UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

CENTRUL DE STUDII EUROPENE

MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL FFOONNDDUURRIILLOORR

SSTTRRUUCCTTUURRAALLEE II DDEE CCOOEEZZIIUUNNEE

- SUPORT DE CURS -

Partea 1

Titular de disciplin,

Lect.univ.dr. Liviu-George MAHA

Iai, 2010

2

CUPRINS

MODULUL 1 NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL I MODUL DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA N UNIUNEA EUROPEAN ..... 3

LECIA 1.1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL N UNIUNEA EUROPEAN......... 4 Unitatea de studiu 1.1.1. Locul dezvoltrii regionale n procesul de integrare economic european ............................................................................................................................................. 4 Unitatea de studiu 1.1.2. Structuri teritorial-statistice ...................................................................... 9

LECIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE I CADRUL DE IMPLEMENTARE A ACESTORA N UNIUNEA EUROPEAN ..................................................................................... 15

Unitatea de studiu 1.2.1. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene.......................................15 Unitatea de studiu 1.2.2. Obiective de dezvoltare.............................................................................18 Unitatea de studiu 1.2.3. Cadrul instituional pentru coordonarea, gestionarea i implementarea instrumentelor structurale...........................................................................................21

MODULUL 2 PLANIFICAREA, PROGRAMAREA, MONITORIZAREA I EVALUAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE ...................................................................................................27

LECIA 2.1. DOCUMENTE DE PLANIFICARE I PROGRAMARE ........................................ 28 Unitatea de studiu 2.1.1. Planul Naional de Dezvoltare..................................................................28 Unitatea de studiu 2.1.2. Programul Naional de Reform i Cadrul Strategic Naional de Referin...............................................................................................................................................31 Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul Operaional .............................................................................40

LECIA 2.2. MONITORIZAREA I EVALUAREA FONDURILOR STRUCTURALE I DE COEZIUNE ....................................................................................................................................... 47

Unitatea de studiu 2.2.1. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ...................47 Unitatea de studiu 2.2.2. Monitorizarea programelor de dezvoltare................................................49 Unitatea de studiu 2.2.3. Evaluarea programelor de dezvoltare ......................................................52

MODULUL 3 STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL OPERAIONAL REGIONAL ..........................58

LECIA 3.1. NOIUNI INTRODUCTIVE.................................................................................... 59 Unitatea de studiu 3.1.1. Particulariti ale Programului Operaional Regional ............................59 Unitatea de studiu 3.1.2. Obiectivele Programului Operaional Regional.......................................62

LECIA 3.2. AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL ..... 64 Unitatea de studiu 3.2.1. Axa 1: Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor - poteniali poli de cretere.................................................................................................................................................64 Unitatea de studiu 3.2.2. Axa 2: mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport .....65 Unitatea de studiu 3.2.3. Axa 3: mbuntirea infrastructurii sociale ............................................66 Unitatea de studiu 3.2.4. Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional i local ......................70 Unitatea de studiu 3.2.5. Axa 5: Dezvoltarea durabil i promovarea turismului ...........................73 Unitatea de studiu 3.2.6. Axa 6: Asistena Tehnic ..........................................................................76

LECIA 3.3. PLANIFICAREA FINANCIAR I IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL .......................................................................................................... 78

Unitatea de studiu 3.3.1. Planul financiar ........................................................................................78 Unitatea de studiu 3.3.2. Implementarea Programului Operaional Regional .................................79

3

MODULUL 1 NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND

POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL I MODUL

DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA N UNIUNEA

EUROPEAN

Obiective generale:

- cunoasterea locului si rolului politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor

comunitare;

- intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza politicii comunitare vizand

dezvoltarea reionala;

- intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Uniunea

Europeana.

Termeni cheie: integrare economica, dezvoltare regionala, regiune,

descentralizare, fonduri structurale si de coeziune, obiectiv de dezvoltare,

convergenta, competitivitate, plan national de dezvoltare, cadrul strategic national de

referinta, strategie de dezvoltare regionala, program operational, autoritate de

management, organism intermediar, proiect de dezvoltare.

Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua

sau trei unitati de studiu. Timpul de lucru estimat este de 5 zile, cu 2-3 ore zilnic in

medie.

Rezumat: Modulul prezinta o serie de notiuni introductive necesare intelegerii

modului de functionare a programelor regionale de management si dezvoltare. Astfel,

sunt reluate informatii esentiale referitoare la politica de dezvoltare regionala, cu

privire la locul si rolul acesteia in procesul de integrare economica europeana,

obiectivele, principiile care stau la baza implementarii ei, provocarile legate de

extinderea UE catre Europa Centrala si de Rasarit. Sunt detaliate principalele

instrumente de finantare vizand dezvoltarea regionala, fiind prezentat, totodata,

cadrul institutional pentru coordonarea, gestionarea si implementarea instrumentelor

structurale.

4

LECIA 1.1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL N

UNIUNEA EUROPEAN

Obiective:

- cunoasterea conceptului de dezvoltare regionala;

- identificarea principalelor etape in evolutia politicii comunitare privind dezvoltarea

regionala;

- cunoasterea conceptului de regiune si a modului de clasificare a acestor unitati

teritorial-statistice;

- intelegerea modului in care unitatile teritorial-statistice au acces la instrumentele

structurale si de coeziune.

Unitatea de studiu 1.1.1. Locul dezvoltrii regionale n procesul de integrare economic european

Obiective specifice:

- cunoasterea premiselor care au stat la baza implementarii unei politici vizand

dezvoltarea regionala la nivelul Uniunii Europene;

- cunoasterea evolutiilor recente vizand politica comunitara vizand dezvoltarea

regionala;

- cunoasterea principiilor care stau la baza politicii de dezvoltare regionala a Uniunii

Europene;

- intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala a Uniunii

Europene;

- cunoasterea primelor etape vizand implementarea politicii de dezvoltare regionala

in Romania.

Timp de lucru: 3 ore

5

Politica de dezvoltare regionala este o politica cheie a Uniunii Europene, care

se bazeaza pe principiul solidaritatii financiare, oferind sprijin statelor si regiunilor

mai putin dezvoltate sau care se confrunta cu dificultati structurale, n scopul crearii

de locuri de munca si cresterii competitivitatii.

n 1957, cnd se semna Tratatul de la Roma care punea bazele Comunitatii

Economice Europene, disparitatile regionale ntre statele semnatare nu erau

semnificative. Totusi, att n preambul, ct si n art. 2, se stipula necesitatea

asigurarii unei dezvoltari armonioase si echilibrate la nivelul ntregii Comunitati,

prin reducerea diferentelor de dezvoltare dintre regiuni. Cu toate acestea, nu exista

nici o dispozitie specifica referitoare la un fond sau la o politica de dezvoltare

regionala la nivel comunitar.

Abia n 1975 apar primele semne ale unei abordari a problemelor regionale la

nivelul Comunitatii Europene, prin nfiintarea Fondului European pentru

Dezvoltare Regionala.

n preambulul Regulamentului de constituire a acestui fond (724/1975) este

mentionata dorinta de a gasi solutii pentru corectarea dezechilibrelor regionale, n

special a celor rezultate din preponderenta activitatilor agricole, a restructurarilor

industriale si a somajului structural. ncepnd cu anul 1980, aceasta politica a devenit

una dintre politicile cheie ale UE.

Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si

sociala aveau sa se impuna abia prin semnarea Actului Unic European n 1988, cnd

sunt recunoscute disparitatile privind nivelurile de dezvoltare ale statelor membre si se

constientizeaza necesitatea unei politici care sa sprijine dezvoltarea echilibrata a

acestora. In acelasi an, sunt create ceea ce se numesc Fondurile Structurale, care, de

fapt, reunesc sub o singura titulatura fondurile europene deja existente, care sa

contribuie la dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor comunitatii europene.

Acest deziderat a fost introdus si n Tratatul Uniunii Europene (1992), prin

Titlul XVII, care defineste obiectivul politicii de coeziune economica si sociala:

reducerea disparitatilor existente ntre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni

si a ramnerii n urma a regiunilor mai putin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a

regiunilor rurale.

Cresterea importantei politicii regionale a Uniunii Europene a fost

determinata, n mod special, de cresterea bugetului alocat Fondurilor Structurale

(circa 213 miliarde euro n anul 1999).

6

Principiile care stau la baza politicii regionale sunt:

1. Principiul programrii multianuale a finanrii proiectelor de dezvoltare

regional presupune ca finantarea programelor este realizata pe o perioad de 3-5

ani, statele beneficiare avnd obligaia prezentrii de documente cu ealonarea anual,

pe destinaii i obiective.

2. Principiul subordonrii presupune subordonarea planurilor de dezvoltare

regional unor obiective prioritare ale politicii regionale europene.

3. Principiul partenerialului realizarea de parteneriale la nivel local,

naional, regional, ntre autoritile comunitare i cele naionale sau locale.

4. Caracterul adiional, complementar al msurilor comunitare, care au rolul

de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naionale.

5. Compatibilizarea msurilor de politic regional cu celelalte politici

sectoriale.

6. Principiul concentrrii eforturilor spre regiunile cel mai puin dezoltate i

evitarea disiprii fondurilor spre un numr mare de obiective.

Politica regionala a UE s-a construit n jurul conceptului de coeziune

economica si sociala. Acest concept vizeaza reducerea disparitatilor n nivelul de

dezvoltare al regiunilor, sprijinirea regiunilor ramase n urma si diminuarea

discrepantelor care le separa de regiunile dezvoltate ale UE. Aceasta politica este,

nainte de orice, o politica a solidaritatii. Ea se bazeaza pe solidaritatea financiara a

statelor membre si, ca urmare, o parte substantiala a contributiei acestora la bugetul

Comunitatii peste o treime este ndreptata catre regiunile mai putin prospere si

grupurile sociale dezavantajate.

ncepnd cu anul 2000, politica regionala europeana a contribuit activ la

dezvoltarea economica a tarilor care si-au manifestat intentia de a adera la UE. In

7

tarile Central si Est Europene au fost implementate masuri n domeniul dezvoltarii

activitatilor productive, prin ncurajarea crearii de noi IMM, n domeniul protectiei

mediului si retelelor de transport, al infrastructurii de toate tipurile, ndeosebi al

infrastructurii de afaceri. Intre aceste masuri, un loc important a revenit celor din

domeniul dezvoltarii resurselor umane.

Pentru perioada 2000-2006, politica regionala a UE a suferit anumite

modificari: ajutoarele regionale mai concentrate, managementul descentralizat,

parteneriatul ntre actorii implicati n dezvoltarea regionala s-a largit. Pentru

implementarea masurilor de politica regionala, statele membre, autoritatile locale si

Comisia Europeana lucreaza mpreuna. Autoritatile nationale definesc strategiile de

dezvoltare si le implementeaza, iar Comisia Europeana asigura armonizarea

strategiilor regionale cu Strategia generala a Comunitatii, monitorizeaza si controleaza

cheltuielile facute din fondurile Comunitatii.

In concluziile Consiliului European de la Lisabona din martie 2005 se spunea:

Europa trebuie sa si creasca competitivitatea, sa-si mareasca potentialul de

productie si productivitatea si sa ntareasca coeziunea economica si sociala, punnd

accent pe cunoastere, inovare si optimizarea capitalului uman. Pentru atingerea

acestor obiective Uniunea Europeana trebuie sa-si mobilizeze toate resursele

nationale si comunitare - inclusiv cele ale politicii de coeziune. In urma acestor

concluzii ale sefilor de stat a celor 25 de state membre, s-a stabilit ca politica de

coeziune sa stea n slujba atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona.

Astfel, n perioada de programare 2007-2013, politica regionala a UE

contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, prioritatile

concentrndu-se pe sectoare care contribuie la cresterea competitivitatii UE. S-a redus

si numarul instrumentelor financiare care sunt utilizate pentru politica de coeziune,

precum si numarul initiativelor comunitare, care, n mare parte, au fost ncorporate n

cadrul noilor obiective. Uniunea Europeana urmareste, de fapt, ca dimensiunea

strategica a politicii de coeziune sa fie ntarita, astfel nct politicile comunitare sa fie

mai bine integrate n programele nationale si/sau regionale de dezvoltare si, de

asemenea, sa creasca sentimentul de proprietate asupra acestor politici (ownership).

Principalele modificari pentru perioada 2007-2013 sunt: reducerea numarului

instrumentelor structurale de la 6 la 3, un nou principiu al proportionalitatii care

reduce birocratia, scaderea numarului documentelor de programare de la trei la doua,

8

aplicarea de reguli nationale privind eligibilitatea cheltuielilor, responsabilitati sporite

ale statelor membre si regiunilor in gestionarea fondurilor.

In contextul aderarii la Uniunea Europeana, politica de dezvoltare regionala

reprezinta un capitol esential din aquis-ul comunitar, respectiv Capitolului 21 -

Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale.

In perioada 1998 1999, pe baza Acordului de Asociere la Uniunea

Europeana si a Programului National de Aderare la Uniunea Europeana, n

Romnia s-a creat cadrul legal si structurile institutionale, la nivel central si regional,

necesare implementarii unei politici integrate de dezvoltare regionala, ca mijloc de

sprijinire a potentialului economic si social indigen, prin cooperarea autoritatilor

nationale, regionale si locale si beneficiind de suportul financiar al Guvernului si

Comisiei Europene.

Acest nou tip de politica a venit n ntmpinarea unor necesitati reale ale

colectivitatilor locale si regionale din tara noastra, determinand un nou mod de

abordare a dezvoltarii, o abordare de jos n sus, bazata pe initiativele, planurile si

programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale .

Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala de catre autoritatile

administratiei publice locale, dar si de structurile regionale, porneste de la premisa ca

nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, dect ele

nsele si cei alesi sa-i reprezinte.

Conceptul care sta la baza acestei politici n Romnia, a fost creat n urma

unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE,

finalizate n cadrul unui document intitulat Carta Verde a dezvoltarii regionale n

Romnia.

Politica regionala n Romnia are la baza masuri planificate si promovate de

autoritatile administratiei publice locale si centrale, n parteneriat cu diversi actori

(privati sau publici) de la nivel regional si local, n scopul asigurarii unei dezvoltari

economice si sociale sustinute si dinamice, prin utilizarea eficienta a resurselor locale

si regionale, pentru realizarea obiectivului european al coeziunii economice si sociale.

Cu alte cuvinte, politica de dezvoltare regionala ntareste rolul si

responsabilitatile administratiei publice locale si a organismelor regionale n

dezvoltarea economica si sociala a fiecarei localitati n parte, precum si a regiunilor de

dezvoltare, concomitent cu diminuarea implicarii institutiilor guvernamentale n astfel

9

de activitati. Astfel, politica de dezvoltare regionala devine o componenta

esentiala a autonomiei locale.

Unitatea de studiu 1.1.2. Structuri teritorial-statistice

Obiective specifice:

- intelegerea conceptului de regiune;

- cunoasterea principiilor care stau la baza structurilor teritorial-statistice aplicabile

in cazul politicii de dezvoltare regionala;

- cunoasterea structurarii teritoriului Romaniei in regiuni;

- cunoasterea institutiilor care asigura implementarea politicii de dezvoltare

regionala in Romania, la nivelul fiecarei regiuni.

Timp de lucru: 3 ore

Politica regionala a UE este considerata elementul-cheie care a determinat

aparitia zonelor statistice si dezvoltarea statisticii regionale. n acest sens, statisticile

regionale trebuie sa permita att masurarea situatiei economice regionale, ct si

fundamentarea criteriilor de interventie ale UE.

n prezent, n UE si n tarile candidate, la baza statisticilor regionale stau cele

doua nomenclatoarele statistice elaborate si actualizate de EUROSTAT:

- Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS);

- Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si Central

Europene.

Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS) a fost nfiintat n

urma cu peste 25 de ani pentru a oferi un cadru comun pentru colectarea datelor

statistice la nivel regional n cadrul Comunitatii Europene. Prima referire la

clasificarea NUTS este facuta n textul Regulamentului 2054/1988 (care sta la baza

Fondurilor Structurale), facndu-se referire la criteriile privind acordarea de sprijin

prin Fondurile Structurale. De-a lungul timpului, NUTS a fost permanent actualizat,

10

iar un regulament propriu a fost adoptat de Parlament si de Consiliu abia n 2003. In

acest regulament se defineste mpartirea teritoriala numai pentru statele membre ale

UE si este organizat pe trei nivele statistice (Nivelul NUTS 1; Nivelul NUTS 2 317

regiuni; Nivelul 3 NUTS 3).

NUTS este utilizat pentru colectarea, mbunatatirea si armonizarea statisticii

regionale la nivelul ntregii Uniuni Europene, pentru analiza economico-sociala a

regiunilor, dar si pentru aplicarea politicilor de dezvoltare.

Analiza economico-sociala a regiunilor se realizeaza la toate cele trei nivele

teritorial-statistice si urmareste identificarea problemelor regionale ale UE (prin

analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 1), a problemelor regionale ale

statelor membre si candidate (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS

2), precum si a problemelor locale ale acestora (prin analiza comparativa a regiunilor

de nivel NUTS 3).

Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 si NUTS 3 sunt folosite de Comisia

Europeana pentru stabilirea eligibilitatii regiunilor de a primi sprijin financiar din

Fondurile Structurale. Astfel, cea mai mare parte a acestor fonduri este alocata

regiunilor Obiectiv 1 Convergenta, regiuni clasificate numai la nivelul teritorial-

statistic NUTS 2.

Nivelul teritorial-statistic NUTS 2 reprezinta, fara ndoiala, cel mai important

element al politicii de dezvoltare regionala. Nivelul NUTS 2 este esential att pentru

Romnia, ct si pentru celelalte tari membre, deoarece criteriile de alocare a

Fondurilor Structurale se bazeaza, dupa cum am mai mentionat, pe indicatori statistici

calculati la acest nivel.

Pentru a asigura colectarea, prelucrarea si diseminarea statisticilor regionale

ntr-un mod armonizat la nivelul ntregii Uniuni Europene, Parlamentul European si

Consiliul European au adoptat, n data de 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059

privind stabilirea unei clasificari comune a unitatilor teritorial-statistice. n calitate

de act normativ, regulamentul cauta att sa gestioneze posibilele schimbari ale

teritoriilor unitatilor administrative ale statelor membre, ct si sa minimizeze impactul

acestor modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii statisticilor regionale.

Acest regulament a nlocuit Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice publicat de

Eurostat n anul 1999 si a ncorporat toate modificarile nregistrate la nivelul

structurilor teritorial - statistice ale Statelor Membre ncepnd cu anul 1999.

11

Totodata, Regulamentul 1059/2003 introduce o serie de criterii de clasificare a

unitatilor teritorial-statistice. Astfel, n cazul n care unitatea teritoriala are o structura

administrativa, acesta reprezinta criteriul primordial de clasificare a unitatii teritorial-

statistice.

Trebuie subliniat faptul ca, pentru implementarea politicii de dezvoltare

regionala a UE, existenta acestor nivele teritorial statistice este obligatorie, dar nu

este obligatoriu ca aceste zone sa fie si unitati teritorial administrative. Totusi, cele

mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor doua tipuri de unitati,

obtinnd astfel o mai buna eficienta n implementarea programelor de dezvoltare.

Indiferent de structura administrativa, regulamentul defineste nivelurile NUTS

pe baza criteriului populatiei:

Nivel NUTS 1 Nivel NUTS 2 Nivel NUTS 3

Marimea medie

a populatiei 3.000.000 - 7.000.000 800.000 - 3.000.000 150.000 800.000

n cazul n care un stat membru nu dispune de unitati teritorial-statistice

corespunzatoare celor trei nivele de mai sus, acesta trebuie sa realizeze o agregare a

structurilor teritoriale de dimensiuni mici, avnd n vedere conditiile geografice,

socio-economice, istorice, culturale, problemele de mediu etc. Evident, daca populatia

unui stat este inferioara unuia dintre aceste praguri, regiunile de nivel superior sunt

nsusi statul.

Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si tarilor candidate este

definit pe baza unor criterii similare celor folosite la stabilirea nomenclatorului NUTS

si face referire numai la teritoriile statistice ale urmatoarelor state: Islanda,

Lichtenstein, Norvegia, Elvetia, Croatia, Macedonia, Turcia.

Conform criteriilor de clasificare a unitatilor teritorial-statistice prevazute n

Regulamentul 1059/2003, teritoriul Romniei este structurat numai la nivelurile

NUTS 2 si 3. Astfel, teritoriile celor opt regiunilor de dezvoltare sunt considerate

teritorii statistice de nivel NUTS 2, iar teritoriile celor 41 judete si teritoriul

Municipiului Bucuresti sunt considerate teritorii statistice de nivel NUTS 3.

12

n baza Legii 151/1998, la sfrsitul anului 1998 s-au constituit, prin asocierea

liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare

corespunzatoare nivelului statistic NUTS 2. Stabilite pe o baza voluntara, ele nu au

statut de unitati administrative, dar reprezinta unitati teritoriale suficient de mari

pentru a constitui o buna baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de

dezvoltare regionale, permitnd utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane.

n 2004, cadrul legislativ a fost mbunatatit, Legea 151 fiind completata si

mbunatatita prin elaborarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala n

Romnia, lege fundamentala a dezvoltarii regionale n Romnia, care stabileste

obiectivele, cadrul institutional, competentele si instrumentele specifice necesare

promovarii politicii de dezvoltare regionala.

La nivelul fiecarei regiuni functioneaza Consiliul de Dezvoltare Regionala

(CDR), organism regional deliberativ, fara personalitate juridica, care este constituit si

functioneaza pe principii parteneriale, n scopul coordonarii activitatilor de elaborare

si monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionala. CDR este alcatuit din

presedintii Consiliilor Judetene si cte un reprezentant al Consiliilor locale

municipale, orasenesti si comunale ale fiecarui judet component al Regiunii.

Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR) sunt constituite ca organisme

nonguvernamentale, nonprofit, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care

activeaza n domeniul dezvoltarii regionale. ADR-urile elaboreaza strategiile si

13

programele de dezvoltare regionala si, dupa aprobarea lor de catre CDR si ulterior de

CNDR, au rol de implementare a acestora.

La nivel national a fost creat Consiliul National de Dezvoltare Regionala

(CNDR), structura nationala de tip partenerial cu rol decizional n elaborarea si

implementarea obiectivelor politicii nationale de dezvoltare regionala. Este alcatuit

din reprezentanti ai Guvernului desemnati prin decizie guvernamentala si din

presedintii si vicepresedintii CDR, la paritate.

Regiunile de dezvoltare, precum si componenta lor sunt prezentate in tabelul

urmator:

Nr.crt. Regiunea de dezvoltare

Componenta Sediul ADR

1. Nord-Est Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau

Piatra Neamt

2. Sud-Est Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Constanta, Buzau

Braila

3. Sud Muntenia Ialomita, Calarasi, Prahova, Dambovita, Giurgiu, Teleorman, Arges

Calarasi

4. Sud-Vest Oltenia Valcea, Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj Craiova

5. Vest Romania Hunedoara, Caras-Severin, Timis, Arad

Timisoara

6. Nord-Vest Bihor, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Salaj, Satu-Mare

Cluj-Napoca

7. Centru Alba, Mures, Sibiu, Harghita, Covasna, Brasov

Alba Iulia

8. Bucuresti-Ilfov Municipiul Bucuresti, Ilfov Bucuresti

Regiunile de dezvoltare au ca scop promovarea unei politici economice de tip

regional, n scopul realizarii dezvoltarii echilibrate si reducerii discrepantelor de

dezvoltare economica si sociala. Pentru aceasta, utilizeaza fondurile puse la dispozitie

de Guvern si autoritatile locale, precum si fondurile Uniunii Europene.

Teste de autocontrol:

1. Politica de dezvoltare regionala se bazeaza pe principiul:

a. solidaritatii financiare;

b. independentei justitiei;

c. anualitatii bugetului;

14

d. separatiei puterilor in stat.

2. Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si sociala au

inceput sa se impuna odata cu semnarea:

a. Tratatului de la Roma;

b. Tratatului de la Nisa;

c. Actului Unic European;

d. Tratatului de la Lisabona.

3. Realizarea de parteneriale la nivel local, naional, regional, ntre autoritile

comunitare i cele naionale sau locale se refera la:

a. Principiul subordonarii;

b. Principiul parteneriatului;

c. Principiul concentrarii eforturilor;

d. Caracterul complementar al actiunilor comunitare.

4. Unitatile teritorial-statistice sunt definite pe baza:

a. criteriului populatiei;

b. criteriului vechimii;

c. criteriului suprafetei;

d. criteriului economic.

5. Agentiile de Dezvoltare Regionala sunt constituite ca:

a. organe ale administratiei publice centrale;

b. organe ale administratiei publice locale;

c. societati comerciale;

d. organisme nonguvernamentale.

Intrebari de verificare:

1. Care este locul politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare?

2. Cum sunt partajate competentele in domeniul implementarii politicii vizand

dezvoltarea regionala?

3. In ce masura si-a dovedit eficienta politica de dezvoltare regionala?

4. Care sunt modificarile pe care le-a suferit politica de dezvoltare regionala pentru

perioada 2007-2013?

5. Care sunt institutiile care participa la implementarea politicii regionale in

Romania?

15

LECIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE I CADRUL DE

IMPLEMENTARE A ACESTORA N UNIUNEA EUROPEAN

Obiective:

- intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala;

-intelegerea rolului pe care instrumentele structurale il au in implementarea politicii

de dezvoltare regionala;

- cunoasterea cadrului general de implementare a instrumentelor structurale.

Unitatea de studiu 1.2.1. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene

Obiective specifice:

- cunoasterea rolului Fondului European de Dezvoltare Regionala;

- cunoasterea rolului Fondului Social European;

- cunoasterea rolului Fondului de Coeziune;

- cunoasterea rolului instrumentelor de finantare: JASPERS, JEREMIE si JESSICA.

Timp de lucru: 3 ore

Instrumentele structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de

Coeziune, luate n ansamblu. Prin intermediul acestora, Uniunea Europeana

actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale ntre regiuni, n

scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Comparativ cu perioada 2000-2006, cnd n cadrul instrumentelor structurale

se numarau si Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola

sectiunea Orientare (FEOGA sectiunea Orientare) si Instrumentul Financiar

pentru Orientare Piscicola (IFOP), n aceasta perioada de programare instrumentele

16

structurale numara doar Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul

Social European si Fondul de Coeziune.

Aceste fonduri sunt reglementate att printr-un Regulament general, care pune

bazele prevederilor acestora, cat si de cte un Regulament propriu, care defineste

scopul si aria de aplicabilitate a acestora. Asadar Regulamentul general 1083/2006

defineste principiile comune, regulile si standardele de aplicare a celor trei

instrumente ale politicii de coeziune. De asemenea, se introduc noi principii de

programare pentru instrumentele structurale, pe baza responsabilitatii comune a

Comisiei si a statelor membre.

Fondul European de Dezvoltare Regionala avnd ca baza legala

Regulamentul 1080/2006 contribuie la realizarea coeziunii economice si sociale

viznd reducerea disparitatilor regionale din cadrul UE, sprijinind n acelasi timp

dezvoltarea si conversia structurala a regiunilor. FEDR sprijina finantarea

programelor orientate catre dezvoltare regionala, cresterea competitivitatii, cooperare

teritoriala. Investitiile se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii de baza,

cercetare, inovare, cultura, turism, educatie, sprijinirea IMM etc.

Fondul Social European avnd ca baza legala Regulamentul 1081/1999

sprijina programe/proiecte care sunt n concordanta cu Strategia Europeana de

Ocupare si se concentreaza pe urmatoarele arii de investitie: cresterea adaptabilitatii

lucratorilor si a ntreprinderilor, cresterea nivelului de ocupare si a participarii pe piata

muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea

accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea parteneriatelor

pentru reforme n domeniul ocuparii si a incluziunii sociale.

Fondul de Coeziune avnd ca baza legala Regulamentul 1084/2006 este

instrumentul financiar care sprijina investitii n domeniul infrastructurii de transport

transeuropene si mediu. Comparativ cu perioada anterioara de programare, cnd

investitiile din FC erau facute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia

Europeana, acum FC va contribui alaturi de FEDR la programe de investitii

multianuale.

In vederea asigurarii unei absorbtii mai bune a fondurilor alocate politicii de

coeziune, Comisia Europeana, n parteneriat cu Banca Europeana de Investitii si

Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, au decis crearea a trei noi instrumente

financiare, respectiv JASPERS, JEREMIE si JESSICA.

17

Initiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European

Regions Asistenta Comuna pentru Sprijinirea Proiectelor n Regiunile Europei) se

concretizeaza n facilitatea de asistenta tehnica pe care DG Regio si BEI o pun la

dispozitia statelor membre, profitnd de experienta BEI n elaborarea, implementarea,

monitorizarea de proiecte de infrastructura mare (n special, mediu si transport)

crescnd, astfel, resursele disponibile pentru pregatirea de proiecte.

Principalele arii de interventie ale instrumentului JASPER sunt proiecte mari,

finantate din Fondul de Coeziune si FEDR peste 25 mil. Euro, pentru proiectele de

mediu si 50 mil. Euro pentru cele de transport. Asistenta JASPERS poate fi orientata

si spre alte sectoare sustenabile care au o componenta de sprijinirea mediului,

respectiv eficienta energetica si surse regenerabile de energie, sectoare de transport, n

afara coridoarelor europene: feroviar, transport maritim si fluvial, sisteme de transport

intermodal si interoperabilitatea acestora, transport si trafic aerian, transport urban

ecologic si transportul public.

Initiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium

Enterprises Resurse Europene Comune pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii)

sustine mbunatatirea accesului la finantare pentru IMM-uri si nfiintarea unor

facilitati pentru micro-credite pentru perioada 2007-2013. Propunerea consta ntr-un

acord ntre statele membre, Comisia Europeana si Grupul Bancii Europene de

Investitii (BEI - format din Banca Europeana de Investitii si Fondul European de

Investitii), prin care se ofera statelor membre posibilitatea sa creeze conturi comune

cu BEI, co-finantate n cadrul programelor operationale si administrate de Grupul

BEI, pentru sprijinirea mbunatatirii accesului IMM-urilor la finantare si pentru

dezvoltarea sistemului de micro-creditare. Acordul va trebui sa respecte legislatia

comunitara, inclusiv regulile privind ajutorul de stat si achizitiile publice.

JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City

Areas Asistenta Comuna pentru Investitii Durabile n Areale Urbane) este un nou

instrument financiar pentru perioada de programare 2007-2013, creat ca urmare a

colaborarii ntre Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii si Banca pentru

Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectivul acestui instrument este de a prezenta

solutii financiare la cheie (combinatia de fonduri nerambursabile, mprumuturi si

alte produse financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru dezvoltare

si regenerarea urbana.

18

De la 1 ianuarie 2007, dupa de a devenit stat membru al Uniunii Europene,

Romnia beneficiaza de toate cele trei fonduri mentionate mai sus si de sprijinul

initiativelor/instrumentelor financiare. Planificarea acestor resurse se va realiza prin

Cadrul Strategic National de Referinta si Programele Operationale.

Pana la aderare, Romnia a beneficiat de sprijin prin fondurile de pre-

aderare destinate tarilor candidate, respectiv PHARE, ISPA si SAPARD. Aceste

instrumente financiare, similare Fondurilor Structurale utilizate n UE, vizau

promovarea unei economii de piata functionale, ntarirea capacitatii ei de a face fata

presiunii concurentiale pe piata internationala, ntarirea competitivitatii regiunilor si

crearea conditiilor pentru o reala convergenta a nivelului de dezvoltare, fiind

implementate la nivel regional prin intermediul Agentiilor pentru Dezvoltare

Regionala (PHARE) si Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului

SAPARD. Romnia beneficia, de asemenea, de Fonduri ISPA, care sprijineau

implementarea unor proiecte de dimensiuni mari n domeniul infrastructurii de

transport si mediu.

La nivel national, planificarea resurselor financiare, att nationale, ct si atrase

din surse externe, este realizata prin intermediul Planului National de Dezvoltare, iar

la nivel regional prin intermediul Planurilor de Dezvoltare Regionala, documente

care includ ansamblul politicilor de dezvoltare socio-economica sectoriale si

regionale.

Unitatea de studiu 1.2.2. Obiective de dezvoltare

Obiective specifice:

- cunoasterea criteriilor de evaluare a nivelului general al dezvoltare;

- intelegerea obiectivelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013;

- cunoasterea modului de incadrare/calificare a unei regiuni intr-un anume obiectiv

al politicii de coeziune.

Timp de lucru: 2 ore

19

Regulamentul 1083/2006 privind prevederile generale ale fondurilor

structurale descrie att criteriile generale de evaluare a nivelului general de

dezvoltare, ct si modul de interventie a fondurilor UE pentru sprijinul zonelor

eligibile n perioada 2007 2013.

Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013

sunt:

Obiectivul Convergenta vizeaza cresterea convergentei celor mai putin

dezvoltate state membre prin mbunatatirea conditiilor pentru asigurarea

cresterii economice si a ocuparii, prin cresterea calitatii investitiilor n

infrastructura si capitalului uman, dezvoltarea societatii informationale si

sprijinirea inovarii, adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale,

protejarea mediului si mbunatatirea conditiilor de mediu si cresterea

capacitatii administrative;

Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare va viza (n afara

regiunilor cel mai putin dezvoltate) ntarirea competitivitatii si atractivitatii

regiunilor precum si a ocuparii, anticipnd schimbarile economice si

sociale, prin cresterea si dezvoltarea calitatii investitiilor n capitalul uman,

inovare si promovarea societatii informationale, a antreprenoriatului,

protejarea si mbunatatirea mediului, a accesibilitatii, adaptabilitatii fortei

de munca si a ntreprinderilor;

Obiectivul Cooperare teritoriala europeana vizeaza ntarirea cooperarii

transfrontaliere prin initiative comune la nivel local si regional, ntarirea

cooperarii transnationale si interregionale si a schimburilor de experienta

la nivelul teritorial adecvat.

Regiunile corespunzatoare Obiectivului Convergenta corespund nivelului 2

din Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS 2) si au PIB / locuitor,

masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor disponibile pentru

ultimii trei ani, sub 75% din media PIB/loc a UE-27. De asemenea, regiunile al caror

PNB / locuitor, masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor

disponibile pentru ultimii trei ani, este sub 90% din media UE-27 sunt, de asemenea,

eligibile spre finantare sub Obiectivul Convergenta. Regiunile din prima categorie

sunt eligibile spre finantare din FEDR, dar cele din a doua categorie se califica spre

finantare att din FEDR ct si din FC.

20

Regiunile corespunzatoare Obiectivului Competitivitate regionala si ocupare

sunt regiunile NUTS 2 care nu intra sub incidenta primului obiectiv, precum si acele

regiuni care ar fi depasit media de 75% a PIB/loc al UE-15. Programele elaborate sub

acest obiectiv sunt eligibile spre finantare din FEDR si FSE.

Zonele eligibile pentru finantare conform Obiectivului Cooperare teritoriala

europeana sunt zonele ce corespund nivelului 3 din Nomenclatorul Unitatilor

Teritoriale Statistice (NUTS 3) aflate la granitele interne si unele granite externe ale

UE. Investitiile realizate din programele de sub acest obiectiv sunt finantate din

FEDR.

Harta regiunilor eligibile pentru Obiectivul Convergenta si

Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare

21

Cu toate ca noile orientari vizeaza concentrarea resurselor comunitare, inclusiv

a politicii de coeziune, spre atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, alocarea

financiara pe obiective nca pastreaza filozofia centrala a politicii de coeziune,

respectiv sprijinirea regiunilor celor mai putin dezvoltate. Asadar, n proportie de

81,54% din fondurile alocate politicii de coeziune sunt destinate regiunilor aflate sub

Obiectivul Convergenta; 15,95% din fonduri sunt alocate Obiectivului Competitivitate

regionala si ocupare iar 2,52% Cooperarii teritoriale europene.

Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei se califica pentru

Obiectivul Convergenta si sunt, dupa aderarea Romniei la Uniunea Europeana,

eligibile spre finantare din toate Fondurile Structurale (Fondul European de

Dezvoltare Regionala, Fondul Social European) si Fondul de Coeziune.

n contextul politicii de coeziune, Romniei i sunt alocate fonduri n valoare

de 17,273 miliarde euro, respectiv:

Obiectivul Convergenta: 11,115 mld euro;

Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare: 0;

Obiectivul Cooperare teritoriala europeana: 0,403 mld euro.

Fondurile alocate din Fondul de Coeziune nsumeaza 5,755 mld euro.

Unitatea de studiu 1.2.3. Cadrul instituional pentru coordonarea, gestionarea i implementarea instrumentelor structurale

Obiective specifice:

- intelegerea rolului autoritatii de management in implementarea programelor de

dezvoltare;

- intelegerea rolului autoritatii de plata si certificare in implementarea programelor

de dezvoltare;

- intelegerea rolului autoritatii de audit in implementarea programelor de dezvoltare;

- intelegerea rolului organismului intermediar in implementarea programelor de

dezvoltare.

Timp de lucru: 3 ore

22

Ca urmare a procesului de descentralizare si a responsabilizarii continue au

fost acordate statelor membre din ce n ce mai multe responsabilitati privind politicile

comunitare.

Daca la nceputurile politicii regionale, Comisia Europeana era cea care

decidea, n cea mai mare parte, unde se duc fondurile, iar controlul era foarte riguros,

acum statele membre au responsabilitati din ce n ce mai mari n implementarea

fondurilor comunitare ce i revin prin alocarile financiare stabilite de Comisie. La

nivelul unui stat membru este obligatoriu ca pentru coordonarea, gestionarea si

implementarea asistentei financiare acordata de UE prin instrumentele structurale sa

desemneze autoritatile de management; autoritatile de certificare si plata si autoritatea

de audit. Organismele intermediare pot fi desemnate de catre autoritatile de

management si parte din atributiile acestora sunt delegate unui nivel inferior.

AUTORITATEA DE MANAGEMENT

Asa cum este definita n textul Regulamentului general 1080/2006,

autoritatea de management este autoritatea publica nationala, regionala, locala sau

un organism public sau privat desemnat de catre statul membru pentru a asigura

gestionarea unuia sau mai multor programe operationale.

In conformitate cu acelasi regulament, autoritatea de management are ca

principale atributii:

Sa se asigure ca operatiunile sunt selectate pentru finantare n conformitate

cu criteriile aplicabile programului operational si ca ele sunt conforme, pe

ntreaga durata de implementare, cu regulamentele comunitare si nationale

aplicabile;

Sa se asigure ca cererile de finantare naintate de catre solicitanti,

procedurile, precum si operatiunile din cadrul programului operational sunt

conforme cu legislatia Uniunii Europene si nationale relevante;

Sa verifice livrarea produselor si a serviciilor co-finantate si sa verifice

daca cheltuielile declarate de catre beneficiari pentru operatiuni au fost cu

adevarat efectuate si sunt conforme cu regulamentele comunitare si

nationale;

Sa se asigure ca exista un sistem pentru nregistrarea si pastrarea n forma

computerizata a evidentelor contabile ale fiecarei operatiuni din cadrul

23

programului operational si ca datele privind implementarea necesare

pentru managementul financiar, monitorizare, verificare, audit si evaluare

sunt colectate;

Sa mentina evidenta permanenta a organismelor care detin/pastreaza

documentatia suport privind cheltuielile si misiunile de audit, precum si a

locatiei acestora;

Sa se asigure evaluarile programelor operationale;

Sa se asigure ca Autoritatea de Certificare primeste toate informatiile

necesare privind procedurile si verificarile efectuate n legatura cu

cheltuielile eligibile efectuate;

Sa asigurare presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare;

Sa elaboreze, si, dupa aprobarea de catre Comitetul de Monitorizare, sa

transmita Comisiei Europeane rapoartele finale si anuale privind

implementarea programului;

Sa utilizeze Sistemul Unic de Management al Informatiilor;

Sa participe la ntlnirile anuale cu Comisia Europeana organizate dupa

depunerea Raportului Anual de Implementare a programului operational,

n scopul examinarii progresului nregistrat n implementarea programului

operational, a rezultatelor principale obtinute pe parcursul anului anterior,

a implementarii financiare, precum si ai altor indicatori, cu scopul de a

mbunatati implementarea programului;

Sa elaboreze Planul de Actiune pentru Comunicare privind Programul

Operational.

AUTORITATEA DE PLATA SI CERTIFICARE

Autoritatea de plata si certificare reprezinta organismul care elaboreaza si

nainteaza catre Comisia Europeana cererile de plata si primeste de la aceasta sumele

aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune.

Autoritatile de plata au urmatoarele atributii principale:

primesc cereri de rambursare si asigura ca respectivele cereri reflecta n

mod corespunzator operatiunile selectate si includ numai cheltuieli

realizate efectiv n perioada de referinta si care pot fi dovedite n mod

corespunzator;

primesc de la Comisia Europeana sumele aferente platilor;

24

efectueaza transferul contributiilor financiare ale Uniunii Europene catre

beneficiarii finali, n cel mai scurt timp si n ntregime;

elaboreaza si transmit Comisiei Europene estimari ale cheltuielilor;

elaboreaza si transmit Comisiei Europene declaratii de certificare a

cheltuielilor intermediare si finale, mpreuna cu cererile de plata;

transmit o cerere Comisiei Europene, pentru corectarea, daca este necesar,

a platii soldului final al asistentei, n termen de 9 luni de la data transferarii

sumelor aferente soldului final;

furnizeaza Comisiei Europene evidente detaliate privind platile efectuate;

restituie Comisiei Europene sumele neutilizate sau platite n mod eronat

din instrumentele structurale;

asigura mentinerea unor evidente financiare privind operatiunile pe care le

deruleaza.

AUTORITATEA DE AUDIT

Autoritatea de audit este organismul care efectueaza actiuni de audit pentru a

verifica daca sistemele de gestionare si control ale programelor operationale

functioneaza n mod eficient si transparent. La 9 luni dupa aprobarea programului

operational de catre Comisia Europeana autoritatea de audit trebuie sa prezinte

strategia de audit prin care stabilesc cine deruleaza auditul (poate fi vorba de o

institutie publica independenta de autoritatea de management sau o companie privata

de audit) , metodologia care va fi utilizata, metodologia de esantionare. De asemenea,

autoritatea de audit este obligata sa prezinte un raport de audit pna cel trziu la 31

decembrie 2008 si 2015 privind rezultatul misiunilor de audit, eventualele

disfunctionalitati constatate, etc.

ORGANISMUL INTERMEDIAR

Organismele intermediare sunt institutiile desemnate de autoritatile de

management, care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de

plata, implementeaza operatiunile din programele operationale. Delegarea de atributii

catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control

ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile

de management si/sau autoritatile de plata ramn responsabile pentru ndeplinirea

25

corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin

instrumentele structurale.

BENEFICIARUL

Beneficiarul este organismul sau societatea comerciala cu capital public ori

privat, responsabil cu executia proiectelor sau a operatiunilor finantate.

Teste de autocontrol:

1. Instrumentul de finantare care sprijina programe/proiecte care sunt n concordanta

cu Strategia Europeana de Ocupare si care se concentreaza pe urmatoarele arii de

investitie: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a ntreprinderilor, cresterea nivelului

de ocupare si a participarii pe piata muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin

combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor

dezavantajate, promovarea parteneriatelor pentru reforme n domeniul ocuparii si a

incluziunii sociale este reprezentat de:

a. Fondul de Coeziune;

b. Fondul Social European;

c. Fondul European de Dezvoltare Regionala;

d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola

2. Instrumentul financiar care sprijina investitii n domeniul infrastructurii de transport

transeuropene si mediu este reprezentat de:

a. Fondul de Coeziune;

b. Fondul Social European;

c. Fondul European de Dezvoltare Regionala;

d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola

3. JASPERS, JEREMIE si JESSICA:

a. sunt finantate din Fondul Social European;

b. sunt finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala;

c. sunt finantate din Fondul de Coeziune;

d. sunt instrumente de finantare de sine statatoare.

4. Toate cele opt regiuni ale Romaniei se califica pentru obiectivul:

a. Convergenta;

b. Competitivitate regionala si ocupare;

26

c. Cooperare teritoriala europeana;

d. Dezvoltare durabila.

5. Autoritatea publica nationala, regionala, locala (sau organismul public sau privat)

desemnata de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor

programe operationale este denumita:

a. autoritate de plata;

b. autoritate de audit;

c. beneficiar;

d. autoritate de management.

Intrebari de verificare:

1. Care sunt instrumentele structurale ale Uniunii Europene?

2. Care este rolul instrumentelor structurale in procesul de integrare europeana?

3. Detaliati obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013.

4. Care sunt principalele institutii implicate in implementarea unui program de

dezvoltare regionala?

5. Care este rolul autoritatii de management in implementarea unui program de

dezvoltare?

27

MODULUL 2 PLANIFICAREA, PROGRAMAREA,

MONITORIZAREA I EVALUAREA PROGRAMELOR DE

DEZVOLTARE

Obiective generale:

- cunoasterea modului de implementare a programelor regionale de dezvoltare;

- intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza planificarii, programarii,

monitorizarii si evaluarii programelor de dezvoltare;

Termeni cheie: obiectiv de dezvoltare, plan national de dezvoltare, cadrul

strategic national de referinta, strategie de dezvoltare regionala, program

operational, proiect de dezvoltare, planificare, programare, monitorizare, evaluare

Ritmul de lucru:

Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua sau trei unitati

de studiu. Timpul de lucru estimat este de 12 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.

Rezumat: Modulul prezinta o cele mai importante elemente necesare

intelegerii continutului si rolului documentelor de planificare si programare in

implementarea programelor de dezvoltare (Planul National de Dezvoltare,

Programul National de Reforma, Cadrul Strategic National de Referinta, Programele

Operationale). De asemenea, este prezentat modul de realizare a activitatilor legate

de monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare.

28

LECIA 2.1. DOCUMENTE DE PLANIFICARE I

PROGRAMARE

Obiective:

- cunoasterea continutului documentelor de planificare si programare;

- intelegerea rolului documentelor de planificare si programare in implementarea

programelor de dezvoltare;

- cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand monitorizarea programelor de

dezvoltare;

- cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand evaluarea programelor de

dezvoltare;

Unitatea de studiu 2.1.1. Planul Naional de Dezvoltare

Obiective specifice:

- cunoasterea conditiilor in care un stat memebru al Uniunii Europene trebuie sa

intocmeasca un plan national de dezvoltare;

- cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de dezvoltare;

- cunoasterea obiectivelor si prioritatilor identificate in planul national de dezvoltare

al Romaniei;

- cunoasterea modului si a surselor de finantare a planului national de dezvoltare.

Timp de lucru: 3 ore

Pentru perioada anterioara de programare, n scopul implementarii politicii de

dezvoltare regionala, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuia sa pregateasca

un plan de dezvoltare pentru fiecare regiune eligibila a primi sprijin comunitar. Daca

statul membru respectiv avea mai multe regiuni eligibile sub unul dintre obiective, el

29

putea elabora un singur plan pentru toate aceste regiuni. In cazul n care toate

regiunile de dezvoltare ale unui stat membru erau eligibile pentru unul dintre

obiective, atunci acesta poate elabora un plan national de dezvoltare.

Fiind un angajament asumat prin Capitolul 21 de negocieri, pe de o parte, pe

de alta parte ca urmare a lipsei cadrului comunitar de reglementare, Romnia a

demarat elaborarea Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013.

Acest plan s-a dorit a fi instrumentul fundamental prin care Romnia ncearca sa

recupereze ct mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea

Europeana. Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare

strategica si programare financiara multianuala, elaborat ntr-un larg parteneriat, care

orienteaza si stimuleaza dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu

Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Ratiunea elaborarii Planului National de Dezvoltare a fost aceea de a stabili

directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ

asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale,

etc.) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare

rurala si pescuit, credite externe etc.), n scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare

fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne (de exemplu, urban-rural,

regiunea X fata de media nationala etc.).

n contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 si

a modificarii reglementarilor privind managementul fondurilor structurale si de

coeziune, Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul pe baza caruia a fost

elaborat elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR),

reprezentnd strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea

instrumentelor structurale.

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 elaborat de Romnia contine:

descrierea situatiei existente;

strategia si prioritatile de dezvoltare;

programarea financiara;

descrierea sistemului partenerial;

descrierea mecanismelor de implementare, monitorizare si evaluare;

evaluarea ex-ante.

30

Capitolul Analiza situatiei curente cuprinde o descriere cuantificata a situatiei

socio-economice actuale privind disparitatile interne si decalajele fata de Uniunea

Europeana, dar si potentialul de dezvoltare. Aceasta descriere include o analiza de

ansamblu a situatiei socio-economice (privire geografica de ansamblu, analiza

situatiei demografice si a situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele

macroeconomice 2007-2013), precum si analizele socio-economice sectoriale si

regionale. Pe baza analizei socio-economice a fost elaborata analiza SWOT a PND

2007-2013, care evidentiaza punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile

identificate n capitolul de analiza.

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de

dezvoltare a Romniei, n vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fata

de UE. In concordanta cu acest fapt, obiectivul global al PND 2007-2013 a fost

stabilit ca fiind: Reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-

economica ntre Romnia si Statele Membre ale Uniunii Europene.

Pentru atingerea obiectivului general, acesta se articuleaza pe trei obiective

specifice, respectiv:

Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti;

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;

Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.

Realizarea acestor obiective specifice si a celui global se sprijina pe realizarea

a sase prioritati nationale de dezvoltare:

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe

cunoastere;

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;

3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului;

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale

si ntarirea capacitatii administrative;

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul

agricol;

6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii.

Stabilirea unui numar limitat de prioritati este de natura sa asigure

concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si masuri cu impact

31

maxim asupra reducerii decalajelor fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor

interne.

Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al

surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate n perioada 2007-2013 pentru

cresterea convergentei cu UE, conducnd la o suma estimativa globala de cca. 58,7

miliarde Euro.

Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezinta astfel:

Fondurile comunitare - 43%;

Surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) - 48%;

Surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) - 9%.

Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite si n

conditii de eficienta, rigurozitate, transparenta si corectitudine financiara, presupune

eforturi nsemnate din partea institutiilor publice si a beneficiarilor. Investitiile ce vor

fi efectuate n baza prevederilor PND nu vor fi, nsa, gestionate n mod direct prin

intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finantare a acestor

investitii.

Mecanismele de implementare ale PND sunt, prin urmare, o suma a acestor

reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene, a

programelor nationale si locale de investitii bugetare, a finantarilor rambursabile

acordate de institutiile financiare internationale etc.

Unitatea de studiu 2.1.2. Programul Naional de Reform i Cadrul Strategic Naional de Referin

Obiective specifice:

- cunoasterea care stau la baza intocmirii unui plan national de reforma si a unui

cadru strategic national de referinta;

- cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de reforma si ale unui

cadru strategic national de referinta;

- cunoasterea particularitatilor planului national de reforma si ale cadrului strategic

national de referinta in cazul Romaniei;

32

- cunoasterea domeniilor prioritare identificate in Cadrul Strategic National de

Referinta al Romaniei;

- cunoasterea prioritatilor si actiunilor vizate de Cadrul Strategic National de

Referinta al Romaniei.

Timp de lucru: 3 ore

Programul Naional de Reform

In conformitate cu noile orientari ale politicii de coeziune ale Uniunii

Europene, elaborarea documentului de negociere al unui stat membru se bazeaza pe

Orientarile Comunitare Strategice si pe Programul National de Reforma.

Programul National de Reforma a aparut ca o necesitate n contextul relansarii

Strategiei de la Lisabona. Tarile membre trebuiau sa-si stabileasca niste linii

directoare pentru a-si orienta economiile catre atingerea obiectivului UE stabilit prin

Strategia de la Lisabona.

Procesul de la Lisabona si-a propus, nainte de toate, sa ofere un cadru de

coordonare ntre masurile nationale si cele luate la nivel european, plecnd de la

realitatea ca ntre obiectivele strategice si masurile concrete a existat mereu o

diferenta. PNR stabileste directiile strategice la nivel national pentru atingerea

obiectivului Lisabona, tinnd cont de specificitatile nationale.

Programul National de Reforma al Romniei si propune pe termen scurt si

mediu urmatoarele obiective:

stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice;

mbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice;

mbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.

Cadrul Strategic Naional de Referin

Conform prevederilor noii politici de coeziune, fiecare stat membru elaboreaza

un Cadru Strategic National de Referinta (CSNR), ca document de referinta pentru

programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, document pe baza caruia se

33

negociaza accesul statului la aceste instrumente de finantare. Astfel, CSNR este un

document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor

Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

Cadrul Strategic National de Referinta face legatura ntre prioritatile nationale

de dezvoltare, stabilite n Planul National de Dezvoltare, Programul National pentru

Reforma, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare (OSC)

privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere

Economica si Locuri de Munca.

Continutul Cadrului Strategic National de Referinta este Reglementat prin

Articolul 27 al Regulamentului general 1083/2006. Astfel, documentul trebuie sa

contina:

analiza socio-economica, disparitatile, punctele slabe precum si

oportunitatile, tinnd cont de tendintele economice de la nivel european si

mondial;

strategia aleasa precum si aspecte teritoriale si de dezvoltare urbana;

actiuni ntreprinse pentru cresterea capacitatii administrative (numai pentru

regiuni de convergenta);

informatii despre programele operationale;

sumele alocate Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare

Rurala si Fondului European pentru Pescuit;

informatii privind rezultatele evaluarii ex-ante si verificarea aditionalitatii;

mecanismul pentru coordonarea investitiilor realizate din diferite programe

operationale si fonduri structurale, precum si fondurile pentru agricultura,

dezvoltare rurala si pescuit;

alocarea financiara anuala/fond/program.

Analiza socio-economica a Cadrului Strategic National de Referinta 2007-

2013 elaborata de Romnia prezinta o analiza succinta a disparitatilor de dezvoltare, a

punctelor slabe si a potentialului de dezvoltare. Analiza este structurata n asa fel nct

sa fundamenteze ct mai clar prioritatile documentului. Pe baza acestei analize a fost

elaborata analiza SWOT.

Rmn nc destule probleme care trebuie soluionate pentru a impulsiona

dezvoltarea economiei romneti, fiind considerate ca necesare intervenii structurale

majore pe termen lung n urmtoarele domenii:

34

Infrastructura de baz calitatea slab i ineficiena serviciilor de furnizare

a apei potabile, canalizare i de management al deeurilor, precum i a sistemului de

transport rutier, feroviar, aerian i naval, ca i lipsa inter-conectivitii, constituie

frne n calea dezvoltrii. Toate acestea sunt dublate de un nivel sczut al

cunotinelor n domeniul proteciei mediului nconjurtor, administrarea defectuoas

a acestuia, precum i utilizarea ineficient a resurselor de energie.

Competitivitatea economic productivitatea sczut, echipamentele i

tehnologia nvechite, ineficiena energetic, spiritul antreprenorial insuficient

dezvoltat, un climat de afaceri dificil i lipsa unei infrastructuri adecvate pentru

sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finanare i investiiile insuficiente n

cercetare-dezvoltare i tehnologiile informaiei i comunicrii (TIC), toate afecteaz

dezvoltarea mediului de afaceri.

Capitalul uman - capacitatea limitat a sistemului de educaie i formare

profesional continu de a rspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe

cunoatere, atenia redus acordat educaiei, insuficienta corelare ntre educaie,

formarea profesional iniial i formarea profesional continu. Inegalitatea de anse

duce la excluderea social a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu

dizabiliti i etnia rom.

Capacitatea administrativ serviciile publice sunt slab dezvoltate i

neprietenoase. Capacitatea administrativ insuficient este reflectat n structuri de

management neperformante, abiliti nesatisfctoare ale funcionarilor publici,

cooperare interinstituional inadecvat, care conduc ntr-un final la calitatea slab a

serviciilor furnizate societii, punnd astfel n pericol dezvoltarea socio-economic.

n mod special, este necesar consolidarea n continuare a managementului fondurilor

comunitare pentru utilizarea eficient a acestora n scopul promovrii dezvoltrii

economice i sociale.

Dimensiunea teritorial - ca urmare a restructurrii industriei, au aprut

foarte rapid decalaje ntre regiuni, acestea continund s creasc. Disparitile dintre

mediul urban i cel rural sunt de asemenea mari i n continu cretere. Acest fenomen

este i mai pregnant atunci cnd se compar nivelul de dezvoltare al regiunii

BucuretiIlfov cu restul rii. ISD sunt atrase, de obicei, n regiunile mai dezvoltate,

ceea ce conduce la creterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Att zonele

urbane ct i zonele rurale se confrunt cu probleme legate de infrastructur (din

cauza investiiilor insuficiente), de dezvoltare economic local i de mediul social.

35

Totodat, zonele rurale depind excesiv de agricultur. n aceste zone, infrastructura i

serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar inexistente Este

necesar o abordare mai structurat n ceea ce privete nivelul teritorial al diverselor

politici de dezvoltare sectoriale i inter-sectoriale i msurilor derivate din acestea.

Rspunsul strategic:

Viziune: Crearea unei Romnii competitive, dinamice i prospere

Obiectivul Cadrului Strategic National de Referinta: Reducerea disparitilor

de dezvoltare economic i social dintre Romnia i statele membre ale Uniunii

Europene prin generarea unei creteri suplimentare de 15-20% a PIB pn n anul

2015

Prioriti i aciuni:

Prioritile Cadrului Strategic National de Referinta au fost formulate ca

rspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale i n vederea crerii

oportunitilor pe care Romnia i le dorete. Cadrul Strategic National de Referinta

vizeaz armonizarea tuturor acestor prioriti ntr-o strategie coerent, care s fie

adecvat pentru Romnia, dar care s se i conformeze strategiilor Uniunii Europene,

inclusiv Strategia de la Lisabona, i s aib ca efect dezvoltarea economic i

creterea numrului de locuri de munc.

- Dezvoltarea infrastructurii de baz la standarde europene investiiile n

infrastructur vor mbunti calitatea reelelor rutiere i feroviare, precum i a

navigaiei pe Dunre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 i 22) i vor sprijini

dezvoltarea mediului de afaceri i crearea de noi locuri de munc. Investiiile vor

mbunti, de asemenea, accesibilitatea i inter-conectivitatea dintre drumurile

naionale, judeene i locale, ci ferate, aeroporturi i servicii navale, asigurnd

totodat legturi mai bune cu rutele TEN-T. Investiiile vor mbunti accesul la piee

mai extinse i toate aciunile vor contribui la reducerea duratei cltoriilor i costurilor

de transport. Investiiile n infrastructura de mediu vor contribui la mbuntirea

sistemelor de management al apei potabile i a deeurilor menajere la standarde

europene. O eficien energetic mai mare de-a lungul ntregului lan producie,

transport, distribuie i utilizare final va mbunti competitivitatea economic i

calitatea aerului i vor crea premizele unei dezvoltri durabile. Eforturile se vor

36

concentra pe un management mai eficient al mediului natural i pe utilizarea durabil

a resurselor naturale.

- Creterea competitivitii pe termen lung a economiei romneti strategia

va contribui la construirea unei baze de producie i antreprenoriale dinamice, va

sprijini crearea i dezvoltarea de noi afaceri, n special prin investiii n produse i

servicii cu o valoare adugat mai mare. Se va ncuraja inovarea i se va mbunti

procesul de punere n practic a rezultatelor activitilor de cercetare i dezvoltare la

oportunitile de pia, precum i accesul la finanare i TIC. ntreprinderile mici i

mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiii i vor fi sprijinite prin servicii de

consiliere pentru afaceri de calitate, precum i prin asigurarea accesului la alte tipuri

de servicii necesare dezvoltrii i crerii de noi locuri de munc. Turismul va fi

sprijinit, de asemenea, acesta fiind un important motor al dezvoltrii.

- Dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia -

strategia va urmri sprijinirea sistemului de nvmnt i formare profesional n

scopul mbuntirii calitii educaiei i calificrilor indivizilor, precum i pentru

asigurarea unei mai mari flexibiliti a sistemului educaional. Totodat, se va acorda

sprijin pentru creterea accesului i participrii la educaie i pentru creterea

adaptabilitii sistemului de educaie i formare profesional n vederea furnizrii

cunotinelor i aptitudinilor necesare unei economii moderne i n plin dezvoltare.

Creterea adaptabilitii, dezvoltarea spiritului antreprenorial i nvarea pe parcursul

ntregii viei se vor afla n centrul politicilor n domeniu, iar angajatorii vor fi

ncurajai s investeasc n capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaionale

i de formare profesional de calitate, se impune modernizarea infrastructurii

educaionale i de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente colare i TIC. Se

vor sprijini aciunile de combatere a excluziunii sociale i de promovare a incluziunii

sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minoritile etnice, persoanele cu

dizabiliti) care reprezint categorii dezavantajate pe piaa forei de munc, astfel

nct acestea s poat beneficia de noile oportuniti de angajare care vor fi create.

mbuntirea calitii serviciilor de sntate i ngrijire va contribui la regenerarea

economic prin reducerea costurilor i a perioadelor de inactivitate.

- Consolidarea unei capaciti administrative eficiente strategia va

mbunti managementul n sectorul public. Investiiile vor contribui la mbuntirea

procesului de elaborare a politicilor i a proceselor decizionale n domeniul

managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funciei publice modern, flexibil

37

i reactiv, precum i la mbuntirea standardelor de calitate i eficien n furnizarea

serviciilor publice. Aciunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrative unde

se poate nregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulrii dezvoltrii

socio-economice i al mediului de afaceri, precum i al combaterii deficienelor

economiei romne.

- Promovarea dezvoltrii teritoriale echilibrate scopul este stoparea i,

eventual, inversarea tendinei de accentuare a disparitilor de dezvoltare prin

sprijinirea i promovarea unei dezvoltri economice i sociale echilibrate a

Regiunilor. Aciunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiiilor

necesare stimulrii creterii economice a regiunilor mai puin dezvoltate, precum i

restructurarea zonelor rurale i urbane. Investiiile se vor concentra pe consolidarea

infrastructurii i stabilirea legturilor locale cu reelele naionale, europene i inter-

continentale care conecteaz Romnia la pieele internaionale. Aciunile vor viza

coridoarele i polii de dezvoltare existeni sau emergeni i vor crea condiiile

necesare dezvoltrii integrate, stabilind conexiunile cu reelele regionale, naionale i

trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local

i regional i la dezvoltarea patrimoniului natural i cultural n vederea sprijinirii

turismului i dezvoltrii mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini

pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare

spaial i integrare n structurile spaiale europene 20072025.

Strategia Cadrului Strategic National de Referinta preia viziunea strategica

din PND 2007-2013, stabilind ca obiectiv general reducerea disparitatilor de

dezvoltare ntre Romnia si celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pentru

perioada 2007-2013, se are n vedere cresterea PIB/locuitor de la 31% din media UE-

25 de la momentul aderarii la aproximativ 41% n anul 2013.

Cadrul Strategic National de Referinta si va aduce o contributie determinanta

la atingerea acestui obiectiv national, prin concentrarea Fondurilor Structurale si de

Coeziune pe domenii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale,

n conformitate cu Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea si cu

Strategia Lisabona revizuita. Se estimeaza, astfel, ca CSNR va contribui la obiectivul

general stabilit prin PND 2007-2013 prin accelerarea ritmului de crestere a PIB si

generarea unei cresteri suplimentare a acestuia cu 15% pna n 2015, ca efect direct al

Fondurilor Structurale si de Coeziune.

38

Prioritatile tematice stabilite de Cadrul Strategic National de Referinta pentru

realizarea obiectivului sunt:

Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene;

mbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti;

Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman;

Constructia unei capacitati administrative eficiente.

A fost identificata, totodata, o prioritate teritoriala, care urmareste

promovarea unei dezvoltari echilibrate a ntregului teritoriu, prin crearea conditiilor

pentru dezvoltarea regiunilor ramase n urma si valorificarea potentialului regional de

dezvoltare.

Tabelul financiar al Cadrului Strategic National de Referinta prezinta alocarile

anuale indicative din fiecare fond (Fondul Social European, Fondul European pentru

Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune), precum si alocarile anuale indicative din

Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rurala si Fondul European de

Pescuit.

Suma totala alocata Romniei pentru Obiectivul Convergenta (inclusiv

Fondul de Coeziune) este de 16,870 miliarde Euro, n preturi 2004. Romniei i s-au

mai alocat circa. 403 milioane Euro pentru Obiectivul Cooperare teritoriala

europeana. La contributia comunitara se adauga co-finantarea nationala (publica si

privata), dimensiunea acesteia fiind nsa cuprinsa n Programele Operationale si nu n

Cadrul Strategic National de Referinta.

De asemenea, Cadrul Strategic National de Referinta include informatiile

necesare verificarii ex-ante a principiului aditionalitatii, element fundamental al

programarii Fondurilor Structurale si de Coeziune. Acest principiu obliga statele

membre sa mentina la acelasi nivel cheltuielilor nationale n sectoarele care

39

beneficiaza de asistenta financiara comunitara, deoarece scopul fondurilor comunitare

este sa vina n completarea resurselor nationale, nu sa le nlocuiasca.

ntruct Cadrul Strategic National de Referinta nu este un instrument de

management, documentul descrie foarte general sistemul de implementare a

Fondurilor Structurale si de Coeziune n Romnia, cu accent pe actiunile avute n

vedere pentru asigurarea unui management eficace si eficient al acestor fonduri. De

asemenea, sunt prezentate mecanismele de coordonare ntre Programele Operationale

si ntre Fonduri, pe de o parte, precum si ntre acestea si operatiunile finantate de

FEADR si FEP, pe de alta parte.

CSNR trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5 luni de la aprobarea

Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se obtine un consens

asupra prevederilor, Comisia urmand sa l aprobe n maximum 4 luni de la

transmiterea oficiala de catre statul membru.

CSNR este implementat prin intermediul unuia sau mai multor Programe

Operationale.

40

Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul Operaional

Obiective specifice:

- intelegerea rolului programelor operationale in implementarea programelor de

dezvoltare;

- cunoasterea continutului unui program operational;

- cunoasterea programelor operationale elaborate de Romania;

- cunoasterea alocarii financiare pentru fiecare program operational elaborat de

Romania.

Timp de lucru: 3 ore

Programele Operationale sunt documentele aprobate de Comisia Europeana,

care cuprind un set de prioritati multianuale, pentru implementarea unei componente a

Cadrului Strategic National de Referinta. Spre deosebire de perioada anterioara de

programare, n perioada 2007-2013 un program operational va putea fi finantat doar

din resursele unui singur fond structural. Singura exceptie este Fondul de Coeziune.

Daca n perioada anterioara acesta finanta proiecte individuale, negociate direct de

catre statul membru cu Comisia Europeana, acum Fondul de Coeziune se supune

regulilor de programare, fiind cuprins n bugetele programelor operationale pe care le

finanteaza.

De regula, programele operationale se mpart n programe operationale

regionale (programe operationale care acopera prioritatile regionale ale unei regiuni

sau ale tuturor regiunilor) si programe operationale sectoriale, care acopera prioritatile

sectoriale. Programele operationale sunt transmise Comisiei Europene mpreuna

CSNR.

Fiecare program operational cuprinde:

Prezentarea situatiei curente analiza socio-economica;

Prezentarea strategiei;

Descrierea axelor prioritare;

Descrierea sistemului de implementare;

41

Prezentarea aspectelor financiare.

Capitolul de analiza a programele operationale trebuie sa cuprinda descrierea

situatiei actuale n zona geografica eligibila a programului. Tinnd cont de orientarea

strategica a acestor programe si concentrarea acestora pe obiectivele comunitare,

analiza trebuie sa reflecte aceasta orientare prin prezentarea contextului

national/regional/sectorial n relatie cu obiectivele UE, precum si tendintele generale

n domeniu. Pentru o mai buna fundamentare a strategiei se recomanda elaborarea

analizei SWOT. In cazul programelor regionale se recomanda realizarea unei analize

a disparitatilor regionale si locale. Un accent destul de mare este pus pe aspectele

privind egalitatea de sanse.

Strategia programului operational trebuie sa porneasca de la analiza situatiei

curente si sa prezinte o solutie coerenta si eficienta, care sa surmonteze obstacolele

identificate pentru atingerea obiectivelor, care sunt strns legate de obiectivele

comunitare. Obiectivele ce se doresc a fi atinse prin implementarea programului

trebuie sa fie cuantificabile, astfel nct sa se poata urmari realizarea lor. De

asemenea, strategia programului operational trebuie sa decurga foarte clar din CSNR,

lund n calcul si specificitatile teritoriale. In mod normal, la realizarea unui obiectiv

specific contribuie cte o axa prioritara.

Textul capitolului dedicat descrierii/prezentarii axelor prioritare nu trebuie sa

se concentreze pe o descriere a obiectivelor axei, ci pe furnizarea unor informatii

foarte clare referitoare la aria de interventie si a activitatilor eligibile ce vor putea fi

finantate de aceea axa prioritara. Asadar, trebuie incluse informatii detaliate privind

beneficiarii eligibili, grup tinta, sectorul/arealul tinta, precum si o descriere sau, cel

putin, o lista privind operatiunile indicative. Pentru a demonstra sinergia cu alte

investitii realizate din fonduri comunitare/nationale este utila includerea unei sectiuni

care sa prezinte cu ce alte axe prioritare/programe operationale/investitii nationale se

coreleaza respectiva axa prioritara.

Sectiunea de implementare trebuie sa cuprinda o descriere a organismelor

implicate n implementarea programului, n primul rnd a celor care sunt mentionate

n regulament ca fiind obligatia statului membru de a le numi si a altor organisme

implicate (de exemplu, organismul intermediar). Prezentarea acestora trebuie sa

cuprinda informatii privind responsabilitatea fiecarui organism implicat, separarea

functiilor ntre cei implicati etc. Descrierea sistemului de monitorizare si evaluare,

respectiv colectarea datelor, sistemul informatic, conexiunea cu sistemul informatic al

42

comisiei europene, descrierea procedurilor privind schimbul de date, circuitul

fondurilor sunt parte componenta a implementarii iar prevederile prezentate trebuie sa

respecte cerintele de management, monitorizare si evaluare. De asemenea, fiecare

program operational are anexat un plan de comunicare, care descrie masurile avute n

vedere pentru a asigura publicitatea programului operational, posibilitatile de

finantare si mecanismele de implementare.

Planul financiar al unui program operational trebuie sa indice alocarea

financiara din fiecare fond structural si programarea fondurilor pe fiecare an in parte.

Un al doilea tabel trebuie sa ofere informatii privind cofinantarea nationala aferenta

(publica si privata) si celelalte surse financiare atrase pentru realizarea programului

operational, pe fiecare axa prioritare in parte.

Programul Operational trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5

luni de la aprobarea Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se

obtine un consens asupra prevederilor programului. Comisia trebuie sa l aprobe n

maximum 4 luni de la transmiterea oficiala de catre statul membru.

La nivelul Romniei sunt elaborate 7 programe operationale finantate din

Fondurile Structurale si de Coeziune, bugetul national, bugete locale, fonduri private,

si alte mprumuturi interne si/sau externe. Aceste Programe Operationale sunt

elaborate n coordonarea Autoritatii de Management care este responsabila de

gestionarea programului. Ministerele din tabelul de mai jos ndeplinesc functia de

Autoritati de Management:

PROGRAM OPERAIONAL

AUTORITATEA DE MANAGEMENT

COORDONATOR MINISTERUL FINANELOR PUBLICE

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale http://www.mfinante.ro/instrumentestruct.html

CRETEREA COMPETITIVITII ECONOMICE

Ministerul Economiei, Comerului i

Mediului de Afaceri Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial

Creterea Competitivitii Economice http://amposcce.minind.ro/

43

TRANSPORT

Ministerul Transporturilor i

Infrastructurii Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial

"Transport" http://post.mt.ro/

MEDIU

Ministerul Mediului i Pdurilor

Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial

Mediu http://www.posmediu.ro/home

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei

Sociale Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

http://www.fseromania.ro/

DEZVOLTAREA REGIONAL

Ministerul Dezvoltrii Regionale i

Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Regional

http://www.inforegio.ro/