61
Cunostinte generale de protectia populatiei in caz de dezastre Si in situatii speciale Editat de gl.Popescu Gheorghe, col.Soare Alexandru si col.rez.Barsan Ovidiu; tiparit in anul 1995 CUPRINS: Capitolul 1 Rolul,organizarea si misiunile protectiei civile in Romania pag. 1 Capitolul 2 Notiuni generale despre dezastre pag. 3 Capitolul 3 Calamitati naturale pag.3 1.Cutremurele.Urmarile, masurile de protectie si de interventie pag.7 2.Alunecarile de teren. Masurile de protectie si de interventie pag.8 3.Inundatiile. Masurile de protectie si de interventie. pag.8 4.Inzapezirile. Masurile de protectie si de interventie pag.9 5.Incendiile. Masurile de protectie si de interventie. pag.9 Capitolul 4 1.Accidentele nucleare. Masurile de protectie si de interventie pag.9 2.Accidentele chimice. Masurile de protectie si de interventie pag.11 3.Accidentele la lucrarile hidrotehnice. Masurile de protectie si de interventie pag.12 4.Accidentele rutiere, feroviare, aeriene si altele. Masurile de protectie si de interventie pag.12 Capitolul 5 Armele de numicire in masa si obisnuite. Protectectia impotriva lor.13 A.Armele de nimicire in masa 1.Arma nucleara pag.13 2.Arma biologica pag.18 3.Arma chimica pag.21 B.Arma obisnuita pag.25 C.Substantele si mijloacele incendiare pag.26 Capitolul 6 Masuri si mijloace de protectie individuala si colectiva pag.27 Capitolul 7 Primul ajutor si auto ajutorul sanitar pag.33 Capitolul 8 Decontaminare pag.36 Capitolul 1 Rolul,organizarea si misiunile protectiei civile in Romania Protectia civila in Romania este parte componenta necombatanta a apararii tarii si reprezinta totalitatea masurilor care se realizeaza pentru protectia populatiei,valorilor culturale si bunurilor materiale in caz de razboi sau dezastre. In Romania primele masuri de protectie a populatiei au fost stabilite prin „Regulamentul apararii pasive contra atacurilor aeriene „ aprobat la 28 februarie 1933. Incepind din anul 1952 se infiinteaza” Apararea Locala Antiaeriana”, devenita in anul 1978 Apararea Civila. In 1990, Romania a aderat la conventiile internationale prin ratificarea Protocoalelor aditionale I si II la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate. Potivit acestor protocoale, prin protectia civila se intelege indeplinirea sarcinilor umanitare, destinate sa protejeze populatia civila impotriva

Protectia populatiei

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Protectia populatiei

Cunostinte generale de protectia populatiei in caz de dezastreSi in situatii speciale

Editat de gl.Popescu Gheorghe, col.Soare Alexandru si col.rez.Barsan Ovidiu; tiparit in anul 1995

CUPRINS:Capitolul 1Rolul,organizarea si misiunile protectiei civile in Romania pag. 1Capitolul 2Notiuni generale despre dezastre pag. 3Capitolul 3Calamitati naturale pag.31.Cutremurele.Urmarile, masurile de protectie si de interventie pag.72.Alunecarile de teren. Masurile de protectie si de interventie pag.83.Inundatiile. Masurile de protectie si de interventie. pag.84.Inzapezirile. Masurile de protectie si de interventie pag.95.Incendiile. Masurile de protectie si de interventie. pag.9Capitolul 41.Accidentele nucleare. Masurile de protectie si de interventie pag.92.Accidentele chimice. Masurile de protectie si de interventie pag.113.Accidentele la lucrarile hidrotehnice. Masurile de protectie si de interventie pag.124.Accidentele rutiere, feroviare, aeriene si altele. Masurile de protectie si de interventie pag.12Capitolul 5Armele de numicire in masa si obisnuite. Protectectia impotriva lor.13A.Armele de nimicire in masa1.Arma nucleara pag.132.Arma biologica pag.183.Arma chimica pag.21B.Arma obisnuita pag.25C.Substantele si mijloacele incendiare pag.26Capitolul 6Masuri si mijloace de protectie individuala si colectiva pag.27Capitolul 7Primul ajutor si auto ajutorul sanitar pag.33Capitolul 8Decontaminare pag.36

Capitolul 1

Rolul,organizarea si misiunile protectiei civile in Romania

Protectia civila in Romania este parte componenta necombatanta a apararii tarii si reprezinta totalitatea masurilor care se realizeaza pentru protectia populatiei,valorilor culturale si bunurilor materiale in caz de razboi sau dezastre.

In Romania primele masuri de protectie a populatiei au fost stabilite prin „Regulamentul apararii pasive contra atacurilor aeriene „ aprobat la 28 februarie 1933.

Incepind din anul 1952 se infiinteaza” Apararea Locala Antiaeriana”, devenita in anul 1978 Apararea Civila. In 1990, Romania a aderat la conventiile internationale prin ratificarea Protocoalelor aditionale I si II la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate.

Potivit acestor protocoale, prin protectia civila se intelege indeplinirea sarcinilor umanitare, destinate sa protejeze populatia civila impotriva ostilitatilor sau a catastrofelor si sa o ajute sa depaseasca efectele lor imediate, asigurand conditile necesrae supravietuirii.

Personalul cuprins in organismele de protectie civila este recunoscut si protejat de catre inamic, in conditiile in care acesta indeplineste numai misiuni umanitare.

Activitatile de protectie civila in Romania se desfasoara pe baza prevederilor legii, regulamentelor si instructiunilor de specialitate in vigoare.

Avand in vedere ca protectia civila indeplineste misiuni si la pace, in mod deosebit in caz de dezastre, unele reglementari sunt precizate prin legea la dezastre.

Cele doua legi stabilesc masurile de protectie a populatiei si bunurilor materiale, formele de pregatire a populatiei, precum si obligatiile acesteia privind realizarea masurilor de protectie, pregatirea si participarea la misiunile de inlaturare a urmarilor in caz de razboi sau dezastre.

I. ORGANIZAREA PROTECTIEI CIVILE IN ROMANIA Protectia civila are la baza principiile dreptului umanitar international si cuprinde intrega societate, fiind organizata la nivel central si local.

Page 2: Protectia populatiei

Potrivit legii, seful protectiei civile in Romania este Ministrul Apararii Nationale, care conduce activitatea de protectie civila prin Comandamentul Protectiei Civile.

Comandanmentul Protectiei Civile reprezinta organul executiv de specialitate care stabileste conceptia privind pregatirea si realizarea masurilor de protectie civila asigurarea materiala, tehnica si financiara, precum si ducerea actiunilor pentru localizarea si inlaturarea urmarilor produse in caz de dezastre sau la razboi.

Ministrii,sefii organelor administratiei de stat, prefectii, primarii, conducatorii agentilor economici si institutiilor publice sunt sefi ai protectiei civile. Acestia au in subordine : state majore, comisii si formatii de protectie civila organizate din salariati proprii sau ai institutiilor subordonate.

Statele majore si comisiile de protectie civila sunt organe de specialitate ale sefilor protectiei civile pentru realizarea masurilor de protectie si conducerea actiunilorde interventie.

Formatiile de protectie civila sunt destinate ducerii actiunilor de interventie in vederea localizarii si inlaturarii urmarilor produse in caz de razboi si la dezastre.

La municipiul Bucuresti, sectoarele acestuia si la judete sunt constituite state majore de protectie civila si comisii de specialitate.

State majore de protectie civila se organizeaza,de asemenea, la localitati si la agenti economici (institutiile) care au in organizare peste 100 de salariati, precum si la agentii economici (institutiile) care au sub 100 de salariati, stabiliti de statele majore de protectie civila de la judete.

Comisiile de protectie civila se organizeaza pe specialitati: evacuare, transmisiuni-alarmare, protectie-adapostire, energetica, protectie antichimica, medicala, veterinara, drumuri si poduri, informatica, paza si ordine, prevenirea si stingerea incendiilior, agricultura, industria alimentara, asigurare materiala si transport. Se organizeaza, de asemenea, comisii de aparare impotriva dezastrelor la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, la judete, municipiul Bucuresti si sectoarelor acestuia, municipii, orase si comune.

Formatiile de protectie civila sunt constituite pe specialitatile: observare, cercetare, transmisiuni, alarmare, adapostire, deblocare, instalatii, energetice, medicale, veterinare, drumuri si poduri, protectie antichimica, asigurare tehnico-materiala si transport.

Statele majore, comisiile si formatiile de protectie civila se incadreaza cu persoane apte de munca, barbatii in varsta de 18-60 de ani si femei de 18-55 de ani, fara obligatii militare si mobilizati la locul de munca.

II. MISIUNILE PROTECTIEI CIVILE

Misiunile principale ale protectiei civile sunt:

1Prevenirea populatiei asupra atacurilor inamicului aerian sau dezastrelor prin instiintare si alarmare

Datele despre pericolul atacurilor inamicului din aer se transmit de catre Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului si Comandamentul Protectiei Civile si statelor majore de protectie civila judetene si al municipiului Bucuresti care asigura instiintarea factorilor de decizie si alarmarea populatiei.

Instiintarea si alarmarea despre producerea dezastrelor se asigura de catre statele majore de protectie civila pe baza hotararii sefilor protectiei civile de la judet, localitati si agenti economici.

Instiintare se folosesc mijloacele sde transmisiuni cu fir si radio speciale sau cele ale sistemului de telecomunicatii teritorial.

Alarmarea populatiei se realizeaza folosind mijloace acustice speciale(sirene electrice, sirene dinamice cu aer comprimat si motosirene), radiotehnice(statii centrale si locale ale radiodifuziunii si televiziunii, radioamplificare,radioficare), optice si alte mijloace(clopote, fluiere cu abur, sonerii, etc).

Pentru alarmare sunt stabilite urmatoarele semnale acustice:-alarma aeriana-sunet modulat de 2 imnute cu periodicitate de 4 secunde;-alarma chimica(radioactiva)-5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde;-calamitate naturala-13 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauza de 12 secunde;-incetarea alarmei-sunet continuu de 2 minute.

La receptionare semnalului toti cetatenii sunt obligati: sa inceteze activitatile, sa ridice mijloacele de prim ajutor sanitar si de protectie individuala, sa-si ia rezerva de apa si in functie de felul alarmei, sa se adaposteasca sau sa se evacueze.

Inainte de parasirea incaperilor se intrerupe alimentarea cu gaze, apa si curent electric a instalatiilor folosite.2.Protectia populatiei impotriva efectelor armelor de nimicire in masa si conventionale, precum si impotriva

dezastrelor prin mijloace individuale, adapostire, evacuare, alte forme si mijloace specifice.a)Mijloacele individuale cuprind: masti contra gazelor, truse sanitare antichimice, complete de protectie, aparate si masti izolante, mijloace improvizate de protectie.

Fiecare cetatean are datoria sa cunoasca modul de folosire a acestor mijloace individuale in vederea protectiei personale in functie de situatia creata.b)Adapostirea populatiei se asigura folosind adaposturile de protectie civila, subsolurile, metroul, tunelurile, galeriile si alte lucrari subterane sau denivelari ale terenului. Toate spatiile special construite sau amenajate se echipeaza cu instalatii de filtroventilatie. La calculul capacitatii de adapostire s-a stabilit o suprafata de 0,5 mp de persoana.

Pe timpul adapostirii cetatenii trebuie sa respecte obligatoriu urmatoarele reguli:-sa mentina ordinea si curatenia;-sa nu introduca materialeinflamabile, explozive sau iritante;-sa nu fumeze sau sa foloseasca lampi, felinare sau lumanari;

Page 3: Protectia populatiei

-sa nu introduca animale in adapost;-sa aiba asupra lor masca contra gazelor, documentele de identitate, lanterna, trusa sanitara, medicamente, apa si alimente;-sa acorde primul ajutor victimelor;-sa nu paraseasca adapostul decat la incetarea alarmei.

c)Evacuarea constituie una din masurile de baza de protectie si se realizeaza prin scoaterea unor categorii de personal si de buniri materiale in afara localitatilor si zonelor probabile sa fie lovite din aer de catre agresor.

Prin aceasta masura se descongestioneaza principalele centre urbane de acele resurse umane si materiale care nu sunt necesare ducerii actiunilor de aparare si asigurarii continuitatii productiei pentru supravietuire si aparare. In acest fel se diminueaza pierderile in randurile populatiei si de bunuri materiale, printr-o dispersare a acestora pe tot teritoriul tarii, folosin in mod eficient avantajele oferite de relief si localitati.

Pentru conducereaevacuarii se stabilesc comisii cu responsabilitati specifice care pun in alicare planurile de evacuare intocmite din timp, pentru situatiile create de raboi sau dezastre.

3.Asigurarea protectiei valorilor culturale si bunurilor materiale prin adapostire, evacuare, precum si prin alte masuri tehnice si organizatorice

Aceasta misiune se asigura prin prevederea tuturor activitatilor si masurilor de protectie civila si de interventie pentru situatiile de razboi sau in caz de dezastre. Aceste planuri se intocmesc la nivelul judetelor, localitatilor si agentilor economici.

4.Participarea la actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor atacurilor inamicului sau dezastrelor.Este una din masuile importante fiind indeplinita de catre formatiile de protectie civila organizate din timp de pace

la nivelul judetelor, localitatilor si agentilor economici si care au asigurata o dotare potrivit misiunilor de interventie. Conducerea actiunii de localizare si inlaturare a urmarilor in timpde razboi sau la dezastre se asigura de sefii protectiei civile de la judete, localitati si agenti economici, prin statele majore si comisiile de specialitate.

5.Identificarea, neutralizarea si asanarea munitiei ramasa neexplodata reprezinta cea mai periculoasa misiune pe care o indeplinesc formatiile de protectie civila.

Aceasta misiune se executa si in timp de pace, de catre unitati specializate pirotehnice din subordinea Comandamentului Protectiei Civile, care asigura securitatea populatiei impotriva munitiei ramasa neexplodata din razboi. Obligatia oricarui cetatean este de a nu atinge aceste munitii si de a anunta imediat politia despre existenta acestora.

6.Pregatirea populatiei in vederea asigurarii protectiei individuale.Pregatirea populatiei este una din misiunile de baza, care se realizeaza permanent prin forme de pregatire ca:

aplicatii, antrenamente de stat major, exercitii, alarmari publice, convocari si sedinte practice.Fiecare cetatean este obligat de lege sa participe la pregatirea pentru protectia civila, pentru insusirea

cunostintrelor necerare protectiei individuale in caz de razboi sau dezastre.Statele majore, comisiile de specialitate si comandantii formatiilor de protectie civila participa periodic la

aplicatii,exercitii si alarmari publice, iar anual –la convocari, conform programului stabilit de statele majore de protectie civila judetene.

Sefii protectiei civile ( prefectii, primarii,managerii,directorii ) conduc pregatirea salariatilor sau a populatiei in functie de responsabilitatile care le revin la nivelul judetului, localitatilor, agentilor economici sau institutiilor. Pregatirea se realizeaza,de asemenea, prin presa, radio si televiziune

- CAPITOLUL 2-

NOTIUNI GENERALE DESPRE DEZASTRE

In evolutia sa, societatea a fost deseori afectata de efectele dezastruoase ale unor fenomene naturale, care aparute prin surprindere, au creat un volum mare de victime omenesti si de distrugeri de bunuri si valori materiale. Aceste fenomene naturale cu urmari tragice pentru colectivitatile de oameni si animale au fost denumite calamitati naturale. In prezent, pe langa riscurile aparitiei acestor fenomene naturale, societatea contemporana este confruntata si cu riscurile determinate de unele activitati umane ce devin periculoase daca sunt scapate de sub control. Aceste evenimente cu efecte dezastruoase determinate de activitati umane sunt denumite catastrofe. Atat calamitatile naturale cat si catastrofele care se abat la anumite intervale de timp sau accidental asupra unor zone diferite de pe glob si care pot cuprinde mari colectivitati umane cu urmari dezastruoase, sunt considerate dezastre.

A. CALAMITATI NATURALE

In tara noastra calamitatile naturaleisi pot manifesta actiunea distructiva in functie de tipurile acestora, astfel: cutremure de pamant; alunecari de teren; inundatii; secete; furtuni; inzapeziri; epidemii si epizootii. Pot apare, de asemenea, si incendii de paduri sau de culturi agricole ca urmare a unor secete prelungite.

1 – Cutremurele de pamant

Se considera ca acestea detin un loc aparte in cadrul calamitatilor naturale prin urmarile lor dezastruoase. Cutremurele de pamant sunt fenomene naturale provocate de: miscarile scoartei pamantului ( miscari tectonice ), eruptiile vulcanice, alunecarile de teren, prabusirea unor pesteri sau a unor grote, etc.

Page 4: Protectia populatiei

Din totalul cutremurelor produse, cele mai multe, aproximativ 70%, sunt de origine tectonica. In tara noastra,cutremurele de pamant sunt aproape in totalitate de natura tectonica, avandu-si originea mai ales in zona Vrancei (cutremure intermediare), in zonele subcarpatice si mai putin in partile de nord-vest ale tarii (cutremure de suprafata). In deplasarea placilor tectonice care formeaza scoarta terestra, rocile inmagazineaza o cantitate foarte mare de energie pe care o elibereaza la un moment dat, provocand cutremurele. Locul de producere al cutremurului (focarul) poate fi: de suprafata, intermediar (50-250 km) sau la adancime (250-700 km). Punctul de la suprafata pamantului aflat chiar deasupra focarului se numeste epicentru.

Datorita vibratiilor violente ale scoartei terestre, cutremurele de pamant produc un numar mare de victime in randul oamenilor si animalelor si pierderi deosebite de valori si bunuri materiale. In secolul nostru, in intreaga lume sunt cunoscute peste 30 de astfel de cutremure deosebit de violente in care si-au pierdut viata peste 3.000.000de oameni, mai mult de 12.500.000 au fost raniti si peste 30.000.000 au ramas fara adapost.

Cutremurele care au afectat grav tara noastra de la inceputul acestui secol, sunt cele din 1940 si 1977. Cutremuruln din 10 noiembrie 1940 a fost deosebit de puternic, provocand moartea a 500 de persoane.

S-au produs mari distrugeri in partile centrale si de sud ale Moldovei si in zona subcarpatica a Munteniei. In Bucuresti, unde au murit 400 de persoane, au fost afectate numeroase constructii printre care blocul Carlton, de 11 etaje. Cutremurul din 4 martie 1977 a cuprins o zona seismica vasta, fiind propagat pe directia NE-SV. Au fost produse importante pagube pe aproape o treime din teritoriul tarii. Cele mai afectate zone au fost : cea subcarpatica din Muntenia (Campina, Valea Calugareasca, Valenii de Munte, Boldesti, Bucuresti), precum si in alte parti importante din Muntenia, Moldova si Oltenia. In diferite zone s-au produs si alunecari de teren (Albesti, Zabale, Dumitresti,etc) sau prabusiri de teren (zona Giurgiu). Acest cutremur a provocat un numar foarte mare de victime (1.541 morti si 11.275 de raniti) si pagube materiale (760 unitati economice distruse sau scoase din functiune, peste 230.000 de locuinte si cladiri social-culturale avariate). Valoarea totala a pierderilor provocate de acest cutremur a depasit 2 miliarde de dolari.

Cutremurele pot fi evaluate prin masuratori in functie de energie eliberata, variatia acceleratiei, etc. sau prin aprecierea urmarilor produse de seism. In raport de metoda folosita s-au stabilit doua „scari’ de evaluare; una a marimii – magnitudinea cutremurului, determinata de energia eliberata(scara Richter) si cealalta a intensitatii cutremurului(scara Mercalli, Medvedev, etc) legat de amploarea distrugerilor produse deacestea.

In general, pe glob se produc anual peste un milion de cutremure, insa „semnificative”(cu magnitudinea 3-3,9 pe scara Richter sau intensitatea II-III) sunt considerate aproximativ 60.000 de miscari seismice. In tara noastra se produc anual cateva zeci de cutremure, dar majore numai unul la o perioada mai indelungata de 30-50 ani sau mai mult.

2 – Alunecari de teren

Alunecarile de teren se produc pe versantii dealurilor prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torentiale, miscari tectonice, prabusiri ale unor grote, eroziuni puternice) sau chiar ca urmare a unor activitati umane.

Cu toate ca nu produc pierderi si distrugeri la fel de mari ca celelalte fenomene naturale distructive, alunecarile de teren sunt totusi periculoase prin posibilitatea distrugerii unor constructii, determinata de deplasarea rocilor sau prin acoperire. Pot, de asemenea, bara cursul unor ape curgatoare creand lacuri de acumulare temporare sau permanente sau pot produce chiar distrugerea unor baraje.

Alunecarile de teren sunt destul de raspindite, in tara noastra, dupa statisticile intocmite, existand o suprafata de aproximativ 900.000 ha pe care se pot produce alunecari de teren.

Lacul Rosu este rezultatul celei mai cunoscute alunecari de teren care a barat raul Bicaz.Alunecari e teren de mai mare amploare s-au produs la Malul cu Flori(1979) si Varfuri(1980) in judetul

Dambovita, Zemes(1992) in judetul Buzau si Izvoarele(1993) in judetul Galati. Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate si peste 25 ha au fost puternic degradate.

3 – Inundatiile

Inundatiile produse de ploi, uneori depasesc albia raurilor si prin revarsare acopera intinse suprafete de teren. Si inundatiile, ca si celelalte tipuri de de calamitati, se pot datora unor fenomene naturale cat si a unor activitati umane(inundatii accidentale).

Cele mai frecvente inundatii sunt insa cele produse de revarsarea apelor curgatoare sau formarea unor torente, din cauza ploilor abundente de lunga durata, topirii rapide a straturilor de zapada, blocarii cursurilor de apa catre ghetari sau creeari unor baraje prin alunecari de teren, etc.

Ploile torentiale si topirea zapezilor creeaza conditii pentru cresterea nuivelului apelor curgatoare si revarsarea acestora peste albie, revarsare care poate cuprinde suprafete intinse de teren. Acest fenomen conduce la crearea unui front de apa – unda de viitura – a carei amploare depinde de cantitatea si durata precipitatilor, precum si de distributia acestora in cazul unui bazin hidrografic. Undele de viitura pot transporta cantitati foarte mari de apa, de cateva sute de ori chiar mai mare decat in mod obisnuit. Asa de exemplu, in cadrul inundatiilor din 1970, MURESUL a transportat in zona Aradului 2400 m3 /s apa in comparatie cu 21 m3/s cat transporta in regim de ape mici.

In tara noastra, dupa datele cunoscute, exista aproape 100 de localitati si peste 1.500.000 ha terencare pot fi inundate pe Somes, Mures, Tisa, Crisuri, Dunare, Arges, Vedea, Bega, Ialomita, Timis,Jiu, Olt, Buzau, Prut si altele.

4 – Inzapezirile si avalansele

Inzapezirile apar ca rezultat al caderilor abundente de zapada si viscolelor care pot dura de la cateva ore pana la cateva zile.Ele ingreuiaza in special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile(aeriene, rutiere, feroviare), activitatea in obiectivele agricole, aprovizionarea cu materii prime, energie electrica si gaze pentru agentii economici, precum si telecomunicatiile, etc.

Page 5: Protectia populatiei

Pentru indepartarea cantitatilor mari de zapada de pe caile de accessi pentru reluarea normala a activitatilor economico-sociale este necesar un numar mare de mijloace mecanice specializate si de oameni. Avalansele se produc de regula in muntii cu versanti abruptisi se formeaza din zapada care se strange pe pantele din apropierea varfurilor.Rezulta astfel nameti uriasi care, in anumite conditii (seisme, supradimensionare), isi pierd stabilitatea si se prabusesc.Avalansele au o mare forta distructiva si provaoaca in zonele pe care le cuprind daune materiale complexelor industriale si hidrotehnice, cailor ferate si soselelor, retelelor electrice si de comunicatii, locuintelor, cabanelor si nu rareori produc victime omenesti.

5 – Incendiile de padure In incendiile de paduri, combustibilul principal este format din masa de arbori, indiferent daca sunt verzi sau uscati.pentru aprinderea lor au loc doua procese succesive: - ridicarea temperaturii lemnului verde intre 250-400 C, ceea ce permite inceperea distilarii lemnului si emiterea apoi a gazelor foarte combustibile(tip metan);

- incepinad de la acest punct termic de distilare se produce o autoaprindere a lemnuluiIncendierea padurilor este favorizata de seceta, vant, absenta fasiilor contra focului din paduri(spatii

libere in interiorul padurii si de fulgere.Cauza incendierii padurilor o constituie insa neglijenta omului si mai rar fenomenele naturii.

B. CATASTROFELE

In aceasta categorie de dezastre pot fi incluse: distrugerea unor baraje sau a altor lucrari hidrotehnice; accidentele industriale (nucleare, chimice, explozii, incendii, avarii la conductele magistrale de transport a produselor petroliere, de gaze naturale, termoficare si apa); accidente de circulatie (auto, de cai ferate, aeriene sau navale); accidentele datorate munitiei neexplodata sau a armelor artizanale; prabusirea unor mine sau a unor galerii subterane.

1 – Accidentele nucleare

Radiatiile prezente in natura nu difera nici ca tip, nici ca efect, de cele produse artificial. Fiecare dintre noi este expus radiatiei, mai mult sau mai putin, in functie de iradierea naturala a organismului uman datorita radiatilorionizante, existente in mediul inconjurator. In aceasta categorie de radiatii cosmice intra radiatiile gamma terestre avand ca sursa radioactivitatea materialelor scoartei pamantului, produsele de dezintegrare ale radonului si thoriului cu concentratii maui ridicate in locuinte si in alte spatii neventilate, precum si radioactivitatea alimentelor (potasiu-40 reprezinta sursa cea mai importanta de iradiere interna).

Sursele de radiatii artificiale, incare intra instalatiile de radiatii X, diferitii radionuclizi si radiatiile gamma, au o intrebuintare in domeniul medical,asigurand o varietate de procedee pentru diagnostic, investigatii si terapie externa si interna.

Prin specificul muncii, exista un mare numar de persoane expuse la radiatii ionizante in domeniile de control a unor procese sia calitatii produselor, in cercetare, in industria nucleara, energetica, etc.

Iradierea suplimentara a organismului uman are loc ca urmare a raspandirii radionuclizilor rezultati in experientele nucleare executate in atmosfera si depunerile pe sol a materialelor radioactive.

In cazul unui accident la un obiectiv nuclear cu contaminarea radioactiva a factorilor de mediu, valoarea iradierii suplimentare creste, asa cum s-a intimplat in anul 1986 cand, datorita accidentului de la C.N.E. Cenobil, ea a cunoscut o ridicare brusca, fara a depasi la noi, in medie, 65% din iradierea naturala.

Se poate aprecia ca ponderea cea mai imortanta in iradierea organismului uman o are iradierea naturala – cca.66%, urmata de iradierea medicala –23%.

Radiatiile ionizante sunt daunatoare organismului uman si este necesar ca populatia sa fie protejata fata de o expunere inutila sau excesiva, dar trebuie luate in consideraresi beneficiile pe care le aduc prin diferite proceduri de tratament.

Deoarece efectele radiatiilor sunt determinate de doza de radiatii primita care asociaza un factor de risc, s-au stabilit limite maxime pentru doze, atat pentru persoanele din mediul de lucru cu radiatiile de 50mSv/an cat si pentru populatie – de 5mSv/an.

Principalele surse de accident nuclear care pot creste iradierea suplimentara sunt:- sateliti artificiali care au la bord generatoare de energie electrica in conversie directa, reactoare nucleare cu plutoniu sau uraniu imbogatit;- avioanele care transporta substante radioactive cu activitate mare sau arme nucleare;

- - navele maritime de suprafata sau submarine care au instalatii nucleare proprii pentru propulsie, transporta arme nucleare, combustibil iradiat sau deseuri radioactive;- depozitele de deseuri radioactive de inalta radioactivitate de la centralele nucleare-electrice si de la retratarea combustibilului iradiat;- instalatiile de morarit, concentrare-preparare si retratare a combustibilului iradiat;- reactoarele nucleare energetice sau de cercetare;- obiectivele nucleare subterane pentru testare in scopuri pasnice;- transportul terestru al surselor radioactive.

Centralele nucleare electrice avand in structura reactoare nucleare de mare putere (500-1000 MW), constituie asa cum au demonstrat accidentele nucleare de la Windacele (1957), Three Mile Island (1979) si in mod deosebit Cernobâl (1986), pericolele cele mai grave pentru contaminarea mediului inconjurator in astfel de situatii.

Reactoarele nucleare energetice au totusi un grad de siguranta conferit de conceptia apararii in profunzime prin mai multe bariere fizice impotriva produselor de fisiune: teaca elementelor combustibile, circuitul primar de racire, sistemul

Page 6: Protectia populatiei

de anvelopare, precum si existenta sistemelor speciale de securitate pentru oprirea rapida, racirea de avarie si preluarea caldurii reziduuale, alimentarea locala cu energie a consumatorilor vitali, etc.

La functionarea in deplina siguranta a centralelor nuclear-energetice o contributie de seama o aduc tehnologiile avansate, folosite in fabricarea componentelor si echipamentelor, verificarea initiala si periodica a calitatii acestora, pregatirea si specializarea personalului operator care asigura exploatarea, gradul inalt de automatizare si folosirea calculatoarelor de proces.

La un accident produs la o centrala nucleara degajarile radioactive in atmosfera sunt preluate de vant care transporta radio-izotopii de xenon, kripton, iod si cesiu sub forma de aerosoli sau gaze si care se disperseaza in atmosfera, concentratia descrescand cu distanta.

Acestor nor radioactiv prezinta pentru un om un risc la expuneri in 3 ipostaze:- expunere externa la radiatiile emise de componentii din norul purtat, de materialele depuse pe sol si pe corp;- expunerea interna la radiatie prin inhalarea substantelor radioactive din aer;-expunerea interna prin consumul, in timp, al alimentelor si apei contaminate radioactiv.

2 – Accidentele chimice

Accidentul chimic se defineste ca eliberearea necontroloata in mediul inconjurator a unor substante toxice industriale, la concentratii maxime admise punind astfel in pericol sanatatea populatiei.

Sunt considerate substante toxice industriale produsele chimice care datorita proprietatilor fizice, chimice si toxice isi manifesta actiunea contaminanta si vatamatoare in concentratii mici, pe distante foarte mari, depasind limitele intreprinderii, sursa toxica creand zone de actiune ce pot cuprinde localitati intregi si unitati economice izolate.

Din produsele chimice utilizate sau fabricate in mod obisnuit si in cantiati mari se considera ca prezinta pericol chimic urmatoarele categorii de substante :- subsatnte cu actiune iritanta, caustica si sufocant-afixianta, cum sunt : clorul, acid clorhidric, acidul azotic, acidul fluorhidric, oxizii de sulf, oxizii de azot, amoniacul, fosgenul, clorcianul, etc;- substante cu actiune toxica generala : hidrogen sulfurat, fosfina, oxizii fosforului, oxiclorura de fosfor, oxidul cianhidric, unii oprodusi volatili si acidul cianhidric, sulfura de carbon,etc.

Subsatntele toxice industriale se pot gasi in instalatie sub forma de gaze, gaze lichefiate, gaze comprimate, vapori, aerosoli sau lichide. Ele pot actiona asupra organismului prin inhalare, prin ingerare asu prin contact cu pielea.

Accidentul chimic minim are loc atunci cand la instalatia sursa toxica se produce o avarie controlabila, urmata de dispersarea unei cantitati de substanta toxica in mediul inconjurator.

Accidentul chimic maximse produce in cazul unei avarii necontrolabile. In acest caz, din instalatie se elimina in mediul inconjuratoro mare parte sau intreaga cantitate de substanta toxica. Accidentul chimic maxim se poate produce in caz de pace, ca urmare a unor neglijente, defectiuni, dereglari de proces, sau in timp de razboi ca urmare a unor atacuri din aer sau a unor actiuni diversioniste.

Substanta toxica se poate evacua in mediul inconjurator, ca urmare a unei avarii la instalatii, prin dversare, scurgere, esapare, etc., raspandindu-se pe teren sau in atmosfera, in interiorul constructiilor de protectie sau retentie creand un focar chimic.

Sub forma lichida sau de gaze lichefiate, substantele toxice sau industriale se pot raspindi pe sol sau in spatiulde retentie, creand o suprafata de contaminare.

Sub forma de gaze comprimate, vapori sau la presiune normala , substantele toxice industriale se fraspandesc in mediul inconjurator instantaneu sau intr-un interval scurt de timp, formandu-se in acest fel un nor toxic, care este deplasat de vant.

Rezulta astfel o zona de actiune a norului toxic de forma tronconica, iar in conditiile de calm atmosferic – de forma emisferica.

Dimensiunile zonelor de actiune a norului toxic se stabuilesc pentru valori letale (zona letala) sau de intoxicare(zona de intoxicare).

Zona letala este considerata zona de actiune a norului toxic in care concentratia substantei toxiceindustriale (concentratie leatala) are o valoare la care, prin inhalare se produce moartea unei persoane intr-un timp scurt(un minut).

Zona de intoxicare este considerata zona de actiune a norului toxic, in care concentratia substantei toxice industriale(concentratia de intoxicare) are o valoare la care inhalarea ei timp de 30 de minute pina la o ora poate produce intoxicarea organismului uman, fiind necesar tratamentul medical.

Persistenta (sau durata de actiune a norului toxic) este determinata de timpul cat norul toxic se mentine in zona de actiune cu valori ale concentratiei mai mari decat concentratia Spatiul in care substanta toxica industriala isi manifesta actiunea

toxica vatamatoare, ca urmare a unui accident chimic, se numeste focar chimic.

3 - Accidentele rutiere, feroviare si aeriene

Catastrofele mari care se intilnesc in domeniul transportului sunt produse de accidentele care au loc pe caile de comunicatii rutiere, feroviare si aeriene.

In catastrofele rutiere si de cai ferate, de regula, cauzele producerii accidentelor respective sunt datorate greselilor de circulatie, defectelor care pot aparea a materialul rulant respectiv si uneeori de acte de terorism.

In catastrofele navigatieie aeriene, pericolul il reprezinta constructiile existente in zona aerodromurilorsau aparitia unor defectiuni in functionarea mijlocului respectiv – avion, elicopter. In caz de cadere a acestora un pericol real exista atata pentru cei aflati la bord cat si pentru cei care se gasesc in zona de impact cu solul.

In asemenea cazuri, factorii periculosi care intervin sunt: combustibilul in cantitati mari, metalul usor care la temperaturi inalte intra in autocombustie, iar la avioanele militare – munitia existenta la bordul acestora.

Regulile de navigatie maritima si mijloacele de semnalizare in caz de pericol, completate cu prognozele meteo, evita in mare masura, in prezrnt, accidentele pe timpul transportului naval. O cauza importanta care poate sa conduca in

Page 7: Protectia populatiei

prezent la accidentele navale, ramane insa greseala pilotului. Erorile de navigatie pot duce fie la esuarea, fie la coliziunea cu stanci ale navelor care pot produce rasturnari, scufundari,incendii, deversarea in mare a substantelor chimice sau a substantelor petroliere cu urmari ecologice asupra zonelor respective sau cu victime omenesti.

4 – Distrugerea barajelor

Constructiile hidrotehnice au un rol important in producerea de energie electrica, alimentarea cu apa potabila si industriala, asigurarea apei pentru irigatii, atenuarea viiturilor, etc. Distrugerea barajelor sau a altor lucrari hidrotehnice poate fi cauzata de unele erori de proiectare sau de constructie, dar si de cutremure sau de alunecari de teren.

Pagubele riscului la constructiile hidriotehnice pot sa atinga nivelul celor provocate la mari calamitati, de aceea este necesar sa se faca evaluarea risculuii si planificarea masurilor de protectie cu maximum de raspundere .

Cu toate masurile luate in proiectarea si realizarea constructiilor hidrotehnice, statisticile indica o crestere a numarului accidentelor. In perioada 1946-1955 s-au inregistrat 12 ruperi la cele 2000 de baraje executate in acea perioada, iar in anii 1956-1965 s-au inregistrat 24 de ruperi la 2500 de baraje executate. Cresterea numarului accidentelor este legata, fara indoiala, de asumarea unor riscuri sporite din dorinta de a asigura constructii economice, prin folosirea unor amplasamente.mai putin favorabile. Distrugerile de baraje in ultimele decenii au provocat pagube de sute de miliarde de dolari. Distrugerea unor loalitati intregi, precum si multe victime in randul populatiei.

- CAPITOLUL 3 –

CALAMITATILE NATUARLE

1 – Cutremurele. Urmarile, masurile de protectie si interventie

In functie de durata si densitatea lor, cutremurele pot avea urmari dezastruoase prin: - distrugerea sau avarierea constructiilor(locuinte, edificii sociale, culturale, religioase, constructii industrialoe, retele de

apa,gaze, termoficare, electricitate, telecomunicatii, canal, lucrari hidrotehnice sau de hidroameliorati);

-aparitia incendiilor, un important factor de agravare a urmarilor seismului;-blocarea cursurilor apelor curgatoare, urmata de formarea unor lacuri de acumulare permanente sau temporare;-formarea unor valuri marine care pot actiona distructiv in zonele de coasta si in porturi;-producerea unoe efecte psihice cu urmari grave in comportarea indivizilor sau a grupurilor umane(stres, panica);-producerea unor perturbari atmosferice(furtuni, nori de praf, etc.);-posibilitatea aparitiei unor epidemii sau imbolnaviri prin degradarea calitatii factorilor de mediu si conditiile de

igiena individuala si colectiva.Luand in calcul aceste urmari si alti factori specifici cutremurelor de pamant, protectia civila impreuna cu organele

centrale si locale planifica, organizeaza si realizeaza masuri de preveniresi de protectie si conduce actiuni de localizare si inlaturare a urmarilor in caz de cutremure.

Pentru a diminua urmarile dezastruoase ale cutremurelor, specialistii in seismologie, analizand datele miscariklor seismice, caracteristicile geologice si geografice ale teritoriului Romaniei, au elaborat o harta cu „zonare seismica” si evaluarea si executia constructilor civile si industriale. Aceste criterii impun atat alegerea amplasamentelor, cat si caracteristicile constructiei(tip, dimensiuni, structuri, materiale, etc.). In plus, zonarea seismica permite si planificarea unor masuri corecte de prevenire(avertizare), protectie si interventie in cazul unor cutremure de pamant.

Astfel, inca din etapele premergatoare, protectia civila asigura intocmirea unor planuri de protectie dsi interventie la toate nivelurile : central, judetean, municipal, orasenesc, comunal si la agentii economici, insitutii, cu scopul de a inlatura sau diminua pierderile de vieti omenesti si materiale.

In baza legii privind aplicarea unor masuri de protectie civila si a legii privind protectia si interventia in caz de dezastre, aceste planuri cuprind masuri de protectie si interventie specifice fiecarui nivel de executie,obligatii pentru factorii de decizie si reguli de comportare pentru salariati si poupulatie.

Instruirea populatiei are un rol important in realizarea protectiei, mai ales cu scopul de a asigura cunoasterea modului de realizare a masurilor de protectie specifice si prin insusirea regulilor de comportare pe timpul cutremurului si in perioadele urmaritoare ale acestuia

Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula prin surprindere, este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asigura protectia in toate imprejurarile(acasa, la serviciu, in locurile publice, in mijloacele de transport). Acesta, cu atat mai mult cu cat timpul la dispozitie pentru luarea masurilor de protectie este foarte scurt, uneori chiar mai putin de un minut.

De aceea in caz de cutremur fiecare cetatean trebuie sa cunoasca urmatoarele reguli:-se vor alege pentru adapostire locurile din locuinta personala a caror rezistenta este mai mare(langa stalpii de rezistenta, in spatiul usilor, la colturile interioare ale incaperilor, se va evita stationarea linga mobilier inalt, modular);-aceleasi locuri similare pentru adapostire se vor alege la serviciu si in locuri publice(magazine, sali de spectacole, restaurante, etc.); parasirea incaperii se va realiza numai in daca conditiile permit(parter, mai multe usi de evacuare, parcurs accesibil fara obstacole, distante foarte mici);-pe timpul cutremurului mijloacele de transport de orice tip se opresc; daca este posibil oprirea se realizeaza in partea centrala a arterei de circulatie sau cea acre se considera mai putin expusa daramaturilor si nu se va parasi mijlocul de transport;

Page 8: Protectia populatiei

-cei prinsi sub daramaturi sau in incaperi blocate vor astepta in liniste si cu rabdare interventia din exterior. Nu se recomanda a se incerca deblocarea din interior decat atunci cand in urma unei analize ferme se socoteste ca nu exista pericolul prabusirii daramaturilor si asa intr-un echilibru precar. La anumite intervale de timp, cu un obiect contondent se lovesc peretii locului de adapostire sau de sub daramaturi, tevile de apa sau de gaze din apropiere. In acest fel se asigura semnalele necesare aparatutrii de detectie si localizarea supravituitorilor;-daac spatiul in care s-a realizat adapostirea nu a suferit avarii grave atunci acesta se poate parasi avandgrija sa se intrerupa functionarea instalatiilor electrice, de alimentarecu gaze si apa;-este bine de retinut locul in care se pastreaza, de regula, obiectele de imbracaminte, paturile, medicamentele si alte lucruri necesare a fi luate in parasirea locuintei, mai ales in anotimpurile racoroase si reci;-un factor importantde luat in consideratie in desfasurarea tutror actiunilor il constituie calmul si grija de a-l transmite si celor din jur. Calmul si cuvinetele de incurajare diminueaza starea de stres si contribuie la prevenirea panicii;-sinistratii trebuie sa respecte cu strictete dispozitiile si regulile stabilite si sa acorde o mare atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a impiedica in acest fel aparitia unor imbolnaviri in masa;-in locuinta avariata grav se intra numai cu aprobarea organelor de protectie civila si se scot anumite materiale sau obiecte strict necesare in aceleasi conditii;-nu trebuie sa ne preocupe paza lucrurilor din locuinta avariata sau distrusa. Ele vor fi in grija organelor jandarmeriei, politiei, protectie civle,etc. si se vor restitui pe masura recuperarii lor.

Trebuie retinut faptul ca imediat dupa cutremur, protectia civila incepe organizarea si desfasurarea actiunilor de interventie conform planurilor intocmite in perioada premergatoare a acestuia. Cu formatii proprii sau cu unitati militaresi formatii ale altor unitati economicespecializate se executa actiuni de interventie astfel:-instintarea suplimentarea a populatiei privind situatia creata la cutremur, aparitia unui eventual pericol de accident(nuclear, chimic, biologic,etc.),masurile care trebuie aplicate si regulile de comportare;-executarea actiunilor de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili: locul si volumul pierderilor umane, distrugerilor la constructiile civile si industriale; existenta si locul supravietuitorilor de sub daramaturi; avariile la retelele gospodariei comunale(apa, gaze, canal) a retelelor electrice si de comunicatii; zonele cu pericolde inundatii si incendiu; caile de comunicatie blocate de daramaturi sau prin deplasarea straturilor de pamant; zonele in acre au aparut sau pot apare noi surse de risc(zonele depericol nuclear, chimic, biologic, etc.); unuitati economice scoase din functiune, alte pierderi si distrugeri de bunuri materiale;-desfasurarea actiunilor de deblocare si de salvare a supravietuitorilor de sub daramaturi, impiedicarea extinderii distrugerilor, interventia la retelele gospodariei comunale, refacerea avarilor,etc.-organizarea si desfasurarea actiunilor de acordare a primului ajutor medical, transportu ranitilor la institutiile spitalicesti , asigurarea asistentei medicale de urgenta, tratarea si spitalizarea anitilor;-desfasurarea actiunilor de combatere a panicii si de impiedicare a aparitiei unor epidemii;-organizarea si dsfasurarea actiunii de ajutoare, de transport si cazare a persoanelor sinistrate;-desfasurarea actiunilor de salvare a produselor agroalimentare, a animalelor si cerealelor, a altor categorii de bunuri materiale;-asiguarea masurior de paza, ordine si indrumare a circulatiei in zonele sinistrate;-o actiune care nu trebuie neglijata,urmand a fi desfasurata de urgenta, o constituie scoaterea de sub daramaturi si inhumarea cadavrelor, cu scopul de a impiedica producerea unor epidemii.

Concomitent cu actiunile de interventie in zonele afectate de cutremur, in sprijinul populatiei se desfasoara si actiuni de restabilire a capacitatilor de productie la unitatile economice de prima urgenta, cum ar fi cele din sectorul alimentar si pentru asiguarea cu energie electrica, gaze, apa, termoficare, retele telefonice, etc.

2 – Alunecarile de teren

Masurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin surprindere. Alunecarile de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5-3 m/s, iar in unele situatii si peste 3m/s, oferind astfel posibilitatea pentru rezlizarea unor masuri in astfel de situatii. In aceste conditii, un rol important, revineactiunilor de observare a conditiilor de observare a conditiilor de favorizare a alunecarilor de teren si alarmarii(avertizarii) populatiei in timp utilrealizarii protectiei.

Pentru prevenirea urmarilor dezastruoase ale alunecarilor de teren,k organele de specialitate, supunindunui control permanent aceste fenomene, au ajuns la urmatoarele concluzii:-alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investigatiile necesare stabilirii conditiilor de aparitie si dezvoltare a lor; se pot preantampina asemenea evenimente daca se aplicaprocedeele adecvate de tinere sub control; este necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor constructii in zonele in care asigurarea stabilitatii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare; este posibila protectia daca se preconizeaza si se planifica din timp masuri corespunzatoare si si se realizeaza o informare oportuna a populatiei din zona de risc.

In general, in actiounile de interventie, in afara unor cazuri particulare, se va urmari recuperarea de bunuri materiale si refacerea avariilor.

Salvarea supravietuitorilor din cladirile acoperite se realizeaza in conditiile similare actiunilor preconizate in cazul cutremurelor de pamant.

3 – Inundatiile. Masurile de protectie si interventie

Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor este posibil sa se asigure masuri e prevenire si de protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva.

Prevenirea aparitiei inundatiilor sau diminuarea si eliminarea actiunilor distructive se pot asigura prin

Page 9: Protectia populatiei

-realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe versanti,din afluentii mai mici ai bazinelor sau din torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor ,etc. Aceste lucrari pot fi: actiuni de impadurire sau reimpadurire a versantilor; crearea unor tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor pe versanti; construirea unor baraje de retentie pe fundul vailor;-modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata;-zonarea luncilor inundabile invederea stabilirii zonelor de interdictie in care se interzice orice orice constructie in zona canalului de inundatie, a zonelor de de restrictie in care sunt admise unele constructii si a zonelor de avertizare situate in afara nivelului inundatiei de proiectare;-aplicarea unor masuri e proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la vitezza de deplasare a acestora.

In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor materiale, aceste masuri de prevenire se completeaza prin:-organizarea, incadrarea, si dotarea formatiior de protectie civila din aceste zone astfel incat acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si ducerea actiunior de salvare;-stabilirea locurilor si conditiior in care urmeaza a se desfasura actiunile de evacuare temporara din zonele inundabile;-asigurarea instiintari si alarmari despre pericolul inundatiilor;-organizarea si desfasurarea actiunilor de salvare;-asigurarea asistentei medicalesi aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii;-asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati cu privire la cazare, apa, hrana, asistenta medicala, transport,etc.

4 – Inzapezirile. Masurile de protectie si interventie

Inzapezirile, de regula, au un caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de calamitati cu rare excepti, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-si necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat, lopeti, etc,.

Daca sunteti prinsi in afara locuintei, in in calatorii, in mijloacele de transport, etc., trebuie sa va pastrati calmul si sa luati masuri contra frigului, cei aflati in mijloacele de transport sa nu paraseasca locul pentru ca este pericol de ratacire. Dati alarma cu claxoanele, aprindeti focuri si asteptati ajutoare.

Pentru conducerea interventiei in caz de inzapeziri se desfasoara urmatoarele actiuni: recunoasterea locului si estimarea urmarilor; organizarea dispozitivului de actiune si si repartizarea fortelor si mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite forte si puncte de lucru; stabilirea legaturilor cu cei surprinsi de inzapezire, organizarea concreta a lucrarilor de salvare si evacuare a acestora.

5 – Incendiile de padure. Masuri de protectie si interventie

Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor militari si civili care dispun de tehnica si pregatire speciala.Stingerea incendiilor de paduri reprezinta o particularitate intrucat oamenii si constructiile, de regula, sunt in afara

pericolului acestora.Pentru asigurarea interventiei in cazul producerii incendiului de paduri sunt necesare forte si mijloace specializate.

In acest scop sunt destinate vehicule cu pompe si cisterne sau avioane si elicoptere.Un rol deosebit in asemenea situatii il are izolarea focului prin crearea de culoare de protectie(taierea si

indepartarea copacilor pe anumite fasii si directii). In situatii deosebite rezultate bune dau bombardamentele de aviatie cu bombe incarcate cu halogen saun bioxid de carbon.

CAPITOLUL 4

CATASTROFELE

1-Accidentele nucleare.Masuri de protectie si de interventie

Un rol important in sesizarea accidentului nuclear,declansarea oportuna aplicarii masurilor de protectie si desfasurarea actiunilor de interventie specifice il are supravegherea si controlul radioactivitatii mediului inconjurator,care se realizeaza prin:-laburatorul de control dozimetric al instalatiilor si mediului inconjurator,existent la nivelul centralei nuclearo-electrice si care are dispuse in zonele de risc mai multe posturi fixe pentru masuratori gamma,prevazute si cu statii radio pentru transmiterea automata a datelor;-statiile de control a radioactivitatii mediului inconjirator,din subordinea Ministerului Apelor,Padurilor si Protectiei Mediului,care executa intr-un program continuu masurarea radioactivitatii atmosferice,apelor de suprafata,vegetatiei si solului cu ajutorul utilajelor si aparaturii pentru radioactivitatea aerului si radiodebitmetrelor pentru determinarea radioactivitatii la locul de dispunere;-laburatoarelede igiena a radiatiilor apartinind Ministerului Sanatatii,care evalueaza nivelul de radioactivitate si gradul de contaminare radioactiva a mediului inconjurator si a populatiei prin control sanitar radiotoxicologic si radioecologic.Se masoara continutul radioactiv din aer,al depunerilor la sol,apei potabile,vegetatiei laptelui si produselor lactate,altor produse alimentare considerate ca principali vectori de iradiere interna a populatiei.De asemenea,se identifica si determina izotopii radioactivi critici(Iod-131 si Cesiu-137-prin metode spectrometrice si Strontiul-90-prin analize radiochimice).

Page 10: Protectia populatiei

Cadrul legal existent in Romania,aliniat celorlalte tari si cerintelor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena,stabileste obligatiile obiectivelor nucleare ca si ale autoritatiilor publice in caz de accident nuclear.

Potrivit acestor prevederi,obiectivul nuclear intocmeste un plan propriu de protectie si interventie sau de urgenta pentru amplasament,iar organele judetene si ale municipiului Bucuresti in colaborare cu Comisia centrala pentru interventie in caz de accident nuclear intocmeste planuri de protectie si interventie la nivel judetean si al municipiului Bucuresti care cuprind responsabilitatile ce revin autoritatilor locale si masurile pentru protectia cetatenilor din zona de risc.

Nici un obiectiv nuclear nu este autorizat sa functioneze daca nu satisface cerintele,inclusiv in domeniul securitatii nucleare,ale radioprotectiei si daca nu are un plan de urgenta coerent si viabil.Acest plan se verifica prin exercitii practice pana la punerea in functiune a centralei nuclearo-electrice.

In stransa legatura cu planul propriu de interventie al centralei se verifica si planul de protectie si interventie intocmit de organul judetean si al municipiului Bucuresti.Se desfasoara in acest scop activitati de pregatire care sa permita,intr-o situatie de accident,actiunea eficienta a personalului cu atributii de conducere,a tuturor fortelor de interventie cat si a populatiei pentru aplicarea masurilor de protectie si regulilor de comportare.

Cu aceasta ocazie asigura cunoasterea responsabilitatilor,urmarirea si realizarea unor masuri pentru asigurarea instiintarii si alarmarii,supravegherea radioactivitatii factorilor de mediu,ducerea actiunii de catre fortele proprii de interventie,pentru inlaturarea efectelor produse de accident.

Pentru pregatirea populatiei,se folosesc pliante,avand ca obiect accidentul nuclear si alte materiale ilustrative care pot sprijini aceasta actiune.Un rol important il are informarea prin mijloacele audio-vizuale,la care sunt chemati sa participe specialistii din cadrul obiectivului nuclear,care pot sa-si aduca o contributie importanta la marirea increderii cetatenilorin siguranta functionarii instalatiei nucleare,dar si in cunoasterea si realizarea celor mai utile masuri de protectie pentru populatie.

La producerea unui accident se desfasoara urmatoarele activitati mai importante:-obiectivul trece la starea de urgenta generala;-in localitatile curpinse in zona afectata de evacuarea de materiale radioactive in exteriorul amplasamentului,se introduce alarma chimica;-prin mijloacele la dispozitie-radio,televiziune,reteaua de radioamplificare – se fac recomandari populatiei pentru adapostirea in locuinte si luarea masurilor de protectie a surselor de apa,alimentelor,grajdurilor,animalelor,etc.Trebuie retinut faptul ca adapostirea in locuinte permite reducerea expunerii la radiatii de 5 ori in raport cu norul si de 20 de ori in raport cu depunerile de radionuclizi din exterior.Utilizarea adaposturilor de protectie civila special construiute este foarte eficienta in asemenea situatii.

Cetatenii din localitatile alarmate,auzind semnalul sonor,dat prin sirena,desfasoara urmatoarele activitati:-se deplaseaza rapid spre locuinte;-asigura protectia fantanilor,introduc animalele in grajd,corecteaza unele masuri de protectie la grajduri si case,prin acoperire sau etansare;-isi asigura rezerva de alimente si apa;-se adapostesc in locuinta,in incaperea cea izolata de exterior,iau masuri de etansare la usi si ferestre;-deschid radioul sau difuzorul pentru a primi comunicatele despre situatia creata si masurile care urmeaza sa se realizeze;-isi pregatesc si pun masca contra gazelor pe figura sau imbraca mijloacele de protectie.

Grupurile mai mari de cetateni care prin natura profesiei sunt surprinsi in activitati pe care le desfasoara in exteriorul localitatii si care nu au receptionat semnalul de alarma sunt instiintati prin curieri.Acestia se intorc la casele lor cu vehicole si autovehicole pe care le au la dispozitie,folosind mijloacele simple de protectie.

Inainte de intrarea in casa,verifica rapid masurile luate de membrii familiei,isi dezbraca pelerina sau imbracamintea folosita si intra in locuinta, unde imbraca haine necontaminate

Masuri de protectie similare se realizeaza si la societatile comerciale, in mod deosebit la cele cu profil alimentar si la depozitele de cereale sau produse alimentare, etc.Toate societatile comerciale si institutiile isi adapteaza programul de activitati la situatia creata, luand masuri deprotectie a personalului.

Prin radiodifuziune, posturile radio si televiziunea locala sau statiile de radioficare, se transmit comunicate catre cetateni, privind adminisrtarea preparatelor pe baza de iod in dozele stabilite, care au fost distribuite in stare de urgenta anterioara sau care continua sa se distribuie prin circumscriptiile sanitare si personalul formatiilor de Cruce Rosiesau de protectie civila.Aceste preparate au rolul de a satura tiroida si a nu permite patrunderea izotopului de iod-131 care este unul din radionuclizii critici in situatia de accident nuclear.

Imediat dupa declararea starii de urgenta generala de catre obiectivul nuclear, se intensifica supravegherea radioactivitatii mediului inconjurator.

O masura de protectie foarte utila este evacuarea din zonele in care se apreciaza ca iradierea poate devenii periculoasa (doze cuprinse intre 0,05-0,5 Sv si mai mult in functie de stationarea in zona contaminata).

Protectia se asigura insa prin evacuarea populatiei din localitati inainte de scaparile efective de radioactivitate de la obiectivul nuclear.

In functie de situatia creata,evacuarea se poate realiza si dupa formarea norului radioacti,dar in acest caz,mijloacele de transport auto vor prelua cetatenii direct de la locuintele lor pentru a micsora riscurile contaminarii.

Se va acorda atentie si fenomenului de autoevacuare din zona amplasamentului nuclear, stabilindu-se,insa,zonele de regrupare si punctele de control a contaminarii radioactive.

Pentru stabilirea dozei de radiatie primita de populatie in zona contaminata se organizeaza controlul dozimetric.Pentru estimarea dozei de radiatie primita de personal si aprecierea stadiului eventual al bolii de radiatie se face

controlul radiobiologic. Incidenta nefasta a radiatiilor asupra organismelor umane se poate constata simptomatologic printr-un consult medical general si prin analize de laburator care scot in evidenta modificari sanguine si retinerea preferentiala a unor radioizotopi in diferite organe.

De mare importanta pentru stabilirea unui diagnostic in cazuri mai dificile este masurarea dozei acumulate cu ajutorul unui aparat,cu contori de corp uman, numit si antropogamametru.

Page 11: Protectia populatiei

Un capitol important al masurilor care se iau in cazul unui accident nuclear il constituie asigurarea asistentei medicale de urgenta.

Ea se realizeaza in unitatile sanitare si spitalicesti din zona,unde se amenajeaza spatii protejate si un circuit adecvat, pentru aceasta situatie.Aici se trateaza cazurile de iradiere si contaminare pentru prima urgenta.

In faza urmatoare si dupa evacuare, acestea sunt preluate de spitalele din afara zonei, iar cazurile grave se spitalizeaza si trateaza in unitati specializate.

In aceasta situatie,se propune comisiei judetene de aparare impotriva calamitatiilor si catastrofelor,introducerea restrictiilor la consumul de apa din sursele deschise si neprotejate, precum si a alimentelor, in mod deosebit a laptelui care este aliment de baza pentru copii.

Aceste restrictii introduse odata cu alarma chimica se transmit prin mijloacele locale si nationale, cu indicatia de a proteja rezervele existente in locuinte.Detinatorii de animale este necesar sa aplice restrictii similare si in hrana acestora, folosind daca este posibil numai furaje protejate.

Decontaminarea radioactiva a cladirilor, cailor de acces, locurilor de munca si a unor bunuri materiale,are o importanta mai mare in perioada de revenire la normal a vietii economice si sociale din zona.In situatia executarii evacuarii,dupa perioada emisiei radioactive, este necesara decontaminarea cailor de acces pentru evacuarea si organizarea unor puncte de decontaminare a mijloacelor de transport si personalului la limita zonei.

Actiunile de decontaminare, complexe si de lunga durata, se executa cu subunitati ale armatei, de protectie civila si chiar de catre populatie pentru bunuri proprii.O atentie mai mare trebuie acordata deseurilor si concentratelor radioactive pe timpul transportului si depozitarii lor in locuri amenajate special,astfel incat sa nu permita patrunderea in sistemul apelor freatice.

Desi instalatiile nucleare moderne sunt astfel proiectate, construite si exploatate, incat riscurile radiologice pentru populatie sa fie minime, probabilitatea producerii unui accident trebuie luata in calcul.

De aceea, fiecare cetatean trebuie sa inteleaga necesitatea pregatirii pentru asemenea situatii prin realizarea masurilor de protectie si insusirea regulilor de comportare.

2-Accidentele chimice.Masuri de protectie si de interventie

In zona de actiune a norului toxic de fum se aplica masuri de protectie si interventie, astfel:a) – instintarea si alarmarea populatiei si salariatiilor despre pericolul chimic se executa cu scopul de a avertiza

populatia si salariatii despre pericolul chimic, in vederea realizarii masurilor de protectie.Instiintarea se realizeaza in trepte de urgenta, in functie de distanta pana la locul accidentului chimic.Alarmarea se executa prin semnalele „ALARMA CHIMICA” si „INCETAREA ALARMEI”.Dupa declansarea semnalui „ALARMA CHIMICA” , prin mass-media se transmit populatiei si salariatilor informatii suplimentare privind regulile de comportare, modul de realizare a masurilor de protectie, durata de actiune a norului toxic si alte masuri ce trebuie aplicate dupa trecerea pericolului;

b) - asigurarea protectiei populatiei cu mijloace individuale de protectie se realizeaza pentru a impiedica patrunderea substantelor toxice in organism, prin aparatul respirator sau prin piele.Pentru realizarea protectiei individuale se pot folosi urmatoarele materiale:masca izolanta, aparatul izolant, masca contra gazelor, mijloacele simple de protectie individuala.La masca contra gazelor se asambleaza:

-cartus filtrant cu banda galbena in cazul contaminarii cu clor, dioxid de sulf si hidrogen sulfurat;-cartus filtrant cu banda albastra (pentru acid cianhidric);-cartus filtrant cu banda verde (pentru amoniac).Mijloacele simple se confectioneaza conform modelelor de protectie civila si se folosesc numai in lipsa altor mijloace de protectie speciale;

c) – asigurarea protectiei populatiei prin adapostire se realizeaza prin izolare in zona de actiune a norului toxic, in locuinte (intr-o incapere la care se aplica masuri de etansare). Se pot utiliza si adaposturi de protectie civila prevazute cu un sistem corespunzator de filtroventilatie;

d) –asigurarea protectiei prin evacuare (autoevacuare) temporara se executa cu scopul de a realiza protectia populatiei atunci cand celelalte mijloace lipsesc sau sunt ineficiente. Actiunea de evacuare se organizeaza din timp pe baza unor planuri detaliate;

e) –actiunea protectiei animalelor se realizeaza la fermele zootehnice si gospodariile individuale din zona de actiune a norului toxic, prin izolare in grajduri folosite in mod curent la care se etanseaza usile si ferestrele;

f) –introducerea restrictiilor de consum a apei, produselor agroalimentare si furajelor pentru a prevenii intoxicarea oamenilor si animalelor in zona contaminata.Restrictiile se transmit cetateniilor prin toate mijloacele de instiintare la dispozitie;

g) –introducerea restrictiilor de circulatie si a unor masuri de paza si ordine in zona de actiune a norului toxic pentru a prevenii intoxicatiile oamenilor si animalelor si pentru a asigura desfasurarea actiunilor de protectie si interventie;

h) –organizarea cercetarii chimice, a controlului si supravegherii contaminarii se realizeaza in zona accidentului chimic si in zona de actiune a norului toxic,pentru a stabilii prezenta substantelor toxice industriale, cantitatea de substanta raspandita, concentratia substantei in zona de raspandire, directia de deplasare a norului toxic, limitele zonei de actiune a norului toxic cu concentratie letala si de intoxicare;

i) –acordarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta persoanelor intoxicate in zona accidentului chimic si in zona de actiune a norului toxic, continua cu scoaterea victimelor de sub actiunea substantelor toxice industriale si transportarea acestora la spitale in vederea tratamentului;

j) –aplicarea masurilor de neutralizare si de impiedicare a raspandirii substantelor toxice industriale, colectarea, transportul si depozitarea materialelor contaminate in vederea micsorarii sau anularii actinii substantelor toxice industriale, localizarii si inlaturarii accidentului chimic;

Page 12: Protectia populatiei

k) –instruirea populatiei are ca scop constientizarea acesteia privind necesitatea aplicarii masurilor de protectie si respectarea regulilor de comportare in zona contaminata.In functie de amploarea si urmarile accidentului chimic, actiunile de localizare si inlaturare se organizeaza si se conduc de comisia judeteana pentru impotriva dezastrelor. Statul major de protectie civila judetean (municipiului Bucuresti) urmareste modul in care se aplica hotararea comisiei.

3-Acidentele la lucrarile hidrotehnice. Masuri de protectie si interventie

Posibilitatea distrugeri unor baraje sau a unor lucrari hidrotehnice au inpus aplicarea unor masuri de realizare a sigurentei in exploatarea inca din etapa de proiectare – executie,prin:

-introducerea in proiectele de executie si a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de baraje,evaluarea conditilor de curgere si a debitelor evacuate in zonele de inundatie;

-asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in realizarea constructilor,echiparea cu aparate de masura si control adecvate timpului de constructie;

-realizarea unui sistem corespunzator deavertizare – alarmere cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajului si de a asigure aplicarea masurilor de protectie in aval de baraj,in timp util;

-stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora;-organizarea formatiilor si asigurarea materialelor necesare ducerii actiunilor de interventie pentru locarizarea si

inlaturearea urmarilor unei asemenea catastrofe;-instruirea populatiei din localitatile din aval de baraje asupra modului de realizare a masurilor de protectie si de

respectare a regulilor de comportare stabilite pentru asemenea situati;La producerea unui astfel de accident se desfasoara urmatoarele activitati si actiuni:-se declanseaza semnalul de alarma pentru calamitate naturala si se instiinteaza telefonic sau radio, conform

planului la dezastre,toate localitatile din zona inundabila;-la receptionarea semnalului de alarma,populatia se evacueaza in afara zonei inundabile,in timpul cel mai scurt;-cu fortele si mijloacele specializate si detasamente de populatie,comisia la dezaste actioneaza pentu salvarea

populatiei,animaleleor si a bunurilor materiale;-se iau masuri pentru cazarea sinistratilor si asigurarea cu apa si alimente necesare;-se acorda primul ajutor victimelor si asistenta sanitara pentru populatie in vedera evitarii unor epidemii.Cetatenii trebuie sa retina urmatoarele reguli de comportare:-cunoscand timpul la dispozitie,sa acioneze cu calm in toate situatile;-la parasirea locuintei, sa intrerupa alimentarea cu gaze,curent electric si apa;

-evacuara oamenilor si animalelor sa se faca in locurile stabilite prin planul la dezastre si cunoscute in detaliu;-evacuarea sa se faca in timpul minim stabilit,numai cu obiecte de valoare si cele strict necesare;-in caz de surprindere,sa se urce pe cladirile rezistente;-in toate situatile critice,sa astepte interventia formatiunilor specializate;-sa nu consume apa din zona inundata,inclusiv din fantani,decat dupa dezinfectarea acestora de catre formatile

sanitare.

4-Accidente rutiere,feroviare,aeriene si altele. Urmarile,masurile de protectie si interventie

a) Aceste accidente pot avea urmari foarte grave prin producerea unor victime si distugera de bunuri materiale importante.

In anumite conditii,in functie de amploarea accidentelor,acestea se pot transforma in catastrofe,cu repercusiuni asupra mediului inconjurator.

In aplicarea normelor de protectie se va tine seama de regulile stabilite pentu transportul rutier,feroviar si aerian.Cetatenii trebuie sa retina cateva reguli pe care sa le aplice in astfel de inprejurari:pastrarea calmului,iesirea

imediata din zona pericolului,acordarea autoajutorului sanitar (aplicarea garouliu,pansarea ranilor,imobilizarea fracturilor,etc.),acordarea ajutorului sanitar ranitilor,asteptarea in liniste a ajutoarelor.

In caz de accidente de circulatie,masuril constau in alarmarea formatiilor specializate in zona si actiunea acestora pentru salvarea victimelor,stingerea incendiilor,inlaturarea avariilor,refacerea instalatiilor,deblocarea cailor de acces si reluarea circulatiei.

Un rol important in are actiunea formatiilor medicale pentru acordarea ajutorului medical,transportul victimelor si transportul acestora.

O atentie deosebita trebuie acordata cercetarii care se executa la orice apropiere de locul accidentului pentru a preveni producerea de victime din randul celor care vin in ajutor,prin contaminare sau explozii.

b) Stingera incendiilor,de regula,se executa in functie de natura lor la conplexele petroliere,societatile comerciale sau la marile imobile.Stingera incendiilor in marile conplexe petroliere are la baza urmatoarele principii:-stingerea focului,trebuie sa se faca mai ales cu ajutorul substantelor sub forma de spuma sau praf (pudra);-protejarea depozitelor de combustibil care se gasesc in vecinatatea focarului de incendiu se asigura prin evacuarea totala,daca este posibil (vidanjarea rapida a rezervelor fixe,indepartarea rezervelor mobile) sau protejarea prin racirea lor cu apa multa proiectata de lansatoare speciale;-indepartarae rapida a populatiei din vecinatate pentru a evita pierderi omenesti inutile;

Page 13: Protectia populatiei

-evacuarea populatiei de pe directia de deplasare a norului de substante nocive (in cazul in care exista asemenea dezastre);-asigurarea cu mijloace de protectie a personalului care intervine.In cazul marilor imobile (terestre,cinematografe,restaurante,etc.) pentru prevenirea si stingerea incendiilor,se asigura

masuri pentru:-diminuarea la maxim a infamabilitatii constructiei,mobilieruliu,decorurilor,etc.;-existenta unui sistem de detectare si localizare a incendiului;-existenta mijloacelor de interventie contra focului (extintoare,guri de incendiu,personal specializat);-existenta planului si mijloacelor de evacuare si cunoasterea perfecta a acestora de catre personal de exploatare;-existenta mijloacelor de alarmare,mijloacelor luminoase si a indicatoarelor pentru evacuare;-limitarea si reglementarea utilizarii acestor imobile in conditii de razboi.

c) Sub denumirea generala de munitii sunt incluse urmatoarele:cartusele de toate tipurile,proiectile,bombele,torpilele,minele,petardele,grenadele si orice elemente incarcate cu substante explozive.In timp de pace si razboi un mare rol il prezinta actiunea de identificare a munitiei si apoi neutralizarea acestora.

Detectarea propriu-zisa a munitiei ramasa neexplodata se face de catre formatiile de specialitate folosind dispozitive speciale,cu mari performante,care pot executa determinari la mari adancimi.Pe timpul aducerii muntiilor in poligoane de distrugere se are in vedere respectarea stricta a normelor privind transportul materialelor explozive,asigurarea pazei si securitatii locului pe timpul incarcarii,deplasarii si descarcarii munitiei.

La descoperirea oricarui tip de munitie trebuie respectate urmatoarele reguli de catre populatie:-sa nu fie atinse,levite sau miscate;-sa nu se incercesa se demonstreze focoasele sau alte elemente componente;-sa nu fie ridicate,transportate si depozitate in locuinte sau gramezi de fier vechi.In vedera executarii actiunilor de interventie se anunta ,imediat,politia care ia legatura cu formatiile de protectie

civila pirotehnice si asigura paza locului unde se afla munitia ramasa neexplodata.Agentii economici,care executa lucrari si depisteaza cu ocazia sapaturilor munitie neexplodata,sisteaza imediat

lucrarile,indeparteaza intregul personal din zona periculoasa,instiinteza organele de politie cele mai apropiate sau daca este piosibil direct statul major de protectie civila pentru executarea lucrarilor de asanare si deminare.

Retineti ! – Neutralizarea si distrugera munitiei se executa de catre subunitatile pirotehnice care au pregatirea si dotarea cu aparatura speciala pentru aceasta misiune periculoasa.

- CAPITOLUL 5 -

ARMATELE DE NIMICIRE IN MASA SI OBISNUINTE. PROTECTIA IMPOTRIVA LOR.

Armele de nimicire in masa si armele obisnuite constituie totalitatea munitilor (bombe,rpoiectile,rachete) care pot fi lansate din avioane sau de pe rampele de lansare asupra centrelor populate,obiectivelor inustriale,social-politice,etc. cu scopul de a produce pagube materiale si victime omenesti.

In cele ce urmeaza se vor descrie,pe scurt,aceste categorii de arme.

ARME DE NIMICIRE IN MASA

Prin armele de nimicire in masa se inteleg acele arme care,folosite de agresor,determina un volum mare de distrugeri

de bunuri materile (distrugeri de cladiri,constructii,utilaje,instalatii,mijloace de transport,etc.),precum si un numar mare de victime in randul oamenilorsi animalelor neprotejate.

Armele de nimicire in masa sunt:-arma nucleara;-arma biologica;-arma chimica;Arma biologica si arma chimica,desi nu provoaca distrugeri ca arma nucleara,sunt socotite totusi arme de nimicire

in masa,datorita faptului ca prin actiunea lor determina un numar mare de victime in randul oamenilor si animalelor neprotejate.

1 - ARMA NUCLEARA

Una dintre cele mai periculoase arme de nimicire in masa este arme nucleara,arma a carei actiune distructiva se bazeaza pe utilizarea energiei nucleare.

La baza metodelor de utilizare a acestei energii nucleara stau cunostintele despre atom.Atomul este cea mai mica particula a materiei care mai pastreaza caracteristicile ei.Orice atom este format dintr-un nucleu incarcat cu electricitate pozitiva si un invelis atomic,elecronii.incarcati cu

elecricitate negativa.La randul sau nucleul este construit din doua feluri de particule, aproape egale in greutate:protonul,incarcat cu

electricitate negativa si neutronul,fara sarcina electrica.Datorita faptului ca aceste particule sunt de 7000 de ori mai grele decat electronii.cea mai mare parte din masa

atomului este inmagazinata in nucleu.In nucleul atomului fiecarui element chimic se gaseste un numar strict stabilit de protoni.De exemplu,in nucleul

atomului de hidrogen se aflaun singur proton,in cel de heliu-doi protoni,in cel de litiu-trei, s.a.m.d.

Page 14: Protectia populatiei

Numarul de neutroni din nucleul atomilor poate fi depasit.Acesti atomi cu numar egal de protoni, dar cu numar diferit de neutroni in nucleu se numesc izotopi.Majoritatea elementelor chimice existente in natura are fiecare cativa izotopi.Astfel, alaturi de hidrogenul obisnuit, care are un proton, exista hidrogenul greu (deuteriu) al carui nucleu contine si un neutron, precum si hidrogenul supragreu (tritiul), al carui nucleu contine un proton si doi neutroni.Un amestec de izotopi este si uraniul natural, format din uraniu-238 (99,8%),uraniu-235 (0,714%) si uraniu- 233 (o,006%);nucleele acestor izotopi de uraniu contin 146,143 si 142 neutroni.

Intre aceste particule (neutroni si protoni) care formeaza nucleul unui atom, actioneaza forte de natura deosebite,denumite forte nucleare,iar energia care se elibereaza in mediul inconjurator,in urma diferitelor transformari ale nucleelor,se numeste energie nucleara

Procedeele care stau la baza obtinerii energiei nucleare,respectiv la realizarea exploziilor nucleare,sunt fisiunea (ruperea) si fuziunea (unirea) nucleara.

Fisiunea nucleara-consta in reactiile de rupere a nucleelor grele cu ajutor neutronilor.Cel mai mare interes in realizarea expolziilor nucleare il prezinta reactiile de fisiune ale nucleelor atomilor de uraniu-235,uraniu-233 si plutoniu-239.Cand nucleele acestor izotopi capteaza neutroni chiar cu energie foarte mica,are loc fisiunea nucleara in doua fragmente mai mici decat nucleele initiale.Totodata in momentul fisiuni se emit 2-3 neutroni,care pot fisiona la randul lor alte 2-3 nuclee ale acstor izotopi,ceea ce pote face sa apara inca 2-3 neutroni de fiecare nucleu fisionat,etc.Prin urmare,intr-o masa de izotopi de acest fel,sunt creeate conditii pentru izbucnirea reactiei nucleare de fisiune in lant (in cascada) care se dezvolta de la sine. Numarul de nuclee fisionate crescand ca o avalansa si intr-un interval de timp foarte scurt, degajand o cantitate foarte mare de energie.

Astfel, in fisionarea tuturor nucleelor atomilor unui kilogram de uraniu – 235 se elibereaza o cantitate de energie echivalenta cu energia calorica data de arderea a 2.500.000 kg de carbune superior.

Eliberarea acestei energii se poate face treptat (in cateva secunde, ore , zile, sau chiar zeci de mii de ani) sau instantaneu cand se realizeaza explozia nucleara.

Fuziunea nucleara – consta in reactia de unire (sinteza) a nucleelor usoare, izotopii hidrogenului (deuteriu si tritiu) si care se realizeaza la temperaturi de zeci de milioane de grade (la aceasta temperatura ridicata se inving fortele electrostatice d respingere a nucleelor atunci cand sunt unite). Din aceasta cauza reactiile de sinteza a nucleelor se numesc reactii termonucleare, iar exploziiloe bazate pe sinteza nucleelor usoare se numesc explozii termonucleare.

In natura exista conditii pentru desfasurarea reactiilor termonucleare in centrul soarelui si al stelelor , unde temperatura atinge zeci de milioane de grade. In conditii terestre, temperatura necesara pentru desfasurarea reactiei de fuziune a nucleelor se realizeaza pina in prezent numai in zona exploziilor nucleare bazate pe fisiunea nucleelor grele. Reactiile de fuziune a nucleelor usoare de la hidrogen (deuteriu si tritiu) in nuclee mai grele, pun in libertate o cantitate mai mare de energie decat in cazul reactiior de fusiune a nucleelor grele. Astfel, la fuziunea tuturor nucleelor de deuteriu si tritiu pentru obtinerea unui kilogram de heliu –4, se elibereaza o cantitate de energie echivalenta cu energia calorica data de arderea a 20.000.000 kg carbune superior.

Mentionam ca atat reactiile de fisiune cat si reactiile de fuziune sunt insotite de formarea unor substante care sunt capabile sa emita in spatiul inconjurator radiatii radioactive invizibile, care, prin proprietatile pe care le au, produc boala de iradiere.

Exista trei tipuri de radiatii radioactive: alfa, beta si gamma.Radiatiile alfa – reprezinta un flux de particule incarcate pozitiv (nucleede heliu), care au o viteza de 10-20.000

km/s si o mare putere de ionozare a atomilor mediului cu care vine in contact. Datorita capacitatii mari de ionizare, drumul particulelor alfa este foarte scurt: in aer cativa centimetri, iar in corpurile solide sau lichide cativa milimetri. Din aceasta cauza iradierea exterioara cu particule alfa nu reprezinta un pericol, deoarece ele sunt usor absorbite de imbracaminte si stratul auperior al pielii. Ele sunt insa extrem de periculoase atunci cand patrund in interiorul organismului (pe cale bucalasau prin aparatul respirator), deoarece produc ionizarea atomilor tesuturilor vii, producand boala de iradiere.

Radiatiile beta reprezinta un flux de electroni sau pozitroni (electroni cu sarcina pozitiva) rapizi.Particulele beta, ca si particulele alfa, ionizeaza atomii din mediu, avand o capacitate de ionizare de sute de ori mai

mica decat cea a particulelor alfa.In mediu, particulele beta parcurg insa un drum lai lung decat particulele alfa: in aer-cativa metri, in corpuri

solide-cativa milimetri.Echipamentul de vara poate reduce radiatiile beta ale produselor de explozie nucleara aproape la jumatate, cel de

iarna mai mult.Radiatiile gamma sunt radiatii electromagnetice, asemanatoare razelor Roentgen. Radiatiile gamma se propaga cu

viteza luminii, au capacitate de penetratie foarte mare. Astfel, in aer radiatiile gamma se propaga pe sute de metri, iar in corpurile solide si lichide patrund cu usurinta, fiind foarte putin absorbite de materialele cu care vin in contact. Protectia impotriva radiatiilor gamma, se calculeaza avand la baza grosimea de injumatatire (grosimea materialului care reduce la jumatate intensitatea radiatiei gamma initiala). De exemplu, valoarea grosimii de injumatatire a dozelor de radiatie gamma sunt pentru: lemn=30,7 cm, apa=20,4 cm, pamant(caramida)=13 cm, beton armat=9,5 cm, fier=3,5 cm,plumb=2 cm.

1 – Tipuri de arme nucleare

Se deosebesc doua tipuri:-arme nucleare cu actiune exploziva (bomba atomica, bomba cu hidrogen, bomba trifazica);-arme nucleare fara actiune exploziva(substante radioactive de lupta, bombe cu neutroni).

Denumirea de arma nucleara cu actiune exploziva este ganerata si se atribuie oricarui tip de arma a carei explozie are loc pe baza eliberarii energiei nucleare in urma unor reactii de fusiune nucleara, iar de bomba cu hidrogen(termonucleara) celei bazate pe fuziune nucleara.

Puterea exploziior nucleare se determina prin cantitatea de energie dezvoltata. Ca termen de comparatie se ia cantitatea de trotil care dezvolta prin explozie aceeasi cantitate globala de energie. Aceasta cantitate de trotil se numeste echivalent trotilic al armei nucleare si poate avea urmatoarele valori: pana la 1kt(1kt=1000t) pentru calibru foarte mic; 1-20

Page 15: Protectia populatiei

kt pentru calibru mic; 20-60 kt pentru calibru mijlociu; 60-500kt pentru calibru mare; 0,5-100 Mt pentru calibru foarte mare.

Bomba atomica

Princuipalele elemente ale bombei atomice sunt: incarcatura nucleara, dispozitivul de realizare a exploziei si corpul bombei. Incarcatura bombei nucleare inainte de explozie se afla in stare subcritica, adica masa acesteia este mai mica decat masa critica (masa de substanta fisionabila in care neutronii formati prin fusiunea unui nucleu provoaca fusiunea altui nucleu). Se pot realiza bombe atomice cu o singura, cu doua sau mai multe mase subcritice.

Principiul de constructie al bombei atomice consta din existenta, in cazul unei bombe atomice, a doua mase subcritice, care sunt dispuse separat si care se unesc la declansarea unui dispozitiv clasic, obisnuit. In momentul unirii celor doua mase subcritice se declanseaza o sursa de neutroni (clorura de beriliu si radon), a carei actiune in masa combustibilului nuclear produce reactie nucleara in lant.

Bomba cu hidrogen

In corpul bombei se gaseste combustibilul cu hidrogen, continand deuteriu si tririu. Linga combustibilul cu hidrigen se mai gaseste asa-zisul detonator atomic de uraniu-235 sau plutoniu-239. Explozia acestuia va crea conditiile necesare desfasurarii reactiei termonucleare, adica pentru a explozia combustibilului de hidrogen. Spre deosebire de bomba atomica, incarcatura de lupta a bombei cu hidrogen nu are masa critica. Combustibilul cu hidrogen poate fi luat in orice cantitate si in consecinta, puterea bombei cu hidrogen poate depasi de cateva ori pe cea a unei bombe atomice obisnuite.

Pentru a realiza o bomba cu hidrogen de dimensiuni cat mai reduse se folosesc, drept combustibili termonucleari, deuterura de litiu – o substanta solida, un compus al litiului cu deuteriul. In reactia termonucleara, in cazul folosirii deuterurii delitiu, din interactiunea neutronilor cu nucleele delitiu, se formeaza tritiu, care, intra apoi in reactie cu deuteriul. Neuronii formati astfel reactioneaza din nou cu litiul si asa mai departe. Tritiul se formeaza astfel in procesul reactiei termonucleare.

Bomba trifazica(combinata)

Este o bomba care se bazeaza pe procesele de fisiune-fuziune-fisiune. Ea are la baza o bomba termonucleara, la care se adauga fisiunea uraniului-238. In urma reactiei termonucleare rezulta neutroni foarte rapizi care sunt capabili sa provoace in continuare fisiunea nucleara de uraniu-238 si astfel in aceste incarcaturi au loc procesele de fisiune-fuziune-fisiune.Ea are la baza o bomba termonucleara, la care se adauga fisiunea uraniului-238.In urma reactiei termonucleare rezulta neutroni foarte rapizi care sunt capabili sa provoace in continuare fisiunea nucleara de uraniu-238 si astfel in aceste incarcaturi au loc procesele de fisiune-fuziune-fisiune.

Substantele radioactive de lupta

Sunt produse secundare ale industriei atomice sau special preparate, destinate contaminarii oamenilor, animalelor, terenului, alimentelor, culturilor, apei, etc.Acestea se prezinta sub forma solida (praf), lichida sau gazoasa (fum) si sunt la fel de periculoase ca si elementele radioactive rezultate din exploziile nucleare.

Bomba neutronica(arma radiologica)

Are drept incarcatura nucleara californiu-251 care prin fisiune produce un flux puternic de neutroni care au o actiune puternic iradianta (de aici si denumirea de bomba neutronica sau radiobiologica)

Ca orice material nou fisionabil, californiul are propria sa masa critica (o valoare foarte mica, de 1,5 g).La fisiunea in lant a unei asemenea cantitati, efectele termice sunt neglijabile, de acea denumirea de „bomba” este cu totul improprie.Singurul efect extrem de periculos il formeaza puterea radiatiei si a fluxului de neutroni.De exemplu,explozia celor 1,5 g la suprafata pamantului determina o iradiere cu o doza semiletala pe o raza de 300 m (moartea a 50% din cei iradiati). Aceeasi explozie la altitudinea de 50 km determina o iradiere semiletala pe o raza de 7500 m(absorbtia neutronilor de catre paturile de aer descreste cu atitudinea).Pentru acest considerent se preconizeaza folosirea bombei neutronice drept proiectil antiaerian pentru iradierea pilotilor.

2 – Mijloace de intrebuintare a armei nucleare

Pentru intrebuintarea armei nucleare se pot folosi urmatoarele mijloace:-rachete de toate tipurile;-aeronave purtatoare de rachete, torpile;-artileria;-submarinele si navelede suprafata, purtatoare de rachete si torpile cu incarcaturi nucleare;-fugasele nucleare.Intrebuintarea unora sau altora din aceste mijloace este determinata de locul de dispunere si caracterulobiectivelor, de puterea munitiei nucleare folosite si de o serie de alti factori.

3 – Felul exploziei nucleare

Page 16: Protectia populatiei

In functie de misiunile care se indeplinesc, felul obiectivelor si modul de dispunere al acestora, caracterul actiunilor de lupta,etc. loviturile nucleare se pot executa in aer la diferite inaltimi, la suprafata pamantului, apei si sub pamant (sub apa). Corespunzator cu acestea, exploziile nucleare se impart in explozii la mare inaltime, aeriene, la suprafata pamantului, la suprafata apei, subterane si submarine.

Locul unde zona luminoasa a exploziei nucleare atinge suprafata pamantului (apei) se numeste centrul exploziei, iar punctul de pe suprafata pamantului (apei) situat pe verticala deasupra (dedesubt) locului unde s-a produs explozianucleara se numeste epicentrul exploziei nucleare.

Evolutia explozilor nucleare

La explozia unei bombe n ucleare de orice fel, datorita reactiei nucleare de fisiune in lant, se elibereaza o cantitate mare de energie in mediul inconjurator, formandu-se o sfera de gaze incadescente cu temperatura de cateva milioane de grade.

Aceasta sfera de foc cu diametrul de cateva sute de metri da nastere unei puternice emisii de lumina.In acelasi timp se emite un flux puternic de neutroni si radiatii gamma care constituie radiatia penetranta a

exploziei nucleare. Explozia nucleara este insotita si de un zgomot asurzitor, asemanator traznetului, care se aude la scurt timp dupa aparitia globului luminos.

Radiatia gamma instantanee, in interactiunecu atomii din mediul inconjurator, formeaza un flux de electroni rapizi si ioni pozitivi care se deplaseaza cu viteze mari, de la centrul exploziei. Asrtfel, in spatiuare loc separarea temporara a sarcinilor pozitive si negative, ceea ce duce la aparitia unor campuri electronice si magnetice. Datorita duratei scurte de existenta, aceste campuri sunt numite”impulsuri electromagnetice ale exploziei nucleare”. In urma exploziei aerul se comprima puternic si se deplaseaza cu viteze mai mari decat viteza sunetului, formand unda de soca exploziei nucleare.

Dupa cateva secunde, sfera de soc se transforma intr-un nor involburat alb-portocaliu – in cazul exploziilor nucleare aeriene, iar de pe sol se ridica o coloana de praf, care se uneste cu norul involburat, formand un nor in forma de ciuperca, nor care se ridica cu o viteza foarte mare la inaltimi ce variaza intre 4-7 km in cazul exploziilor de puteri mici si de 10-20 de km in cazul exploziilor de puteri mijocii. Acest nor radioactiv dupa atingerea inaltimii maxime sub actiunea curentilor de aer se deplaseaza la distante mari (chiar sute de kilometri) pe directia de deplasare a vantului la inaltimi. Din coloana partuiculele de praf radioactiv cad in raionul exploziei, iarcele din nor pe directia de deplasare a vantului la inaltimi,creand o zona de contaminare radioactiva, de regula, de forma unei elipse. Aceasta zona de contaminareeste numita urma norului radioactiv. Mentionam ca aspectele exterioare ale exploziei nucleare difera in functie de felul si locul exploziei.

4 – Factorii distructivi ai exploziei nucleare

Explozia nucleara produce cinci factori distructivi:-unda de soc;-emisiunea de lumina;-radiatia penetranta;-impulsul electromagnetic;-contaminarea radioactiva.

a)Unda de soc a exploziei nucleare este o unda de comprimare brusca a mediului inconjurator la locul exploziei(aer, apa, sol) si care se propaga cu viteza foarte mare (supersonica), in toate directiile de la centrul exploziei.

Unda de soc constituie principalul factor distructiv al exploziei nucleare, consumand pentru formarea ei aproximativ50% din energia totala a exploziei. Din punct de vedere al originii, unda de soc a exploziei nucleare este similara undei de soc rezultata din explozia substantelor explozive obisnuite. Particularitatile ei constau in prezenta unui front care cuprinde limita ei dinainte, in care se produce un salt brusc de comprimare a aerului. Acest front se numeste frontul undei de soc.

In functie de distrugerile constructiilor, raionul exploziei nucleare se imparte in:-Zona I de distrugere care se caracterizeaza prin distrugeri totale (cu suprapresiunea in frontul undei de soc, pf > 1kg/cm²) la cladiri, constructii industriale, retele, etc.-Zona II de distrugeri, caracterizata de distrugeri puternice si medii (1kg/cm²>pf>0,3kg/cm²) la cladiri, constructii industriale si retele aeriene;-Zona III de distrugeri, caracterizata de distrugeri medii si usoare (0,3kg/cm²>pf>0,1kg/cm²) la cladiri din caramida.

Unda de soc produce persoanelor neadapostitetraumatisme extrem de grave in zona I, tyraumatisme grave si medii in zona II si traumatisme usoare in zona III. Protectia impotriva undei de soc se realizeaza in spatii de adapostire cu rezistenta la presiunea undei de soc. Spatiile de adapostire sunt tratate la capitolul „Protectia impotriva armei nucleare”.

b)Emisiunea de lumina este o radiatie electromagnetica care cuoprinde domeniul ultraviolet, domeniul vizibil si domeniul infrarosu al spectrului, consumand aproximativ 35% din energia totala a exploziei.

Emisiunea de lumina are loc in decursul a doua pulsatii, prima pulsatie avand loc in decurs de 1/100 de secunde, atunci cand sunt emise in special radiatii ultraviolete( deci lumina multa si caldura putina) si a doua pulsatie care dureaza cateva secunde, cand sunt emise radiatii luminoase din spectrul vizibil si din domeniul infrarosului. Efectele puternice ale emisiei de lumina asupra oamenilor si materialelor sunt produse deci pe timpul celei de-a doua pulsatii.

Emisiunea de lumina este caracterizata prin impulsul de lumina (cal/cm²) a carei intensitate scade invers proportional cuu patratul distantei.

Actiunea emisiunii de lumina asupra mediului se manifesta prin incendii masive, care se extind dincolode zona III de distrugere a undei de soc(pentru calibre mari). La distante mult mai mari se produc incendii izolate, totul depinzand de existenta materialelor inflamabile.

Page 17: Protectia populatiei

Organismul uman supus actiu8nii emisiunii de lumina sufera arsuri, care in functie de valorile impulsului luminos pot fi grave sau mai putin grave(gradul I – gradul IV). La capitolul „Protectia impotriva armei nucleare’ sunt prezentate mai in detaliu urmarile si masurile ce se preconizeaza impotriva emisiunii de lumina.

c)Radiatia penetranta este un fenomen caracteristic exploziilor nucleare si se compune dintr-un flux de neutroni si radiatii gamma emise in timpul exploziilor nucleare. Ea reprezinta 5% din energia degajata de explozia nucleara si dureaza cateva secunde.

Radiatia penetranta prezinta un pericol direct pe o raza de 1-2 km si un pericol indirect prin contaminarea radioactiva produsa de masa mare de izotopi radioactivi indusi existent in norul exploziei nucleare la suprafata pamantului.Actiunea principala a radiatiei penetrante asupra materiei consta in ionozarea acesteia, fapt care determina aparitia radicalilor liberi in substanta vie si in consecinta realizarea unor actiuni intime la nivelul acesteia.

Atat radiatia gamma cat si fluxul de neutroni,prin doza de radiatietransmisa organismului uman, determina aparitia unor transformari care duc la aparitia bolli de iradiere.

O doza de peste 50 roentgen determina pierderea capacitatii de actiune totala sau partiala a organismului uman. Protectia impotriva radiatiei penetrante este tratata la capitolul”Protectia impotriva armei nucleare”.d)Impulsul electromagnetic este un fenomen generat de radiatia penetranta in primele secunde ale exploziei. El consta in ionizarea puternica a aerului (electroni si ioni pozitivi), iar datorita conditiior in care se produc ionii pozitivi pe de o parte si electronii pe de alta parte, formeaza campuri electricesi magnetice care actioneaza cateva fractiuni de secunda. Impulsul electromagnetic este influentat si de felul exploziei(este mai puternic in cazul exploziei aeriene).

Energia impulsului electromagnetic este distribuita pe o gama de frecventa cuprinsa intre zeci de hertzi si cativa megahertzi.

Amplitudinea impulsului electromagnetic poate avea valorii de mii de volti pe metru.Sub actiunea impulsului electromagnetic, ca urmare a ionizarii, are loc distrugerea sau deteriorarea echipamentelor

electrice sau electronice neprotejate (strapungerea izolatiilor la transformatoare, distrugerea releelor si sigurantelor, etc.).Protectia impotriva impulsului electromagnetic se trateaza la capitolul „Protectia impotriva armei nucleare”.e)Contaminarea radioactiva este factorul distructiv care actioneaza in timp si preia 10% din energia exploziei

nucleare. Contaminarea radioactiva este produsa de:-inacarcatura nucleara de uraniu-235 sau plutoniu-239 care participa la procesul fisiunii in momentul exploziei;-fragmentele de fisiune ale incarcaturii nucleare(circa 200 izotopi radioactivi ai 35 elemente chimice);-radioactivitatea constituita din izotopi artificiali rezultati in urma captarii neutronilor de catre nucleele diferitelor elemente din sol, aer, diferite obiecte, inclusiv a bombei, etc.

In urma exploziei nucleare, toti acesti factori enumerati mai sus sunt inglobatio in norul radioactiv care contamineaza solul la suprafata lui cat si pe directia de deplasare a vantului la inaltimi si la distante de cateva zeci si sute de kilometri. Suprafata contaminata are in general forma unei elipse a carei axe mari este orientata pe directia de deplasare a norului, dar poate avea si forme neregulate.

Gradul de contaminare radioactiva a terenului pe urma norului depinde de: cantitatea totala a produselorradioactive formate de explozie, de felul exploziei(aeriana,terestra), de timpul care a trecut din momentul exploziei, de conditiile meteorologice, de relief, etc. Pe masura deplasarii norului radioactivse modifica si dimensiunile particulelor care se depun.

Ca rezultat al caderilor substantelor radioactive din norul exploziei nucleare, odata cu contaminarea terenului se produce si conataminarea solului, aerului, surselor de apa, alimentelor, furajelor, diferitelor elemente de teren.

Contaminarea radioactvia poate actiona asupra organismului prin iradiere externa de la radiatiile radioactive emise de pulberea cazuta pe diferite suprafete, pe imbracaminte sau piele, ori prin iradiereinterna atunci cand aceste pulberi au fost introduse in organism prin inspirarea aerului contaminat sau prin consumarea alimentelor si a apei contaminate radioactiv.

Indiferent de modul de actiune, contaminarea radioactiva poate provoca, ca si radiatia penetranta, imbolnavirea organismului uman de boala iradierii. Protectia impotriva contaminarii radioactive se trateaza la capitolul”Protectia impotriva armei nucleare”

5 – Protectia impotriva armei nucleare

Protectia impotriva armei nucleare cuprinde totalitatea actiunilor care au ca scop sa impiedice sau sa micsoreze actiunea directa sau indirecta a factorilor distructivi ai exploziei nucleare asupra oamenilor si animalelor.

Protectia se asigura prin urmatoarele masuri:-instiintarea si alarmarea in timp oportun despre pericolul atacului nuclear;-adapostirea populatiei;-evacuarea populatiei din centrele aglomerate;-asigurarea protectiei antichimice individuale si colective a populatiei;-cercetarea zonei de disrtugere;-limitarea si inlaturarea urmarilor agresiunii aeriene.

In acest capitolse vor trata mai multe probleme legate de adapostirea populatiei si asigurarea protectiei antichimiceindividuale si colective a populatiei in timpul exploziei nucleare.

Am vazut in cele expuse anterior ca primele efecte ale exploziei nucleare sunt: emisiunea de lumina si caldura, radiatia penetranta, impulsul electromagnetic si unda de soc. Impotriva tuturor acestor factori distructivi cel mai sigur mijloc de protectie il constituie adaposturile. Adaposturile se pot realiza ca lucrari independente in locuri izolate sau se pot amenaja in subsolurile cladirilor, in pasajele de traversare a cailor de circulatie, in garaje mari pentru autovehicule, in statiile de metrou, etc. Aceste tipuride adaposturi sunt destinate sa asigure protectia unui numar mare de persoane si sunt oprevazute cu instalatii de filtrare a aerului pentru retinerea pulberilor radioactive.

Se mai pot amenaja, ca locuri de adapostire pentru un umar mare de persoane, grotele sau pesterile naturale din apropierea loacalitatilor.

Page 18: Protectia populatiei

Daca nu exista posibilitatea sa se execute asemenea adaposturi, se pot consttrui transee in curti sau in spatiile verzi din apropiere. In localitati ne putem adaposti dupa ridicaturi de teren, in santuri, in rigolele soselelor, linga bordurile trotuarelor, in pasajele de trecere,etc.

Daca in momentul exploziei nu avem posibilitatea sa intram in adapost ne adapostim in cea mai apropiata denivelare de teren. Trebuie sa se evite adapostirea inapoia unor obstacole care se pot prabusi.

In teran deschis (parcuri, in camp,etc.) ne adapostim dupa o ridicatura de teren, dupa talazul uneisosele, intr-o groapa, iar in lipsa acestora ne culcam cu fata in jos, cu bratele sub cap si cu spatele catre explozie unde ramanem 15-20 de secunde.

In intreprinderi, insitutii, in afara locurilor de adapostire special amenajate, ne mai putem adaposti sin golurile de la fundatiile utilaje mari sau ale cosurilor de fum, ori in tunelurile tehnologice la care s-au executat amenajarile necesare protectiei sau in adaposturi individuale.

In locuinte, birouri sau in orice alte incaperi, ne adapostim linga peretele dinspre explozie, in spatiul gol al al usii de pe peretele de rezistenta, intr-un coridor lipsit de ferestre sau chiar sub un birou sau sub o masa.

In aceste locuri, stand ghemuit cu fata in jos si acoperind fata cu bratele, ne protejam asupra actiunii directe a factorilor distructivi ai exploziei nucleare sau contra eventualelor daramaturi sau obiecte purtate de unda de soc.Deoarece unda de soc parcurge in primele doua secunde un kilometru si in acest interval de timp toti factorii distructivi isi manifesta actiunea cu efecte maxime, pentru ca protectia sa fie asigurata, trebuie sa ne adapostim in primele doua secunde dupa ce am observat sfera de foc. Nu trebuie sa privim sfera de foc.

Ne adapostim numai dupa obstacole naturale sau constructii solide de beton armat sau dupa ziduri solide de constructii. Nu stam in picuioare expusi exploziei. In acest fel putem fi azvarliti sau striviti de unda de soc, sau de orice obiect, expunandu-ne in acelasi timp factorior distructivi cu o suprafata mai maredecat daca am sta culcati cu faat in jos.

Daca ne aflam in zona exploziei nucleare, trebuie sa ne protejam impotriva contaminarii radioactive. Stim ca aceatsa se formeaza in urma norului radioactiv dupa cateva ore de la explozie, in functie de inaltimea la care s-a ridicat norul si de viteza vantului

Chiar daca nu am vazut explozia nucleara si nu am simtit efectele ei, ne putem afla in zona contaminata radioactiv daca dupa un anumit timp norul radioactiv trece pe deasupra localitatii noastre. Acesta inseamna ca, in functie de distanta de la explozie, avem la dispozitie timp suficient pentru a lua masurile de protectie necesare.Impotriva contaminarii radioactive ne protejam daca impiedicam contactul prafului radioactiv cu organismul sau daca reducem actiunea actiunea radiatiei radioactive emise de praful radioactiv asupra organismului.

Ca sa impiedicam contactul prafului radioactiv cu organismul, folosim masca contra gazelor, impreuna cu pelerina, manusi si ciorapi de protectie special fabricatesau realizate in orice gospodarie cu mijloace la indemana(panza groasa, material plastic, etc.). Toate acestea constituie mijloace de protectie individuala. Masca contra gazelor protejeaza aparatul respirator, fata si ochii impotriva prafului radioactiv.

Pentru protectia corpului se folosesc pelerine, ciorapi si manusi special confectionate in gospodarie.Aceste mijloace simple impreuna cu masca contra gazelor asigura protectia individuala. Mijloacele de protectie

individuala se folosesc insa numai pentru trecerea de scurta durata prin zona contaminata radioactiv sau pentru parasirea acesteia .

Trebuie retinut faptul ca pe urma norului contaminarea radioactiva este de durata. Scaderea radioactivitatii sub limita nepericuloasa se petrece in aproape doua saptamani, uneori si mai mult. In acest caz, pe timpul stationarii pe urma norului, ne protejam impotriva contaminarii radioactive impiedicand contactul cu praful radioactiv i reducand actiunea radiatiilor radioactive emise de acesta, prin adapostire in locuri amenajate din timp.

Adapostirea se poate face in adaposturile special amenajate si in transee, subsoluri sau pivnite amenajate si etanse sau in incaperile locuintelor dupa ce le-am etansat.

In aceste locuri praful nu mai poate intra, iar materialele din care sunt construite reduc puterea radiatilor emise de acesta sub limitele periculoase. Astfel, ziduriel de caramida reduc puterea radiatiilor de peste 10 ori, iar cele din beton 10-20 de ori. Pentru aceste motive, in blocurile de locuinte se vor folosi ca locuri de adapostire incaperile de la primele doua etaje, incaperile din interiorul blocului, casa scarii sau chiar holurile interioare. Etansarea locurilor de adapostire se face la: intrari, guri de aerisire, guri de fum, ferestre sau alte goluri.

Pentru etansare se poate folosi: hartie, carti, postav, buret, stinghii de lemn, pasta de pamant, etc. Ferestrele se mai pot astupa cu panouri sau obloane de lemn, placi fibrolemnoase, paturi, etc.

Oricum in golul ferestrelor se pun saci cu pamant sau nisip(prin interior sau exterior), pentru a putea avea asigurata in acest fel reducerea puterii radiatilor radioactive.

Tot prin etansare protejam si sursele de apa din exterior sau alte locuri de adapostire a rezervelor alimentare.Atunci cand organele de protectie civila anunta pericolul conatminarii radioactive este necesar sa luam cu noi

rezerve de apa si alimente, mijloace de protectie individuale, trusan de prim ajutor sanitar, sa inchidem gazele si apa, sa stingemfocurile din soba, sa scoatem din priza toate aparatele electrocasnice, sa stingem luminile, sa inchidem ferestrele si usile si in cel mai scurt timp sa ne adapostim in locuri dinainte cunoscute. Cand ne adapostim in incaperile de locuit, etansam usile si ferestrele care au fost lasate libere.

Daca la anuntarea pericolului contaminarii radioactive de catre organele de protectie civila nu suntem acasa si nu mai pitem ajunge acasa in timpul stabilit, ne deplasam la cele mai apropiate locuri de adapostire de protectie civila. Nu parasim locul adapostirii decat cu aprobarea organului de oradine al protectiei civile

Cand pericolul contamianrii radioactive a trecut, organele protectiei civile sunt acelea care anunta ca putem parasi locul de adapostire.

La iesirea din adaposturi ne deplasam insa spre locuinte sau spre alte ,lcuri necontaminate, numai prin locurile marcate de organele de protectie civila, iar la indicatiile acestora daca este necesar folosim mijloace de protectie individuale.

La locuinteluam masuri de indepartare a prafului din curti, de pe cladiri, din incaperi, depe mobila, de pe alimente si de pe toate articolele de menaj. Actiunea poarta denumirea de DECONTAMINARE si se executa cu mijloace de

Page 19: Protectia populatiei

protectie (masca, ciorapi, sort, manusi) folosind metodele si procedeele de decontamianre radioactiva prezentate la capitolul „Decontaminarea”.

Asa cum am vazut, factorii distructivi ai exploziei nucleare, in afara contaminarii organismelor vii care provoaca boala de iradiere, produc asupra oamenilor neprotejati vatamari diferita ca: arsuri, fracturi, hemoragii, raniri, etc.

In toate aceste cazuri este necesar sa executamprimul ajutor si autoajutorul medical. Metodele si procedeele pentru executarea acestora sune prezentate in capitolul „Primul ajutor si autoajutorul medical”.

II – ARMA BIOLOGICA

Prin arma biologica se intelege intrebuintarea agentilor patogeni in scopuri agresive, care in urma raspandirii pri iferite mijloace tehnice, pot determina imbolnaviri cu caracter transmisibil (in masa) in randul populatiei sau animalelor, precum si distrugerea fondului agro-forestier.

Declansarea efectelor vatamatoareale armei biologice se bazeaza pe activitatea specifica provocata de agentii patogeni (bacterii, rickettsii, virusuri, ciuperci, paraziti,etc.) si toxinele microbiene asupra oamenilor, animalelor sau culturilor vegetale.

Printre bolile transmise de bacteriile folosite ca arma bilogica figureaza: ciuma, holera, variola, morva, antraxul, febnra tifoida. Printre bolile care pot fi transmise de rickettsi se numara: tifosul exantematic, febra aftoasa,etc,. Printre bolile care pot fim transmise de ciupercile patogene se numara: sporatricoza, histoplasmoza, etc.

1 – Mijloace si procedee de raspandire a agentilor patogeniIn functie de caracteristicile lor biologice, agentii patogeni pot fi raspanditi prin urmatoarele mijloace si procedee:

a) Prin lansarea(din avion sau cu ajutorul rachetelor) bombei biologice incarcate cu suspensii lichide, pulverulente sau gazoase de germeni sau toxine patogene. In aer sau la atingerea pamantului, bombele se desfac si difuzeaza continutul biologic. Aceste proiectile functioneaza prin raspandirea continutului patogen cu ajutorul unui exploziv sau prin raspandirea incarcaturii patogene la pulverizrea ei cu ajutorul aerului comprimat aflat intr-un rezervor situat in corpul bombei. In acest mod germenii sau toxinele patogene din interiorul bombei sunt antrenate de curentii de aer pe diferite directii si distante.

b) Prin pulverizarea din avion, cu ajutorul unor dispozitive speciale, a unor mase de germeni patogeni sau toxine microbiene sub forma de pulberi, lichide sau aerosoli. Astfel pot fi contaminate mari suprafete de teritoriu cuprinzand orase, noduri de cale ferata, porturi navale si aeriene, etc.

c) Prin lansarea din avion cu ajutorul parasutelor a unor containere(lazi sau cutii confectionate din lemn, metal usor, plastic, cosuri din diferite materiale, recipiente din portelan, etc.) incarcate cu insecte sau rozatoare infectate sau parazitate. Aceste containere se deschid pe sol si lasa sa se raspandeasca continutul lor biopatologic.

d) Prin agenti diversionisti dotati cu flacoane, fiole pulverizatoare sau grenade incarcate cu germeni patogeni sau toxine microbiologice. Ei urmaresc contaminarea surselor de apa, alimentelor si furajelor din depozitele mari si a punctelor de obicei aglomerate – piete si hale alimentare, sali de spectacole,etc.

2 – Indicii de recunoastere a armei biologicePentru a putea descoperi la timp folosirea armelor biologice de catre agresor si a lua masurile corespunzatoare de protectie, fiecare cetatean trebuie sa cunoasca bine semnele folosirii acestei arme.Asemenea arme sunt:-exploziile infundate ale bombelor de aviatie si proiectilelor de artilerie;-zborul avioanelor la inaltimi joase si aparitia unor nori de fum sau ceata in urma lor;-aruncarea din avion a diferitelor obiecte – lazi, cutii, urmata de aparitia la locul de cadere a unui mare numar de insecte, capuse, rozatoare care nu se intalnesc in mod obisnuit in zona si nu se deplaseaza departe de locul lansarii;-prezenta unui numar mare de cazuri de boli molipsitoare pentru oameni;-imbolnavirea in masa a animalelor domestice si salbatice.

In cazul descoperirii unor asemenea indicii trebuie imediat anuntate organele de protectie civila, de politie si organele sanitare.

3 – Caile de patreundere in organism si modalitatilede transmitere ale agentilor patogeni

Agntii patogeni pot patrunde in organismul uman(animal) pe trei cai:a)calea respiratorie – odata cu aerul inspirat;b)calea digestiva – odata cu ingerarea alimentelor sau apei contaminate;c)calea cutanata – prin mucoasele de piale sau pielea lezata in special datorita insectelor vectoare.

Contagiunea(transmiterea bolii) se poate realiza direct de la omul bolnav la cel sanatos, mai ales pe cale respiratorie sau indirect pe cale cutanata, digestiva sau respiratorie prin intermediul agentior vectori, prin alimente si apa contaminata, prin manipoularea unor materialesi obiecte contaminate sau prin inhalarea pulberilor care se pot ridica de pe solul contaminat cu microorganisme patogene. In acest mod, unii agenti patogeni pot patrunde in organism pe alte cai decat pe cele obisnuite in conditiile naturale, ceea ce, uneori, constituie un factor agravant al evolutiei bolii respective.

Indiferent de calea de patrundere sau de transmitere, agentii patologici pot produce epidemii, epizootii sau epifizii.

Contaminareaprodusa cu mijloace biologice creaza, in zona in care s-au folosit, focare(raioane) biologice care, in functie de procedeele si mijloacele de raspandire a germenilor patogeni, au dimensiuni diferite. De regula, in zona contaminata se formeaza un raion (focar) contaminat si o zoaza de actiune a norului biologic, ca urmare a depunerii pe sol in directia vantului, a agentilor patogeni.

Dimensiunile raionuluisi norului biologic depind de capacitatea de transmisibilitate a agentilor patogeni,conditiilem meteorologice, timpul trecut de la lansarea preparatelor, mijloacele de raspandire, etc.

Page 20: Protectia populatiei

4 – Caracteristicile armei biologiceArma biologica, ca si arma nucleara, este considerata o armade nimicire in masa. Ea poate fi utilizata fara

a fi insotita de alti factori de distrugere, putand ramane neobservatapana la aparitia primelor cazuri de boala. Arma biologica nu distruge bunurile materiale, de aceea este cosiderata ca fiind o arma „muta”. Ca urmare a diverselor forme de intrebuintare, efectukl ei se ppoate extinde foarte mult, producand epidemii, epizootii, epifizii. Dela contaminare si pana la aparitia primelor semne de boala pot trece cateva ore sau zile .

Principalele semne intilnite la majoritatea acestor boli sunt: temperatura ridicata, tulburai digestive(greturi, varsaturi, diaree), tulburari respiratorii(tuse), tulburari nervoase(dureri de cap, ameteli, agitatie), precum si aparitia unor pete pe corp. Pe linga aceste semne de ordin general, bolnavul mai potate prezenta si alte tulburari specifice unei anumite boli.

Dintre bolile grave, rezultate in cadrul razboiului biologic cele mai importante sunt urmatoarele: ciuma, holera, variola, febra galbena, morva, bruceloza, antraxul.

CIUMA(pesta): agentii patogeni pestosi patrund in organism prin caile respiratorii sau prin piele. Dupa o incubatie care dureaza dela cateva ore pina la 9 zile, apar primele semne ale bolii: febra, dureri de cap, greturi, varsaturi, agitatie, delir, etc. Ciuma poate sa se manifeste prin trei forme:-forma bubonica(cu buboaie care apar in urma muscaturilor purecilor infectati);-forma pulmonara(care patrunde dupa patrunderea agentului patogen pe caile respiratorii);

-forma septicemica(care apare in urma raspandirii infectiei in intregul organism dupa ciuma bubonica sau ciuma pulmonara).

Ciuma bubonica are o evolutie mai usoara. Formele grave care pun in pericol viata bolnavilor este forma pulmonara si septicemica.

HOLERA: infestarea cu germeni holerici se produce pe cale digestiva, in urma consumarii apei sau elementelor infectate. Dupa 1-6 zile de la infectie apar urmatoarele semne de boala: febra, varsaturi, dureri abdominale, diaree, stare generala alertata.

VARIOLA(varsatul ): este o boala grava produsa de un vius care patrunde in organism prin caile respiratorii, pe cale digestiva sau prin puielea vatamata. Boala incepe cu febra ridicata, dureir de cap, varsaturi si stare generala rea. Dupa 3-4 zile, starea generala se inrautateste iat pe piele apar pete rosii, care incep sa se umfle, iar dupa cateva zile se transforma in vezicule cu lichid limpede, care in scurt timp devin purulente. Odata cu aparitia puroiului, starea generala se agraveaza din nou pentru 10-15 zile. Dupa acest interval pustulele se usuca si se cojesc.Formele grave de variola se pot termina cu moartea bolnavului.

MORVA(rapciuga ) este o maladie contagioasa, cu caracter acut, a cabalinelor, transmisibila la om, caracterizata prin febra, eruptii ale tegumentelor si ale mucoaselor.

BRUCELOZA provoaca la animale avortul epizootic. La om determina fenomene septimice cu alura acuta si atenuata. Transmiterea bolii se face prin contactul cu animalele infectate sau cu produsele acestora.

5 – Protectia impotriva armei biologiceProtectia impotriva armei biologice consta in luarea din timp a masurilor de prevenire care pot scadea mult

actiunea vatamatoare a acestora.Una dintre cle mai importante masuri este cresterea rezistentei(imunitatii) organismului fata de bolile molipsitoare

prin executarea de vaccinuri si anatoxine. Vaccinurile contin microbi(morti sau mult atenuati) care introdusai in organism fac sa creasca rezistenta organismului fata de boala impotriva careia a fost introdus vacinul.

Anatoxinele contin produse ale activitatii vitale ale microbilor, facute nepericuloase, dar pastrandu-si si proprietatea de a creste rezistenta organismului fata de boala respectiva.

Intruvat vaccinurilesi anatoxinele nu au putut fi preparate impotriva tuturor bolilor molipsitoare, iar imunitatea data de acestea nu este absoluta, este necesar sa fie luate din timp si alte masuri de protectie. O mare importanta in prevenirea bolilor molipsitoare o au respectarea normelor de igiena individuala si colectiva si in general respectarea cu strictete a conditiilor de igiena a resurselor de apa, combaterea insectelor si a rozatoarelor.

Aceste masuri se aplica pe timp de pace si pe timp de razboi.` Principalul pericol al armei biologice consta in faptul ca imbolnavirea se poate produce numai daca s-au aflat in zona in care s-a produs atacul biologic,ci si prin contactul cu oamenii si animalele provenite din zona infectata, in urma nerespectarii regulilor de izolare sau prin consumarea apei sau alimentelor din focarele biologice.

Caderea bombelor si a containelor biologice poate sa treaca uneori neobservata. La locul caderii se pot gasi bucati de diferite marimi din bombelebiologice aruncate din avion, resturi de cutii, pachete, saci, precum si grupuri neobservate de insecte, rozatoare, pasari in cantitati uneori nepotrivite locului si anotimpului respectiv.

Pina la sosirea in terenulcontaminat a echipelor antiepidemice speciale, se interzice cu desavarsire atingerea obiectelor suspecte. Populatia va ramane in adaposturi si in case pina la executarea masurilor de curatire si deconataminare a strazilor, terenurilor,etc. contaminate. In nici un caz nu vor fi consumate alimente si nu vor fi folosite obiecte gasite in pachetele aruncate din avion.

Daca insectele sau rozatoarele au tendinta de imprastiere, se vor organiza pe loc echipe de 3-4 oameni care, folosind diferite materiale aflate la indemana(bete, sape, lopeti) vor cauta sa le distruga sau sa le prinda si sa le inchida in cutii, sticle, borcane, etc. fara sa le atinga direct cu mana.

Insectele, rozatoarele sau obiectele gasite langa locurile de cadere ale bombelor, suspecte, vor fi deconataminate cu lapte var, formol sau acid fenic. Unde nu este pericol de incendiu locul respectiv se stropeste cu petrol si se da foc.

Se considera contaminati oamenii si animalele aflate in focarul biologic care au consumat alimente sau apa suspecte a fi contaminate, au atins diferite obiecte contaminate sau au venit in contact direct cu oamenii si animalele imbolnavite in timpul atacului biologic.

Toti cei care au fost contaminati bilogic, vor executa contaminarea sanitara, iar hainele vor fi decontaminate in locuri special amenajate de catre organele de protectie civila. Pentru izolarea portiunii de teren in vederea lichidarii focarului biologic, mai ales cand au fost folositi ca incarcatura microbi ai bolilor infectioase deosebit de periculoase(ciuma, holera, variola), se aplica masurile de carantina sau paza a5rmata.

Page 21: Protectia populatiei

In acest mod se vor lua masuri ca nici o persoana sau animal din zona in care a fost supusa atacului biologic sanu paraseasca limitele ei, si nici un obiect, aliment sau produs agricol sa nu fie scos din zona contaminata. De asemenea, prin aplicarea carantinei se interzice patrunderea in zona contaminata a oricarei persoane din afara acestei zone.

Populatiei din focarul biologic i se face vaccinarea si i se dau medicamente preventive impotriva bolii respective. Cei banuiti a fi contaminati vor fi tinuti sub supravegherea medicilor.

La primele semne ale bolii, fiecare cetatean este dator sa cheme medicul sau sa se prezinte la cea mai apropiata unitate medicala. Pana la venirea medicului bolnavii vor fi izolati intr-o incapere separata, vor manca din farfurii si cu tacamuri care vor fi tinute separat de celelalte vase si vor fi decontaminate prin fierbere cu lesie.

La aparitia semnelor de boala la animale va fi anuntat medicul sau agentul veterinar. Cazurile de boala infectioasa vor fi spitalizate si tratate la spitale de boli infecto-contagioase.

In timpul carantinei, persoanele din zona contaminata vor trebui sa-si decontamineze locuintele si lucrurile casnice si sa aplice cu strictete toate regulile de igiena personala.

Daca in intervalul socotit ca perioada maxima de incubatie nu a aparut nici un caz de boala, carantina se ridica. Printr-o cunoastere temeinicasi alicarea stricta amasurilor de aparare antibiologica, precum si a masurilor de igiena individuala si colectiva, efectele vatamatoare ale armei biologice pot fi facute in mare parte inofensive.

Obligatiile care revin tuturor cetatenilor in cadrul prevenirir si combaterii efectelor armei biologice , pot fi grupate in urmatoarele masuri mai importante:1.Masuri fata de sursa de infectie:-anuntarea organelor medico-sanitare la aparitia oricarui caz febril si respectarea masurilor de izolare pana la sosirea medicului;-sprijinirea actiunilor de depistare activa pentru termometrizare;-respectarea indicatiilor difuzate de organele medico-sanitare referitoare la depisterea purtatorilor de germeni;-suparavegherea si anuntarea organelor medico-veterinare in cazul aparitiei unor semne de boala la animalele domestice.2.Masuri fata de caile de transmitere a infectiei:-protejarea cailor respiratorii, a pielii, a mucoaselor, cu ajutorul mijloacelor speciale sau simple de protectie individuala;-ermetizarea usilor, ferestrelor de la locuinte, societati comerciale, regii autonome, etc.;-evitarea consumarii apei din sursele necontrolate de organele sanitare.Pana la avizarea calitatii apei, se va consuma numai apa fiarta si racita, apa minerala sau apa transportata cu cisternele sub supraveghere medico-sanitara;-protejarea rezervelor de alimente de la locul de munca si din gospodariile personale;-executare indicatiilor privind consumul legumelor, fructelor, produselor de origine animala (carne, lapte, derivate, etc.);-colectarea igienica a rezidurilor menajere;-mentinerea in conditii de salubritate a closetelor, in special a celor care nu sunt prevazute cu apa curenta.Se recomanda ca decontaminarea acestora sa se execute cu cloramina sau cu var;-anuntarea organelor teritoriale ale protectiei civile in caz de observare a unor aglomerari de insecte sau rozatoare.3.Masuri pentru masa receptiva, care au rolul sa creasca capacitatea de rezistenta imunologica a populatie fata de bolile infecto-contagioase de extrema gravitate provocate de agentii patogeni utilizati ca arma biologica.Populatia are obligatia sa se prezinte de urgenta la centrele de vaccinare anuntate de organele locale si sa respecte indicatiile organelor sanitare privind administrarea in masa, in scop preventiv, a unor imunoglobuline umane.Pe langa aceste masuri, organele de protectie civila si serviciile medico-sanitare si sanitar-veterinare pot dispune executarea si a altor activitati cu caracter anti epidemic, destinate sa neutralizeze urmarile raspandirii in scopuri agresive in randurile populatiei civile a agentilor patogeni.

III – ARMA CHIMICA

Prin arma chimica se intelege acea arma care foloseste unele preparate chimice pentru nimicirea oamenilor si pentru contaminarea constructiilorm, arterelor de circulatie, surselor de apa, culturilor agricole,etc.

Preparatele chimice folosite in acest scop sunt cunoscute sub denumirea de SUBSTANTE TOXICE DE LUPTA (S.T.L.). Acestea au posibilitatea ca in cantitati mici si in timp scurt, sa provoaceorganismului vatamari grave, iar daca nu se iau masuri, sa produca chiar moartea.S.T.L. pot fi intrebuintate si pot actiona sub forma de gaze sau vapori, in stare solida (pulberi) sau in stare lichida (picaturi).S.T.L. pot patrunde in organism prin: aparatul respirator, odata cu inspirarea aerului contaminat, aparatul digestiv, odata cu apa sau alimentele contaminate, ori prin piele atunci cand picaturile de substante toxice cad pe diferite parti ale corpului.

Ca durata, unele S.T.L. isi pot pastra capacitatea de actiune mai mult timp, fiind socotite persistente, iar altele mai putin timp, pana la o jumatate de ora fiind considerate trecatoare.

Persistenta S.T.L. este influentata de starea vremii si de natura terenului. Astfel, curentii de aer imprastie S.T.L. sub forma gazoasa sau de vapori , micsorandu-le eficacitatea, temperatura ridicata le scurteaza persistenta, iar ploile spala terenul contaminat, uneori apa putand chiar dizolva sau neutraliza S.T.L.Pe sol pietros, S.T.L.sunt mai putin persistente decat pe sol afanat sau acoperit cu vegetatie.Albiile raurilor, vailor,santurilor, padurilor, locurile cu vegetatie inalta si densa, etc., sunt locuri de acumulare a S.T.L.in stare de gaz sau de vapori. Acestea permit S.T.L sa-si pastreze capacitatea de actiune pentru mai mult timp, chiar daca sunt trecatoare.

1-Mijloacele de atac cu arma chimicaArma chimica se poate folosi in orice anotimp al anului atat ziua cat si noaptea.Iarna insa si pe timp friguros vor

putea fi folosite numai acele S.T.L. care nu ingheata si care isi pot exercita actiunea toxica cu toata intensitatea.In cazul unui atac cu arma chimica, substantele toxice de lupta se pot folosi sub forma de gaze sau vapori,sub

forma de lichid sau in stare de aerosoli solizi (fumuri toxice) sau lichizi (ceturi toxice).In cazul unui atac cu arma chimica, S.T.L. se intrebuinteaza cu ajutorul urmatoarelor mijloace:-rachete;-bombe chimice de aviatie;-proiectile chimice de artilerie si mine chimice de aruncator;

Page 22: Protectia populatiei

-pulverizarea din aparate speciale montate pe avioane;-dispozitive care contin, in compartimente separate, componentele unor substante toxice de lupta. Aceste

componenete, netoxice, se combina in momentul folosirii acestor dispozitive, creandu-se astfel substante toxice de lupta. Se realizeaza in acest moment munitia chimica binara.

Uneori, in conditiile unui atac aerian cu arme obisnuite, pot fi lovite societati comerciale, regii autonome, filiale ale industriei chimice, alimentare,etc. care au rezervoare cu produse chimice , tehnice pentru om(clor, amoniac, hidrogen sulfurat, etc.). Distrugerea rezervoarelor si eliberarea substantelor ce le contin duc la crearea unei zone de contaminare chimica, care poate avea asupra oamenilor neprotejatiefecte asemanatoare cu cele produse de un atac chimic(detaliile sunt prevazute in capitolul”Calamitatii si catastrofe”).

2 – Indicii de recunoastere a atacului cu arma chimicaAtacul cu substante toxice de lupta il deosebim de alte tipuri de atacuri aeriene prin semnele exterioare provocate

de folosirea munitiei chimice, astfel:-explozia munitiei chimice este insotita de un zgomot slab, infundat;-la locul exploziei apare un nor de fum sau ceata care dispare pe timpul cat se deplaseaza pe directia vantului;-din avion se pot lansa casete din care se desprind si explodeaza un numar mare de bombe chimice mici;-in urma avioanelor se formeaza un nor de culoare inchisa caredispare repede, iar pe teren cad picaturi de substante toxice de lupta;-pe sol, vegetatie, cladiri, etc., apar picaturi sau pete uleioase de culoare inchisa;-vegetatia isi schimba culoarea si se vestejeste la cateva timp dupa atac;-in zona atacului apare un miros particular al substantelor care produc iritarea organelor respiratorii si a ochilor;-apar cadavre de pasari sau alte animale mici.

Toate aceste indicii prezentate mai sus nu vor confirma un atac chimic. Folosirea substantelor toxice de lupta va fi confirmata numai de oragnele de protectie civila.

3 – Principalele substante toxice de lupta (S.T.L.)

Sunt cunoscute mai multe S.T.L. Din aceasta cauza ele pot fi clasificate din punct de vedere fizic, dupa persistenta si din punct de vedere fiziopatologic.

Clasificarea din punct de vedere fizic are la baza starea fizica (de agregare) a substantelor toxice de lupta in conditii normale. Din acest punct de vedere, S.T.L. se impart in :-gazoase;-lichide;-solide.

Clasificarea dupa peristenta se bazeaza pe timpul cat dureaza pericolul substantei toxice de lupta asupra organismului uman. Din acest punct de vedere S.T.L. se impart in :-persistente;-semipersistente;-trecatoare(nepersistente).

Clasificarea fiziopatologica este determinata de actiunea pe care substantele toxice de lupta o exercita supra organismului uman.

Dupa aceasta clasificare, S.T.L. se impart in :1.Substante toxice de lupta cu actiune generala:a)S.T.L. neuroparalitice(tabun, sarin, soman, etc.)b)S.T.L. psihocimice(LSD-25, mescalina, B.Z., bufetonina, hermina)c)S.T.L. hematice(hidrogen arseniat, oxid de carbon)d)S.T.L. NERVOASE(ACID CIANHIDRIC, CLORCIAN);2.Substante toxice de lupta cu actiune vezicanta(iperita, levizita, azotiperita);3.Substante toxice de lupta cu actiune sufocanta(fosgen, difosgen);4.Substante toxice de lupta cu actiune iritanta:a)S.T.L. lacrimogene(cloracetofena, cianura de brombenzil,C.S.);b)S.T.L. stranutatoare(difenil clorarsina, difnil cianarsina, adamsita);c)S.T.L vomitive(etilcarbazolul).

4-Descrierea principalelor substante toxice de lupta

Subsante toxice cu actiune generalaa)Substante toxice din aceasta grupa, din punct de vedere al toxicitatii, se situeaza in fruntea celorlalte substante

toxice cunoscute, pentru ca produc in contact cu organismul uman, in timp foarte scurt, convulsii si paralizii.TABUNUL este un lichid cu miros de migdale care fierbe la 237,7C si are ca punct de topire -43C. In stare pura,

tabunul este inodor, produsul tehnic este colorat in rosu-brun, se dizolva greu in apa, insa este solubil in solventi organici.Substantele alcaline si clorurat-oxidante neutralizeaza actiunea toxica a tabunului.SARINUL este un lichid incolor, inodor, fierbe la 147,2C,avand punctul de topire la -37C.E- Este solubil in apa

si solventi organici.SOMANUL esta un lichid cu miros de camfor care fierbe la 167,2C si are punctul de topire la -80C. Este putin solubil in apa, se dizolva usor in solventi organici.Vx-ul este un lichid putin solubil fierbe la 300C si are punctul de topire la -50C. Are o toxicitate foarte mare, atat in stare lichida, cat si sub forma de aerosoli. Este o substanta care hidrolizeaza greu cu apa, se absoarbe foarte repede prin piele si are o rezistenta marita la depozitare. Vx-ul are o persistenta mare, chiar si in timpul verii dureaza cateva saptamani.

Page 23: Protectia populatiei

Deoarece substantele toxice neuroparalitice nu au un miros suficient de distinct si intens, sunt fara gust si nu au actiune iritanta asupra mucoaselor nazale si oculare, ele nu pot fi detectate organoleptic (numai cu ajutorul simturilor noastre). De aceea, pentru a ne da seama de prezenta lor in atmosfera se folosesc aparatele de cercetare chimica, care sunt capabile sa puna in evidenta cantitati infime de substante toxice de lupta.

Substantele toxice neuroparalitice pot patrunde in organismul neprotejat pe orice cale. Indiferent insa de modul de patrundere in organism, provoaca intoxicatia acestuia. Principalele semne ale intoxicatiei sunt:mioza (micsorarea pupilei oculare), tulburari de vedere, lacrimarea, greutatea in respiratie, senzatia de oboseala, dureri de cap, ameteli, greturi, varsaturi. In intoxicatiile mai grave, apar contractiile si convulsiile musculare (asemanatoare cu cele de epilepsie), putand ajunge pana la paralizia intregii musculaturi, inclusiv a muschilor respiratori, in scurt timp producandu-se moartea.

b)Substantele toxice psihochimiceSubstantele toxice psihochimice actioneaza asupra sistemului nervos central, psihic de tip schizofrenic.

LSD-25 este o substanta solida sub forma de cristale albe, fara miros, solubila in acizi. Prin fierbere cu acizi sau baze in solutie apoasa se descompune.

B.Z. este o substanta solida sub forma de cristale incolore si fara miros. Este putin solubil in apa, insa usor solubil in unii solventi organici.

MESCALINA este o substanta solida, cristalina, solubila insa in apa, alcool si benzen.Intoxicatiile cu substante toxice psihochimice se produc pe cale respiratorie. Ele actioneaza asupra sistemului

nervos putand produce importante tulburari respiratorii. Simptomele intoxicatiei consrau in tulburari psihice ca:senzatia de plutire in aer, vorbirea incoerenta, perceptia vizuala deformata, chipuri monstruase, halucinatii auditive, dezorientarea in timp si spatiu, agitatia pana la violenta sau indiferenta si apatie.

c)Substante toxice hematice Substantele toxice din aceasta grupa sunt compusi toxici care patrunzand in organism produc o foame de oxigen a

tesuturilor.HIDROGENUL ARSENIZAT este un gaz incolor cu un miros puternic de usturoi. Se dizolva slab in apa si ceva

mai bine in solventi organici. Este o substanta instabila si se descompune usor in aer si oxigen.Hidrogenul arsenizat patrunde in organism prin caile respiratorii. El poate patrunde de asemenea prin piele, mai

ales cand concentratia sa in atmosfera este mare, iar pielea este transpirata.In intoxicatiile cu hidrogen arsenizat apar dureri musculare, senzatia de oboseala, dureri de cap, ameteli,

greturi, varsaturi, In zilele urmatoare se produce anemia (scaderea numarului de globule rosii din sange), colorarea icterica (galbuie) a pielii si scaderea cantitatii de urina.

d)Substantele toxice nervoaseSubstantele toxice de lupta din aceasta grupa au actiune generala asupra organismului uman, producand insa si

efectelocale asupra ochilor si aparatului respirator.ACIDUL CIANHIDRIC cand este pur se prezinta sub forma unui lichid volatil, cu miros puternic de migdale

amare. Se dizolva bine in apa si solventi organici.CLORCIANUL este un lichid incolor, greu, foarte volatil, putin solubil in apa, solubil in solventi organici.S.T.L. din aceasta grupa produc in organism o blocare a respiratiei celulare si o scadere a cantitatii de oxigen din

tesuturi. Simptomele intoxicatiei grave constau in ameteli, dureri de cap, greturi, varsaturi, ingreunarea si oprirea respiratiei. In forme foarte grave de intoxicatii produse de concentratiile mari de toxic din aceasta grupa, moartea poate survenii instantaneu.

Substantele toxice de lupta cu actiune vezicanta

S.T.L. verzicante actioneaza asupra pielii si mucoasei ochilor si nasofaringiene provocandu-le vezicatii si ulceratii. Pe linga efectul vezicant, ele provoaca aparitia unor fenomene de intoxicatie generala.

IPERITA este un lichid uleios, incolor sau usor galbui, cu miros de mustar sau usturoi;iperita este mai putin solubila in apa, insa se dizolva usor in solventi organici si in grasimi. Volatilitatea redusa, punctul de fierbere ridicat, densitatea mare si consistenta apreciabila, imprima iperitei caracteristicile substantelor toxice persistente.Din aceasta cauza ea poate contamina obiectele si terenul pe care s-a depus un timp indelungat. Iperita patrunde usor in lemn, beton, metal, cauciuc si in toate materialele poroase. Sub forma de picaturi, iperita patrunde in corp prin piele, mucoasele oculare si respiratorii, iar sub forma de vapori sau ceata prin aparatul respirator.

AZOTIPERITA este un lichid uleios, incolor in stare pura si colorat in galben ca produs tehnic. Se dizolva usor in solventi organici, iar in contact cu apa hidrolizeaza foarte incet. Azotiperira patrunde in organism prin aceleasi cai ca si iperita.

LEVIZITA este un lichid incolor, mai greu ca apa, cu miros puternic de muscata. Produsul tehnic este ca un lichid brun inchis cu densitate mai mare ca apa. Este putin solubil in apa, insa se dizolva bine in solventi organici si grasimi. Levizita patrunde in organism prin aceleasi cai ca azotiperita.

Actiunea S.T.L. vezicante asupra organismului are o serie de particularitatii care le deosebesc de celelalte S.T.L. Astfel, dupa contactul S.T.L. verzicante cu tesuturile, tulburarile nu apar imediat, ci dupa o perioada mai mult sau mai putin indelungata, care depinde de concentratia toxicului, de durata de actiune a toxicului asupra organismului si de particularitatiile tesutului.Pe piele, in functie de concentratie, apar in ordine:roseata (eritemul), basicile (veziculele) si ulceratiile care se vindeca foarte greu. Leziunile cele mai grave se produc pe pielea si mucoasele organelor genitale si la sub brat.

Asupra ochilor se produce inrosirea si umflarea pleoapelor. Asupra aparatului respirator produc iritatie puternica cu senzatie de arsura la nas, gat si pe piele, insotita de tuse uscata, apoi purulenta.

In afara simptomelor locale, intoxicatiile cu S.T.L. verzicante sunt insotite de simptome generale ca:greturi , varsaturi, dureri abdominale, senzatia de oboseala si contractii musculare pana la convulsii.

Substante toxice cu actiune sufocanta

Page 24: Protectia populatiei

Substantele toxice sufocante actioneaza asupra cailor respiratorii ale oamenilor si animalelor, producandu-le intr-o prima faza, tulburari functionale, ale caror efecte principale sunt sufocarea si apoi leziunile care conduc la asfixiere.

In afara de aceste efecte principale, unele substante toxice sufocante au si actiune iritanta asupra ochilor si pielii.FOSGENUL este un lichid incolor cu miros slab de fan stricat sau mere putrede si care fierbe la temperatura de

8C. Vaporii fosgenului sunt mai grei decat aerul. Fosgenul este solubil in apa si foarte usor solubil in solventi organici.DIFOSGENUL este un lichid incolor, cu un miros asemanator cu al fosgenului. Este putin solubil in apa, dar mult

mai solubil in solventi organici.Substantele toxice sufocante patrund in organism prin caile respiratorii in cazul fosgenului si pe caile digestive

odata cu apa si alimentele ingerate.Intoxicatiile cu S.T.L. sufocante se manifesta prin tulburari care se succed in trei faze:-faza de sufocare, care apare imediat si dispare la iesirea din zona si aplicarea mastii contra gazelor:-faza de liniste aparenta, care dureaza 2-24 ore de la iesirea din zona gazata:-faza de asfixiere in care se produce edemul pulmonar toxic cu urmatoarele simptome:respiratia accelerata, tuse,

puls accelerat, cianoza (inegrirea pielii). Substantele toxice cu actiune iritanta

Substantele toxice de acesta categorie(lacrimogene, stranutatoare si vomitive) actioneaza asupra mucoaselor cu aleleasi tulburari digestive si adupra cailor respiratorii superioare, provocandu-le tulburari insotite de senzatii dureroase.

CLORACETOFENONA este o substanat solida, cristalina cu miros placut de maslin. Nuse dizolva in apa, dar se dizolva bine in solventi organici.

C.S. este o substanta solidea sub forma de cristale albe, are un miros aromatic si este greu solubil in apa si alcool.ADAMSITA este o substanta cristalina de culoare galbena(in stare pura) iar produsul tehnic poate fi colorat in

verde inchis sau brun. Este insolubil in apa si putin solubil in solventi organici obisnuiti.Intoxicatiile cu substante toxice lacrimogene(cloracetofenona, C.S.0 se manifesta prin senzatia de arsuri

oculare,tuse, greutate in respiratie, etc.). Intoxicatiile cu substantele toxice starnutatoare(adamsita, difeniclorarsina) se manifesta prin senzatia de usturime in nas si gat, greutate in respiratie, stranutul foarte violent. Pe piele produc leziuni asemanatoare cu cele produse de S.T.L vezicante.

5 – Caracteristicile raioanelor contaminate cu S.T.L.Portiunea deteren cu tot ce se gaseste pe ea(constructii, utuilaje, populatie, animale, etc.) si pe care s-a produs un

atac cu arnma chimica se numeste raion contaminat cu substante toxice de lupta.Intr-un raion contaminat cu substante toxice de lupta, actiunea de intoxicare nu este mecanica ci chimicasi dseori

se extinde asupra intregului organism. Deoarece substantele toxice de lupta pot fi raspandite in cantitati mari in aer sau pe suprafete mari de teren, toti oamenii cuprinsi in raionul contaminat trebuie sa foloseasca mijloace de protectie.

Efectele provocate de substantele toxice de lupta asupra oamenilor pot fi variate, in functie de substanat toxica folosita pentru crearea raionuli contaminat cu S.T.L.

Raionul contaminat cu S.T.L. si dimensiunile lui depind de proprietatile substantei toxice, de mijloacele si scara la care au fost utilizate, precu si de conditiile meteorologice. Caracteristicile raionului contaminjat cu S.T.L. depind in special de scopul ij care se foloseste arma chimica.

Caracteristicile raionului contaminat cu S.T.L. depuind in special de scopul in care se foloseste arma chimica.Asupra starii raionului contaminat cu S.T.L. sui duratei de actiune a substantei toxice o mare importanta o au

conditiile meteorologice: temperatura, vantul, precipitatiile, nebulozitatea, etc. Persistenta contaminarii in raion depinde in mare masura de proprietatile substantei toxice utilizate. Cu cat teperatura de fierbere a substantei toxice este mai mare, cu atat se evapora mai incet si cu atat este mai mare persistenta sa pe teren.

Vantul puternic si violent imprastie repede aerul contaminat cu S.T.L. si de asemenea , mareste viteza de evaporare a substantei toxice din portiunile contaminate. Cand vantul nu este puternic, aerul contaminat nu se raspandeste pe o suprafata mare si se pastreaza concentratiile mari de S.T.L. pe o perioada indelungata.

O influenta mare asupra miscarii aerului contaminat o are diferenta de temperatura de la sol si straturile superioare ale aerului. In zilele senine si insorite circulatia aerului are un sens, in timpul noptii solul se raceste si circulatia aerului este invers.

Precipitatiile (ploaia, zapada) nu sunt favorabile folosiri substantelor toxice de lupta. Ploile puternice spala substantele toxice de pe suprafata solului si a diferitelor obiecte si micsoreaza foarte mult gradul de contaminare.

6-Masurile de protectie impotriva armei chimice

Protectia personalului cat si a bunurilor materiale de orice natura impotriva actiunii vatamatoare a substantelor toxice, consta in evitarea contactului direct cu acestea.

Aceasta se poate realiza prin izolarea in camera de locuit si adaposturi etanse, a caror atmosfera sa ramana nepoluata cu substante toxice. Adapostirea in spatii inchise ermetic ramane o masura de protectie absolut utila, dar nu poate rezolva singura problema, mai cu seama pe cea a persoanelor care trebuie sa actioneze in terenul contaminat.

In asemenea situatii se recurge la imbracarea mijloacelor individuale de protectie, speciale sau simple, cu ajutorul carora se protejeaza corpul de un eventual contact nemijlocit cu substantele toxice de lupta.

Mijloacele individuale de protectie de baza sunt:masca contra gazelor si completele de protectie ale pielii, primul mijloc protejand ochii, fata si caile respiratorii superioare, iar cel de –al doilea capul, restul corpului si imbracamintea.

Acestor mijloace de protectie de baza li se alatura pachetul antichimic pentru decontaminare si trusa sanitara antichimica pentru decontaminarea partiala a personalului.

Tot in fondul mijloacelor individuale de protectie se mai pot gasii aparatul izolant si masca izolanta, ca inlocuitori ai mastii contra gazelor, de preferat atunci cand se actioneaza cu substante nocive necunoscute sau in concentratie mare.

Page 25: Protectia populatiei

In afara protectiei individuale sau prin adapostire a personalului , protectia antichimica a personalului si a bunurilor materiale mai are in vedere:

-instiintarea si alarmarea populatiei despre iminenta unui atac chimic;-crearea unor rezerve de apa si alimente, ferite de contactul direct cu substantele toxice;-ermetizarea locuintei;-protejarea altor bunuri prin adapostire, dispersare, acoperire;-cercetarea raioanelor lovite cu arma chimica pentru a stabilii natura substantelor toxice, cat si concentratia lor in

aer sau gradul de contaminare a terenului;-decontaminarea terenului, mijloacelor de transport, cladirilor, instalatiilor, personalului, animalelor, etc.Deoarece multe substante toxice se caracterizeaza printr-o toxicitate mare si printr-o actiune toxica multilaterala si

rapida, cu o perioada de latenta scurta, este absolut necesar ca la semnalizarea substantelor toxice sa se imbrace, in cel mai scurt timp, mijloacele de protectie si in primul rand, sa se utilizeze masca contra gazelor, pentru a proteja caile respiratorii, ochii si aparatul digestiv. De asemenea, se recomanda ca pe tot timpul atacului cu substante toxice de lupta si dupa, sa nu se consume alimente, apa contaminata sau banuita a fi contaminata, iar personalul aflat in adaposturi, transee, case, beciuri,etc.,sa ramina in aceasta pana trece pericolul, timp in care se vor folosi mijloacele de protectie individuala.

B.ARMA OBISNUITA

Printre mijloacele actuale de lupta, in afara armelor de nimicire in masa, un loc insemnat il ocupa armele obisnuite.

In categoria armei obisnuite intra toate tipurile de munitie (sau alte materiale folosite cu scop de distrugere) a caror incarcatura de lupta o formeaza substantele explozive obisnuite.

Se numesc explozive acele substante sau amestecuri de substante chimice care sub influenta unor actiuni exterioare, au proprietatea de a produce o reactie chimica rapida si violenta, cu degajare de mari cantitati de gaze si caldura, ceea ce determina o crestere puternica a presiunii la locul exploziei, capabila sa execute un lucru mecanic util.

Substantele explozive se impart in :a)substante explozive cu utilizare obisnuita(mine, deblocari);b)substante explozive cu utilizare militara(proiectile, bombe de avion, torpile ,etc).

Dintre toatre substantele explozibile cunoscute, explozibilul cunoscut si intrebuintat cel mai mult in arma obsnuita este TROTILUL(trinitrotoluenul – T.N.T) care este o substanta solida, galbuie si care se aprinde usor de la flacara. Marea sa calitate este ca la lovituri sau la frecare nu este periculos, aceasta facandu-l sa fie usor de mani[pulat si de conservat. Are temperatura de explozie de 3000C, iar caldura de explozie de 1000kcal/kg.

Sub forma topita trotilul se poate incarca prin turnare in grenade, mine, proiectile, trotile, bombe de avion, etc.Armele obisnuite cu incarcatura obisnuita pot fi intrebuintate in urmatoarele tipuri de munitie:

-bombe de avion;-rachete balistice si avioane – proiectil;-proiectile de artilerie, mine ,etc.

Bombe de avion cu incarcatura exploziva reprezinta principalul mijloc de distrugere in cadrul armelor obisnuite. In functie de scopul urmarit, acestea pot avea destinatie generala, destinatie speciala sau pot fi brizante.

Variante ale bombelor brizante sunt: bombele cu bila, bombele cu ace sau bombele cu schije special fabriate. Rachetele balistice si avioanele proiectil, lansate de la mari distante, produc efecte asemanatoare bombelor de

avion, uneori cu intensitate si precizie mult mai mari.Proiectilele de artilerie sau alte tipuri de munitie cu incarcatura exploziva sunt folosite, de regula, in operatiile

militare si pot ajunge in localitati numai cand asemenea operatii se desfasoara in apropierea lor. Asemenea tip de munitie are efecte mult mai mici decat efectele exploziilor bombelor de avion. Si ele isi manifesta actiunea asupra oamenilor prin suflu si schije.

1 – Caracteristicile raionului de distrugere cu arme obisnuite

Raionul de distrugere obisnuit reprezinta teritoriul cu tot ce se gaseste in el, care a suferit distrugeri in urma intrbuintarii armelor obisnuite.

Raionul de distrugere obisnuit poate fi izolat, creat numai asupra unui obiectiv principal important(nod de cale ferata, opod, baraj hidrotehnic, societate comerciala, regie autonoma, etc.) sau masiv, cu distrugere in masa a zonelor bombardate.

Raionul de distrugere creat in urma intrebuinatrii armei obisnuite are ca rezultat pricipal distrugerea bunurilor materiale si lovirea oamenilor si a animalelor care se afla in raion. Efectele razultate in urma intrebuintarii armei obinuite sunt mecanice si tehnice si actioneaza asupra oamenilor, animalelor si bunurilor nmateriale, atat direct cat si indirect si se manifesta un timp scurt(atat timp cat actioneaza arma respectiva).

Dezvoltarea ulterioara a raionului de distrugere obisnuit se datoreaza in special factorilor locali favorizati de densitatea constructiilor, natura materialelor de constructie, prezenta sau absenta materialelor usor inflamabile, a unor conditii meteorologice favorabile(vant, vreme uscata si calda);

Raioaneloe de distrugere obisnuite se creeaza, de regula, prin atacuri repetate si in special in orase mari care au o populatie densa. Aceasta duce la distrugeri materiale, la un mare numar de victime, de sinistrati si la un numar mare de incendii izolate sau in masa.

Page 26: Protectia populatiei

Actiunea de limitare si inlaturare a urmarilor atacului cu arme obisnuite este mult ingreunata sim de existenta in raion a unui numar de bombe neexplodate, care de regula, rezulta in urma atacului.

2 – Masuri de protectie impotriva armei obsnuiteProtectia impotriva armei obsnuite consta in luarea din timpa unor masuri care pot scadea mult actiunea

vatamatoare a bombelor explozive.Una din masurile importante consta in aceea ca, la producerea atacului, personalul trebuie sa se refugieze imediat

in spatiile de adapostire stabilite(adaposturi, transee, beciuri, etc.).Inainte de parasirea locului de munca sau a gospodariei se intrerup instalatiile de alimentare cu energie electrica.Daca bombele explozive patrund in incaperi, este necesar sa ne asezamlanga peretii exteriori, in holuri, in casa

scarii, reducand in felul acesta cat se poate de mult efectul produs de explozie.In cazul aparitiei foarelor chimice industriale, ca urmare a distrugerii rezervoarelor cu substante nocive, se trece la

folosirea mijloacelor de protectie individuala speciale sau improvizate, in scopul impiedicarii patrunderii substantelor chimice cu toxicitate mare in organele respiratorii sau pentru protectia corpului omenesc impotriva substantelor chimice nocive.

In zonele unde se constata existenta bombelor neexplodate nu se circula si se iau masuri de izolare a raioanelor respective, interventia in aceste zone urmand a se executa numai cu persoane de specialitate(pirotehnicieni).

Aplicand corect si cu repesiciune masurile de protectie recomandate in cazurile de mai sus, realizam ceea ce se numeste protectia oamenilor impotriva armei obisnuite.

Masurile enuntate mai sus sunt masuri de mare eficienta ce pot reduce cu mult volumul pierderilor omenesti si al pagubelor materiale.

C.SUBSTANTELE SI MIJLOACELE INCENDIARE

Sunt considerate substante incendiare acele combinatii sau amestecuri chimice-lichide sau solide-care odata aprinse, ard timp indelungat, dezvolta temperaturi inalte, au aderenta mare la orice suprafata si se sting foarte greu.

Mijloacele destinate pentru folosirea substantelor incendiare poarta denumirea de mijloace incendiare.Substantele si mijloacele incendiare sunt destinate distrugerii prin foc a constructiilor civile si industriale, a

depozitelor de orice fel, a nodurilor de comunicatii cu trafic intens, padurilor, culturilor, etc. Concomitent, substantele si mijloacele incendiare provoaca si amri pierderi de vieti omenesti cu precadere atunci cand populatia este insuficient protejata pentru lupta cu focul.

1 – Substantele incendiareSubstantele incendiare se impart in trei mari grupe;

a)amestecuri incendiare pe baza de produse petroliere(napalm);b)amestecuriincendiaremetalizate(pirogel, termit si compozitii cu termit).c)substante incendiare cu autoaprindere(fosfor alb obisnuit, fosfor alb plastifiat).

In afara acestor substante incendiare se mai pot folosi : bomba incendiara toxica, etc.a)Amestecuri incendiare pe baza de produse petroliere

Asemenea amestecutri se prezinta in stare lichida si vascoasa, preparandu-se din benzina, motorina sau diferite uleiuri lubrefiante.

NAPALMUL este o substanta alba, sub forma de pulbere, care amestecata cu benzina, da nastere unei mase gelatinoase(88 – 96% benzina si 4 –12% napalm). S-a convenit ca amestecului astfel obtinut sa i se atribuie denumirea de napalm.

Napalmul se poate aprinde mecanic sau electric, iar atunci cand i se aduaga fosfor sau sodiu metalic se autoaprinde.

Napalmul in ardere dezvolta o temperatura de 1000-1200C si degaja o mare cantitate de fum. Timpul de ardere este de circa 5-10 minute. Se poate incarca in toate tipurile de mijloace incendiare.

SUPERNAPALMUL este un amestec de benzina cu un gelificator, de regula o mixtura din sarurile de aluminiu ale uleiului e cocos, acidului palmiticsi acidului naftenic si cu pulberi de magneziu, de aluminiu, la care se adauga sodiu sau fosfor alb. Se poate spune ca supernapalmul este un napalm perfectionat care prin ardere dezvolta o temperatura de 1500-1600C timp de circa 10 minute. Poate fi folosit cu ajutorul bombelor de aviatie, rezervoarelor sau butoaielor de 300-600 litri.

b)Amestecuri incendiare metalizateAmestecurile incendiare metalizate sunt alcatuite din produse petroliere cu adaos de pulbere sau pilitura de

magneziu, asfalt lichid si uleiuri grele.PIROGELUL este un napalm metalizat de culoare cenusie si de consistenta aluatului. El este alcatuit din produse

petroliere si un gelificator de natura cauciucului precum si din diferite adaosuri ca: asfalt, salpetru, magneziu sau span de aluminiu. Arde mai energic decat napalmul, dezvoltand o temperatura de ardere de 1600C. Durata arderii este de 3-4 minute.

PIROGELUL prezinta pericolul patrunderii prin imbracaminteprovocand arsuri pe corp, deosebit de grave. Se utilizeaza de regula in proiectile de aviatie si in proiectile de artilerie.

TERMITUL reprezinta un amestec pulverulent de aluminiu si oxid de fier.Compozitiile de termit mai cuprind in afara celor amintite, azotat de bariu, sulf si un liant(lacuri, uleiuri).Termitul este un amestec de pulberi de aluminiu(25%) si oxid de fier (75%). Acest amestec i se adauga substante

aglutinante(serlac, sacaz si bitum) si astfel se introduc in bombe.Atat termitul cat si compozitiile de termit se aprind prin intermediul unor dispozitive spaciale(capse de perclorat

de bariu) si dezvolta, prin ardere, temperaturi inalte(3000C), putand perfora tabla de hotel, duraaluminiu s.a.m.d.

Page 27: Protectia populatiei

Termitul si compozitiile cu termit ard in absenta oxigenului din aer, oxigenul necesar aflandu-se in amestecul insusi. Arderea este evidenta, cu improscari inmetalul topit. In timpul arderii se formeaza o flacara de cuoare galbena stralucitoare, aproape fara fum. Se foloseste in proiectilele de artilerie, bombe de aviatie, grenade incendiare, etc.

c)Substante incendiare cu autoaprindereFOSFORUL ALB OBISNUIT se prezinta ca o substanta solida , cetoasa toxica, avand capacitatea de

autoaprindere in aer.Se pastreaza numai sub apa. Arde violent, dezvoltand o temperatura de circa 1200C. Fosforul alb provoaca

incendii asupra substantelor usor inflamabile si arsuri foarte grave atunci cand ajunge pe pielea oamenilor si a animalelor. Fosforul alb se poate incarca in bombe incendiare in cantitati variind de la un kg pana la cateva zeci de kg.

d)Bomba incendiara toxicaBomba incendiara toxica are drept incarcatura de lupta termitul. Corpul unei astfel de bombe de forma hexagonala

este construit dintr-un aliaj de magneziu si cadmiu La explozia acestei bombe, prin ardere, se formeaza oxidul,de cadmiu, compus de mare toxicitate de unde si denumirea de bomba incendiara toxica.

2 – Mijloacele de utilizare a substantelor incendiarePentru folosirea mijloacelor incendiare sunt dedtinate urmatoarele mijloace;

-aruncatorul de flacari care poate fi: portabil, autopropulsat si pe tancuri,-bombe incendiare de aviatie care au o gama foarte larga de greutate de la 1,8kg la 225kg si mai mult;-rezervoarele incendiarede aviatie cu capacitate de 125-400l.;-proiectilele incendiare de artilerie si mine, care de regula sunt umplute cu fosfor si substante incendiare vascoase;-fugasele incendiare(recipienti metalici sau din material plastic), incarcate cu amestecuri incendiare lichide sau vascoase, care se imprastie prin explozie.

3 – Masuri de protectie impotriva substantelor si mijloacelor incendiareFolosirea mijloacelor incendiare are ca rezultat aparitia unui numar mare de incendii izolate atat in municipii si

orase, cat si in comune.Favorizate de anumite conditii, unele incendii izolate se mpot transforma in incendii de masa a caror localizare si

lichidare este mult mai anevoioasa.Mijloacele incendiare prezentate anterior isi micsoreaza mult efectele lor daca se iau masuri de prevenire care sa

duca la eliminarea conditiilor favorabile aparitiei si dezvoltarii incendiilor, asigurandu-se totodata si mijloacele necesare in vederea unor interventiiprompte si eficace pentru stingere.

Principiul care sta la baza masurilor de prevenire a incendiilor este indepartarea tuturor materialelor combustibile din preajma locuintelor, dependintelor, etc.,asigurarea unui numar necesar de mijloace de stingere a incendiilor dispuse in locuri usor vulnerabile si la indemana si atragerea tuturor locuitorilor la munca de prevenire a focului.

Aceste masuri, daca se iau din timp, reduc mult posibilitatile de aparitie si dezvoltare a focarelor de incendii.Ori de cate ori se va parasii locuinta, chiar pentru un timp limitat, se vor stinge focurile din soba, se vor stinge

lampile cu petrol, gazele, etc., se va intrerupe iluminatul electric. Rezervele de petrol, materialele combustibile si lichidele usor inflamabile, se vor evacua din casa si se vor pastra in magazie, de preferinta subterane. Din momentul declansarii”Starii de Razboi”, obiectele usor inflamabile ca perdele, tablouri, carti, etc., sa fie puse in dulapuri sau lazi. De asemenea, din podurile caselor se vor evacua materialele care se port aprinde cu usurinta si daac rezistenta podului permite, se acopera cu un strat de nisip sau pamant afanat(5-10cm) pentru a se asigura stingerea rapida a incendiilor.

In locurile cele mai periculoase din punct de vedere al aparitiei incendiilor, se vor instala lazi cu nisip sau pamant afanat, butoaie cu apa, galeti, lopeti, topoare, rangi.

Una din masurile importante de prevenire a focului este creare unor surse suplimentare de apa. In acest scop, se pot amenaja din timp de pace helestee, stavilare, bazine cu o capacitate de cel putin 250 metri cubi situate la o distanta de 300 de m de casele de locuit.

In lupta contra incendiilor provocate de mijloacele incendiare rebuie avut in vedere faptul ca orice ardere este conditionata de incalzirea materialului respectiv pana la o anumita temperatura si de prezenta aerului(oxigenului )necesar arderii . Daca este inlaturata numai una din conditii, arderea nu mai poate avea loc. Este adevarat ca exista unele substante, ca de exemplu, termitul, care poate arde chiar si in absenta oxigenului, dar nu trebuie uitat ca este singura substanta incendiara cu aceasta proprietate.

Mijlocul principal de stingere al incendiului il constituie apa. Atunci cand apa este proiectata sub forma unui jet sub presiune, ea reuseste in scurt timp, sa raceasca materialele si sa indeparteze flacarile.

O deosebita eficacitate pentru stingerea incendiior provocate de bombele cu napalm si pirogel o prezinta spuma produsa de extinctoarele sau masinile speciale.

- CAPITOLUL 6 -

MASURI SI MIJLOACE DE PROTECTIE INDIVIDUALA SI COLECTIVA

Protectie cetatenilor in caz dedezastru si razboi este complexa si variaza in functie de natura si de raza de actiune a acestora, de baza materiala existenta pentru protectie si de pregatirea populatiei pentru folosirea acesteia, de modul de comportare al fiecarui cetatean in parte in astfel de situatii.

Principalele masuri de protectie a populatiei si bunurilor materiale in caz de dezastre si razboi sunt:1.Instiintarea si alarmarea despre pericolul dezastrelor si atacurilor aeriene;2.Asigurarea mijloacelor de protectie individuala si colectiva;3.Asigurarea medicala a actiunilor de interventie;4.Protectia populatiei si bunurilor materiale prin evacuare pe timp de razboi si in alte situatii speciale.

INSTIINTAREA SI ALARMAREA DESPRE PERICOLUL DEZASTRELOR SI ATACURIOR AERIENE

Page 28: Protectia populatiei

Prevenirea cetatenilor din localitati, agentilor economici si institutiilor despre pericolul dezastrelor si atacurilor aeriene constituie una dintre masurile cele mai importante de protectie civila. Instiintarea oportuna a tuturor institutiilor administratiei centrale si locale contribuie la evitarea surprinderii(prin introducerea alarmei publice), la asigurarea la timp a adapostiri sau a dispersarii oameniilor si bunurilor materiale- pentru diminuare aefectelor dezastrelor si atacurilor aeriene – si in final, la reducerea considerabila apierderilor de vieti omenesti.

Instiintarea si alarmarea despre pericolul producerii dezastrelor si atacurilor aeriene se executa de catre statele majore de protectie civila, pe baza hotararii sefilor protectiei civile de la judetele, localitatile, agentii economici si institutiile afectate.

Pentru instintare se folosesc simultan: telecomunicatiile teritoriale, legaturile de transmisiuni cu fir si radio de protectie civila, legaturile proprii ale unor ministere, precum si statiile de radiodifuziune si televiziune. La agentii economici un rol important il au statiile de radioficare proprii, care pot sa previna la timp despre pericolul dezastrelor intregul personal existent in zona respectiva. Se evita astfel panica si se pot lua, in timp oportun, toate masurile pentru diminuarea efectelor cauzate de dezastru.

Alarmarea publica este destinata avertizarii intregii populatii despre pericolul de producere a unui tip de dezastru.Pentru asigurarea alarmarii sunt utilizate toate mijloacele de alarmare fixe si mobile care pot fi:

-speciale:-sirene electrice si electronice;-sirene cu aer comprimat;p-motosirene;-sirene de mana.

-obisnuite:-fluiere cu abur si aer comprimat;-clopote;-sonerii;-claxoane.

-optice:-panouri luminoase;-dispozitive luminoase.

Numarul si tipul mijloacelor se stabilesc de statele majore de protectie civila pe baza normelor de inzestrare in raport cu caracteristicile tehnice, cu conditiile de propagare a sunetului si cu nivelul zgomotului de fond existent in zona.

Pentru alarmarea localitatilor urbane si a agentilor economici mari se folosesc:-sirene cu aer comprimat;-sirene electrice de 5,5 si 3 kw;-motosirene.

Pentru alaramrea localuitatilor rurale se folosesc:-sirene electrice de 5,5 si 3kw;-sirene de mana.

Pentru alarmarea halelor industriale si complexelor comerciale, cu nivel mare de zgomot se folosesc:-sirene de 3kw e 0,75kw si de 0,3kw;-panouri si dispozitive luminoase.

Instalarea sirenelor electtrice se face de regula la : constructii industriale, hidrotermice si sociale, institutii, scoli, cladiri de locuit, etc., cu inaltime corespunzatoare pentru a asigura difuzarea semnalului acustic cat mai departe.

Mijoacele de alarmare pot fi actionate;-centralizat pentru sirenele de 5,5 kw, cu ajutorul centralelor de alarmare instalate in punctul de comanda de protectie civila ale localitatilor si agentilor economici;-individual si cuprind toate mijloacele a caror functionare este independenta de reteaua electrica (motosirene, fluiere cu abur, clopote, claxoane, sirene de mana, sonerii) si care completeaza sau inlocuiesc sistemul centralizat and acesta nu functioneaza.

Pentru declansarea in scurt timp a mijloacelor de alarmare, in specialamijoacelor centralizate, se impune o temeinica pregatire a personalului statelor majore de protectie civila si a formatiilor de spacialitate privind folosirea si exploatarea corecta a acestora. In acest sens, se acorda o deosebita atentie mentinerii in perfecta stare de functionare a sistemului de avertizare pentru prevenirea cetatenilor despre pericolul dezastrelor(in aval de barajele hidrotehnmice, la agentii economice cu pericole de accidente chimice, nucleare, incendii de mari proportii, etc.).

Experienta acumulata, ca urmare a producerii unor dezastre, scoate inevidenta necesitatea ca personalul de serviciu al agentilor econiomici sa fie bine pregatit in folosirea sistemelor de alarmare, iar dispozitivele de actiune sa fie la indemana acestora.

Cunoasterea de catre toti cetatenii patriei a mijlocelor de instiintare si alarmare, indeosebi a semnalelor de alarma la dezastre(accidente nucleare, chimice, inundatii) precum si instiintarea si aplicarea intocmai a regulilor de comportare la aceste semnale, se realizeaza in procesul de pregatire pentru protectie civila.

ASIGURAREA MIJLOACELOR DE PROTECTIE INDIVIDUALA SI COLECTIVA

Dezastrele(calamitatile naturale, dar mai ales catastrofele) ca si atacurile aeriene, pot genera mediul inconjurator substante radioactive, substante industriale cu toxicitate ridicata, diversi agenti patogeni – prin descompunerea substantelor organice de sub daramaturi – care, fie ca patrund prin aparatul respirator, fie ca se depun pe piele si imbracaminte, provoaca vatamari mai mult sau mai putin grave. Toate acestea pot fi inlaturate daca inh astfel de situatii folosim mijloacele de protectie individuale si colective.

A.Mijoacele de protectie individuala

Page 29: Protectia populatiei

a)Mijloacele individuale de protectie pentru prevenirea contaminarii sunt:-mijoacele individuale de protectie a organelor respiratorii;-mijloacele individuale de protectie a pielii;

b)Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii sau diminuarea efectului de contaminare sunt:-truse sanitare;-pachete individuale;-antidoti si radioprotectori.

a.Protectia prin mijloacele individuale de protectie a organelor respiratorii se poate realiza in doua feluri:-prin retinerea substantelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante. In aceasta categorie intra toate categoriile de masti contra gazelor care au proprietati de retinere a substantelor nocive. In lipsa lor in unele situatii sunt bune si unele mijoace improvizate realizate pe plan local de fiecare cetatean(masti cu tifon, diferite alte materiale care se aplica la nas si gura in momentul respiratiei);-prin alimentarea individuala cu aer curat sau oxigen de la o sursa autopurtata. In aceasta categorie intra aparatele izolante de toate tipurile si mastuile izolante. De regula, aceste aparate sunt utillizate numai de echipe speciale, care sunt instruite in utilizarea aparaturii in spatii inchise si unde nu exista suficient oxigen pentru respiratie.

Pentru a ne izola complet de mediul inconjurator pentru protectia corpului si a membrelor se utilizeaza;-completele de protectie;-ciorapii si cizmele de protectie;-mastile de protectie.

Toate aceste mijloace sunt confectionatedin panza cauciucata sau cauciuc(cazul manusilor si cizmelor).b.Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii.Trusa sanitara antichimica si pachetul antichimic individual de regula, contine mijloacele necesare pentru

acordarea primului ajutor sanitar: fese de tifon, comprese sterile, flacoane cu solutii de decontaminare sau cu unguente.Antidotii si radioprotectorii sunt destinati sa mareasca rezistenta organismului la actiunea substantelor toxice sau a

radiatiilor nucleare. In cazul radioprotectorilor subliniem ca administrarea lor dupa iradiere nu mai are efect. Rezultate bune daun radioprotectorii de tipul cistiaminei si iodurii de potasiu.

B.Mijloace de protectie colectivaPentru protectia cetatenilor in caz de dezastre si razboi, in special in cazul contaminarii radioactive si chimice

rezultate din accidentele nucleare si chimice, se pot utiliza pentru o perioada mijloacele de protectie ncolectiva. Dintre acestea mentionam:

a)Adaposturi de protectie civila special construite;b)Adaposturi simple de protectie civila;c)Spatii naturale de adapostire.

a.Adaposturi de protectie civila special construiteIn timp de pace se proiecteaza si se executa in subsolurile noilor constructii adaposturi de protectie civila in unele

localitati sau agenti economici, conform actelor normative in vigoare.Adaposturile de protectie civila se executa, de regula, in subsolul:

-constructiilor industriale si anexele acestora;-constructiilor social-culturale, administrative, scolilor de toate gradele, spitalelor, complexelor comerciale,etc.;-cladirilor de locuit;-constructiior destinate unitatilor, institutiilor si formatiunilor militare.

De asemenea, se mai construiesc adaposturi de mare capacitate in statiile de metrou, garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri si altele asemenea.

Alte tipuri de adaposturi sunt cele care se construiesc, la ordin, din elemente prefabricate din beton armat sau din material lemnos, in raport cu posibilitatile fiecarei localitati (agent economic). Pentru aceste adaposturi se intocmesc din timp de pace, documentatiile si, pe baza de plan, se repartizeaza materialele, utilajele, instalatiile si forta de munca necesare astfel ca in termen de 20-30 de zile de la primirea ordinului, adaposturile sa fie terminate.

Gradul de protectie al adaposturilor de protectie civila se asigura in mod diferentiat si se stabileste in functie de importanta localitatilor si societatilor comerciale.

Capacitatea adaposturilor de protectie civila care se executa in subsolul noilor constructii este in principiu de 100-300 de persoane, avand in vedere ca pentru 2 persoane este necesar un spatiu de 1m² de suprafata de adapostire. In cadrul constructiior subterane ca: metrou, garaje, pasaje, depozite, etc., se admit capacitati de adapostire mai mari.

Adaposturile de protectie civila se amplaseaza in imediata apropiere a locurilor de munca sau locuintelor, la o distanta care sa nu depaseasca 300m si sunt in general complet ingropate in pamant, cu nivelul inferior al planseului la nivelul terenului.

Adaposturile de protectie civila nu se amplaseaza la sectiile de fabricatie cu pericol de incendiu sau explozie, in apropierea depozitelor sau a rezervoarelor cu materiale toxice sau explozive precum si a conductelor de transport a acestora care in caz de avarie sau incendiere ar putea periclita viata celor adapostiti.

In peretii exteriori ai adaposturilor nu sunt goluri sau ferestre, iar daca exista, acestea se zidesc, la ordin, de regula cu beton armat.

Prin adaposturi, de regula, nu trec conducte de apa sau canalizare.In timp de pace, adaposturile de protectie civila se dau in folosinta ca spatii de depozitare sau pentru alte nevoi cu

acordul statului major de protectie civila al municipiului Bucuresti (judetean), cu obligatia de a fi mentinute permanent in stare de functionare si de afi eliberate, in caz de nevoie, in maximum 24 de ore. In acest sens se pot adauga compartimentari executate din materiale usoare care se demonteaza si se evacueaza odata cu eliberarea acestora.

Adaposturile de protectie civila care se amenajeaza in subsolurile noilor constructii se prevad cu incaperi de adapostit, grup sanitar si iesire de salvare.

Page 30: Protectia populatiei

Intrarile in adaposturi si iesirile de salvare se prevad cu tamplarie metalica si etanseizare cu garnituri de cauciuc care asigura un grad de protectie corespunzator adapostului respectiv.

In scopul asigurarii de microclimat in adaposturile de protectie civila se prevad instalatii de ventilatie care functioneaza atat in regim normal, cat si in regim de retinere, prin filtrare, a substantelor toxice, radioactive sau a agentilor patogeni.

Adaposturile de protectie civila sunt alimentate cu energie electrica pentru iluminat de la reteaua exterioara, avand tabloul de distributie separat de cel al blocului de locuinte. De asemenea adaposturile de protectie civila sunt prevazute cu grupuri sanitare pentru personalul care se adaposteste, conform normelor in vigoare.b.Adaposturi simple

Ca adaposturi simple pot fi folosite de catre populatie pentru protectia impotriva atacurilor din aer, subsolurile constructiilor existente, transeele sau bordeiele care se construiesc la ordin.

Constructiile existente care se pot amenaja ca adaposturi simple sunt : subsolurile cladirilor de locuit, social – culturale, administrative, industriale si comerciale, tunelurile tehnologice vizitabile, galerile de orice tip, alte constructii subterane ca: garaje, pasaje, depozite,etc.

Adaposturile simple asigura protectia personalului impotriva schijelor, suflului, daramaturilor si radiatilor penetrante. Protectia imptriva armei chimice, prafului radioactiv si a agentilor patogeni se realizeaza cu ajutorul mijloacelor individuale de protectie.

Depistarea si amenaarea subsolurilor se realizeaza de catre statele majore dn protectie civila cu personalul de specialitate.

Amenajarea subsolurilor ca adaposturi simple de protectie civila se executa la ordin, pe baza documentelor intocmite din timp de pace de catre organele de specialitate de protectie civila.

In categoria adaposturi simple intra si tipuri de adaposturi realizate prin transee sau bordee. Aceste adaposturi se executa, la ordin, pe terenuri virane, in parcuri, curti, spatii, verzi,etc., respecatandu-se prevederile stabilite prin actele normativeelaborate de statele majore de protectie civila.c.Spatiile naturale de adapostire

Pentru protectia prin adapostire a populatiei si bunurilor materiale se mai pot folosi si spatiile naturale de adapostire ca: grotele, pesterile, salinele,tunelurile parasite, minele,etc.

De regula, in spatiile naturale de adaspostire se protejeaza in primul rand cetatenii, daca acestea se afla in apropiere. De asemnea, in aceste spatii se pot proteja bunuri materiale ca: obiecte de valoare, documentatii tehnice, instalatii si utilaje unicat sau cu valoare mare, materii prime, alimente, arhive,etc.

Spatiile naturale de adapostire , la fel ca si adaposturile simple, se iau in evidenta de organele de specialitate de protectie civila si se intocmesc documentatii tehnice de amenajare in raport cu destinatia fiecaruia, pentru cetateni sau bunuri materiale si, la ordin, se va trece la realizarea acestora.

I. ASIGURAREA MEDICALA A ACTIUNILOR DE INTERVENTIE

Importanta organizarii interventilor la dezastre rezulta din derularea rapida a evenimentelor si necesitatea planificarii si desfasurarii, in timp scurt si cu maxima eficienta, a fortelor sanitare si de alte specialitati in vederea limitarii si inlaturarii efectelor acestora.

Din punct de vedere medical, dezastrele sunt evenimente neasteptate care ucid , ranesc sau imbolnaevsc unmare numar de persoane. Rezulta astfel un flux masiv de ranititsi bolnavi care depaseste posuibilitatea retelei sanitare regionale.

La dezastre, din punct de vedere medical, sunt impuse doua aspecte:a)Conditiile speciale de mediu create prin:-distrugerea asezamintelor spitalicesti si administrative;-impracticabilitatea drumurilor de acces si evacuare;-diminuarea calitatii si cantitatii apei potabile;-distrugerea resurselor alimentare si resurselor economice;-aparitia sinistratilor;-pericolul de epidemii prin existenta cadavrelor neinhumate.b)Problemele medicale caracteristice:-numarul mare de raniti si bolnavi care necesita masuri de salvare de extrema urgenta;-disproportii intre ajutorul medical posibil si cel necesar;-crearea de prioritati prin triaj;-ingrijirea pe etape cu amanarea tratamentului si transportului;-panica si alte manifestari psihice;-epidemii.

Pentru buna organizare a actiunilor la dezastre, de regula, terenul afectat se imparte in patru zone: zona de impact, zona periculoasa, zona de migrare si zona marginala.

Zona de impact este zona centrala unde a aparut calamitatea naturala sau catastrofa si unde sunt cele mai mari pierderi si distrugeri.

Zona periculoasa este zona dimprejurul zonei de impact si unde sunt mai putine victime si pagube materiale.

Zona de migrare porneste din zona de impact si este spatiul de deplasare a viiturilor, norului chimic, norului radioactiv, incendiilor,etc.

Zona marginalaeste zona care inconjoara zona periculoasa si zona de migrare in care nu sunt distrugeri dar in care exista un mare numar de sinistrati evacuati din zonele interioare.

Mentionam ca limitele zonelor se stabilesc in functie de calamitate sau catastrofa, numai de catre organele de specialitate. Pentru interventie, organele de specialitate se dispun, de regula, in zona marginala.

Page 31: Protectia populatiei

Fazele din care reies consecinte pentru ajutor, cu prioritati sunt:-faza I-faza de „supravietuire”(ca timp fiind de ordinul minutelor).Aceasta faza este hotaratoare pentru

supravietuire pentru ca, in acest scurt timp de izolare, nu exista ajutor din exterior.De aceea trebuuie sa retinem ca autoajutorul si primul ajutor se bazeaza pe deprinderile proprii formate anterior care pot salva multe vieti;

-faza a II-a – faza de „salvare” (ca timp fiind de ordinul celor din prima zi ). In acveasta faza are loc salvarea oamenilor in mod organizat, urmarindu-se ca cei cu arsuri sa ajunga la spitale in maxim trei ore, iar cei cu rani pana la sase ore. Hotaratoare in acesta faza sint primul triaj medical pentru supravietuire si cunoastrea modului de interventie pentru salvarea victimelor(hemoragii, respiratie artificiala, tratarea socului,etc.);

-faza a III –a – faza de „recuperare”(ca timp fiind de zile). In aceatsa faza se aplica principiile medicineila calamitati si catastrofesi chirurgie de razboi, caracterizata prin infectii, plagi deschise, tratament chirurgical de durata in spitale.

Sistemul asigurarii medicale la calamitati si catastrofe cuprinde :-organele medicale de conducere care planifica, organizeaza si conduc activitatile de asigurare medicala si raspund de indeplinirea lor la timp, in raport cu situatia creata;-formatiunile si unitatile medicale de pe intregh teritoriul tarii care executa activitati de asigurare medicala diferentiata, in functie de organizarea si incadrarea cu personal medico-sanitar, d doatarea acestora cun materiale si misiunea primita in cadrul esalonului din care fac parte;-aprovizionarea cu materiale sanitare si produse farmaceutice care se executa de formatiunile destinate sa procure,sa distribuie si sa transporte aceste materiale la locurile de inteventie.

Asigurarea materila la dezastru cuprinde totalitatea masurilor si activitatilor organizate, planificate si desfasurate intr-o conceptie unitara, pentru protectia populatiei, salvarea victimelor, recuperarea lor cat mai precoce si continuarea prestarilor de asistenta medicala curenta. Face parte integranta din ansamblul de misiuni de ordin public social si economic, care se iau in vederea protectiei pentru limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor asupra persoanelor, bunurilor materiale si mediului.

Asigurarea medicala la dezastre costituie un atribut al autoritatilor administratiei publice centrale si locale si organismele special constituite prin legi, care organizeaza si conduc actiunile de interventie astfel incat cu fortele de care dispun, sa obtina succese maxime cu minimum de pierderi umane si materiale.

Organelemedicale de conducere, formatiunile si unitatile sanitare ale Ministerului Sanatatii realizeaza masurile de asigurare medicala cu participarea nemijlocita a fortelor si mijloacelor celorlalte ministere, Crucii Rosii si Protectiei Civile.

In acest sens, masurile de asigurare, prevenire si inlaturare a urmarilor dezastrelor se concretizeaza in planuri de asigurare medicala intocmite la toate esaloanele superioare.

In cadrul masurilor de protectie si interventie medicala la calamitati si catastrofe un rol important il ocupa pregatirea organelor si unitatilor sanitare anterior producerii acestora. Pe aceasta linie subliniem cateva din principalele activitati:-constituirea cadrului organizatoric adecvat pentru conducerea operativa si unitara a activitatilor medico-sanitare in astfel de situatii: comisie si secretariat la ministerul sanatatii, comisiile sanitare permanente la directiile sanitare judetene si ale municipiului Bucuresti colective la nivelul unitatilor si formatiunilor. Integrarea acestui cadru organizatoric in sistemul de colaborare pe plan national, judetean, local;-organizarea sistemului de informare potrivit schemei fluxului informational, al modului de alarmare si de al aducerii la locul de munca a personalului;-inventarierea factorilor de risc caracteristici zonei geografice (cutremure, inundatii, alunecari deteren, baraje hidrotehnice, lacuri de acumulare, centrale nucleare, mine, etc.), cunoasterea situatiei demografice, precum si a fortelor si mijloacelor;-misiuni de asigurare si functionare a retelei sanitare in conditiile create de dezastre: surse de iluminat, alimentarea cu apa potabila, dublarea sistemului de comunicatii, crearea disponibilitatii pentru cresterea capacitatii de spitalizare si a mijloacelor de transport pentru evacuarea ranitilor si bolnavilor;-organizarea de formatiuni mobile, de asistenta medicala de urgenta care sa actioneze la locul de produecere a calamitatilor naturale sau catastrofelor: puncte de prim ajutor medical, triaj, si evacuare (P.P.A.M.T.E.), detasamente de prim ajutor medico-chirurgical (D.P.A.M.Ch.) echipaje mobile antiepidemice(E.M.A.);-construirea de complete medicale si truse de urgenta pe tipuri de calamitati naturale si catastrofe;-crearea de stocuri tampon de produse sanitar-farmaceutice din depozitele teritoriale si in unitatile existente;-intocmirea de planuri de interventie de catre fiecare unitate sanitara, pe variante , in functie de factorii de risc naturali sau industriali din teritoriul respectiv;-instruirea si antrenarea personalului medico-sanitar, diferentiat, potrivit sarcinilor ce-i revin in aceste situatii;-pregatirea tuturor cetatenilor (elevi,studenti,salariati,populatiei),indiferent de varsta,sex,privind autoajutorul,ajutorul reciproc,primul ajutor,masurile de protectie individuala si colectiva.

Un rol important in momentul producerii calamitatii naturale sau catastrofei,il ocupa punerea in aplicatie a masurilor operative urgente de interventie medicala.Dintre acestea mentionam:-aplicarea planurilor de alarmare si aducerea personalului medico-sanitar la locul de munca;-intrarea in functionare a organelor de conducere medicala;-culegerea de date si informatii privind proprietatiile dezastrului,aprecierea numarului de victime si anevoilor de prim ajutor,de transport,materiale si mijloacelor medicale;-sectorizarea teritoriului afectat,trimiterea echipelor si formatiunilor sanitare mobile de asistenta de urgenta in zonele respective,executarea manevrei de forte si mijloace sanitare din localitatile neafectate catre cele unde posibilitatile de asigurare materiala sunt diferite;-cresterea capacitatilor de spitalizare prin externarea bolnavilor care nu au nevoie de ingrijiri intense,utilizarea unor spatii administrative,precum si extinderea la nevoie in alte localitati care nu apartin retelei sanitare (hoteluri,camine,internate,statiuni balneoclimaterice,etc.);

Page 32: Protectia populatiei

-aprovizionarea ritmica cu materiale sanitare,medicamente,produse biologice,vaccinuri,etc.;-organizarea cooperarii cu celelalte organe centrale si locale care participa la limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor (unitati militare,de protectie civila,Cruce Rosie,politie,pompieri,regii de tranport,regii de alimentare cu apa,etc.);-studierea evolutiei fenomenului in cazul accidentului chimic sau nuclear,a nivelului de contaminare a mediului in zonele adiacente si in cele de deplasare a norului radioactiv;-aprecerea dupa caz a necesitatii evacuarii populatiei,a interzicerii accesului in zona,administrarii de antidoturi si radioprotectoare si a masurilor de decontaminare;-pregatirea psihologica a populatiei si a personalului care actioneaza in focarele de distrugere in vederea inlaturarii panicii si a reactiilor psihologice de stress;-avertizarea intregii populatii cuprinsa in zona asupra pericolului si a masurilor de protectie individuala si colectiva necesare pentru diminuerea dezastrului;-asigurarea asistentei medicale curente a populatiei sinistrate;-reluarea cursului normal al vietii in zonele afectate,supravegherea asanarii zonei calamitatesi conrolul resurselor din aceste zone.

IV. PROTECTIA POPULATIEI SI BUNURILOR MATERIALE PRIN EVACUARE PE TIMP DE RAZBOI SAU IN ALTE SITUATI SPECIALE

A.Principii generaleEvacuarea a reprezentat intotdeauna o masura sigura de protectie a populatiei impotriva agresorului,fiind

determinata de cel mai complex fenomen al vietii sociale-razboiul.Evacuarea s-a executat insa in cazul producerii unor dezastre (calamitati sau catastrofe) pentru salvarea

populatieisi a bunurilor materiale.Evacuarea s-a executat de-a lungul timpurilor,ori de cate ori a fost necesar,nefiind insa organizata si nici

conceputa sau bazata pe principii dinainte stabilite.Ea apare ca o masura organizata si pregatita,pe baza unor principii si planuri,dupa primul razboi mondial,odata cu infiintarea protectiei civile.Dupa cel de-al doilea razboi mondial,evacuarea se inpune si mai mult ca o necesitate,fiind determinata de cresterea capacitatii de distrugere a armelor conventionale si de distrugere in masa.

In tara noastra evacuarea se organizeaza in scopul asigurarii protectiei populatiei,bunurilor materiale si valorilor culturale pe timp de razboi sau in alte situatii speciale.

Prin evacuare se intelege scoaterea din marile centre urbane sau din alte localitati,in timp de razboi sau in alte situatii speciale,a unor institutii (agentii economici) si a unor categorii de populatie (bunuri materiale) in zone (localitati) care asigura conditii de protectie si de supravietuire pe toata durata stabilita.

Evacuarea se desfasoara avind in vedere actele normative in vigoare,dispozitivul si actiunile armatei pentru apararea tarii.

B.Organizarea evacuarii.Atit pentru razboi,cat si in caz de dezastre,evacuarea este prevazuta sa se execute,conform planurilor din

timp Intocmite,astfel:

-evacuarea unor institutii ale administratiei de stat centre si locale;-evacuarea unor agenti economici si institutii importante;-evacuarea unor categorii de persoane si bunuri materiale din localitati urbane inportante si localitati din

zona de frontiera.La evacuarea institutiilor administrative de sta t centrale si locale se asigura evacuarea bunurilor materiale

si documentelor arhivistice,precum si a membrilor de familie si a salariatilor.In cazul evacuarii agentiilor economici si institutiilor se asigura prioritate:-unitatilor de cercetare stiintifica,de proiectare si laboratoarelor;-unitatilor de medicina preventiva,de recoltare si conservare a sangelui;-insttutiilor judetene pentru agricultura,industrie alimentara,drumuri si poduri,statistica,tranporturi auto si

altele;-sectiilor de productie importante,utilajelor si agregatelor unicat,precum si personalului de deservire care

trebuie evacuate in unitati economice de acelasi profil.In cadrul evacuarii populatiei se tine cont de urmatoarele categorii:-populatia neancadrata in munca;-copii prescolari,elevi scolilor generale,clasele I-IV,care se evacueaza cu familia;-casele de copii,cu personalul didactic;-caminele de batrani.Se evacueaza de asemenea,bunuri materiale si valori din patrimonioul cultural,astfel:-o parte din depozitele mari de produse alimentare,industriale,petroliere,cerealiere,farmaceutice;-materialul rulant,navele si avioanele din nodurile inportante de comunicatii,din porturi si aeroporturi;-bunurile materiale din patrimoniul cultural,precum si obiectele ce reprezinta valori artistice,istorice si culturale,documente arhivistice si documentatiile tehnice.

C.Asigurarea actiunilor de evacuarePentru buna desfasurare a evacuarii se vor realiza urmatoarele masuri:-constituirea punctelor de adunare (cvatre un punct de adunare pentru fiecare 1000 de locuitori care se

evacueaza si pentru fiecare agent economic,institutie);-organizarea puncelor de imbarcare auto sau C.F. pentru populatie (separat pentru bunuri materiale);

Page 33: Protectia populatiei

-organizarea punctelor de debarcare pentru populatie si bunuri materiale;-contituirea puncelor de primire si reparatie in localitati care primesc evacuati;-asigurarea mijloacelor de tranport necesare (auto,nave si cale ferata);-asigurarea asistentei medicale in punctele de adunare,inbarcare,debarcare si reparatie a evacuatilor;-aprovizionarea populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate;-mentinerea pazei si ordini pe timpul desfasurarii actiunii de evacuare de catre fortele Ministerului de

Interne;-asigurarea evidentei populatiei care se evacueaza,de catre politie si de administratia de stat centrala si

locala.

D.Conducerea actiunilor de evacuareTrecerea la executarea evacuarii in caz de razboi se hotareste de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.La

producerea unor dezastre,hotararea de evacuare o ia Guvernul la propunerea consiliului de aparare local unde s-a produs dezastrul.

Conducerea evacuarii revine Comosiei Centrale de Evacuare la nivel central si comisiilor de evacuare ce se organizeaza la ministerele de resort,prefecturi,localitati,institutii si agenti economici care evacueaza populatie sau bunuri materiale.

Pentru situatiile de dezastre se constituie comisiile de aparare pe tipuri de dezastre (nuclear,chimic,biologic,inundatie,cutremure,etc.) la prefecturi si primarii,care conduc actiunile de evacuare potrivit planurilor de protectie si interventie existente.

Comisiile de evacuare si aparare inpotriva dezastrelor au in compunere personalitati cu putere de decizie pe linie de specialitate,fiind obligate sa intocmeasca si sa actualizeze permanent planurile privind evacuarea si protectia la dezastre,sa execute periodic exercitii si aplicatii de antrenare a populatiei si sa realizeze masurile de instiintare, alarmare si protectie individuala pentru fiecare tip de dezastru.

- CAPITOLUL 7 - Primul ajutor si autoajutorul sanitar

Dezastrele si atacurile din aer produc fiintelor vii existente in zona, traumatisme multiple ale membrelor, asociate cu leziuni craniene, vertebrale si toracici-abdominale, arsuri de diferite grade, boli de iradiere, intoxicatii si diferite boli contagioase.

In aceasta situatie, sarcina cea mai importanta a formatiunilor de specialitate este ca, in conditiile dificile ale existentei unui mare numar de raniti, iradiati sau intoxicati, sa intervina cu promptitudine si cu intreaga lor capacitate de lucru pentru acordarea primului ajutor sanitar.

Prin prim ajutor sanitar intelegem ingrijirea de urgenta a unui ranit sau contaminat inainte de a fi posibila acordarea unei asistente medicale calificate.

In anumite imprejurari, cand nu este posibil sa se acorde in timp util ajutorul sanitar (strazi si adaposturi blocate, numar mare de raniti, etc.) se impune ca fiecare persoana sa-si acorde primul ajutor sanitar (un pansament sumar, oprirea hemoragiei etc.) fara sa se mai astepte sosirea formatiunilor sanitare. De asemenea ranitii, iti pot acorda si intre ei (unul altuia) un prim ajutor necesar.

Primul ajutor sanitar se acorda de formatiunile sanitare chiar la locul unde este descoperit ranitul, inainte ca acesta sa fie transportat, dandu-se intaietate ranitilor cu hemoragii mari externe.

1-Primul ajutor si autoajutorul in rani

Prin rana sau plaga se intelege o leziune a pielii insotita de o atingere a tesaturilor profunde (muschi, oase, organe, nervi, etc.).

In zona de interventie, primul ajutor in rani se asigura astfel:- curatirea sumara a plagii cu apa din bidonul sanitarului, urmata de o dezinfectie cu tinctura de iod sau cu apa

oxigenata;- pansarea, care consta in aplicarea de comprese sterile, aplicarea apoi a unui strat de vata, urmata de infasurarea

ranii in totalitate, care difera de locul unde s-a produs rana;- pansarea ranilor capului (in forma de cruce, de nod, in opt la ceafa), ochilor, nasului, barbiei, etc.;- pansarea corpului (pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale, etc.);- pansarea membrelor (in forma de opt a mainii si piciorului, degetului, cotului, genunchiului, bratului, coapsei).

2 – Primul ajutor in hemoragii

Orice ruptura a unui vas sanguin este urmata de o pierdere de sange numita hemoragie.Dupa felul vasului care sangereaza, hemoragia poate fi:- arteriala (sangele este de culoarea rosu deschis, curge cu presiune prin tasnituri ritmice, urmand bataile inimii);- venoasa (sangele este de culoare rosu inchis si se scurge continuu, fara tasnituri);- capilara (sangele se prelinge lent in picaturi).Dupa locul unde se produce, hemoragia poate fi:- externa – sangerarea se produce intr-o plaga situata la suprafata corpului;- interna – sangerarea are loc intr-o cavitate inchisa (abdomen, torace, craniu etc.).Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu, astfel:- hemoragiile capilare mici – prin simpla spalare a plagii cu apa oxigenata si tampoane cu comprese sterile;

Page 34: Protectia populatiei

- hemoragiile mijlocii – printr-un pansament compresiv;- hemoragiile arteriale – prin apasarea manuala deasupra plagii, la punctul de compresiune cel mai apropiat.

Apasarea manuala nu este intotdeauna eficace si nu poate fi mentinuta mult timp. De aceea, in aceste situatii se utilizeaza garoul (un tub de cauciuc, o curea, o cravata etc.) care se aplica numai in ranile membrelor si intotdeauna deasupra hemoragiei. Intre garou si tegumente se aplica o fasa sau o bucata de panza pentru a nu produce leziuni pielii. In cazul cand nu se poate folosi garoul (hemoragii la cap, piept, abdomen) se aplica pansamente compresive, adica pansamnente strans puternic.

Toate opririle de hemoragii prin mijloacele aratate mai sus hemostaze provizorii. Ranitul va fi transportat la spital, in cel mai scurt timp, pentru a i se face hemostaza definitiva.

Hemoragiile interne sunt de obicei la ranitii cu plaga la piept sau la abdomen si oricat de neinsemnata ar parea rana, acesti raniti trebuie sa fie evacuati cu prioritate intrucat pot fi pierderi mari de sange si ranitul nu mai poate fi recuperat.

3 – Primul ajutor in caz de fractura

Ruperea unui os se numeste fractura. Aceasta poate fi:- inchisa cand se rupe numai osul si pielea ramane nevatamata;- deschisa cand capetele osului ies prin piele formand o rana.Fracturile inchise se imobilizeaza pe cat posibil in axul membrului, fara sa ne folosim de gesturi brutale. Se pune

de o parte si de alta a osului rupt cate o scandurica (atela), suficient de lunga inca sa cuprinda articulatiile osului rupt. Atelele vor fi captusite cu vata, carpe, etc. Se fixeaza solid cu cateva ture de fasa sau cu fasii late de panza care se leaga deasupra si dedesubtul fracturii. In loc de atele mai pot fi folosite crengi, bastoane, etc. Trebuie sa se evite pe cat posibil sa nu se miste membrul rupt pentru ca apare posibilitatea ca cele doua capete ale osului rupt sa se deplaseze si sa rupa muschii, arterele, venele, nervii sau pielea.

Nu se va incerca niciodata indepartarea unei deformatii daca membrul fracturat isi pastreaza pozitia convenabila in axul sau lung. Readucerea corecta si imobilizarea fracturii in pozitia normala a osului se executa in spitale de catre medic.

Pentru prevenirea socului, ranitul trebuie culcat si invelit cu o patura. El va fi insotit pana la spital, transportandu-se culcat.

O atentie deosebita se va acorda celor care acuza fracturi ce coloana vertebrala (ranitul simte o durere puternica in spate si uneori nu mai poate misca picioarele).

In aceste situatii se procedeaza la ridicarea de catre mai multe persoane a ranitului si introducerea dedesubt a unei scanduri, usi, oblon sau targa de care va fi bine legat ranitul si apoi se transporta urgent la spital, de regula cu fata in jos pe o patura sau un cearceaf.

4 – Primul ajutor in caz de arsuri

Incendiile indirecte cauzate de avarii la retelele electrice si de gaze, la instalatiile si depozitele petroliere etc. pot provoca arsuri personalului surprins in apropierea lor.

Arsurile pot fi:- arsuri de gradul I, care se caracterizeaza prin inrosire si o usoara inflamare a pielii;- arsuri de gradul II, care se caracterizeaza prin aparitia unor basici pline cu un lichid alb-galbui;- arsuri de gradul III, care prezinta pe langa leziuni de la primele doua grade si necroze, iar in cazuri grave, chiar

carbonizarea tesuturilor.Gravitatea arsurilor depinde de intinderea suprafetei arse a corpului si de gradul arsurii.Primul ajutor se acorda astfel:- se scot hainele de pe suprafata arsa si apoi in functie de gradul arsurii se procedeaza diferit. La arsurile de gradul

II si III se aplica pe suprafata arsa un pansament uscat steril, executandu-se cu grija spargerea basicilor cu lichid care creaza pericol de infectie;

- bolnavii se invelesc cu paturi (cearceafuri) cand arsurile sunt intinse;- se evacueaza bolnavul in prima urgenta la spital.Pentru preintampinarea starii de soc, arsii vor trebui incalziti si, daca este posibil, li se da sa bea ceai indulcit.

5 – Primul ajutor in caz de electrocutare

Electrocutarea este produsa de trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are drept consecinta contractii musculare puternice, arsuri locale, pierderea cunostintei, oprirea respiratiei si inimii, fenomene care pot deveni ireversibile, daca nu se intervine imediat. Statisticle intocmite in aceasta privinta arata ca interventia dupa un minut asigura sanse de salvare in 95% din cazuri, dupa doua minute la 90%, dupa 3 minute la 74%, dupa 4 minute la 50%, dupa 5 minute la 25%, iar dupa 8 minute este de 0,5%. Iata deci, cat de important este primul ajutor care poate fi acordat de orice persoana aflata in acel moment la locul accidentului, dar care trebuie sa cunoasca bine regulile de prim ajutor in aceste cazuri.

Primul ajutor in electrocutari se asigura astfel:- se intrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul electric fie cu un lemn, topor cu maner de

lemn sau clesti cu brate izolate;- se indeparteaza victima de la locul accidentului, fie cu o prajina, cu mana invelita intr-o haina groasa si uscata

sau cu manusi din cauciuc. In acest timp salvatorul va sta pe o scandura de lemn;- daca victima mai respira sau prezinta o respiratie neregulata se executa respiratie „gura la gura” sau „gura la nas”

si masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiratie artificiala;- dupa revenirea starii de constienta, victima este transportata de urgenta la cea mai apropiata unitate sanitara cu

serviciu de reanimare.

Page 35: Protectia populatiei

Retineti ca in electrocutari este interzis:- sa se atinga partile descoperite ale corpuluyi victimei cu mana neprotejata;- sa se foloseasca obiecte umede sau metalice pentru inlaturarea victimei sau firelor electrice.

6 – Primul ajutor in caz de inec

Inecul se datoreaza umplerii plamanilor cu apa, inspirata de victima sau ca urmare a opririi activitatii inimii si plamanului, in mod reflex la contactul cu apa rece mai ales cu ocazia sariturilor.

Primul ajutor in caz de inec se asigura astfel:- in cazul in care victima are gura inclestata, ea poate fi deschisa prin introducerea unei linguri intre dinti si a unei

batiste impaturite in colturile sale;- in faza urmatoare, limba inecatului, invelita intr-o batista si apucata cu doua degete, va fi trasa in afara, dupa care

gura si nasul vor fi curatate de nisip, alge sau mucozitati;- dupa executarea rapida a acestor operatiuni, victima va fi apucata de la spate cu mainile impreunate la baza

toracelui sub forma de chinga sau luata de la spate, tinuta cu capul in jos si scuturata de cateva ori;- daca bolnavul nu si-a recapatat respiratia si pulsul se mai resimte inca, se recomanda executarea respiratiei

artificiale de catre o singura persoana sau chiar de doua (unul face respiratia gura la gura iar celalalt apasa toracele cu palmele in ritmul respiratiei);

- daca inecatul nu are puls, el trebuie intors cu fata in sus si i se face respiratie artificiala imediat de una sau doua persoane. Trebuie retinut ca in astfel de cazuri insuflatia trebuie sa fie cat mai puternica pentru a invinge rezistenta alveolelor si a apei din ele.

7 – Primul ajutor in intoxicarea cu substante toxice industriale

In economie se utilizeaza curent unele substante chimice necesare producerii de bunuri materiale, substante cu proprietati puternic toxice. Aceste substante circula in instalatiile industriale sau se afla stocate in rezervoare sau recipiente.

In cazul producerii unor avarii sau explozii la aceste instalatii, substantele puternic toxice sunt expulzate in atmosfera formand un nor toxic care se deplaseaza pe directia vantului la mari distante de la locul accidentului, cu consecinte grave pentru oamenii si animalele din zona respectiva.

Norul de aer contaminat cu substante puternic toxice poate actiona timp de cateva minute sau cateva ore, in functie de situatia meteorologica locala si de natura substantei toxice.

Substantele toxice din norul de aer contaminat patrund in organism, indeosebi pe caile respiratorii, provocand vatamari ale organelor interne, uneori deosebit de grave, care in functie de concentratia si natura substantei toxice pot provoca pierderea cunostintei si in scurt timp, moartea.

De regula, pe directia vantului, la locul producerii accidentului, la sol, se disting doua zone de contaminare:- zona letala (care cuprinde raionul accidentului si unde apar cele mai grave intoxicatii, care de regula sunt

mortale);- zona de intoxicare (care cuprinde norul toxic ce se deplaseaza pe directia vantului la sol si unde apar cazurile mai

usoare de intoxicatii).Primul ajutor in caz de intoxicare cu substante industriale puternic toxice depinde de natura substantei toxice. In

toate cazurile insa, trebuie executate urmatoarele activitati:a) intreruperea inhalarii cu substante toxice prin acoperirea fetei cu o bucata de panza impaturita si umezita cu

solutii de protectie specifice substantei toxice. Pentru clor si bioxid de sulf – cu solutie de antifum care are in compunere 100 ml alcool etilic, 10 ml eter etilic, 5 ml cloroform si 1 – 2 picaturi de amoniac; pentru hidrogen sulfurat – cu solutie de cloramina 2%; pentru acid cianhidric – cu nitrit de amil.

b) se scoate imediat victima din atmosfera contaminata folosind mijloace improvizate sau targa sanitara cand actioneaza grupe sanitare de protectie civila sau de Cruce Rosie;

c) se face respiratie artificiala persoanelor care nu mai respira sau si-au pierdut cunostinta. Atentie insa ca in cazul intoxicatiilor cu clor, NU SE FACE RESPIRATIE ARTIFICIALA;

d) pe timpul acordarii primului ajutor daca este posibil, intoxicatul sa stea culcat;e) transportul victimei la spital sau la cabinetul medical local va avea loc numai dupa ce s-a acordat primul ajutor

aplicand masurile enuntate mai sus.

8 – Primul ajutor in contaminarea radioactiva

Contaminarea oamenilor cu substante radioactive este posibila in cazul accidentului nuclear, astfel ca in zona reactorului nuclear si pe directia de deplasare a vantului la sol, substantele radioactive cad pe piele, imbracaminte sau prin respiratie patrund in organism producand boala de iradiere care apare in functie de doza de radiatie primita, la cateva ore sau zile de contaminare.

Primul ajutor acordat oamenilor contaminati cu substante radioactive trebuie sa urmareasca oprirea actiunii asupra organismului si aceasta se poate realiza prin:

- asigurarea protectiei aparatului respirator prin folosirea mastii contra gazelor sau a mijloacelor improvizate (masti cu tifon, prosoape, batiste etc.);

- evacuarea rapida a personalului din zona;- administrarea de radioprotectori;- decontaminarea personalului si a echipamentului (in afara zonei contaminate);- controlul medical periodic al personalului contaminat.

9 – Respiratia artificiala

Page 36: Protectia populatiei

In cazul pierderii cunostintei si al opririi sau diminuarii respiratiei, executam de urgenta respiratia artificiala prin metoda de insuflare directa „gura la gura”, „gura la nas” sau apasarea toracelui.

Pentru metoda „gura la gura” se culca ranitul pe spate, se curata gura de mucozitati, pamant, etc. cu ajutorul degetului aratator invelit intr-o batista si se desface (descheie) imbracamintea care eventual ii strange gatul sau pieptul.

Dam capul ranitului cat mai mult pe spate si ii asezam o bucata de panza, tifon in dreptul gurii, tragem aer in piept, dupa care, aplicand gura pe gura, suflam puternic pana observam ridicarea pieptului acestuia (se produce inspiratia). Ridicam gura de la gura si asteptam cateva secunde pana ce aerul insuflat iese din plamani (se produce expiratia). Repetam insuflarea de 12 – 14 ori pe minut, timp indelungat pana apare respiratia normala.

Cand nu putem face respiratie prin insuflare directa a aerului, folosim metoda manuala: ranitul fiind cu fata in sus, ii asezam un sul facut din haine sau din patura sub torace. Se procedeaza la miscarea bratelor spre spate si pe piept. Aerul patrunde in plamani cand bratele sunt intinse si duse spre spate (inspiratie), aerul iese din plamani cand mainile sunt asezate pe piept si se apasa cu putere (expiratie). Miscarile se repeta de 12 – 14 ori pe minut pana se ajunge la respiratie normala.

10 – Transportul ranitilor

Pentru evacuarea ranitilor si intoxicatiilor din zonele calamitate, dupa ce s-a acordat primul ajutor sanitar, se folosesc in functie de posibilitatile si particularitatile terenului, diferite tipuri de brancarde (targi) sau o serie de mijloace improvizatii pentru transport.

Transportul ranitilor cu targa sau cu alte mijloace improvizate se face in functie de regiunea lezata a corpului si de natura terenului astfel:

a) In functie de regiunea lezata, ranitii vor fi asezati dupa cum urmeaza:- cei cu plagi abdominale – pe spate cu picioarele stranse din genunchi;- cei cu plagi toracice si cei intoxicati, in pozitie semirezemata, punandu-se in spatele acestora imbracaminte

impaturita;- cei cu fracturi ale coloanei vertebrale – cu fata in sus, punandu-se sub ei o scandura invelita in patura;- cei cu leziuni ale membrelor inferioare – cu fata in sus.b) In functie de natura terenului ce urmeaza sa fie strabatut se va tine seama de urmatoarele reguli:- pe loc drept ranitul se transporta cu picioarele inainte, exceptii facand cei intoxicati sau cei cu hemoragii, care

sunt asezati cu capul inainte pentru supraveghere;- peste un obstacol (gard, perete, etc.), se urmareste ca pe tot timpul treceriii, ranitul sa ramana in pozitie

orizontala;Pentru scoaterea ranitilor de sub daramaturi sau din alte locuri unde nu se poate patrunde cu targa, se folosesc o

serie de mijloace improvizate, in functie de natura cailor de acces, de locul si caracterul leziunilor ranitului, de distanta la care se efectueaza transportul, de posibilitatile de dotare si de situatia creata.

a) Pentru ridicarea si transportul ranitilor aflati in spatii inguste, in care nu se poate patrunde in picioare, se folosesc urmatoarele metode:

- transportul taras pe o patura sau un palton, de catre unul sau doi sanitari brancadieri;- transportul taras pe o parte;- transportul dupa metoda pompierilor;- transportul „legat in spate”;b) pentru salvarea ranitilor din spatii in care este posibila intrarea in picioare pana la ranit se folosesc alte metode,

astlfe:- metoda „sprijinit de sub brat – in doi”;- metoda „scaunul”;- metoda transportului in spate;- metoda pe umar.c) Transportul cu brancarda se face de doi sau patru brancadieri;d) Pentru transportul ranitilor la distante mai mari se folosesc si mijloacele de transport auto si hipo.

- CAPITOLUL 8 -

DECONTAMINAREA

In caz de razboi sau dezastre, oamenii surprinsi neprotejati sau neadapostiti pot fi contaminati cu substante radioactive sau substante toxice nocive.

Inlaturarea prafului radioactiv sau spalarea si neutralizarea substantelor nocive de pe suprafetele pe care s-au depus, se realizeaza prin actiunile de decontaminare.

Decontaminarea cuprinde in acest sens:- decontaminarea personalului;- decontaminarea terenului, cladirilor si instalatiilor;- decontaminarea echipamentului;- decontaminarea mijloacelor de transport.

1 – Decontaminarea personalului

Prin decontaminarea personalului se intelege actiunea de indepartare mecanica a substantelor radioactive sau de neutralizare si spalare a substantelor toxice nocive de pe pielea sau mucoasele omului.

Dupa felul cum se executa decontaminarea personalului, aceasta poate fi partiala sau totala.

Page 37: Protectia populatiei

a) Decontaminarea partiala se executa in cazul contaminarii partilor descoperite ale corpului (fata, gat, maini) precum si ale unor portiuni limitate ale pielii din restul corpului. Ea se executa imediat dupa contaminare, folosindu-se sursele proprii existente in gospodarii sau la locul de munca. Ea consta in spalarea partilor descoperite cu apa si sapun, urmata de tamponari cu solutii neutralizante a mucoaselor gurii, nasului si ochilor. Aceasta este o masura provizorie care trebuie neaparat completata, imediat ce permite situatia, cu tratarea totala a personalului.

b) Decontaminarea totala consta in inlaturarea substantelor radioactive si toxice nocive de pe intreaga suprafata a corpului.

Daca decontaminarea partiala a personalului este posibila si necesara chiar in zonele contaminate, decontaminarea totala nu se poate executa in conditii bune decat in afara zonei contaminate.

Pentru executarea decontaminarii totale se folosesc baile cu dusuri, atat cele din propria locuinta, cat mai ales cele organizate de organele locale de protectie civila, cunoscute sub denumirea de puncte de decontaminare personal (P.D.P.).

Metodele folosite pentru decontaminare la baile cu dusuri sunt metode fizice si chimice care constau in spalarea cu apa si sapun a intregului corp, dupa care se face o limpezire a intregului corp cu apa calda sub dus.

Nu se recomanda spalatul in cada sau in vase inchise intrucat substantele radioactive nu sunt indepartate in totalitate

2 – Decontaminarea terenului, cladirilor, instalatiilor si utilajelor

Prin decontaminarea terenului, cladirilor, instalatiilor si utilajelor se intelege actiunea de indepartare si spalare a substantelor radioactive sau de neutralizare si spalare a substantelor toxice de pe suprafata terenului, cladirilor, instalatiilor si utilajelor prin metode fizice, mecanice si chimice.

Metodele fizice folosesc substantele care indeparteaza sau antreneaza substantele radioactive sau chimice de pe suprafata pe care s-au depus. Se utilizeaza astfel apa (rece sau calda) sub forma de jet, vapori de apa sub presiune, detergenti si unii solventi cum sunt petrolul lampant, benzina, diluantii etc.

Metodele mecanice se bazeaza pe indepartarea substantelor radioactive prin maturare, periere, indepartarea stratului contaminat radioactiv (pamant sau zapada) sau acoperirea acestuia cu un strat de pamant, nisip sau zgura de 6 – 8 cm grosime. Acoperirea cu podele de scandura sau de nuiele, stuf etc. se asigura la crearea coloanelor de trecere prin zonele contaminate.

Metodele chimice asigura indepartarea substantelor radioactive si neutralizarea substantelor toxice cu ajutorul unor substante chimice (solutii slabe de acid clorhidric, acid acetic etc.) care formeaza cu acestea compusi mai putin toxici si care apoi se indeparteaza usor de pe suprafata contaminata. Indiferent de metoda de decontaminare folosita, produsele rezultate din indepartarea substantelor radioactive sau toxice de pe suprafetele contaminate, in special cele radioactive, trebuie stranse si depozitate in locuri necirculate sau ingropate la adancimi de cel putin un metru.

In teren, decontaminarea se executa, de regula, pentru portiuni de teren cu nivel de radiatie cuprins intre 0,5 – 30 R/h si numai pentru terenurile, cladirile, utilajele si instalatiile care trebuie date in folosinta imediat sau in urmatoarele 2 – 3 saptamani. In functie de situatie si de pregatirea organelor de specialitate, decontaminarea se executa si sub limita nivelului de radiatie de 0,5 R/h. Peste nivelul de radiatie de 30 R/h se interzice accesul in zona un anumit timp, pana cand contaminarea radioactiva dispare sau scade sub limitele periculoase.

Decontaminarea terenului, cladirilor, instalatiilor si utilajelor in cazul contaminarii cu substante toxice nocive se realizeaza, de regula, cu apa sub forma de jet si numai in raionul accidentului respectiv, cu rolul de a fixa si opri cat mai repede norul toxic, acesta avand in vedere ca substantele toxice industriale au o perioada scurta de actiune, periculozitatea lor fiind de minute sau cateva ore, timp in care se formeaza norul toxic care se deplaseaza pe directia vantului de sol.

Decontaminarea terenului asfaltat sau pietruit, contaminat cu substante radioactive, se executa prin: maturare, periere, urmate de strangerea sau depozitarea pulberilor radioactive sau prin spalarea cu jet de apa sub presiune.

Spalarea cu jet de apa sub presiune se executa cu ajutorul masinilor de stropit-spalat cu furtunurile racordate la gurile de apa sau vermorele, pompe manuale etc.

Decontaminarea terenului neasfaltat se executa prin indepartarea stratului de pamant contaminat prin acoperirea lui in scopul crearii culoarelor de trecere.

Decontaminarea cladirilor se executa prin periere sau prin spalare cu jet de apa folosind furtunuri, pompe sau instalatii de spalat-periat de la masinile de stropit-spalat. Decontaminarea se incepe de la intrare, urmand apoi acoperisul, ferestrele, usile si peretii exteriori.

Instalatiile si utilajele din dotare se decontamineaza prin periere sau spalare cu jet de apa sau cu detergent. Piesele de precizie se decontamineaza prin spalarea cu solventi sau substante chimice speciale. La utilajele si tehnica din dotare se insista asupra locurilor de imbinare si in general asupra partilor care in mod normal pot acumula pulberi sau orice alte substante.

3 – Decontaminarea echipamentului -

Decontaminarea echipamentului cuprinde complexul de operatii aplicate in scopul indepartarii in special a substantelor radioactive de pe imbracaminte, lenjerie, echipament de protectie etc. Indepartarea substantelor radioactive trebuie efectuata in asa fel incat echipamentele sa poata fi folosite din nou, fara pericolul vatamarii celor care le vor folosi.

Decontamirea echipamentului este absolut necesar sa se execute in spalatoriile de tip „NUFARUL” stabilite de organele locale de protectie civila.

Mentionam ca procesul de decontaminare a echipamentului este mult mai pretentios decat cel al terenului sau cladirilor, pentru ca sunt necesare spalari si clatiri repetate ale echipamentului pana se ajunge la limitele admise de imbracare din punct de vedere al contaminarii radioactive. De aceea, orice spalatorie sau masinile casnice de spalat rufe pot asigura si o buna decontaminare a echipamentului. Trebuie sa se retina faptul ca echipamentul decontaminat nu se da in

Page 38: Protectia populatiei

folosinta, pana nu se face controlul dozimetri cu aparatura speciala de cercetare de radiatie, aflata la dispozitia statelor majore de protectie civila de la localitati si institutii (agenti economici).

Decontaminarea echipamentului se executa, de regula, in spalatoriile organizate pe linie de protectie civila, ca punct de decontaminare (P.D.E.) si unde prin procedeul spalarii se realizeaza indepartarea substantelor radioactive.

Spalarea se executa cu apa calda folosind soda de rufe, sapun sau detergent de orice tip. Operatia de spalare se face in masini de spalat de diferite tipuri, carora li se asigura alimentarea cu apa incalzita (35º - 80ºC), nu cu apa rece. La spalare se deosebesc urmatoarele operatii: clatirea, spalarea si acidularea, operatii care se executa in cadrul unui procedeu bine stabilit.

Compozitia bailor de spalare si clatire, precum si regimul de efectuare a operatiilor sunt determinate de natura materialului din care sunt confectionate efectele.

Dupa spalare si stoarcere se executa controlul dozimetric. Daca decontaminarea nu s-a realizat pana la normele permise, stabilite de organele de specialitate, se trece la spalare pana se ajunge la valoarea normelor permise.

4 – Decontaminarea mijloacelor de transport

Decontaminarea mijloacelor de transport (autobuze, troleibuze, vagoane C.F., autoturisme, etc.) consta in indepartarea substantelor radioactive de pe mijloacele de transport pentru a se ajunge la o contaminare substantelor radioactive de pe mijloacele de transport pentru a se ajunge la o contaminare sub limitele periculoase.

Decontaminarea mijloacelor de transport, ca si in cazul echipamentului, se executa numai in locurile si punctele stabilite de organele locale de protectie civila. De regula, decontaminarea mijloacelor de transport se executa la rampele de spalare. Mentionam insa ca nu toate rampele de spalare pot executa decontaminarea mijloacelor de transport. Aceasta datorita faptului ca trebuie respectate anumite reguli de spalare si de control dozimetric, lucru care nu se poate realiza decat numai in punctele de decontaminare a mijloacelor de transport (P.D.M.T.), organizate pe plan local de catre organele de protectie civila.

Decontaminarea mijloacelor de transport se executa prin procedeul spalarii cu jet de apa. Acolo unde exista posibilitati se mai poate executa decontaminarea folosind procedeul de aspirare a pulberilor radiactive sau de indepartare cu vapori sau cu aer sub presiune. Atunci cand nu se provoaca deteriorarea vehiculului se pot aplica masurile de raschetare, polizare sau chiar flambare.

Decontaminarea mijloacelor de transport prin procedeul spalarii cu apa consta in indepartarea substantelor radioactive de pe acestea cu un jet de apa rece sau calda. Pentru acestea se folosesc instalatii de spalare existente la rampele de spalare de autobuze, troleibuze, autocamioane, vagoane etc. formate din pompe, furtunuri, tevi si perii de spalare. In lipsa acestor rampe de spalare organele de protectie civila pot stabili locuri de spalare a mijloacelor de transport, in afara zonei contaminate, folosind dispozitivele de decontaminare a suprafetelor verticale care se monteaza la masinile de stropit-spalat.

In timpul verii mijloacele de transport se pot decontamina in raurile care nu au fost contaminate, dar si acolo trebuie respectate anumite reguli pe care le stabilesc organele locale de protectie civila.

Decontaminarea mijloacelor de transport, ca si a echipamentului, necesita operatii de stergere si spalari repetate ale mijloacelor de transport si care se executa dupa metodologia stabilita de organele locale de protectie civila de specialitate.

Dupa terminarea operatiei de decontaminare se executa stergerea partilor metalice cu tampoane de panza uscata si curata sau cu deseuri textile etc. Dupa stergere si uscare se face controlul dozimetric. Daca nivelul contaminarii nu este sub limitele periculoase, se repeta decontaminarea.