui patura si prcsopul in cos. Lua dinaunEu o

ultima cutie calda de Carta Blanca si o at€za linga binoclu. Se

scula, tragind-o iute in picioare 5i-i baga co$ul in miini.

- Poate ma-nsel, ii spuse. Daca-i asa, sterge-o de-aici.

Ia-o-nspre palmierii aia, ii arata. Nu te-ntoarce la hotel. Ia un

autobuz pina-n Manzanillo sau Vallarta. Du-te acasa.

WILLIAM GIBSON

Acum putea auzi tonul motomlui barcii.ii vazu lacrimile, dar Allison nu scoase nici un sunet cind se

rasuci 9i o lut la fugi in sus, pe llnga ruina, sffngind coful,impiedicindu-se de o movilila de nisip. Nu privi tnapoi.

El se intoarse Si se uita spre iaht. $alupa salta prin valuri.Iahtul se numea Tsusfuma gi-l zarise ultima data h golfulHiroshima. De pe puntea lui, vazuse rogia poarta Shinto dinItsukushima.

Nu avea nevoie de binoclu ca si gtie cA pasagerul din barcapneuma[ca era Conroy, pdmul pilot al ninjelor Hosaka- Se ageziturce$te in nisipul carc incepea sa se raceasca Si deschir ultimalui cutie de bere mexicana.

Privi indarat spre linia de holeluri albe, cu palmele inerte pe

balustrada de tec a lui Tsusfuma. inapoia hotelurilor straluceaucele hei hologmme ale ortrgelului: Banamex, Aeronaves gi

Madona de gase metri a catednlei.Conroy veni linga el.

- O dezertare, ii spuse. Te pricepi.Glasul em sec si lipsit de inflexiuni, de parca l-ar fi modelat

dupa un cip vocal ieftin. Avea o faF lAtareaF si alba, cadavericA.

Ochii ii erau incercana$, cu pleoape grele, dedesubtul unui ciufoxigenat, pieptanat peste cap, dezgolind fruntea lata. Purta ocama'a neagra de polo si pantaloni negi.

- iniunfu, adaugi intorcindu-se.

Tumer il urma, aplecindu-se sA infie pe uga cabhei. Ecranealbe, lemn de pin deschis la culoare, fara cusur - stilul auster alcorporaqiilor din Tokio.

Conroy se aseza pe o pemufa joasa, dreptunghiulara, dinpiele sintetica de culoarea ardeziei. Tumer statu in picioare, cubratele atimind pe lingi fup. Conroy luA un inhalator moletatdin argint de pe masuF.ioasi, smaltuiti dintre ei

- Amplificator de bilineudna?

OONIELE ZERO

- Nu.

Celalalt isi infunda inhalatorul inh-o nara si asptua.

- Vrei sushi? Puse inhalatorul inapoi pe masufa. Acum o ola

a prins niste pest€.

Turner nmase locului, privindu-I.

- Chdstopher Mitchell, zise Conroy. Maas Biolabs. $efulhib'ridomelor. Vine la Hosaka.

- N-am auzit niciodata de el.

- Cacat! Bei ceva?

Tumer chdna din cap.

- Siticiul e pe duca" Tumer Mtchell e tipu' car€-a facut bio-

cipudle sa mearga fi Maas deline principalele patente. $tii asta.

El e tipu'pentru monoclonale. Vrea sa plece. Noi doi o saltransferam,

- Cred ca m-am retras, Couoy. Ma simteam bin€ acolo.

- Aga a zis gi echipa psiho din Tokio. Adica, nu esti venit cu

pluta, nu? Gagica era psiholog social, Platita de Hosaka. Un

mu9chi pomi sa se zbata in coapsa lui Truner.

- Au zis ca e9d gata. Erau pugin cam nesigud dupa New

Delhi, aga c-au vnrt sa verifice. Nitica terapie nu strica, nu?

t7