Anul I I I Arad, Sâmbăta 9 2 1 Ianuarie 1899 N r . Ѳ '•ACŢIA

De alni. 4(A.dem) «irsrşte telegrama liei v io . . i - JX«* <= pare-c» pormtoru

üresei s o / Д _ ". Nlçoare ce li s'a dat ^ í . c n a cale a târî

ir Ц . « « , tro-Ungaria.

P , L ' » » 1 1 : fi. 10; pe »/I i f W 5 ; pe L J I de AN lW '2 50 ; pe 1 lună fl 1.

2v :v'-r*î de Duminecă pe an ft. 2.—

Pni'miru Sanùnia fi ttriinJtat* : pe an 40 iranci.

»lariinuscripte nu se înapoiază.

I «vsà «vend • «Ksate

ADMINISTRAŢIA Arad, Str. Aulich (Adam)

ÏNSER Ţ I U N I L E : ÁT I fir garmond: ргіша-daU 7 er. ; а doaua oară o er. ; a tn:ia-oarä 4 er. şi timbru de 30 er. de fiecare puh'i-

caţiune.

Atât abonamentele cit fi fpnerţiunlle sunt » AI puri

ьфш Scrisori nefrancate nu ae

primesc.

Cóontlrtiunííe guvernului ( (AŰ) Unde foi oposiţionale din Buda

( ve&m publica în numerul lor de eri, /oJpi, condiţiunile de împăcare ale gu-reramului, pe care le-a împărtăşit nu-tiaai erî^ ~priű vni'fjnub. deiegaţiior

i anoosiţiei, prin samsarii disidenţi, faţ i | u cari cei diutâiu s'au legat a păs­tra deocamdată absoluta discreţie. Ne-

ezend publicate coudiţiunile totdeo ata şi în ziarele guvernamentale, nu ю putem explica „indiscreţia" opo-iţionalelor altfel decât pria nerăbda-ea, nervosi tatea, ba chiar mânia ce d e ' a u produs în sinul oposiţiei, sau ;um zice „Budap. Hírlap1 : „confe-enţa de pace а partidelor conster-atá a luat la cunoştinţă condiţiunile s Impăcarar-je guve rnu lu i " ; ear' în

TEIWMIL CiL uirji -tat ,#ui> jR&* s'a ІйШт^Т^іпдегеа, că cu Banffy nu se ppoate încheia • pace."

ILa drept vorbind, „îndiscreţiunea" a ecomis o mai întâiu însuşi Bânft'y şi

j n c a â în forma ei cea mai acuta, aşa ^ІНСАѢХА ca „ftagrant delict", anume "ti deaepeşa ce-o trimisese, eljnsuşi, încă

»in 1 Viena, nainte de a se reîntoarce ^саеаэа, lui P. Lloyd de Luni seara, ,şi р ф е care am reprodás-o în nume­NUL 1 nostru ce apăruse Marţi la amiazi.

'* âe categoric, apodictic şi porun j&toStor gîmn depeşa ÎB^t am-dat-o cm totui ul dinadir.Q щ1'(."н-!'л; „

TcTextul а " л і ' * ' ^ i ţ i un i l o r pubhblicate а:>й V r i l e l o r d e 8 P r e d i s c r e -

Ы d«4e£liWü c o ^ . r a te^J?™.?8

ide e un Singur punct, care scos laivea-b.a î l în depeşa cu tot atâta „energ ie" fşi „I. „ адт іиате categorică", ca şi cele i lal ţel ţe puncte, lipseşte total în textul .condindifiunilor. punctul exprim.it prin ргамвв . ' I . „ІцДа aftrşit ca ideîa statului naţional • KTAGHTIGULAX sa ш fie primejduită în nici o Шгеслгг\\ь". ,j E i a r ' mai la va le : I ,.TpTot astfel ar trebui s& fie respinse toate Ipreteitensiunile oposiţiei, după care lărgirea

reptçtului electoral ar fi să se întêmple în aşa n mesura, ca prin ac -asta să fie pri-kejdttdnit caracterul naţional al Statului ' .

DeDeşi Banffy tună şi fulgeră în iod od aşa de borabastico --patri­ae c din Viena, imediat ce a eşit

fin conferenţa ţinută sub presi-JPNBVRA M. Sale, încât vedeai în ea

l vorbei lui Tisza „össze kel nemzetiségeket", totuşi nu ne

• n de loc, ci adaogasera la depeşei reproduse cuvintele

Jart; re ae xprimau impresia nemijlocită, inumane : „aşadar' — slabe speranţe de ЫЛсШсагеV

Im un preda, aceasta a noastră ne o ; te ca corëspunzëtoare stării íbrururilor at&t textul amenunţit al

iilor, cât şi spusele, măcar urauiai rliapsodice In primul moment de

UoûaCiSternaJie", ale foilor oposiţionale. ïoarele rênduri din „Buda­

pest: . Hirlap" de ieri confirma per-< ierile ce exprimasem. Eata

se severii numitul ziar maghiar :

„C&i&v.d&sri. înainte de ameazi mijlocitorii ivaic-n <v ţi ac/usera /a cunoscuţii In conferenţa ü;k^:.',iUior oposiţiei In condiţiile de pace,

• tuturora era, că condiţiunile aceetea

au fost Insuflate de încrezutul de dictator al guvenului, care a luat-o la sigur, că vor fi respinse" ; astfel că, „efectul lor a avut drept résultat ruperea aşa zicênd nă­prasnică a acţiunei de împăciuire". . . , .

„Lumea e pregătită la cele mai rele". . . ,.In lumina vorbirii de azi a ministrului-

unii, poate să producă astfel de sentenţă îr. contra unui student !

Omenimea culta, geniul umanismului îşi apcunde faţa de ruşine, îşi pleacă capul de întristare, când vede barbaria aceasta së-vlrşitâ de un renegat fudul, înaintea Europei, la srîrşitul veacului civilisaţiunii.

Dar' veghiază geniul naţiunilor asuprite, preAdtnt- (tu casa magnaţilor R. „Tr. Pop.") ! ̂ " ^„ f r^ăJ,°r

are l a c e r - '„ f ă P t u i t ă î n

opoşiţia vede extremul pericol pentru consti- j ^ N Ï E T c e ^ D ^ e u l * р о р А о т Т iutte- I Aşa dară eşti pedepsit, pentru câ ţi ai

Oposiţia are pe deplin dreptate, ; apërat neamul, eşti bajocorit pentru că ai zicênd, cá condiţiunile guvernului j

ăn#M onoarea naţională, eşte huiduit, sunt „insuflate de spirit dictator ic ' Mai ales în unele puncte.

De categoria aeeasta se ţine în­dată punctul XI, care prescrie per­soanele, ce trebue să fie alese în presidiu persoane cunoscute, ca cele mai „ţapene" întru aplicarea regula­mentului casei şi în contra cărora oposiţia se pronunţă cu înverşunare din capul locului.

Deşi oposiţia în stipulaţiunile ei de împăcare, nu amintise de nici o persoană — nici eh.ar de Banffy — ca jertfa a învoelii, totuşi acesta nu se mărgineşte cu acele trei nume

:< tru că a-i înfruntat şi a i demascat m:sebina şi mişeleasca purtare a prigoni­tei ilor 1

ßsti expatriat ! Difficile est satyran non seiibere !

Aceşti prigonitori n'au idee ce Inpeamnă curentul şi conceptul sacru: patrie!

t a r ' noi toţi, cari gemem şi suferim în jogul tiranic al acestei nefaste şi nepatri-oti» e politice, oare nu suntem expatriaţi ?

Eşti dar' silit a lua bâta de calôtorij^ln mâaă, să părăseşti ţeara şi vatra f ami^ ra rudeniile şi am'cii, munţii şi văile Daciei Traiane !

Mergi, mergi cu bărbăţie şi cu încredere ! Mergi, o naţiune întreaga te însoţeşte cu binecuventările sale !

Mergi, fără frică, şi spune popoarelor

înghiţiţi ţios.

de gura acestui mo'och nesă-

ci în punctul IX hotăreşte, că mi-nistrul-president e gata a demisiona, după-ce parlamentul va fi votat toate proiectele de legi susamintite; numai Î N privinţa modificării regulamentului casei face concesiune demisû nând chiar înainte de a se vota ac sastă l ege mb condi ţ ia , eft g u v e r n u l ~" | va urma, se va obliga de aduc, s p e

la îndeplinire a raodifiejMálor. „égte eu K i c v j i u e u D btí a p W ü i e i t « constituţiei na ţ iun^ . ş i a s e m 6 n a r o a

proiecfului t'naîog austriac — pore­clit Itx-Falkenhayn — CU Clôtura CU tot.

Punctele VII şi x I е v o m discuta mâne, TRAGEND conclusiuni foarte in­teresante din lupta aceasta între „revoluţia" şi .conspiraţ ia" consti­tuţională maghiara.

Situaţia în Ânstria. Obstrucţia contitiuă pe calapodul celei din Ungaria : cu nesfâr­şite adaose la protocol, cu interpelări, pro­puneri fără roit şi toate cu votare nomi­nale.

Lui ,N. Listy" i-se scrie din Viena: ,Ouvernul va aştepta încă oare-care vreme

liniştit, că poate oposiţia totuşi se va cuminţi ; dacă nu : securea va cădea pe capul parlamentu lui. — Acest moment nu mai este] departe acum ...

„Guvernul nu vrea să se depărteze delà direcţiunea pe care a apucat privitor la egala îndreptăţire naţională nici In era nepar lamentară, care in curând va începe

.Majoritatea parlamentului e solidară în ale desvoltSrii autonomistice a terilor şi în causa egalei îndreptăţiri naţionale*

0 SALUTARE. Iubite frate Bolcaş !

Iţi gratulez din inimă, pentru neome­neasca prigonire, de care ai noştri poli­ticieni te au aflat vrednic!

Gratulez naţiunii mele iubite, că are astfel de fii bravi, cari dr" *' '—""^S a studenţimii sunt prede cu bărbăţie lupta grp-noastre naţionalei

Gratulez părinf cari au fericire*-sânge şi rude*

Numai un inimic de proft

fiica a Romei Mergi, cu cele mai frumoase, cu cele

mai ideale gânduri, să te inspiri de di­vina libertate a popoarelor.

Astfel dacă vei merge, uşoară şi tri­umfală îţi va fl reîntoarcerea, umanismul şi civilisaţiunea, insultata prin senteDţa re-negMtuiui trufaş, va fi rosbunată şi noi

t .i uniuneaiC-'rsonaJă se №Ш<}а0%1&а%І HN>r«uïi-".——VC« — . « . ѵ г , ргш urmare

. -ME lui ,P- LLOYI" delà lv ' Ейяватй^ г-'£^":

^К^тЩГй» umplut cu.itr.tea sa econo-

Deoparte această stare favorabilă, de altă parte giugiulirea domnilor de la pu­tere produsă prin lipsa de virilişti la tre-bile din congregaţiunile comitatense — de­veniţi de atari pe calea expansiunei econo­mice — atinsă, au făcut pe oamenii aces­tei comune, un popor încrezut şi întrecut; răzimat pe măgulirea autorităţilor din an-tistii şi fruntaşii sei comunali,, ei fac nu­mai batjocură şi Ii atacă In mod aşa de brutal încât din procedura lor se vede că nu-i ţin de alta decât de servitori plă­tiţi.

Atacurile le fac într'un mod sistematic aşa încât la ori-ce cas trimit ca avangardă femeile, despre care cred, că nimörui nu este iertat a le ataca şi atinge, astfel au fost şi acuma precum se vede, din caşul, că femei au fost ucise mai întâiu. Aşa au bătut pe judele comunal Herberger î a r û à r t r ï biaericei pe când- voia să publice c e i ІіЬь-primite de la autorităţile Süperio.^^. я \ orüej notarul Paladi l'au scuipat în obrf . , v e r a n p e s t e

în coridorul unde acuma s'a * b " » a t Germa-scena sângeroasă cu gendarmii. * . г л +; и п і>ог

In comuna vecină Comlăuş ((al с 0 Й iftinţa* din cauza unei moaşe oficioase, > ' roiului din Sântana aşezat în acM, c ü * ~ 7 V

CoT\nti-mună în numër de 124, d e o d a t ă »

ttJie Teuniut»e

dit casa comunală toate cu foa1 Aceasta

а tol. VMNX AI R)A АПЛОІ

eut din perini, zdrenţe şi altele i Ä *° luiaiiari cumpëtul antistiei comunale Іеаѵо&ед Toa e şi pe ele şi pe antistie de o pi ag i t» t 0 • Г М Р — ^ întemplată acum. o J Ш У

Dar' se cercăm căuşele ist* 1832, a n ; din 1 Ianuarie a a. Foile dit unitatea «JJmare treaba mişcărilor socialiste. ţeni\ >a .. в а ^ е Т і ' scena este cu totul conseeaei deţinëtorn p ^ oficiale Incorecte şi a unei :aci erau ţ o a

A : r

• ! te?^i;„ane cari luauou I pira poesia a c j ; M ţ a u u _ ^ 4 «vutocraţi

m шата contentwi a cemiiaäiä» j i tia" tiv 4^ГГ : ' й № ^ P s i c h o l o ^ T 1 ^ ^ : "... ai autorilor. ^

Cu totui" deosebit de acest curent a io'. ^însă poesia romantică, care a făcut epe

T Firi

C( пеп sări tuai riei riei Ga) 55C cas scS tor cu sui sut SUI de

SI! toi tu pr au fo în i< a\ rţ B( m o d c

unilaterale a unui bogătoiu, ce voeşte sä dornineze satul. — la alegerea de antibtii comunali din 15 ianuarie eschide pe Schtöl-ler din candidatură, — noaptea se face com­plotul după sistemul vechiu. Se trimit În­ainte ca avantgardă femeile cu mături şi cu bastoane şi eată scandalul gata.

Este de însemnat că tot această proce­dură s'a u?at şi In comuna vecină Comloş, unde poporaţiunea este;aproape curat română, — Candidatul poporului losif Cuedan şi ciici'a fost eschis şi candidatura aşa întocmită de a eşit un Neamţ de jude, — apoi mai zică cineva că nu avem legi şi admi-nistraţiune constituţională.

Cu toată stima; leodor Pap.

de o dejosire, şi de Incompatibil cu demni-1 Până eri cei ucişi au stat într'un şo^ tatea^a, a cerceta aceste petreceri ? Cum, i a ] primăriei ei puteau crede înt-'un fel de separatism, dincausăde veleităţi aristocratice? Ridicol, par'că la noi ar şi putea fl vorba de ari­stocraţie? — La noi ponte fi vorbi urmai de: agricultori, meseriaşi şi classa inteli­gentă. Aristocraţia în iuţelosul altora, noi nu avem.

Dacă nu părinţii nostru, atunci părinţii părinţilor ai fiecărui dintro noi, au fost ţe

D'aeolo au fost apoi duşi în căsuţa d i n & s i g u i * a i * e aâ fie ^ i % cimitir.

* înmormântarea de eri sa făcut cu asistenţă mi­

litară. Cimitirul era păzit de 20 gendarmi ear conductul care a pornit do la primărie a fost insoţit de o jumătate compann in-

Din Sibiiu. V Petrecerea „Reuniunei sodalilor

români din Sibiiu".

16/1 n. 1899

Nu cred să fie vre-un suflet românesc, care să nu simţească bucurie, vëzênd cum rînd pe rînd, ne înşirăm şi noi tot mai mult, în rîndul celor cu o cultură, cu atât si'atât mai veche decât a noastră. Dovadă fy t í > ia despre înaintarea noastiă po di-QY);» «rene, este şi succesul obţinut în

• 14/1 n., de .Reuniunea sodalilor* u. •eau să descriu cu deamënuntul ile musicale ale corului reuniunei ir membri ai sei, care au repre-eca lui Alexandri: .Iorgu delà

ci vreau numai să spun Sibiie-nu au fost de faţă, că rëu au

si , şi că este de neiertat, că noi u toţii umërul, pentru a sus-

Pagini

Sarcini.

1 2

Ct. inttcuragia această „Reuniune", DonentiP a t î n а ш і **in u r m â i a 0 Î D ă * ' ГЧ ѵаол^ respectabilă, şi frumoasă, ni' gi , tului şi afară din cale des Ct. p ro i l t j preşedinte actual. Numërul

programului, adecă partea îşit spre deplină mulţumire lege că în prima linie me

і̂ -л ̂ tir>+, nai"»! ni Hiricr^Tlt I

răni, deci, fără doar şi poate, stăm cu toţii \ fauterişti Comandaţi di; dl căpitan МіЬаЧ cam pe aceaşi treaptă. Eată deosebirea în- j cioban. tre noi constă într'un grad mai mic s'au ; С ц t Q a t e a c e a t e a poporaţia întreagă — mai mare de cultură; ear ca să putem do- , , Л Г 1 Л . , , . . . . w i n

vedi o cultură superioară, t rebu, neapărat ! <» 1" 4000 oameni - s a adunat la Intrarea să punem cu toţii umërul şi să spriginim ; in cimitir. Când au lăsat coeciugunîe în groa-şi să încuragiăm din resputeri, clasa noastră j pă, sute de persoane plângéu cu sgomot Cinci de mijloc, şi Fă ne bucurăm de progresele ! s u r e Z e c e orfani plângeau pe mamele lor, ei, căci ea formează basa sigură a so.:ie- « c ţ j l e ^ f e m e i o m o r i t e d e g e n d a r m i . Au-

Qhiroc, la 31 Decemvrie 1898

t ä MuIţ̂ pSind 'сГреІгесегіІе astea, care j P**»* char şi militarii vëzênd atâta jale. se arangează în fiecare an, ar distrage prea In casele celor cari sunt bănuiţi că au mult pe meseriaşi delà lucru lor. tVofo I fost capii tulburării au sălăşluit oâte 10 să cred, că numai în glumă s'a putut zice 1 5 soldaţi. Ba la Schüller au fost găzduiţi aşa ceva, căci ori cine va concede c» 3 4 8 o l d a ţ i î n c â t c a s a p a r e a d e v ă r a t a c a ^ r m r k tracţie li trebue fiecărui muncitor, după j v ' * munca lui grea de peste septămenă. Ş i , L a G e o r g ° 3 t e r S U D t 2 o -oare nu va fi mai folositor a le procura | Soldaţi: trăiesc de altfel bine. Dacă vor

I <S f JV^Trecruţilor şi аіЗ \ \ }* * , 5. învoiala cu Croaţia.

această distracţiune, prin ocupaţiuni intelem tuale şi morale, cum sunt : cântări, decla-maţiuni şi representări teatrale, care să-i înalţe moraliceşte şi să le lărgească ori­zontul intelectual, decât a'i lasă să-ei pe­treacă timpul în cârciume de rând, în *oc de cărţi ş. a. de acestea ? Nu lucrează oire în interesul meseriaşilor, aceia care caută a i înălţa, pentru a-i face,încungiuraţi cum sunt de elemente de aice naţionalităţi, să n u l e fie ruşine că sunt Români?

Şi dacă conducerea Reuniunei, numa! în-câtva a reuşit în această direcţiune, mi se pare că fiecare trebue să fie pătruns de recunoştinţă, faţă de preşedintele reuniu­nei dl V. Tordădanu, care cu multă abne-gaţiune o conduce şi sa sileşte a avânta la acea treaptă, unde nici celor „зиз puşi* să nu le mai fie ruşiue, a sta de vorbă cu meseriaşul, de care azi încă se feresc.

Pentru ca însă mai uşor să ajungă şi ei, unde i dorim, trebuesc înbărbăteţi, nu

sta acolo 2 luni, cât e vorba, comuna va avea să plătească vre-o 30.000 fl.

E'ită unde duce pe locuitori o adminis traţ^e banffyană !

Revista externă.

Conferenţă pentru desarmare.

Ţarul a Înştiinţat pe rfgele Belgiei că conferenţă pentru desarmare, propusă de El, să se convoace la Bruxelles.

Reg.de Belgiei a гёз.шпз îndată, că re­gatul şi capitala sa primeşte cu cea mai mare bucurie această propunere.

In Creta.

6. Pro7isorul pactului cu Austria pe f. luni.

7. Convenţia vamală cu Austria pe ralii consitvţk'^H până la 1907. Dacă asta nu s'ar putea în Austria, atunci tiiu-jd colo pe bata § 14, ear' în Ungai i formă de arangiau:ent de sine stătător la 1903 să se încheie pactul economic, li dar' nu ca tractat internaţional, ci ca n Bl

venţie. Ace3t pact legifeiat, va r ë m â ^ s ii e vigoare şi va fl obligator pentru viit<nsre!el< guverne şi parlamente până atunci J piui când parlamentele ambelor state ait d i narchiei nu le vor preschimba p' constituţională^

ia Si *! ei

oa lâ

Prinţul George (al Greciei), noul guver-însă descuragiati prin (bsconaiderare^ şi ; t d C r e t e i a n u m i t 0 с о т І 8 і е pentru pretensiuni false. De aceea da r , pe viitor \ . ' . n a „ , « mai cu multă căldură să întâmpinăm U O i j faeerea unui proiect de constituţie ce ar fi cei din clasa inteligentă, nizuinţele spre , să se introducă treptat treptat lu progres cultural şi moral, al meseriaşilor i

8., Modificati-e^-amentului casei, înfcro ducêndu-se c/^a

9 , BanffyP*» » demisiona atunci, dacă te parlamentuf v o t a toate proiectele de l e s r i t o

mai sus e ; e r a t e - Numai in privinţa mo- e ? dificării r^mentului c a 3 e i f a c e c • '™ gata fiin/era,«iona şi nainte, darcuoon-lS

a S e C ^ - g U V e n i S e 0 W i g ă a r e a l Í 8 a r

a C ' M " e ? a I e i r i m e 9 t e d i D t r e P r e t * 1

CmC , e ^ t o r a ! ä ; dar' nu pr, m p , u d i ţ i u n i l e ei D r - " ., ,„ p

raiV'V • * • ia:- curăţa nia alegerilor, лъ-ах&им .,!,„• u ^ gător, la Incompatibilitate, la căile W ' j vicinaîe, şi le reforma administrativă.Ш\\

îsj •• „Adresa cătră Regele", ce a propus şedinţa de joi a Casei magnaţilor co Széchenyi Imre, în numele oposiţiei, m treaba că nu'şi va ajunge nici ea ţiiit1 >ubi

in

OlllO-

octor mă

ri în-

celor îctori

doc 'aris.

Condiţiunile guvernului. Reproducem după „B-Hirlap" condiţiu­

nile ce le-a pus guvernul pentru compro­misul de încheiat cu oposiţia:

1. Nainte de toate să se resoalve ches­tiunea presidiului dietei aşa, încât partidul liberal să nu fie împedecat în alegerea candidaţilor sei: Percei, ca président; Da­niel Qábor şi Talliàn Bela, ca vce-pre-sidenţi.

r i tă ; cuci nu numai că nu va fi votatäg f

guvernul caută din resputeri Pă îmj i^ , chiar de a fi pusă la ordinea zilei di asupra ei.

Ziarele guverna mer tale o batjoei,u

t»>:ôndU-o Ue песи«-".::^<,;.3;1 clnar ргй^ mătorul ei pasagiu: « 1

»Şi deşi Btim_-C'ă u , V n o . s t r ă şi ®* grijile e - ' oastre, № 1

fbuveie sus mş.xaoe ne - 0 я т dem torinţă, a ne adresa nemijlocit -A. voăsiiEr.io şi a ne ruga cu cel mai înalt iespect WZ-ţ magial, ca M. Voastră să binevoiaseă a Ж / execita drepturile sale constituţionale în щРи>' mod, încât stările constituţionale să f i e» -Л tabiiite pe deplin şi cât mai în grabă.* ,a l !^

In foaia sa principală din Viena, JÎşi di Wiener Tagblattu, Bànffy încă !i I J ^ u c i reste pe magnaţii „malcoatenţi", pa pi ! l

rtea cărora dintre clerul înalt s'au ЖВі turat numai archiepiscopul din episcopul du. Szepes.

Erl:

:ă ai c deca эте-

tot cu-

tton. care ă şi afla iuri. ipra insa idez , să trai

ista :are ii.ru

fu-

odată în salon. Ea ş;doa în cabină H'M pe pod, unde, sau cetea, sau mai lucra câte ceva, sau visa despre scăparea ei. De ace ea îşi uitase cu totul de instrumentul din t^alon.

Ea aştepta рала încetară tonurile. Nime­nea nu putuse să fi cântat la pian de cât Staunton. Prin coridorul cel Îngust se fu­rişa ca un pungaş In salon. Inima i-se în­senina la aspectul pianului celui escelent. Aşezându se înaintea lui în legănatul uşor al vaporului, resunară puternicele tonuri ale unei symphonii de ale Iui Beethoven în încăperile cele de jos ale vaporului, până pe pod.

Ea simţea, că acum nu mai era izolată, îşi găsise eară prietina care s'o consoleze.

Aproape în fie-care zi, când ii permitea timpul cânta în salon Ia pian. Din timp în timp i-se păru că aude nişte paşi pe cori­dor, dar' totuş nu dădu nici o atenţiune. Intr'aceea privind fără de veste în sus, 11

d într'un colţ şi ascultând ' 4 cântatul ei.

ă -тё dacă te conturb", paţiunea, .dară Dta

-usicei sunt eu şi

relua ea şi pă­rea amicabilă, mai

adăuga încă i^urăc iune: ,Dta eşti dost« j aicea stăpânul.* a . R i f

„Nu sunt eu", гезршіве el cu Seriosität1'-,Dta şti că .Pilotul" este proprietaf Dtale şi că numai Dta singură ai să pori ceşti pe el."

Ea rîse la acestea într'un mod irouici

cântă mai departe. El se retrase cu cai . m

plecat, dară veni din nou. Lucia afî ів«|щп 1

el, un ascultător regulat. La început I beau puţin unul cu altul, cel iult daci întreba, că nu doreşte să і iugtijeast:ä note noue. Ea suferea présenta lui, cari curônd îi deveni plăcută.

Se Întempla, că ajungeau uneori la cuţiuni mai lungi despre inusică. Dară tuşi când Lucia devenea agitat">, se abÉ< delà temă pretinzendu-'şi libertatea, el*SM <>' numai din cap. ' ;t 4

,Dta cunoşti prea bine condiţiunile, nionn o vorbă din partea Dtale şi eşti liberă'F>ată

După această lămurire se întrerupse nou buna înţelegere ce domnea Intre dlf El venea şi acuma ca s'o asculte, dar' nu îl mai învrednicea de nici o vorbiPFi d cântând mai departe, ii lăsă întrebării» Ma] băgate în seamă. Cu toate acestea fu feoarel surprinsă, când timp de mai muUe гііеіага i mai vëzu prin salon. Era mv' \raitUui* decât să între 1 de dlnsn'

I

Щ este ie,

ui

9 Ki d l p - , ,г!ві'' i

A n u l I I I ACŢ1A

LDÍ alnj. V ( A < i a m ) iirsrşte telegrama | вёл, rf&re de gând să plece anul ace3ta din /iei viei;.z - • « pare că pornitorii Oradea.

|(геѳеі se şi căiesc, deoare ce li e 'a dat j *

tó nu foie au iau «_a cale a j f „Moş Ţar ina" - reposât. Din Poiana S a n ; monarcbului Ш• ídere stările şi aşa mmt lncu

din casa

In interesul adevërului şi pentru a I dea sîla primar neamţ, pe Carol Markl, risipi bănuieli nedrepte, declarăm că dl I deşi comuna în parte covîrşitoare este Nicolaievici, absolvent al facultăţii de drept ; românească.

usa

, în âna| nie, •on-

•elei

magiiit 1 ' 0 1

la vorbirea sa u i u n e«,riările

a ca oposiV» " » » , , Btaify cu

•iu asupra T f / " ' ' » « j e r t f a a * * * .

' T r i " " SA-*"- . . ,e dragul i c g . m u

( " " " " " T A « dMUiatla

K 5 ^ ' . - r * «

ua mică í u s v , v ö - -

Eemvrie »apüiac

JSS« NOUTĂŢI toate > • şei ş г , Arad, 19 Ianuarie e „ л. .899

ţ 1 8 ' i. Dl 7b <m Parăimu, prim-conta iist. b i t u m a » jşj anu ţă logodna cu

...ia. fiica proprietarului Scolae Baloane diu Ticvaüiu. Logodna e іщ / licitată de toată lmpregiurimea româ-ea

Sibiiului primim următoarele şire : Demetriu <^Sufană Ţarină, chipeşul şi zdravănul moş-r (Wtj , cunoscut în largi cercuri, a încetat

nă', Ы& la versta de 73 ani. ,Moş Ţari-tat în ltf 'untaş între fruntaşii noştri, a pur-bisericei, cs slujba de epitrop-cassar al spre mulţuimre^jgâud a V e r e a bisericească numele pe vecie »bstei şi spre a'şi lega tat acesteia "^"- 'b iser iea noastră, 'i-a tes lăsând-o ca f u n d a t e t f t 8 u m ă á b І Ш fl:

o parte să se f o lo sea 4 J n a c ă r e j ! n t f , r e g e

tropice. Reposatul a pu p f e S C O f ) U r i fi]aQ. şi postul de casetr ia с ц m u U ă c i r , s t e

.Mielul* delà chiar tabmjju, d e ă g t r a r e

fost în viaţă a purtat deojC ß . ^ &

cerilor noastre obşteşt^ Ьа^,< şi la deputaţiunea Я° " f ^ ^ a r t e chiar Înmormântarea, ce , ^ e n B ç i s f c ( i u l l a viena.

-T^Vv<aoltttÍSÜce " _* -acut a fost vred J mea de memoria lui Păiintele protopresbi- j ter Ioan Droc din Mercurea, asistat de 7 preoţi, a servit la actul funebral al înmor­mântării, la fluea căruia, în termini pătrun­zători a scos la iveală vredniciile reposatu-lui. Fie-i ţarina uşoară şi memoria biuecu-vèntatâ. De lângă Poiană.

din Oradea-mare niciodată n'a scris un singur rend în ziarul nostru.

n i c i

Cuai se serie la ,.Epoca". Iu numărul seu u ë t E p o c a " scrie următoarele :

,,Ti .%p4jrirftrri Tfiïf 'Arad anunţă ета% pan Mangra va trece ia rebgiunea

Idviuà. caşul dacă nu va | fi ales vicar Oradea-nare -'.

Aceast'i una la mână ! Mai scrie apoi : „Drepi complectare a ştirilor pe cari le

ubiie.ua la pagina I. despre manifestaţiile m Oradea-mare, o telegramă ne anunţă îi fit studenţii români de la facultatea de

lin Oradea-mare, în numër de 40, iCBţţu^ retras ieri din facultate, dr*'p* d

...o pentru excludere şefului l~r, dl dan Boleaş'\

ţo In intek ved( » do , äu «di

Pedeapsa păcătoşilor Cititorilor noştri le e cunoscută afacerea scârboasă delà Dicio-Sân-Martin apoi cea delà Purcăreni, Săcele etc. Lui leszensky îi trebuise adecă resmiriţă pusă la cale de .Valahi* ca astfel să sperie pe oposanţii din Dietă, care făceau zile a-mare stăpânirei. Un bun născocitor pentru zămislirea şi punerea la cale a resmiriţei; leszensky Га aflat in persoana uuui anumit Milian Vasul din Dicio-Sânt Martin, un om sub toată critica. Acesta a inpărţit apeluri chemătoare la resmiriţă, în caie вршіе câte toate din lună şi din stele. Milian însă a fost mai puţin dibaciu, decât cea c e i Iau tocmit, căci Românii de bine din Dicic-Săn-Martin l'au dat de gol aşa fel, Încât jude­cătoriile maghiare au trebuit së-1 osândea-că, se Înţelege aşa numai ca pe un om d'ai lor la o sutişoară de floreni. Curia, In şe­dinţa sa de alaltăieri sa îndurat d'a întări hotărârea celor doue instanţă şi astfel năs-cocitoru' resmiriţelor .Valahe" va plăti s u » de th IHf M cui bani ? E altă întrebare.

tot le

este adevërat kntru a-si dgs/aj^; ѵч le leu, dacă ^lrmările lor despre discre к и п е я «ь? }?j)n\x prea le vom lua serios aloteM?r$-ezëmênt publicărei involun-

'[ iîetH^xtul - A w ö r w t í ' - e a încnipuire. i lonta pentru ca să n u l întreacă un

BL .... л- ч c a r e a scris deja | ş i despre o protestare t i atudenţilor din

împotriva dini} s t u r ( î z a , pentru w ѵ'эі să-i p r í m e t p 3 c e i 4 0 s t a .

! o | £ = Ç r a d e a I ^ i r ; v e r ä i t a t e a din Bu-? c ' 3 S S / C â n d '{deverul e că chiar şi

le»'S- 2 "̂ т̂ ^ n e aJBigura eri un coleg aï

Noi mi Moace de nnţrarisare. Ministrul do

Prea adevërat? Sub acest ticlu .Telegra-român* scrie următoarele : ,In o mul­ţime de numeri ai sei de cătră finea anului 1898, .Tribuna" din Sibiiu a făcut un vu-et de pregătire a lumi, că de la anul nou o să facă din .Foia Poporului* între altele şi — foie .pedagogică", cât părea că e vorba cel puţin de pregătirea neamului ro­mânesc pentru o acţiune epocală ! . . . cru ciată E foarte puţin cuminte lucrul de care s'a apucat redacţia .Tribunei* chiar a-cum când avem o foaie pedagogică tn Si­biiu şi când şi fraţii gr. cat. delà Blaj anunţă pariţia delà Februarie curent a unui organ pedagogic, Frumos şi prea adevărat ilubt-rează şi luminează din toate punctele de vedere, .Foia Pedagogică" din Sibiiu, în numë/ul seu mai nou, întreprinderea celor deia .Tribuna". Iată ce rëspuns aflăm în „Foia Pedagogică" privitor la chestia &sta (urmează cele reproduse de noi.)

Popă fugit Preotul reformaţilor din Szin a fugit de vre-o>14jzile, flind-că a fost arun­cat din slujbă. Popa reformaţilor deşi avea soţii! şi copii şi era om în vârstă, a fugit cu un puişor de fată tiueră, lăsând îa cea mai mare jale şi întristare, nu parochia, ci soţia.

Sfinţirea bisericei din Vidaciitul român protopresbiteratul Sighişoârei, efeptuită la 22 Noemvrie a. tr. prin vrednicul nostru pro-topresbiter Dem. Moldovan, a fost o zi de înălţare creştinească pentru mica poporaţi-une de abia 65 familii gr. or., care mult au ostenit si au jerflt până să-'şi vadă casa Domnului luălţându se măreaţă cătră ceruri. Edificarea acestui lăcaş să numără între vredniciile protopresbiterului nostru, care în curs de 16 ani, zidiirea {şi repararea mul­tor biserici, scoale, case parochiale o a pus la cale. Cântările au fost esecutate de mai mulţi învfităto"1' în г]й"Э$?ыВ* dl Viciîjr Я---

„o*î«eft, rj*"dl"* Tli.seutând Ia loc de sforţările independiştilor maghiar

niuneaui^raouala з е ^ с о ѵ ^

Numai înţelepciunei preoţilor şi in-veţâtorilor români se poate mulţumi că nu s'a ajuns la vërsare de sânge. A-cestia au potolit adecă pe ţeranii înfu­riaţi de procedura căzăcească a fibi-rëului.

Eri totuşi s'a intâmptat, că prima­rul neamţ a fost dat afară din primărie.

,.Arad és Vidéke" de azi acuză pe dl notar Moise Zaslo pentru această „faptă care ar fi revoltat (?) comuna".-. Noi din contră zicem, că cel mai puţin ce i-s'a putut întêmpla Neamţului e să fie dat dinWo casă comunală un'* n'are ce căuta

De altfel ne pare bine că fibirëul pus asemenea primar. Cel puţin Ro mânii nu vor mai fi d'aci incolo îm­părţiţi in doue tabere: una a satului, alta a fibirëului, ci vor fi toţi una: potrivnici administraţiunei care-i silueşte!

Situaţia.

Budapesta, 18 Ianuarie. Afară de unele abateri neînsemnate, con-

diţiunile guvernului de împăciuire public'^ libel»; în ziarele oposiţionale, sunt autentice лІІг.% sí etAl̂ l

Delegaţii oposiţiei ţin neîntrerupţi"-^ ц suveran P e ^ f t

discutând acele condiţiuni : a t a í * „ f l H-a dat G e T

aşto nv* , u - Ä„i«rfttiunirot , , r r e l u a t î r u ^ o n j u r a V ^

a condiţmmlor imposibile ^ e i e 3\stenV»- ле-и

ci ţinut

ite pa — — ^ — —r> - j ţ iQUbtt. t , •

- i a r ! а^міьиса Darany, se vede, că e gelosjpe j ^«rfu^jiŞâg^^^j isere- cú і ц с ^ а ^ ? и г і І е г ь ^ ^ - в - ^ ^ к # а ^ Щ fc'délai?

n urmare іЛгліапс,

constituţie' n a t i n n m , fdat poruncă ca c a d a v r e Bànhegyes, locuită de Nema-spre in Irătuşul mie şi în Seitin, din co-

. .:r.si.ul Cianadului să se întemeieze biblio­teci poporale. 600 de cărţi s'au trimis pe seama acestor biblioteci. Dulapurile d'ase-menea rt'au trimis din Pesta. Români, feri-ţi-ѵё de bibliotecile ungureşti, şi înteme-iaţi-ѵё de cele româneşti, căci, har Domnu­lui, cărţi avem destule şi nici preţul lor nu mai e aşa de mare, ca mai înainte vreme.

noastră bună şi de şcoal w ' T „ . . J X „ x - : _ ^ i . , ; W. Ca Я „ «tono-leia. Laudă părintelui pr

şi harnicilor vidacuteni ° a d e « c a ae*.

Un sighişorean

U L T I M E Ş T I I

Altă turburare. Din Comlăuş (O Szt.-Ana) primim

ştirea că ş'acolo spiritele sunt foarte a-qitate din causă că fibirëul a pus cu

:g c o m u n * c a ţ i u n e a d i n t j m p u l d i n

Я6 rază de l u n j i n a p 0 I l t r u existenţa ei ШтV B ă fl î n c e t \ a t oare şi aceasta?

; ^ i n nou spre nord ,1'tloij' s e îndreptă • i m a l a o de cftlëtorie

« apropie toamna ^ f u r t u n o a s a . i pn Vitreg — Luciei i-se păru ^

.Va fi rëu la noapte ' , zise Jeanetta stă­pânei sale, pregătind în cabină toate cele necesare pentru noapte.

Amândouë se deprinseseră să doarmă şi pe timpul cel neliniştit al mărei. Lucia se

mul a suferit şi astfel îmi interzice funcţi onarea. F i i pregătită!"

.Voesc să mo urc pe pod" zise ea de­cisíi.

„Te va lua vêntul. Mai rëmâi încă câ-

Uii *ч de zile, fără să fi primit iste delà scumpii ei, fără salutări din paV

|rie, In lachisoarea cea plutitoare, departe le uftrat si de vegetaţiunea lui cea încân-

treruptă prin orice comunicaţiune <ч îea şi numai cu priveliştea silită • pi-, e aceasta încă ani de z<lo. Era lie inii i ei destul de tare, ca să mai ba ta ăiiporta aceasta încă tirap îndelungat?

m convinsă, că el nu va ceda nici pe vi-Щк. precum nu a cedat nici în trecut. Ea Koţi că il avea mai multă tărie de carac-ţ ! dînsa. Г Mar*« arunca mi-i valuri spumegânde,/ boare!" ia pe apus, revërsând cea diu urmlL kuă iîintTJ norii cei suri. Pe bordul .P i lg j ! pilii era linişte, barometrul arăta o f« , T

I i

cufunda într'un somn uşor, visând multe şi I teva momente. Vom lăsa rachete de sca­de toate. Ea visă, că .Pilotul' ' staţiona lângă ; P»re." uscat şi că pe ţermure sta tatăl ei, acum .Nu", declara Lucia .lasă-me sus, aici jos era ajuns ţermurul şi ea s'aventă printr'o | au mai pot 4 U poi ta .

„Atunci pofteşte." El о^чриса atunci cu braţul sëu sigur şi

mai mult o duse decât o conduse sus pe pod, eară Jeanetta urmă şi ea stăpânei sale. Dej i pe scări le veni în potrivă un val, care îi uda cu totul. Staunton o aduse pe una

ueiei i-se {'aru ^ u l J 1

mat înfiorător îşi închipuia I săritură în braţele tatălui ei. ,_^г\п!. »o> л-ѵ.*-р-і> JL ^.^r^aijea neliniştită a va

se vorbea, că ei consideră се>*ш firul ^g^ftinV** • condiţiunilor imposibile ^ e ie8\9tenţ*- * е о р

RëspunsuX îl vor da pest^ a preeei, c t t

u n r i cßtM pin disident, ear nu deadre^x n e c p ^ t a t . e * a 9 t a твіті*^

i e a ţ e l 4 U J capta ta

O depeşă ultimă: . . , u v - ^ " ftAttU*|oi

„Din isvorul politic cel i f ^ ^ ag,tat°"Sanar"

ştirea că, în cas de n e r e u ^ ^ « ^ ^ e t U :

guvernul e hotărît a disol^n l ö ? l o a Getma n" meniul. çtocl?.aûat utntatea

„Astă seara tare s'a mnat í e t * ^ k ö t o t i i pv* t e T V

firmată şi {din mai e

V

r a u foarte ™ credinţă, că асШ -J» л » c t l V l V . v i ; « a t \ e can ^ , ^ -

•иы p n n c t U a d e v e u c i e a a»"-™^ . autocrav -paraţie cu marele maestru de, cart :ѳ îns-

I pira po esi a aceasta nu are altă д doare,

Ljg S ^ ^ ^ ' a ^ ^ i c h o l t ^ r I 1 . .^„„r^jZ- ai autorilor.

Cu to.t";Meosebit de acest curent a l ô ! ' -. S 2 c e --aniisä. care a făcut epc'

î » • ' de diriguitori li-Invitare la aboh, apropündu se m

.st, cape la care Decshidem prin aceast* influenţa mScM-'"

r înăsprirea con-Qua/t. I respective semesirnind o nouă şi

îontra tuturor

TRIBUNA РОРОШ care,

Condiţiunile de abonament, ir-

şi în fruntea foii, sunt celл^.-^

ín Monarchie :

•re--o p o r u l u * ' J e a Q e t t a era d e j ^ pe jumëtate Im brăcată.

,E ceva grozav D-şoar4" zise ea plân-gâud pe jumëtate, . a scu l tă numai!"

Furtuna mugea afară j C u putere, să părea că vaporul este aruncat îucoace şi în colo de valuri. Printre duduitul şi sgomotut de dinlăuntru- s e / a u z e a din când In când vo­cea putei-пЫГд Ş j tnţâglată a lui Staunton. In aceasü*y g r o a z ä de tempestate li era a ceasta y d o c e g p r e liniştire, ca şi când ar fi Pu t^*!c "predomina puterea furtunei şi a va-lu4'ilor.

Ele încercară să se îmbrace cât se poate mai bine. Atunci se deschise uşa şi la lu­mina palidă a lămpei, zăriră palida faţă a lui Staunton

din băncile înţepenite de balustrată, cu destoinicie legă el In jurul amândurora o funie groasa pe care o înţepeni de nişte stâlpi

Lucia nici odată nu dusese groaza unei nopţi furtunoase pe pod. Un chaos negru, fioros, până ce nu o încuraja şueratul unei rachete de scăpare, aruncând nişte raze de lumina.

(Va urma )

Dşoară Lucia, estey icol — mechanis

cula casele, •ionar. Opre-

Pe un an efectul con-Pe V i an ţ i m e a n u s > r e '* ш e excomum-Рѳ V* an . . , 3 a eşit Pe o lună i n e -

"hendi. Pentru România şi strălnăta

Pe un an fn

pot fi abona' al „sistemului". — Peti ţ ia popor, cu i-neî. - Ameninţări »i r r jsurdităţi ungureşti. o întindere . .

nstoala ce primim delà un stu-ale foii de ai facultăţii de drept din Ora-de 4 pagi'tra9em urmëtoarele :

-a redat directorul Bozöky actul Domii n o j a m cerut în contra ne cer-

Ä U M V I ЛР " P e n a r ă ; totodată mi-a amintit, joaia ue э a i t c u m 8 - a s i g n a t p e d o s u l a c t l l _ mai р Ш : 0 Г р и 1 : P r o f e 3 0 r a l n'a aflat de aptă

r ,, pe basa căreia să ni-se împli-poral dfOrinţa. La aceasta am notat din

că më mir foarte, cum de astfel ri, In urma cărora iată de fratele i'a proces în un mod atât de başi-c, faţă de noi ceştialalţi nu formează car basă de cercetare disciplinară ? aici echitatea?

Ei rëspuns la aceasta, că faptul, cum-j ţ e ( j n fost identificaţi din partea au C o r i -

<j împrumuturi ieftine pe amortisaţie *Ш Recomand în atenţiunea on. proprietari de păment şi proprietari

de case în Arad centru, că prin mijlocirea mea pot obţine până la cele mai mari sume şi pe lângă condiţiuni foarte favorabile

împrumuturi eftine amortisaţionale ou amortisaţie de 15—50 ani.

Nu comput înainte nici un fel de remuneraţie, convertesc datorii vech, de asemenea la dorinţă anticipez de la mine cheltuelile de întabulare.

Provocându-më la faptul, că de mai mulţi ani la foarte numeroşi inşi 1 -am împlinit spre cea mai mare mulţumire a lor trebuinţele de împru­muturi, rog cu toată stima pe on. domni proprietari de păment şi proprie­tari de case, ca în propriul lor interes cu deplină încredere să se adre­seze m:e cu afacerile lor de împrumuturi.

împrumuturile sunt pe carnete de 4% ФН şi 5% pe lângă amortisare corespunzătoare din capital

Inst i tut de împrumut pe imobile şi moşii 220 18—56

Szücs F. Vilmos ARAD, Fő-ut Nr. 5, vis-à vis cu moara Széchenyi.

F o n d a t ă la a n u l 1830. р щ

ctgii (Hb IUL ir men eca L

COMPACTORIA LUI OIS WELS

ín Arad, piaţa libertăţii Nr. 3.

ci vrSe recomandă publicului românesc din Arad Sarcini.f pf";r-

I A toţPrimeşte tot soiul de lucrări ce taie în spe-curagatea compactoriei. — Toate comandele se

P O N E I F Î Q l t * prompt şi iute.

Ct. râului Preţuri le cele mai moderate. 247 7— Ct. pri pre

l e g e F o n d a t ă la a n u l 1830.

l a diL.

C O N Q П R DJ societate

rog BN

eni

Pe GROS

Depo 2tae,

(Roma nia) 'AIL.

U .

« S S ŐnÜ-ateae D E ' O l o n

# Álba l'A

'** Spăsit d p

m e ЬЩогеѴн Ja™àiea şi n i Ѣі> P™1

* şi militam Ѳ ^ а І й P f 8 «»« ei , Й Й * ° Р « « о „I v V i n u r f e . i o r cari saut BĂNULŢF ts^?™^ pagne francii au sftl&aiuit oate 10 narcmeHtiu de tt-fíhí •*

din ţeară. Ţuică bêtrana sugoy

Mare deposit de făină de Bănat excelentă Deposit bine asortat de ape minerale.

Icre moi şi proaspete. Icre roşii. Rahat de „Bel! Halva. Luminări de ceară, stearină, parafină şi S Ë I gurul deposit al fabrice! de luminări şi ştearină M

& Mersing din Galaţi (România)

Branşa de textil şi manufactură, y Mare deposit şi bine asortat în ţesături de in şi bumbac, pichet,

barchet de vară (<le vară şi de iarna)

Garnituri de masă, serviete şi prosoape. Busmale veritabile de Irlanda. — Sifon Oxford, Creion Pamaturi. ^

262 3—50 Bumbacuri de împletit, croşetat şi brodat . Lână răsucită şi bircă.

Mătăsuri de cusut şi brodat în colori veritabile delà Doîlfus-Mieg & Co. Mühlhausen i/B, cea mai renumita din lume.

Cămeşi pentru bărbaţi şi pentru turişti Gulere mangete şi crava'e

Mare sortiment de ciorapi pentru bărbaţi, dame şi copii.

Preţuri-curente la cerere gratis şi franco.

intl ci din-

fgtaiu în' itor рЧр.,,1

'"CO II ОШІС.і ca con-lâina Ini

viitoarele inci pâiial

al» IR.O-1 îba pe eaiel

i. tutro-

!i> dacă, de legij a mo-

;odnfece8ie| •?. c ,u С О П .

Ghiroc, la 31 Decemvrie 1808

Atanasi?? tvg?

Se losif Oaitia ь Мі.ц m. p. Nir

Ч Г

Р Г і Ш е 8 с » d e pentru

t r e n t e

amatoarele Jururi

oastre, toti Q.m de ~ a a ши.ХЛье ne .

« . » ne adresa nemijlocit^

a g i a f c Ä У С ? ™ ^ " ^ т Ц S 2 5 ' / 0 t f S r a S â Nevoiaşii a \ reeita drepturile sale constitution^ în «

1 «oneütutionale să fie m

^Г/^ЛГОС,

Francise î Ic

jeti are "<n la p

"'Şte p. 5 Г \

% ta i ascu.

C e C O n № l d « w efeetu e g (