Imbatranirea populatiei Romaniei

ACADEMIA ROMÂNÃ

INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE

CENTRUL DE CERCETÃRI DEMOGRAFICE “VLADIMIR TREBICI”“VLADIMIR TREBICI”

DECLINUL DEMOGRAFIC

ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI

DECLINUL DEMOGRAFIC


O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21

DE

CLI

NU

L D

EM

OG

RA

FIC

ªI

VII

TO

RU

L P

OP

ULA

ÞIE

I R

OM

ÂN

IEI

ISBN 978-973-7871-88-6

19

00

19

10

19

20

19

30

19

40

19

50

19

60

19

70

19

80

19

90

20

00

20

10

20

20

20

30

20

40

20

50

20

60

20

70

20

80

20

90

21

00

0

5

10

15

20

25

30

0

5

10

15

20

25

30

- m

ilio

an

e lo

cu

ito

ri -

?-

milio

an

e lo

cu

ito

ri -

S1 - Pesimist

S2 - Optimist

S3 - Ideal

Lucrare apãrutã cu sprijinul

"România are nevoie de o politicã familialã elaboratã cu multã grijã ºi

responsabilitate, clarã, stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmãreascã

efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã aibã

consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei publice ºi al specialiºtilor.

Alocaþia de stat pentru copii, diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia

cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare financiarã, ar trebui sã constituie

componente ale unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii familiale,

refacerea statutului ºi prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetãrii

demografice, crearea unei structuri instituþionale de înaltã prestanþã care sã

gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã problemele celei mai importante

bogãþii a þãrii.”

Vasile Gheþãu

DECLINUL DEMOGRAFIC ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI


ACADEMIA ROMÂNÃ


Centrul de Cercetãri Demografice Vladimir Trebici

Editura ALPHA MDN2007

Copyright ©-INCE, 2007

Institutul Naþional de Cercetãri Economice al Academiei Române ºi autorul adreseazã mulþumiri Biroului de la Bucureºti al UNFPA -Fondul ONU pentru Populaþie, Excelenþei Sale Dr. Peer Sieben, Reprezentant pentru România, pentru interesul constant manifestat în elaborarea acestui studiu, pentru publicarea sa în condiþii grafice de excepþie ºi pentru elaborarea ºi publicarea versiunii în limba englezã.

Opiniile exprimate în acest studiu sunt cele ale autorului ºi nu reprezintã, în mod necesar, punctul de vedere al Institutului Naþional de Cercetãri Economice ori al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaþie.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României:

GHEÞÃU, VASILE Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României. O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21 / Vasile Gheþãu. - Buzãu : Alpha MDN, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-7871-88-6

314(498)

CUPRINS

Prefaþã ..........................................................................................................................................vii

Rezumat ......................................................................................................................................viii

Referinþe ......................................................................................................................................53

Anexe ...........................................................................................................................................57

Addendum ..................................................................................................................................69

1. ªaptesprezece ani de declin demografic...............................................................................1 Ceea ce ne oferã statistica demograficã anualã… .............................................................................1

…ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din martie 2002.........................................................................2

1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane locuitori: cu ce ne este mai rãu?..............................3

1.1. Dimensiunea demograficã a migraþiei externe.........................................................................4

1.2. Faþeta care nu se vede a declinului demografic ºi costul sãu...................................................5

2. O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic:

dimensiunea ºi structura populaþiei active economic.......................................................14 Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica scãderea ºi îmbãtrânirea

populaþiei active pânã în anul 2025… ................................................................................................14

…dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii economice a populaþiei active...............................14

Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare..............................................................................................17

3. Redresarea situaþiei demografice.

Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului.............................................................19 3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã...................................................................................19

3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi impecabila sa dinamicã internã.

Abordarea normativã..................................................................................................................22 Va trebui sã ne fie mai rãu, înainte de a ne fi mai bine… .................................................................24

…pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redresarea natalitãþii va diminua

doar gradul deteriorãrii… ..................................................................................................................24

…pentru cã vom asista la ascensiunea numãrului de decese ºi la accentuarea

procesului de îmbãtrânire demograficã printr-o componentã nouã în România… ......................27

…ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor apãrea efectele benefice

generale ale redresãrii de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului demografic ............................29

3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri prospective: migraþia externã...................................34 Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei… ........34

…ºi implicaþiile sale demografice ......................................................................................................35

Împinºi sã plece din rural în urban în anii industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural

în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi ia lumea-n cap? ...................................................36

4. Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic .....38 Imperativul unei strategii naþionale în domeniul populaþiei ...........................................................40

Responsabilitatea clasei politice .........................................................................................................42

Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia

de creºtere a copilului… .....................................................................................................................42

…ºi o mãsurã economicã cu rezultate imprevizibile - noua alocaþie de stat pentru copii:

ce natalitate vrem sã stimulãm? ..........................................................................................................48

iii

Casete

Anexe

Tabele în text

Tabele în anexe

Tabele în casete

Figuri în text

1. Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice: cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei ....................

2. Înlocuirea generaþiilor ........................................................................................................................................... 3. Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii ....................................................

4. Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã.....................

5. Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE ....................................................................................................

6. Cultura demograficã .............................................................................................................................................

7. Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie .........................................................................................................

8. Ce familie vrem sã încurajãm? .............................................................................................................................

9. Depopularea României .........................................................................................................................................

1. Proiectarea populaþiei active economic................................................................................................................57

2. Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi progresul continuu de dupã

anul 1996 .................................................................................................................................................................59

3. Un proiect: Chestionar de evaluare a efectelor ordonanþei referitoare la indemnizaþia de creºtere a

copilului ..................................................................................................................................................................62

4. Proiectãri ale populaþiei României ......................................................................................................................63

5. O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 .........................65

6. Demografia României în context european, 2005 .............................................................................................66

1. Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005....................................................................................2

2. Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002 ºi a migraþiei externe nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 ..................................................................

3. Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031 ºi numãrul de nãscuþi pe care îl vor avea cu fertilitatea din anul 2005 .................................................................................................................

4. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale .....................................................................................................................................................................

5. Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârsta medie ...........................

6. Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã ...............................................

7. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii ..........

8. Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii .............................................

9. Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii 2000-2005 ...............................................................................................................................................................

10. Populaþia femininã de vârstã fertilã. Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic dupã numãrul de copii .........................................................................................................................................

Anexa 2. Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului 2005 ..............................................................................................................................................................

Anexa 4. Tabel 1. Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004 a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite .............................

Tabel 2. Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României...........

Anexa 5. O rapidã privire comparativã asupra populaþiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 .................

Caseta 8. Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii ...........................................................

1a. Structura pe vârste a populaþiei la recensãmântul din martie 2002 .................................................................

1b. Structura pe vârste a migraþiei nete dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 ..................................................

iv

5

6

8

15

17

25

33

46

48

60

63

64

65

50

44

13

22

23

28

35

41

47

50

52

2. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine din generaþiile 1990-2005 în anii 2006-2031 - Scenariul 1 ...............................................................................

3. Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi, a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii în anii 2018-2031 - Scenariul 1 ............................................................................................................................

4. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 - Scenariul 1 ..............................................................................................................................................................

5. Scãderea naturalã anualã în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale......................................

6. Metamorfozele unei populaþii. Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta pentru deceniile urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist) .............................

7. Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii prospective .............................................................................................................................................................

8a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050 .............................................................................

8b. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100 .............................................................................

9a. Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG) ºi evoluþia numãrului populaþiei

în scenariul 1, 2005-2050 .....................................................................................................................................

9b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2100 ......

10. Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice (60 de ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie) .............................................................................................................

11. Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii ................................................................

12. Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 - Scenariul 1 ..............................................................................................................................................................

13. Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi care ar putea asigura o creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065 .............................................................................................

14. Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani) în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ..........

15a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ................................................

15b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ..........................................................

15c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 .................................................

15d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ...............................................

16a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ................................................

16b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ..........................................................

16c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 .................................................

16d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ...............................................

17a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2050 ...........................................................................


18a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2100 ............................................................................


19a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2050 ............................................................................


20a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2100 .............................................................................


21. Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100 .............................................

22. Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100 .......................................

23. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 2-Optimist ..................

24. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 3-Ideal .........................

25. Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate din mediul urban ºi rural

în anii 2003-2005 ...................................................................................................................................................

26. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la celelalte femei în anii 2003-2005 ..........

27a. Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005 ...........................................................................

27b. Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005 ......................................................................................................

28. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005 dupã nivelul de instruire a mamei .................

29a. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2002 faþã de anul 2001 ..................................................

29b. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2003 faþã de anul 2002 ..................................................

29c. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2004 faþã de anul 2003 ..................................................

29d. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2005 faþã de anul 2004 ..................................................

30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2003/2002 ........

v

7

7

7

9

10

11

12

12

12

12

13

16

18

20

21

26

26

26

26

26

26

26

26

29

29

29

29

30

30

30

30

31

31

32

32

43

43

43

43

44

44

44

44

44

45

30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2004/2003 .........

30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2005/2004 ........

31. Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune demograficã ºi un secol de posibilã implozie demograficã .............................................................................................................................

Anexa 1

1. Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004 ...........................................................................

2. Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2030 ºi 2050 ....................................

Anexa 2

1. Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005 ...........................................................................................................

2. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989 ............................................................

3. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996 ............................................................

4. Raportul dintre ratele de mortalitate pe principalele grupe de cauze de deces 2005/1996 ......................

5. Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 ........................................................

6. Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului) .......

Anexa 6. Demografia României în context european - 2005

1a-1c. Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã ..........................................................

2. Rata natalitãþii .....................................................................................................................................................

3. Rata fertilitãþii totale ..........................................................................................................................................

4. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei ...........................................................................................................

5. Rata mortalitãþii generale ..................................................................................................................................

6. Rata mortalitãþii infantile ..................................................................................................................................

7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi ...............................................................................................................

8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei .................................................................................................................

9. Rata nupþialitãþii .................................................................................................................................................

10. Rata divorþialitãþii ............................................................................................................................................

11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050

(Seria 2004 a proiectãrilor ONU) .................................................................................................................

12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului

populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU) .......................................................

Caseta 4. Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia

numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã populaþie ºi a ponderii

acestor decese în ansamblul deceselor ............................................................................................................

Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2010 .............

Caseta 7. Rata natalitãþii ºi rata fertilitãþii totale dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii .................................

Caseta 8. O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii .........................................................................

Figuri în anexe

Figuri în casete

vi

45

45

51

57

58

59

59

59

60

60

61

66

66

66

66

67

67

67

67

67

67

67

67

28

28

47

51

România a deven it S tat Mem bru al Uniunii înþelege sã-ºi elaboreze o politicã proprie în materie de Europene. Dezvoltarea economicã ºi socialã din anii popu laþi e, în func þie de real itãþ ile demo graf ice, care vin are repere bine conturate în strategiile, economice ºi sociale. Þãrile ex-comuniste care au politicile ºi programele Uniunii Europene. Existã însã aderat la UE în 2004 ºi 2007 au adus în Uniune ºi stãri o dimensiune a acestei dezvoltãr i care nu constituie, demografice esenþial negative, tranziþia economicã ºi încã, o preocupare la nivel eur opean: populaþia ºi socialã punându-ºi cu forþã amprenta pe evoluþiile situaþia demograficã din þãrile UE. În primãvara anului natalitãþii ºi, în unele cazuri, pe schimbãrile suferite de 200 5, Com isi a Com uni tãþ ilo r Eur ope ne a dif uza t mortalitate ºi migraþia externã. Este ºi cazul României. Statelor Membre un document extrem de important Cei 17 ani de tranziþie au însemnat ºi 17 ani de declin referitor la situaþia demograficã din þãrile UE: Cartea demografi c, dec lin care ascunde semne de crizã Verde "Confruntarea cu schimbãrile demografice: o demograficã latentã. Dacã reculul populaþiei ar fi nouã solidaritate între generaþii" (Confronting provenit numai din migraþie negativã ori din recru-demographic change: a new solidarity between the descenþã a mortalitãþii, efectele sale nu s-ar transmite în generations). Documentul re prezintã o pre mierã î n mod automat asupra viitorului demografic al þãrii, prin

abordarea problemelor demografice ale spaþiului UE la dinamica internã a demograficu lui. Din pãcat e, o

nivelul Comisiei, nu atât prin analiza evoluþiilor ºi contribuþie decisivã la instalarea ºi perpetuarea

previzibilelor implicaþii economice ºi sociale negative dec linulu i a avut-o º i o a re scãderea na tal itã þii din

din dec eni ile vii toare, cât pri n te nta tiva de a sonda primii ani ai deceniului trecut ºi menþinerea ei la valori

opinia guvernelor asupra nevoii/utilitãþii unei abordãri mici în anii urmãtori. Nu trebuie sã uitãm cã generaþiile mici, nãscute dupã 1989 - avem deja 17 ºi comune a problematicii, Guvernele fiind invitate a se cea din anul 2007 li se va alãtura - vor ajunge, dupã pronunþa asupra urmãtoarei chestiuni: "Sunteþi de anul 2025, sã domine populaþia de vârstã fertilã ºi pãrere cã discutarea evoluþiilor demografice ºi gestio-numãrul de copii pe care îi vor aduce pe lume va fi narea impactului acestora ar trebui sã aibã loc la nivel corespunzãtor dimensiunii lor. Pentru a avea un european? Dacã da, care ar trebui sã fie obiectivele ºi ce numãr anual de nãscuþi similar cu cel relativ stabil din domenii de politicã sunt vizate?" Cele mai multe dintre ultimii ani (210-220 de mii), ar trebui ca în aceste Statele Membre au transmis Comisiei poziþiile generaþii numãrul mediu de copii la o femeie sã fie nu guvernelor. Examinând aceste poziþii se poate uºor de 1,3 - cât este acum, ci de 1,8-2. Numai cã atingerea constata o convergenþã remarcabilã: nu este nevoie de în acest fel a unui numãr de nãscuþi de 210-220 de mii o abordare la nivelul UE a stãrii demografice a Statelor nu are cum sã opreascã scãderea numãrului populaþiei, Membre, de formularea unor politici comunitare ºi pentru cã numãrul de decese urmeazã sã creascã, prin crearea unui organism care sã gestioneze acest accentuarea procesului de îmbãtrânire demograficã, domeniu. În martie 2006, Parlamentul European a deºi mortalitatea pe vârste este de aºteptat sã cunoascã adoptat o rezoluþie asupra documentului elaborat de o scãdere importantã iar durata medie a vieþii sã-ºi Comisie ºi aprecierile acestui forum sunt similare cu continue ferm trendul ascendent. O migraþie externã cele care se degajã din poziþiile naþionale. Existã însã negativã ar accentua dimensiunea declinului. Redre-recomandãri vizând adoptarea unor politici naþionale sarea fertilitãþii va avea însã efecte benefice în a doua care sã diminueze consecinþele negative ale schimbã-jumãtate a secolului.rilor demografice, ale îmbãtrânirii demografice

îndeosebi, ºi ale nivelului scãzut al natalitãþii, ca ºi alte Aceastã incursiune în dialectica internã a demo-arii în care factorii demografici au implicaþii. Sunt

graficului, poate nepotrivitã pentru o prefaþã, se formulate recomandãri exprese pentru încurajarea doreºte a fi argument pentru evaluarea realistã ºi cercetãrii demografice ºi susþinerea financiarã a responsabilã a situaþiei demografice a României ºi acesteia în Programul Cadru 7 de Cercetare al elaborarea unei strategii naþionale în domeniul popu-Comisiei (EC FP7), ceea ce s-a ºi fãcut dacã examinãm laþiei. Viziunea pe termen lung este cea care trebuie programele de cercetare pe anii 2007-2013 aprobate la privilegiatã în orice abordare prospectivã a demogra-sfârºitul lunii decembrie 2006 de Consiliul Uniunii ficului. Studiul este un semnal de alarmã pentru Europene.evitarea intrãrii populaþiei României într-un iminent derapaj, având consecinþe greu de evaluat astãzi. Sunt Realitãþile demografice ale celor 27 nu sunt aduse argumente ºi se sugereazã cãi. identice. Delicata problemã a migraþiei internaþionale

este una sensibilã, în care dimensiunea demograficã se Autorulîmbinã cu cea economicã ºi politicã. Fiecare þarã

PREFAÞÃ

vii

REZUMAT

Anul 2006 a fost al 17-lea an de scãdere a numãrului populaþiei României,

prin componenta naturalã ºi prin migraþie. Pentru întreaga perioadã 1990-2006

pierderea estimatã se apropie de 1,5 milioane de locuitori. Este însã foarte probabil

ca ea sã fie mai mare, având în vedere veritabila explozie a migraþiei pentru

muncã dupã anul 2001 ºi tendinþa unora dintre migranþi de a se stabili definitiv în

þãrile în care se aflã. Numai viitorul recensãmânt ne va oferi o imagine corectã a

dimensiunii scãderii populaþiei þãrii. Nu se poate afirma, cu argumente, cã

scãderea în sine a populaþiei României dupã 1989 a avut, pânã acum, efecte

economice negative semnificative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în profundã ºi

dureroasã transformare economicã ºi socialã, cu resurse foarte limitate pentru

acoperirea nevoilor esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, sãnãtate, asigurãri sociale

publice, asistenþã socialã), o populaþie în scãdere numericã diminueazã presiunea

asupra acestor resurse ºi faciliteazã o eficienþã mai mare sau orientarea unora

dintre aceste resurse spre alte nevoi ale societãþii. Este suficient sã reflectãm la ce a

însemnat ºi înseamnã din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea

natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã milioane mai mulþi copii, ori la

ce implicaþii ar avea pe plan economic întoarcerea bruscã acasã a celor douã

milioane de români aflaþi la muncã în strãinãtate.

Avantajele economice ale declinului demografic sunt însã temporare atunci

când acest declin provine, în mod esenþial, din scãderea natalitãþii ºi menþinerea

acesteia la valori scãzute. Întregul mecanism se aflã în deteriorarea structurii pe

vârste ºi amprenta pe care aceastã deteriorare o lasã asupra evoluþiei natalitãþii în

viitor ºi asupra procesului de îmbãtrânire demograficã.

Proiectarea populaþiei României în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale

(1,3 copii la o femeie) prefigureazã un inevitabil derapaj demografic instalat dupã

anii 2025-2030, odatã cu atingerea vârstelor de 20-40 de ani de generaþiile mici

nãscute dupã 1989. Raportul dintre populaþia adultã ºi cea vârstnicã ar urma sã

aibã valori dramatice. O a doua proiectare, cea a populaþiei active economic,

aduce argumente suplimentare pentru dimensiunea derapajului demografic ºi

consecinþele sale economice.

Din orice perspectivã ai privi viitorul populaþiei României în acest secol,

singura schimbare care ar putea diminua dimensiunea deteriorãrii întregii

construcþii demografice este redresarea fertilitãþii. Neluarea în consideraþie a

alternativei reducerii mortalitãþii generale ºi cea a unui potenþial rol benign al

migraþiei în viitor sunt discutate ºi motivate. Douã proiectãri de tip normativ

contureazã reperele unei potenþiale refaceri a structurii pe vârste ºi efectele pe plan

demografic ºi economic ale acestei refaceri, efecte mult mai lente ºi de dimensiune

net inferioarã celor pe care am fi tentaþi, apriori, sã le aºteptãm.

Nevoia intervenþiei bine fundamentate este discutatã ºi motivatã iar

efectele mãsurilor de stimulare a natalitãþii la femeile salariate sunt prilej de

reflecþie asupra sensibilitãþii natalitãþii la stimulente economice. Potenþialele efecte

ale noii alocaþii de stat pentru copii sunt analizate din mai multe unghiuri,

inclusiv cel al unor posibile urmãri adverse ºi al nevoii prevenirii acestora prin

diferenþiere a cuantumului alocaþiei în funcþie de rangul copilului adus pe lume.

viii

Motto:

“Mâine nu este decât ieri-ul lui poimâine” (autor necunoscut);

va trebui sã ne fie mai rãu mâine, înainte de a ne fi mai bine

poimâine, dacã ar fi sã ne fie mai bine.

România a intrat în al 18-lea an de scãdere a natura lã, determina tã de rec rudescenþa

numãrului populaþiei ºi nu existã nici un temei mortalitãþii ºi reculul masiv al natalitãþii. Dacã

pentru a putea întrevedea o stopare a acestui examinãm dinamica acestor douã componente

declin în anii urmãtori. Dimpotrivã, durata putem vedea cã, de fapt, dimensiunea ºi forþa

tendinþei descendente ºi caracteristicile întregii scãderii natalitãþii sunt mult mai importante decât

construcþii demografice sunt argument pentru ascensiunea mortalitãþii. Aceastã realitate este

continuarea declinului. Dacã lãsãm la o parte anii esenþialã în înþelegerea implicaþiilor declinului

de rãzboi, un recul al numãrului populaþie i în demografic românesc, mai ales pe termen lung ºi

timp de pa ce nu este cons emna t ºi a test at în foarte lung, pentru cã deteriorarea structurii pe

istoria demograficã a României de date statistice vârste, purtãtoarea întregului potenþial distructiv

fia bil e. R ãzb oi n u a f ost , ca tas tro fe n atu ral e, al maºinãriei demografice asupra stãrii ºi miºcãrii

epidemii importante ori tulburãri sociale violente populaþiei, nu provine din schimbãrile pe care le-a

soldate cu zeci de mii de victime nu au fost ºi nici cunoscut mortalitatea, ci numai din reculul nata-

foamete generalizatã. Cu alte cuvinte, ne aflãm în litãþii ºi stabilizarea ei la valorile pe care le ºtim (în

prezenþa unei situaþii unice ºi care nu poate fi jur de 10 la mie).

decât rezultatul unor factori ºi circumstanþe de Atât natalitatea cât ºi mortalitatea generalã

excepþie. Credem cã termenul de crizã demogra- manifestã o surprinzãtoare stabilitate dupã anul

ficã latentã este propriu acestor realitãþi, definind 2000. S-au epuizat forþele care au dus la schimbã-

o rupere a echilibrului între intrãri ºi ieºiri (pe cale rile din 1990-1995? Au intervenit alþi factori care

natur alã ºi prin migra þie) ºi insta larea unui au compensat efectele acestor forþe ºi au dus la

dezechilibru de duratã, însoþit de apariþia unor relativa stabilitate? Vom încerca sã dãm rãspuns la

factori ºi mecanisme determinante noi. aceste întrebãri dupã ce vom fi analizat evoluþiile

Scãderea numãrului populaþiei poate fi celor douã fenomene cu instrumente adecvate.

rezultatul, distinct ori cumulat, al mai multor Dintre toate schimbãrile pe care le-a cunoscut

mecanisme: o migraþie externã negativã mai mare situaþ ia demograficã, scãderea numãrului popu-

decât creºterea naturalã; o creºtere a mortalitãþii laþ iei pa re a r eþi ne în mod pr ivi leg iat at enþ ia.

ºi situarea ei la un nivel superior celui al nata li- Probabil, pentru cã este faþeta cea mai vizibilã ºi

tãþii; o scãdere a natalitãþii ºi menþinerea ei la un pare relativ uºor de cuantificat. Oricât ar pãrea de

nivel inferior celui al mortalitãþii. Toate cele trei surprinzãtor, cuanti ficarea mãr imi i pierderii

miºcãri au avut loc în România dupã 1989. În anii demografi ce pe care a sufer it-o România dupã

1990 ºi 1991 scãderea numãrului populaþiei 1989 nu este o întreprindere simplã, iar difi-

României s-a produs numai prin primul meca- cultãþile sunt obiective.

nism. Migraþia externã netã a fost negativã în

toatã perioada de dupã al doilea rãzboi mondial Ceea ce ne oferã statistica demograficã

dar creºterea naturalã a fost mult mai importantã anualã …

ºi a acoperit consistent pierderea prin emigrare.

Veritabila explozie a migraþiei din 1990-1991 a Dacã luãm în consid erare datele oficia le

depãºit însã creºterea naturalã din cei doi ani privind miºcarea naturalã ºi migraþia externã

(af lat ã de ja în regres). Începând cu anul 1992 , înregistratã statistic (emigranþi ºi imigranþi), date

migraþiei nete negative i s-a adãugat scãderea de flux, ajungem la rezultatele din tabelul 1.

CAPITOLUL 1

1

ªAPTESPREZECE ANI DE DECLIN DEMOGRAFICªAPTESPREZECE ANI DE DECLIN DEMOGRAFIC

Potrivit acestor date de miºcare naturalã ºi românesc ar fi fost cea care s-ar fi înregistrat dacã

migratorie din anii 1990-2005, populaþia nu ar fi intervenit o a treia componentã, imposibil

României a scãzut cu aproape 700 de mii locui- de cuantificat prin actualul sistem informaþional

tori, ceea ce ar reprezenta, pentru o perioadã de al statisticii populaþiei dar care poate fi estimatã

16 ani, o pierdere relativ modestã, de aproape trei prin combinarea datelor de stoc, furnizate de

la sutã. A predominat scãderea naturalã. Ar fi recensãmântul populaþiei din martie 2002 (puse

fost preferabil un raport invers între cele douã alãturi de cele de la recensãmântul anterior, din

componente? Credem cã da. Pierderea prin ianuarie 1992), cu cele de flux din tabelul 1. Între

migraþie nu lasã consecinþe la fel de nocive ºi cele douã recensãminte populaþia României a

etalate în timp pentru evoluþia viitoare a unei scãzut cu 1129 de mii, ceea ce conferã o altã

populaþii, ca ºi cele generate de scãderea naturalã, dimensiune problemei declinului demografic în

când aceasta este determinatã, în mod prepon- România dupã 1989, nu numai prin dimensiune

derent, de reculul natalitãþii ºi menþinerea acesteia dar ºi prin structurã. Scãderea naturalã ºi migraþia

la valori scãzute pentru o perioadã atât de lungã netã negativã înregistratã statistic ne erau cunos-

cum este cea la care ne referim. cute. Iatã însã cã apare o a treia componentã,

practic necunoscutã ca dimensiune pânã la

...ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din recensãmânt ºi care dominã întregul declin:

martie 2002 migraþia externã temporarã, neînregistratã sta-

tistic. Scãderea de 1129 mii are urmãtoarea

Aceastã dimensiune a declinului demografic structurã:

Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României2

Tabelul 1

Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005 (în mii)

Sursa: Institutul Naþional de Statisticã (INS), 2005a; 2006a; 2006b; 2006f.Sursa:

Miºcare naturalã ºimigraþieexternã

Miºcare naturalã ºimigraþieexternã

247,1 251,8 263,9 263,3 266,1 271,7 286,1 279,3 269,2 265,2 255,8 259,6 269,7 266,6 258,9 262,1

-93,8 -42,6 -29,4 -17,2 -16,3 -21,2 -19,5 -13,3 -5,6 -2,5 -3,7

+0, 4 -1,6 -7,4

-10,1 -7,2

3,1 1,6 1,8 1,3 0,9 4,5 2,1 6,6

11,9 10,1 11,0 10,4 6,6 3,3 3,0 3,7 221,0

Miºcare naturalãMiºcare naturalã Migraþie externãMigraþie externã

DecedaþiDecedaþi ImigranþiImigranþi Migraþie netã

Migraþie netã

Nãscuþi vii

Nãscuþi vii

314,7 275,3 260,4 250,0 246,7 236,6 231,3 236,9 237,3 234,6 234,5 220,4 210,5 212,5 216,3

EmigranþiEmigranþi

96,9 44,2 31,2 18,4 17,1 25,7 21,5 19,9 17,5 12,6 14,8 9,9 8,2

10,7 13,1 10,9

AnulAnul

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Creºtere naturalãCreºtere naturalã

+ 67,7 +23,5 -3,5

-13,3 -19,4 -35,0 -54,8 -42,4 -31,9 -30,6 -21,3 -39,2 -59,1 -54,1 -42,6 -41,1

-26,2 -19,0 -32,9 -30,5 -35,6 -56,2 -74,3 -55,8 -37,5 -33,1 -25,0 -38,8 -60,7 -61,5 -52,7 -48,3

1990-20051990-2005 -397,2-397,2 -291,0-291,0 -688,2-688,2

3ªaptesprezece ani de declin demografic

Componenta necunoscutã a migraþiei externe în sine a populaþ iei Românie i dupã 1989 a avut,

impune un numãr de observaþii. Cele 700 de mii pânã acum, efecte economice negative semnif i-

de români aflaþi temporar în strãinãtate ºi cative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în pro-

neînregistraþi la recensãmânt compun o populaþie fun dã º i du rer oas ã tr ans for mar e ec ono mic ã ºi

cu statut foarte surprinzãtor ºi având implicaþii socialã , resursele - l imitate - pe care aceas ta le

demografice puþin investigate ºi cunoscute. Ei nu poa te alo ca din fond uri publ ice pent ru nev oi

fac parte din populaþia de jure a þãrii (cea cu esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, asistenþã

domiciliul în România, prezenþi sau temporar medicalã, ajutor de ºomaj, alte forme de asigurãri

absenþi), nefiind înregistraþi la recensãmânt. Fac soci ale p ubli ce ºi mãsu ri de asis tenþ ã soc ialã ,

însã parte din populaþia de facto a þãrii, or icând alocaþii ºi ajutoare pentru copii) sunt mai reduse

putând reveni în þarã. Cum cei mai mulþi dintre ei într-o populaþie aflatã în scãdere, permiþând astfel

se aflã temporar în strãinãtate ºi, în timp, vor fie majorarea eficienþei ºi a efectelor pozitive ale

reveni, nu existã niciun instrument statistic pentru resurselor exis tente, fie orientarea unora dintre

a-i reinclude în populaþia de jure a þãrii (decât la aceste resurse spre a lte nevoi a le societãþii. Este

recensãmântul urmãtor, dacã vor fi înregistraþi). suficient sã reflectãm la ce a însemnat ºi înseamnã

Ei vor face însã parte din populaþia de facto a din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea

þãrii, ceea ce aratã cât de complicatã este în rea- natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã

litate problema cuantificãrii declinului demografic mil ioane mai mulþi copii , ori la ce implicaþii ar

ºi, implicit, a implicaþiilor sale. avea pe plan economic întoarcerea acasã a celor

douã milioane de români aflaþi la muncã în strã-

1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane inãtate. Am putea chiar face un exerciþiu ºi spune

de locuitori: cu ce ne este mai rãu? cã populaþia care trãieºte astãzi în România este cu

peste 4 milioane mai micã decât cea care ar fi

Dacã la scãderea dintre cele douã recensã- putut fi în absenþa scãderii natalitãþii, fãrã dreptul

min te adã ugã m miº car ea nat ura lã ºi mig raþ ia la liberã circulaþie în strãinãtate ºi fãrã eliminarea

externã cunoscutã din an ii 1990-1991 º i cea de vizelor pentru aproape toate þãrile europene. Ar fi

dupã recensãmântul din martie 2002, putem vorbi, o apreciere simplistã a califica o astfel de situaþie

pentru anii 1990-2006, de un recul de peste 1,4 ca fiind avantajoasã ori, dimpotrivã, negativã ºi

milioane de locuitori. Numai cã, migraþia pentru îngrijorãtoare, pentru cã evaluarea efectelor nu

muncã a cunoscut o veritabilã explozie dupã poate fi separatã de cauzalitate. În plus, con-

recensãmântul din martie 2002 ºi, dacã acum ar secin þele pe terme n s curt ºi mediu , n eutre ca

avea loc un nou recensãmânt, e ste de admis cã impact demografic ºi preponderent pozitive din

def ici tul de populaþ ie prin migraþ ie, ºi deci perspectivã economicã, sunt un preludiu al unor

declinul, ar avea alte dimensiuni. dezvoltãri demografice ºi economice ulterioare

Nu se poate afirma, cu argumente, cã scãderea extrem de complexe ºi profund negative.

Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din Comisia Naþionalã pentru Statisticã,1994; INS, 2003b; 2006a.Sursa:

scãdere totalã 1129 100scãdere totalã 1129 100

- în mii - - structura - în %

din care:

- scãdere naturalã 304 27

- migraþie externã înregistratã statistic 128 11

- migraþie externã neînregistratã statistic 697 62

1.1. Faþeta demograficã a migraþiei

externe

Faþeta demograficã a declinului determinat de

migraþie îmbracã douã dimensiuni: pierderea

directã ºi, mult mai important, efectele în timp ale

deteriorãrii structurii pe vârste. Ponderea popu-

laþiei tinere de 18-40 de ani este de 36 la sutã în

întreaga populaþie a þãrii (INS, 2005b) iar în

populaþia care a emigrat legal dupã 1991 aceeaºi

categorie de populaþie reprezintã aproape 55 la sutã

(calcule pe baza datelor din INS, 2006a). Odatã cu

plecarea acestei populaþii tinere au “plecat” ºi copiii

pe care aceastã populaþie i-ar fi avut. Afirmaþia este

valabilã ºi pentru aceia dintre migranþii pentru

muncã, tineri, care în mod cert nu vor mai reveni

definitiv în þarã, obþinând, prin diverse modalitãþi,

statut de rezident permanent ori similar. ªi nu vor

reveni nici copiii pe care îi vor aduce pe lume acolo

(tendinþa de a avea copii în þãrile de ºedere este

bine instalatã, motivatã ºi media româneascã nu

omite subiectul). În întreaga migraþie netã dintre

cele douã recensãminte, ponderea celor având

vârstele cele mai fertile, între 20 ºi 40 de ani, a

reprezentat 62 la sutã, proporþie de douã ori mai

mare decât cea pe care o gãsim în populaþia þãrii la

recensãmântul din 2002 (figurile 1a ºi 1b). Dar ce

structurã pe vârste au migranþii pentru muncã?

Se ºtia ºi se ºtie cã aceºti migranþi au o

structurã pe vârste tânãrã, dar nu dispuneam de

date fiabile asupra acestei structuri. Putem astãzi

sã prezentãm astfel de date, în premierã dupã

cunoºtinþele noastre, graþie tehnicilor pe care

analiza demograficã ni le oferã. Scãderea popu-

laþiei între recensãmintele din 1992 ºi 2002 (1129

mii) s-a produs prin componenta naturalã ºi cea

migratorie. Dezagregând scãderea totalã la nivelul

generaþiilor ºi calculând ieºirile prin mortalitate la

acest nivel, inclusiv pentru generaþiile nãscute

între ianuarie 1992 ºi martie 2002, diferenþa dintre

scãderea totalã ºi cea prin mortalitate este tocmai

contribuþia migraþiei externe (este vorba de

întreaga migraþie externã, cea înregistratã ºi cea

neînregistratã statistic). Grupele de vârstã fo-

losite în publicarea datelor asupra migraþiei

externe (INS, 2006a) nu permit determinarea

structurii componentei cunoscute a migraþiei

externe pe grupe de vârstã similare cu cele ale

structurii migraþiei externe totale, comparabili-

tatea fiind parþial afectatã. Se poate însã obþine o

estimare a structurii pe vârste a migranþilor

pentru muncã, ca diferenþã între efectivele pe

vârste ale migraþiei nete totale ºi cele ale migraþiei

nete cunoscute statistic (tabelul 2).

Figura 1bStructura pe vârste a migraþiei nete

dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 - %

1515

6262

1515

88

00 1010 2020 3030 4040 5050 6060 7070

0-19 ani0-19 ani

20-39 ani20-39 ani

40-59 ani40-59 ani

60 ani +60 ani +

Figura 1aStructura pe vârste a populaþiei

la recensãmântul din martie 2002 - %

2525

3030

2525

1919

001010202030304040505060607070

0-19 ani0-19 ani

20-39 ani20-39 ani

40-59 ani40-59 ani

60 ani +60 ani +


Emigra þia legalã din România ºi -a epuizat vârstã. Nu trebuie sã omitem cã în anii respectivi

caracterul sãu etnic (dominant în toatã perioada imigraþia din Republica Moldova a înregistrat un

de dupã al doilea rãzboi mondial, prin ponderea sal t important, ceea ce a dus la un recul spec-

emigranþilor de etnie evreiascã ºi germanã ) încã taculos al migraþiei nete ºi chiar la un sold pozitiv

de la mijlocul anilor 1990, iar începând cu anul al migraþiei la vârstele mai mari de 40 de ani. Din

1998 etnicii români reprezintã mai mult de 90 la acea stã d inam icã d ifer itã a celo r dou ã com po-

sutã din emigranþi (INS, 2006a). Este o emigraþie nen te ºi din miºcã ril e s tru ctu ral e pe care le -a

cu origini în realitãþile economice ale României ºi antrenat a rezultat strania pondere ridicatã a

constituitã într-un context de liberã circulaþie a migraþiei nete la vârstele de 0-19 ani.

individului. Aceºti emigranþi sunt tineri, politicile

de imigrare ale þãrilor dezvoltate devenind din ce

în ce mai selective în raport cu vârsta (ºi nivelul de

instruire). Aproape jumãtate din migraþia netã Declinul demografic al României este o înregistratã statistic între cele douã recensãminte

realitate durã ºi consecinþele sale subestimate. este compusã din persoane în vârstã de 20-39 de Chiar dacã ar trebui sã avem rezerve asupra ani. La migranþii pentru muncã, ponderea acestei dimensiunii sale reale, componenta prin migraþie grupe de vârstã este, în mod firesc, sensibil mai fiind relativã, sunt alte faþete care înlãturã orice mare - 65 la sutã. Migranþii vârstnici deþin o dubiu asupra consecinþelor sale negative demo-pondere micã ºi în regres. Dacã în rândul migran-grafice ºi, în timp, economice.þilor pentru muncã ponderea de numai 11 la sutã a

Menþionam faptul cã scãderea în sine a popu-celor sub 20 de ani apare fireascã, surprinde laþiei României dupã 1989 nu a avut, pânã acum, proporþia de trei ori mai mare a acestora în efecte economice negative importante ºi aduceam migraþia înregistratã statistic. Conform statisti-argumente în sprijinul afirmaþiei, inclusiv în ceea cilor oficiale, numãrul emigranþilor din aceastã ce priveºte avantajele economice ale scãderii grupã de vârstã nu a cunoscut o creºtere în natalitãþii. Ceea ce este însã astãzi avantaj, devine, perioada 1992-2002, tendinþa fiind chiar pronun-în timp, un mare dezavantaj ºi un mare pericol, þat descendentã. Pe de altã parte, în anii 1998-pentru cã anumite acumulãri produc mari 2001 se remarcã o semnificativã ascensiune a dezechilibre în întreaga construcþie demograficã. numãrului de imigranþi din aceeaºi grupã de

1.2. Faþeta care nu se vede a declinului

demografic ºi costul sãu

Tabelul 2

Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002

ºi a migraþiei externe nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002

Componentele migraþiei externe nete- structura în % -

Componentele migraþiei externe nete- structura în % -

Grupa

de vârstã

Grupade

vârstã

Populaþia Românieila recensãmântul

din 18 martie 2002 - %

Populaþia Românieila recensãmântul

din 18 martie 2002 - %

Migraþia externã netãdintre recensãmintele

din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 - %

Migraþia externã netãdintre recensãmintele

din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 - %

Grupade vârstã

Grupade vârstã

Toatã migraþia netã

Toatã migraþia netã

Migraþia înregistratã

statistic

Migraþia înregistratã

statistic

Migraþia neînregistratã

statistic

Migraþia neînregistratã

statistic

Total 100 100 Total 100 100 100

0-19 ani 25 15 0-19 ani 15 36 11 20 -39 ani 30 62 20 -39 ani 62 48 6540 -59 ani 25 15 40 -49 ani 11 1 13 60 ani ºi

peste19 8

50 ani ºi peste

12 15 11

Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din: CNS, 1994; INS, 2003b; 2006a. Sursa:


[1] Noua alocaþie pentru copii intratã în vigoare la începutul probabil ca la baza deciziei mamei/cuplului sã fi stat

anului 2007 nu poate avea efecte consistente pentru natalitate cun oaº ter ea con fuz elo r ºi stu foa sel or tex te leg isl ati ve

în acest an. Cel puþin pentru primele nouã luni, nãscuþii referitoare la indemnizaþie, alocaþie, stimulent.anului 2007 erau deja ”planificaþi” ºi este foarte puþin

Suntem în al 18-lea an de natalitate scãzutã ºi o segmentul fertil al populaþiei, generaþia 1990

perioadã atât de lungã ne permite sã estimãm, cu ajungând la vârsta de 15 ani, ºi douã miºcãri vor

mare precizie, ce efect va avea scãderea natalitãþii avea loc: prima - ponderea acestor generaþ ii va

dup ã 198 9 asu pra num ãru lui de nãs cuþ i în creºte în ansamblul populaþiei de la care vor veni

urmãtorii 25 de ani, pentru cã generaþia 2005 este viitorii copii, ºi, a doua miºcare, aceste generaþii

cea de a 16-a generaþi e venit ã pe lume dupã vor constitui la un moment dat, când vor ajunge

declanºarea scãderii natalitãþii. Sã nu uitãm cã la vârstele cu fertilitatea cea mai ridicatã,

numãrul de nãscuþi într-un an calendaristic populaþia de la care vor proveni peste trei sferturi

dep ind e dire ct de num ãru l de feme i de vârs tã din numãrul anual al nãscuþilor. În tabelul 3 ºi în

fert ilã (15-49 ani). Începând cu anul 2006, figurile 2-4 sunt prezentate toate detaliile.

generaþiile mici nãscute dupã 1989 intrã în

[1]

* Populaþia de 15-49 ani, numãrul total de nãscuþi ºi rata natalitãþii pentru anii 2010-2031 provin din proiectarea populaþiei de la 1 iulie 2005 în ipoteza scãderii mortalitãþii pe vârste, a unei migraþii externe nule ºi a menþinerii fertilitãþii totale din anul 2005 (dar cu modificãri structurale); … Nu se aplicã.

pentru anul 2005 - INS, 2006b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa:Sursa:

Tabelul 3

Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031

ºi numãrul de nãscuþi pe care îl vor avea cu fertilitatea din anul 2005

Numãrul populaþiei din generaþiile 1990-2005

Numãrul populaþiei din generaþiile 1990-2005 Numãrul de nãscuþiNumãrul de nãscuþi

de la generaþiile 1990-2005

de la generaþiile 1990-2005AnulAnul

2005

2010

2018 2019

2020 2021 2022 2023 2024 2025

2026 2027 2028 2029 2030 2031

Vârstele atinse la

începutul anului

Vârstele atinse la

începutul anului

…

15 -19

15 -27 15 -28

15 -29 15 -30 16 -31 17 -32 18 -33 19 -34

20 -35 21 -36 22 -37 23 -38 24 -39 25 -40

în miiîn mii

…

589,5

1430,7 1531,4

1635,0 1736,7 1838,2 1939,2 2039,3 2138,6

2237,0 2334,5 2431,2 2527,1 2622,1 2715,5

pondere* în populaþia femininã

de 15-49 ani - % -

pondere* în populaþia femininã

de 15-49 ani - % -

…

10,9

28,1 30,6

33,2 35,8 38,3 40,9 43,6 46,4

49,3 52,4 55,5 58,7 62,0 65,4

total*- în mii -

total*- în mii -

221,0

209,6

189,2 185,7

181,1 176,6 171,2 166,7 162,3 157,2

153,7 149,4 146,0 142,7 139,8 138,1

în miiîn mii

…

28

118 127

135 140 141 140 137 131

125 117 109 99 89 79

în % faþã de numãrul totalîn % faþã de numãrul total

…

13,2

62,4 68,5

74,3 79,2 82,3 84,1 84,2 83,2

81,2 78,6 74,6 69,5 63,7 57,3

Rata natalitãþii*

- la 1000 loc. -

Rata natalitãþii*

- la 1000 loc. -

10,2

9,8

9,1 8,9

8,8 8,6 8,3 8,2 8,0 7,8

7,6 7,5 7,3 7,2 7,1 7,1


Având deja 16 generaþii nãscute dupã 1989,

putem evalua acum, în 2006, cu suficientã precizie

ºi relevanþã, în ce fel aceste generaþii vor marca

dimensiunea populaþiei feminine de vârstã fertilã

ºi, implicit, numãrul de nãscuþi în urmãtoarele

douã decenii. Întreaga populaþie femininã de

vârstã fertilã din anii 2006-2021 va proveni din

generaþii aflate astãzi în viaþã ºi determinarea

acestei populaþii, pe vârste, este o operaþiune de

rutinã, mortalitatea la vârstele respective fiind

scãzutã ºi stabilã. Populaþia femininã de 15-49 ani

este astãzi de 5,6 milioane persoane (INS, 2005b)

ºi va ajunge la 4,9 milioane în anul 2021; dupã

anul 2021 vor intra în populaþia femininã de

vârstã fertilã generaþiile nãscute dupã anul 2005

iar dacã natalitatea (fertilitatea) nu va cunoaºte o

redresare, dimensiunea acestui segment al

populaþiei feminine va ajunge la 4,5 milioane în

anul 2026 ºi la cu puþin peste 4 milioane în anul

2031 (continuându-ºi apoi tendinþa descendentã ºi

ajungând la doar 3 milioane în anul 2050) (în

figura 4 pot fi sesizate ºi importantele schimbãri

structurale ale acestei subpopulaþii). Întregul

mecanism se aflã în pãtrunderea generaþiilor mici

nãscute dupã 1989, ponderea acestora urcând

rapid de la 31 la sutã în 2019, la aproape 50 la sutã

în 2026 ºi la aproape douã treimi în 2031.

Diminuarea populaþiei feminine fertile are drept

urmare directã scãderea numãrului de nãscuþi ºi a

ratei natalitãþii. În mod automat, procesul de

îmbãtrânire demograficã se intensificã, una din

consecinþe fiind majorarea ratei mortalitãþii

generale, iar declinul demografic capãtã

dimensiuni catastrofale. Evoluþiile sunt de o

matematicã impecabilã ºi implacabile. Iatã - în

tabelul 4, ce caracteristici ar putea avea populaþia

Scãderea numãrului de femei de vârstã fertilã este lentã pânã în 2018 (A) pentru cã reculul de la 15-24 ani, provenit din intrarea generaþiilor mici de dupã 1989 (B), este compensat, în bunã mãsurã, de menþinerea la vârste fertile a generaþiilor mari nãscute înainte de 1990 (C); pe mãsura ieºirii acestor generaþii din segmentul fertil al vieþii (D), ºi a pãtrunderii masive a generaþiilor mici nãscute dupã 1989 (E), numãrul femeilor de vârstã fertilã se va reduce drastic.


Figura 4

Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã

pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 - Scenariul 1

00

11

22

33

44

55

66

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

15-24 ani15-24 ani 25-34 ani25-34 ani 35-49 ani35-49 ani

- în

mili

oane

-- î

n m

ilioa

ne -

AA DDCC

BBEE

Figura 2

Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani

ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine din generaþiile 1990-2005

în anii 2006-2031 - Scenariul 1

00

10001000

20002000

30003000

40004000

50005000

60006000

2200

0066

2200

1111

2200

1166

2200

2211

2200

2266

2200

3311

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

Femei - G.1990-2005Femei - G.1990-2005Femei 15-49 aniFemei 15-49 aniPonderea G.1990-2005 în F 15-49 aniPonderea G.1990-2005 în F 15-49 ani

Pond

erea

gen

eraþ

iilor

199

0-20

05 -

în %

Pond

erea

gen

eraþ

iilor

199

0-20

05 -

în %

Num

ãr fe

mei

- în

mii

Num

ãr fe

mei

- în

mii

Figura 3

Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi,

a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii

în anii 2018-2031 - Scenariul 1

6060

8080

100100

120120

140140

160160

180180

200200

66

6,56,5

77

7,57,5

88

8,58,5

99

9,59,5

Total NTotal N N de la G.1990-2005N de la G.1990-2005 Rata natalitãþiiRata natalitãþiiRa

ta n

atal

itãþii

- la

100

0 lo

c.Ra

ta n

atal

itãþii

- la

100

0 lo

c.

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

Nãs

cuþi

- în

mii

Nãs

cuþi

- în

mii

României în dece niile ur mãtoare, admiþân d o luatã în considerare, orice ipotezã fiind hazar-

creºtere considerabilã a speranþei de viaþã la dantã ºi fãrã fundament. Vom aminti cã numãrul

naºtere ºi pãstrarea nivelului actual al fertilitãþii - vii tor al nãscuþi lor depinde, în or ice model de

1,3 copii la o femeie. Migraþia externã nu este prognozã (proiectare) demograficã, de douã

* cele douã valori din anul 2100 înseamnã o speranþã de viaþã la naºtere de 84 de ani pentru întreaga populaþie, nivel similar cu cel proiectat de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite pentru Europa de Est (United Nations Population Division, 2004).

pentru anul 2005 - INS, 2005b; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa: Sursa:

Scenariul 1 - Pesimist (S1 - Pesimist). Fertilitate constantã.Ipoteze: - rata fertilitãþii totale se menþine la valoarea din ultimii ani - 1,3 copii la o femeie; - speranþa de viaþã la naºtere ar urma sã creascã de la 68,8 ani la 76 de ani în anul 2050 la bãrbaþi, ºi de la 75,8 la 82 de ani

în anul 2050 la femei (cu extrapolare ºi dupã anul 2050, la 81 de ani la bãrbaþi ºi 87 de ani la femei, în anul 2100*); - fãrã migraþie externã.

Scenariul 1 - Pesimist (S1 - Pesimist). Fertilitate constantã.Ipoteze:

Tabelul 4Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale

5,85,8

Speranþa de viaþã la naºtere- ani -

Speranþa de viaþã la naºtere- ani -

AnulAnul

Numãrul populaþiei

- în mii -Numãrul populaþiei

- în mii -

Numãrul populaþieifeminine de 15-49 ani

- în mii -

Numãrul populaþieifeminine de 15-49 ani

- în mii -

Rata natalitãþii- la 1000 loc. -Rata natalitãþii- la 1000 loc. -

BãrbaþiBãrbaþi FemeiFemei

2005 21624 5596 10,2 68,5 75,8 2010 21367 5387 9,8 69,6 76,5 2015 21054 5290 9,5 70,7 77,3 2020 20685 4923 8,8 71,8 78,1

2025 20233 4606 7,8 73,0 79,0 2030 19680 4227 7,1 73,6 79,6 2035 19025 3896 6,9 74,1 80,1 2040 18294 3463 7,0 74,7 80,7 2045 17520 3231 6,9 75,3 81,3 2050 16711 3020 6,6 75,9 82,0

20752075 1197011970 20352035 6,26,2 78,078,0 8383 ,8,8

21002100 85518551 13931393 80,880,8 86,586,5

Rata mortalitãþiigenerale

- la 1000 loc. -


- la 1000 loc. -

Rata fertilitãþiitotale - copii

la o femeie -

Rata fertilitãþiitotale - copii

la o femeie -

Populaþia de 60 ani ºi peste

- în mii -


- în mii -

Ponderea populaþieide 60 ani ºi peste

- în % -


- în % -

Populaþia de 65 aniºi peste- în mii -

Populaþia de 65 aniºi peste- în mii -


- în % -


- în % -

2005 12,1 1,3 4165 19,3 3191 14,8 2010 12,5 1,3 4315 20,2 3158 14,8 2015 12,7 1,3 4621 21,9 3275 15,6 2020 12,7 1,3 4889 23,6 3562 17,2 2025 12,7 1,3 4892 24,2 3825 18,9 2030 13,3 1,3 5354 27,2 3829 19,5 2035 14,3 1,3 5687 29,9 4231 22,2

2040 15,2 1,3 6057 33,1 4498 24,6 2045 15,9 1,3 6246 35,7 4826 27,5 2050 16,7

1,3

6524

39,0

4997

29,9

20752075 20,620,6 1,31,3 48974897 40,940,9 39853985 33,333,3 21002100 19,219,2 1,31,3 37213721 43,543,5 31313131 36,636,6


variabile: numãrul femeilor aflate la vârstele fertile

ºi ratele de fertilitate ale acestora (nãscuþi la 1000

de femei de o anumitã vârstã). Cu alte cuvinte,

variaþii ale uneia sau alteia dintre cele douã

variabile, ori - cel mai frecvent, ale ambelor, duc

în mod automat la variaþii ale numãrului de

nãscuþi. Semnificaþia majorã a ratelor de fertilitate

pe vârste dintr-un an calendaristic se aflã însã în

rata fertilitãþii totale corespunzãtoare acestor rate

ºi acest indicator este cel care ne aratã ce înseamnã

aceste rate din perspectiva înlocuirii în timp a

generaþiilor ºi deci a evoluþiei numãrului popula-

þiei. O femeie (însemnând de fapt un cuplu) ar

trebui sã aducã pe lume doi copii pentru a avea

doar simpla înlocuire a generaþiilor ºi deci o

populaþie stabilã în timp ca numãr. (Caseta 2) Este

uºor de realizat ce înseamnã pentru evoluþia

viitoare a numãrului populaþiei României valoarea

de 1,3 a ratei fertilitãþii totale din ultimii ani.

Revenim la datele din tabelul 4. Pentru cã

evoluþiile fertilitãþii, cele de pânã acum ºi cele ce

vor urma, îºi vor pune amprenta pe întreaga

construcþie demograficã ºi dupã anul 2050, am

inclus în tabel ºi rezultatele proiectãrilor noastre

pentru anii 2075 ºi 2100. Vom putea astfel sesiza

mai bine dinamica internã a demograficului ºi de

ce viziunea pe termen lung ºi foarte lung trebuie

privilegiatã, atât din perspectiva analizei, cât ºi a

intervenþiei, pentru cã derapajul demografic (ºi nu

numai) ce se prefigureazã cu mare claritate ºi

exactitate pentru a doua jumãtate a secolului ar

putea fi împiedicat numai dacã fertilitatea va

cunoaºte o creºtere consistentã încã din acest

deceniu. Un avertisment se impune însã, fãrã a

putea fi contestat: efectele benefice ale instalãrii

unei creºteri a fertilitãþii încã “de mâine” (2007-

2008) ºi ale menþinerii acesteia la un anumit nivel

atins în 10-15 ani, nu vor putea stopa, durabil,

declinul demografic decât în a doua jumãtate a

secolului.

Chiar dacã proiectarea este elaboratã cu o

ipotezã foarte optimistã asupra mortalitãþii, în

termeni de nivel al speranþei de viaþã la naºtere, ºi

fãrã a lua în considerare migraþia externã,

menþinerea fertilitãþii la nivelul actual duce la o

rapidã ºi profundã deteriorare a întregii con-

strucþii demografice. Scãderea naturalã anualã ar

creºte dramatic, de la 50 de mii astãzi, la 100 de

mii în anul 2025 ºi ar ajunge la 170 de mii la

mijlocul secolului (figura 5). Odatã atins un astfel

de nivel de deteriorare structuralã (figurile 6 ºi 7a,

7d, 7g) ºi celelalte caracteristici care i se asociazã

(o natalitate de 7 la mie ºi mortalitate generalã de

17 la mie) (figurile 8a, 8b, 9a, 9b), populaþia nu-ºi

va mai putea gãsi resurse interne ºi mecanisme de

redresare decât la orizontul a opt-zece decenii din

momentul în care fertilitatea s-ar înscrie pe un

substanþial trend ascendent si ar atinge, în circa

zece ani, nivelul de înlocuire a generaþiilor ºi dupã

ce numãrul populaþiei va fi ajuns la 10-11

milioane. Nu trebuie omis faptul cã menþinerea

unei migraþii externe negative, ceea ce pare a fi o

certitudine cel puþin pentru urmãtorii 10-15 ani,

nu ar face decât sã agraveze dimensiunile acestei

sumbre perspective. Ce ar însemna din perspec-

tivã economicã menþinerea fertilitãþii la numai 1,3

copii la o femeie? În primul rând, o drasticã

diminuare a dimensiunii populaþiei în vârstã de

muncã, o ascensiune rapidã a populaþiei vârstnice

ºi, în consecinþã, o degradare a raportului de

dependenþã (tabelele 4 ºi 8, figurile 7a, 7d, 7g, 7j ºi

10). Populaþia de 20-64 ani ar ajunge la numai 9

milioane în anul 2050, cu 4 milioane mai micã

decât astãzi, iar populaþia de 65 ani ºi peste ar

creºte de la 3,2 milioane astãzi la 5 milioane la


Figura 5

Scãderea naturalã anualã

în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale

2005-2050 = scãdere de 5 milioane locuitori

-180-180

-160-160

-140-140

-120-120

-100-100

-80-80

-60-60

-40-40

-20-20

00

2005

2005

2010

2010

2015

2015

2020

2020

2025

2025

2030

2030

2035

2035

2040

2040

2045

2045

2050

2050

- scã

dere

anu

alã

- mii.

locu

itori

-- s

cãde

re a

nual

ã - m

ii. lo

cuito

ri -

Figura 6 Metamorfozele unei populaþii.

Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta pentru deceniile urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne

la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist)

mijlocul secolului. Cu alte cuvinte, la 100

persoane adulte ar reveni 54 de vârstnici, faþã de

numai 24 în 2005. Cum va putea suporta popu-

laþia adultã, activã economic în cea mai mare

parte, o astfel de povarã economicã? ªi aceasta

nu este întreaga sarcinã, pentru cã la acest raport

de dependenþã al vârstnicilor se adaugã ºi cel al

tinerilor, ceea ce va duce la un raport total de

dependenþã de 82 persoane tinere ºi vârstnice la

100 de persoane adulte. Cifrele sunt preocupante

dacã luãm în considerare dificultãþile actuale ale

bugetelor de asigurãri sociale din þãrile europene

dezvoltate, incompatibilitatea care se contureazã

între evoluþiile prognozate ale PIB-ului ºi ale

populaþiei vârstnice în aceste þãri, semnele de

întrebare ºi preocupãrile de reformare a politicilor

de utilizare a forþei de muncã ºi a sistemelor de

pensii din þãrile UE pentru atingerea obiectivelor

Strategiei de la Lisabona (2000) ºi a numeroaselor

completãri pe care aceasta le-a suferit la reuniuni

ulterioare ale Consiliului UE ºi ale Comisiei

Europene (Kotowska, 2003; Schoenmaeckers,

2004; Schoenmaeckers ºi Kotowska, 2005).

2010 - Bãrbaþi2010 - Bãrbaþi

005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000

1

5

9

13

17

21

25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73

77

81

85

89

93

97

101

2010 - Femei2010 - Femei

00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

Nr. populaþiei: 21,4 mil.; populaþia de 65 ani +: 14,8 %



005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000

1

5

9

13

17

21

25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73

77

81

85

89

93

97

101


00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

Nr. populaþiei: 12,9 mil.; populaþia de 65 ani +: 33 %

Nr. populaþiei: 12,9 mil.; populaþia de 65 ani +: 33 %


005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000

1

5

9

13

17

21

25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73

77

81

85

89

93

97

101


00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100



100100

2020 - Bãrbaþi

005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000

1

5

9

13

17

21

25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73

77

81

85

89

93

97

101

2020 - Femei

00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090




005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000

1

5

9

13

17

21

25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73


00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

Numãrul populaþiei: 16,7 mil.; populaþia de 65 ani +: 29,9 %

Numãrul populaþiei: 16,7 mil.; populaþia de 65 ani +: 29,9 %

1

5

9

13

17

21

25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73

77

81

85

89

93

97

101

- vârsta - - vârsta - - numãr persoane - - numãr persoane -


005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000

1

5

9

13

17

21

25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73

77

81

85

89

93

97

101

2100- Femei2100- Femei

00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100



- vârsta - - vârsta - - numãr persoane - - numãr persoane -


fig. 7a, 7b ºi 7c: (1)=generaþiile mici 1990-2010; (2)=populaþia femininã de vârstã fertilã este (încã) mare ºi redresarea fertilitãþii

la 1,8 (2,1) ar duce la creºterea populaþiei de 0-19 ani; (3)= odatã cu atingerea vârstelor fertile de generaþiile mici de dupã 1989,

populaþia tânãrã va scãdea, dar va creºte dupã 2040 în S3 (4);

fig. 7d, 7e ºi 7f: (1)=ieºirea generaþiilor mici 1940-1945 ºi intrarea generaþiilor mari 1985-1989; (2)=ieºirea generaþiilor mici

1956-1966 ºi intrarea generaþiilor mai mari din jurul anului 2010; (3)=ieºirea generaþiilor mari de dupã anul 1966 ºi intrarea

generaþiilor mici 2015-2030;

fig. 7g, 7h ºi 7i: ajung la 65+: (1) - generaþiile mici 1940-45; (2) - generaþiile mici 1960-66.

Figura 7Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii prospective

Scenariul 1 - menþinerea fertilitãþii actuale - 1,3 copii la o femeie; Scenariul 2 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la o femeie în anii 2010-2050

Scenariul 3 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la femeie în anul 2010 ºi la 2,1 în anii 2020-2050

7a-S1 - Populaþia de 0-19 ani7a-S1 - Populaþia de 0-19 ani

în mil.în mil. în %în %

(1)

2,02,0

2,52,5

3,03,0

3,53,5

4,04,0

4,54,5

5,05,0

5,55,5

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

1212

1414

1616

1818

2020

2222

2424

2626

- în

% -

- în

% -

- în

mil.

-- î

n m

il. -

7b-S2 - Populaþia de 0-19 ani7b-S2 - Populaþia de 0-19 ani

0000

55

0011

00

0011

55

0022

00

0022

55

0033

00

0033

55

0044

00

2200

55

2200

55

(1)(1)


- în

% -

- în

% -

4,04,0

4,54,5

5,05,0

5,55,5

22 22 22 22 22 22 22 22

44

00

2020

2222

2424

2626

- în

mil.

-- î

n m

il. -

(3)(3)

(2)(2)

7c-S3 - Populaþia de 0-19 ani7c-S3 - Populaþia de 0-19 ani

(1)(1)

(2)(2)

(3)(3)(4)(4)


2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

2020

2222

2424

2626

- în

% -

- în

% -

4,04,0

4,54,5

5,05,0

5,55,5

- în

mil.

--

în m

il. -

7g-S1 - Populaþia de 65 ani ºi peste7g-S1 - Populaþia de 65 ani ºi peste

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500


- în

% -

- în

% -

(1)(1)

(2)(2)

1,51,5

2,02,0

2,52,5

3,03,0

3,53,5

4,04,0

4,54,5

5,05,0

5,55,5

55

1010

1515

2020

2525

3030

3535

4040

4545

- în

mil.

-- î

n m

il. -

7h-S2 - Populaþia de 65 ani ºi peste7h-S2 - Populaþia de 65 ani ºi peste


(1)(1)

(2)(2)

1,51,5

2,02,0

2,52,5

3,03,0

3,53,5

4,04,0

4,54,5

5,05,0

5,55,5

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

1212

1414

1616

1818

2020

2222

2424

2626

2828

- în

% -

- în

% -

- în

mil.

-- î

n m

il. -

7i-S3 - Populaþia de 65 ani ºi peste7i-S3 - Populaþia de 65 ani ºi peste

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

(2)(2)

(1)(1)


1,51,5

2,02,0

2,52,5

3,03,0

3,53,5

4,04,0

4,54,5

5,05,0

5,55,5

1212

1414

1616

1818

2020

2222

2424

2626

2828

- în

% -

- în

% -

- în

mil.

-- î

n m

il. -


7e-S2 - Populaþia de 20-64 ani7e-S2 - Populaþia de 20-64 ani

(1)(1)

(2)(2)

(3)(3)


1010

1111

1212

1313

1414

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

5050

5555

6060

6565

7070

- în

% -

- în

% -

- în

mil.

-- î

n m

il. -

7f-S3 - Populaþia de 20-64 ani7f-S3 - Populaþia de 20-64 ani

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

(1)(1)

(2)(2)

(3)(3)


5050

5555

6060

6565

7070

- în

% -

- în

% -

1010

1111

1212

1313

1414- î

n m

il. -

- în

mil.

-

7d-S1 - Populaþia de 20-64 ani7d-S1 - Populaþia de 20-64 ani

88

99

1010

1111

1212

1313

1414

1515

1616

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

5050

5252

5454

5656

5858

6060

6262

6464

6666(1)(1)

(2)(2)

(3)(3)


- în

% -

- în

% -

- în

mil.

-- î

n m

il. -

Figura 8a

Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050

NãscuþiNãscuþi DeceseDecese

100100

150150

200200

250250

300300

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

- în

mii

-- î

n m

ii -

Figura 8b Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100

00

5050

100100

150150

200200

250250

300300

350350

NãscuþiNãscuþiDeceseDecese

- în

mii

-- î

n m

ii -

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

RD1RD1 RD2RD2 RTDRTD

7k-S2 - Raportul de dependenþã

(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

RD1=tineri (0-19 ani) la 100 adulþi (20-64 ani)RD1=tineri (0-19 ani) la 100 adulþi (20-64 ani)

RD2=vârstnici (65 ani ºi peste) la 100 adulþi RD2=vârstnici (65 ani ºi peste) la 100 adulþi

RTD=Rportul total de dependenþã (RD1+RD2)RTD=Rportul total de dependenþã (RD1+RD2)

7j-S1 - Raportul de dependenþã


1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

RD1RD1 RD2RD2 RTDRTD

7l-S3 - Raportul de dependenþã



Figura 9a Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG)

ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2050

1919

44

66

88

1010

1212

1414

1616

1818

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

1515

1616

1717

1818

2020

2121

2222

RNRN RMGRMG Numãrul populaþieiNumãrul populaþiei

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.


Figura 9bRata natalitãþii, rata mortalitãþii generale


44

66

88

1010

1212

1414

1616

1818

2020

2222

66

88

1010

1212

1414

1616

1818

2020

2222

2424

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

22006600

22006655

22007700

22007755

22008800

22008855

22009900

22009955

22110000

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Caseta 1

Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice:

cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei

La începutul anului 2006, Comisia Europeanã a examinat programele

de cheltuieli publice ale Republicii Cehe ºi Slovaciei pentru anii 2005-

2008. Una din concluziile Comisiei a fost cã ambele þãri se vor con-

frunta cu mari riscuri de a nu fi capabile sã susþinã, pe termen lung,

finanþele publice la nivelul costurilor pe care le va impune îmbãtrânirea

populaþiei în viitor; recomandarea fãcutã guvernelor celor douã þãri a

fost aceea de a analiza costurile ºi de a introduce reforme ale

sistemelor de pensii ºi sãnãtate (www.pushjournal.org), 12 aprilie

2006). Vom menþiona cã atât gradul de îmbãtrânire demograficã, cât ºi

raportul de dependenþã vârstnici/ adulþi, sunt mai ridicate în România

decât în cele douã þãri (Council of Europe, 2006).

Figura 10Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice (60 ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii

fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie)

33

44

55

66

77

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

1010

2020

3030

4040

5050

Numãr Pondere

Num

ãr -

mili

oane

-N

umãr

- m

ilioa

ne -

Pond

ere

- % -

Pond

ere

- % -


ªi peste ocean, în SUA, creºterea speranþei de viitorul politicilor din domeniul asigurãrilor

viaþã la vârstele avansate ºi îmbãtrânirea popu- socia le ºi de sãnã tate (Manton, Gu º i Lamb,

laþiei ridicã probleme extrem de complexe pentru 2006).

CAPITOLUL 2

O PERSPECTIVÃ NOUÃ ASUPRA IMPLICAÞIILOR

DECLINULUI DEMOGRAFIC: DIMENSIUNEA ªI

STRUCTURA POPULAÞIEI ACTIVE ECONOMIC

O PERSPECTIVÃ NOUÃ ASUPRA IMPLICAÞIILOR

DECLINULUI DEMOGRAFIC: DIMENSIUNEA ªI

STRUCTURA POPULAÞIEI ACTIVE ECONOMIC

Dacã nu greºim, impl icaþi ile economice ale generaþiile mici din anii celui de-al doilea rãzboi

declinului demografic ºi ale deteriorãrii structurii mondia l ºi vor intra generaþ iil e mai mari d in a

pe v ârs te a u fo st e val uat e în lit era tur a doua jumãtate a anilor 1980. Reducerea dimensi-

româneascã , pânã acum, recurgând doar la unii populaþiei active se va produce prin dinamici

raportul dintre populaþ ia în vârstã de muncã ºi interioare diferite: creºtere la grupele de vârstã 40-

populaþia vârstnicã ori la estimãri prospective ale 64 ºi 65 ani ºi peste ºi recul, mai important, la

numãrului de pensionari. Iatã cã avem acum un populaþia activã de 15-24 ºi 25-39 ani, compusã

instrument mult mai relevant - proiectarea popu- din generaþiile mici nãscute dupã 1989. Conse-

laþiei active ºi inactive economic, pe sexe ºi vârste cinþa acestor schimbãri structurale este majorarea

(pentru detalii de ordin tehnic asupra proiectãrii vârstei medii a populaþiei active de la 40 la 45 de

populaþiei active ºi unele rezultate a se vedea ani (tabelul 5).

Ajunºi în acest punct al analizei implicaþiilor Anexa 1).

scãderii natalitãþii la nivelul populaþiei active,

Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica credem cã se impune o anumitã observaþie, pentru

scãderea ºi îmbãtrânirea populaþiei active pânã a evidenþia complexitatea conexiunilor dintre

în anul 2025… demografic ºi economic ºi nevoia privilegierii

viziunii pe termen lung.

Pe lângã avantajul cuantificãrii celor douã

categorii de populaþie, proiectarea populaþiei …dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii

active are marele avantaj cã se referã la populaþia economice a populaþiei active

în vârstã de, practic, 20 de ani ºi peste, ceea ce

Un observator nefamiliarizat cu dinamica înseamnã cã potenþialele schimbãri ale natalitãþii

internã a demograficului, ar putea ridica, firesc, în urmãtorii 20 de ani nu pot afecta dimensiunea

urmãtoarea întrebare: în fond, de ce ar trebui sã ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active

creascã populaþia activã economic într-o populaþie pânã în anul 2025, ci numai ponderea acesteia în

al cãrei efectiv total este în scãdere? ªi ar gãsi ansamblul populaþiei ºi raportul de dependenþã

argumente în evoluþia ratei generale de activitate economicã al tinerilor. Numãrul populaþiei active

(figura 11b) ºi a raportului de dependenþã va cunoaºte un recul, de la 10 milioane astãzi la

economicã în urmãtorii 15-20 de ani (figura 11c). 9,3 milioane în anul 2025 (tabelul 5 ºi figura 11a).

Este viziunea simplistã asupra implicaþiilor. Uºoara creºtere din anii 2007-2013 (care se

Menþionata creºtere moderatã a numãrului regãseºte ºi în alura curbei ratei generale de

populaþiei active în anii 2007-2013 îºi va pune activitate din figura 11b) nu este decât expresia

amprenta ºi pe rata generalã de activitate din unui anumit dezechilibru conjunctural între ieºiri

aceiaºi ani.ºi intrãri din/în populaþia activã: vor ieºi, masiv,

14

*activi de 15 ani ºi peste la 100 persoane de 15 ani ºi peste proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1)Sursa:Sursa:

.

Populaþia activã pe grupe de vârstãPopulaþia activã pe grupe de vârstã Populaþia activã de 15 ani ºi pestePopulaþia activã

de 15 ani ºi peste - în mii -- în mii - - structura în % -- structura în % -

Scena-riul

Scena-riul

AnulAnul

în miiîn mii

ratã la100 loc.*

ratã la100 loc.*

1515 --2424aniani

2525 --3939 aniani

4040 --6464 aniani

65 65 ani +ani +

TotalTotal 1515 --2424 aniani

2525 --3939 aniani

4040 --6464aniani

65ani +65

ani +

Vârsta medie- ani -

Vârsta medie- ani -

Scenariul 1Scenariul 1

2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0

2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,5

2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1

2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1

2025 9342 53,5 777 3258 4736 571 100 8,3 34,9 50,7 6,1 42,9

2030 8910 51,9 768 2702 4869 571 100 8,6 30,3 54 ,6 6,4 43,7

2035 8399 50,0 735 2569 4462 632 100 8,8 30,6 53,1 7,5 44,1

2040 7870 48,4 678 2491 4027 673 100 8,6 31,7 51,2 8,6 44,4

2045 7319 47,0 600 2407 3589 723 100 8,2 32,9 49,0 9,9 44,6

2050

6822 45,9 532 2241 3300 749 100 7,8 32,8 48,4 11,0

44,8


2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0 2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4 2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1 2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5 ,5 42,1 2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8 2030 9081 51,3 939 2702 4869 571 100 10,3 29,8 53,6 6,3 43,2 2035 8782 50,0 968 2720 4462 632 100 11,0 31,0 50,8 7,2 43,2 2040 8466 49,1 859 2907 4027 673 100 10,1 34,3 47,6 8,0 43,1 2045 8122 48,2 778 3032 3589 723 100 9,6 37,3 44,2 8,9 43,1 2050 7852 47,6 751 2895 3456 749 100 9,6 36,9 44,0 9,5 43,1


2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0 2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4 2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1 2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1 2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8 2030 9091 51,2 949 2702 4869 571 100 10,4 29,7 53,6 6,3 43,2 2035 8840 49,8 1026 2720 4462 632 100 11,6 30,8 50,5 7,2 43,0 2040 8624 48,9 974 2949 4027 673 100 11,3 34,2 46,7 7,8 42,8 2045 8412 48,3 910 3190 3589 723 100 10,8 37,9 42,7 8,6 42,5 2050 8285 48,1 881 3199 3456 749 100 10,6 38,6 41,7 9,0 42,3

Tabelul 5

Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârstã medie

Notã: pentru ipotezele scenariilor 2 ºi 3, a se vedea cap. 3.2.

15O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic

Figura 11

Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii

11c. Raportul de dependenþã economicã (RDE) Total inactivi la 100 activi

100100

110110

120120

130130

140140

150150

160160

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3

11a. Numãr

66

77

88

99

1010

1111

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050


- în

mil.

--

în m

il. -

11e. RDE al adulþilor. Inactivi adulþi (20-64 ani) la 100 activi

3535

4040

4545

5050

5555

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050


11g. Vârsta medie a populaþiei active, 2005-2050

3939

4040

4141

4242

4343

4444

4545

4646

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050


11d. RDE al tinerilor. Inactivi tineri (0-19 ani) la 100 activi

6060

3030

3535

4040

4545

5050

5555

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050


11b. Rata generalã de activitate, 15 ani ºi peste


4444

4646

4848

5050

5252

5454

5656

5858

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

- ina

ctiv

i 15+

la 1

00 a

ctiv

i 15+

-- i

nact

ivi 1

5+ la

100

act

ivi 1

5+ -

11f. RDE al vârstnicilor. Inactivi vârstnici (65 ani+) la 100 activi

2020

2525

3030

3535

4040

4545

5050

5555

6060

6565

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050


Diminuarea raportului total de dependenþã

economicã pânã în jurul anului 2015 provine din

prelungirea reculului raportului de dependenþã al

tinerilor (figura 11d), pe fondul scãderii natalitãþii

dupã 1989, ºi o stagnare pânã aproape de anul

2015 a raportului la populaþia vârstnicã (figura

11f), prin atingerea vârstei de 65 de ani a

generaþiilor mici din anii celui de-al doilea rãzboi


Sursa: proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1).Sursa:

Raport de dependenþã economicã pe vârsteRaport de dependenþã economicã pe vârste

AnulAnul

Raport total de dependenþã economicã

Raport total de dependenþã economicã

- total inactivila 100 activi -- total inactivila 100 activi -

inactivi de 0-19 anila 100 activi




inactivi de 65 ani +la 100 activi

inactivi de 65 ani +la 100 activi

S1 S2 S3 S1 S2 S3 S1 S2 S3 S S2 S3

2005 116 116 116 48 48 48 41 41 41 27 27 27 2010 111 113 113 41 43 43 43 43 43 27 27 27 2015 111 116 117 40 45 46 43 43 43 28 28 28 2020 113 121 123 40 48 50 42 42 42 31 31 31 2025 117 126 131 39 49 53 43 43 43 35 35 35 2030 121 131 137 37 48 54 47 47 47 37 36 36 2035 127 135 142 36 46 53 48 48 48 43 41 41 2040 132 140 147 35 47 54 49 48 48 49 45 44 2045 139 146 152 34 49 56 49 47 47 56 51 49 2050 145 150 155 35 50 59 48 45 45 62 54 51

Tabelul 6

Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã

mondial. Totul este însã temporar ºi instalarea 4,2 milioane în anul 2025 ºi la 2,7 milioane în anul

majorãrii sarcinii economice a populaþiei active 2050. De remarcat faptul cã populaþia în vârstã de

este fermã dupã anul 2015, “motorul” fiind 19-23 ani, din care se recruteazã populaþia

creºterea continuã a populaþiei vârstnice, tendinþã universitarã, va fi compusã, pânã în anul 2025, din

cãreia i se alã turã, d upã 202 5, ºi as censiu nea populaþie aflatã deja în viaþã (generaþii nãscute

raportului de dependenþã al populaþiei adulte înainte de anul 2006) ºi care nu va putea fi în nici

(figura 11e), odatã cu ieºirea din activitate a un fel influenþatã ca dimensiune. Aceastã

generaþi ilor mari de dupã 1966. În anul 2050, la populaþie este de 1,6 milioane ºi va ajunge în anul

100 persoane active ar reveni 145 de persoane 2025 la 1 milion, ca efect direc t al scãderii

inactive , cu 29 mai mult decât în 2005. O natalitãþii dupã 1989, ºi la numai 700 de mii în

redresare a natalitãþii nu va avea alt efect decât anul 2050, dac ã dupã anul 200 6 nu intervine o

amplificarea raportului de dependenþã, prin creºtere a numãrului mediu de copii pe care îi

creºterea populaþiei tinere, inactivã economic. naºte o femeie. Ne putem întreba ce efecte va avea

reducerea la jumãtate a populaþiei de vârstã

Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare ºcolarã asupra întregului sistem educaþional ºi,

prin implicaþii, asupra întregii vieþi economice ºi Reducerea numãrului populaþiei active sociale.

economic ºi deteriorarea raportului de depen- Am putea analiza mai detaliat multiplele

denþã economicã nu sunt singurele efecte negative faþete ale veritabilului derapaj demografic ºi ale

ale declinului natalitãþii ºi menþinerii acesteia la un spectrului depopulãrii masive a þãrii proprii

nivel scãzut. Ele sunt precedate de o evoluþie acestui scenariu al menþinerii nivelului actual al

similarã, la fel de dramaticã, a populaþiei de vârstã fertilitãþii, inclusiv din perspectiva unei imigraþii

ºcolarã prin pãtrunderea masivã a generaþiilor masive de populaþie având caracteristici culturale

mici de dupã 1989 (figurile 12a-12d). Populaþia de diferite, a coeziunii sociale ºi chiar a viabilitãþii

3-23 ani este astãzi de 5,7 milioane ºi va ajunge la caracterului naþional al statului român. Nu am

17O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic

vrea sã fim acuzaþi de fatalism dar vom "Immigration and Ethnic Change in Low-

recomanda cititorului interesat în aceastã Fertility Countries: A Third Demographic

problemã un recent studiu, care îndeamnã la Transition", Population and Development

reflecþie (ºi nu numai): David Coleman, Review, vol. 32, nr. 3, 2006.

Figura 12

12a. Întreaga populaþie ºcolarã (3-23 ani)

- în

mili

oane

-- î

n m

ilioa

ne -

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

12b. Populaþia ºcolarã în vârstã de 3-6 ani

- în

mili

oane

-- î

n m

ilioa

ne -

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

1,6

1,4

1,2

1

0,8

0,6

0,4

0,2

0

1,6

1,4

1,2

1

0,8

0,6

0,4

0,2

0

- în

mili

oane

-- î

n m

ilioa

ne -

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

5

4,5

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

0

5

4,5

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

0

Anii 2006-2012: populaþie provenitã

din generaþii aflate în viaþã, nãscute

înainte de anul 2006

Anii 2006-2012: populaþie provenitã

din generaþii aflate în viaþã, nãscute

înainte de anul 2006

Intrarea generaþiilor nãscute dupã 1989Intrarea generaþiilor nãscute dupã 1989

12c. Populaþia ºcolarã în vârstã de 7-18 ani

- în

mili

oane

-- î

n m

ilioa

ne -

12d. Populaþia ºcolarã în vârstã de 19-23 ani

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2,5

2

1,5

1

0,5

0

2,5

2

1,5

1

0,5

0

(3)(3)

(2)(2)

(1)(1)

(1)=generaþiile mari 1967-1968(1)=generaþiile mari 1967-1968(2)=natalitatea mai ridicatã din anii (2)=natalitatea mai ridicatã din anii 1974-1978 (mãsuri luate în 1973)1974-1978 (mãsuri luate în 1973)(3)=natalitatea mai ridicatã din anii (3)=natalitatea mai ridicatã din anii 1984-1989 (mãsuri luate în 1983)1984-1989 (mãsuri luate în 1983)

Anii 2006-2024: populaþie provenitã din generaþii

aflate în viaþã, nãscute înainte de anul 2006

Anii 2006-2024: populaþie provenitã din generaþii

aflate în viaþã, nãscute înainte de anul 2006

Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005

ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 - Secenariul 1


19

CAPITOLUL 3

REDRESAREA SITUAÞIEI DEMOGRAFICE.

VIZIUNEA SIMPLISTÃ ªI CEA A COERENÞEI ANSAMBLULUI

REDRESAREA SITUAÞIEI DEMOGRAFICE.

VIZIUNEA SIMPLISTÃ ªI CEA A COERENÞEI ANSAMBLULUI

Oricum am privi ºi analiza viitorul populaþiei dispune de un element pe care îl avem numai în

României, o diminuare a gradului de deteriorare cea de-a doua.

care se profileazã pentru deceniile urmãtoare ºi,

teoretic, o stopare a declinului, doar pe termen

foarte lung însã, nu se pot imagina fãrã redresarea

de substanþã a fertilitãþii, adicã a numãrului mediu Este bine cunoscut faptul cã dinamica unei

de copii pe care îi naºte o femeie pe întregul parcurs populaþii este determinatã de creºterea naturalã ºi

al vieþii fertile (pânã la 50 de ani). Pentru cã, din de soldul migraþiei externe. Scãderea populaþiei

reculul fertilitãþii a provenit în mod fundamental Rom âni ei s -a p rod us î n an ii 1 990 -19 91 n uma i

deteriorarea de pânã acum a demograficului ºi cea prin migraþie externã negativã, creºterea naturalã

care va continua în deceniile urmãtoare prin menþinându-se la valori pozitive dar inferioare

dinamica internã a relaþiilor dintre starea ºi miºcarea migraþiei. Din 1992, scãderii prin migraþie i s-a

populaþiei. Ar fi însã o mare eroare a crede cã o adãugat scãderea naturalã, provenitã din recru-

potenþialã creºtere a numãrului de nãscuþi ar putea descenþa mortalitãþii generale ºi, mai ales, reculul

schimba rapid ºi consistent peisajul demografic al masiv al natalitãþii. Din perspectiva întreprinderii

României ºi perspect ivel e aces tuia . Exis tã, din noastre ºi simplificând lucrurile, pentru a diminua

pãcate, astfel de opinii ºi în rândul clasei politice ºi mãrimea declinului demografic ori pentru asigu-

în rândul opiniei publice . În cel din urmã caz rarea unui echilibru între cele douã componente

lucrurile pot fi înþelese, dar nu ºi în celãlalt, acolo ar trebui sã reducem numãrul de decese ºi sã avem

unde se iau deciziile ce privesc viitorul þãrii. o creºtere a numãrului de nãscuþi. O migraþie

Dorim o redresare a situaþiei demografice a externã pozitivã (mai mulþi imigranþi decât

þãrii. Dupã aproape douã decenii de deteriorare ºi emigranþi) ar mãri efectele pozitive ale creºterii

efecte negative viitoare inevitabile, “redresare” nu natalitãþii ºi diminuãrii mortalitãþii. Ne aflãm însã

poate însemna altceva decât o diminuare a într-o arie extrem de complexã, cu o mare dozã de

dimensiunii declinului populaþiei ºi a degradãrii necunoscut, ºi nu vom lua în considerare migraþia

structurii pe vârste (a ritmului de îmbãtrânire externã. Vom avansa însã unele opinii asupra

demograficã, îndeosebi). Realizarea unei redresãri fenomenului în partea finalã a studiului.

de substanþã ar însemna ºi crearea premizelor Într-o primã tentativã, ne propunem sã

pentru o stopare a declinului demografic, numai asigurãm o creºtere a numãrului de nãscuþi astfel

pe termen foarte lung, ºi - de ce nu - asigurarea ca sã ajunge m la un e chil ibru , fi e el ºi r elat iv,

unei stabilitãþi a populaþiei, la un numãr care ar nãscuþi-decedaþi. Pentru a putea evalua dimen-

putea fi ºi mai mic decât cel ac tual. Propunem siunea redresãrii natalitãþii este indispensabilã o

citito-rului douã maniere de a aborda, ca viziune viz iun e asu pra pot enþ ial ei evo luþ ii vii toa re a

ºi metodã, redresarea situaþiei demografice, în mortalitãþii. Intrãm astfel într-o primã zonã de

intenþia de a releva nevoia unei viziuni coerente a dificultãþ i a acestei abordãri . La n ivelul unei

întregii construcþii demografice cu toate interco- populaþii , numãrul de decese depinde de douã

nexiunile ºi impresionanta ei unitate. Nu va fi variabile: intensitatea mortalitãþii pe vârste ºi

uºor, pentru cã în prima abordare nu putem structura pe vârste a populaþiei respective.

3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã


Mortalitatea este mult mai ridicatã la vârstele scãdere. Dar nu pentru mulþi ani, pentru cã, dupã

avansate ºi o creºtere a ponderii populaþiei de la anul 2025, la vârstele de 60 ani ºi peste vor ajunge

aceste vârste duce automat la un numãr mai mare generaþiile numeroase nãscute dupã 1966 (figura

de decese ºi la o ratã a mortalitãþii generale mai 7g), în anii politicii pronataliste forþate a vechiului

ridicatã, fãrã ca durata medie a vieþii sã se dimi- regim, ºi numãrul de decese, ca ºi rata mortalitãþii

nueze (dimpotrivã, chiar). Iatã ºi câteva date generale, vor cunoaºte o escaladare rapidã

extrem de semnificative, pentru anul 2005: (figurile 8a ºi 9a).

mortalitatea la persoanele de 65-69 ani a fost de

27 de ori mai mare faþã de mortalitatea de la

populaþia de 25-35 ani, de 42 de ori mai mare la

populaþia de 70-74 ani ºi de 102 ori mai mare la

persoanele de 75 ani ºi peste, iar decesele la

vârstele mai mari de 60 de ani au reprezentat 80 la

sutã din ansamblul deceselor (pondere care va

creºte rapid în deceniile urmãtoare pentru cã

procesul de îmbãtrânire demograficã este în plinã

expansiune). În scenariile noastre elaborate prin a

doua abordare, avem în faþã proiectãri demo-

grafice construite prin metoda componentelor, în

care ºi mortalitatea ºi fertilitatea sunt proiectate

pe sexe ºi vârste. În cazul mortalitãþii, toate

scenariile au la bazã o singurã ipotezã, foarte

optimistã (a se vedea tabelele 4 ºi 7), admiþând o

reducere considerabilã a mortalitãþii pe vârste ºi o

creºtere similarã a duratei medii a vieþii. Aceasta

nu înseamnã însã ºi o reducere automatã a numã-

rului de decese . Putem observa în figura 8a cã

numãrul de decese urmeazã sã creascã în anii

urmãtori, pânã în jurul anului 2015, chiar dacã

mortalitatea pe vârste va fi în recul, pentru cã la

vârstele avansate (peste 60 de ani) se vor afla

generaþiile mari din anii 1945-1955. Odatã cu

epuizarea masivã a acestor generaþii, vor intra la

vârstele avansate generaþii mult mai mici, cele din

anii 1956-1966, ºi numãrul de decese va fi în

[2]

Revenim acum, dupã aceastã necesarã paran-

tezã, la problema creºterii numãrului de nãscuþi ºi

a efectelor acesteia asupra echilibrului dinamicii

populaþiei (creºterea naturalã). Figura 13 ilus-

treazã de o manierã simplistã în ce fel ar trebui sã

evolueze numãrul de nãscuþi pentru a fi la nivelul

numãrului de decese ºi a asigura o creºtere sau o

scãdere naturalã minimã. S-au înregistrat, în anul

2005, 262 de mii de decese ºi 221 de mii de

nãscuþi, ceea ce a avut drept rezultat o scãdere

naturalã de 41 de mii de locuitori. Dacã s-ar dori

echilibrarea celor douã componente, ar trebui

- teoretic - sã diminuãm numãrul de decese ºi sã

[2] Nivelul încã foarte ridicat al mortalitãþii infantile - 15 de- (pentru o privire comparativã în context european a se vedea

cese la 1000 nãscuþi vii în anul 2005, impune câteva remarci. figura 6 din An exa 6). Faptul cã, în anul 2005, aproape o Este eronatã teza, încã vehiculatã, potrivit cãreia reducerea treime di n decesel e infanti le au fost provocat e de boli a le mortalitãþii infantile ar avea o contribuþie semnificativã la aparatului respirator ºi boli infecþioase ºi parazitare (INS, diminuarea scãderii numãrului populaþiei. Cele 3300 de 2006d), nu poate fi decât îngrijorãtor, ca ºi proporþia decese infantile din anul 2005 au reprezentat doar 1 la sutã incredibil de mare - 30 la sutã - a mamelor care au efectuat din ansamblul deceselor. Indicatorul are însã o semnificaþie primu l cont rol pr enata l abia dupã l una a t reia d e sarc inã soci alã majo rã ºi redu cere a aces tuia a r epre zent at, din (INS, 2006c). Este de admis cã un control prenatal general totdeauna, un obiectiv important al politicilor sociale ºi al încã d in pri mele d ouã lu ni de s arcin ã ar fi putut reduc e programelor de sãnãtate. Nivelul mortalitãþii infantile este o sensibil mortalitatea prin malformaþii congenitale ºi afecþiuni oglindã a gradului de civilizaþie materialã ºi spiritualã a unei cu origine în perioada perinatalã, cauze de deces responsabile populaþii, inclusiv accesul ºi calitatea serviciilor medicale de aproape douã treimi din decesele infantile.

Figura 13

Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi

care ar putea asigura o creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065

20102010

200200

210210

220220

230230

240240

250250

260260

270270

280280

290290

300300

20052005 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050 20552055 20602060 20652065

DeceseDecese NãscuþiNãscuþi

- în

mii

-- î

n m

ii -

AA BB CC DD >> a se vedea textul>> a se vedea textul

D

CA

B

21

majorãm numãrul de nãscuþ i. Am arãtat în preferinþelor, unde copilul ocupã un alt loc, intrând

rânduri anterioare cã traiectoria numãrului de într-o veritabilã competiþie cu tot ce a creat ºi creeazã

decese este solid determinatã de schimbãrile certe societatea de consum. Iar în acest context general,

care vor avea loc în st ructura pe vârste a individualismul ºi egoismul capãtã alte dimensiuni.

populaþiei ºi este cvasi-imposibil de influenþat, Existã ºi o altã faþetã a acestei abordãri, mult mai

ceea ce înseamnã cã realizarea echilibrului complexã. Este vorba de evoluþia numãrului ºi

menþionat ar putea proveni numai din creºterea structurii populaþiei feminine de vârstã fertilã (15-

numãrului de nãscuþi. Admitem cã ar fi posibilã o 49 ani) de la care provin de fapt nãscuþii. Am tratat

astfel de creºtere din 2007 ºi numãrul nãscuþilor ar acest aspect, în prima parte a studiului, în ipoteza

creºte cu 40 de mii (aproape 20 la sutã) în doar conservãrii nivelului actual al fertilitãþii, eviden-

câþiva ani, menþinându-se apoi la nivelul atins, þiind ce consecinþe negative ar rezulta. Trebuie însã

similar cu cel al mortalitãþii (segmentul A din precizat cã ºi în ipoteza unei creºteri rapide ºi

figura 13). Creºterea numãrului de decese dupã însemnate a numãrului de nãscuþi, populaþia femi-

anul 2010 ar reclama ºi o creºtere, uºoarã doar, a ninã de vârstã fertilã va cunoaºte o deteriorare

numãrului de nãscuþi (segmentul B). Intervine considerabilã în deceniile urmãtoare (figura 14),

apoi reculul numãrului de decese ºi menþinerea îndeosebi prin poziþia ce o vor avea generaþiile mici

numãrului de nãscuþi la 270 de mii pe an ar nãscute dupã 1989.

asigura o creºtere naturalã de 5-10 mii, pânã în

2030-2035 (segmentul C). Dupã anul 2030 îmbã-

trânirea demograficã ar cunoaºte o veritabilã

recrudescenþã ºi numãrul deceselor ar ajunge la

280-290 de mii. S-ar impune o nouã creºtere a

numãrului de nãscuþi, de 10 mii, ºi menþinerea

numãrului anual total astfel majorat pentru anii

2035-2050; cum numãrul de decese ar urma sã se

majoreze dupã anul 2050, se va impune o nouã

creºtere a numãrului de nãscuþi, de încã 10 mii,

pentru a balansa creºterea numãrului de decese

(segmentul D).

Câteva remarci critice asupra acestei modalitãþi

simpliste de a trata problema creºterii numãrului de

nãscuþi ni se par indispensabile. Este puþin probabil

ca în doar câþiva ani sã dispunem de resursele Femeile în vârstã de 25-34 ani au un efectiv de

economice care ar putea duce la o creºtere rapidã ºi 1,7 milioane astãzi ºi de la ele provin mai mult de

însemnatã a natalitãþii. În plus, nu existã nici o certi- jumãtate din nãscuþii unui an (pondere care va creºte

tudine cã tinerele cupluri vor fi atât de sensibile la în viitor, fertilitatea româneascã fiind într-un proces

mãsuri stimulative. Comportamentul demografic al de rapidã schimbare structuralã). Or, în anii 2025-

tinerilor se aflã astãzi într-o schimbare profundã, 2035 acest segment al populaþiei feminine va fi

atitudinile faþã de cãsãtorie, viaþã sexualã, familie ºi compus din generaþiile 1990-2005 ºi va ajunge la

copii purtând din ce în ce mai mult amprenta socie- numai un milion. Cu alte cuvinte, numãrul de nãs-

tãþii capitaliste. Acest comportament nu poate fi cuþi provenind de la aceste femei, ca ºi numãrul total

desprins de schimbãrile care au intervenit în viaþa de nãscuþi, va fi ºi el în declin, situându-se sub

profesionalã într-o economie de piaþã, de abundenþa numãrul deceselor ºi reinstalând declinul populaþiei.

bunurilor materiale, de explozia facilitãþilor de petre- Fãrã a þine cont de impecabila dinamicã dintre

cere a timpului liber, de mutaþiile survenite în ierarhia starea ºi miºcarea populaþiei ºi de felul în care

Figura 14

Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani)

în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050

22

33

44

55

66

Sc. 1Sc. 1 Sc. 2Sc. 2 Sc. 3Sc. 3

- în

mili

oane

-- î

n m

ilioa

ne -

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

Începând cu anul 2006 intrã generaþiile nãscute dupã 1989 ºi avem scãdere continuã dar lentã pentru cã în populaþia de vârstã fertilã vor predomina încã generaþiile mari dinainte de 1990; dupã 2015 însã, vor ieºi generaþiile mari 1967 ºi urmãtoarele iar scãderea se accelereazã dramatic.

Începând cu anul 2006 intrã generaþiile nãscute dupã 1989 ºi avem scãdere continuã dar lentã pentru cã în populaþia de vârstã fertilã vor predomina încã generaþiile mari dinainte de 1990; dupã 2015 însã, vor ieºi generaþiile mari 1967 ºi urmãtoarele iar scãderea se accelereazã dramatic.

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului

schimbãrile din structura pe vârste a populaþiei ºtiinþificã, cu luarea în considerare a dinamicii in-

modeleazã în timp fluxurile de evenimente demo- terne a demograficului ºi viziunea pe termen lung.

grafice (naºteri ºi decese, în particular), aceastã

manierã de a trata redresarea natalitãþii dupã prin-

cipiul “vãzând ºi fãcând” are un evident caracter

empiric, omiþând perspectiva pe termen lung ºi

foarte lung, dimensiune indispensabilã în Cea de-a doua abordare a redresãrii natalitãþii abordarea demograficului, mai ales dacã ne referim

este cea a proiectãrilor demografice detaliate, abor-la intervenþie. A opera cu numãr de nãscuþi ºi nu cu dare care se fundamenteazã pe luarea în considerare

numãr mediu de nãscuþi la o femeie este o abordare a unitãþii ºi coerenþei construcþiei demografice.

tipicã amatorismului ºi existã o contradicþie fla-Ceea ce ne intereseazã în mod primordial prin

grantã între o creºtere doritã a numãrului de aceastã viziune este luarea în considerare a fertilitã-

nãscuþi, fãrã a se þine seama de evoluþia populaþiei þii populaþiei, natalitatea fiind o variabilã rezultatã

feminine de vârstã fertilã, ºi o creºtere a numãrului din interdependenþele dintre fertilitate, populaþia de nãscuþi pe termen lung ºi foarte lung rezultatã femininã de vârstã fertilã ºi ansamblul populaþiei. din creºterea fertilitãþii, chiar dacã numãrul de Reînnoirea unei populaþii are la bazã un principiu nãscuþi ar urma sã cunoascã perioade de recul foarte simplu: o femeie, adicã un cuplu, trebuie sã

temporar însoþite de scãderea numãrului popu- aducã pe lume, în medie, doi copii pentru a se

laþiei. A judeca situaþia ºi a interveni dupã o astfel asigura simpla înlocuire a generaþiilor ºi a asigura

stabilitatea numãrului populaþiei (Caseta 2).de opticã nu are nimic de a face cu abordarea

3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi

impecabila sa dinamicã internã.

O abordare normativã

Caseta 2Înlocuirea generaþiilor

Mecanismul evoluþiei în timp a unei populaþii se aflã în raportul dintre generaþii, pe care îl mãsurãm comparând numãrul de femei ºi numãrul de nãscuþi pe care aceste femei îi aduc pe lume, ºi, în acest caz, vorbim de reproducerea populaþiei. Acest proces se realizeazã în timp, în interiorul generaþiilor. Pentru simpla înlocuire, 100 de femei (de fapt, 100 de cupluri = 200 de pãrinþi) trebuie sã aducã pe lume 200 de copii. Ar fi doar înlocuire ca numãr, dar nu ºi ca sex al copiilor. La naºtere, la 100 de fete revin 105 bãieþi, ceea ce înseamnã cã, pentru a avea 100 de fete, 100 de femei vor trebui sã nascã ºi 105 bãieþi, adicã un total de 205 copii. Când vorbim de înlocuirea generaþiilor, ne referim la capacitatea de procreare ºi nu la numãr de vieþi în sine, cu alte cuvinte înlocuirea generaþiilor nu implicã decesul pãrinþilor, ci se referã doar la încetarea procreãrii din partea acestora. Adevãrata înlocuire are deci loc atunci când copiii ajung la vârstele pe care le-au avut mamele când i-au adus pe lume, valoarea medie a acesteia fiind undeva între 25 ºi 30 de ani. Pânã la aceastã vârstã, mortalitatea este scãzutã ºi numãrul de copii care decedeazã este în jur de 5 (din 100). Aºadar, pentru simpla înlocuire în timp a populaþiei, o femeie va trebui sã nascã 2,1 copii. Aceasta este viziunea longitudinalã la nivelul generaþiilor a fertilitãþii, acolo unde, la sfârºitul perioadei fertile a vieþii (50 de ani), putem vedea raportul real dintre numãrul de femei dintr-o generaþie ºi numãrul de copii aduºi pe lume de aceste femei, ceea ce numim descendenþa finalã. Se înþelege cã determinarea fertilitãþii generaþiilor implicã date extrem de detaliate asupra numãrului de nãscuþi pe vârste ºi a femeilor, pe lungi perioade de timp, pentru a putea urmãri fiecare generaþie pe parcursul celor 35 de ani ai vieþii fertile (15-49 ani). Nu multe populaþii europene dispun de astfel de informaþii statistice detaliate.

Abordarea longitudinalã a fertilitãþii feminine are mari virtuþi ºi este singura care ne aratã mãsura realã a înlocuirii generaþiilor în timp. Vom observa însã cã, ceea ce o generaþie “produce” pe parcursul vieþii fertile, nu este altceva decât suma nãscuþilor aduºi pe lume de aceastã generaþie în 35 de ani calendaristici. Dacã fertilitatea finalã a generaþiilor cunoaºte mari schimbãri, acestea nu pot proveni decât din creºteri ori scãderi anuale, în amonte, ale numãrului de nãscuþi. Ajungem astfel la ceea ce se întâmplã la nivelul anilor calendaristici (în plan transversal). Numãrul anual de nãscuþi este un agregat compus din nãscuþi de rang diferit ºi provenind de la femei de vârstã diferitã. Pentru fiecare an calendaristic statisticile oficiale ne oferã distribuþia nãscuþilor vii dupã vârsta mamei ºi avem astfel posibilitatea de a calcula rate de fertilitate pe vârste (nãscuþi vii la 1000 de femei de o anumitã vârstã), un fin instrument de analizã a nãscuþilor pe ani calendaristici (ºi în sânul generaþiilor). În plus, sumei ratelor de fertilitate pe vârste dintr-un an calendaristic (rata fertilitãþii totale) i se poate atribui o semnificaþie de excepþie: numãrul mediu de copii pe care i-ar naºte o femeie în toatã perioada fertilã, dacã la toate vârstele s-ar menþine fertilitatea din anul respectiv. Putem astfel vedea ce ar însemna fertilitatea pe vârste dintr-un an calendaristic în termeni de descendenþã finalã ºi înlocuire a generaþiilor.


23

Un numãr mai mare de doi copii va duce la dinalã ipoteticã: numãrul mediu de copii pe care

creºterea populaþiei, dupã cum un numãr mai i-ar aduce pe lume o femeie dintr-o generaþie

mic de doi copii are drept conse cinþã scãde rea care ar avea pe parcursul vieþii fertile (15-49 ani)

numãrului populaþiei în timp. Ne plasãm deci ratele de fertilitate din anul respectiv. Rata

într-o viziune longitudinalã. Ipotezele care se fertilitãþii totale era de 2,2 copii la o femeie în

iau se referã la rata fertilitãþii totale ºi la 1989 ºi s-a stabilizat la 1,3 copii dupã 1995 (INS,

speranþa de viaþã la naºtere (du rat a med ie a 2006a; 2006c). Pe lângã scãdere, pot fi sesizate

vieþii), iar indicatorii operaþionali, deduºi din ºi important e schimbãri str ucturale ale fe rti-

cele douã mãsuri agregate, sunt ratele de litãþii, prin creºterea ponderii fertilitãþii

fertilitate pe vârste ºi ratele de mortalitate pe realizate dupã vârs ta de 25 de ani (Caseta 3).

sexe ºi vârste. Rata fertilitãþii totale (RFT) este Este o schimbare care indicã o creºtere a vârstei

un indicator transversal, îl obþinem ca sumã a medii a mamel or la naºte rea copii lor ºi o

rat elo r de fer til ita te pe vâr ste din tr-u n an tendinþã de apropiere de vârsta medie din þãrile

calendaristic, dar are o semnificaþie longitu- europene dezvoltate.

Caseta 3

Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii

Istoria demograficã a þãrilor dezvoltate ºi în particular scãderea în timp a fertilitãþii, ca una din cele douã dominante ale tranziþiei demografice (cealaltã fiind reculul masiv al mortalitãþii), relevã un aspect asupra cãruia specialiºtii români încã nu s-au pronunþat. În perioadele de scãdere importantã ºi de lungã duratã a fertilitãþii, pot fi distinse douã tipuri de miºcare descendentã: un recul ireversibil al nivelului fertilitãþii, ca rezultat al impactului unui mare numãr de factori economici, sociali, culturali, sanitari ºi de altã naturã, specifici procesului de modernizare a societãþii; pe de altã parte, se instaleazã o tendinþã de amânare a naºterii copilului (începând cu primul ºi transmisã apoi, în mod automat, la rangurile superioare). Amânarea poate avea la rândul ei douã rezultate: aducerea pe lume a copilului la o vârstã mai ridicatã, ceea ce duce la creºterea generalã a vârstei medii a mamei la naºterea copiilor, sau renunþarea de a mai avea copil (primul sau cel care ar urma). În acest al doilea caz, avem de fapt în faþã o altã componentã a declinului fertilitãþii. Interesul nostru îl reprezintã amânarea propriu-zisã a naºterii. Dacã simplificãm oarecum lucrurile ºi ne plasãm în plan longitudinal, la nivelul generaþiilor feminine, acolo unde se iau de fapt deciziile ºi unde putem vedea mãsura în care generaþiile se înlocuiesc, prin amânarea naºterilor ar trebui sã asistãm la instalarea unei diminuãri a ratelor de fertilitate la vârstele tinere ºi, cu decalaj în timp, la o recuperare a naºterilor amânate, ceea ce s-ar concretiza în creºterea ratelor de fertilitate la vârstele mai mari. Corespondentul acestor miºcãri în plan transversal înseamnã o scãdere a numãrului de nãscuþi etalatã pe un numãr de ani, urmatã de o redresare. Aceste miºcãri compensatorii s-ar produce dacã nu ar interveni alte influenþe, în condiþii de “celelalte lucruri fiind egale”. Felul în care s-a produs scãderea fertilitãþii în România în anii 1990 ne îndreptãþeºte sã credem cã amânarea naºterilor nu poate fi neglijatã nici în aprecierea nivelului actual al fertilitãþii ºi nici în ceea ce priveºte evoluþia viitoare a fenomenului. Schimbãrile structurale ale fertilitãþii începute la mijlocul anilor 1990 sunt în plinã desfãºurare ºi experienþa þãrilor dezvoltate aratã cã acest proces poate dura mai multe decenii. Prin amânarea naºterilor, rata fertilitãþii totale subestimeazã, de fapt, nivelul fertilitãþii generaþiilor ºi aceastã distorsiune denumitã efectul tempo, poate ajunge la proporþii deosebit de mari. Se menþioneazã în acest sens pentru a doua jumãtate a anilor 1990, valori de 0,3-0,4 copii la o femeie în Cehia, Grecia, Italia, Slovacia ºi Spania (Bongaarts, 2002). Calculele noastre indicã o valoare a efectului tempo de 0,6 copii la o femeie, în anul 2005, ceea ar însemna cã, de fapt, componenta quantum a fertilitãþii, egalã cu valoarea RFT ajustatã cu efectul tempo, ar fi de 1,9 copii la o femeie ºi nu de 1,3.

ªi speranþa de viaþã la naºtere este un femei (Gheþãu, 2006), mai mari cu 2,2 ºi,

indicator transversal cu semnificaþie longitu- resp ecti v, 3,1 ani faþ ã de 198 9 ºi în cr eºte re

dinalã ipoteticã: câþi ani ar trãi, în medie, un constant ã dupã 1996. O viziun e prospectiv ã

nãs cut d int r-o ge ner aþi e car e ar av ea pe t ot realizatã prin proiectãri demografice detaliate

parcursul vieþii mortalitatea pe vârste dintr-un asigurã ma i mult ã exac tita te, un numãr mare

an calendaristic. Pentru anul 2005, valorile sunt de ind ica tor i d eri vaþ i º i t oat e s tru ctu ril e d e

de 68,8 ani la bãrbaþi ºi de 75,8 ani la v â rs t ã.

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului

Va trebui sã ne fie mai rãu înainte de a ne fi mai trecut demografic al României, s-ar putea invoca

bine… starea demograficã din þãri dezvoltate. Existã o

anumitã substanþã în astfel de aprecieri dar ea nu

În ce mãsurã ºi la ce orizont o redresare a ar trebui sã alimenteze pasivitatea ºi inacþiunea.

fer til itã þii ar duce la diminuarea ritmului ºi Or, tocmai aici vedem noi rolul specialistului: în

gradului deteriorãrii situaþiei demografice a þãrii? construirea º i avansarea unor alternative care sã

Din pãcate, va trebui sã ne fie mai rãu înainte de motiveze ºi sã susþinã un parcurs la capãtul cãruia

a ne fi mai bine. Pentru a motiva aceastã afirmaþie derapajul ar putea fi, dacã nu evitat, cel puþin

vom examina rezultatele a douã scenarii opti- diminuat în dimensiune ºi implicaþii. Cele douã

miste, fundamentate pe o creºtere a fertilitãþii scenarii optimiste sunt produsul unei astfel de

(asupra realismului ipotezei ne vom pronunþa în abordãri, în care viitorul nu ne poate fi indiferent,

partea finalã a studiului). În primul dintre acestea, abandonat într-o f ilozofie a laissez-faire-ului, ci

fertilitatea ar cunoaºte în viitor un reviriment este unul construit. Cât de realistã este o astfel de

important, de la 1,3 la 1,8 copii la o femeie, abordare va constitui obiectul consideraþiilor

valoare ce ar urma sã fie atinsã în anul 2010, ºi ar finale. Fãrã îndoialã, alte abordãri, diferite de ale

rãmâne apoi la acest nivel (este scenariul S2- noastre, dar pornind dintr-o viziune similarã, pot

Optimist). În cel de-al doilea scenariu optimist fi imaginate º i concretizate în elemente care sã

am asista la o redresare spectaculoasã a fertilitãþii, fundamenteze acþiunea.

etalatã pe o perioadã mai mare, trendul ascendent Cum ar arãta viitorul demografic al României

continuând ºi dupã anul 2010, pentru a atinge în dacã fertilitatea ar cunoaºte o redresare potrivit

anul 2020 nivelul de înlocuire a generaþiilor (2,1 ipotezelor, oricât de crit icabile ar fi e le, la care

copii la o femeie) ºi conservarea, în continuare, a ne-am opri t no i? Iatã în t abe lul 7 pr inc ipa lel e

acestui nivel. Este scenariul S3-Ideal. Ipotezele rezultate.

asupra mortalitãþii (speranþei de viaþã la naºtere) ºi Efectele unei redresãri a ferti litãþii la valorile

migraþiei sunt identice cu cele din S1. din scenariile 2 ºi 3 pot fi apreciate din mai multe

Ni s-ar putea imputa arbitrarul în aleg erea perspective ºi care ne oferã concluzii ºi învãþã-

acestor ipoteze. În contextul evoluþiilor demogra- minte diferite.

fice la care am asistat dupã 1989 ºi a caracteristi-

cilor fertilitãþii din ultimii ani, ºi luând în consi- …pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redre-

derare incertitudinile viitorului, orice abordare sarea natalitãþii va diminua doar gradul

prospectivã a fertilitãþii este un exerciþiu, nici o deteriorãrii...

ipotezã neputând fi solid fundamentatã. În mod

paradoxal, ipoteza conservãrii nivelului constant Dacã vom compara rezultatele în raport cu

de dupã anul 1995 pare cea mai probabilã, dacã cele din scenariul 1, putem afirma cu temei cã prin

þinem cont de evoluþiile ºi starea actualã a feno- creºterea fertilitãþii situaþia demograficã a þãrii ar

menului în spaþiul european. Abordarea noastrã cunoaºte - pânã la mijlocul secolului, o anumitã

nu este însã una de tip tendenþial, ci de tip schimbare în bine, constând însã numai în

normativ. Dacã menþinerea fertilitãþii la valorile diminuarea intensitãþii deteriorãrii. Consecinþele

actuale duce, în mod cert, pe termen lung ºi foarte scãderii ºi menþinerii fertilitãþii (ºi natalitã þii) la

lung, la un veritabil dezastru demografic, la ce ar valori le din ult imii ani ºi efecte le accentuãrii

servi accentuarea detaliilor acestui dezastru? Nu procesului de îmbãtrânire demograficã nu au cum

cumva am f i martori (º i actori) indiferenþ i la sã fie eliminate, rigiditatea ºi inerþia mecanismelor

viitor, refugiaþi în contemplare ºi fatalism? S-ar demografice fiind etalate ferm pe întinderea ur-

putea invoca imposibilitatea schimbãrii stãrii mãtoarelor 2-3 decenii. Prin creºterea fertilitãþii,

actuale, s-ar putea face paralele cu un anumit numãrul de nãscuþi ºi rata natalitãþii se vor menþine


Sursa: pentru anul 2005 - INS, 2006a; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa:

Scenariul 2 - Optimist (S2 - Optimist). Fertilitate în redresare importantã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în anul 2010 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.Scenariul 3 - Ideal (S3 - Ideal). Fertilitate în redresare spectaculoasã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în anul 2010, la 2,1 copii la o femeie în anul 2020 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.

Scenariul 2 - Optimist (S2 - Optimist).

Scenariul 3 - Ideal (S3 - Ideal).

Numãrul populaþiei- în mii -

Numãrul populaþiei- în mii -

Numãrul populaþiei feminine de 15-49 ani

- în mii -

Numãrul populaþiei feminine de 15-49 ani

- în mii -

Rata natalitãþii- la 1000 loc. -Rata natalitãþii- la 1000 loc. -

Speranþa de viaþã la naºtere

- ani -


- ani -


- la 1000 loc. -


- la 1000 loc. -

Bãrbaþi

S2 ºi S3

Bãrbaþi

S2 ºi S3

Femei

S2 ºi S3

Femei

S2 ºi S3

AnulAnul

S2 -Optimist

S2 -Optimist

S2 -Optimist

S2 -Optimist

S2 -Optimist

S2 -Optimist

S2 -Optimist

S2 -Optimist

S3 -IdealS3 -Ideal

S3 -IdealS3 -Ideal

S3 -IdealS3 -Ideal

S3 -IdealS3 -Ideal

68,5

69,6

70,6

71,8

73,0

73,6

74,1

74,7

75,3

75,9

75,8

76,5

77,3

78,1

79,0

79,6

80,1

80,7

81,3

82,0

12,1

12,5

12,4

12,3

12,2

12,5

13,3

13,8

14,0

14,3

12,1

12,5

12,4

12,2

12,0

12,2

12,8

13,2

13,3

13,4

78,078,0 83,883,8 15,015,0 12,712,7

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

20752075

21002100

21624

21563

21586

21465

21240

20964

20655

20325

19983

19604

1707317073

1554415544

21624

21563

21641

21669

21622

21520

21 391

21267

21178

21098

2029720297

2087820878

5596

5387

5290

4923

4700

4484

4273

3949

3851

3806

33613361

29902990

5596

5387

5290

4923

4700

4511

4372

4134

4119

4162

42154215

42714271

10,2

13,3

12,0

10,5

9,7

9,7

10,1

10,5

10,5

10,1

10,310,3

9,99,9

10,2

13,3

13,0

12,1

11,2

11,1

11,5

12,2

12,6

12,4

12,912,9

12,312,3 80,880,8 86,586,5 13,513,5 11,011,0

Rata fertilitãþii totale

- copii la o femeieRata fertilitãþii totale

- copii la o femeie


- în mii -


- în mii -


- în mii -


- în mii -

Ponderea populaþiei de 60 ani ºi peste

- în % -


- în % -


- în % -


- în % -

AnulAnul

S2 -

OptimistS2 -

OptimistS2 -

OptimistS2 -

OptimistS2 -

OptimistS2 -

Optimist

S3 -IdealS3 -Ideal

S3 -IdealS3 -Ideal

S3 -IdealS3 -Ideal

S2 ºi S3S2 ºi S3

S2 ºi S3S2 ºi S3

2005 1,3 1,3 4165 19,3 19,3 3191 14,8 14,8

2010 1,8 1,8 4315 20,0 20,0 3158 14,6 14,6

2015 1,8 1,95 4621 21,4 21,4 3275 15,2 15,1

2020 1,8 2,1 4889 22,8 22,6 3562 16,6 16,4

2025 1,8 2,1 4892 23,0 22,6 3825 18,0 17,7

2030 1,8 2,1 5354 25,5 24,9 3829 18,3 17,8

2035 1,8 2,1 5687 27,5 26,6 4231 20,5 19,8

2040 1,8 2,1 6057 29,8 28,5 4498 22,1 21,1

2045 1,8 2,1 6246 31,3 29,5 4826 24,1 22,8

2050 1,8 2,1 6524 33,3 30,9 4997 25,5 23,7

20752075 1,81,8 2,12,1

S2=5368S2=5368S3=5418S3=5418

31,431,4 26,726,7 S2=4153 S2=4153 S3=4153S3=4153

24,324,3 20,520,5

21002100 1,81,8 2,12,1 S2=5083S2=5083S3=5800S3=5800 32,732,7 27,827,8

S2=4121 S2=4121 S3=4648S3=4648 26,526,5 22,322,3

Tabelul 7

Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii

25Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului

Figura 15a

Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050

00

5050

100100

150150

200200

250250

300300

350350

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

S1-fertilitate 1,3S1-fertilitate 1,3S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2050S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2050S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2050S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2050

- în

mii

-- î

n m

ii -

A = copiii de la generaþiile feminine mari nãscute înainte de 1990; B = copiii generaþiilor de la A; C = copiii generaþiilor de la B; D = copiii generaþiilor mici nãscute dupã 1989; E = copiii generaþiilor de la D.

A = copiii de la generaþiile feminine mari nãscute înainte de 1990; B = copiii generaþiilor de la A; C = copiii generaþiilor de la B; D = copiii generaþiilor mici nãscute dupã 1989; E = copiii generaþiilor de la D.

250250

260260

270270

280280

290290

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

S1S1 S2S2 S3S3

Figura 15cNumãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050

(A), (B), (C) = la vârstele depeste 60 de ani ajung generaþiile(A), (B), (C) = la vârstele depeste 60 de ani ajung generaþiile

(B) = 1956-1966 (mici)(B) = 1956-1966 (mici)

(A) = 1945-1955 (mari)(A) = 1945-1955 (mari)

(C) = 1967-1989 (mari)(C) = 1967-1989 (mari)

- în

mii

-- î

n m

ii -

Figura 16aNumãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100

S1-fertilitate 1,3S1-fertilitate 1,3S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2100S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2100S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2100S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2100

00

5050

100100

150150

200200

250250

300300

350350

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

2200

5555

2200

6600

2200

6655

2200

7700

2200

7755

2200

8800

2200

8855

2200

9900

2200

9955

2211

0000

B B C C A A

DD E E

- în

mii

-- î

n m

ii -

Figura 16b

Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100

55

66

77

88

99

1010

1111

1212

1313

1414

1515

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

2200

5555

2200

6600

2200

6655

2200

7700

2200

7755

2200

8800

2200

8855

2200

9900

2200

9955

2211

0000

S1S1 S2S2 S3S3

- nãs

cuþi

la 1

000

loc.

-- n

ãscu

þi la

100

0 lo

c. -

Figura 16cNumãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100

150150

170170

190190

210210

230230

250250

270270

290290

310310

22000055

22001100

22001155

22002200

22002255

22003300

22003355

22004400

22004455

22005500

22005555

22006600

22006655

22007700

22007755

22008800

22008855

22009900

22009955

22110000

S1S1 S2S2 S3S3

(D)=1967-1989 (mari)(D)=1967-1989 (mari)

(E)=nãscute dupã 1989 (mici)(E)=nãscute dupã 1989 (mici)

(D), (E) = la vârstele de peste 85 de ani ajung generaþiile (D), (E) = la vârstele de peste 85 de ani ajung generaþiile- î

n m

ii -

- în

mii

-- d

eces

e la

1.0

00 lo

c. -

- dec

ese

la 1

.000

loc.

-

Figura 16d

Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100

S1S1 S2S2 S3S3

1010

1212

1414

1616

1818

2020

2222

2200

0055

2200

1100

2200

1155

2200

2200

2200

2255

2200

3300

2200

3355

2200

4400

2200

4455

2200

5500

2200

5555

2200

6600

2200

6655

2200

7700

2200

7755

2200

8800

2200

8855

2200

9900

2200

9955

2211

0000


Figura 15b

Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050

55

66

77

88

99

1010

1111

1212

1313

1414

1515

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

S1S1 S2S2 S3S3

- nãs

cuþi

la 1

000

loc.

-- n

ãscu

þi la

100

0 lo

c. -

Figura 15d

Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100

1010

1111

1212

1313

1414

1515

1616

1717

1818

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

S1S1 S2S2 S3S3

- dec

ese

la 1

.000

loc.

-- d

eces

e la

1.0

00 lo

c. -

la valorile din ultimii ani în scenariul 2 ºi vor creºte prezentate evoluþiile numãrului de decese ºi ale

semnificativ în scenariul 3 (figurile 15a ºi 15b). Ne ratei mortalitãþii generale în cele trei scenarii,

referim la evoluþiile de dupã 2025 ºi nu la creºterile evoluþii care diferã moderat în cazul numãrului

care ar urma sã aibã loc pânã în anul 2010, total de decese ºi considerabil în cazul ratei

conjuncturale ºi determinate de efecte pozitive mortalitãþii. Felul cum vor evolua cei doi indi-

imediate ale unei creºteri a fertilitãþii în contextul catori este rezultatul interdependenþelor dintre

unei populaþii feminine de vârstã fertilã formatã trei variabile: mortalitatea pe vârste, numãrul ºi

încã din generaþiile mari dinainte de 1990. Stabi- ponderea populaþiei vârstnice (de 60 de ani ºi

litatea din scenariul 2 ar putea fi surprinzãtoare, în peste, de pildã) ºi numãrul total al populaþiei.

condiþiile în care rata fertilitãþii totale din acest Prima variabilã, mortalitatea pe vârste, ar urma sã

scenariu ar creºte de la 1,3 copii la o femeie la 1,8 scadã considerabil prin ipoteza adoptatã asupra

în 2010 ºi s-ar menþine la aceastã valoare în evoluþiei speranþei de viaþã la naºtere, ceea ce ar

continuare. Nu trebuie sã omitem însã faptul cã trebui sã ducã la o diminuare a numãrului total de

aºteptatele efecte pozitive ale acestei redresãri decese. Intervine însã, cu efecte opuse, cea de-a

consistente a fertilitãþii sunt anihilate de impactul doua variabilã. În proporþie de 80 la sutã decesele

advers al reducerii numãrului populaþiei de vârstã dintr-un an calendaristic provin astãzi în þara

fertilã, de la care provin nãscuþii, prin pãtrunderea noastrã de la populaþia de 60 de ani ºi peste (INS,

în acest segment al populaþiei a generaþiilor mici 2006d), pondere care era de numai 50 la sutã la

nãscute dupã 1989 (tabelul 7). În scenariul 3, acest mijlocul anilor 1950, de 66 la sutã la începutul

impact negativ se menþine dar nivelul fertilitãþii anilor 1970 ºi de 71 la sutã un deceniu mai târziu

propriu acestui scenariu este mai mare decât în (INS, 2001). Trendul ascendent al acestei ponderi

scenariul 2 (creºtere de la 1,8 în 2010 la 2,1 în 2020 provine din reducerea mortalitãþii pe vârste, la

ºi conservarea acestui nivel în continuare) ºi cele tinere ºi adulte în particular, ceea ce a

numãrul de nãscuþi ar urma sã creascã sensibil în “împins“ la vârste avansate efective din ce în ce

raport cu cel actual ºi cu cel din scenariul 2. mai mari, dar ºi dintr-o mortalitate în recul la

aceste din urmã vârste, ceea ce a prelungit

…pentru cã vom asista la ascensiunea numã- speranþa de viaþã a populaþiei vârstnice ºi, implicit,

rului de decese ºi la accentuarea procesului de a mãrit dimensiunea acestei populaþii. Atingem

îmbãtrânire demograficã printr-o componentã astfel ºi o altã faþetã a schimbãrilor structurale

nouã în România… menþionate, cea a accentuãrii procesului de

îmbãtrânire demograficã prin vârful piramidei,

O a doua perspectivã pe care o putem conferi fenomen care nu s-a manifestat pânã acum în

redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3 este cea a România dar inerent în perspectiva obiectivei

mãsurii în care o astfel de schimbare influenþeazã dinamici diferenþiale a mortalitãþii pe vârste în

creºterea populaþiei. Atingem astfel problema viitor, dupã experienþa relativ recentã (din

interdependenþelor în arhitectura demograficului. ultimele 3-4 decenii) a þãrilor dezvoltate, odatã cu

Nici în scenariul 2 ºi nici în scenariul 3 nu se declanºarea revoluþiei cardiovascularului (a se

întrevede o creºtere a populaþiei pânã la mijlocul vedea Anexa 2). Cu alte cuvinte, celelalte lucruri

secolului, pentru cã cea de-a doua componentã a fiind egale, creºterea numãrului ºi ponderii

miºcãrii naturale a populaþiei - mortalitatea populaþiei vârstnice duce la o majorare automatã

generalã, va fi în creºtere ºi nivelul ei va depãºi atât a numãrului de decese, cât ºi a ratei

nivelul natalitãþii. În figurile 15c ºi 15d sunt mortalitãþii generale (a se vedea Caseta 4).


Marile variaþii ale natalitãþii în secolul trecut ºi menþi-nerea ei la nivelul scãzut de dupã anul 2000 au modelat ºi vor modela în continuare structura pe vârste, deformând-o masiv. Toate aceste anomalii structurale îºi vor pune ºi în viitor amprenta asupra numãrului de nãscuþi ºi de decese. În cel de-al doilea caz, vom asista în deceniile urmãtoare la o creºtere dramaticã a numãrului de decese ºi a ratei mortalitãþii generale, ca ºi la o restructurare spectaculoasã a distribuþiei deceselor pe vârste. Ponderea deceselor la vârstele mai mari de 80 de ani este astãzi de 29 la sutã în România (INS, 2006d). În Franþa, în anul 2003, în condiþiile unei mortalitãþi pe vârste considerabil mai scãzute ºi a unei durate medii a vieþii mult mai ridicate - 76 de ani la bãrbaþi ºi 83 de ani la femei, ponderea deceselor înregistrate la populaþia de 80 de ani ºi peste a fost de 50 la sutã (Monnier ºi Pennec, 2001; Prioux, 2005; Eurostat, 2006). Cu alte cuvinte, reducerea spectacu-loasã a mortalitãþii pe vârste, ºi în mod deosebit la cele tinere ºi adulte, aflatã la baza creºterii duratei medii a vieþii, a majorat în mod constant proporþia deceselor de la vârstele avansate, ºi - în interiorul acestor vârste, la cele ºi mai avansate. Printr-o simplã coincidenþã, valorile actuale ale duratei medii a vieþii din Franþa (plasate în fruntea ierarhiei mondiale) sunt identice cu cele din anul 2050 în proiectãrile noastre ºi nu este surprinzãtor faptul cã în anul 2050 ponderea deceselor la populaþia de 80 de ani ºi peste ar ajunge ºi în România la o valoare similarã cu cea din Franþa - 53 la sutã. Practic, întreaga mortalitate va depinde de variaþiile pe care le va cunoaºte în timp mãrimea populaþiei de peste 80 de ani iar cazul României este, din aceastã perspectivã, unic prin marile variaþii ale natalitãþii în trecut. În cea de-a doua jumãtate a secolului, aceastã proporþie ºi-ar continua ascensiunea dar mult mai lent (ar atinge 64 la sutã în anul 2100), pentru cã ºi creºterea duratei medii a vieþii este de aºteptat sã fie din ce în ce mai lentã, apropiindu-se de limitele biologice previzibile în actualul stadiu al cunoaºterii, tehnologiilor ºi tehnicilor medicale (potrivit experþilor, durata medie a vieþii ar putea ajunge la nivelul-limitã de 100 de ani în jurul anului 2300; cele mai ridicate valori ar urma sã se înregistreze, în anul 2300, în Japonia - 99,1 ani, Suedia - 97,2 ani, Spania 97,0 ani, Franþa 96,9 ani; valoarea estimatã pentru România este de 94 de ani (United Nations, 2003).

Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã

Caseta 4

Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2100

Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2100

2525

3030

3535

4040

4545

5050

5555

6060

6565

7070

7575

22000055

22001100

22001155

22002200

22002255

22003300

22003355

22004400

22004455

22005500

22005555

22006600

22006655

22007700

22007755

22008800

22008855

22009900

22009955

22110000

- pon

dere

- în

% -

- pon

dere

- în

% -

1. la 80-85 ani - generaþiile mici 1940-45; 2. la 80-85 ani - generaþiile mici 1960-65; 3. la 85 ani ºi peste - genera-þiile mari 1967-1990; 4. la 80 ani ºi peste - generaþiile mici de dupã 1989; 5. la 80 ani ºi peste - generaþiile mari care ar rezulta din creºterea fertilitãþii.

1. la 80-85 ani - generaþiile mici 1940-45; 2. la 80-85 ani - generaþiile mici 1960-65; 3. la 85 ani ºi peste - genera-þiile mari 1967-1990; 4. la 80 ani ºi peste - generaþiile mici de dupã 1989; 5. la 80 ani ºi peste - generaþiile mari care ar rezulta din creºterea fertilitãþii.

Graficul de mai sus este cât se poate de semnificativ asupra aºteptatei schimbãri structurale a mortalitãþii în deceniile urmãtoare. Vom sublinia cã evoluþiile de pânã în anul 2085 sunt certe în ceea ce priveºte numãrul populaþiei de 80 de ani ºi peste, aceasta fiind compusã din generaþii aflate astãzi în viaþã - generaþiile nãscute înainte de anul 2006 (excluzând evenimente imprevizibile). Pe de altã parte, nici evoluþia numãrului de decese în aceastã populaþie nu va putea fi influenþatã semnificativ, având în vedere cã ipoteza noastrã asupra mortalitãþii este una foarte optimistã ºi aliniatã la cele din prognozele Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite ºi ale Oficiului de Statisticã al Comunitãþii Europene - Eurostat.


Orice prognozã aratã cã vom asista în milioane. Aceastã ascensiune are douã surse:

deceniile urmãtoare la o expansiune rapidã ºi mãrimea generaþiilor din care se compune aceastã

masivã a populaþiei vârstnice. Populaþia de 60 de popula þie ºi mortal ita tea în timp a acestor

ani ºi peste va fi identicã în anul 2050 în toate cele generaþii. Aveau peste 60 de ani în 2005 generaþiile

trei scenarii, pentru cã va proveni în totalitate din nãs cut e în ain te d e 19 45, inc luz ând dec i ºi cel e

generaþii aflate astãzi în viaþã (generaþiile nãscute red use num eri c din ani i cel or dou ã rãz boa ie

înainte de anul 1990). Datele din tabelul 7 indicã o mondiale. În anul 2050 populaþia de 60 de ani ºi

cre ºte re a ace ste i po pul aþi i de la 4 ,2 l a 6, 5 peste va fi compusã, predominant, din generaþiile

Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã

populaþie ºi a ponderii acestor decese în ansamblul deceselor

Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã

populaþie ºi a ponderii acestor decese în ansamblul deceselor

22000055

22001100

22001155

22002200

22002255

22003300

22003355

22004400

22004455

22005500

22005555

22006600

22006655

22007700

22007755

22008800

22008855

22009900

22009955

22110000

400400

600600

800800

10001000

12001200

14001400

16001600

18001800

20002000

4040

6060

8080

100100

120120

140140

160160

180180

200200

PopulaþiePopulaþie DeceseDecese

11

22

44

5533

Dec

ese

în p

opul

aþia

de

80 d

e an

i+ -

în m

iiD

eces

e în

pop

ulaþ

ia d

e 80

de

ani+

- în

mii

Popu

laþia

de

80 a

ni+

- în

mii

-Po

pula

þia d

e 80

ani

+ - î

n m

ii -

mar i nãs cut e în ani i pol iti cii pro nat ali ste a generale mai micã în scenariile 2 ºi 3, comparativ

vechiului regim. Pe de altã parte, mortalitatea în cu scenariul 1, unde scãderea dramaticã a numã-

cele douã populaþii, atât pânã la atingerea vârstei rului populaþiei determinã o ascensiune rapidã a

de 60 de an i, câ t ºi d upã a ceas tã vâ rstã , est e mortalitãþii generale (figura 15d). Pentru a con-

complet diferitã, favorizând net generaþiile care chide, rata mortalitãþii generale ar urma sã creascã

vor compune în viitor populaþia vârstnicã. În fine, ºi se va situa deasupra ratei natali tãþi i pânã la

cu aceleaºi rate de mortalitate pe vârste, numãrul mijlocul secolului ºi în scenariile Optimist ºi

decese lor va f i, în mod fi resc, mai mare înt r-o Ideal, construite în ipoteza unei redresãri consis-

populaþie mai numeroasã, ceea ce explicã de ce tente a fertilitãþii (figurile 17a, 17b, 19a ºi 19b).

avem un numãr total de decese mai mare în

scenariile 2 ºi 3 (figura 15c). Acest numãr mai ...ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor

mare de decese în cele douã scenarii nu înseamnã apãrea efectele benefice generale ale redresãrii

automat ºi o mortalitate generalã mai mare (ca de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului

numãr de decese la 1000 de locuitori), pentru cã demografic

intervine cea de-a treia variabilã, menþionatã deja,

numãrul populaþiei totale, mai mare în am bele Cea de-a treia perspectivã pe care o putem

scenar ii, cee a ce exp licã de ce unui numãr m ai conferi redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3

mare de decese i se asociazã o ratã a mortalitãþii este nevoia evaluãrii evoluþiilor populaþiei ºi

Figura 17a


150150

200200

250250

300300

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050


- în

mii

-- î

n m

ii -

Figura 18a


100100

150150

200200

250250

300300

350350


- în

mii

-- î

n m

ii -

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

Figura 18b

Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia

numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2100


2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

88

99

1010

1111

1212

1313

1414

1515

1616

1717

1414

1515

1616

1717

1818

1919

2020

2121

2222

2323

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Figura 17b

Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia

numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2050

99

1010

1111

1212

1313

1414

1515

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

19,019,0

19,519,5

20,020,0

20,520,5

21,021,0

21,521,5

22,022,0


Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Rate

- la

100

0 lo

c. -


principalilor parametri demografici la un orizont mortalitatea ºi numãrul populaþiei ºi, în figurile 21

care depãºeºte graniþa mijlocului de secol. Avem ºi 22, sinteza tuturor evoluþiilor din acest secol.

în faþã un excelent exerciþiu dedicat dinamicii Numãrul de nãscuþi ºi-ar continua, în scenariul 2,

raportului dintre starea ºi miºcarea populaþiei ºi o miºcarea descendentã dupã anul 2050 ºi ar ajunge

concretizare a efectelor pe care le vor avea pe la 150 de mii la sfârºitul secolului, dar rata

termen foarte lung marile variaþii ale natalitãþii natal itãþi i nu ar urma u n tren d simi lar ºi s-ar

româneºti din ultimii 50 de ani ºi, deopotrivã, o menþine la nivelul actual - circa 10 la mie, pentru

solidã argumentare a unui autentic imperativ pe cã ºi numãrul populaþiei ar urma o curbã descen-

care trebuie sã î l a ibã o politicã demograficã dentã netã, prin dramatica ascensiune a numãrului

orientatã spre stoparea declinului demografic sau de decese ºi a mortalitãþii generale, miºcare ce se

aducerea lui la dimensiuni care ar putea fi va declanºa dupã anul 2030 ºi se va intensifica în a

acceptate: viziunea pe termen lung ºi foarte lung, dou a par te a sec olu lui (fi gur ile 18a ºi 18b ).

chiar dacã pânã la atingerea obiectivului vor exista Evoluþiile natalitãþii ºi ale numãrului populaþiei în

ºi inerente perioade de regres conjunctural . a doua parte a secolului sunt diferite în scenariul 3

Pentru a detalia ºi argumenta aceste afirmaþii vom ºi provin, esenþial , din fert il itatea mai mare

ruga cititorul sã examineze - în figurile 16a-16d, adoptatã în acest scenariu. Dupã cum se poate

18a, 18b, 20a ºi 20b, dezvoltãrile pe care ar urma observa în figurile 20a ºi 20b, creºterea natalitãþii

sã le aibã - dup ã anu l 205 0, nat ali tat ea, la 12-13 la mie dupã anul 2050 nu ar fi suficientã

Figura 19a


- în

mii

-- î

n m

ii -

200200

225225

250250

275275

300300

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

NãscuþiNãscuþi DeceseDecese DeceseDecese NãscuþiNãscuþi

Figura 20a


- în

mii

-

200200

225225

250250

275275

300300

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

Figura 19b

Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale



99

1010

1111

1212

1313

1414

20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050

20,820,8

21,021,0

21,221,2

21,421,4

21,621,6

21,821,8

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Nr.

popu

laþie

i - în

mil.

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Figura 20b

Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi

evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2100

99

1010

1111

1212

1313

1414

1515


20,120,1

20,420,4

20,720,7

21,021,0

21,321,3

21,621,6

21,921,9

Nr.

popu

laþi

ei -

în m

il.N

r. po

pula

þiei -

în m

il.

Rate

- la

100

0 lo

c. -

Rate

- la

100

0 lo

c. -

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

Revenire la creºtere naturalã a populaþieiRevenire la creºtere naturalã a populaþiei


pentru stoparea declinului demografic, dacã nu ar decenii ale secolului (imposibil de prevãzut, ºi nu

interveni ºi reculul mortalitãþii generale. Acest numai astãzi).

trend descendent s-ar instala dupã 2065 (ca ºi în Marele merit al scenariului 3 este schiþarea

scenariul 2) ºi ar avea o consecvenþã spectaculoasã unui cadru de evoluþie pe termen lung º i foarte

pânã în anul 2085, când rata mortalitãþii generale lun g a nat ali tãþ ii ºi a mor tal itã þii cap abi l sã

ar ajunge la 11 la mie ºi ar rãmâne la acest nivel în stopeze declinul demografic al þãrii. Simplificând

continuare. Efectele benefice majore ale diminu- masiv lucrurile, cel puþin douã concluzii rezultã

ãrii mortalitãþii ar apãrea însã mai devreme, dupã cu evidentã claritate: (i) - numai o redresare de

anul 2075, când nivelul fenomenului ar coborî sub substanþã a fertilitãþii ar putea duce la obiectivul

cel al natalitãþii ºi populaþia ar cunoaºte - dupã 60 urmãrit; (ii) - aceastã redresare ar avea efectele

de ani ( !) - o re luare a cre ºte rii natura le. Dacã dorite numai dupã ce marile variaþii ale natalitãþii

aceastã creºtere naturalã, modestã, va însemna ºi o din secolul trecut ºi menþinerea ei la valori scãzute

stopare a declinulu i demografic, va dep inde de în acest deceniu îºi vor epuiza efectele negative

felul în care va arãta migraþia externã în ultimele asupra dimensiunii populaþiei de vârstã fertilã ºi,

implicit, asupra numãrului de nãscuþi în prima

jumãtate a acestui secol.

Evoluþia numãrului populaþiei ºi a celor douã

componente ale miºcãrii naturale care determinã

dinamica populaþiei au fost dominantele acestui

studiu, în secþiunile de pânã aici. Ni s-a pãrut

firesc sã privilegiem în acest mod faþeta cea mai

vizibilã a crizei demografice a României ºi a

perspectivelor acesteia printr-o abordare de tip

normativ. Existã însã ºi alte componente ale

construcþiei demografice, la fel de preocupante.

Câteva dintre acestea sunt abordate în continuare.

Dacã reculul populaþiei ar fi provenit

numai din creºterea mortalitãþii, natalitatea

conservându-ºi un nivel relativ ridicat (de pildã,

12-13 la mie), problema declinului demografic s-ar

fi pus în alþi termeni, atât din perspectiva efectelor

acestui declin, cât ºi din cea a diminuãrii ori

stopãrii declinului. O natalitate relativ ridicatã ar

fi asigurat o dimensiune convenabilã a generaþiilor

ºi aproape întreaga strategie de reducere ori

stopare a declinului s-ar fi orientat spre reducerea

mortalitãþii. Realizarea acestui obiectiv ar fi o

întreprindere care poate fi relativ bine controlatã

ºi monitorizatã, aria de acþiune este bine delimitatã

iar necunoscutele acesteia sunt departe de cele ale

influenþãrii natalitãþii, chiar dacã nu avem

suficiente elemente pentru o evaluare comparativã

a costurilor pe care le-ar impune redresarea

natalitãþii ori reducerea mortalitãþii. ªtim însã de

ce un declin demografic provenit fundamental din


Figura 21

Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100

Sc.1 - PesimistSc.1 - Pesimist Sc.3 - IdealSc.3 - Ideal Sc.2 - OptimistSc.2 - Optimist

-250-250

-200-200

-150-150

-100-100

-50-50

00

5050

-250-250

-200-200

-150-150

-100-100

-50-50

00

5050

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

- în

mii

-- î

n m

ii -

Figura 22

Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100

Sc.1 - PesimistSc.1 - Pesimist Sc.2 - OptimistSc.2 - Optimist Sc.3 - IdealSc.3 - Ideal

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

2055

2060

2065

2070

2075

2080

2085

2090

2095

2100

66

88

1010

1212

1414

1616

1818

2020

2222

2424

- în

mil.

-- î

n m

il. -

scãderea natalitãþii este mult mai periculos ºi are evoluþii lor demografice de dupã 1989 , ci d ete-

consecinþe demografice ºi economice incompara- riorarea structurii pe vârste. Piramidele vârstelor

bil mai mari decât un declin provenit numai din din figu rile 6, 23 ºi 24 sunt expr esii graf ice

recrudescenþa mortalitãþii. Ne referim îndeosebi la extrem de sugestive ale structurii pe vârste a

schimbãrile din cea mai importantã dintre structu- populaþiei României în cele trei scenarii, în

rile unei populaþii, structura pe vârste, determinatã momente diferite.

direct de evoluþia natalitãþii. Din caracteristicile ºi Ce ar însemna, din perspect ivã economicã,

schimbãrile pe care le cunoaºte aceastã structurã în menþinerea fertilitãþii la nivelul actual? Nu existã

timp rezultã dimensiunea fluxurilor de eveni- nici un dubiu ºi datele sunt elocvente: continuarea

deformãrii structurii pe vârste ºi atingerea unor mente demografice, naºteri ºi decese în special, ºi

raporturi de dependenþã (economicã, în substanþa dinamica procesului de îmbãtrânire demograficã.

ei) greu, dacã nu imposibil, de suportat pentru De fapt, am putea spune cã nu scãderea în sine a

societate (tabelul 8).numãrului populaþiei este rãul cel mai mare al

Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii



Figura 23Scenariul 2-Optimist2025

005000050000100000100000200000200000250000250000

Ipoteze: mortalitate în scãdereimportantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii totale de 1,8 copii la o femeie din anul 2010

Ipoteze: mortalitate în scãdereimportantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii totale de 1,8 copii la o femeie din anul 2010

5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 25000025000000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

150000150000



Figura 24Scenariul 3-Ideal2025

Ipoteze: mortalitate în scãdere importantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii de 1,8 copii la o femeieîn anul 2010 ºi 2,1 din anul 2020

Ipoteze: mortalitate în scãdere importantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii de 1,8 copii la o femeieîn anul 2010 ºi 2,1 din anul 2020

005000050000150000150000200000200000250000250000 00 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000100000100000 5000050000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

2050

005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000 00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100



2050



005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000 00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100


Sursa: pentru anul 2005 - date primare: INS, 2005b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa:

Tabelul 8

Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii

Raport de dependenþã al vârstnicilor - 60 ani ºi peste

[1]


[1]


[2]


[2]

Raport total de dependenþã - tineri ºi

vârstnici 60 ani ºi peste[3]







Indicatorul dublei

îmbãtrâniriIDÎ

Indicatorul dublei

îmbãtrâniriIDÎ

AnulAnul

S1S1 S2S2 S3S3 S1S1 S2S2 S3S3 S1S1 S2S2 S3S3 S1S1 S2S2 S3S3 IDÎ 1 IDÎ 1 [5][5]

IDÎ 2IDÎ 2 [6][6]

2005 34 34 34 24 24 24 70 70 70 62 62 62 4 5

2010 34 34 34 23 23 23 66 68 68 55 56 56 5 7

2015 38 38 38 24 24 24 69 73 74 55 59 60 6 9

2020 42 42 42 27 27 27 73 79 81 58 64 66 7 9

2025 43 43 43 30 30 30 73 81 84 61 69 72 7 9

2030 50 49 49 31 31 31 79 86 90 60 67 72 7 9

2035 56 53 53 36 35 35 85 89 94 64 70 75 7 10

2040 65 60 59 41 39 38 93 97 101 68 74 79 8 11

2045 73 65 63 48 44 42 101 104 107 75 81 86 9 11

2050 85 73 69 54 48 45 115 114 116 82 87 91 8 10

20752075 9191 6666 5555 6363 4444 3737 120120 106106 100100 9090 8383 8282 S1=19 S1=19 S2=17 S2=17 S3=17S3=17

S1=23S1=23 S2=22S2=22 S3=22S3=22

21002100 101101 7070 5858 7373 5050 4242 130130 109109 103103 101101 8888 8787 S1=23S1=23 S2=20 S2=20 S3=1S3=1 88

S1=27S1=27 S2=25 S2=25 S3=22S3=22

[1]= persoane de 60 ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani[2]= persoane de 65 ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani[3]= persoane de 0-19 ºi 60 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani[4]= persoane de 0-19 ºi 65 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani[5]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 60 ani ºi peste[6]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 65 ani ºi peste

Proiectarea populaþiei active economic în economicã al tinerilor va fi însã în plinã ascen-

scenariile 2 ºi 3 nu face decât sã contureze ºi mai siune în cele douã scenarii (figura 11d), depãºind

bine costul economic al evoluþiilor viitoare. Prin reculu l de la cele lal te douã grupe de vârstã ºi

redresarea fertilitãþii, numãrul populaþiei active determi nând o majorare continu ã a raportului

economic nu ar ajunge la 6,8 mil ioane în anul total de dependenþã economicã, al cãrui nivel îl va

2050, c i la 7,9 mil ioane în Scenariu l 2 º i la 8,3 depãºi pe cel din scenariul 1 (figura 11c). O dimi-

mil ioa ne î n Sc ena riu l 3. În m od a par ent par a- nuare a presiunii economice provenitã din rapor-

doxal, aceast ã re dre sare nu va d uce ºi l a o tul populaþie activã/populaþie inactivã ºi-ar putea

ameliorare a raportului dintre populaþia activã ºi gãsi soluþie, parþialã, în creºterea ratelor de acti-

cea inactivã, pânã la mijlocul secolului. Dimpo- vitate, ceea ce nu se va putea realiza decât într-un

trivã . Rapor tul de depen denþã econo micã al context de creºtere economicã rapidã ºi de sub-

adulþi lor ºi vârstnicilor nu va cunoaºte o dimi- stanþã. Refacerea unei structuri pe vârste profund

nuare decât dupã anul 2035 (figurile 11e ºi 11f), deformatã ºi asigurarea unui echilibru structural

când efectele redresãrii natalitãþii se vor concretiza nu pot f i realizate pe parcursul a doar câteva

în instalarea refacerii echilibrului structural al decenii ºi impun o abordare pe termen l ung ºi

întregii populaþii. Raportul de dependenþã foarte lung (a se vedea figurile 6, 23, 24).


Avantajele scenariului 3 nu trebuie privite numai est e cea mai per icu loa sã pen tru Rom âni a.

din perspectiva evoluþiei natalitãþii, mortalitãþii ºi a Ati nge m ast fel comp lex a pro ble mã a mig raþ iei

numãrului populaþiei. Implicaþiile economice sunt temporare pentru muncã, euronavetiºtii. Nu

la fel de importante, pentru cã - pe termen lung ºi avem, din pãcate, o statisticã demnã de încredere

foarte lung - dupã o creºtere a raportului total de asupra numãrului de români aflaþi la muncã în

dependenþã prin dinamica mai rapidã a raportului strãinãtate. Nu este o întreprindere uºoarã,

de dependenþã al tinerilor, vor urma o diminuare lipsindu-ne un instrument statistic adecvat. ªtim

ºi apoi o stabilizare a acestuia, atunci când însã cã dupã anul 2001, în special, odatã cu

generaþiile nãscute în prima jumãtate a secolului suprimarea vizelor de intrare în aproape toate

vor intra în populaþia adultã. þãrile europene, sute de mii de români au plecat în

þãrile din sudul ºi vestul Europei pentru a scãpa

de sãrãcie ºi mizerie. Se vehiculeazã cifra de 2

milioane de persoane, provenite practic din toate

regiunile þãrii ºi nu vedem de ce ar fi incorect sã

Am menþionat încã din prima parte a vorbim de un fenomen naþional, prin dimensiune,

studiului cã în scenariile elaborate nu este inclusã implicaþii ºi geografie a originii fluxurilor.

migraþia externã ºi am motivat opþiunea: nu avem

suficiente date statistice fiabile asupra acestei Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale

componente, evoluþiile de dupã anul 2000 sunt de migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei…

o mare complexitate iar cele care se vor dezvolta

odatã cu intrarea României în Uniunea Europeanã Nu putem privi numai faþeta ºi implicaþiile

sunt imprevizibile. Componenta bine cunoscutã demografice ale acestei migraþii. Dacã nu ar fi

statistic este cea a migraþiei definitive (emigranþi ºi intervenit aceastã miºcare de amploare incredibilã,

imigranþi legali). România a fost ºi este de aºteptat România s-ar fi confruntat, probabil, cu o crizã

sã rãmânã o þarã cu migraþie externã netã negativã. economicã ºi socialã de proporþii greu de ima-

Propensiunea spre emigrare este încã mare ºi, ginat, care s-ar fi rãsfrânt asupra întregii stãri a

probabil, va fi ºi mai mare în contextul unor societãþii româneºti ºi, îndrãznim a spune, chiar

posibile viitoare politici de imigrare mai permisive asupra calendarului aderãrii României la UE.

ale þãrilor occidentale dezvoltate din UE. Studii Euronavetiºtii au eliberat locuri de muncã, au dus

bine fundamentate ºi foarte pertinente în conclu- rata ºomajului la un nivel aproape derizoriu

zii aratã cã economiile occidentale vor avea nevoie pentru starea economicã ºi socialã din România -

în deceniile urmãtoare de forþã de muncã strãinã ºi doar 6-7 la sutã (pentru comparaþie - în anul 2005

mai importantã ca dimensiune, chiar cu menþi- rata ºomajului a fost de 8-9% în cele trei þãri

nerea actualelor ritmuri modeste de creºtere baltice, de 10% în Bulgaria, 16% în Slovacia ºi

economicã (Mc Donald, Peter ºi Kippen, 2001), 18% în Polonia (Eurostat, 2006a). Cele 4-5

prin atingerea vârstelor active economic ºi intrarea miliarde de euro intrate anual în þarã de la cei

pe piaþa muncii a unor generaþii în scãdere nume- plecaþi au fost sursã de venit (în multe cazuri,

ricã, provenite din anii de dupã instalarea unica sursã) pentru alte câteva milioane de români

reculului natalitãþii în þãrile occidentale, la cãrora le-au ameliorat standardul de viaþã, au dus

sfârºitul anilor 1960 ºi începutul anilor 1970. O la explozia construcþiei de locuinþe ºi a vânzãrilor

creºtere economicã la parametri mai ridicaþi decât de echipamente ºi bunuri destinate dotãrii

cei actuali, îndeosebi în Germania ºi Franþa, va acestora, a numãrului de autoturisme, au creat

impune ºi un aflux mai important de forþã de locuri de muncã, au stimulat consumul (chiar

muncã strãinã. dacã ridicã preocupãri în acoperirea deficitului de

Nu credem însã cã aceastã formã de migraþie cont curent prin afectarea echilibrului importuri-

3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri

prospective: migraþia externã


exporturi). Existã ºi o altã dimensiune beneficã a îmbracã mai multe faþete, negative în esenþa lor ºi

migraþ iei pentru muncã. Trãind în þãri cu grad se constituie într-un fel de preþ care trebuie plãtit.

ridicat de civilizaþie, aceºti oameni vãd ºi învaþã, Iatã câteva dintre acestea. Euronavet iºt ii sunt

observã spiritul civic din jurul lor, respectul legii, persoane t inere: aproape 40% din cei p lecaþi

ordinea, curãþenia, atitudinea faþã de muncã, vãd pentru muncã în per ioada 1990-2006 au vârs te

capitalismul autentic. Toate acestea reprezintã un cuprinse între 15 ºi 30 de ani (la data cercetãrii),

câºtig imens pentru þarã. Cunoºtinþele pe care le pondere care este ºi mai mare - aproape 50% - la

aveam pânã de curând asupra migraþiei pentru cei plecaþ i în anii de exod masiv 2002-2006 .

mun cã era u f rag men tar e. Vom amin ti, to tuº i, Proporþia celor necãsãtoriþi este de 82% la cei de

valoroasa cercetare sociologicã (la nivel naþional) 15-24 ani ºi de 23% la cei de 25-39 ani (Sandu,

efectuatã în anul 2003 de Misiunea Organizaþiei 2006). Plecând în strãinãtate, mulþi dintre ei îºi

Internaþionale pentru Migraþie (OIM) în România amânã cãsãtoria ºi , implicit, aducerea pe lume a

(Mis iune a OIM în Ro mâni a, 20 03). Avem însã copiilor. În aproape toate þãrile în care au plecat,

astãzi un instrument ºtiinþific de excepþie pentru natalitatea este scãzutã ºi es te foarte probabil ca

cunoaºterea migraþiei pentru muncã - lucrarea acest tip de comportament al populaþiei sã nu fie

“Locuirea temporarã în strãinãtate. Migraþia indiferent migrantului român. Pericolul cel mai

economicã a Românilor: 1990-2006”, cercetare mare este altul. Existã semne clare, puse în

efec tuat ã în a nul 2 006 d e Fun daþi a pen tru o evidenþã de unele cercetãri efectuate în þãrile de

Societate Deschisã (FSD). Chiar dacã cercetarea destinaþie a migranþilor ºi de media româneascã,

nu a avut ºi o componentã demograficã explicit cã o parte dintre cei plecaþi nu doresc sã se mai

formulatã ºi inclusã în chestionarul naþional, ea ne întoarcã acasã (a se vedea, de pildã, pentru cazul

oferã informaþii extrem de valoroase pentru Italiei, Bonifazi, Conti ºi Mamolo, 2006) ºi fac tot

cunoaºterea multiplelor faþete ale acestui veritabil ce este posibi l pentru a-ºi regulariza ºederea ºi

fenomen naþional. obþinerea documentelor de ºedere nelimitatã

(dacã nu ºi pentru cãsãtorii mixte). Este de

…ºi implicaþiile sale demografice aºteptat, în contextul deja menþionat al unor

aºteptate politici de imigrare mai flexibile în viitor

Dacã perspectiva economicã, socialã ºi cultu- în þãri le occidentale (a se vedea Caseta 5) , ca

ralã a migraþiei pentru muncã este, predominant, numãrul celor care vor rãmâne definitiv în aceste

pozitivã, nu acelaºi lucru se poate spune despre þãri sã cunoascã o dinamicã ascendentã, odatã cu

perspectiva demograficã a fenomenului. Ea intrarea în UE.

Caseta 5

Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE

În tratatele de aderare ale celor zece state care au intrat în UE în mai 2004 este prevãzutã o perioadã de tranziþie de ºapte

ani în privinþa liberului acces al forþei de muncã din aceste þãri (mai puþin Cipru ºi Malta) pe piaþa muncii din cele 15 “vechi” þãri

membre ale UE, aranjamentul tranzitoriu fiind sintetizat în formula 2+3+2. Potrivit acestei formule, oricare din cei 15 pot adopta

pentru primii doi ani politici naþionale proprii, care pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre, pot asigura un

acces parþial ori pot deschide în întregime piaþa forþei de muncã. Dupã trecerea celor doi ani va avea loc o analizã a evoluþiilor

(analize pot fi fãcute ºi bilateral, la cererea noului stat membru) ºi Comisia va elabora un raport, dar fiecare þarã din UE15 va

putea adopta propria politicã pentru încã trei ani. Dupã trecerea celor douã perioade de 2+3 ani, perioada de tranziþie va putea fi

prelungitã numai cu încã doi ani, dacã apar grave dezechilibre ºi perturbãri pe piaþa forþei de muncã sau previziunile indicã un

astfel de pericol. Cu alte cuvinte, teoretic, oricare din cei 15 pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre pentru o

perioadã de ºapte ani, pânã în anul 2011. România a semnat ºi ea, în 2003, acquis-ul referitor la capitolul „Libera circulaþie a

persoanelor”, care prevede ºi libera circulaþie a forþei de muncã ºi coordonarea politicilor de protecþie socialã. Încã din 2004


Regatul Unit ºi Irlanda au deschis piaþa forþei de muncã pentru noii membri intraþi în 2004 ºi, la expirarea primei perioade de

tranziþie, s-au recunoscut efectele benefice aduse economiei britanice de afluxul de mânã de lucru din aceste þãri (îndeosebi din

Polonia) (Ernst & Young ITEM Club, 2006). Dupã prima perioadã de tranziþie ºi alte þãri din UE15 au adoptat recent politici

favorabile accesului forþei de muncã din cele opt þãri din Europa centralã ºi de est care au intrat în UE în mai 2004. Poziþia celor

“15+10” faþã de România (ºi Bulgaria) este definitivatã ºi oficializatã în aproape toate aceste þãri. În zece dintre acestea accesul

românilor pe piaþa forþei de muncã nu are obstacole: Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia

ºi Suedia; celelalte þãri aplicã sistemul tranzitoriu 2+3+2, în formule mai elastice sau mai dure ºi pe o perioadã de unul sau doi

ani, pentru a proteja interesele propriei forþe de muncã; în opt þãri liberalizarea pieþei muncii pentru români este parþialã (cu grade

diferite): Belgia, Danemarca, Franþa, Grecia, Irlanda, Olanda, Spania ºi Ungaria; acces restrictiv în Austria, Germania, Marea

Britanie ºi Italia; Luxemburgul ºi Malta nu ºi-au definitivat încã poziþiile (pânã la data redactãrii acestei note). Este de aºteptat ca

pericolul ”invaziei” românilor sã se dovedeascã exagerat, ca ºi cel dinaintea extinderii din 2004, ºi politicile restrictive sã devinã

mult mai flexibile dupã primul an al perioadei tranzitorii.

Este o pierdere demograficã dublã: cea importantã decât în celelalte regiuni ºi faptul

directã, prin pierderea unei populaþii tinere, ºi cea cã este singura regiune care ºi-a menþinut o

indirectã, odatã cu cei rãmaºi ne vor lipsi ºi copiii creºtere naturalã a populaþ iei ºi dupã 1989 pot

lor. Mai mult, sunt semne cã unii dintre cei plecaþi explica locul pe care îl deþine ºi în migraþia pentru

au primit deja drept de ºedere ºi îºi aduc lângã ei muncã.

ºi membrii familiei rãmaºi în þarã, ceea ce face ca,

de fapt, pierderea demograficã sã aibã o dimen- Împinºi sã plece din rural în urban în anii

siune mult mai mare. Oricum am privi lucrurile, industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural

problema migraþiei românilor rãmâne una com- în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi

ia lumea-n cap? plexã, cu multe necunoscute în ceea ce priveºte

dezvoltãrile potenþiale - dependente atât de con-

O anumitã observaþie asupra poziþiei textul economic ºi demografic european, cât ºi de

mediului rural în migraþia pentru muncã credem evoluþia economicã ºi socialã a României. Nu

cã ar putea aduce elemente noi de cunoaºtere a trebuie sã omitem faptul cã, dupã acelaºi studiu al

structurii migranþilor. Fluxurile migratorii FSD, 11% dintre românii de 18-59 ani ar dori sã

interne între urban ºi rural au cunoscut plece în strãinãtate la lucru, ceea ce înseamnã

restructurãri fundamentale în anii tranziþiei aproape 1,5 milioane de persoane. Proporþia este

economice ºi sociale. Vom aminti faptul cã, îngrijorãtor de mare, iar dacã o alãturãm celor

începând cu anul 1992, se declanºeazã o aflaþi la muncã în strãinãtate avem în faþã un

diminuare a fluxului rural-urban ºi o miºcare veritabil exod. Vom mai aminti cã cei care doresc

paralelã de ascensiune a fluxului urban-rural, sã plece la muncã în strãinãtate reprezintã 17%

astfel cã în anul 1997, pentru prima datã în din populaþia ruralã adultã a Moldovei iar în

istoria socialã a României, numãrul migranþilor rândul celor care au lucrat deja în strãinãtate în

din urban în spre rural depãºeºte ca mãrime perioada 1990-2006 (10% din persoanele inves-

migraþia din rural în urban (schimbãri de tigate), propensiunea de migrare este ºi mai mare

domiciliu), raportul menþinându-se ºi în anii - 40% (Sandu, 2006). Potrivit studiului, migranþii

urmãtori (Gheþãu, 2005). Mecanismul acestei pentru muncã din perioada 1996-2006 provin în

schimbãri este binecunoscut, dar nu ºi implica-proporþii echilibrate din cele douã medii. La nivel

þiile sale. De fapt, migraþia urban-rural este, în regional însã, Moldova este principalul bazin de

cea mai mare parte, o migraþie de retur. Au migranþi pentru muncã, ca ratã a emigrãrii

revenit în rural o parte din cei care în anii temporare dupã 2001.Nivelul general de dezvol-

industrializãrii l-au pãrãsit, schimbând statutul tare economicã, creºterea demograficã mai


de þã ran î n cel de mu nci tor u rban. Re ven irea sunt în bunã mãsurã cei care au deja experienþa

forþatã în rural, determinatã de erodarea migraþiei de la sat la oraº. Iar Moldova ruralã

standardului de viaþã, de ºomaj ºi de explozia reprezintã o sursã particularã, pentru cã este

costurilor aferente locuinþei, nu este decât o regiunea în care miºcãrile de retur din urban sunt

migraþie de subzistenþã, costul vieþii fiind mai cele ma i impor tante . Din ace l un mili on de

mic decât cel din urban. Un milion de persoane persoane revenite în rural în anii 1993-2005, un

au plecat din urban în rural în perioada 1993- sfert s-a întors în ruralul Moldovei. De aceea

2005 (INS, 200 6a). Ce viitor l i se deschidea Moldova este regiunea cea mai importantã de

aces tor oameni într-un rura l în agonie dupã origine a migranþilor pentru muncã ºi cu cea mai

colapsul agriculturii socialiste ºi dezordinea mare propensiune spre emigrare.

provocatã de abuzurile restituirii pãmântului, în Problema migraþie i pentru muncã va cãpãta

care tot ul trebu ia luat de l a începu t? Cel al alte dimensiuni ºi valenþe odatã cu intrarea în

mizeriei . ªi atunci s -a n ãscut id eea fu gi i sp re Uniunea Europeanã. Nu putem intui astãzi decât

occ ide nt, în spe ran þa unu i loc de mun cã. în parte care vor fi acestea ºi, mai ales, ce impli-

Actualii migranþi pentru muncã din mediul rural caþii vor avea.


38

CAPITOLUL 4

REDRESAREA NATALITÃÞII - SINGURA CALE DE EVITARE

A IMINENTULUI DERAPAJ DEMOGRAFIC

REDRESAREA NATALITÃÞII - SINGURA CALE DE EVITARE

A IMINENTULUI DERAPAJ DEMOGRAFIC

Proiec tãrile noastre nu au cum sã di fere în gãsim în cele douã serii valoroase combinaþii de

mod esenþ ial de proiectãril e e laborate pentru ipoteze. Studiul nostru nu ºi-a propus un astfel

România de cele mai competen te organism e de obiectiv. Cele trei scenarii prospective sunt

internaþionale de prognozã demograficã - Divizia doar repere ale unei a titudini intervenþioniste .

de Po pula þie a Naþi unil or Un ite ( DPNU ) ºi Abordarea noastrã este de tip normativ, privile-

Oficiul de Statisticã al UE - Eurostat. Din ambele gi ind douã parcursuri care ar putea diminua

surse d ispunem de cele ma i recente proiectãri , viteza de deteriorare a construcþiei demografice ºi,

publicate în 2005 - seria DPNU, ºi în 2006 - seria pe termen foarte lung, stopa declinul demografic.

Eurostat. În douã tabele, în anexa 4, am plasat Situaþia d emograficã actualã º i cea care se

rezultatele principale ale proiectãrilor noastre prefigureazã pentru deceniile urmãtoare, mult mai

alãturi de cele produse de DPNU ºi Eurostat ºi dramaticã, au drept cauzã majorã scãderea

în sintezã unii indicatori comparativi. Ar fi o natalitãþii (fertilitãþii) ºi, neputând conta pe

eroare a crede cã proiectãrile elaborate de cele contribuþii pozitive rezultate din evoluþia viitoare

douã organisme internaþionale sunt mai precise a mortalitãþii generale ºi migraþiei externe, numai

decât proiectãrile noastre. Metoda de proiectare redresarea acesteia ar putea reduce dimensiunile

este identicã . Ipoteza asupra mortalitãþii (duratei deteriorãrii . Este însã posibilã o redresare a

medii a vieþii) este ºi ea cvasi-identicã. Ceea ce le fer til itã þii ? Nimeni nu ar putea da un rãspuns

diferenþiazã sunt ipotezele adoptate asupra afirmativ bine argumentat. Nu trebuie sã uitãm cã

fertilitãþii ºi, mai ales, asupra migraþiei. Noi nu am nivelul fertilitãþii este scãzut ºi în cele mai multe

luat în considerare migraþia din raþiunile deja dintre þãrile europene dezvoltate, iar în câteva

menþionate. Ipotezele asupra migraþiei din dintre ele valoarea RFT este identicã cu cea din

proiectãrile DPNU ºi Eurostat nu sunt susþinute þara noastrã (Germania, Ita lia , Grecia, Spania)

de argumente, fiind simple exerciþii. În materie (Council of Europe, 2006). Ne aflãm în faþa unui

de fertilitate, plaja ipotezelor este mult mai mare fenomen aproape general în spaþiul european, ceea

în cele douã serii (de la valori mai mici de 1,3 ce lasã sã se întrevadã o cauzalitate comunã. Chiar

copii la o femeie pânã la 2,4 copii la o femeie în dacã cercetarea demograficã ºi imensa literaturã pe

anul 2050). Pentru analize strict prospective, care a produs-o nu oferã încã un model explicativ

[3]

[3] Program ul folos it de noi es te cel dezvo ltat ºi f olos it de totale ºi speranþei de viaþã la naºtere, ci ºi în rate de fertilitate Biroul de recensãminte al SUA - Rural-Urban Projection - ºi rate de mortalitate pe vârste, pentru ani intermediari,

RUP (Arriaga, 2003). Faþã de alþi util izatori ai acestui pro- introducând astfel inevitabilele schimbãri structurale pe care

gram , cre dem c ã înt repr inde rea n oast rã ar e cât eva r afin a- le vor cunoaºte cele douã componente în viitor; (iv) - pentru mente care sporesc calitatea proiectãrilor: (i) - populaþia schimbãrile mortalitãþi i pe vârste, s -au utilizat ultimele proiect atã este pe ani de vârstã º i nu pe gr upe cinc inale de ameliorãri aduse de Coale ºi Guo cunoscutelor tabele tip de

vârstã; (ii) - ratele de mortalitate iniþiale sunt ºi ele pe ani de mortalitate, familia Vest, specificã þãrilor europene dezvoltate

vârstã; (iii) - ipotezele asupra fertilitãþii ºi mortalitãþii se (Coale ºi G uo, 1991). Toate aceste adaptã ri ar trebu i sã concretizeazã nu numai în valori agregate ale ratei fertilitãþii asigure proiectãrilor o mai bunã precizie ºi coerenþã.

39Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic

de mare relevanþã ºi general acceptat, existã un Bongaarts, 2002; United Nations, 2002).

consens în ceea ce priveºte primatul factorilor În cazul þãrilor din Europa Centralã ºi de Est

economici, sociali, culturali, medicali ºi, se pare, afla te în tranzi þie econ omic ã ºi soci alã ori la

de altã naturã, specifici procesului de modernizare sfârºitul acesteia, cele mai multe având o fertilitate

a societãþii (van de Kaa, 1987). cu puþin inferioarã nivelului din România, acþiunii

Potrivit atât Anchetei asupra Sãnãtãþii factorilor generali care au modelat ºi modeleazã

Reproducerii - 1999, cât ºi Studiului Sãnãtãþii fertilitatea i s-au adãugat ºocul schimbãrilor po-

Reproducerii - România 2004, numãrul ideal de litice ºi economice, apariþia ºomajului, incertitu-

dinea, rigorile economiei de piaþã, accesul brusc la copii în familie este de doi, fãrã deosebiri impor-

alte norme ºi valori, specifice societãþii capitaliste. tante în funcþie de caracteristicile socio-econo-

A pune reculul masiv ºi general al fertilitãþii din mice ale populaþiei (ªerbãnescu, Morris, Marin,

aceste þãri în mod exclusiv pe seama factorilor 2001; Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã,

economici, pe seama crizei economice ºi sociale, ni UNFPA, USAID, UNICEF, 2005). Numãrul

se pare a fi o atitudine simplistã. Declinul ferti-dorit de copii în þãrile europene este ºi el de doi,

litãþii a fost general în þãrile central ºi est euro-dupã cum rezultã din seria de cercetãri selective

pene, deºi contextul economic nu a fost identic. asupra familiei ºi fertilitãþii efectuate în anii 1990

Deteriorarea standardului de viaþã a fost doar sub egida Comisiei Economice pentru Europa a

temporarã în Republica Cehã, Slovacia ºi chiar Naþiunilor Unite în cele mai multe din þãrile

Polonia ºi nu întinsã pe aproape întreaga perioadã europene (United Nations Economic Commission

de dupã 1990, ca în cazul României ºi Bulgariei, de for Europe). Faptul cã nivelul fertilitãþii este sub

pildã. Similitudinea evoluþiilor din anii 1990 ºi doi copii la o femeie, situându-se la 1,5 în þãrile

valorile aproape identice din ultimii ani, rezultate UE (Lanzieri, 2006), poate fi expresia unei ipoteze

din contexte economice ºi sociale diferite, consti-nu lipsite de interes: existã dorinþa ºi intenþia de a

tuie o solidã confirmare a tezei potrivit cãreia nu avea doi copii ºi numai factori potrivnici realizãrii

factorii economici imediaþi au determinat ºi acestei dorinþe explicã de ce nivelul fertilitãþii în

întreþinut în mod esenþial scãderea fertilitãþii în þãrile europene este mai mic de doi copii la o

anii 1990, ci alþi factori, în bunã mãsurã de naturã femeie; cu alte cuvinte, dacã obstacolele ºi factorii

ne-economicã, emanând din profundele schimbãri care determinã aceastã diferenþã între numãrul de

pe care le-au cunoscut societãþile post-comuniste copii doriþi ºi numãrul real de copii ar putea fi

ºi care ºi-au pus amprenta pe atitudinea tânãrului înlãturaþi, ori diminuaþi în acþiune, fertilitatea s-ar

cuplu asupra cãsãtoriei, familiei ºi locului apropia de nivelul de înlocuire (Bongaarts, 2002).

copilului în ierarhia valorilor, prioritãþilor ºi Din perspectiva intervenþiei, am putea reþine ºi o

opþiunilor (Economic Commission for Europe, altã concluzie: o politicã familialã activã ar trebui

1999; 2000; 2002). În acest context, revenind la sã vizeze tocmai anihilarea factorilor-barierã.

întrebarea pe care ne-am pus-o asupra potenþialei Existã însã ºi alte opinii. Atingerea unei

redresãri a fertilitãþii prin intervenþie, cât de fertilitãþi de 2,1 copii la o femeie pare puþin

realistã poate fi o astfel de ipotezã numai viitorul probabilã, dacã nu intervin schimbãri de atitudine

o va arãta. Nu doar viitoarele dezvoltãri din þara ºi comportament de neconceput astãzi. Am vrea

noastrã, în urma unei strategii coerente ºi de mare sã amintim cã în vasta literaturã consacratã acestei

amploare, ci ºi cele din spaþiul european. Mai delicate probleme, voci dintre cele mai autorizate

precis, atunci când scãderea naturalã instalatã ale demografiei contemporane susþin teza

timid în ultimii ani în câteva þãri dezvoltate imposibilitãþii revenirii fertilitãþii populaþiilor

(Austria, Germania, Grecia, Italia) (Lanzieri, dezvoltate la nivelul de înlocuire a generaþiilor

2006b) se va extinde asupra majoritãþii þãrilor (Kirk, 1996; Höhn ºi Dorbritz, 2000; Chesnais,

europene dezvoltate ºi nu va mai putea fi 2000; Zakharov, 2000; Frejka ºi Calot, 2001;

compensatã de imigraþie (cum se întâmplã astãzi anual, din 10 mai 2006, privind starea naþiunii,

în cele patru þ ãri menþionate) pentru a evi ta problemei demografice, consideratã a fi "cea mai

declinul numãrului populaþiei. Imigraþia nu va mai acutã problemã cu care se confruntã þara noastrã

putea constitui o supapã prin care sã se anihileze astãzi" (www.kremlin.ru/eng/speeches/2006)".

scãderea naturalã, nu pentru cã ar deveni o resursã Un întreg ansamblu de mãsuri economice a fost

limitatã (dimpotrivã, potenþialul migratoriu este ºi adoptat de parlament. Situaþia demograficã gravã

va fi în plinã expansiune), ci pentru cã prin a Bulgariei a fost examinatã în anul 2006 în

dimensiunea crescândã reclamatã de compensarea Consiliul Securitãþii Naþionale cu participarea

scãder ii naturale ar putea afecta pãstrare a membrilor guvernului, reprezentanþilor grupu-

identitãþii culturale ºi naþionale (Coleman, 2006a rilor parlamentare ºi specialiºtilor în probleme

ºi 2006b). Într-un as tfel de context ºi în þãr ile demografice, aprecierea preºedintelui Pârvanov

dezvoltate se va pune cu acuitate problema fiind lipsitã de echivoc: "criza demograficã

redresãrii fertilitãþii, ca singurã soluþie durabilã. const ituie o problemã de securitate naþionalã"

Nu se poate omite un avertisment extrem de clar: (www.standartnews.com, 10 ianuarie 2006;

potrivit seriei 2004 a prognozelor demografice ale Agence France Press, 15 ianuarie 2006).

Divizie i de Popu laþie a Naþiunilor Unite , dacã Nevoia unei strategii naþionale în domeniul

actualele valori ale fertilitãþii ºi migraþiei ar rãmâne populaþiei având drept obiect iv redresarea

constante, singurele þãri europene în care nu s-ar natalitãþii ar trebui sã constituie o prioritate

înregistra un declin al populaþiei pânã în anul 2050 naþionalã în România. O astfel de strategie nu

ar fi Alba nia, Irla nda, Isla nda, Dane marc a, poate fi decât rezultatul unor iniþiative ale clasei

Finlanda, Franþa, Luxemburg, Malta, Norvegia, politice, cu aportul esenþial al specialiºtilor,

Olanda, Portugalia, Regatul Unit ºi Suedia. Dar, susþinutã de ºcoalã, bisericã, mass-media, socie-

în patru dintre aceste þãri - Danemarca, Franþa, tatea civilã, sindicate, organizaþii neguverna-

Regatul Unit º i Suedia - chiar dacã numãrul mentale ºi elaboratã cu largã consultare directã a

populaþiei din anul 2050 nu ar fi mai mic decât cel opiniei publice. Esenþialã în toatã strategia nu

din 2005, decli nul demografic s-ar instala în a poate fi decât componenta stimulativã, econo-

doua parte a perioadei (United Nations, 2005). A micã, orientatã spre copil, mamã, familia tânãrã.

aºtepta însã acel viitor în care þãrile dezvoltate vor Experienþa unor þãri dezvoltate cu fertilitate

adopta programe de redresare a fertilitãþii ar fi o relativ ridicatã, cum sunt Suedia ºi, mai ales,

mare eroare în cazul României, dupã aproape 20 Franþa, demonstreazã câteva principii de certã

de ani de dec lin demografic ºi deter iorare con- relevanþã: solidaritatea comunitãþii naþionale faþã

stantã a structurii pe vârste. de familia cu copii (al cãrei venit se diminueazã

sensibil la apariþia copiilor), în semn de recu-

Imperativul unei strategii naþionale în dome- noaºtere ºi apreciere a rolului acesteia pentru

niul populaþiei viitorul þãrii; asigurarea compatibilitãþii între

statutul de mamã ºi cel de persoanã activã econo-

Deteriorarea situaþiei demografice nu este mic al femeii; combinarea stimulentelor financiare

specificã numai României. Aproape toate þãrile cu cele bazate pe servicii ºi facilitãþi adresate

ex-comuniste din Europa Centralã ºi de Est s-au copilului ºi familiei cu copii.

confruntat ºi se confruntã cu denatalitate, recru- Pregãtirea strategiei ar trebui precedatã de

descenþã a mortalitãþii ºi recul al numãrului trei acþiuni:

populaþiei (a se vedea Anexa 6). Preocupãrile faþã - (i). cunoaºterea detaliatã a politicilor fami-

de starea demograficã se amplificã ºi se cautã liale ºi de altã naturã care se adreseazã copilului,

soluþii. Vom aminti cã preºedintele Putin a mamei, familiei cu copii într-un numãr semnifi-

consacrat un capitol important al discursului cativ de þãri;


- (ii). inventarierea tuturor mãsurilor econo- de resursele necesare elaborãrii unor astfel de

mice ºi de altã naturã existente în þara noastrã ºi programe. Da, este adevãrat, dacã ne-am propune

car e viz eaz ã cop ilu l, mam a ºi fam ili a tân ãrã , obiective prea ambiþioase ºi imediate. Am omite

evaluarea tuturor costurilor ºi a eficienþei (unde însã, în acest caz, faptul cã o strategie naþionalã în

este cazul); domeniul populaþiei nu poate fi decât de lungã

- (iii ). cons ulta rea opin iei publ ice prin perspectivã ºi resursele care vor putea fi alocate

intermediul unei cercetãri selective pe eºantion vor creºte în timp. Pe de altã parte, unele mãsuri

reprezentativ. pot fi luate de astãzi, ele neimpunând resurse pe

Analiza acestor investigaþii ar furniza care nu le avem ori nu le putem aloca. Com-

suficiente elemente pentru schi þarea unor pro- ponente care nu sunt strict economice dar foarte

grame naþionale coerente ºi unitare în toate importante ar completa o astfel de strategie:

componentele, programe care ar trebui elaborate dezvoltarea ºi încurajarea cercetãrii demografice ºi

plecând nu numai de la resursele actuale, ci ºi de a înv ãþã mân tul ui de spe cia lit ate , rãs pân dir ea

la cele care vor fi disponibile în viitor. Coerenþa cunoºtinþelor demografice, re-crearea ºi consoli-

programelor, articularea lor, monitorizarea imple- darea unei culturi a copilului º i famil iei , a unei

mentãrii ºi derulãrii lor, evaluarea efectelor, atmosfere favorabile familiei cu copii, prin

corecþii de parcurs ar f i alte faþete ale strategiei. acþiuni conjugate ale ºcolii, ale bisericii, ale mass-

Ni s-ar putea spune cã România nu dispune astãzi media.

Caseta 6

Cultura demograficã

Dacã ai curiozitatea de a urmãri presa scrisã, radioul ºi televiziunea din Franþa, þarã în care preocuparea faþã de situaþia demograficã a fost ºi a rãmas o constantã, nu poþi sã nu admiri interesul, limbajul corect ºi competent al oamenilor de presã, al oamenilor politici ºi chiar al opiniei publice, atunci când se discutã situaþia demograficã. Nu este numai reflexul unui nivel ridicat de civilizaþie spiritualã. Este ºi rezultatul unei veritabile strategii construite ºi cultivate de decenii bune de ºcoala demograficã francezã, de departe cea mai importantã din Europa. Vom aminti cã ºi Franþa a trecut, înaintea celui de al doilea rãzboi mondial, printr-o crizã demograficã provocatã de scãderea alarmantã a natalitãþii. Numai cã, marele om de stat care a fost generalul Charles de Gaulle a înþeles semnalele de alarmã trase în mod repetat de demografii francezi ºi în primul rând de remarcabilul economist ºi demograf Alfred Sauvy, fondatorul ºi primul director al Institutului Naþional de Studii Demografice, creat imediat dupã rãzboi. Franþa are astãzi o demografie sãnãtoasã, în primul rând prin nivelul ridicat al fertilitãþii (aproape doi copii la o femeie) iar în spatele acestei realitãþi se aflã o politicã familialã complexã, extrem de bine articulatã, construitã în aproape cinci decenii ºi adaptatã continuu la schimbãrile pe care le cunoaºte starea demograficã. Aceastã politicã este rezultatul unei lungi ºi impecabile conlucrãri între clasa politicã ºi cercetarea demograficã ºi din alte arii ale socialului ºi economicului. Trebuie însã adãugat cã un merit ºi o contribuþie incontestabile revin ºi presei. Analiza diverselor componente ale politicii familiale, a eficienþei acestora ºi a multiplelor faþete ale situaþiei demografice nu constituie o abordare conjuncturalã, ci una constantã ºi competentã. Cultura demograficã este indispensabilã înþelegerii felului în care o populaþie evolueazã în timp, care sunt componentele evoluþiei, prin ce mecanisme se produc schimbãri structurale, ce implicaþii demografice ºi socio-economice au aceste schimbãri, rãspunderea individului faþã de societate, legãtura dintre comportamentul demografic individual ºi sãnãtatea demograficã a naþiunii, legãtura dintre sãnãtatea demograficã a naþiunii ºi binele individual, solidaritatea. Nu ar putea fi rolul cercetãrii ºi al Comisiei Naþionale de Populaþie ºi Dezvoltare demararea unei strategii în acest sens ºi în România?

Ce o rganism, c e in sti tuþ ie a r tr ebu i sã ela - ar trebui sã dispunã, credem cã se impune crearea

boreze o astf el de strategie? Prob lema poate fi unui organism special, plasat la nivel foarte înalt.

discutatã ºi gãsitã formula cea mai eficientã. Avem dubii cã actuala Comisie Naþionalã de

Þinând cont de enorma responsabilitate, de încã Populaþie ºi Dezvoltare ar putea constitui orga-

necunoscutele dificultãþi ale elaborãrii unui astfel nismul de care avem nevoie , þinând cont de atri-

de proiect ambiþios, de statutul ºi competenþele pe buþii, structurã º i compoziþie , mod de funcþio-

care ar trebui sã le aibã, ca ºi de mijloacele de care nare, resurse umane ºi materiale. Implementarea


mãsurilor ar constitui atr ibuþii ale ministerelor, declanºarea declinului natalitãþii, cât la dimensi-

agenþiilor guvernamental e, altor organisme. Pe unile acestui declin ºi, cu certitudine, la recrudes-

mãsura descentralizãrii administrative ºi a creºterii cenþa mortalitãþii, prin intermediul scãderii dra-

transferului de competenþe ºi resurse financiare la matice a nivelului de trai, prin colapsul sistemului

niv elu l com uni tãþ ilo r ter ito ria le ºi atr ibu þii le de sãnãtate publicã (ineficient ºi înainte de 1990),

acestora pot fi adaptate realizãrii strategiei. prin violenþã ºi stres, prin dezordine socialã, prin

incertitudini ºi aºteptãri. Nu ar fi firesc ca aceeaºi

Responsabilitatea clasei politice clasã politicã sã realizeze gravitatea situaþiei ºi sã

contribuie esenþial la redresarea ei, indiferent de

În elaborar ea unei stra tegii naþio nale în culoarea politicã? Schimbarea unui comporta-

domeniul populaþiei rolul major revine clasei ment demografic defavorabil unei natalitãþi relativ

politice. Responsabilitatea ei este enormã pentru ridicate într-unul diferit, orientat spre familia cu

cã în joc este viitorul acestei þãri. Nu se pune doi ºi trei copii, pare imposibilã. Ar însemna

problema realizãrii unui optim demografic, ci schimbarea unui întreg ansamblu de valori, de

redresarea unei s ituaþ ii grave ºi evitarea derapa- norme, de ierarhii, de atitudini ºi comportamente,

jului demografic, a depopulãrii masive a þãrii, cu formate ºi consolidate în multe decenii, alimentate

toate pericolele pe care le poate atrage pe termen de u n co nte xt s oci o-e con omi c ca re e ste , în cã,

foarte lung. Amânarea luãri i dec izii lor nu face fundamental potrivnic. Este adevãrat, o strategie

decât sã adânceascã criza demograficã, sã îndepãr- pe termen lung depãºeºte cu mult ciclul electoral,

teze ºi mai mult orizontul unei posibile redresãri nu a duc e av ant aje pol iti ce i med iat e ºi imp lic ã

ºi sã majoreze exponenþial costurile unei interven- importante mijloace financiare. Dar tocmai con-

þii împinse într-un viitor necunoscut. ceperea si aplicarea unor astfel de strategii pe

De ce este a tât de mare respo nsab ilit atea termen lung ºi foarte lung sunt expresia calitãþii

cla sei pol iti ce? Scã derea n ata lit ãþi i du pã 1 989 clasei politice. Este capabilã clasa politicã româ-

poate fi privitã ºi ca un rezultat al deciziilor luate neascã sã realizeze per icolul la adresa v iitorului

de milioane de cupluri de a nu avea copii ori de a þãrii ºi sã adopte o strategie naþionalã pe termen

avea doar unul. Motivaþiile acestor decizii sunt, cu lung în domeniul populaþiei?

certitudine, extrem de diferite ºi bine fundamen-

tate. O parte dintre ele s-ar fi produs indiferent de Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a

noul context economic ºi social al României post- natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia de creºtere

comuniste, odatã cu accesul neîngrãdit la contra- a copilului…

cepþie ºi la întreruperea sarcinii. O altã parte îºi

are originea în acest nou context dar fãrã a fi o Dispunem astãzi de câteva informaþii extrem

reacþie la criza economicã. Este însã probabil ca în de valoroase asupra sensibil itãþ ii natal itãþ ii la

spatele multora dintre aceste decizii sã se fi aflat ºi mãsuri economice st imulative doar la un anumit

sã se afle criza economicã ºi socialã. Originile segment al populaþiei feminine. Este vorba de

aces tei c rize se af lã nu numa i în i nere ntel e femeile salariate (asigurate în sistemul public de

dificultãþi ale trecerii de la comunismul românesc pensii) ºi de efectele ordonanþei guvernamentale

la capitalism, de la di ctaturã la stat de drep t ºi referitoare la concediul ºi indemnizaþia pentru

democraþ ie, de la economie hipercentralizatã la creºterea copilului, mãsurã luatã în februarie 2003

economie de piaþã, ci ºi în gravele erori sãvârºite (Ordonanþa de urgenþã nr. 9 din 27 februarie) ºi

de clasa politicã în gestionarea societãþii româ- modificatã, dupã numai zece zile (Ordonanþa de

neºti, erori provenite din incompetenþã, lipsã de urgenþã nr. 23 din 10 apri lie 2003), în ceea ce

voinþã politicã ºi corupþie. Aceste erori au contri- priveº te cuantumul indemnizaþ iei începând cu

buit ºi ele, mai ales în anii 1990, poate nu atât la anul 2004: de la 85% din media veniturilor lunare


ale mamei în ultimele 12 luni, în 2003, la 85% din

salariul mediu brut, începând cu anul 2004. Cu

alte cuvinte, în anul 2003 nivelul indemnizaþiei

varia în funcþie de venitul mamei, în timp ce

începând cu anul 2004 cuantumul indemnizaþiei

este acelaºi pentru toate mamele, indiferent de

venitul lor. Vom aminti cã durata concediului de

creºtere a copilului este de 24 de luni iar valoarea

indemnizaþiei lunare este de 8oo lei RON.

Din pãcate, numai o micã parte din datele

necesare sunt disponibile ºi nici o investigare

ºtiinþificã nu a însoþit aplicarea mãsurilor stimu-

lative, ceea ce limiteazã cunoaºterea. Credem însã

cã ºi în aceste condiþii avem un numãr de infor-nãscuþii de la femei nesalariate (figura 25); nu

maþii extrem de importante ºi analiza lor se trebuie sã omitem faptul cã peste 80% din femeile

impune. Iatã, foarte sintetic, principalele schim-salariate se aflã în mediul urban; începând cu anul

bãri care au avut loc:2004, pentru prima datã în istoria demograficã a

1. numãrul nãscuþilor a cunoscut o uºoarã României, numãrul de nãscuþi din urban este

redresare în anii 2003-2005: cu 2 mii în 2003, cu 4 superior celui din rural (figurile 27a ºi 27b),

mii în 2004 ºi cu 5 mii în anul 2005 (cifre rotunjite);iar rata fertilitãþii totale este în ascensiune în

2. aceastã redresare este rezultatul unei

creºteri a numãrului de nãscuþi la femeile salariate

ºi al continuãrii declinului nãscuþilor proveniþi de

la femei nesalariate; altfel spus, creºterile la

femeile salariate au fost mai importante decât

scãderile de la femeile nesalariate (figura 26);

3. dacã însã plasãm schimbãrile la nivelul

celor douã medii, vom observa cã întreaga creºtere

din anii 2003-2005 a avut loc în mediul urban; în

mediul rural, creºterea numãrului de nãscuþi la

femeile salariate (mai semnificativã doar în anul

2005) a fost net inferioarã scãderii înregistrate la

Figura 25

Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate

din mediul urban ºi rural în anii 2003-2005

2850

-125

834

-1629

7560

2873548

-7179

7311

-879

3714

-5387

-8000-8000

-6000-6000

-4000-4000

-2000-2000

00

20002000

40004000

60006000

80008000

1000010000

Salariate-USalariate-U Nesalariate-UNesalariate-U Salariate-RSalariate-R Nesalariate-RNesalariate-R

2003-20022003-2002 2004-20032004-2003 2005-20042005-2004

Num

ãr n

ãscu

þiN

umãr

nãs

cuþi

Figura 26

Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate

ºi la celelalte femei în anii 2003-2005

19303802

47593684

8108

11025

-1754

-4306-6266

2003-20022003-2002 2004-20032004-2003 2005-20042005-2004

Toate femeileToate femeile Femei salariateFemei salariate Celelalte femeiCelelalte femei

-8000-8000

-6000-6000

-4000-4000

-2000-2000

00

20002000

40004000

60006000

80008000

1000010000

1200012000

Num

ãr n

ãscu

þiN

umãr

nãs

cuþi

Figura 27a

Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005

8080

9090

100100

110110

120120

130130

140140

20002000 20012001 20022002 20032003 20042004 20052005

Urban Rural

- în

mii

-- î

n m

ii -

Figura 27b

Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005

66

77

88

99

1010

1111

1212

1313

1414

20002000 20012001 20022002 20032003 20042004 20052005

UrbanUrban RuralRural

- la

1000

loc.

-- l

a 10

00 lo

c. -


salariul mamei, se constatã creºteri ale numãrului

de nãscuþi ºi la femeile salariate cu studii liceale,

gimnaziale ºi profesionale (creºteri net inferioare

însã celei de la femeile cu studii postliceale ºi

superioare); difuzarea informaþiei ºi, mai ales, o

indemnizaþie mai mare (în medie) decât salariul ar

putea explica schimbarea; în anul 2005, creºterea

numãrului de nãscuþi de la femei cu studii

postliceale ºi superioare se menþine la valorile

relativ ridicate din 2003-2004, în timp ce la

celelalte categorii de femei salariate creºterile sunt

mici ºi foarte mici, net inferioare celor din anul

precedent;

5. dacã urmãrim dinamica uºoarei redresãri

din anii 2003-2005 dupã rangul nãscutului, câteva

aspecte sunt extrem de interesante ºi instructive; urban ºi îºi continuã regresul în rural; fãrã evoluþii în anii 2003 ºi 2004, creºterea s-a produs, net viitoare imprevizibile astãzi, în numai câþiva ani ºi predominant, la rangul 1, deci la femei care nu fertilitatea va fi mai mare în urban, ceea ce ar aveau copii; în anul 2005 în schimb, creºterea este constitui o altã schimbare istoricã în demografia mai importantã la copiii de rangul 2 (figurile 29a-mediilor sociale din România. 29d); corelând dinamica dupã rangul copilului cu

4. în anul 2003 creºterea numãrului de nãscuþi nivelul de instruire a mamei, vom observa cã la a fost localizatã aproape exclusiv la femeile femeile salariate cu studii gimnaziale, profesionale salariate cu studii post-

liceale ºi superioare (fi-

gura 28); explicaþia: (i) - în

2003 indemnizaþia era

proporþionalã cu venitul

mamei ºi femeile cu studii

postliceale ºi superioare

aveau, la modul general,

venituri (salarii) mai mari

decât femeile salariate cu

studii inferioare celor

postliceale ºi superioare;

(ii) - este de admis cã

interesul ºi gradul de

informare asupra preve-

derilor ordonanþei au fost

mai mari în rândul fe-

meilor cu grad superior

de instruire; în anul 2004,

odatã cu generalizarea

cuantumului unic al in-

demnizaþiei, indiferent de

Figura 28

Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005

dupã nivelul de instruire a mamei

-1000-1000

-500-500

00

500500

10001000

15001500

20002000

25002500

30003000

35003500

40004000

2003-20022003-2002 2004-20032004-2003 2005-20042005-2004

- cre

ºter

e /

scãd

ere

faþã

de

anul

pre

cede

nt -

- cre

ºter

e /

scãd

ere

faþã

de

anul

pre

cede

nt -

Prim

arPr

imar

Gim

nazi

alG

imna

zial

Prof

esio

nal

Prof

esio

nal

Lice

alLi

ceal

Post

licea

l + S

uper

ior

Post

licea

l + S

uper

ior

Alte

sit.

Alte

sit.

Figura 29a. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri, în anul 2002 faþã de anul 2001

-2851

-413 -414-564

-3000-3000

-2500-2500

-2000-2000

-1500-1500

-1000-1000

-500-500

00

R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+

Figura 29b. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri, în anul 2003 faþã de anul 2002

2011

0 0

751

00

500500

10001000

15001500

20002000

25002500

R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+

Figura 29c. Dinamica numãrului de nãscuþipe ranguri, în anul 2004 faþã de anul 2003

6963

2546

381 543

00

10001000

20002000

30003000

40004000

50005000

60006000

70007000

80008000

R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+

Figura 29d. Dinamica numãrului de nãscuþipe ranguri, în anul 2005 faþã de anul 2004

2646

3554

410

-178-500-500

00

500500

10001000

15001500

20002000

25002500

30003000

35003500

40004000

R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+


ºi liceale, unde efectele ordonanþei se fac simþite copil înainte de apariþia ordonanþei; mai mult, în

începând cu anul 2004, pe lângã creºterea anul 2005, la aceleaºi femei, se înregistreazã

predominantã de la rangul 1 apar progrese ºi la creºteri (modeste, ce-i drept) numai la copiii de

copiii de rangul 2, deci la femei care aveau deja un rangul 2; la femeile salariate cu studii postliceale ºi

superioare, unde în toatã perioada 2003-2005 s-au

consemnat creºterile cele mai importante ale

numãrului de nãscuþi, acestea au avut loc în

primul rând la rangul 1 dar tendinþa de creºtere ºi

la rangul 2 s-a consolidat constant în anii 2004-

2005, astfel cã în acest din urmã an dinamica este

foarte apropiatã (figurile 30a-30c), ceea lasã sã se

întrevadã o inversare a creºterilor în anul 2006.

Schimbãrile sunt de mare semnificaþie ºi

câteva observaþii ºi consideraþii se impun. Cre-

dem cã suntem în faþa singurului exerciþiu din

România în care, într-un context de democraþie,

respect al drepturilor individului ºi acces neîngrã-

dit la mijloacele de planificare familialã (mai mult

decât în alte þãri ale UE), femeia (cuplul) poate lua

o decizie proprie de a avea sau de a nu avea copil,

ori de a avea încã un copil, având în faþã un

consistent sprijin economic din partea statului.

Analiza felului în care populaþia a reacþionat ºi

reacþioneazã la mãsuri economice stimulative ni se

pare esenþialã pentru formularea ºi aplicarea unei

veritabile politici familiale naþionale menite a

redresa starea mai mult decât îngrijorãtoare a

natalitãþii în România ºi, implicit, a diminua

ritmul de deteriorare a întregii arhitecturi

demografice. Din pãcate, informaþiile pe care le

avem asupra caracteristicilor femeilor care au

beneficiat ºi beneficiazã de concediu ºi indem-

nizaþie de creºtere a copilului sunt limitate ºi

diminueazã considerabil cunoaºterea unor faþete

extrem de importante ale efectelor ordonanþei ºi,

implicit, orientarea unor mãsuri viitoare de

redresare a natalitãþii la nivelul întregii populaþii.

Nu ºtim câte femei salariate beneficiazã de

concediul ºi indemnizaþia de creºtere a copilului

ºi, mai ales, nu ºtim decât în micã mãsurã cine

sunt aceste femei. O examinare sumarã a chestio-

narului pe care îl prezentãm în Anexa 3 ne aratã ce

informaþii valoroase am putea obþine printr-o

investigaþie simplã, necostisitoare ºi uºor de reali-

zat în rândul femeilor salariate care beneficiazã de

Figura 30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire

a mamei ºi rangul nãscutului, 2003 / 2002

-1000-1000

-500-500

00

500500

10001000

15001500

20002000

25002500

30003000

R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+

Prim

arPr

imar

Gim

nazi

alG

imna

zial

Prof

esio

nal

Prof

esio

nal

Lice

alLi

ceal

Post

licea

l + S

uper

ior

Post

licea

l + S

uper

ior

Alte

sit.

Alte

sit.

Num

ãr n

ãscu

þiN

umãr

nãs

cuþi

Figura 30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2004 / 2003

-500-500

00

500500

10001000

15001500

20002000

25002500

30003000

Prim

arPr

imar

Gim

nazi

alG

imna

zial

Prof

esio

nal

Prof

esio

nal

Lice

alLi

ceal

Post

licea

l + S

uper

ior

Post

licea

l + S

uper

ior

Alte

sit.

Alte

sit.

R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+

Figura 30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2005 / 2004

-1500-1500

-1000-1000

-500-500

00

500500

10001000

15001500

20002000

25002500

30003000

Prim

arPr

imar

Gim

nazi

alG

imna

zial

Prof

esio

nal

Prof

esio

nal

Lice

alLi

ceal

Post

licea

l + S

uper

ior

Post

licea

l + S

uper

ior

Alte

sit.

Alte

sit.

R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+


indemnizaþia de creºtere a copi lului. Ne referim studii postliceale ºi superioare este micã - doar 16

la: stare a civilã a femeii; câþi copi i în viaþ ã are la sutã în 2005 (reflectând nu numai cunoscuta

mama; etnia; ocupaþia, sectorul de acti vitate ºi fertilitate scãzutã a femeilor cu studii superioare,

veni tul mame i înai nte de luar ea conc ediu lui; ci ºi nivelul general de instruire a populaþiei din

condiþiile de locuit; îngrijirea copilului dupã cele România), dar era ºi mai micã înainte de uºoara

24 de luni de concediu; intenþia de a mai avea un redresare a natalitãþii din ultimii ani - doar 9 la

copil. Fãrã îndoi alã, ºi alte aspec te ar putea fi sutã în 2000 (INS 2001; 2006c). Dacã tendinþa

incluse în chestionar, fãrã a produce disconfort pozitivã va continua ºi dupã anul 2005, este de

respondentului. Aceste informaþii ne-ar permite a aºteptat sã se reducã ºi ponderea extrem de

evalua mai corect efectele mãsurilor economice ridicatã a femeilor de vârstã fertilã cu studii

luate º i ar oferi e lemente de fundamentare ºi postliceale ºi superioare fãrã copii, pondere care

orientare pentru alte mãsuri. (Din pãcate, o astfel era de nu mai puþin de 52% la recensãmântul din

de investigaþie nu s-a fãcut, deºi chestionarul a 2002 (comparativ cu 29% la femeile cu studii

fost propus organismului responsabil cu aplicarea secundare) (INS, 2003b).

ordonanþei ºi agreat de acesta). În fine, alte douã remarci ni se par nu lipsite

În actuala stare demograficã, economicã ºi de semnificaþie ºi interes. Femeile salariate în

socialã a României, orice mãsurã economicã luatã vârstã de 15-44 ani reprezentau în anul 2005

pentru redresarea natalitãþii trebuie salutatã ºi aproape 40% din ansamblul femeilor de aceeaºi

apreciatã. Iar fundamentarea unor astfel de mãsuri vârstã (INS, 2005b; 2006f) ºi de la ele au provenit

pe baze ºtiinþifice ºi urmãrirea efectelor le-ar spori 44% din nãscuþi (INS, 2006c). Cu alte cuvinte, de

eficienþa ºi ar diminua (dacã nu elimina) poten- inde mniz aþia de creº tere a copi lulu i nu pot

þial e efec te adverse. Dacã urmãrim dinamica beneficia 60% dintre femeile de vârstã fertilã ºi

numãrului de nãscuþi dupã anul 1998, se poate care au a dus pe lu me 56% di n nãscuþ ii anulu i

afi rma cã uºoar a creº ter e din ani i 2003 -20 05 a 2005. Este o discriminare care se explicã prin fap-

stopat continuarea decl inului . Pe de a ltã parte, tul cã aceste femei nu sunt salariate ºi asigurate în

aceastã redresare modestã are º i o a ltã faþetã sistemul public de pensii iar resursele financiare

pozitivã, fiind plasatã îndeosebi la femeile cu cel actu ale a le st atul ui nu au pe rmis alte tipu ri de

mai ridicat nivel de instruire - studii postliceale ºi stimulente compensa tor ii pent ru aces te f eme i.

superioare, ceea ce ar trebui sã însemne ºi copii de Dacã urmãrim creºterea numãrului de nãscuþi în

o calitate mai bunã. Vom aminti cã, în ansamblul anii 2003-2005 dupã rang ºi nivelul de instruire a

nãscuþilor, ponderea celor proveniþi de la femei cu mamei (f igurile 30a-30c) , ºi dacã coroborãm

Tabelul 9Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii 2000-2005

UrbanUrban RuralRural

AnulAnulNãscuþi

vii- în mii -

Nãscuþi vii

- în mii -

Schimbare faþã de anul precedent

- în mii -


- în mii -


- în mii -


- în mii -

Rata natalitãþii

- la 1000 loc. -

Rata natalitãþii

- la 1000 loc. -

Rata natalitãþii

- la 1000 loc. -

Rata natalitãþii

- la 1000 loc. -


- la o femeie -


- la o femeie -


- la o femeie -


- la o femeie -

Nãscuþi vii- în mii -

Nãscuþi vii- în mii -

2000 108,3 - 8,9 1,03 126,3 - 12,3 1,74

2001 102,4 -5,9 8,4 0,96 117,9 -8,4 11,5 1,63

2002 98,2 -4,2 8,5 0,99 112,3 -5,6 11,0 1,60

2003 100,9 +2,7 8,7 1,03 111,5 -0,8 11,0 1,61

2004 111,3 +10,4 9,4 1,11 104,9 -6,6 10,7 1,57

2005 117,8 +6,5 9,9 1,17 103,2 -1,7 10,6 1,55

Sursa: INS, 2006a; Natalitatea în anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 (caiete anuale). Sursa:


din ami ca res pec tiv ã cu inf orm aþi i apã rut e în timp de 24 de luni, ºi l-au ”planificat” eficient pe

mass-media, existã t emei pentru a a firma cã au al doilea, pentru a avea încã 24 de luni concediu

fost ºi sunt situaþii în care un numãr de femei (din de creºtere a copilului în aceleaºi condiþii finan-

categoria celor cu salarii inferioare cuantumului ciare. Este de admis cã un astfel de planning este

indemnizaþiei) aflate la primul copil ºi beneficiind bine instalat ºi va fi confirmat de evoluþiile din

de generoasa indemnizaþie de creºtere a copilului 2006-2007. Dacã lucrur ile st au în acest f el, s-ar

Caseta 7

Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie

Rata natalitãþii ºi cea a fertilitãþii la nivelul întregii populaþii a þãrii este o valoare medie (ponderatã) a valorilor, mai mult sau mai puþin diferite, pe care le au cei doi indicatori la nivelul unui mare numãr de subpopulaþii, omogene prin caracteristici socio-economice, culturale ºi de altã naturã. Apartenenþa etnicã ºi cea confesionalã pot fi considerate, din aceastã perspectivã, caracteristici definitorii pentru nivelul diferit al fertilitãþii, celor douã caracteristici asociindu-li-se modele culturale, norme ºi atitudini bine conturate. Informaþiile statistice asupra fertilitãþii diferenþiale pot proveni din trei surse: statistica demograficã curentã (statistica stãrii civile), recensãmintele populaþiei ºi cercetãri selective. Prima sursã presupune înregistrarea etniei ºi religiei fiecãrui nãscut viu ºi, de asemenea, estimaþii anuale fiabile ale distribuþiei populaþiei dupã etnie ºi religie pe vârste. Singura informaþie pe care o avem este distribuþia nãscuþilor dupã etnie (cea declaratã de pãrinþi), ceea ce nu permite determinarea ratelor anuale de natalitate ºi fertilitate. Recensãmintele ºi cercetãrile selective ne oferã informaþii asupra fertilitãþii cumulate, pe vârste, pânã la data recensãmântului/cercetãrii. Este vorba de numãrul mediu de copii nãscuþi vii de o femeie, dupã vârsta acesteia. Acest indicator este similar cu descendenþa atinsã la o anumitã vârstã, el cuantificând, de fapt, rezultatul retroactiv al comportamentului reproductiv. Cu alte cuvinte, este un indicator de naturã longitudinalã. Existã însã tehnici indirecte care ne permit a converti aceste date longitudinale în date transversale - rate de fertilitate pe vârste ºi rata fertilitãþii totale pentru cele 12 luni dinaintea datei recensã-mântului, deci inclusiv rata natalitãþii (United Nations, 1983; 2003). Estimaþiile la care am ajuns, pornind de la datele recensãmântului din martie 2002, sunt cele din figurile 1a ºi 1b. Dupã cunoºtinþele noastre, avem în faþã singurele estimaþii ale natalitãþii ºi fertilitãþii pe etnii ºi dupã confesiune. Chiar dacã o anumitã prudenþã se impune în judecarea acestor date, existã o bunã coerenþã în abordare comparativã iar interesul lor este incontestabil. Ne putem întreba în ce fel ar evolua diferenþele care existã, în ipoteza adoptãrii unor mãsuri consistente de stimulare a natalitãþii.

Observaþie. Se ºtie cã datele recensãmântului din 2002 (ca ºi cele de la

recensãmintele anterioare) subestimeazã masiv dimensiunea realã a minoritãþii

romilor, prin calitatea declaraþiilor. ªi atât timp cât singura sursã oficialã de date

asupra structurii populaþiei dupã etnie o reprezintã recensãmântul, nu vom

dispune niciodatã de o cifrã fiabilã asupra numãrului acestei minoritãþi etnice.

Valorile, exagerate, avansate de numeroºii lideri ai etniei nu au suport ºtiinþific.

O estimaþie realistã este cea avansatã de Preda pentru anul 1998 (Preda, 2002).

Pornind de la datele cercetãrii efectuate în anul 1998 asupra populaþiei de romi

din România, Preda estimeazã numãrul acestora la 1,5 milioane. Vom aminti cã

cifra datã de recensãmântul din 2002 a fost de 535 de mii. Rata natalitãþii

romilor în anul 2002, calculatã ca raport între numãrul de nãscuþi de etnie roma

ºi populaþia roma de la recensãmânt, este de numai 9,9 la mie. De unde poate

proveni inexactitatea, de la numãrãtorul ori de la numitorul formulei ratei

natalitãþii? A fost mai importantã propensiunea de nedeclarare "corectã" a etniei

în cazul nãscuþilor decât la recensãmânt, sau, dimpotrivã, la recensãmânt

proporþia declaraþiilor "corecte" a fost, comparativ, mai importantã decât în cazul

nãscuþilor? Rata natalitãþii estimatã prin tehnicile indirecte este de 25,1 la mie,

ceea ce înseamnã cã între cele douã valori avem un raport de 25,1/9,9 = 2,54.

Dacã acest raport este corect ºi poate fi o expresie semnificativã a gradului de

”deformare” a datelor asupra mãrimii populaþiei de romi, el ar putea fi aplicat ºi

la numãrul acestei populaþii de la recensãmânt, ipotezã în care mãrimea

minoritãþii romilor ar fi de 1,4 milioane, similarã cu cea estimatã de Preda. Fãrã

îndoialã, suntem în aria ipotezelor.

Observaþie.

Figura 1b. Religie

27,727,7

14,314,3 12,812,8 12,712,7 11,211,2 10,210,2 9,79,7 9,79,7 8,68,6

3,93,9

2,12,1 221,81,8 1,81,8

1,51,5 1,41,4 1,41,4 1,41,41,61,6

00

55

1010

1515

2020

2525

3030

3535

00

0,50,5

11

1,51,5

22

2,52,5

33

3,53,5

44

RNRN RFTRFT

Pent

icos

talã

Adv

entis

tã

Bapt

istã

Ort

odox

ã de

rit v

echi

Mus

ulm

anã

Rom

ano-

cato

licã

Ort

odox

ã

Uni

taria

nã

Refo

rmat

ã

Gre

co-c

atol

icã

Pent

icos

talã

Adv

entis

tã

Bapt

istã

Ort

odox

ã de

rit v

echi

Mus

ulm

anã

Rom

ano-

cato

licã

Ort

odox

ã

Uni

taria

nã

Refo

rmat

ã

Gre

co-c

atol

icã

14,914,9

Figura 1a. Etnie

25,125,1

17,817,8 16,916,9

10,210,2 9,89,877 5,65,6

3,13,1

2,42,4 2,42,4

1,41,4 1,41,4

11 1,11,1

00

55

1010

1515

2020

2525

3030

3535

00

0,50,5

11

1,51,5

22

2,52,5

33

3,53,5

RNRN RFTRFT

RN -

nãsc

uþi l

a 10

00 lo

c.RN

- nã

scuþ

i la

1000

loc.

RFT

- nãs

cuþi

la o

fem

eie

RFT

- nãs

cuþi

la o

fem

eie

Rom

i

Turc

i

Ucr

aine

ni

Rom

âni

Mag

hiar

i

Tãta

ri

Ger

man

i

Rom

i

Turc

i

Ucr

aine

ni

Rom

âni

Mag

hiar

i

Tãta

ri

Ger

man

i

Rata natalitãþii (RN) ºi rata fertilitãþii totale (RFT) dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii


putea ridica un anumit semn de întrebare: nu ar eficient de urmãrire a efectelor unor mãsuri de

putea apãrea cazuri în care, dupã patru ani de stimulare a natalitãþii.

concediu de creºtere a copilului cu o indemnizaþie

superioarã salariului pe care îl avea femeia la data …ºi o mãsurã economicã cu rezultate imprevi-

intrãrii în concediu, un numãr de familii sã revinã zibile - noua alocaþie de stat pentru copii: ce

la un venit mediu pe membru de familie mult mai natalitate vrem sã stimulãm?

mic decât cel dinaintea luãrii concediului? Dacã

rãspunsul ar fi pozitiv, atunci nu ar fi exclus ca Alocaþia de stat pentru copii este, de la 1

deteriorarea standardului de viaþã al acestor ianuarie 2007, de 200 lei RON, pentru toþii copiii,

familii ºi dificultãþile de creºtere a copiilor sã se pânã la împlinirea vârstei de doi ani (la femeile

accentueze, consecinþa fiind o recrudescenþã a salariate se adaugã indemnizaþia de creºtere a

abandonului ºi/ori a numãrului de copii plasaþi în copilului, în valoare de 600 lei RON). Cuantumul

diferite forme ºi instituþii de protecþie a copilului, alocaþiei este considerabil dacã îl raportãm la

ori a adopþiilor. Greu de formulat un rãspuns venitul mediu din România ºi, oricum am privi

argumentat ºi numai evoluþiile ne vor arãta dacã lucrurile, este de aºteptat ca într-un context

mãsurile vor avea astfel de efecte adverse. Avem economic dominat încã de sãrãcie ea sã reprezinte

aici ºi un argument pentru instituirea unui sistem un stimulent consistent ºi sã încurajeze

* lucrãtor pe cont propriu ºi lucrãtor familial neremunerat; nu sunt incluse cele 20 de mii de femei ocupate ca patron.

Sursa (datelor primare): secþiunea A - INS, 2005c; secþiunea B - 2003b.Sursa

Tabelul 10 Populaþia femininã de vârstã fertilã.

Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic dupã numãrul de copii

A. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani dupã statutul ocupaþional - 2005A. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani dupã statutul ocupaþional - 2005

Numãr de femei - în miiNumãr de femei - în mii

din care:din care: Grupa de vârstã

Grupa de vârstã

TotalTotal SalariateSalariate Ocupate economic

nesalariate*Ocupate economic

nesalariate*

Neocupate economic

Neocupate economic

Ocupate economic nesalariate ºi neocupate economic

Ocupate economic nesalariate ºi neocupate economic

1637 228 125 1283 1408

1693 848 267 578 845

1491 825 219 446 665

48214821 19011901 611611 23072307 29182918

B. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani neocupate economic (inactive+ºomere) dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002

B. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani neocupate economic (inactive+ºomere) dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002

Distribuþie dupã numãrul de copii nãscuþi vii - în %Distribuþie dupã numãrul de copii nãscuþi vii - în %

Numãr

- în mii -Numãr

- în mii -

Fãrã copiiFãrã copii 1 copil1 copil 2 copii2 copii 3 copii3 copii 4 copii ºi peste4 copii ºi peste

Numãr mediu de copii la o femeieNumãr mediu de copii la o femeie

1215 85 10 4 1 0 0,2

691 22 33 31 8 6 1,5

461 11 19 35 16 19 2,3

15 - 24 ani

25 - 34 ani

35 - 44 ani

Total15 -44 ani

Total15 -44 ani

15 - 24 ani

25 - 34 ani

35 - 44 ani

Total15 -44 ani

Total15 -44 ani

23672367 5252 1919 1818 66 55 0,990,99


natalitatea. Care este populaþia femininã care ar Ce fel de natalitate dorim sã stimulãm? A cui?

putea beneficia de noua alocaþie? Credem cã Vom observa cã indemnizaþia de creºtere a

adoptarea unor mãsuri stimulative ar trebui copilului se acordã numai pentru primele trei

fundamentatã pe o bunã cunoaºtere a "mediului" naºteri, în timp ce noua alocaþie nu face distincþie

în care aceste mãsuri urmeazã sã producã efectele de rangul naºterii. Ce efecte ar putea avea aceastã

dorite. Din pãcate, ne lipsesc informaþii statistice alocaþie generalã? Este foarte probabil ca noua

adecvate. Puþinele date disponibile sunt prezen- alocaþie sã stimuleze în mod particular natalitatea

tate în tabelul 10. populaþiei fãrã venituri din muncã, cu veniturile

Femeile salariate, reprezentând aproape 40% cele mai scãzute ºi cu nivel scãzut de instruire. Ne

din populaþia de vârstã fertilã, nu vor fi sensibile putem întreba, de pildã, de ce cuantumul alocaþiei

la noua alocaþie pentru copii, ele având un sti- nu privilegiazã copiii de rangul 2 ºi 3? Are nevoie

mulent mult mai consistent în indemnizaþia de România de o creºtere a numãrului de nãscuþi

creºtere a copilului. Rãmân femeile ocupate dar indiferent de rangul lor? Trebuie stimulatã ºi

nesalariate ºi cele neocupate economic: 611 mii ºi, încurajatã famil ia cu mai mult de trei copii în

respectiv, 2307 mii. Aceste valori ar trebui dimi- aceeaºi mãsurã în care trebuie favorizat tânãrul

nuate cu numãrul femeilor de 40-44 ani, la care cuplu fãrã copii sã aibã un copil, cel cu un copil sã-l

este puþin probabil sã aparã efecte ale alocaþiei, cu aibã ºi pe al doilea, iar cel care are doi copii sã-l

numãrul femeilor infertile (ele sau partenerul) - aibã ºi pe al treilea? Nu riscãm sã intrãm într-un

reprezentând 10-15% dintre ele (ªerbãnescu, periculos derapaj structural al natalitãþii, având

Morris, Marin, 2001) ºi cu cele care au alte pro- consecinþe pe termen mediu ºi lung greu de evaluat

bleme de sãnãtate. Nu dispunem de distribuþia astãzi ºi imposibil de corectat? Aproape 35 la sutã

femeilor ocupate economic dar nesalariate, care ar din nãscuþii de rangul 4 ºi peste au provenit în anul

avea drept la alocaþie, dupã numãrul de copii 2005 de la femei fãrã ºcoalã, fãrã ºcoalã terminatã

nãscuþi vii. Acestea sunt doar 600 de mii. Avem ori cu ºcoalã primarã. Dacã adãugãm ºi nãscuþii de

însã - în secþiunea B a tabelului, distribuþia dupã la mame cu studii gimnaziale, ponderea ajunge la

vârstã ºi numãrul de copii a majoritãþii femeilor 79 la sutã. Aceste ponderi vor creº te odatã cu

care pot beneficia de noua alocaþie, femeile introducerea noii alocaþii. Din 100 de nãscuþi vii

neocupate economic (inactive + ºomere) (2,4 aduºi pe lume în anul 2002, jumãtate au provenit de

milioane). Câteva observaþii nu sunt lipsite de la femei fãrã ºcoalã absolvitã, cu studii primare ori

interes. În rândul femeilor de 35-44 ani, 70% au gimnaz iale ºi tot atâþia de la femei cu ºcoalã

cel puþin doi copi i, numãrul mediu f iind de 2,3 profesionalã, licealã, postlicealã ºi superioarã. Prin

copi i l a o femeie . Având în vedere numãrul efectele mãsurilor luate în primãvara anului 2003 de

acestor femei , vârsta lor ºi numãrul de copii pe stimulare a natalitãþii la femeile salariate, ponderea

care îi au deja, este puþin probabil ca noua alocaþie nãscuþilor de la cea de-a doua categorie de femei,

sã aibã efecte importante la aceste femei. Nu mai instruite, a crescut la 53% în anul 2005. Vom

acelaºi lucru l-am putea spune despre femeile de asista la un recul al acestei proporþii ºi la o ascen-

15-24 ºi 25-34 ani. La aceste femei este de aºteptat siune a ponderii copiilor de la femeile cu grad

ca alocaþia sã aibã efectele cele mai însemnate, ca inferior de educaþie? Este foarte probabil. România

ºi la cele ocupate economic dar nesalariate. În a avut o dramaticã experienþã de creºtere dife-

fine, vom mai menþiona câteva date semnificative: renþialã forþatã a natalitãþii, cu toate consecinþele ei

la recensãmântul din 2002, 35% dintre tinerele nefaste, unele cunoscute doar parþial înainte de

cupluri cãsãtorite în care femeia avea 20-24 ani nu 1990 în climatul de cenzurã ºi propagandã al vremii

aveau copii; la cuplurile în care femeia avea 25-29 ºi apãrute la dimensiuni reale în anii 1990 (cu

ani proporþia celor fãrã copii era de 20% iar a ecouri internaþionale care nu s-au stins încã). Se

celor cu un singur copil era de aproape 50%. contureazã o nouã experienþã, similarã în


Caseta 8Ce familie vrem sã încurajãm?

O potenþialã redresare a natalitãþii determinatã de noua alocaþie pentru copii va reconfigura distribuþia femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi. Unele modificãri sunt previzibile, intrând în aria dezvoltãrilor logice. Alte schimbãri sunt greu de anticipat, nu atât în ceea ce priveºte sensul, cât în ceea ce priveºte dimensiunea ºi impactul asupra ierarhiilor. Iatã un mic exerciþiu, care poate îndemna la reflecþie. Se poate întrevedea diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur copil. Drept consecinþã, va creºte proporþia femeilor cu unul ºi doi copii. Este de aºteptat ca ºi numãrul femeilor cu trei copii ºi peste sã creascã dar nu putem ºti cu ce dinamicã, comparativã, ºi în ce fel va fi afectatã ierarhia.

În tabelul de mai jos, în secþiunea A, este prezentatã distribuþia femeilor de vârstã fertilã (15-49 ani) dupã numãrul de copii nãscuþi vii pânã la data recensãmântului din martie 2002 ºi numãrul copiilor proveniþi de la aceste femei. Sã nu uitãm, anul 2002 a fost cel de-al 13-lea an de nivel scãzut al natalitãþii/fertilitãþii, ceea ce ºi explicã proporþiile foarte mari ale femeilor fãrã copii ºi ale celor cu numai un copil. O sutã de femei de vârstã fertilã aveau 140 de copii, valoarea medie fiind de 1,4 copii la o femeie, similarã cu rata fertilitãþii totale în anul 2002. Dacã ne raportãm numai la cele 72 de femei care aveau copii nãscuþi vii, rezultã o medie de 1,9 copii la o femeie.

manifestãri ºi consec inþe, dar având mecanisme în Bulgaria ºi în Federaþia Rusã sunt diferenþiate în

determinante complet diferite. Am vrea sã credem funcþie de rangul copilului (www. PushJournal.org,

cã toate aceste aspecte au fost bine cântãrite ºi 11 ianuarie 2006 ºi 11 mai 2006).

evaluate, inclusiv în viziune prospectivã. Ne Eforturile financiare ale statului pentru

referim, de pi ldã, în cazul f amil iilor sãrace, la stimularea natalitãþii la femeile salariate nu pot fi

posibilele urmãri, pentru copil în primul rând, ale subestimate. Costurile vor fi incomparabil mai

revenirii unei femei/unui cuplu la un venit consi- mari începând cu anul 2007 (ºi, îndeosebi, cu anul

derabil mai mic dupã trecerea celor doi sau patru 2008) când, paralel cu menþinerea indemnizaþiei

ani de alocaþie relativ ridicatã. Vom asista la recru- de creºtere a copilului, se va introduce noua

descenþa abandonulu i ºi/ori l a suprasolic itarea alocaþie pentru copii. Ambele mãsuri trebuie, în

instituþiilor de protecþie a copilului? Aspectele la esenþa lor, salutate ºi apreciate. Din pãcate, ele nu

care ne-am referit sunt doar o parte a posibilelor se înscriu într-o politicã familialã bine articulatã

implicaþii. ªi alte faþete ar merita atenþie ºi inves- în componente, coerentã, fundamentatã pe criterii

tigare. Nu este lips it de interes a menþ iona cã ºtiinþifice ºi previzibilã în efecte. Experienþa altor

mãsurile de stimulare a natalitãþii luate în anul 2006 þãri aratã cã eficienþa mãsurilor stimulative este


Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi viila recensãmântul din martie 2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii

Copii nãscuþi viiCopii nãscuþi vii

Fãrã Fãrã copiicopii

1 1 copilcopil

2 2 copiicopii

3 3 copiicopii

4 copii4 copii ºi pesteºi peste

A. Recensãmântul din 18.03.2002A. Recensãmântul din 18.03.2002

1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani dupã numãrul de copii nãscuþi vii

28

28

28

8

7

2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 28 56 24 31,5

B1. Model 1 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 1,9 copii la o femeieB1. Model 1 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 1,9 copii la o femeie


20

20

40

15

5

2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 20 80 45 22,5

B2. Model 2 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 2 copii la o femeieB2. Model 2 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 2 copii la o femeie


20 15 35 20 10

2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 15 70 60 45

* la 4 copii ºi peste s-au luat în calcul 4,5 copii. (anul 2002): INS, 2003b.Sursa Sursa

28 de femei nu aveau copii nãscuþi vii ºi 72 de femei aveau copii nãscuþi vii.

Numãr total de copii la 100 femei - 140 =1,4 copii la o femeie ºi 1,9 la o femeie din cele (72) cu copii*.

1,4 copii la o femeie ºi 1,9 la o femeie din cele (72) cu copii*.

20 de femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei vor avea copii nãscuþi vii. Numãr total de copii la 100 femei- 168 = 1,7 copii la o femeie ºi 2,1 la o femeie din cele (80) cu copii*.


20 femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei vor avea copii nãscuþi vii. Numãr total de copii la 100 femei- 190 = 1,9 copii la o femeie ºi 2,4 la o femeie din cele (80) cu copii*.



O redresare a fertilitãþii ar trebui sã aibã drept urmare diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur copil ºi ascensiunea ponderii femeilor cu doi ºi trei copii. În secþiunile B1 ºi B2 ale tabelului sunt prezentate douã modele de schimbare a distribuþiei femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi ºi a rezultatului acestor schimbãri asupra numãrului de copii la 100 de femei/ la o femeie. În primul model, miºcarea principalã ar fi creºterea numãrului ºi proporþiei femeilor cu doi copii ºi, la o scarã net inferioarã, a femeilor cu trei copii. Ar rezulta o medie de 1,7 copii la o femeie (ºi 2,1 la o femeie având copii). Modelul al doilea ar fi propriu unei creºteri mai importante a numãrului mediu de copii la o femeie - 1,9 copii ºi ar presupune o conservare a privilegierii femeilor cu doi copii dar nu în aceeaºi mãsurã ca ºi în modelul 1 iar majorarea proporþiei femeilor cu trei copii ar fi mai importantã. Câteva precizãri asupra ponderii femeilor fãrã copii. Întotdeauna vor exista femei/cupluri care nu doresc copii ori care nu pot avea copii. Acest lucru trebuie avut în vedere din perspectiva unei politici de redresare a fertilitãþii. Proporþia de 20% la care ne-am oprit ar cumula femeile (cuplurile) care nu pot avea copil din motive de infertilitate ºi femeile (cuplurile) care nu doresc sã aibã copii. Pentru prima componentã, am þinut cont de rezultatele unor studii naþionale ºi internaþionale asupra prevalenþei infertilitãþii femeilor / cuplurilor. Cercetarea Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999 indicã o proporþie de 11% a femeilor infecunde, subfecunde, din cauze variate, inclusiv infertilitate a partenerilor (ªerbãnescu, Morris, Marin (2001); pentru SUA, National Survey of Familiy Growth - 2002 indicã un procentaj de 12% al femeilor de 15-44 ani având ”impaired fecundity” (imposibilitatea femeii sau a partenerului de a avea copii (U.S. Department of Health and Human Services, CDC, NCHS, 2005) (www. cdc.gov/nchs); pentru Regatul Unit se estimeazã cã 10-15% dintre cupluri sunt infertile (http://infertility-guided.com-topics-infertility-uk.html). Nu ºtim dacã a doua componentã este subestimatã. Evident, cele douã modele sunt simple exerciþii de reflecþie, dar au valoarea lor. Este cert cã o redresare de substanþã a natalitãþii va modifica considerabil actuala distribuþie a femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi. Nu ºtim în ce sens, dar este puþin probabil ca o alocaþie consistentã dar nediferenþiatã în funcþie de rangul copilului sã ducã la schimbãrile dorite (cum ar fi cele din modelele exerciþiului nostru). Este ºi motivul pentru care o monitorizare scrupuloasã a evoluþiilor viitoare este indispensabilã. Doar cu titlu de ilustrare, am putea imagina ºi o diferenþiere a cuantumului alocaþiei (aºa cum se procedeazã în alte þãri care se aflã în situaþie similarã cu cea a României ºi care au adoptat mãsuri de redresare a natalitãþii). Ce dezavantaje ºi obiecþii ar putea ridica, de pildã, o schemã de tipul celei din figura alãturatã.

Potrivit acestei scheme, societatea ar stimula în mod preferenþial familiile cu doi ºi trei copii. Familiile cu mai mult de trei copii ar fi ºi ele stimulate dar nu în aceeaºi mãsurã. Ceea ce s-ar urmãri ar fi binele general.

O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii

1,51,5

2,52,5

22

11

00

0,50,5

11

1,51,5

22

2,52,5

33

Primulcopil

Primulcopil

Al 2-leacopil

Al 2-leacopil

Al 3-leacopil

Al 3-leacopil

Al 4-leacopil ºi peste

Al 4-leacopil ºi peste

- cua

ntum

al a

loca

þiei -

- cua

ntum

al a

loca

þiei -

mai semnif icativã atunci când componenta pur cel de persoanã activã economic (în mãsurã din ce

financiarã (în forme în ce m ai mar e în

variate) este combi- ramuri neagricole).

natã cu servicii ºi Impresia pe care o

prestaþii adresate co- lasã felu l în care s -a

pilului ºi familiei cu intro dus noua alo-

copii, menite a di- caþie de stat pentru

minua pierderea eco- copii este cea de de-

nomicã pe care o cizie pripitã, fãrã

suportã femeia activã fundamentare ºtiinþi-

eco nom ic º i cu plu l ficã, urmãrind efecte

prin aducerea pe imediate, fãrã evalu-

lume a copilului ºi area potenþialelor

creºterea acestuia. implicaþii, inclusiv

Central în aceastã adverse, nefiltratã

politicã de stimulare prin pri sma nevoii

a natalitãþii trebuie stimulãrii unei nata-

sã f ie a sig ura rea litãþi structural echi-

compatibilitãþii dintre statutul femeii de mamã ºi lib rat e. ( Ne p ute m în tre ba º i da cã e ste o pu rã

Figura 31

Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune

demograficã ºi un secol de posibilã implozie demograficã

1199

0000

1199

1100

1199

2200

1199

3300

1199

4400

1199

5500

1199

6600

1199

7700

1199

8800

1199

9900

2200

0000

2200

1100

2200

2200

2200

3300

2200

4400

2200

5500

2200

6600

2200

7700

2200

8800

2200

9900

2211

0000

Sc.3 - PesimistSc.3 - Pesimist

55

77

99

1111

1313

1515

1717

1919

2121

2323

2525

- în

mili

oane

--

în m

ilioa

ne -

55

77

99

1111

1313

1515

1717

1919

2121

2323

2525

Sc.3 - Ideal Sc.3 - Ideal

Sc.2 - OptimistSc.2 - Optimist?

coincidenþã faptul cã efectele stimulative vor viitor sigur ºi prosper pentru români: cãile

apãrea semnificativ în anul 2008, an electoral). construcþiei", în contextul condiþionãrii interne ºi

Acumulãrile din cei 17 ani de declin demo- externe a înfãptuirii obiectivelor strategiei de

grafic ºi deteriorare a structurii pe vârste, actualele securitate naþionalã ºi al cãilor de promovare a

caracteristici ale situaþiei demografice ºi imensul valorilor ºi intereselor, unde se menþioneazã nevoia

potenþial distructiv al dinamicii interne a demogra- adoptãrii de "…mãsuri efective pentru stoparea

ficului, în absenþa unei redresãri rapide ºi de sub- declinului demografic al României". Cu certitudine,

stanþã a natalitãþii, pot constitui semnale de alarmã evoluþiile demografice de dupã 1989, actuala situaþie

pentru securitatea naþionalã ºi în Strategia de Secu- demograficã ºi dezvoltãrile negative viitoare bine

ritate Naþionalã a României (www.presidency.ro) consolidate în acumulãrile de pânã acum, constituie

starea demograficã a þãrii apare într-o dublã refe- o vulnerabilitate din perspectiva securitãþii naþionale.

rinþã: ca pericol ºi ca situaþie care impune soluþii. În Spectrul depopulãrii masive a þãrii (Caseta 9) prin

cea dintâi referinþã, din capitolul I, "…tendinþele scãdere naturalã ºi migraþie nu trebuie subestimat

negative persistente în plan demografic ºi migraþia (figura 31 poate fi un avertisment). În ceea ce

masivã…" sunt incluse în categoria vulnerabilitãþilor priveºte dezideratul stopãrii declinului demografic,

prin mãsuri efective, el nu va putea fi realizat fãrã ºi disfuncþionalitãþilor care pot amplifica riscurile ºi

ameninþãrile la adresa securitãþii naþionale. Cea de-a elaborarea ºi aplicarea unei politici familiale auten-

doua referinþã este inclusã în capitolul II - "Un tice. România are nevoie de o politicã familialã

elaboratã cu multã grijã ºi responsabilitate, clarã,

stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmã-

reascã efecte imediate (necontrolabile în anumite

dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã întruneascã

consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei

publice ºi al specialiºtilor. Alocaþia pentru copii,

diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia

cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare

financiarã, ar trebui sã constituie componente ale

unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii

familiale, refacerea statutului ºi prestigiului familiei

cu copii, revigorarea cercetãrii demografice, crearea

unei structuri instituþionale de înalta prestanþã care

sã gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã

problemele celei mai importante bogãþii a þãrii.

7 ianuarie 2007

Caseta 9

Depopularea României

O competentã analizã a dinamicii populaþiei în 33 de þãri europene la nivel regional (1495 de unitãþi teritoriale), prin luarea în considerare a miºcãrii naturale ºi migratorii ºi acoperind perioada 1990-2005, plaseazã România în grupa celor 9 þãri cu gradul cel mai ridicat al procesului de depopulare. Din cele 42 de unitãþi teritoriale incluse în analizã (41 de judeþe + Municipiul Bucureºti), 37 cunosc o depopulare. Procesul de depopulare este apreciat a fi, în viziunea autorilor studiului la care ne referim, mai complex decât o unidimensionalã scãdere a numãrului populaþiei. Este vorba de o contractare situatã la mai multe niveluri, cu feed-back-uri, în care schimbãrile demografice structurale sunt ºi ele multidimensionale. În spatele demograficului se aflã procese socio-economice determinante ale diverselor niveluri (Bucher, Hansjoerg ºi Ralf Mai. 2005. Depopulation and its consequences for the regions of Europe. Council of Europe, DG3-CAHP10 (2005) 7). Autorul aduce mulþumiri Deliei Tudor, asistent de cercetare,

pentru contribuþia adusã la pregãtirea datelor.


REFERINÞE

53

Arriaga, Eduardo E. 2003 (Revised). Population Analysis with Microcomputers. Volume II (extract B).

Software and Documentation Rural-Urban Projection (RUP) Program. U.S. Census Bureau

(www.census.gov/ipc/rup).

Attal-Toubert Ketty, Alice Derosier, 2005. Enquete sur l'emploi 2004. Le chômage augmente

légerement. Insee Premiere nr. 1009, 2005, Insee, Paris.

Bongaarts, John. 2002. “The end of the fertility transition in the developed world”. Population and

Development Review, Vol. 28, No. 3, Population Council, New York.

Bonifazi, Corrado, Cinzia Conti ºi Marija Mamolo. 2006. Balkan International Migration in the 1990s.

Balkan Demographic Papers, vol. 8, University of Thessaly, Volos.

Chesnais, Jean-Claude. 2000. “The future of French fertility: back to the past, or a new implosion”.

In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special Issues, Nos.

40/41-1999, United Nations, New York.

Coale, Ansley ºi Guang Guo. 1991. “The use of new model life tables at very low mortality in

population projections”. In: Population Bulletin of the United Nations, No. 30, 1991, United

Nations, New York.

Coleman, David. 2006a. Europes's Demographic Future: Determinants, Dimensions, and Challenges.

In: The Political Economy of Global Population Change, 1950-2050 (ed. Paul Demeny, Geoffrey

McNicoll). Supliment la vol. 32, 2006, Population and Developmenr Review, Population Council,

New York.

Coleman, David. 2006b. Immigration and Ethnic Change in Low-Fertility Countries: A Third

demographic Transition. Population and Development Review, vol. 32,nr.3, Population Council,

New York.

Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1990. Anuarul statistic al României 1990.

Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1994. Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din 7 ianuarie 1992,

vol. I - Populaþie Structura demograficã; vol. II - Populaþie Structura social-economicã, vol. III -

Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.

Council of Europe. 2006. Recent demographic developments in Europe 2005. Council of Europe

Publishing, Strasbourg.

Dorbritz, Jürgen ºi Charlotte Höhn. 2000. “The future of the family and future fertility trends in

Germany”. In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special

Issues, Nos. 40/41-1999, United Nations, New York.

de Jong, Andries. 1999. Population and Labour Force Scenarios for the European Union: Acceleration,

Continuity or Reversal. Comunicare la al 24-lea Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24

august 2001, Salvador, Brazilia. Statistics Netherlands, Department of Population, Voorburg

(www.cbs.nl/en).

Economic Commission for Europe (United Nations). 1999. Economic Survey of Europe 1999 - No. 1.

United Nations, New York and Geneva.





Ernst & Young ITEM Club. 2006. Chancellor receives a golden handshake from immigrants and the

over 50s. www.ey.com/GLOBAL/content.nsf/UK/Media.

Eurostat. 2006a. Unemployment rate - total 2005 (tabel), www. epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.

Eurostat. 2006b. Age moyen de sortie du marché du travail (tabel), www.epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.

` `

ôe

Frejka, Tomas ºi Gérard Calot. 2001. “Cohort Reproductive Patterns in Low-Fertility Countries”.

Population and Development Review, Vol. 27, No. 1, Population Council, New York.

Gheþãu, Vasile. 2001. “Populaþia României la sfârºit de secol ºi mileniu. Ce perspective?”. Partea I ºi

Partea a II-a. Populaþie & Societate, nr. 1 ºi nr. 2-3, 2001.

Gheþãu, Vasile, Maria Simion, Ionica Berevoescu. “ªocul milionului. Rezultatele preliminare ale

Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002”. Populaþie & Societate, nr. 4, 2002.

Gheþãu, Vasile. 2005. Migrations et incidence sur la répartition de la population en Roumanie au niveau

national et régional. The Romanian Journal of European Studies, nr.4, 2005, Editura Universitãþii de

Vest, Timiºoara.

Iliescu, Vlad. 2006. Sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine. România vãzutã

de sus, nr. 2, 2006.

Institut de Statistique de l'UNESCO. 2006. Recueil de données mondiales sur l'éducation 2006.

Statistiques comparées sur l'éducation dans le monde. Montréal, 2006.

Institutul Naþional de Statisticã. 2001. Anuarul demografic al României, 2001.

Institutul Naþional de Statisticã. 2003a. Nãscuþi vii în anul 2002.

Institutul Naþional de Statisticã. 2003b. Recensãmântul Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002,

vol. I - Populaþie - Structura demograficã; vol. II - Populaþie - Structura social-economicã; vol. III -

Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.

Institutul Naþional de Statisticã, 2005a. Anuarul statistic al României 2004, serii de timp 1990-2003.

Institutul Naþional de Statisticã, 2005b. Populaþia României la 1 iulie 2005.

Institutul Naþional de Statisticã, 2005c. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2004.

Institutul Naþional de Statisticã. 2006a. Anuarul demografic al României, ediþia 2006.

Institutul Naþional de Statisticã. 2006b. Anuarul statistic al României 2005.

Institutul Naþional de Statisticã. 2006c. Natalitatea în anul 2005.

Institutul Naþional de Statisticã. 2006d. Mortalitatea în anul 2005.

Institutul Naþional de Statisticã. 2006e. Tabele de mortalitate pentru perioada 2003-2005.

Institutul Naþional de Statisticã. 2006f. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2005.

International Labor Office. 2005. Yearbook of Labour Statistics 2005, Geneva.

Manton, G. Kenneth, XiLiang Gu ºi Vicki L. Lamb. 2006. Long-term trends in life expectancy and

active life expectancy in the United States. Population and Development Review, Vol. 32, No.1,

2006, Population Council, New York.

Kirk, Dudley. 1996. “The Demographic Transition”. Population Studies, Vol. 50, No. 3, Londra.

Kotowska, Irena. 2003. "Older workers in the labour market and retirement policies". In: Rossella

Palomba ºi Irena E. Kotowska. "The economically active population in Europe". Population Studies

nr. 40, Strasbourg, Council of Europe Publishing.

Lanzieri Giampaolo. 2006a. Long-term population projections at national level. Statistics in focus,

Population and Social Conditions, nr. 3/2006, Population, Eurostat, Luxemburg.

Lanzieri, Giampaolo. 2006b. Population in Europe 2005: first results. Statistics in focus, Population and

Social Conditions, nr.16 / 2006, Population, Eurostat, Luxemburg.

Mc Donald, Peter ºi Rebecca Kippen. 2001. “Labor Supply Prospects in 16 Developed Countries,

2000-2050”. Population and Development Review, Vol. 27. No. 1, 2001, Population Council, New

York.

Meslé, France ºi Jacques Vallin. 2002. “Mortality in Europe: the Divergence Between East and West”.

Population - English Edition, Vol. 57, No. 1, 2002, Paris.

Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, USAID, UNICEF. 2005. Studiul Sãnãtãþii

Reproducerii - România 2004. Baza de date SSR-Ro 2004, www.roda.ro.


Misiunea Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie în România. 2003. Riscurile migraþiei ilegale în

statele Uniunii Europene. Percepþii ºi tendinþe.

Monnier, Alain ºi Sophie Pennec. 2001. La mort est au centre de la vieilliesse. Comunicare la al 24-lea

Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24 august 2001, Salvador, Brazilia.

Organisation mondiale de la santé. 2004. Rapport sur la santé dans le monde. Changer le cours de

l'histoire. Geneva.

PUSH Journal (The). Periodic Updates of Sexual and Reproductive Health Issues Around the World.

Communications Consortium Media Center ºi UNFPA, Washington (www. pushjournal.org).

Diverse numere.

Sandu, Dumitru. 2006. Explorarea Europei prin migraþii pentru muncã: 1990-2006. In: Locuirea

temporarã în strãinãtate. Migraþia economicã a Românilor: 1990-2006. Fundaþia pentru o Societate

Deschisã, 2006, Bucureºti (ºi date cu amabilitate comunicate autorului de S.D).

Schoenmaeckers, Ronald. 2004. Active ageing in Europe - vol. 2, Demographic characteristics of the

oldest old. Council of Europe Publishing, Strasbourg.

Schoenmaekers, Ronald ºi Irena Kotowska. 2005. Population ageing and its challenges to social policy.

Population Studies nr. 50, Council of Europe Publishing, Strasbourg.

ªerbãnescu, Florina, Leo Morris, Mona Marin. 2001. Final Report. Reproductive Health Survey

Romania 1999.

United Nations. 1971. Manual V, Methods of projecting the economically active population. United

Nations, New York.

United Nations. 1990. Projection Methods for Integrating Population Variables into Development

Planning. Volume I - Methods for Comprehensive Planning, Module Two, Methods for preparing school

enrolment, labor force and employment projections. United Nations, New York.

United Nations Economic Commission for Europe. Fertility and Family Surveys in Countries of the ECE

Region. New York ºi Geneva. Rapoarte de þarã (Standard Country Report) pentru Belgia (1999), Elveþia

(1999), Franþa (1998), Letonia (1998), Olanda (1997), Polonia (1997), Spania (1999), Suedia (1997).

United Nations Population Division. 2003. Long-Range Population Projections. United Nations, New York.

United Nations Population Division. 2004. World Population to 2300. United Nations, New York.

United Nations Population Division. 2005. World Population Prospects. The 2004 Revision. United

Nations, New York.

Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2001. “Trends in mortality in Europe since 1950: age-, sex- and cause-

specific mortality”. In: Trends in mortality and differential mortality. Population Studies, No. 36,

Council of Europe Publishing, Strasbourg.

Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2004. Convergences and divergences in mortality. A new approach to

health transition. Demographic Research, Special collection 2, Article 2. Max Planck Institute for

Demographic Research, Rostock (www. demographic-research.org).

van de Kaa, Dirk, J. 1987. “Europe's second demographic transition”. Population Bulletin, Vol. 42,

No.1, Population Reference Bureau, Washington.

World Health Organization Regional Office for Europe. 2006. European health for all database (HFA-

DB), http:// data.who.int-table A.

Wroblewska, Viktoria. 2006. Changing mortality patterns in central European countries: Poland's

experience. Comunicare la seminarul international “Mortality in Countries of the Former USSR.

Fifteen Years After Break-up: Change or Continuity?”, Kiev, 12-14 octombrie 2006

(www. iusssp.org).

Zakharov, V., Sergei. 2000. “Fertility trends in Russia and the European newly independent states:

crisis or turning point?” In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United

Nations, Special Issues, Nos. 40/41-1999. United Nations, New York.

55Referinþe

ANEXA 1

Proiectarea populaþiei active economic, 2005-2050

Datele prezentate în tabelele 5 ºi 6 vor putea fi mai bine înþelese ºi interpretate dacã cititorul va avea rãgazul ºi

interesul de a examina cele câteva aspecte de ordin tehnic ale proiectãrii populaþiei active economic, prezentate în

aceastã anexã. Definiþia acestei populaþii în þara noastrã este racordatã la recomandãrile ºi standardele internaþionale

ale Eurostat-ului ºi Biroului Internaþional al Muncii, cuprinzând populaþia activã ocupatã ºi cea neocupatã (ºomerii).

Proiectarea populaþiei active economic este o proiectare clasatã în categoria proiectãrilor derivate. Metoda pe care am

folosit-o este cea a ratelor de activitate, care combinã proiectarea principalã, a populaþiei pe vârste ºi sexe, cu

proiectarea ratelor de activitate pe vârste ºi sexe (pentru detalii asupra metodei: United Nations, 1971; United Nations,

1990). Am preferat sã menþinem constante ratele de activitate pe vârste ºi sexe, cele rezultate din ancheta asupra forþei

de muncã din anul 2004 a Institutului Naþional de Statisticã (INS, 2005c; International Labor Office, 2005). O proiectare a

ratelor de activitate pe vârste prin abordare tendenþialã ori normativã ni se pare a fi, astãzi, o întreprindere lipsitã de

fundament ºtiinþific, având în vedere rapidele schimbãri care au loc pe piaþa muncii în România, numeroasele

necunoscute determinate de o imensã migraþie temporarã pentru muncã dar a cãrei amploare ºi structurã nu pot fi

cuantificate; în plus, nu avem nici un reper relevant pentru evaluarea schimbãrilor pe care le va cunoaºte migraþia forþei

de muncã în contextul intrãrii României în UE ºi al liberei

circulaþii a forþei de muncã; suntem într-o arie necunoscutã,

atât în cazul þãrilor care au acceptat deja forþa de muncã din

România, cât ºi în cazul þãrilor care au adoptat mãsuri

restrictive pentru anii 2007-2008 dar care pot fi oricând

modificate, relaxate, dacã “pericolul” românesc ºi cel

bulgãresc se vor dovedi a fi exagerate.

Ratele de activitate pe vârste sunt cele din figura 1. Am

adãugat în grafic ratele de activitate dintr-o þarã dezvoltatã,

Franþa, pentru a sesiza particularitãþile participãrii la

activitatea economicã pe sexe ºi vârste în România,

comparativ cu o þarã dezvoltatã, particularitãþi nu lipsite de

interes ºi semnificaþie. Iatã aceste particularitãþi: (i). la

vârstele adulte, unde ratele au valorile cele mai ridicate în

orice populaþie, curbele din România se situeazã sensibil sub

cele din Franþa; admiþând cã ancheta asupra forþei de muncã

din România este, calitativ, la nivelul standardelor UE, participarea mai redusã a populaþiei adulte la activitatea economicã

se poate explica prin dificultãþi ºi imprecizie de înregistrare produse de absenþa unui imens contingent de populaþie adultã,

aflatã la muncã în strãinãtate, prin posibile ambiguitãþi de înregistrare în cazul populaþiei rurale ºi, foarte probabil, printr-o

stare inferioarã a sãnãtãþii ºi un grad de invaliditate mai mare în þara noastrã (vom menþiona cã durata medie a vieþii în

sãnãtate bunã (healthy life expectancy), indicator care þine cont atât de mortalitate, cât ºi de starea de morbiditate a

populaþiei, era, în anul 2002, considerabil mai scãzutã în România decât în Franþa: 61 de ani la bãrbaþi ºi 65 de ani la

femei, faþã de 69 ºi, respectiv, 75 de ani (Organisation mondiale de la Santé, 2004)); (ii). ratele de activitate la populaþia de

15-19 ani sunt mai mari în România pentru cã durata medie a educaþiei formale (ca ºi vârsta de intrare în activitatea

economicã) este mai micã în România; vom susþine afirmaþia prin gradul de cuprindere în învãþãmântul superior (gross

enrolment ratio in tertiary level): 40% în România ºi 56% în Franþa (Institut de statistique de l'UNESCO, 2006); (iii). ratele

de activitate la persoanele de 60 de ani ºi peste sunt considerabil mai ridicate în România; ponderea enormã a populaþiei

ocupate în agriculturã în România - 32% (INS, 2006b), comparativ cu numai 4% în Franþa, poate explica diferenþa, ca ºi

vârsta medie a ieºirii din activitatea economicã - 63 de ani în România ºi 59 de ani în Franþa (Eurostat, 2006b).

Schimbãrile pe care le-ar putea cunoaºte ratele de activitate la vârstele adulte ºi avansate în viitor sunt greu de

anticipat. Prea multe sunt necunoscutele, mai ales cele cu origini în dimensiunea actualã ºi viitoare a migraþiei forþei de

muncã in spaþiul european, precum ºi cele determinate de evoluþia economicã a þãrii în noul cadru al UE. Ceea ce pare a

fi sigur este diminuarea ratelor de activitate la vârstele active foarte tinere, prin prelungirea duratei educaþiei.

Figura 1

Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004

Rata

de

activ

itate

- în

% -

Rata

de

activ

itate

- în

% -

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100100

Bãrbaþi RoBãrbaþi Ro Bãrbaþi FrBãrbaþi Fr

Femei RoFemei Ro Femei FrFemei Fr

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

45-4

9

50-5

4

55-5

9

60-6

4

65-6

9

70-7

4

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

45-4

9

50-5

4

55-5

9

60-6

4

65-6

9

70-7

4

57

Dacã felul în care schimbarea participãrii la activitatea

economicã pe vârste va influenþa numãrul ºi structura popu-

laþiei active rãmâne o necunoscutã, avem suficiente elemente

pentru a cuantifica impactul pe care îl va avea evoluþia natali-

tãþii în ultimele decenii ºi, mai ales, reculul acesteia de dupã

1989. În plus, potenþialele schimbãri pe care le-ar cunoaºte

natalitatea în urmãtorii aproape 20 de ani nu vor afecta dimen-

siunea ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active, ci

numai ponderea acesteia în ansamblul populaþiei ºi raportul de

dependenþã economicã al tinerilor. În figura 2 pot fi sesizate ºi

modificãrile structurale ale populaþiei active în cele trei scenarii

prospective, la orizontul anilor 2030 ºi 2050.

d. 2030 - Sc. 2Efectiv = 9,1 mil.

Vârsta medie = 43,2 ani

d. 2030 - Sc. 2Efectiv = 9,1 mil.


00 500000500000 10000001000000 15000001500000

15-1915-19

20-2420-24

25-2925-29

30-3430-34

35-3935-39

40-4440-44

45-4945-49

50-5450-54

55-5955-59

60-6460-64

65+65+

f. 2030 - Sc. 3Efectiv = 9,1 mil.


f. 2030 - Sc. 3Efectiv = 9,1 mil.


00 500000500000 10000001000000 15000001500000

15-1915-19

20-2420-24

25-2925-29

30-3430-34

35-3935-39

40-4440-44

45-4945-49

50-5450-54

55-5955-59

60-6460-64

65+65+

Figura 2

Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã

pentru anii 2030 ºi 2050

00 500000500000 10000001000000 15000001500000

15-1915-19

20-2420-24

25-2925-29

30-3430-34

35-3935-39

40-4440-44

45-4945-49

50-5450-54

55-5955-59

60-6460-64

65+65+a. 2005

Efectiv = 10 mil.Vârsta medie = 40 ani

a. 2005Efectiv = 10 mil.

Vârsta medie = 40 ani

b. 2030 - Sc. 1Efectiv = 8,9 mil.


b. 2030 - Sc. 1Efectiv = 8,9 mil.


00 500000500000 10000001000000 15000001500000

15-1915-19

20-2420-24

25-2925-29

30-3430-34

35-3935-39

40-4440-44

45-4945-49

50-5450-54

55-5955-59

60-6460-64

65+65+

e. 2050 - Sc. 2Efectiv = 7,9 mil.


e. 2050 - Sc. 2Efectiv = 7,9 mil.


00 500000500000 10000001000000 15000001500000

15-1915-19

20-2420-24

25-2925-29

30-3430-34

35-3935-39

40-4440-44

45-4945-49

50-5450-54

55-5955-59

60-6460-64

65+65+

g. 2050 - Sc. 3Efectiv = 8,3 mil.


g. 2050 - Sc. 3Efectiv = 8,3 mil.


00 500000500000 10000001000000 15000001500000

15-1915-19

20-2420-24

25-2925-29

30-3430-34

35-3935-39

40-4440-44

45-4945-49

50-5450-54

55-5955-59

60-6460-64

65+65+

c. 2050 - Sc. 1Efectiv = 6,8 mil.


c. 2050 - Sc. 1Efectiv = 6,8 mil.


00 500000500000 10000001000000 15000001500000

15-1915-19

20-2420-24

25-2925-29

30-3430-34

35-3935-39

40-4440-44

45-4945-49

50-5450-54

55-5955-59

60-6460-64

65+65+


ANEXA 2

Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi

progresul continuu de dupã anul 1996

Creºterea duratei medii a vieþii a fost, dintotdeauna, rezultatul creºterii nivelului de trai (însemnând o alimentaþie

mai bunã, o îmbrãcãminte mai adecvatã, condiþii de locuit mai bune, posibilitãþi ºi mijloace noi de petrecere a timpului

º.a.), al disponibilitãþii ºi accesului la o asistenþã medicalã din ce în

ce mai variatã ºi mai eficientã, progreselor spectaculoase ale

medicinii ºi sãnãtãþii publice, creºterii nivelului de instruire a

populaþiei. Acþiunea pozitivã a acestor factori poate fi simultanã,

chiar dacã de intensitate diferitã, sau decalatã în timp. Atunci când

mortalitatea pe vârste începe sã creascã ºi durata medie a vieþii îºi

întrerupe trendul ascendent ºi începe sã scadã, înseamnã cã

intervin dereglãri majore în factorii amintiþi (unul sau mai mulþi

dintre ei). Care dintre factorii menþionaþi au suferit modificãri în

anii 1992-1996, când durata medie a vieþii a fost în recul? Se pare

cã toþi aceºti factori, cu excepþia nivelului de instruire. Nivelul de

instruire a populaþiei la un moment dat este rezultatul unor

acumulãri de lungã duratã ºi nu poate fi influenþat semnificativ pe

întinderea a numai câtorva ani. Au existat dupã 1989 tendinþe

temporare de abandon ºcolar în ciclul primar dar care nu au

influenþat nivelul general de instruire a populaþiei. Pe de altã

parte, veritabila explozie a învãþãmântului universitar public ºi

privat a ameliorat nivelul de instruire.

Iatã însã cã dupã anul 1996, în mod aparent surprinzãtor,

mortalitatea pe vârste se înscrie pe o curbã descendentã fermã ºi

durata medie a vieþii este în progres continuu (figurile 1-3). Valorile

din anul 2005 - 68,8 ani la bãrbaþi ºi 75,8 ani la femei, înseamnã -

comparativ cu anul 1996, un câºtig de 3,7 ani la bãrbaþi ºi 3 ani la

femei. Faþã de anul 1989, progresele sunt de 2 ani ºi, respectiv, 3

ani. La nivelul cauzelor de deces, ratele din 2005 sunt inferioare

celor din 1996 la aproape toate grupele mari de cauze de deces

(figura 4). Doar la mortalitatea provocatã de tumori ºi boli

endocrine, de nutriþie ºi metabolism valorile sunt mai mari în 2005.

Am putea pune aceeaºi întrebare: ce a intervenit în factorii

determinanþi pentru a stopa trendul descendent ºi a instala un

progres important dupã 1996? Mai întâi, ni se pare corect sã

vedem în evoluþia pozitivã de dupã 1996 o recuperare a unei

deteriorãri masive din prima jumãtate a anilor 1990. Mortalitatea

este un fenomen demografic mult mai rigid ºi stabil în evoluþii

decât celelalte fenomene demografice ºi miºcarea de recuperare

(de compensare) dupã un exces de mortalitate etalat pe câþiva ani

este în logica-i proprie. Aici se aflã originea creºterii speranþei de

viaþã dupã 1996, cel puþin pentru urmãtorii doi ani ºi nu poate fi

vorba de efecte pozitive ale unui context economic ºi social în

ameliorare consistentã. Continuarea trendului pozitiv dupã 1997-

1998 nu mai poate fi însã pusã pe seama recuperãrii ºi explicaþia

trebuie cãutatã în altã parte. Gradul general de dezvoltare

economicã ºi socialã a României este încã departe de cel mediu al

Figura 1Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005

6060

6565

7070

7575

8080

1199

7700

1199

7755

1199

8800

1199

8855

1199

9900

1199

9955

2200

0000

2200

0055


Sper

anþa

de

viaþ

ã - a

niSp

eran

þa d

e vi

aþã

- ani

Figura 2Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989

00

11--44

55--99

1100--11

44

1155--11

99

2200--22

44

2255--22

99

3300--33

44

3355--33

99

4400--44

44

4455--44

99

5500--55

44

5555--55

99

6600--66

44

6655--66

99

7700--77

44

7755--77

99

8800--88

44

8855++


00

2020

4040

6060

8080

100100

120120

- rap

ort -

în %

-- r

apor

t - în

% -

Figura 3Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996

00

2020

4040

6060

8080

100100

120120

00

11--44

55--99

1100--11

44

1155--11

99

2200--22

44

2255--22

99

3300--33

44

3355--33

99

4400--44

44

4455--44

99

5500--55

44

5555--55

99

6600--66

44

6655--66

99

7700--77

44

7755--77

99

8800--88

44

8855++


- rap

ort -

în %

-- r

apor

t - în

% -

59Anexe

UE ºi valoarea duratei medii a vieþii reflectã fidel aceastã

poziþie (a se vedea figurile 7 ºi 8 din Anexa 6). În pofida

decalajului considerabil faþã de þãrile dezvoltate, evoluþiile

pozitive ale mortalitãþii pe vârste dupã 1996 sunt bine

instalate ºi aproape toþi indicatorii calitativi din ultimii ani

marcheazã progrese nu numai faþã de anul 1996 ci ºi faþã de

anul 1989. Aceste evoluþii pozitive nu pot fi explicate decât

prin progrese de ordin economic, social ºi cultural. Credem cã,

la modul general, societatea româneascã a cunoscut evoluþii

economice, sociale ºi culturale pozitive, dupã anul 2000 mai

ales, cu efecte preponderent benefice asupra sãnãtãþii ºi

duratei medii a vieþii. Vom aduce, foarte succint, argumente. La o judecatã sumarã, alimentaþia populaþiei nu pare sã fi

cunoscut schimbãri importante ºi care sã fi favorizat reculul mortalitãþii pe vârste. Datele statistice ne contrazic. O

comparaþie 2004/1994 a consumului mediu anual la principalele produse alimentare pe locuitor, ca ºi a consumului

alimentar mediu zilnic exprimat în calorii ºi factori nutritivi, pe locuitor, aratã creºteri consistente (figura 5). Chiar dacã

valorile absolute ale consumului mediu sunt net inferioare celor din þãrile dezvoltate, schimbãrile nu pot fi neglijate.

Condiþiile de locuit. Nu este un secret cã atât din punct de vedere al numãrului de camere ºi suprafeþelor

locuinþelor, cât ºi din punct de vedere al calitãþii, confortului ºi dotãrilor, situaþia din România este încã departe de

standardele þãrilor dezvoltate. Dar nu se poate afirma cu temei cã am asistat dupã 1989 la o deteriorare a condiþiilor de

alimentaþia populaþiei

Condiþiile de locuit.

Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului 2005

IndicatorIndicator 19921992 20022002 1.1.20051.1.2005 Creºtere 2005/1992 - în %Creºtere 2005/1992 - în %

Numãr locuinþe - în miiNumãr camere de locuit - în miiSuprafaþa camerelor de locuit - mii m.p.Numãr camere pe o locuinþãSuprafaþa medie pe o camerã - m.p.Suprafaþa medie a locuinþei - m.p.Numãrul persoanelor pe o camerã de locuit

765918847258518

2,513,733,81,3

810720718303136

2,614,637,40,7

817621054309938

2,614,737,9…

6,811,719,94,67,312,3…

Sursa: CNS,1994; INS, 2003b; 2006a.Sursa:

Figura 4Raportul dintre ratele de mortalitate pe

principalele grupe de cauze de deces 2005 / 1996 Bãrbaþi Bãrbaþi

11 1.1.1.1.

22 33 3.1.3.1.

44

55 66 6.1.6.1.6.2.6.2.

77

88

99

1111

1212

1313

1414

00

2020

4040

6060

8080

100100

120120

140140

11

11..

11.. 22 33

33..

11.. 44 55 66

66..

11..

66..

22.. 77 88 99

1100

1111

1122

1133

1144

FemeiFemei

44

11

1.1.1.1.

22 33 3.1.3.1.

55

66 6.1.6.1. 6.2.6.2.

77

8899

1010

11111212

13131414

00

2020

4040

6060

8080

100100

120120

140140

11

11..11

.. 22 33

33..11

.. 44 55 66

66..11

..

66..22

.. 77 88 99

1100

1111

1122

1133

1144

1. Boli infecþioase ºi parazitare; 1.1. - tuberculozã; 2. Tumori1. Boli infecþioase ºi parazitare; 1.1. - tuberculozã; 2. Tumori

3. Boli endocrine, de nutriþie ºi metab.; 3.1. - diabet3. Boli endocrine, de nutriþie ºi metab.; 3.1. - diabet

4. Tulburãri mentale ºi de comportament4. Tulburãri mentale ºi de comportament

5. Boli ale sistemului nervos; 6. Boli ale aparatului circulator5. Boli ale sistemului nervos; 6. Boli ale aparatului circulator

6.1. - boala ischemicã a inimii; 6.2. - boli cerebro-vasculare6.1. - boala ischemicã a inimii; 6.2. - boli cerebro-vasculare

7. Boli ale aparatului respirator; 8. Boli ale aparatului digestiv7. Boli ale aparatului respirator; 8. Boli ale aparatului digestiv

9. Boli ale aparatului genito-urinar; 10. Sarcinã, naºtere ºi lãuzie9. Boli ale aparatului genito-urinar; 10. Sarcinã, naºtere ºi lãuzie

11. Unele afecþiuni cu origine în perioada perinatalã11. Unele afecþiuni cu origine în perioada perinatalã

12. Malformaþii congenitale, deformaþii ºi anomalii cromozomiale12. Malformaþii congenitale, deformaþii ºi anomalii cromozomiale

13. Leziuni traumatice, otrãviri ºi alte consecinþe ale cauzelor externe13. Leziuni traumatice, otrãviri ºi alte consecinþe ale cauzelor externe

14. Alte cauze14. Alte cauze

- rap

ort -

în %

-- r

apor

t - în

% -

- rap

ort -

în %

-- r

apor

t - în

% -

Figura 5Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 - în %

147138

162146

133149150

13286

116127

113

118136

104

122

120126

113

00 5050 100100 150150 200200

Principalele produse alimentareconsum mediu anual

Principalele produse alimentareconsum mediu anual

Cartofi - kg.Cartofi - kg.Legume ºi produse din legume - kg.Legume ºi produse din legume - kg.

Fructe ºi produse din fructe - kg.Fructe ºi produse din fructe - kg.

Grãsimi vegetale - kg.Grãsimi vegetale - kg.

Lapte ºi produse din lapte - litriLapte ºi produse din lapte - litriOuã - buc.Ouã - buc.

Peºte ºi produe din peºte - kg.Peºte ºi produe din peºte - kg.

Carne ºi produse din carne - kg.Carne ºi produse din carne - kg.

Grãsimi animale - kg.Grãsimi animale - kg.

Consumul alimentar mediu zilnic,Consumul alimentar mediu zilnic,exprimat în calorii ºi factori nutritiviexprimat în calorii ºi factori nutritivi

Calorii - numãrCalorii - numãr

- de origine animalã- de origine animalã

- de origine vegetalã- de origine vegetalã

Proteine - gr.Proteine - gr.



Lipide - gr.Lipide - gr.



Glucide - gr.Glucide - gr.


locuit. Dimpotrivã, datele statistice relevã o ameliorare a

cestor condiþii.

Existã o crizã a locuinþelor în România? Datele din tabel

nu sunt argumente pentru o astfel de afirmaþie. O dinamicã

pozitivã poate fi constatatã la toþi indicatorii - numãr de locu-

inþe, numãr de camere, suprafaþa camerelor, suprafaþã medie.

În plus, alte douã elemente nu pot fi neglijate: existã o

veritabilã explozie a construcþiei de locuinþe atât la oraºe, cât

ºi în mediul rural, în ultimii ani; pe de altã parte, populaþia

României s-a diminuat cu 1,5 milioane dupã 1989. Ceea ce se

poate însã constata este dificultatea ori imposibilitatea unei

bune pãrþi a cuplurilor tinere de a-ºi cumpãra o locuinþã, prin

imensul decalaj dintre venituri ºi costul prohibitiv al locuinþelor.

Înzestrarea locuinþei cu bunuri de folosinþã îndelungatã

este în plinã expansiune, îndeosebi odatã cu veritabila

explozie a vânzãrilor pe credit. O comparaþie 2004/1990 este extrem de relevantã (figura 6), chiar dacã ºi în acest caz

suntem departe de valorile medii europene.

Nivelul cultural al populaþiei a fost dintotdeauna considerat unul din factorii majori ai stãrii de sãnãtate a individului

ºi, implicit, ai nivelul mortalitãþii într-o populaþie. Un nivel de educaþie mai ridicat (cãruia i se asociazã, în general, ºi un

venit mai ridicat) înseamnã acces la informaþie, atitudine preventivã, adresabilitate crescutã, tratament mai adecvat,

”consum mai eficient de sãnãtate”. Progresele care au avut loc dupã 1989 sunt spectaculoase dacã ne referim la

dinamica numãrului de studenþi. Numãrul acestora era de numai 165 de mii în anul universitar 1989/1990 (CNS, 1990), a

crescut la 255 de mii în 1994/1995 (2005a) ºi a ajuns la 650 de mii în anul universitar 2004/2005 (INS, 2006b), depãºind

700 de mii în anul universitar 2006/2007, dacã þinem cont de ritmul de creºtere din ultimii ani. Iar numãrul populaþiei cu

studii superioare a progresat de la 968 de mii la recensãmântul din 1992 la 1,4 milioane la recensãmântul din 2002 (CNS,

1994; INS, 2003b).

Asistenþa medicalã. Nu avem informaþii adecvate pentru a face aprecieri asupra schimbãrilor pe care le-a cunoscut

asistenþa medicalã ºi care ar fi putut influenþa starea de sãnãtate ºi mortalitatea populaþiei, îndeosebi dupã anul 2000.

Vom face însã douã observaþii. Sistemul public de sãnãtate suferã de subfinanþare, calitate mediocrã a serviciilor,

imobilism ºi incompetenþã managerialã. Pe de altã parte, nu poate fi trecutã cu vederea extinderea rapidã a unitãþilor

sanitare private, de toate tipurile (ca ºi a sistemelor alternative de asigurãri de sãnãtate), care oferã servicii de calitate ºi

nu duc lipsã de pacienþi (este vizibilã crearea unei clientele proprii).

Durata medie a vieþii va creºte în România ºi se va apropia de valorile din þãrile dezvoltate în mãsura în care

creºterea economicã va fi substanþialã ºi se va rãsfrânge direct asupra standardului de viaþã al populaþiei, asupra

calitãþii serviciilor medicale ºi în mãsura în care se va elabora ºi pune eficient în practicã, în mod prioritar, o strategie de

reducere a mortalitãþii prin bolile aparatului circulator. Nu trebuie sã uitãm faptul cã 62% din decesele anului 2005 s-au

produs prin boli ale aparatului circulator (INS, 2006d). Este o proporþie imensã. Dupã datele Organizaþiei Mondiale a

Sãnãtãþii, rata mortalitãþii prin bolile aparatului circulator a fost, în anul 2004, de 6,5 la mie în România ºi de numai 2,2

la mie în þãrile UE15 (World Health Organization, 2006). Aºa numita revoluþie a cardiovascularului, începutã în þãrile

dezvoltate în anii 1970 ºi concretizatã în reducere substanþialã a mortalitãþii prin maladiile aparatului circulator (ºi

progrese consistente în durata medie a vieþii) (Vallin ºi Meslé, 2001), încã nu s-a declanºat în România (este vorba, în

esenþã, de programe speciale de control al hipertensiunii, reducerea consumului de alcool si tabac, chirurgie cardiacã,

medicaþie nouã (de tip beta-blocant), organizarea serviciilor de urgenþã, tratarea hipercolesterolemiei). Ea s-a instalat

însã în prima parte a anilor 1990 în þãrile în tranziþie în care reformele au fost rapid ºi eficient aplicate, cu efecte

benefice asupra calitãþii vieþii (Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Polonia) (Wroblewska, 2006). Atunci când standardul de

viaþã ºi asistenþa medicalã vor cunoaºte progrese consistente, o astfel de schimbare este de aºteptat sã se producã ºi în

mortalitatea din România. Ea va fi ºi mai importantã dacã prin programe speciale populaþia va fi convinsã, într-o mãsurã

mai mare, ”…cã sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine” (Iliescu, 2006).

Înzestrarea locuinþei cu bunuri de folosinþã îndelungatã

Nivelul cultural al populaþiei

Asistenþa medicalã.

Figura 6

Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã

îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului)

219 218

160

186

143

201

225

00

100100

200200

300300

400400

500500

600600

700700

00

5050

100100

150150

200200

250250

19901990 20042004 Creºtere 1990-2004Creºtere 1990-2004

Apa

rate

radi

oA

para

tera

dio

Tele

vizo

are

Tele

vizo

are

Frig

ider

eFr

igid

ere

Maº

ini d

e gã

tit (g

aze)

Maº

ini d

e gã

tit (g

aze)

Maº

ini d

esp

ãlat

rufe

Maº

ini d

esp

ãlat

rufe

Asp

irato

are

praf

Asp

irato

are

praf

Aut

otur

ism

eA

utot

uris

me

- buc

ãþi l

a 10

00 lo

c. -

- buc

ãþi l

a 10

00 lo

c. -

- cre

ºter

e 19

90-2

004

- în

% -

- cre

ºter

e 19

90-2

004

- în

% -

61Anexe

CH

ESTI

ON

AR

DE

EVA

LUA

RE

A E

FEC

TELO

R O

RD

ON

AN

ÞEI D

E U

RG

ENÞÃ

A G

UV

ERN

ULU

I nr.

23 d

in 1

0 A

PR

ILIE

200

3

REF

ERIT

OA

RE

LA IN

DEM

NIZ

AÞI

A D

E C

REª

TER

E A

CO

PIL

ULU

I

D

ate

de id

entif

icar

e:

1. N

umel

e ºi

pre

num

ele

mam

ei: …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

2. D

omic

iliul

act

ual:

2.1.

Loc

alita

tea:

……

……

……

……

……

……

……

……

…..

2.2

. Jud

eþul

/ s

ecto

rul:

……

……

……

……

……

......

......

......

1. D

ata

naºt

erii

mam

ei

Ziua

:

Lun

a:

A

nul:

� s

e în

scriu

dat

ele

2. D

ata

naºt

erii

copi

lulu

i

Ziua

:

Lun

a:

A

nul:

� s

e în

scriu

dat

ele

3. L

una

ºi a

nul p

rimei

plã

þi a

inde

mni

zaþie

i

Luna

:

Anu

l:

� s

e în

scriu

dat

ele

� C

ãsãt

oritã

lega

l

� C

ãsãt

oritã

lega

l

� În

uni

une

cons

ensu

alã

4. S

tare

a ci

vila

act

ualã

� N

ecãs

ãtor

itã

(ºi n

ici î

n un

iune

con

sens

ualã

)

� N

ecãs

ãtor

itã

(ºi n

ici î

n un

iune

con

sens

ualã

)

�

Div

orþa

tã

� V

ãduv

ã

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

la p

unct

ele

a, b

, e º

i f,

iar l

a pu

ncte

le c

ºi d

se

însc

riu

cifr

ele

core

spun

zãto

are

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

ºi s

e în

scriu

cifr

ele

la D

A

� s

e în

cerc

uieº

terã

spun

sul c

ores

punz

ãtor

� În

uni

une

cons

ensu

alã

5. S

tare

a ci

vila

la d

ata

naºt

erii

copi

lulu

i

� D

ivor

þatã

�

Vãd

uvã

6. A

l cât

elea

nãs

cut v

iu a

l mam

ei e

ste

cel p

entr

u ca

re p

rimeº

te in

dem

niza

þia

� P

rimul

�

Al d

oile

a

� A

l tre

ilea

�

Al

patr

ulea

� A

l cin

cile

a ºi

pes

te

7. C

âþi c

opii

in v

iata

are

mam

a (i

nclu

siv

cel

pent

ru c

are

prim

eºte

inde

mni

zaþia

)

…

……

� s

e în

scrie

num

ãrul

�

Rom

ânã

�

Rom

a�

Mag

hiar

ã

�

Altã

etn

ie …

……

……

……

..…

9. N

ivel

de

inst

ruire

� P

rimar

�

Gim

nazi

al

�

Pro

fesi

onal

�

Lic

eal

� P

ostli

ceal

�

Sup

erio

r

�

Fãr

ã ºc

oalã

abs

olvi

tã º

i alte

situ

aþii

10. O

cupa

þia în

aint

e de

a in

tra

în c

once

diu

� s

e în

scrie

ocu

paþia

� s

e în

scrie

ven

itul

11. S

ecto

rul l

ocul

ui d

e m

uncã

�

Pub

lic (d

e st

at)

� P

rivat

� C

oope

ratis

t

� M

ixt

12. C

are

era

veni

tul n

et a

l mam

ei în

aint

e de

in

trar

ea în

con

cedi

u de

cre

ºter

e a

copi

lulu

i?

În

RO

N: …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

…..

13. I

nten

þione

azã

sã m

ai a

ibã

copi

i?

�

Nu

� D

a u

1.

Câþ

i ……

..

2. C

ând

(în c

e an

) ……

……

……

……

.

14. C

ine

va a

vea

grijã

de

cop

ilul a

ctua

l dup

ã te

rmin

area

con

cedi

ului

de

24 d

e lu

ni?

� R

ude

�

Vec

ini

�

Bon

ã (fe

mei

e la

cop

ii)

�

Cre

ºã

�

Cop

iii m

ai m

ari

� S

ingu

r �

Alte

situ

aþii

15. D

ate

asup

ra lo

cuin

þei

a. T

ipul

: � A

part

amen

t la

bloc

�

Apa

rtam

ent l

a vi

lã

� V

ilã

�

Cas

ã (la

cur

te)

� A

ltã s

ituaþ

ie

b. F

orm

a de

deþ

iner

e: �

Pro

prie

tar

�

Chi

riaº

�

Altã

situ

aþie

c. N

umãr

cam

ere

(fãrã

buc

ãtãr

ie):

……

.

d. S

upra

faþa

cam

erel

or d

e lo

cuit

(fãrã

buc

ãtãr

ie):

……

……

. m

p.

e. În

cãlz

ire: �

Cen

tral

izat

ã (d

e bl

oc s

au p

ublic

ã)

� C

entr

alã

prop

rie

�

Ele

ctric

ã

�

Sob

ã

�

Altã

form

ã

f. A

pã c

uren

tã: �

În lo

cuin

þã

� În

afa

ra lo

cuin

þei (

curt

e, s

trad

ã)

� A

ltã s

ituaþ

ie

g. B

aie:

� d

a

� n

u

PR

OIE

CT

(apr

ilie

200

5)

A

NEX

A 3

8. E

tnia


ANEXA 4. Proiectãri ale populaþiei României

Tabel 1

Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004

a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite

Anul

Perioada

Anul

Perioada

VariantaVarianta InferioarãInferioarã

(VI)(VI)

VariantaVarianta MedieMedie (VM)(VM)

VariantaVarianta SuperioarãSuperioarã

(VS)(VS)

VariantaVarianta ConstantãConstantã

(VC)(VC)

PP

mil.mil.

NN ‰‰

MM ‰‰

CNACNA miimii

PP mil.mil.

NN ‰‰

MM ‰‰

CNACNA miimii

PP mil.mil.

NN ‰‰

MM ‰‰

CNACNA miimii

PP mil.mil.

NN ‰‰

MM ‰‰

CNACNA miimii

20052005 21,721,7 21,721,7 21,721,7 21,721,7 2005-2010

7,7 12,6 -106 9,6 12,6 -65 11,4 12,6 -25 9,6 12,6 -64

20102010 21,121,1 21,321,3 21,521,5 21,321,3 2010-2015

6,5 13,1 -137 9,3 13,0 -78 11,9 12,8 -19 8,9 13,0 -85

20152015 20,420,4 20,920,9 21,421,4 20,820,8 2015-2020

5,8 13,6 -154 8,8 13,2 -90 11,6 12,8 -27 8,0 13,2 -107

20202020 19,619,6 20,420,4 21,221,2 20,320,3 2020-2025

5,8 14,0 -159 8,3 13,4 -102 10,6 12,9 -47 7,2 13,5 -126

20252025 18,818,8 19,919,9 20,920,9 19,619,6 2025-2030

5,6 14,6 -164 8,1 13,7 -110 10,5 12,9 -51 6,8 13,9 -137

20302030 17,917,9 19,319,3 20,720,7 18,918,9 2030-2035

5,5 15,3 -172 8,2 14,2 -114 11,2 13,2 -40 6,6 14,5 -147

20352035 17,017,0 18,718,7 20,420,4 18,218,2 2035-2040

5,3 16,4 -184 8,4 14,8 -119 12,1 13,5 -28 6,3 15,4 -160

22040040 16,116,1 18,118,1 20,320,3 17,317,3 2040-2045

5,0 17,7 -197 8,6 15,6 -124 12,6 13,8 -25 6,0 16,3 -176

20452045 15,115,1 17,417,4 20,120,1 16,416,4 2045-2050

4,9 18,9 -203 8,7 16,2 -130 12,6 13,9 -26 5,6 17,3 -186

20502050 14,014,0 16,816,8 20,020,0 15,515,5 Scãdere naturalã totalã2005-2050:- în mil.- în %

-7,7 -35

-5 -23

-1,8 -8

-6,2 -29

P(65+) - %- 2005- 2025- 2050

14,8 19,7 34,3

14,8 18,6 28,7

14,8 17,7 24,1

14,8 18,9 31,1

NotãP= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; CNA=creºtere naturalã anualã; P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste. Ipoteze: - mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere de la 68 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75 la 82 de ani la femei, în toate variantele; - fertilitate: - VI: scãdere a RFT de la 1,3 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi revenire la 1,3 pânã în 2050; - VM: RFT va ajunge la 1,85 în anul 2050; - VS: RFT va ajunge la 2,35 în anul 2050; - VC: fertilitate constantã - 1,3 copii la o femeie, în toatã perioada;- migraþie externã: minus 20 de mii pe an în perioada 2005-2010 ºi minus 5 mii pe an dupã anul 2010.

Notã;

Ipoteze:- mortalitate:

- fertilitate:

- migraþie externã:

Sursa: United Nations, 2005.Sursa:

63Anexe

ANEXA 4

Tabel 2

Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005 - 2050

Sursa: proiectãrile ONU: United Nations, 2005; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006; proiectãri ale autorului.Sursa:

Proiectãrile Centrului de Cercetãri Demografice (CCD)

Proiectãrile Centrului de Cercetãri Demografice (CCD)

IndicatoriIndicatori Scenariul 1 Pesimist(Constant)

Scenariul 1 Pesimist(Constant)

Scenariul 2 Optimist

Scenariul 2 Optimist

Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONU

- varianta medie

Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONU

- varianta medie

Proiectãrile Eurostat- varianta de

bazã (Baseline)

Proiectãrile Eurostat- varianta de

bazã (Baseline)

20,2 16,7

21,2 19,6

19,9 16,8

19,7 17,1

1,3

1,3

1,8

1,8

1,45

1,85

1,44

1,50

7,8

6,6

9,7 10,1

8,2 8,7

… …

73 79

76 82

73 79

76 82

72 78

76 82

73,7 79,2

77,6 82

12,7 16,7

12,2 14,3

13,6 16,2

… …

Migraþie externãMigraþie externã

… date nedisponibile

Numãrul populaþiei - în milioane: - 2025 - 2050

Numãrul populaþiei

Rata fertilitãþii totale- copii la o femeie: - 2025 - 2050


Rata natalitãþii - la 1000 loc.: - 2025 - 2050

Rata natalitãþii

Speranþa de viaþã la naºtere - ani: - 2025 - bãrbaþi - femei - 2050 - bãrbaþi - femei


Rata mortalitãþii generale - la 1000 loc.: - 2025 - 2050

Rata mortalitãþii generale

Fãrã luarea în considerare a migraþiei externe

minus 305 mii în perioada 2005-2050

minus 458 mii în perioada 2005-2050


ANEXA 5

O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005

IndicatoriIndicatori RomâniaRomânia UcrainaUcraina MoldovaMoldova BulgariaBulgaria Serbia ºi Serbia ºi

MuntenegruMuntenegru UngariaUngaria

Populaþia la sfârºitul anului - în mii 21610 46749 3589 7719 8051 10077 Rata de creºtere a populaþiei - la 1000 loc.

-2,2 -7,5 -2,9 -5,5 -3,4 -2,1

Rata de creºtere naturalã - la 1000 loc.

-1,9 -7,6 -1,9 -5,5 -3,4 -3,8

Rata migraþiei nete - la 1000 loc. -0,3 0,1 -1,0 0,0 0,0 1,7 Rata natalitãþii - la 1000 loc. 10,2 9,1 10,5 9,2 10 ,7 9,7 Rata fertilitãþii totale - copii la o femeie

1,32 1,22 1,27 1,31 1,61 1,32

Nãscuþi în afara cãsãtoriei - în % 28,5 21,4 23,9 49,0 20,9 35,0 Rata mortalitãþii generale - la 1000 loc.

12,1 16,7 12,4 14,6 14,2 13,5

Rata mortalitãþii infantile - deceseinfantile la 1000 nãscuþi vii

15,0 10,0 12,4 10,4 6,6 6,2

Speranþa de viaþã la naºtere - în ani - Bãrbaþi - Femei

68,8 75,8

62,2 74,0

64,5 72,2

69,0 76,3

70,2 75,5

68,6 76,9

Rata nupþialitãþii - la 1000 loc. 6,6 7,1 7,6 4,3 5,7 4,4 Rata divorþialitãþii - la 1000 loc. 1,5 3,9 4,0 1,9 1,0 2,5 Ponderea populaþiei de 65 de aniºi peste - în %

14,4

15,9

9,9

17,2

16,5

15,6

Raportul de dependenþã - la 100 adulþi (20-64 ani):- - al tinerilor (0 -19 ani) - al vârstnicilor (65 ani ºi peste)

39,8 23,6

37,0 26,0

47,4 16,2

32,9 27,5

37,7 27,2

35,1 25,0

Sursa: Eurostat, 2006.Sursa:

ªi în Româ nia º i în þ ãril e vec ine p opul aþia este în Serbia ºi Muntenegru. România continuã sã aibã cea mai

declin, determinat, în cea mai mare parte, de scãderea na- rid icatã mor tal ita te în primul an de viaþã . Speranþa de

turalã a populaþiei. Aceastã componentã este consistent viaþã l a naºte re are valori mai ridi cate ºi echili brate î n

mai mare în Ucrai na ºi Bul garia. O balanþã pozitiv ã a România, Bulgaria, Serbia ºi Muntenegru ºi Ungaria ºi

migraþiei externe se înregistreazã în Ungaria. Rata natali- este ma i scãzu tã în Uc raina º i Mo ldova. În aces te d in

tãþii ºi cea a fertilitãþii totale au valori foarte apropiate în urmã þãri se remarcã ºi valori mai ridicate ale nupþialitãþii

toate cele ºase þãri. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei dar ºi a le d ivor þial itãþ ii. Îmbãtrân irea dem ograficã est e

este importantã în toate þãrile, detaºându-se însã valorile mai mar e în Bul gar ia, Ser bia ºi M unt ene gru , ce ea c e

din Bulgaria ºi Ungaria. Mortalitatea infantilã are valori determinã ºi un raport ceva mai mare de dependenþã a l

apropiate de cele din þãrile dezvoltate doar în Ungaria ºi vârstnicilor.

65Anexe

ANEXA 6

Demografia României în context european, 2005

Figura 1Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã - la 1000 loc. -

1a. Creºterea totalã

-10-10

-5-5

00

55

1010

1515

2020

2525

3030

Ucr

aina

Litu

ania

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Rusi

aM

oldo

va

ROM

ÂN

IA

Esto

nia

Ung

aria

Ger

man

iaPo

loni

aCr

oaþia

Slov

acia

Mac

edon

ia -

FRI

Ola

nda

Slov

enia

Cehi

aD

anem

arca

Finl

anda

Gre

cia

Port

ugal

iaSu

edia

Mal

taA

lban

iaIta

liaRe

gatu

l U.

Elve

þiaFr

anþa

Belg

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Luxe

mbu

rgTu

rcia

Span

iaIs

land

aCi

pru

Irlan

da

Ucr

aina

Litu

ania

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Rusi

aM

oldo

va

ROM

ÂN

IA

Esto

nia

Ung

aria

Ger

man

iaPo

loni

aCr

oaþia

Slov

acia

Mac

edon

ia -

FRI

Ola

nda

Slov

enia

Cehi

aD

anem

arca

Finl

anda

Gre

cia

Port

ugal

iaSu

edia

Mal

taA

lban

iaIta

liaRe

gatu

l U.

Elve

þiaFr

anþa

Belg

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Luxe

mbu

rgTu

rcia

Span

iaIs

land

aCi

pru

Irlan

da

1c. Migraþia netã

-5-5

00

55

1010

1515

2020

2525

Ucr

aina

Litu

ania

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Rusi

aM

oldo

va

ROM

ÂN

IA

Esto

nia

Ung

aria

Ger

man

iaPo

loni

aCr

oaþia

Slov

acia

Mac

edon

ia -

FRI

Ola

nda

Slov

enia

Cehi

aD

anem

arca

Finl

anda

Gre

cia

Port

ugal

iaSu

edia

Mal

taA

lban

iaIta

liaRe

gatu

l U.

Elve

þiaFr

anþa

Belg

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Luxe

mbu

rgTu

rcia

Span

iaIs

land

aCi

pru

Irlan

da

Ucr

aina

Litu

ania

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Rusi

aM

oldo

va

ROM

ÂN

IA

Esto

nia

Ung

aria

Ger

man

iaPo

loni

aCr

oaþia

Slov

acia

Mac

edon

ia -

FRI

Ola

nda

Slov

enia

Cehi

aD

anem

arca

Finl

anda

Gre

cia

Port

ugal

iaSu

edia

Mal

taA

lban

iaIta

liaRe

gatu

l U.

Elve

þiaFr

anþa

Belg

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Luxe

mbu

rgTu

rcia

Span

iaIs

land

aCi

pru

Irlan

da

1b. Creºterea naturalã

-5-5

00

55

-10-10

1010

1515

Ucr

aina

Litu

ania

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Rusi

aM

oldo

va

ROM

ÂN

IA

Esto

nia

Ung

aria

Ger

man

iaPo

loni

aCr

oaþia

Slov

acia

Mac

edon

ia -

FRI

Ola

nda

Slov

enia

Cehi

aD

anem

arca

Finl

anda

Gre

cia

Port

ugal

iaSu

edia

Mal

taA

lban

iaIta

liaRe

gatu

l U.

Elve

þiaFr

anþa

Belg

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Luxe

mbu

rgTu

rcia

Span

iaIs

land

aCi

pru

Irlan

da

Ucr

aina

Litu

ania

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Rusi

aM

oldo

va

ROM

ÂN

IA

Esto

nia

Ung

aria

Ger

man

iaPo

loni

aCr

oaþia

Slov

acia

Mac

edon

ia -

FRI

Ola

nda

Slov

enia

Cehi

aD

anem

arca

Finl

anda

Gre

cia

Port

ugal

iaSu

edia

Mal

taA

lban

iaIta

liaRe

gatu

l U.

Elve

þiaFr

anþa

Belg

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Luxe

mbu

rgTu

rcia

Span

iaIs

land

aCi

pru

Irlan

da

Figura 2Rata natalitãþii - la 1000 loc.

66

88

1010

1212

1414

1616

1818

2020

Ger

man

iaLi

tuan

iaSl

oven

iaU

crai

naBe

laru

sBu

lgar

iaLe

toni

aA

ustr

iaIta

liaPo

loni

aCr

oaþia

Mal

taG

reci

aU

ngar

iaEl

veþia

Cehi

aSl

ovac

ia

ROM

ÂN

IA

Rusi

aPo

rtug

alia

Mol

dova

Esto

nia

Span

iaCi

pru

Finl

anda

Mac

edon

iaBe

lgia

Sued

iaO

land

aLu

xem

burg

Dan

emar

caRe

gatu

l U.

Nor

vegi

aA

lban

iaFr

anþa

Isla

nda

Irlan

daTu

rcia

Ger

man

iaLi

tuan

iaSl

oven

iaU

crai

naBe

laru

sBu

lgar

iaLe

toni

aA

ustr

iaIta

liaPo

loni

aCr

oaþia

Mal

taG

reci

aU

ngar

iaEl

veþia

Cehi

aSl

ovac

ia

ROM

ÂN

IA

Rusi

aPo

rtug

alia

Mol

dova

Esto

nia

Span

iaCi

pru

Finl

anda

Mac

edon

iaBe

lgia

Sued

iaO

land

aLu

xem

burg

Dan

emar

caRe

gatu

l U.

Nor

vegi

aA

lban

iaFr

anþa

Isla

nda

Irlan

daTu

rcia

Figura 3Rata fertilitãþii totale - copii la o femeie

11

1,21,2

1,41,4

1,61,6

1,81,8

22

2,22,2

2,42,4

Bela

rus

Ucr

aina

Polo

nia

Slov

acia

Slov

enia

Litu

ania

Mol

dova

Cehi

aG

reci

aRu

sia

Bulg

aria

Leto

nia

ROM

ÂN

IA

Ung

aria

Ger

man

iaIta

liaSp

ania

Mal

taPo

rtug

alia

Aus

tria

Cipr

uCr

oaþia

Elve

þiaM

aced

onia

Esto

nia

Luxe

mbu

rgBe

lgia

Ola

nda

Sued

iaA

lban

iaD

anem

arca

Finl

anda

Rega

tul U

.N

orve

gia

Irlan

daFr

anþa

Isla

nda

Turc

ia

Bela

rus

Ucr

aina

Polo

nia

Slov

acia

Slov

enia

Litu

ania

Mol

dova

Cehi

aG

reci

aRu

sia

Bulg

aria

Leto

nia

ROM

ÂN

IA

Ung

aria

Ger

man

iaIta

liaSp

ania

Mal

taPo

rtug

alia

Aus

tria

Cipr

uCr

oaþia

Elve

þiaM

aced

onia

Esto

nia

Luxe

mbu

rgBe

lgia

Ola

nda

Sued

iaA

lban

iaD

anem

arca

Finl

anda

Rega

tul U

.N

orve

gia

Irlan

daFr

anþa

Isla

nda

Turc

ia

Figura 4Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei - în %

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

Cipr

uG

reci

aCr

oaþia

Mac

edon

iaEl

veþia

Italia

Polo

nia

Mal

taU

crai

naM

oldo

vaBe

laru

sSl

ovac

iaSp

ania

Belg

iaLu

xem

burg

Litu

ania

ROM

ÂN

IA

Ger

man

iaRu

sia

Port

ugal

iaCe

hia

Irlan

daO

land

aU

ngar

iaA

ustr

iaFi

nlan

daRe

gatu

l Uni

tLe

toni

aD

anem

arca

Slov

enia

Fran

þaBu

lgar

iaN

orve

gia

Sued

iaEs

toni

aIs

land

a

Cipr

uG

reci

aCr

oaþia

Mac

edon

iaEl

veþia

Italia

Polo

nia

Mal

taU

crai

naM

oldo

vaBe

laru

sSl

ovac

iaSp

ania

Belg

iaLu

xem

burg

Litu

ania

ROM

ÂN

IA

Ger

man

iaRu

sia

Port

ugal

iaCe

hia

Irlan

daO

land

aU

ngar

iaA

ustr

iaFi

nlan

daRe

gatu

l Uni

tLe

toni

aD

anem

arca

Slov

enia

Fran

þaBu

lgar

iaN

orve

gia

Sued

iaEs

toni

aIs

land

a

Sursa datelor: Lanzieri, 2006 (pentru figurile 1-10) ºi United Nations Population Division, 2005 (pentru figurile 11 ºi 12)Sursa datelor:


Figura 5. Rata mortalitãþii generale

00

22

44

66

88

1010

1212

1414

1616

1818

- dec

ese

la 1

000

loc.

-- d

eces

e la

100

0 lo

c. -

Alb

ania

Isla

nda

Turc

iaIrl

anda

Cipr

uM

alta

Luxe

mbu

rgEl

veþia

Ola

nda

Fran

þaN

orve

gia

Span

iaM

aced

onia

-FRI

Aus

tria

Finl

anda

Slov

enia

Gre

cia

Polo

nia

Rega

tul U

.Be

lgia

Slov

acia

Italia

Dan

emar

caG

erm

ania

Port

ugal

iaSu

edia

Cehi

aCr

oaþia

ROM

ÂN

IA

Mol

dova

Litu

ania

Esto

nia

Ung

aria

Leto

nia

Bela

rus

Bulg

aria

Rusi

aU

crai

na

Alb

ania

Isla

nda

Turc

iaIrl

anda

Cipr

uM

alta

Luxe

mbu

rgEl

veþia

Ola

nda

Fran

þaN

orve

gia

Span

iaM

aced

onia

-FRI

Aus

tria

Finl

anda

Slov

enia

Gre

cia

Polo

nia

Rega

tul U

.Be

lgia

Slov

acia

Italia

Dan

emar

caG

erm

ania

Port

ugal

iaSu

edia

Cehi

aCr

oaþia

ROM

ÂN

IA

Mol

dova

Litu

ania

Esto

nia

Ung

aria

Leto

nia

Bela

rus

Bulg

aria

Rusi

aU

crai

na

Figura 7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi

5050

5555

6060

6565

7070

7575

8080

8585

- ani

-- a

ni -

Rusi

aU

crai

naBe

laru

sM

oldo

vaLi

tuan

iaLe

toni

aEs

toni

a

ROM

ÂN

IA

Ung

aria

Turc

iaBu

lgar

iaSl

ovac

iaPo

loni

aM

aced

onia

Croa

þiaA

lban

iaCe

hia

Slov

enia

Port

ugal

iaFi

nlan

daD

anem

arca

Ger

man

iaLu

xem

burg

Gre

cia

Aus

tria

Belg

iaFr

anþa

Rega

tul U

.Ci

pru

Irlan

daO

land

aSp

ania

Italia

Mal

taN

orve

gia

Sued

iaEl

veþia

Isla

nda

Rusi

aU

crai

naBe

laru

sM

oldo

vaLi

tuan

iaLe

toni

aEs

toni

a

ROM

ÂN

IA

Ung

aria

Turc

iaBu

lgar

iaSl

ovac

iaPo

loni

aM

aced

onia

Croa

þiaA

lban

iaCe

hia

Slov

enia

Port

ugal

iaFi

nlan

daD

anem

arca

Ger

man

iaLu

xem

burg

Gre

cia

Aus

tria

Belg

iaFr

anþa

Rega

tul U

.Ci

pru

Irlan

daO

land

aSp

ania

Italia

Mal

taN

orve

gia

Sued

iaEl

veþia

Isla

nda

Figura 6. Rata mortalitãþii infantile

00

55

1010

1515

2020

2525

- dec

ese

infa

ntile

la 1

000

nãsc

uþi v

ii -

- dec

ese

infa

ntile

la 1

000

nãsc

uþi v

ii -

Isla

nda

Sued

iaLu

xem

burg

Finl

anda

Nor

vegi

aCe

hia

Port

ugal

iaFr

anþa

Gre

cia

Ger

man

iaIrl

anda

Slov

enia

Span

iaA

ustr

iaEl

veþia

Belg

iaD

anem

arca

Cipr

uIta

liaO

land

aRe

gatu

l U.

Esto

nia

Croa

þiaM

alta

Ung

aria

Bela

rus

Polo

nia

Litu

ania

Slov

acia

Alb

ania

Leto

nia

Ucr

aina

Bulg

aria

Rusi

aM

oldo

vaM

aced

onia

ROM

ÂN

IA

Turc

ia

Isla

nda

Sued

iaLu

xem

burg

Finl

anda

Nor

vegi

aCe

hia

Port

ugal

iaFr

anþa

Gre

cia

Ger

man

iaIrl

anda

Slov

enia

Span

iaA

ustr

iaEl

veþia

Belg

iaD

anem

arca

Cipr

uIta

liaO

land

aRe

gatu

l U.

Esto

nia

Croa

þiaM

alta

Ung

aria

Bela

rus

Polo

nia

Litu

ania

Slov

acia

Alb

ania

Leto

nia

Ucr

aina

Bulg

aria

Rusi

aM

oldo

vaM

aced

onia

ROM

ÂN

IA

Turc

ia

Figura 8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei

5050

5555

6060

6565

7070

7575

8080

8585

- an

i --

ani -

Mol

dova

Rusi

aTu

rcia

Ucr

aina

Bela

rus

ROM

ÂN

IA

Mac

edon

ia-F

RIBu

lgar

iaU

ngar

iaLe

toni

aLi

tuan

iaSl

ovac

iaEs

toni

aA

lban

iaCe

hia

Croa

þiaPo

loni

aD

anem

arca

Rega

tul U

.Sl

oven

iaM

alta

Port

ugal

iaG

reci

aO

land

aCi

pru

Ger

man

iaIrl

anda

Aus

tria

Finl

anda

Luxe

mbu

rgBe

lgia

Nor

vegi

aSu

edia

Isla

nda

Italia

Fran

þaEl

veþia

Span

ia

Mol

dova

Rusi

aTu

rcia

Ucr

aina

Bela

rus

ROM

ÂN

IA

Mac

edon

ia-F

RIBu

lgar

iaU

ngar

iaLe

toni

aLi

tuan

iaSl

ovac

iaEs

toni

aA

lban

iaCe

hia

Croa

þiaPo

loni

aD

anem

arca

Rega

tul U

.Sl

oven

iaM

alta

Port

ugal

iaG

reci

aO

land

aCi

pru

Ger

man

iaIrl

anda

Aus

tria

Finl

anda

Luxe

mbu

rgBe

lgia

Nor

vegi

aSu

edia

Isla

nda

Italia

Fran

þaEl

veþia

Span

ia

Figura 9. Rata nupþialitãþii

00

11

22

33

44

55

66

77

88

99

1010

- la

1000

loc.

-- l

a 10

00 lo

c. -

Slov

enia

Belg

iaBu

lgar

iaIta

liaFr

anþa

Luxe

mbu

rgU

ngar

iaO

land

aEs

toni

aPo

rtug

alia

Ger

man

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Span

iaSl

ovac

iaSu

edia

Croa

þiaIrl

anda

Cehi

aRe

gatu

l U.

Elve

þiaIs

land

aPo

loni

aG

reci

aLe

toni

aFi

nlan

daLi

tuan

iaM

alta

ROM

ÂN

IA

Dan

emar

caM

aced

onia

-FRI

Ucr

aina

Bela

rus

Rusi

aM

oldo

vaCi

pru

Alb

ania

Turc

ia

Slov

enia

Belg

iaBu

lgar

iaIta

liaFr

anþa

Luxe

mbu

rgU

ngar

iaO

land

aEs

toni

aPo

rtug

alia

Ger

man

iaA

ustr

iaN

orve

gia

Span

iaSl

ovac

iaSu

edia

Croa

þiaIrl

anda

Cehi

aRe

gatu

l U.

Elve

þiaIs

land

aPo

loni

aG

reci

aLe

toni

aFi

nlan

daLi

tuan

iaM

alta

ROM

ÂN

IA

Dan

emar

caM

aced

onia

-FRI

Ucr

aina

Bela

rus

Rusi

aM

oldo

vaCi

pru

Alb

ania

Turc

ia

Figura 10. Rata divorþialitãþii

00

0,50,5

11

1,51,5

22

2,52,5

33

3,53,5

44

4,54,5

- la

1000

loc.

-- l

a 10

00 lo

c. -

Mac

edon

ia-F

RIIrl

anda

Italia

Alb

ania

Croa

þiaG

reci

aSp

ania

Slov

enia

Turc

ia

ROM

ÂN

IA

Polo

nia

Bulg

aria

Isla

nda

Cipr

uO

land

aSl

ovac

iaFr

anþa

Port

ugal

iaSu

edia

Luxe

mbu

rgA

ustr

iaU

ngar

iaFi

nlan

daRe

gatu

l U.

Ger

man

iaD

anem

arca

Leto

nia

Nor

vegi

aBe

lgia

Elve

þiaEs

toni

aBe

laru

sCe

hia

Litu

ania

Ucr

iana

Mol

dova

Rusi

a

Mac

edon

ia-F

RIIrl

anda

Italia

Alb

ania

Croa

þiaG

reci

aSp

ania

Slov

enia

Turc

ia

ROM

ÂN

IA

Polo

nia

Bulg

aria

Isla

nda

Cipr

uO

land

aSl

ovac

iaFr

anþa

Port

ugal

iaSu

edia

Luxe

mbu

rgA

ustr

iaU

ngar

iaFi

nlan

daRe

gatu

l U.

Ger

man

iaD

anem

arca

Leto

nia

Nor

vegi

aBe

lgia

Elve

þiaEs

toni

aBe

laru

sCe

hia

Litu

ania

Ucr

iana

Mol

dova

Rusi

a

Figura 11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050

(Seria 2004 a proiectãrilor ONU)

00

55

1010

1515

2020

2525

3030

3535

4040

4545

5050

Cine lipseºte?Cine lipseºte?

1. Danemarca 7. Norvegia 1. Danemarca 7. Norvegia 2. Finlanda 8. Olanda 2. Finlanda 8. Olanda 3. Franþa 9. Portugalia3. Franþa 9. Portugalia4. Irlanda 10. Regatul Unit4. Irlanda 10. Regatul Unit5. Islanda 11. Suedia5. Islanda 11. Suedia6. Malta6. Malta

- scã

dere

faþã

de

anul

200

5 - î

n %

-- s

cãde

re fa

þã d

e an

ul 2

005

- în

% -

Ucr

aina

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Litu

ania

ROM

ÂN

IA

Rusi

aM

oldo

vaCr

oaþia

Bosn

ia º

i H.

Ung

aria

Cehi

aPo

loni

aSl

oven

iaEs

toni

aSl

ovac

iaIta

liaSe

rbia

ºi M

.M

aced

onia

-FRI

Ger

man

iaG

reci

aA

ustr

iaSp

ania

Belg

ia

Ucr

aina

Bulg

aria

Bela

rus

Leto

nia

Litu

ania

ROM

ÂN

IA

Rusi

aM

oldo

vaCr

oaþia

Bosn

ia º

i H.

Ung

aria

Cehi

aPo

loni

aSl

oven

iaEs

toni

aSl

ovac

iaIta

liaSe

rbia

ºi M

.M

aced

onia

-FRI

Ger

man

iaG

reci

aA

ustr

iaSp

ania

Belg

ia

Figura 12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului

populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU)

00

0,20,2

0,40,4

0,60,6

0,80,8

11

1,21,2

- ritm

anu

al d

e sc

ãder

e - î

n %

-- r

itm a

nual

de

scãd

ere

- în

% -

Ucr

aina

Geo

rgia

Bulg

aria

Leto

nia

Bela

rus

Esto

nia

Rusi

a

Arm

enia

Litu

ania

ROM

ÂN

IA

Ucr

aina

Geo

rgia

Bulg

aria

Leto

nia

Bela

rus

Esto

nia

Rusi

a

Arm

enia

Litu

ania

ROM

ÂN

IA

67Anexe

ADDENDUM(25 mai 2007)

Date ºi informaþii noi ºi semnificative au fost publicate dupã finalizarea acestui studiu ºi punerea lui în paginã.

Câteva dintre acestea se cuvine a fi menþionate ºi comentate.

I. Seria 2006 a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite:

accelerarea declinului ºi accentuarea deteriorãrii structurale

Consecventã practicilor, Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite a publicat foarte recent (în martie 2007) o nouã

serie de proiectãri demografice la nivel naþional, regional ºi mondial. Disponibile pentru moment doar în format

electronic, aceste proiectãri sunt fundamentate pe date naþionale mai recente ºi, ceea ce ne intereseazã în mod

particular, aduc elemente noi asupra ipotezelor referitoare la fertilitate, mortalitate ºi migraþie externã. Am preluat în

tabelul 1 principalele rezultate pentru România din Seria 2006 dar le-am reluat ºi pe cele din Seria 2004 (prezentate în

Anexa 4 din studiu), pentru a oferi cititorului interesat posibilitatea examinãrii comparative a datelor ºi identificarea

schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor.

În ce fel au fost modificate ipotezele privind România? Nu sunt schimbãri semnificative în ceea ce priveºte

evoluþia mortalitãþii populaþiei. Nu este un lucru surprinzãtor, marja de alegere pe care o are specialistul fiind limitatã,

relativ bine conturatã de evoluþiile istorice ale fenomenului ºi de stadiul actual al cunoaºterii ºi posibilitãþilor de

intervenþie. De fapt, ajustarea este mecanicã, “de jos în sus”: speranþa de viaþã la naºtere pleacã de la valori cu puþin

mai ridicate în Seria 2006 ºi îºi conservã minima superioritate în întreaga perioadã acoperitã de proiectãri.

La fertilitate în schimb, diferenþele sunt moderat mai mari ºi vãdesc o anumitã schimbare de filozofie ºi viziune

prospectivã a dezvoltãrilor fenomenului în spaþiul european. Valorile finale sunt mai mici în anul 2050, atât în varianta

medie, cât ºi în cea superioarã: de la 1,85 la 1,7 copii la o femeie ºi de la 2,35 la 2,2 copii la o femeie. ªi în aceste

condiþii, valoarea de 2,2 rãmâne una pur exploratorie. Nu avem în acest stadiu al publicãrii rezultatelor Seriei 2006

informaþii asupra schimbãrilor structurale ale fertilitãþii, al cãror impact este în plinã manifestare în România.

Schimbarea cea mai importantã vizeazã însã ipoteza asupra migraþiei externe. Evoluþiile recente ale

fenomenului nu au trecut neobservate ºi din ele s-a conturat noua ipotezã: o pierdere prin migraþie externã de 1,1

milioane în perioada 2005-2050, de aproape patru ori mai mult decât în seria anterioarã. Evident, cu acest nivel al

migraþiei numãrul populaþiei este în regres mai pronunþat, nu numai ca pierdere umanã directã, dar ºi indirectã, prin

influenþã asupra dimensiunii generaþiilor viitoare (via populaþia femininã de vârstã fertilã). Cum era de aºteptat, nu gãsim

o argumentare a ipotezei asupra migraþiei, întreprindere extrem de delicatã în orice proiectare elaboratã într-un context

economic ºi social fluid ºi imprevizibil în dezvoltãri viitoare pe termen lung ºi foarte lung.

Efectele conjugate ale schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor au ecou direct atât asupra numãrului populaþiei,

cât ºi asupra schimbãrilor din structura pe vârste a populaþiei, ducând la o accentuare a procesului de îmbãtrânire

demograficã (tabelul 2). În varianta medie, apreciatã a fi cea mai realistã în orice set de proiectãri demografice, populaþia

României ar ajunge în anul 2050 nu la aproape 17 milioane, ca în Seria 2004, ci la aproape 16 milioane, iar în ipoteza

menþinerii fertilitãþii actuale ea ar atinge doar 15 milioane, o treime fiind compusã de persoane în vârstã de 65 de ani ºi

peste.

69


Tabel 1Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor

demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite

20052005

- S2004

- S2006

21,721,7

21,621,6

21,721,7

21,621,6

21,721,7

21,621,6

21,721,7

21,621,6

2005-2010

- S2004

- S2006

7,7

8,0

12,6

12,5

-106

-95

9,6

9,8

12,6

12,4

-65

-56

11,4

11,6

12,6

12,4

-25

-17

9,6

9,7

12,6

12,4

-64

-58

20102010

- S2004

- S2006

21,121,1

20,920,9

21,321,3

21,121,1

21,521,5

21,321,3

21,321,3

21,221,2

2010-2015

- S2004

- S2006

6,5

6,7

13,1

12,9

-137

-127

9,3

9,4

13,0

12,7

-78

-70

11,9

11,9

12,8

12,5

-19

-13

8,9

9,0

13,0

12,7

-85

-77

20152015

- S2004

- S2006

20,420,4

20,120,1

20,920,9

20,620,6

21,421,4

21,121,1

20,820,8

20,620,6

2015-2020

- S2004

- S2006

5,8

5,8

13,6

13,3

-154

-146

8,8

8,8

13,2

12,9

-90

-84

11,6

11,5

12,8

12,5

-27

-23

8,0

8,1

13,2

12,9

-107

-98

20202020

- S2004

- S2006

19,619,6

19,319,3

20,420,4

20,020,0

21,221,2

20,920,9

20,320,3

20,020,0

2020-2025

- S2004

- S2006

5,8

5,6

14,0

13,7

-159

-152

8,3

8,2

13,4

13,1

-102

-97

10,6

10,5

12,9

12,5

-47

-43

7,2

7,3

13,5

13,2

-126

-115

20252025

- S2004

- S2006

18,818,8

18,418,4

19,919,9

19,519,5

20,920,9

20,620,6

19,619,6

19,319,3

2025-2030

- S2004

- S2006

5,6

5,4

14,6

14,3

-164

-160

8,1

7,9

13,7

13,4

-110

-107

10,5

10,3

12,9

12,7

-51

-49

6,8

6,9

13,9

13,6

-137

-127

20302030

- S2004

- S2006

17,917,9

17,517,5

19,319,3

18,918,9

20,720,7

20,220,2

18,918,9

18,618,6

2030-2035

- S2004

- S2006

5,5

5,2

15,3

15,2

-172

-171

8,2

7,9

14,2

14,1

-114

-115

11,2

10,9

13,2

13,0

-40

-44

6,6

6,6

14,5

14,3

-147

-140

20352035

- S2004

- S2006

17,017,0

16,616,6

18,718,7

18,218,2

20,420,4

19,919,9

18,218,2

17,817,8

2035-2040

- S2004

- S2006

5,3

4,9

16,4

16,4

-184

-186

8,4

8,0

14,8

14,8

-119

-123

12,1

11,6

13,5

13,5

-28

-37

6,3

6,3

15,4

15,3

-160

-154

20402040

- S2004

- S2006

16,116,1

15,515,5

18,118,1

17,517,5

20,320,3

19,619,6

17,317,3

16,916,9

2040-2045

- S2004

- S2006

5,0

4,5

17,7

17,7

-197

-198

8,6

7,9

15,6

15,6

-124

-130

12,6

11,9

13,8

13,7

-25

-36

6,0

6,0

16,3

16,2

-176

-168

20452045

- S2004

- S2006

15,115,1

14,514,5

17,417,4

16,716,7

20,120,1

19,319,3

16,416,4

15,915,9

2045-2050

- S2004

- S2006

4,9

4,3

18,9

19,2

-203

-207

8,7

7,9

16,2

16,4

-130

-138

12,6

11,8

13,9

14,0

-26

-44

5,6

5,6

17,3

17,3

-186

-180

20502050

- S2004- S2006

14,014,013,313,3

16,816,815,915,9

20,020,019.019.0

15,515,514,914,9

AnulAnul

Varianta Inferioarã(VI)

Varianta Inferioarã(VI)

Varianta Superioarã(VS)

Varianta Superioarã(VS)

Varianta Constantã(VC)

Varianta Constantã(VC)

PerioadaPerioada PP mil.mil.

N‰ N‰

N‰ N‰

N‰ N‰

M‰ M‰

M‰ M‰

M‰ M‰

SNASNA miimii

PP mil.mil.

SNASNA miimii

PP mil.mil.

SNASNAmiimii

Varianta Medie (VM)

Varianta Medie (VM)

N‰ N‰

M‰ M‰

PP mil.mil.

SNASNA miimii

71Addendum

Notã:P= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; SNA=scãdere naturalã anualã.: P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste. Ipoteze: - mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere (în toate variantele): - S2004: de la 68,2 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,4 la 82 de ani la femei; - S2006: de la 68,4 la 76,4 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,6 la 82,4 de ani la femei;- fertilitate: - VI: S2004: scãdere a RFT de la 1,26 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi redresare pânã la 1,3 în 2050; S2006: scãdere a RFT de la 1,29 copii la o femeie în 2005 la 0,87 în 2015-2020 ºi redresare pânã la 1,2 în 2050; - VM: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 1,85 în anul 2050; S2006: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 1,7 în anul 2050; - VS: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 2,35 în anul 2050; S2004: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 2,2 în anul 2050; - VC: S2004: fertilitate constantã - 1,26 copii la o femeie, în toatã perioada; S2004: fertilitate constantã - 1,29 copii la o femeie, în toatã perioada;- migraþie externã: pentru perioada 2005-2050: minus 315 mii în S2004 ºi minus 1,1 milioane în S2006.

Sursa: S2004 - United Nations, 2005;S2006 - United Nations Population Division. 2007. World Population Prospects: The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.Sursa:

Tabel 2Scãderea numãrului populaþiei României în perioada 2005-2050, prin componenta naturalã ºi prin migraþie, ºi ponderea

populaþiei vârstnice în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite

VariantaVarianta InferioarãInferioarã

(VI)(VI)

VariantaVarianta Medie Medie (VM)(VM)

VariantaVarianta Superioarã Superioarã

(VS)(VS)

VariantaVarianta ConstantãConstantã

(VC)(VC)

Scãdere totalã

- S2004 - S2006

-7,7 -8,3

-5,0 -5,7

-1,8 -2,6

-6,2 -6,7

Scãdere naturalã - S2004 - S2006

-7,4 -7,2

-4,7 -4,6

-1,5 -1,5

-5,9 -5,6

Scãdere prin migraþie - S2004 - S2006

-0,3 -1,1

-0,3 -1,1

-0,3 -1,1

-0,3 -1,1

Scãdere totalã - S2004 - S2006

-35 -38

-23 -26

-8 -12

-29 -31

Scãdere naturalã - S2004 - S2006

-34 -33

-21 -21

-7 -7

-28 -26

Scãdere prin migraþie - S2004 - S2006

-1 -5

-2 -5

-1 -5

-1 -5

-- 2005 2005 -S2004 -S2006

-- 20 202525 -S2004 -S2006

-- 2050 2050 -S2004 -S2006

14,8 14,8

19,7 20,4

34,3 36,2

14,8 14,8

18,6 19,3

28,7 30,2

14,8 14,8

17,7 18,3

24,1 25,3

14,8 14,8

18,9 19,5

31,1 32,2

Scãdere relativã - în %Scãdere relativã - în %

Scãdere - în milioane locuitoriScãdere - în milioane locuitori

Sursa: calcule ale autorului; sursa datelor primare: S2004 - United Nations, 2005; S2006 - United Nations Population Division. 2007. World Population Prospects: The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.Sursa:

Ponderea populaþiei în vârstã de 65 de ani ºi peste - în %Ponderea populaþiei în vârstã de 65 de ani ºi peste - în %


Prin includerea rezultatelor din Seria 2006 a proiectãrilor Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite, datele din

tabelul 3 actualizeazã viziunea comparativã la nivelul celor mai importante rezultate.

Tabel 3 Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005-2050

Seria 2006 Seria 2006

Proiectãrile Eurostat

2006

Proiectãrile Eurostat

2006IndicatoriIndicatori

Scenariul 1 Pesimist

Scenariul 1 Pesimist

Scenariul 2 Scenariul 2 OptimistOptimist

Varianta Medie

Varianta Medie

Varianta Varianta ConstantãConstantã

Varianta de bazãVarianta de bazã(Baseline)(Baseline)

Numãrul populaþiei Numãrul populaþiei

- 2025 - 2050

20,2 16,7

21,2 19,6

19,5 15,9

19,3 14,9

19,7 17,1

Rata fertilitãþii totale - copiiRata fertilitãþii totale la o femeie:

- 2025 - 2050

1,3 1,3

1,8 1,8

1,45 1,70

1,29 1,29

1,44 1,50

Rata natalitãþii Rata natalitãþii - la 1000 loc.:

- 2025 - 2050

7,8 6,6

9,7 10,1

8,1 7,9

7,1 5,4

- -

- -

Speranþa de viaþã la naºtereSperanþa de viaþã la naºtere- ani:

- 2025 - bãrbaþi - femei

- 2050 - bãrbaþi - femei

73 79

76 82

73 79

76 82

72,8 79,2

76,4 82,4

72,8 79,2

76,4 82,4

73,7 79,2

77,6 82

Rata mortalitãþii generale Rata mortalitãþii generale - la 1000 loc.:

- 2025 - 2050

12,7 16,7

12,2 14,3

13,3 16,8

13,4 17,8

Migraþie externãMigraþie externã 2005-2050

minus 1,1 mil. persoane



ProiectãrileCentrului de Cercetãri Demografice (CCD)

ProiectãrileCentrului de Cercetãri Demografice (CCD)

Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONUProiectãrile Diviziei de Populaþie ONU

Fãrã luarea în considerare a migraþiei externe

- date nedisponibile proiectãrile ONU: United Nations, 2007; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006;

proiectãri ale autorului.Sursa:Sursa:

Dacã þinem cont de particularitãþile ipotezelor pe care sunt construite cele trei serii de proiectãri, se poate spune, cu temei,

cã existã o bunã coerenþã atât la nivelul filozofiei generale a abordãrilor, cât ºi la nivelul rezultatelor. Constanþa fertilitãþii ºi

mortalitãþii din Scenariul 1 - Pesimist ºi din Varianta Constantã, ºi valorile similare ale fertilitãþii totale ºi ale speranþei de viaþã la

naºtere, ar trebui sã ducã la un numãr apropiat al populaþiei în cele douã construcþii. Nu se întâmplã aºa pentru cã în proiectãrile

ONU este inclusã ºi migraþia. Dacã la cele 14,9 milioane locuitori (în anul 2050) din Varianta Constantã vom adãuga pierderea directã

prin migraþie din anii 2005-2050 (-1,1 milioane locuitori) ºi pierderea indirectã, generatã însã de cea directã, concretizatã în deficit de

nãscuþi, ºi dacã luãm în considerare nivelul cu puþin superior al fertilitãþii (ºi natalitãþii) din Scenariul 1 - Pesimist, vom ajunge la o

foarte bunã consistenþã internã a ansamblului. Nivelul mai ridicat al fertilitãþii din Scenariul 2 - Optimist ºi ne-includerea migraþiei,

pot uºor explica diferenþa dintre numãrul populaþiei în acest scenariu ºi Varianta Medie. ªi comparaþiile cu Varianta de bazã a

proiectãrilor Eurostat sunt relevante ºi instructive.

- în milioane:

73Addendum

II. Evoluþia numãrului de nãscuþi în anul 2006:

creºtere modestã în urban, “înghiþitã” însã de continuarea reculului în rural

Uºoara redresare a numãrului de nãscuþi în anul 2003 ºi, mai ales, în anii 2004-2005, nu a continuat ºi în anul 2006, an în

care au fost aduºi pe lume 219,5 mii de copii, ceea ce însemnã un regres de 1,5 mii faþã de anul precedent. S-a epuizat potenþialul

stimulativ al indemnizaþiei de creºtere a copilului, care a determinat creºterile din 2003-2005? Nu, dar pare a se apropia de acest

punct. Scãderea menþionatã este rezultatul unei creºteri modeste a nãscuþilor în urban - de 1,7 mii, ºi a unui regres mai important în

rural - de 3,2 mii. În mod corespunzãtor, rata natalitãþii a urcat de la 9,9 la 10,1 la mie în urban ºi a coborât de la 10,6 la 10,3 la mie în

rural, ceea ce înseamnã cã în anul 2007 natalitatea va fi mai mare în urban. Natalitatea din rural intrã într-o fazã extrem de

periculoasã. Sã fie vreo legãturã între aceastã veritabilã cãdere ºi masiva migraþie pentru muncã a populaþiei tinere din rural?

Creºterea din urban este localizatã, ca ºi în anii precedenþi, la femeile salariate, ceea ce înseamnã cã indemnizaþia de

creºtere a copilului a continuat sã aibã un rol stimulativ, chiar dacã net inferior comparativ cu anii 2004-2005. Dacã examinãm

caracteristicile creºterii din urban, vom observa cã se plaseazã la primul copil al mamei ºi la femeile cu studii superioare, ceea ce

ºtiam deja din anii anteriori. Înclinãm a crede cã moderata creºtere a numãrului de nãscuþi la femeile salariate în anii 2004-2005 ºi

cea minimã din anul 2006 sunt o elocventã ilustrare a ineficienþei unei mãsuri pripite, adoptatã ºi aplicatã fãrã viziune prospectivã ºi

fãrã luarea în considerare a implicaþiilor ºi a realitãþilor economice ºi sociale. Indemnizaþia de creºtere a copilului oferã mamei

(familiei) un consistent suport financiar dar numai pentru doi ani. Ce se întâmplã dupã trecerea celor doi ani, când femeia trebuie sã-

ºi reia activitatea economicã, în unele cazuri cu un salariu mai mic decât indemnizaþia ºi, oricum, cu un venit mediu pe membru de

familie sensibil diminuat prin apariþia copilului? Dacã aceastã mãsurã (chiar având un cuantum mai mic al indemnizaþiei) ar fi fost

însoþitã de extinderea reþelei de creºe ºi grãdiniþe ºi de facilitarea accesului copiilor provenind din familii cu venituri mici ºi medii,

este de admis cã altele ar fi fost ºi ar fi efectele concediului ºi indemnizaþiei de creºtere a copilului.

Vasile Gheþãu

Profesor de Demografie la Facultatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã a

Universitãþii Bucureºti, directorul Centrului de Cercetãri Demografice

Vladimir Trebici din cadrul Institutului Naþional de Cercetãri Economice al

Academiei Române.

Membru al Uniunii Internaþionale pentru Studiul ªtiinþific al Populaþiei,

al Asociaþiei Europene pentru Studiul Populaþiei, al Societãþii Britanice pentru

Studiul Populaþiei, al Asociaþiei Internaþionale a Demografilor de Limbã

Francezã, al Asociaþiei ªtiinþifice DemoBalk ºi al Asociaþiei Române de

Sociologie. Doctor în Economie. Consultant ONU în probleme de populaþie.

Autor a peste 100 de lucrãri ºtiinþifice în domeniul demografiei.

ACADEMIA ROMÂNÃ


CENTRUL DE CERCETÃRI DEMOGRAFICE “VLADIMIR TREBICI”“VLADIMIR TREBICI”

DECLINUL DEMOGRAFIC


DECLINUL DEMOGRAFIC



DE

CLI

NU

L D

EM

OG

RA

FIC

ªI

VII

TO

RU

L P

OP

ULA

ÞIE

I R

OM

ÂN

IEI

ISBN 978-973-7871-88-61

90

0

19

10

19

20

19

30

19

40

19

50

19

60

19

70

19

80

19

90

20

00

20

10

20

20

20

30

20

40

20

50

20

60

20

70

20

80

20

90

21

00

0

5

10

15

20

25

30

0

5

10

15

20

25

30

- m

ilio

an

e lo

cu

ito

ri -

?

- m

ilio

an

e lo

cu

ito

ri -

S1 - Pesimist

S2 - Optimist

S3 - Ideal

Lucrare apãrutã cu sprijinul

"România are nevoie de o politicã familialã elaboratã cu multã grijã ºi

responsabilitate, clarã, stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmãreascã

efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã aibã

consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei publice ºi al specialiºtilor.

Alocaþia de stat pentru copii, diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia

cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare financiarã, ar trebui sã constituie

componente ale unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii familiale,

refacerea statutului ºi prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetãrii

demografice, crearea unei structuri instituþionale de înaltã prestanþã care sã

gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã problemele celei mai importante

bogãþii a þãrii.”

Vasile Gheþãu

Documents

Imbatranirea populatiei Romaniei