Utilizarea Fondurilor Structurale Si de Coeziune

8/3/2019 Utilizarea Fondurilor Structurale Si de Coeziune

http://slidepdf.com/reader/full/utilizarea-fondurilor-structurale-si-de-coeziune 1/11

Universitatea Danubius Galaţi Facultatea de Ştiinţe Economice Finanţe Bănci – Anul 2 zi

Economie europeană

Prof. Gabriela Marchis

Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune

Student Ţocu (Mihalache) Dorina

Finanţe Bănci anul II – zi



CUPRINS

1.) Rezumat

2.) Cuvinte cheie

3.) Introducere

4.) Lucrări similare

5.) Expunerea problemei

6.) Concepte şi terminologii

7.) Rezolvarea problemei

8.) Analiza rezultatelor

9.) Concluzii

11.) Bibliografie

10.) Propuneri



1.) Rezumat

2.) Cuvinte cheie

• Coeziune economică şi socială

• Strategii de dezvoltare regională • Disparități regionale şi naționale

• Strategia de la Lisabona

• Politica Comună de Pescuit

Politica actuală de dezvoltare economică şi socială a UE este pusă în aplicare prin Fondurile

Structurale şi Fondul de Coeziune.

Ceea ce trebuie conştientizat legat de aceste ajutoare post-aderare acordate de către UniuneaEuropeană noilor state membre este importanţa eficientizării modului de atragere, absorbţie şi utilizareal acestora, importanţa procesului de creştere economică în cadrul unei economii emergente, rolulesenţial pe care acest fenomen îl are pentru procesul de „catching up” în vederea eliminării tuturorinegalităţilor economice dintre state. Acesta este în fond obiectivul final al unei comunităţi economiceşi sociale precum Uniunea Europeană, recuperarea cât mai rapidă a regiunilor defavorizate din punctde vedere economic fiind un element esenţial al Politicii de Coeziune Economică şi Socială promovată

de UE.



3.) Introducere

După aderarea României la UE din anul 2007, politica naţională de dezvoltare a României s-aaliniat din ce în ce mai strâns la politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în

domeniu, în vederea asigurării unei dezvoltări socio-economice de tip „european” şi reducerea cât mairapidă a disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană.

Instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze cât mai rapid disparităţile dedezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană este Planul Naţional de Dezvoltare (PND)care reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. PND stabilește direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale) sau externe (fondurile

structurale şi de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe), în scopuldiminuării decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi a disparităţilor interne.PND reprezintă documentul pe baza căruia este elaborat Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizareainstrumentelor structurale.

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 se axează pe atingerea obiectivelor fundamentale dela Lisabona şi Goteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă amediului, în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UE prin

metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere financiară substanţială dinpartea UE.



5.) Expunerea problemeiŢările membre ale Uniunii Europene şi regiunile au nevoie de asistentă pentru a putea depăşi

deficienţele structurale cu care se confruntă şi pentru a-şi dezvolta competitivitatea pentru a puteaconcura cu succes atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Asistenţa de acest tip e cu atât maiimportantă acum, dată fiind creşterea decalajelor între regiuni pe care le antrenează extinderea UEdar şi criza în care ne aflăm în ultimii ani.

Criza de lichidităţi care a avut ca punct de pornire sistemul bancar din SUA în vara anului 2007afectează acum „economia reală” a locurilor de muncă, afacerilor şi comerţului, din moment ce crizacreditelor restricţionează fluxul financiar către companii şi persoane fizice. Mai puţine investiţii înafaceri şi cheltuieli gospodăreşti reduse înseamnă descreşterea activităţii economice. Efectele asupraeconomiei sunt numeroase, de exemplu o creştere a şomajului care a ajuns la 10% în 2010, şi crearea unui număr mai redus de locuri de muncă decât în anii record 2007-2008, când au fost create6 milioane de noi locuri de muncă.

4.) Lucrări similare

Constantinescu, M., Aspecte ale dezvoltării economice regionale în Uniunea Europeană

extinsă - 2007, Simpozion al Institutului de Prognoză Economică, București,

Ibraim (Kagitci) Meral, Eficientizarea atragerii şi utilizării fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în finanțarea proiectelor din Romania - 2010



6.) Concepte şi terminologii

Fondul European pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala (FEADR) – este unfond european postaderare, ce aplica Politica Agricolă Comună, printr-o serie de măsuri, majoritatea legate de dezvoltarea rurală.

Fondului European pentru Pescuit (FEP). Acest fond înlocuiește din 2007Instrumentul Financiar pentru Orientare în Pescuit şi va implementa Politica Comună de

Pescuit care se referă la asigurarea pe termen lung a activităţilor de pescuit printr-oexploatare eficientă a resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea vieţii marine, a lacurilor şi zonelor de coastă afectate deactivităţile intensive de pescuit şi acvacultură.



7.) Rezolvarea problemei

Cadrului Strategic National de Referință (CSNR) este documentul strategic de referință pentruprogramarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România. Acest tip de document este elaborat

de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune. Prin acestdocument se explică modul în care sunt implementate Instrumentele Structurale în Romania înperioada 2007-2013. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politiciloreconomice, de coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stă la bazaelaborării politicilor de dezvoltare economică, de coeziune şi de crearea a noi locuri de muncă.

Deoarece s-a agreat ca toate instrumentele financiare sa se conformeze unui sistem unic de

reguli, ele vor fi privite integrat sub numele de fonduri structurale. Ele se derulează in conformitate cucâteva principii fundamentale. Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840miliarde euro) a fost alocata politicii de coeziune care este finanțata prin mai multe instrumentefinanciare:

Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) este destinat reducerii dezechilibrelor întrediferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordândajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de corecţie adezechilibrelor regionale. Principiile alocării acestui fond structural sunt: concentrarea pe obiective şi

regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul între Comisia Europeană, statele membre UE şi autorităţile locale şi regionale (pentru planificarea şi punerea în practică a intervenţiei structurale),programarea intervenţiei şi adiţionalitatea contribuţiei comunitare.



FEDR trebuie să contribuie la creşterea coeziunii economice şi sociale şi la reducereadisparităţilor regionale, prin sprijinirea dezvoltării şi ajustării structurale a economiilor regionale,

inclusiv conversia regiunilor aflate în declin industrial şi a regiunilor rămase în urmă şi prin stimulareacooperării frontaliere, transnaţionale şi interregionale. În acest sens, FEDR va susţine priorităţile Comunităţii, în special întărirea competitivităţii şi inovării, crearea de locuri de muncă pe termen lungşi asigurarea dezvoltării durabile.

Fondul social european (FSE) este principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene.Prin intermediul acestui fond structural se acordă susținere financiară acțiunilor de formare şi reconversie profesională ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncă. FSE trebuie să contribuie

la îndeplinirea priorităților Comunității în ceea ce privește întărirea coeziunii economice şi sociale, aasigurării unui nivel înalt de ocupare şi locuri de muncă mai multe şi mai bune, prin îmbunătățirea oportunităților de angajare. Acesta trebuie să sprijine politicile naționale pentru obținerea unei ocupări depline a forței de muncă, asigurarea calității şi productivitatea muncii şi promovarea incluziuniisociale, prin asigurarea accesului la piața muncii a categoriilor dezavantajate şi reducereadisparităților regionale şi naționale.

Fondul de coeziune trebuie să contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale aComunităţii, în vederea promovării unei dezvoltări durabile (transport – reţele europene, mediu,

energie regenerabilă).



8.) Analiza rezultatelor

Radu Antonie, om de afaceri în domeniul turismului este unul dintre întreprinzătorii care au obținut fonduri europene pentru extinderea şi modernizarea unui hotel in România. Este vorba de Hotelul

Criss din sectorul 6 al Capitalei, situat aproape de ieșirea din București spre Autostrada A1. Proiectuldecurge bine, se afla in faza de definitivare a structurii urmând ca în septembrie 2011 să fie dată în

folosința noua construcție. Proiectul "Extinderea şi modernizarea Hotelului Criss" are o valoare totala de 16,5 milioane lei, din

care 5 milioane lei reprezintă contribuția beneficiarului. Cu aceasta suma se finanțează extindereahotelului cu alte 78 de camere.

Acest proiect este finanțat prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 5/ DMI 5.2 –

“Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creșterea calităţii serviciilor turistice”. În cadrul acestei componente au fost finanțate până în prezent60 de proiecte la nivel național, cu fonduri europene totale în valoare de 480,7 milioane lei (peste 100milioane euro).

9.) Concluzii

24.000 de proiecte au fost depuse, până la data de 30 noiembrie 2010 în România, pentru a primifonduri structurale europene. Din acestea, aproape 4700 de proiecte au semnat contractele definanțare.

În perioada imediat următoare, regiunile României trebuie să demareze noile strategii dedezvoltare regională, pentru a furniza Comisiei Europene liste cu priorităţi de finanțat în următorul cadru financiar 2014-2020. România poate primi cel puțin aceeași suma ca şi pentru perioada 2007-2013 dacă autoritățile de la Bruxelles primesc argumente serioase că fondurile pot fi utilizate in întregime.



10.) Propuneri

O propunere de proiect ISPA/FC trebuie să contină:

• formular de aplicare (standard)

• master plan

• studiu de fezabilitate

• studiu de impact asupra mediului• analiza cost - beneficiu / economico - financiară

• analiza instituţională

• acorduri / autorizaţii / scrisori de intenţie



1. Manaţe D., Farcaş P., Aspecte ale impactului crizei asupra Europei de Sud-

Est, Economie teoretica şi aplicată, - 20092. Băleanu A., Impactul fondurilor structurale, - 2007, Institutul European din

România, București;

3. Constantin D. L., Elementele fundamentale de economie regională, - 2008 ed. ASE București;

4. Marchiș G., Analiza fondurilor europene pre şi post aderare în România, -2009, Editura Didactică şi Pedagogică, București;

5. Ionescu, C., Toderaș, N., Politica de dezvoltare regională – 2007, ed.Tritonic, București

11.) Bibliografie

Documents

Utilizarea Fondurilor Structurale Si de Coeziune