ASUL VI. No. 1418 reeaseee eaveavereepetereemedeeleseeeemanneee eseaeearaaa,eeeeeeeeeee, eee ep_ae,

NIJIttiltUL 10 BAN!

AtIONARRE TELE INCEP Lk I I 16 ALE FIE-CARET LUNY

nes plIttiNito tot.dwo-una

In 11',,..4,eirs.r1,r4 la c.ana A.drainintrat,181. Din ..N444 manilidn poets! 'On ar, tzrfi, t?,0 Id; in ttrhihitnto bO Qtatow tan%

8 re

tpeg ni4.0.1034, iirkinitrAin6tate bate ,

MANIITSMITTICLIA Egt1 & MAPOJAZA

graliri 'teepee Iltr D./it. C A

R !Area téranFlor Jak falsilicatorul

Vara t Modifie\area legei sanitare Blana Sptnzuratului

Bucurepti, 22 lanuark 1893.

Robirea tranilor - Da 4116 zile s'a inceput in Sena-

tul privilegiatilor 0 al Marilor pro- prietarl de paraint, discutia asupra anodinulul §i. reactionarulul proect al toomelilor agricole. Discursurile tinute cu aceastä ocaziune sunt caracteris- tice i arat& curn e considerate. §i cum trebue tratate partea cea nu- meroas& din tarA, munoitmil Omin-

k tulut Pentru privilegiatil din Senat, nu

existe equitatate soeiale 0 sentiment omenesc. Proectul fal§ulul democrat Carp, Care numal inteun pullet mar- gine§te, oare-cum, un soar' de exploa- tare ru§inoas a. din vremea and tranulul pentru pilmint 0 pa- §une i se ia i asteez1 ca plata fur- niture de obieete de hrana precum one, pul de One, mu§chl de mesonr etc. a.cest punct unie a iritat peste me- sure pe, Marti proprietarl ; railcar ca legeá nouil le ofera garantil mal marl de robirea teranilor, el s'at aratat nemultumiti de punctul care, in forma, le mergineate lecomid.

Nea§teptat a fost discursul Dlel P. S. Aurelian. D-sa s'a arätat'mal reactionar de at D. Ctrp. A aparat pe maril proprietarl, a sustinut drep- tul comun, 0 a Meat sa se inteleaga ca reforma ar 11 prea inaintata.

Cu totul din contra a vorbit §e- ful radicalilor.- D. G. Perm a tinut mal intait sa combate, ratacirea D-lui Aurelian, sustinend dreptail Statulul de a interveni in favoarea clasel rane§tI nedreptat'ite. Apol a dovedit ce, D. Carp a pus cate-va chestiI In prpiect Mt a le rezolva ; din punctul de vedere al ideilor sale'legea D-lul Carp, nu-1 satisface de fel. Dupe D. Panu legea prezintata de D. Cup nu modifica intru nirnica legea din 1882 dar... totuf D. Panu, constate o in- tentie de a imbeinateti soarta terani- lor, declarand ca ea vota proiectul de lege, de§i cere D-lul Carp sä face o declaratie cal colegil sel din nainis- ter

' Yea impedecat sa vina cu o lege

mal Al treilea. 'discurs a fost al prin-

tulut Gr. M Sturza, care nu pierde ()Cale de a injura pe terani §i apoi a se napusti asupra sociali§tilor, cre -

zend ce vorbe§te de clan§il 0 in rea- litate combatand ni§te socia1i§t1 fa- bricatl de D-sa i cari exista numal in inchipuirea sa.

D. G. M. Buiucliu, rapOrtorul le- gel, tinu al patrulea discurs, Meer- candu-se a arata, superioritatea legal propuse, asupra celel din 1882. D. Buiucliu a fost slab, confuz, a vorbit el un avocet, dar totuf, ca coneep- tie, a fost superior D -lui Aurelian.

D. Dim. Sturza a tinut un lung discus, deosebindu-se radicalminte de D. Aurelian. eful liberalilor critica cu multa dreptate legea D-lul Carp, apart cu caldure pe erani spuse, fare a intra pe terimul dove- zilor amanuntite cal proectul de fate este o intoarcere inaintea legel din 1882. Dar ceia ce s'a observat e ce 0 D. Sturza iube§te .mult drop- eul comun pentru term%

In fine, al §eselea diaeurs fu äl

EDITIA A.J3C)T.YA. wi'

SAMBATA 23 TANUARIE 1193 .

S§, te fere7"

It Director politic: ALEX.

D-lul CarP, care tot timpul s'a len- dat, a facut zeflemele 0 a incereat sa-§I sustine . legea, spunend ca le- gea, aceasta e menitä a ridica mult conditfile de trait, ale eerenimel.

Aceste sunt discursurile rostite in Senat. Discutia nu s'a terminat astäzi va urma Inca.

Am spus ca sunt caragteristice dis- cursurile din Senat, in chestia toc- melilor agricole. Oratoril tree cu u§urinte, nu produc nici un document agrieol, nu abordeaza ,chestii in ini- ma el. Se marginese a trata ches- tia la suprafate, a trece u§or peste cea mal arzetoare chestie §i de care atarne tot viitorul nostru national.

A§a, un articol din proectul D-lul Carp, care este o adeverata robire a teranulul, 0 care mal n'a fost a- tins de oratoril din Senat, este eel privitor la termenul de inchirie . rea paraintulul la teranl.' D. Carp in proectul sat prevede ce inchirie- rile de pamint pentru imaa, fanete, aratura, sa nu se poate face mal pu- tin de cincl anl. Aeeasta insa de fept este o adeverata robire a teranilor.

ca un om sa-0 angajeze munca, cu anl de zile inainte, aceasta nu poa- te fi de ,cat o robie In.regulä. Inainte, robea dura toata viata, azi formele s'at schimbat, aeranul se face rob pe cincli zece aria '

E gray lucru robia aeeasta mo- derna. Inchipuitav el un ora Il ro- be§te munca sa pe cincl anl ; mun- ce§te un an §i la al douilea an nu mal poate munci, fie ea se afle, in niate canditil mal bune de traia sat al e slab fizice§te. Aturcl el nu poate face nimic, e rob, trebuie sa mun- ceasca inainte. i de uncle in legea veche inchirierea se Wee numal pe trel ani, D. Carp ridica minimul pane la cIncl ani, lasand maximul orl cat de mare. Ida o intoarcere la tina- purile trecute.

Se vede insa ea comitetul dele gatilor, speriat, a transformat mini- mul in maximul de cincl ant §i a la- sat fac iltatea de inchiriere de la 1- 5 ani. De fapt este tot mal rn de cat In legea veche de vreme ce, poate trace peste trel anl termenul inchi- rierel pamintulul, adeca al robirel taranilor.

Legea aceasta a D-lui Carp va trece. Ea este reactionare, ea robe§te mal tare pe tarani i prin urmare este o lege de reintoarcere la timpurile tre- cute. A avut dreptate dar D. Sturza cend a spus el ea este mal rea de cat cea din 1882.

Senatul conservator §i privilegiat al marilor proprietarl votand aceaste, lege, va vota robia taranilor, robire care va avea funeste consecintl sociale.

Taranil sunt tratatl mai ri4 ei vi- tele. Cu soarta lor se OW privile- glatil cum vor.

Va veni ,inse o dete i ziva bor. Ed. Dioghenide.

o Intrebare *tie D. Lascar Catargiu, mi. nistru de interne, i mai ales

D.; Alex. Marghiloman, foot avow- cat, astb ministru de justitie, cá in judetul lolomi.ta, pe ima- gist Cioroifi, propmetatea lui Stefan Petrovia Armis, sunt patru sute de sAteni pentru carl !egos' OuralA din 1864 nu a exists% cast Rana astti-z1 adicit dupii 28 de anl - nu s'a aplicat Inc*?

Acest fapt nu conatitue oars culmea Qcandalulul administra- tiv i a unul scandal judiciar?

Monitorul oficial re ouvfintul. IX. V. B.

ne tle end

V. BELDIMANG

trolli in ens* 13; AIntentir!.

INS TABTTANE C. T. Gregorescu

Unul dintre putlnil campionl a liberalism- lui de la 1848, remael in viate.

Stature mijlocie, poarte cu multe berbetie vr'o eapte decenif fn spinare.Perul i mustata negre, barba rase, pielita fragd i fere sbir-

Tovarlis credinclos al lul Rosetti gi al frati- lor Brhtieni, a trecat impreunh cu Dumltru Brátianu in opozitia-unith ei a ItSmas cel mat devotat i mal convins adept al acestula.

Reprezinte colegiul II de Prahova de multy ani, dar nu ia nicl odate cuvintul fn Parla- ment ; n schimb, e cel mat bun de sfat fn conciliabule intime. Acum este eeful deputati- lor liberalf!

In Ploeett se bucure de o eituatiune politice deosibitk, pe care multi i-o invidiszh, dar pe care nimeni inch nu i-a putut'o adruncina. A fost primar In mat multe rindurl i este con- ducetorul operatiunilor electorate in Prahova.

Fbarte desinteresat In politícá, e lipait de a- vere ei treeete retras i modest, ocupendu-se cu relactarea ziarulut Democratul, pe care'l scrie aproape tot singur i bare spare regulat de done orf pe septemfna, de 17 ani.

Semne particulare: Celibatar,lindurh o luptá inveronath intre focul ininel i puterile bh- trinetel.

Fox

A se vedea Ultline Telegrame« la pagina

Jak fal§ificatorul Se ¡tie ed generalul Jak Lahovary

a façut un proiect de lege, care in cu- rand va veni in discutiunea Camere" $i prin care se infiinteazd o taxd nii- tara anuald exorbitanta pepitru tot' aceia care vor ti scutitt de, serviciul mi-

Pentru a justifica insd infiintarea acestei taxe, generalal Jak Lahovary a recurs la un fall dintre cele mat indrdsnete.

Apa, expunerea de motive care in- sote$te proiectul de lege, ministrul de re,zboid spune cd o asemenea ,taxd existd pi in dermania, $i dec.' membrii Parla- mentulut roMân sd nu se formaliseze ecl numai in Romania §e percep aseme- nea taxe.

Din fericire mnscl, un cetitor al Vo- intel Na

' tionale care cunoaAte foarte

in de aproape, legile germane, afiand de manopera generalulut Jak, trdmite nu- mauled ziar urmatoarea scrisoare prin care dd de gol pe adoratorul Julielor les belles.

Iatd ce spune scrisoarea : Am fost Narte surprins de a ceti in

prescl cd.s'a distribuit deputatilor impreund cu legea de taxe militare traductiunea legei germane respective.

Am ,fost foarte Surprins, sic, cad o ase- menea lege sad' asemenea taxi nu esista in Germania.

Taxde militare s'aft introdus in 'War- temberg in 1868, tti, in Bavaria in 1869, insol "de aft disparut in 1870 când aceste state aft intrat in confederatia Germaniei dp Nord, ereand imperial german de astd-zi.

In ad vr '

guvernul imperiului a pre- sintat Reich stagulul in 1881 ò asemenea lege, MO ea a fost restoinse unanim, legea neavênd nict un singur trot pentru.

Motivele principale ,at,e respingerei aft fost, cd 8táttd tears dreptu de a cere o despcigubire, clacti nu .chiama pe cetâtean in senncittl militar, i cd serviciul. militar ar perde din prestigiul ad, dacei s'ar res- pândi in vapor ideia, cct ace/ imposit sa- cra de stings suportat de' tog de la anul 1808, s'ar putea inlocui prin un imposit de argint

Este cum-va traductiunea p-ttti general Lahovary, o traductiune i legai care a a- vut o soartd art' de nenorocita ? ,

Vom vedea dacd Românii dennecrati vor primi o lege respinsti in- unanimitatea tu- turor partidelor, de la reactionart pdncl la socialisti, ale Germaniet feudale

Cum se vede dect, gerieratul Jak La, hovary nu se dd inapoi niof de la fal-

cand e vorba' de, a-0 trece pro- iectele sale de leg'.

Aceasta ne dd »Aura respectului pe care minieri conservator" it azl pentru

NUMFARUL 10 BAN!

AINUNCIURILE Din BUCURESTI si JUDETE se primemc

NUMA.1 la ADMINISTRATIE. StriiinAtata, direct Is hdminintratte I. la

Meat. 011ebleAto de pahll 1.Alvinc1mel.la mina IV OA Is. lll

. , LE . . 9 big

InserVArtelo l Reelananle Is1 rin#11. L. ParNit zlnrul sin ginents ü vtinzare en nn ta Morns], No. 117, B4E1.,vaktil fit.-baebe

UN =WS VIM= BO Feedel

REDACTIA I;WI"A DA ACA.AIBLIIPI IC 1, le

actualul parlament, cand e igi permit a presenta proiecte de legi sprijinite pe acte mincinoase $i fal$ificate.

Iaki ce inseamna cinstea conserva- toare ! Argus.

Rodifitarea legei sanitare

Cifre spaimantatoire ne-ail dove- dit mortalitetea in populatiunee noa- stre rurala, mortalitate datorite ata- tor 0 atator boll infeetioase-cifrele ne-ati mal dovedit cä cu toate apa- retele sanitare de care dispunem nu puteni impedica latirea flagelulul, nu putem pune o bariera decirnerel acestel populatiunl, §i pentru ce ? Am indresnit st'o spunem, i vom fi iertatl de aceasta indrasneala, cand vom aröta ceea-ee a näscut rul, ceea-ce in loe vindece l'a per- petuat, 11 perpetuiaza va per- petua.

Am spus ca tot ceea-ce s'a flout, toate mesurile sanitere ce s'at luat pane acuma, toate aü fost dee na- ture, a ataca rul numal la supra- fatal foarte la supratate, toate at constituit la un log un fel de zdpace- ald mal mult; zäpacealit care s'a spart de sigur in' capul color ant de chi- nuita neajutandade cat 'fiumal 0 nu- mal lätirel i permanentisärel rulul.

Nu e de ajuns in adever a con- state 0 a, versa: lacrimi in urma a- tator constaterl cal conjunctivita granuloase care' a insumat. vietime 'eu mine, ,ca sifitsul stepene§te poste tot, ce tuberculosa s'a incuibat foarte adanc, etc. trebue se, mal cercetara in ce meeure se aplica mesurile me- dicale, 0 'cum if Intelege admina stratiunea rolul sti de a concura In aplicarea acelor mOsuri mal mult satt mal putin indestulatoare.

Voiti cite in aceaste privinta cate- va rindurl tot din lucrarea D-lul dr. Mendonidi-citez mal ales ca e sin- gura, o repetean care 0 intere§te czcetarile pe cifre.

late, co zice Den eu privire la aplicarea msurilor medicale 0 ad- miniStrative

In armatA, care este cauza principall de propagatimPa sifiligulul, nimenl nu s'a &Ida incl la mijloace priincioase pen. tru stirpirea lui. Rind tiut maT ales a sifilisul este infectios, o administratiune severg i tonscient62 de pericolul ce'l avea in fatk ar fi puput sä digirag4 r6ul de la orig'nä.

M6surile cele mal drastiee se impuneat citcl dacä poate fi discutabil caracterulul ereditar i influenta nefastä asupra intro- gulul organism pentru ori §I ce boalrt con- tagioask pentra s'filis, aceste lucrurT sunt astit-,z1 perfelt demonstrate.

Rachitismul i toate cousecint4e lut, mortea cu ruffle a copiilor In far, se datore0a numal acelora earl nu Inteleg eä un sifilitic este suficient pentru a face atittea victml cat o epidemie Intreagil.

Este curios cum lumea cugettitoare se lasit lesne a fi convinsit de afirmatiunT ne- contrazise, dar pe care cu toate acestea nu dat ostenealtt niel odati ea sit le verifice exactitatea. i cred ett nimic nu ar merita o verificare mat nainutioasit de eat obieinuitele afirmatiunT ale tuturor acelora cart in treacet ating starea popu- latiunel noastre l car/ vorhind mal ales despre trantl no§tri, .cand spun tuft agri- colk prosperitate constatata, nu moare nimenl de foame in Ora româneascit, cand a fitcut o asemenea afirmatiune, cred ett

caracterizat o intreagh stare de lucrurT, pe and tlfrele aratit ca a fitcut o simpltt afirmare care este cu totul departe \de realitatea lucrurilor."

Aceste rendurl caracteriseaze pe deplin energia organelor ce sunt che- mate a ingriji de senatate la sate.

130 sigur afirmatiunea a§a do ne- rezematd pe nimi i pe care o po- mene§te D. NI endonidi la finele ran- durilor de mal sus, se refers la au-

,

toritatile administrative 0 chiar me- dicale ea rspuns acelora earl' ati constatat eä relele ce bantue popu- latia rurale sunt din cele mal pri- mejdioase, sunt foarte intinse,, c. trabue sa- se lucreze Inuit §i Mt pre- get, 0 cu cleplinä pricepere pentru combaterea i pentru starpirea lor. April vom vedea c e chiar rs- punsul actualulul director al servi- ciulul sanitar la rapoartele atat de dureroase ale D-lul dr. Felix asupra stare! sanätätel töranulul nostru, vom vedea aceasta cand vom arta me- surile de modificare ale legal sanitare pe care le propune capetenia

sanitar. Acum ste intrem putin in cerceta-

rea cauzelor ce determine, ei perpe- tuaiza deosebitele boale infectioase la, 'sate.

Din tabelul pe care l'am flout in precedentul articol, eititoril ati putut constata cu multa durere cä toate a- ceste boll se socotese cu miile i zecile de mil victimele printre teranl, In at s'a ajuns la acest inalt grad de pro- pa§ire de a inscrie o mortalitate anuall cOlosal de mare,

Din alt tabel statistic s'a vzut iar ce numerul color ee s'at, ceutat in diferitele spitale din tare, a atins snma de 200,000, 0 aceasta cum am mal zis-o, e mult inferioare realitetel, pen- tru ca tranil no§tri, din prieinele pe care lé-am aratet, all ajuns sä fuge de doetor pentru, ca at atita incre- dere cat at inteun §arlatan de Wet,

poator pe acela tot Tar crede mal mult.

D er care at fost boalele care s'ati intins mat de mult ? Am spu3- :

sifilisul, impaludismul, variola, pe- lagra, disenteria, tuberculosa, rugeola, febra tiphoida, conjunctivita,. etc.

Dar cum am numera atatia atilt de impaludism and avern autoritetl medicale, administrative 0 comunale care ingrijese de sanatatea teranulul 0. de starea higienica a localitatilme pe care le oerotesc ?

Cum am ajuns a atinge un nu- mer colosal de bolnavl de och1( - cum am nenoroeit pentru tot-d'auna din pricina .aceasta o suma, colosala de tinerl voinicl earl §i-at pierdut putinta de a mal yedea lumina zilel ai '1 vezl cer§ind prin toate coltu- rile ? cum s'a intins pane ,prin sa- tele cele mat muntoase i cele mal sanatoase odata, Ce a ejutat in sfir§it proplairel fiagelulul de tot felul i atat de amenintetor ? Ne- priceperea, neseriositatea, nepesarea care se chiame crime in cazul a- cesta, am spus-o i o ma! spunem pentru ca se vine eu un project de reforme a legel sanitare, proiect ela- borat 'de ci persoane care af consta- tat existenta temeinica a reulul §i s'a speriat, 0 a tremurate 0 a plans de urm4rile

Ne plangem cä impaludismul nu- mi311 880.000 bolnavl §i bäliIe, ba- ligarele, atatea i atatea locurl de infectiune, impodobese satele i ora- §ele, o frumoase distractiune se ofera porcilor, bine inteles, ceea ce le 0 im- pune i un sentiment de recuno§tinta.

Dr. 1.

Nata1i3, Bucuresti

o scrisoare particulare veste§te, ex-reglna Natalia va veni in cur-

sul lunel viitoare in eapitall i apol se va stabili pentru vr'o dou lull! la Ia0.

Dupä Pa§ti ex-regina va plet3a la 13Algrad.

2 SAMBiTA 23 IANUARIE 1893

POLITICA EXTER NA

Parlamentul englez La 31 Ianuarie, stil not, s'aa deschis

Corpurile legiuitoare din Anglia calm me- sagia al Regine care promite mat multe reforme de cea mat mare insemnatate de cel me mare interes pentru viitorul Mare Britanie. Mesagial regal constatg mat Wait. relaiile amieale In care se aflit regatul eu toate puterele. Toate at dat declaratiuni favorabile mentinere pace.

In ceea ce priveete chestiunea Egiptu- lui, mesagiul mentioneazg inmularea tru- pelor englezeeti ce "stationeazg acolo declara In acelae timp el aceasta nu in- semneaza o schirabate a politice de pana acu faati cu aara Faraonilor. De aseme- nea gavernul britanic nu are de gelid de a sehimba conditiunile de garantie ce le-a dat din timp in timp In ceea ce priveate ocupatiunea Egiptulul.

Regina regretit de aseineiea mizeria in care se afig agriculture in made WO ale Orel, Éi opera cg aceasta va fi numal tre- cator.

Legile esceptionale pentru Irlanda furl abrogate. Starea Mandel s'a inbungtatit foarte mult 0 In cea ce priveete crimele agrafe. In curend se va propane un pro- ect de lege In cea ce priveete i schim- barea modului de guvernare a Mande. Acest proect de lege are de scop de a sa- tisface pe poporul irlandez precum 0 de

a da garantil mat sigure i mat puternice in ceea ce priveate unitatea regatulut. De asemenea se vor mal depune un proect de

lege pentru reforma electoralg, un altul pentra prescurtarea perioadelor legislati- ve, unul pentru regularea situatie uvrie- rilor a relaailor dintre uvrierl 0 pa- trout, In sensul unel mat marl responses-

bilitgal a patronilor i In sfireit regalarea orelor de mama pentru luergtorit de la caile ferate.

Dupg aceasta mai vin o multime de in- bunittgari in administratia locala cu care Parlainentul va avea a $e ocupa.

Mesagiul deosibeete patru categoril de proiecte de lee ei anume In primal rind Home-Bule, reforme politice l chestiunl secialo-uvriere, care vcr veni abia mat tenth In desbatere gi In cele din urmg reforme municipale i loettle.

In ceea-cea privelte Home-rule pentru Irlanda, opinia .publieg din Anglia e pesi- mistg. Gladstone. va intitnpina o mare opozitie ei nu nume din partea conserve- torilor ei a liberalilor unionieti ci chiar din partea unora dintre propril sl ade- rentl. Trel-zect de deputatl gladstoniant aft i declarat el nu vor urma pe bittri- nul lor eef in chestia de Home -rule.

Se prevgd marl lupte interne. X. X.

--..11111111*"....

Pentru Ministrul Instructiunei

prindere pentru o zi de 13, mat cu seeiná dacá va fi arnator de cestiunl juridice.

In adevr speta ee s'a pledat Inaintea onor. tribunal, apare pentru prima oare in analele noastre audiciarea Inaintea tri- bunalelor din streinittate, uncle arta are mal multe preotese de cat la noi, cestiu- nile de acest fel preocupg Mena instan- tele judecgtoreeti ; la nol, pentru prima omit o asemenea causg a dat loc, pe cat earn, la desbaterile oamenilor de lee.

Iat, in patine cuvinte despre ee este vorba.

D-na Zoe Nola este angajatg de D. Ste- fitnescu, ea artistg di primo cartello la Teatru Lyric.

In contractul incheiat se prevedea cg In

cas cand D-na Zoe Nori nu va fi agreata de public sa cand talentul D-sale ar fi

ansuficient, Directorul intreprinderel va avea dreptul a resilia contractul fail so- matiune, nici despggubi re.

D-na Zoe Nora dupg ce continua catava timp da serviciile Teatrulul Lyric, se pregitea toemai a juea in rolul de Safi, In Voivodul Tiganilor. Costumele erati deja gate, neapatrat pe socoteala artistel, $ ro-

invatat. Cand inset sg se presinte la repetitiune,

Janus Inchide poarta templului, safi In eu- vinte mat prosaice, D. Stefitneseu nu o primeete.,

D-sa atunci face o somatiune, cerand *A fie primitg ; Directorul rspunde, cg conform art. 4 din contract, D-sa soco- tind insuficient talentul artiste!, o conge- diazg. D-na Nori, nesatisfecuta de acest raspunse chiamg pe Director In judecatg, cerend apuntamentele sale de 1.500 lei 5.000 lei daune interese, pentru pagnba materialit i morall produsg p\rin aceastg congediare.

D-na Zoe Nori caetigg in lipsg proce- sul acordandu-i-se 4000 lel ca daune, kri

scum, in ziva de 13, urma sg se judece opozitiunea D-lul Stefaneseu.

Apgrgtorul D-nel Nora expune faptele aratg prejudiaa moral suferit de ar-

tistg. D-sa exibeazit onor. tribunal un album

in care sunt inregistrate, plane de acord, ovatiunile primite de D-na Zoe Nori, in cariera sa, emanate - zice D-sa, de la

cat ei de la amatoril din societatea earl pentru el ali invtat dreptul

sunt doctorl in 'drept, nu sunt pentru aceasta, mal puain cunosegtort inteale fru- mosulul.

htta aci, ne mal spune avocatul D-nel Nora iatg aci un articol elogios din Le Monde élégant ; iatti aci altul, iargel din Le Monde élégant, din Gil .Bkzs, din Ro- mtinul, care aratit ,ca publicul era mul- tumit de talentuI artiste. - Dar de eine e iscitlit articolul ? In- trebg partea adversg. - De un pseudonim, dar süb acest pseudonim se ascunde un critic, D. C... ,

mat, tare de cat D. Stefgneseu. Dgr bine, D. C... e artist fláutist,

nu etiam sg fie critic ? f -Se poate sg cante cu flautu, dar al D-tale ce face ? Dg cu bap ca sá cbn- duca. orchestra...

Apgratorul D-lui Stefttnesau land la randul saá cuvéntuf, sustine cá conform § 4 din contract, clientul D-sale dand con- eedi D-nel Nori, n'a facut de cat sat exe- cute o clausá din contract care Ii da a- cest drept.

D-sa cenchide la respingerea cerere la reformarea sentintel date In lama.

Tribunalul, dupg deliberare, confirmg hotatarea.

Inca de mult ni s'atft adresat diferite plangerl din partea piteintilor in potriya directoarel Verona. Grozescu de la ecoala No. 25 (Precupetia nuol) in care ni se denunta cg numitit directoare incase mi- cele° economil ale copilelor pe care Ins6 nu le depunea la casa de economil, a- ceasta s'a $ constatat de cgtre revizorul ecolar Birsan i s'a adus la cunoetinta ministrulul prin report in regulg ; tote* directoarea, care se vede eg se bucurk de oare capre sprijin din partea puternicilor zilelecontioug a fi directoare Wit sat i se fl aplicatEnici mitear o pedeapsg discipli- narg.

Astitzl afigm el tot aceastit directoare a mancat unel servitoare, Maria Carnea, leafa pe 7 anl, care leafg nenorocita o lasts in fie care lung in *pgstrarea diree- toarel Verona Grozescu, iar cand servi- toarea a vroit sg Meg, directoarea nea- vend banil 'I-a dat un Anscris de lei 1390 sells de chiar mane comisarulul respec- tiv iscitlit de directoare, care inscris insg nu '1-a putut shiji la Music de oare pe inaintea instantelor s'a prezentat go- ad D-net Grozescu i l'a declarat de nul nefiind inscrisul cu consimtimen- tul eaa.

Ducendu-se swot servitoarea la D-na Verona Grozescu sg '0 cearg bean, gotul directoarel a sarit asupra nenorocitel eer- vitoare, a luat-o la bMae au bastonul a cMcat-o cu picioarele atat de ra, in cat a trebuit sa intervina vecinii spre a o scitpa de la o moarte sigura.

Atragem atentiunea atat a parchetului asupra sa/bataciel D-lut Grozescu cat a ministrulut instructiunet asupra inco- rectitudinel directoare ecoalet No. 25 care fausteazg salariele servitoarelor j econoe mfile copilelor din ecoalit.

Cronica judiciard Zi.ua de 13 e pentru multä lame, o

fatalg. Ast-fel s'asobservat la Paris, capi- tala civilizate a lumel, cat In ziva de 13 vin mal puanl spectatorl la teatru, tram- wayurile transport a mat pliant voiagiori, amatora de omnibuse merg pe jos sat stet acasg de frica unel rasturnart, papa

drumurile de fier resimt influenta a- cestel afro asupra nurnarulut calittoriler cart se decid risca eapul $ bagagele, ei a se inchide In vagoanele companiel,

eine Ingá nu are astefel de prejnace4, venind Iri zina de 13 Ianuarie la tribti- nalul contereial de lifov, ar fi avut case va momente de folositoare i placutit our-

fologul stiracilor, earl trebue sg fie amor- tia de frig in umedele locuinte pe un ger

ea cel din iarna aceasta. Pentru a se repara aceastit nechibzuin-

ta, s'a constituit un comitet care a lual initiativa ca primal bal dat sit fie In fo:-

losul celor haslet Dorim aceestet reueitg acestul bal ca

celut de . Dumineca, care a multumit pe

top acel ce aú luat parte la el. *

Dintre dantuitoare i ditntuitort, am putut remerca pe D-na primer Crupensehy, cu surisul bine-voitor ce o caracterisk D-na Cardae, simpaticg ea tot deauna, D-na capitan Lupu, D-na capitan Haretiu, bune dantuitoare i fneantatoare bruneta, D-na Simionescu, etc.

Dintre D-re : D-ra Sion, un tip de fru- usele romaná, regina balului ; D-ra

o mignong de o frumuseel candidit ei in- gereasca, D-ra Tara-Lungg, o drägglatal neobosita dantuitoare, D-ra Alexionovicl. o repitoare bruneta, D-ra Margulius, o blondit prea frumoask i altele al door nume imi scapg.

Dintre D-nil D-nu Primár Crupenschy, un inovator ne mat vzut in arta dansu.

D-nu Cardae, D-ail cdpitani Paltzer Harea, antuitort de prima ordine,

D.-nu locotenent Tgtanu, bostoneur par excellence".

Cong.

ACTE OFICIALE D. loan Porumbolu, actual ajutor al sub-

prefectulul 'plaiulul Prahova din judetul Pra- how). este transferat in aceiasl calitate in plasa Targsor din acelasi Wet.

D. Th. Vladitnirescu este numit In runctiu- nea de ajutor al sub-prefectulul plägel Oltetu- de-jos, judetul Romanatt.

-

D. Paul C. Lambrino, fost functionar admi- nistrativ, se numeste controlor fiscal clasa IH.

CApitanul OrAseanu Iacob din arma infante aflat in positie de disponibilitate pentru

infIrmitail timporale, s'a trecut pi) Zhu, de 25 Decembrie 1892 in pozitie de reforma pentru infirmität1 incurabile, cu drepturile ce-1 acordá

\ legile in vigoare pentrn anil de servicifi.

47*

Ceea ce nu se poate reproduce inteo cronieg, este tonal miecitrile, care ade- sea sunt partea cca mal haslie, cared de- fileazg pe dinaintea instantelor Oral de martorl din tiganie.

Lranca Gávrilá, e ceea ce se zice ,cu o vorbg satire, 'de neala roman vechiu.' fisionomia, i apucaturile sunt atat de cae raghioase, in cat, nu poate sg. facg .o mie- care fall ca publical sa nu eat 61.1 ho- hot. E ceva care al eseita rise!, ei '1 co - municg, doar sá te ual la ea. - Cum te chiamg ? o intreabg Prep- dintele. - Leanca Ggerrilä, sárut manueitele. - Carte etit ?

Leauca, cu o mipare de cea mal sine cere mirare - Euuu ?

Bine, pane mane pe crucá i o sa- ruth.

Leanca (rizind). Sá, o pup ? -Se fact bine. á fil niai cu cinste

dinaintea judeceal.. Aoleo cucoane, sg trgita da uite am

rnancat eel dimineatg usturot, sg ertati, anise fricá s'o carat.

(Drephd). IltS4M6.1.011..4.111.0,70MINLIMI...114.....1.11.40211.111101i6111=11011110111.11111111111M=

GORESPONIENTII HEYMAN 110

Din'Tg.-Oan -- Duminecif 17 lanuarie a avut loc in

oraeul noetru primul bal din earnavalul acesta dat de primgrie pentru farmarea until fond din care sa se plateasce o mu- zica bung, care sg aisteeze publicul in timpul

Era neeesar se se dea un asemenea bal. fend ca comuna e prea carace ca sk poal prevede fonduri de soiul acute, In 'budge, tul eI.

Ar fi fost tusá mat bine dace, se ama- na acest bal pentru wat flute 0 dace se incepea seria baluriloa cu un bal dat in

011

BOO Socistatei Tinerima Romälla"

sub patronagiul Doamnelor Take Ionescu faced) Lahovary

In urma anohetel fiicutá de D. Pencovici, inspector administrativ, situaya prefectulul de Dolj, D. colo- nel Logadi, este gray compromisa.

Se pretinde chiar, cl D. colonel Logadi a fost invitat dea demi- siunea.

ona bctAttos..

D. Anastase Stolojan find in Cra- iova, Actiunea Liberala, vigurosul or- gan liberal-democrat, 11 consacrá un articol, prin care intreabä pe fostul ministru liberal, ce matá Iii mi- jlocul aleg6torilor craiovenl ?

Actiunea Liberald spune, el intre- bat de un alegtor asupra votulul sa dat in Cestidnea apanagielor prin- tului Ferdinand, D. Stolojan a rs- puns in pliná ,cafenea urmátoarele :

Nu inkelegefi D-voastre politica. Tre- bue sd ne ludm bine pe ldngd Neamiu cel mic.

Bravo, nea Nästase Acum am in-

teles, ctt al o politicá de cafenea.

Scopul Societgtel Tinerimea Rometnd e bine cun6scut acum in Bucureett, prin con- cureurile ce tine pe fie-care an ¡titre de- vil i elevele scoalelar priMare ; prin pre- miurile necesare ce Societatea cla elevilor ce distins i prin ditruireg de hail:4 celor ea deggvareire saraci.

Aceste fapte a hotarit o mare emula- aune intre elevil scoalelor primare, bine apreciate de profesorl ei de ministerul instrucaune ; iar premiurile i hainele s'a dat pang acuma numal din modes- tele mijloace de care a dispus gocietatea timp de 8 ant de cand a infiintat ,aceste con en rsu La,

Balul ce Tinerimea Rowena" s'a beta- rit sá organiseze, va fi pentru sporirea fondulut se de premil i pentru, Litho- getirea bibliotecel socienitel scopul fiind atat de bun, naciajduim ca succesul it va fi asigurat ; pentru aceasta societatea a constituit un comitet de aproape 30 de Doamne sub patroiagiul Doanmelor Take Ioneseu i Jacob Lahovary, care aa fost eu deosebire atrase de scopul Societe tel.

Balul s'a fixat pintru seara de 20 Fe- 6ruarie, in Sala Teatrului Nalional care va II splendid decorate. "

Pentru cotilionul in chip minunat o- randuit, s'a comandat frumoase sum-prize in streinatate.

Preul unel, intrarii va fi 6 let, o lojg de rangul I (baignoire) 60 lel, o loja de rangul II 40 lea una loja de rangul III leI 25, felt sg se mat cumpere alte bi- lete de intrare in gala in deosebi de loja

Dupá pregatirile ce ae fac, acest bal va fi cel mat frumos din Lima aceasia, 0 nu va avea Mel tombola, nict alte vinzarl.

Avis doritorilor d'a petrece petrecand, de a-0 da concursul pentru un scop demn de toata lauda.

1141-411Fil-

Omorul de la UrlueMi Omorul de la Urluenl, denua-

tat de Aclevgrul, este adevérat. Omorltul e fiul lui Chinea San- der din Strimbenl, pe care pri- marul din Urlueni l'a cerut ow adresa primarulul din Strim- beni ca implicat intr'un furt de

si, apucfindu-1 îi primbeie, a pus pe cel patru pagubasi de aú batut patna Part omoriv, a- vénd, se zice, primarul pica pe el, de si nu sa dowedise prin nimic a fi 'vinovat. Casul s'a constatat de subprefect sl par- chetul a depus p omoritorl, dintre carl unul a si declarat oh primarul i'a pus' de o- morit. Priinarul este cheanat la instructiurae pentru 28 ale curentel, ca sal treaca alege- rea si de ,sigur dea votul candidatulul prefectoral, céci e alegtor in col. I, dar dupa alegere de sigur vs fi depus

. (Jos Reaqiunea)

In urma s6rbärilor dinastice ce se vor suceda, ministerul justiVel, cur- tile i tribunalele din Bucure§t1, vor fi inchise in iilele de 23, 24, 25 §i

26 hnuarie. Grefele vor lucra Luni §i Marti.

D. ministru P. Carp a renuntat deocamdatä la ideia de a convoca un congres Iii papitala al tutulor Ca- merilor de comercit din tall.

Uu ast-fel de cOngres ar. inarca foarte mult budgetul ministerulul do- menielor.

D. Plagino, ministru plenipoten- tiar al töril la Londra, i§1 va regula drepturile sale la perisie cu Incepere de la 1 Aprilie.

D. Bengescu, actual ministru ple- nipotentiar in Bruxelles, va succeda D-lui Plagino.

In loon! D-lui Bengescu va trece probabil D. Rosetti Solescu, actual ministru la Belgrad.

Sambatit seal% va avea loc in gala Eforiet splendidul bal organizat de so-

cietatea generalg Gutenberg a luergtorilor tipografl din Romania.

Suntem sigurt ca publicul capitalel se va grabi a lua parte la acest bal unde diferite suprize, sent rezervate vizitato- rilor.

De alt-fel e cunoscut cg balls! taabgra- tilor e until' dintre cele mal reputate $ unde cu adevrat se petrece minunat.

PAR ASIT

acestea nu se maT sátura privind-o, ar ft

dorit ea fa acel minut cugetarea sâ 'I pit-

reseaseit, inima stl Inceteze a mat bate privind-o merea, ochil i tnehidli

pentru tet-d'auna, ducend ea el in mor- mant imaginea e blencia.

Cut oare ar putea spune ce se petrecea atuncl In inima

Acea pe bare o iubea ca pe tnsät viata 'T sta azi in feat ca o string, des-

partitg de el pentru vecie. De ce nu pot, eoptea el, ea sl !nand

o perdea peste trecut ne mat amintin- du-uil de nimic, sa Incep o altit viatat ?- 0. orchestra cantle intonand o arie, a ca- re melodil aci vesele aci triste, rspun- deaft aea de bine cugetgrilor lute plane de farmec in trecut, dureroase in prezent.

Tirzit de tot se intoarse acasit, mal trist mal abatut mergea in neetire, ar fi vroit tot sti meargl, sä meargg me- re, Ora ce Invins de obosealit ei sleit de puterl sá cadá In zgpada mare unde sá moarg, privind la sclipirea stelefor, au- zind vîjtitul vntulul, t mal malt, tot mal malt set fie aaoperit de folgil de zgpadtt ce straturt-straturl se steternea pe pá- m1it.

Acum ca o vzuse simaa adesea dare- raa i mal mate, viatal facea oroare i se 'Area o noapte vecinica, in care niel o zare de lumina nu va Impraetia umbrelè eI.

La ce sa mat trgesc zicea el (And amintirile 're deeteaptg atatea suferintl, dureroase,. sfeeietoare.

noaptea inainta merea, acum luna disparage norl negri $ groei britzdat o- rizontul, Intunericul se intindea peste tot. Cu fruntea rezimata de geam, George cauta large! 'n noaptea adinca, privirea lul inga In zadar rscolia orizontul, cle niel o real de lumina nu se mat aratg pe el, neagrg era noaptea, dar mal intunecatit Mime lul, tunbrelé noptel In curend vor fi alungate de lumina dulee a zilet pe cand din inima lui noaptea i disperarea nicl odatg nu vor dispare.

A iubi i a spera, a-a crea din amin- tirea et, timp indelungat o existentg pling de vise 0 ilusil, a aseepta cu atata bu- curie moMentul ea pentru totdeauna sit fil unit cu ea, 0 de o datá sgetl vezl toate aceste credinti i sperante nimicite, este dureros i sfgeietor lucru, total nu i se pgrea 1nel de cat un vis urat, din care o realitate fruinoasit In curend '1 va deetepta.

Cui putea sg spunit durerea lul ? stele- lor, insit ele era prea departe, lunel ea /Area tristg i descuragiatg de atatea su- ferintl ce a descoperit In drumul el noc- turn? Attalla!, era grgbit 0 nu avea timp al dea ascultare, niminea nu lua parte la durerea sa.

Am trgit, Fpptia el inteo lume creatg de imaginatia mea, o lume frumoasa uncle m vedeam pururea Impreunit ea ea, iu- bindu-ne mere cu acelael foe 0 pasiune,

acum, &Lind realitatea mi apare age de tristit, unde ma cuprind, unde m vd aea de singur i Weida Mai de groazg nag cuprind, O. nu mal am !lid curagitt niel putere a mat continua drumul vietel ce mi se deschide aea de petit.

Acurn, cand nid o dorinta nu mat am' In sufkt, cand nimic nu mg mat tine legat de viatit, pot se zic echo lumel !

Cele din urmit raze aruncate de soa- rele aaunend, se stinsese Inert de mult, pe nesirnate intunerecul incepea a se Intinde, inveluind pamentul In neagra lut mantie. una cate una Adele incepeat a se ivi pe bolta senina a cerului ; acum, iatá el a- pare $ luna, ineet, ea ee ridicá mandre ei majestoase, aruncand valurt de 'amine arentie asupra p6mêntalui acoperit de zgpadg.

In camera Intunecoasit, cu fruntea re- zematti de geara, George privea in neap- tea adincit, Nina de mister ea O. Mime omeneasck,-si luna inainta meret, acum imbrobodita Inteo ceatä groasa, prin care cu anevoe se mal fur* razele, sale, pg- rand chier ea a 'el ascunde fate pentru a nu mat fi martora la suspinele i vae- tele de disperare a (ate o ininá zdrobitg ce le scotea in tacerea prefundit a nopte.

Tree! tu lung argintie, murmura el, a- mince, razele tale' luininoase asupra celor in durert i restriete, prevesteete-le feri- cire mii pune-le speranta in inimg, lumi- neazg calea amanalor pentru ea la lelanda ta lumina, sá descopere cgrarea ascunsg in frunze i flora-lumineaza drumul ce- her rittecia itegurele noptel,- mie nu

mat pop da niel manglere, Mel spe- rantg, razele tale aa apes de malt pen- tru mine.

Da, zise el, apol, trebue sá o vd, sunt 14 zile de catd se &fig aiel, in fie care zi decis a o intalni, curajul mi-a lipsit, coplesit de edurere, am amanat aceastit re- vedere ce/trebue a 'mt redeetepta suveni- rile trecutulul, suvenirt i sperante nen- mormentate pentru veclnicie.

a§e lunl de cand ma credeam tacit fe- Halt, ease luni de (And auzeam Inca din gura eT : a ta sat moarta" l acum, cum volt petea-o privi la bratul altul barbat, - Ingá nu pot altfel, i trebue ea mgcar o singare data s'o mal vad,- apol, luan- du-el pelitria i paltonul eei din camera,

cu peel ineeta Cu privirea in pament. unde ar fi dorit atat de mult sit se odih- neasca, se indreptg inspre bergria unde §tia oil ea va veni.

Cu jurnalul desehis In fatit, ce '1 intin- sees mal mutt pentru a putea obeerva Met a fi observat, privirea lul era meren alio- tita spre leek In sfireit Ea aparn insotitit de alesui inimei el. Tremurand de emo- Oune, se Infiteearg mai mult in jurnalul sate *and privirea sg aluneee pe chi- pal el, simtea chinurl groaznice i eu toate

o detunare se auzi in noaptea adanca... apol iearitel tgcere...

Cenci vecinil alergarlt 11 gasi pe George In pat, intram lac de singe, moartea fu- sese instantanee, glontele omoritor 11 sdro- bise inima.

Pe ingsuta lul de scris se gasi pe o bucati de 'Artie aeternute aceste !Indite :

PrietenT i cel ce m'ati cunoscut, nu m condamnall pentm fapta mea -am suferit prea mult, pentru ca se pot rezi- sta tentatiune ce 'miso fitcea mormintul rece, uncle voi %cape de durere-unde ve- 011ie vela fi fereeit.

Adio Allesandru.

DIFERITE STIRI DIN TARA

Temperatura : Obeervaaunea case! A. Menu et C-nie, optician!, Calea Vic- toile 83; pe slue de 22 lanuarie 1893.

nop - 0 7 ore dimineata - 2 Amiazi - 3.2 Intitamea harometrtegi . 756.2 Starea ceralut z inorat

Consiliul de salubritate al capitalel se ocupa uctualmente cu elaborarea until re .

gulament de igieng publieg care sit se as. plice tutulor fabriceor i atelierilor.

La concursul tinut la ministerul de in- terne pentru ocuparea definitivit a postu- rilor de médici veterinarl "'ale judet, art reueit D-nil D. Bibire, Stareo vie Dra- guton.

D-nil membri at societatel preset aunt convocatl in adunare extraordinara Lunt, 26 Ianuarie curent, orele seara. La or- dinea zile : votarea bugetulul pe exerol-

anulul 1893 admitere de nol membri.

Balul lige culturale sec tia Giurett s'a amanat pentru la 24 lanuarie din muse venirel printulul Ferdinand.

Balurile Soeiet. Prase'!" Pentru marirea fondulul set, Societatea

Presei, a hotarit sit dea tu anul acesta

011011111111111 SAMBATA 23 IANUARIE 1893

.1101.1111151111.111111111M011111.4 3

done balurl : Unul marecat, In ziuta de 1 0 ratorul sterile asupra ticalaeid artico- Februarie ei marele bal /mud deschie pe bilut care nau de. dreptul de apel, contri- te sfireitul aceleaet lunl. buabililor cart 'nu vor Inapoia complectate

Balul mescal de la 1 Februarie va fi o buletinele de declaratiile veniturilor lor. ..aetrecere cu totul originale $ i. unicA In D. Mene1as Ghermani, declare ca nicl

felul el. Cel putin In Bucreed o aseme- Dam nu doreete elt-ceva de cM ca fie nea feetivitate Mee, nu sea vezut. -care cedifean se. pleteasett ditrile pro-

Sala va fi foárte origMal decorate, cos- porfionaln nu veniterile sale : nicl o date tume dintre cele mal variate ta mat ba- Matt, D-sa nu ar matinee ca top LoameniT roce lei 'vor face aparitia sit pleteascit o dare legala.

Apol va fi o intrare nespus de comice D. V. G. Mortem, constati el asta-zI a unel mascarade de toga nostimada. dol deputatt conservatori, dar dintre eel

La 12 va Incepe bataia florilor, petre- mal cinstid personal, ati aratat starea de cere cu totul 'noue. pentru Bucureetl. decadenat In care ne afiam la sfireitul

Floreremle, In costumurl de circum- acestuI veac. D-lor at declarat amandoi stante, vor apare In cerucioare perdute ce, bogetaliI noetri caute In tot-d'a-una sit sub flier! ei tram de drecueori. frusareze statul macar cu un gologan.

In sfIreit vor fi monoloage hazlia lupte Fiind-ce muld proprietarl ascund planu- omerice, etc. etc. rile proprietatilor lor cand vine recensi-

Intrarea pentru doamne ea ei pentru mantul, propane la ultimul aliniat al mal 1 domni lel 5. Benoarele lel 40 ei logele colulul 3, prin care se, se oblige tot! pro-

13el-Etage 30. prietarib a ma! mull de 100 heetare pa- ' Un program special, detailat coprinzend jaw, A ridice In termen de trel an! toaté petrecerile, toate inovatille ei toate planurile mokailor bor. originalitatile va apare cu o sptemene Comitetul delegadlor a respins toate mal Mainte de darea balulul. amendamentele depuse de Darn! Stoicenu, Marele bal deschis al Societatel se va Voinav ei. Martina In mhimb a propels In

' da sub patronagiul until comitet de doam- unire en ministrul, un not' amendament ne. El - va fi dat pe la sfireitul WI Fe- prin care 2Se tigi, dreptul de a cere mhim- vrearie, atat din cauza scurtimel carna- barea taxel, dupä un an. ' valulul ei a mrberilor ce se vor da eu Puse la vot cele trel ainendamente, se prilejul sosirel printulul moetenitor, cat reaping. Votul a fost eu bile. ei pentru ea darurile de la cotilion se Se continua votarea legel pe articole. pos.:le fi pregatite la Paris unde vor fi co- La art. 4 se propun mal multe amen- mandate. damente care se resping. In anul . acesta balurile presel vor fi D. N. T. Pop, la art. vn vrea se, de- a, dintre cele mal straducite. puma un amendment pentru a nu se da

* preeidentia comisiunilor de recenalment DIN STREINETATE agentului fiscal. . .

D. Hondas Ghermani, spune a a %cut aceaste, earn agentul fiscal este mat

\ competent. Se voteaza art. VII. ei cele urmetoare

pan e. la art. 1.8.

D. N. T. Pop, propune un amendment prize care se fixeaze maximul ei. minimul pretulul proprietatilor, pentrn a nu se pu- tea nicl Impovitra, -- niel favoriza pe niment

Dar amendamentul se respinge. Se voteaze, apol art. 19 ei. . cele urme-

toare, One, la efIreit. Legea se , va pune in vigoare la 1 Julie 1893.

La ora -. 6 se ridickeedinta, remenend ca maine se, se voteze legea in total.

&dinta de la 22 Ianuarie 1893 Sedinta se desehide la orate 3 sub prem-

denfla D-lul Gb. Cantacuzino. Prezend 87 senatora Se few formalitittile obiclnuite. La ordinea zilet urmarea discutiuneT

asupra legei toemelelor agricole. D G. Vernescu critica art. 1 a-

rate ca D. Carp nu poste stabili o 'nornie de conducere i cat art. 1 este confuz nu poate Imbunatati soarta tranilor.

Ura! lira ! de trei ori! ! !

Preturile curente ale Hertiel de time

Ni se scrie din Paris el ceaforul Emile Ferey a depus la comisariatul de politie o plangere de escrocherie contra faimosulul Arton. Ferey a foet coaforul lul Arton

,timp de dol an! pe cand acesta mdea In strada Rouget-de-lIsle. Plecand la 21 Iu- nie 1892 Arton %sat o datorie de 544 lel 60. Facture contine intre alte, lu- crurl : opt peruci, doue mase! i zece barbe.

o depem din Bruxel anunfit deautatiu- nea permanenta a BrabantuluI s'a pro- nuntat contra hothraril guvernatorulul, care a anulat dorintele consilielor muni- cipale relative la referendumul regal. Gu- Aseara in fata unul public nume- $edinta 2 vernatorul va face apel regelul. de la 2 lanuarie 1893

edinta se deschide la ora 2. sub preei- ros, compus in mare parte din studentil La Roubaix in Franta socialietil marx- dentia D-lul general ,Gh. Manu. universitarl, D. deputat Mi§u Saulescu

sled aa tinut o mare Intrunire la care a Prezentl 95 deputed. a vorbit la Atenea despre cestiunea asistat 0. Franz Fischer. redactorul zia- Se fac formalitatile obicinuite. sociala. rulul Peuple din Bruxel, care a vorbit des. D. N. Gane itareabe pe ministrul de Conferentiarul a studiat toate ini- pre organizerile muncitoare din Belgia. interne dace e adeverat ce asta noapte chitat'lle revolta'toare ale societatel de Agitatorul socialist Ghesquière vorbind s'a intienplat o ciocniee de trenurl pe li-

l deSPre hotiile Panama a zis burghezia nia Vastul-Bucureet! sae Peecana Bucu- azI, a stäruit asupra claunoase dis- din Intreaga lume fiind nescute In corup- reed. Se zice eh mal multe vagoane a tributll a . munce i a bogatiel, Oune, leacul acestul ree nu e altai de cat fost srarimate, i ma! multe persone ranite. combatut teoride burgheze ale libe- revolulia sociale ! D: Lascar Catargiu respunde ea e a- ralilor in materie economicaa\a adua

* devrat isbit un tien de marfe cate-va .exemple scarboase de modul Ziarul qficial din Petersburg publica un Aire until de persoane" Fdar din noro- a ukaz imperial prin care Tareviciul e nu- cire nici un accident de persoane nu a cum patronil exploateaz munca mi- mit premdinte al comitetuluI pentru con-i avut loc. lioanelor de muncitorl, etc. stauirea drumurilor de fier in Siberia Dealimintrelea, vinovatiI vor fi pedepsita In fine conferentiarul a facut apo- Ukazul arata interesul ce Tarul are pen- D. T. G. Mogan, era% cat de ueor logia Germanid moderne, care pro- tru realisarea aceste! Intreprinder! ei a- scapas minietria cu fraza ; steraotipe vi- tegiaza pe muncitorl §i-a fault cate-va supra altor proiecte privitoare la coloni- novatit vor fi pedepsid". aluzil prea transparente la starea de sarea ei la desvoltarea industriel In Si- Dar cine aunt adevratil vinovatl ? Fri- az! a Franel. beria. nand, acarit ?-carl stet in pieioare ne- t

dormid, eats 24 de ore ?-Nu, ci direc- Cand veni insa vorba de solutiuna File mute din Album tiunea generale care face economie pe D. Sulescu propune oa panacea uni-

Femelle II complecteaae seatimentele spinarea sarmanilor slnjbael inferior!, pen- versal socialismul de stat. tru a cheltai mil de lel cu decorarea eu auris ei cue lacraml. " La prima parte a conferintd, D. o abonata a Bunei Credinte rilor nand vin printil in tare.

D. Al. Lahovary, ministru de externe) Sulescu a fost adese-orl intrerapt

Naturele noastre, sunt ca guzgand earl riposteaze D-lui Mo ram zicend ce direc- prin aplausele' furtunoase ale audi- mananc otrava, se arune asupra Muted de dunea C. F. nu poate fi vinovate ; eeei torulul ; ceea ce la partea a 2-a a e tt care sunt Insetate, i dupe ce am baut Mel directorul, Mel ministrul lucritrilor lipsit ou desaviraire. Ba publicul e

publice poate sta pe makenti. a prirnit cu o raceala fearte semi- ne otravim. D. T. G. Morten: Niel eti n'am zis Shakespeare fidativa teoriile junimiste ale §ocia-

e.

asta, diet ar fi el de prises ; dar trebue settzut orele de lucru, Inmultit num- lizmulul de stat.

Oamenil ineapabill de a face cov bun lunae aeteapi aceatit ea altil face, rul franarilor, acarilor, etc., astfel ea el tt

chiar imposibilul. set nu mal stea uedormiti cate 24 ore o Libertatea presel este suprimata Veronica Micle se urce pe maeine buirnaci de soma ei de fapt.

de obosealti. Politie, a impedecat pe desemnato- Incidental! se' inchide. Zaherul e duke, femeea e dulce ; za- rul ziarulul umoristic Strigoiul de a Se voteaza in total proiectul pentru moa ham]. Insa se topeete, pe cand femeea ne topeete. Un cititor dificarea lege! constatarilor fiscale. face gravura numrulul de la 24 Ia.=

Se urmeazi eu votarea recunoaeterilor nuarie, intirnidend Iii acela §! tirnp pe indigenatelor. litografi ca cum-va sa ripareas ultim cuvent

* *

(Veritabila Hartie do ore% Abadie-Paris) Pretni ucntrn cantitatea de lc 50 dc cat In sus ' Modal 11- BO Chrtiorlo a 110 *el

Cutist. Le 8455 Nadel 111-100 CArtioale a SO lot

Cutlet va45 Accept 4 tun! data facture!: Franco gara o-

asulut d-stra, sae 31 Casa sconto, Pentrn cantitati mat lath dc 50 de Wit model 11- SO CArtiorle 110 loi

Cutta Lei 5.745 lliods1111-120 Wirtioell a 150 fol

Cuti a ,14,05 Prat net rarnbursat, Franco gara oraeulul d-stra. Vinzlir4le e fp.P, prin crinoacuta cas4 de comision S. STOJA OVITS-BrAlla i sucursala acestel case, prin D-1 Aohil Chroulasou, Strada Is- vor 32, Bueureeti Co Loma stima sop Olga lid ClpitanC. L Crasenge,

Singuri Fabricantl Bucuroti

Ultime Telegrame Ateneul din Birlad - 21. Ianuarie.-Procesul Panama.

Pledoariile aunt sfireite. Sentinta va fi pronuntatti Joia viitoare, dar nu ie probe- bil eh va fi publicate chiar In acea zi.

PARIS 21, lanuarie. - D. Gerin fost director al ziarulul National i fost ad- ministrator al ziarului La Libre Parole, actual editor al unul ziar financier, a foot arestat sub inculparea de abus de lucre- dere i escrocherie.

PARIS, 21 Ianuarie.-Camera.-D. De- lafosse Intreband relativ la afacerea

zice ce Anglia ar trebui sit se prepare pentru evacuarea acestel terl ; ni- menl nu se gandeate stial Inlocuiasett, ceel Egiptenil pot se se guverneze singurl.

D. DeveHe respunde ; el apitrit atitu- dinea D-lul Vaddington, care a fost lot- d'auna prevzetoare i patriotice. lntäri- rile garnizoanelor engleze In Egipt nu de- note niel de CUM veo schimbare In poli- tica Anglie!, In ceea-ce priveete declare- aiunile sale. Franta are dreptul ett ia act de aceste declaratiunl solemne. Sultanul

toata Europa ea Interes ea Kedivul sit &be dominatiunea cenalulul Suez. Din declaratiunile fecute de D. Gladstone, rc- zult c chestiunea evacuaril poate fi su- piusá unel nouI cercetera pe care Franta ar primi-o eu prietenie. Dacit aceaste stare trecatoare ar deveni definitive, Anglia ar risca atuncl sit vaze ce aceasta chestiune se transforme Inteo sorginte de conflicte pentru Europa.

D. Develle enunaa ett prepare o carte galben e. asupra afacerilor din Egipt. *

PARIS, 21 Ianuarie.-Cu ocaziunea re- miterii baretel de cardinal arhiepiscopilor de Rouen ei Tours, nol! cardinal! aa afir- mat di vor face tot ce e cu putinte pen- tru a- aduee un ajutor puterilor stabilite In sarcina ce at. Preoftl 41 episcopil sunt fericid se coopereee pentau a sustine pacea recomandate de Papa. ln schimb el cer justide i libertate.

D. Carnot a felicitat pe cardinalil el ttat Insoles, hnpreuna en Papa trebuinta de armonie, pacificatiune ei de intelegere bete totl francezil.

- - Guvernul ungurese a trimis o cir-

culara tuturor autoritaplor adminis- trative din Ungaria i Transilvania Iii privinta miacarei nationalitatilor.

Circulara invita pe toate autorita- tile, sit confisce memoriul studentilor din Bucure§t!, memoriul partidulul national din Transilvania §i replica studentilor roman! de la universita- tilor din Viena, Gratz, Budapesta Cluj.

Post festum

vre-o gravara anti-dinastica. Tandale a fost in Africa. Un amic it SENATUL ........- ,

ntreabti :

vezut pe acolo antropotagi ? Urmarea sedintei. de la 21 lanuarie 1894 Atragem atentiunea, D-lui director -Da !...... si inca ce soid de antropo- D. G. Ternescu face istoricul legel toe- general al postelor asupra neregularita- tggi cart mdnancd . carne de orn chiar melitor agricole din 1866-1872-1882- te cu care se face espedifiunea ziarelor Vinerea I 1893 ei apol critical, modificitrile D-lui la abonatii nostri din Capitalot 4 pre- --....4,0,0.-...____ Carp. ,

vincie. , D. L. Catargiu respunde D-luI Ver- o esbaterile Varlamentare nescu, care termirat cerend inchiderea die- Cei din Capitalcl , in loc de a primi

CAMERA '

cutiel. ziarul in seara chiar a aparigunel sale, - DIscutia se inchide. , d fiind depus la postd la ora reglemen, Urmarea eedintei de la 21 Ianuarie 1893 - Preee ul e luat In consideratie. tard, il primese a doua zi dimika, Se voteaza pensiune de 200 leI D-nel Se citeete art. 1. Romanescu. . . Printul Gr. M. Sturza propune un a- toitif ckiar la ameazd .

Se urmeaza ago! votarea legel asupra mendameat ultra radical pentru aeigura- Cei din provincie, in urma nouilor contributiunilor. rea teranilor In contractele agricole. divisiung subprefectoriale, primesc gazeta

D. I. M. K. Epureanu, beennoetiinteeze - Amendamentul s'a respins. cu inttlrziere de doui, trel zile, dupd ce Camera ce comitetul delegatilor a respins D. G. Panu, Intr'un admirabil discurs aceasta ' a Rout ocolul pe /a diferitele amendamentul D-lul C. I. Stoiceseu. a aretat ca art. I pe care D. Carp voeete cireumscriptiuni ,potale. D. C. I. Stoicescu, IeI epees amenda- sa-1 ridice la inelfirnea unel reforme so- mentul. ciale, este o simple formule. Apo! res- Rugdm pe D. director general al

D. Rosetti-Tetcanu, cauta ,sse, scoat1 punde en mult spirit D-lul carp. Face is- potelor al ia grahnice mèsuri pentru In vedere ,faptul a amenzile prevzute be toricul interventiunel Statuled ei arata cum curmarea acestuf neajuns foarte pagubi- proiectul de lege actual, privesc numa! pe Domnitoril ramanI interveneaa protejend tor aldt pentru lectorii nostri cal si pen- hoer! cari asta-z1 fat fac o falti din a nu pe Oran!. pled Arne in total. tru not Se explicit cu D. Vernescu de ' ce vo- e

D. N. TOl11017 spine ett e ra se cau- teazá legea, pentru eit cuprinde intentia, 00m*,..1.111.011.

tam a face leg! in contra bogatilor, dupe de nu posibilitatea de a face bine. In a- Farmacie de villzare cum nu trebuie ea facem nicl contra sa- plausele ei. ilaritatea Senatulua D. Fami Foarte bine Iniestrata, Intio capitale racilor. Ar dori sit tritiasca spre a vedea rspunde D-lut Vernescu. de judet. Doritoril se se adremze Farma- facendu-se leg! care sa fie Neopotrive ei. D. G. Vernescu, respunde D-lul Panu. cistuluI F. W . Zarraer, In Bucureata sati pentru bogad ei pentru attract. edintet se ridice la orele 6. t D-nel Charlotte Mildt, In , Tecueit.

MAULS CIRO ITALIAN Director proprietar Cesar Sidon

;S'âmMtcl 23 Ianuarie 1693 Mare reprezentalle

rog-ramul : Pase academice exécutat de D. 1o« i mi-

cul Peitro. E sercitil gimnastice pa bara fixA de Pratii

Bastelli. ealle Hariette cAlAreata gratioask grotesc

parfoce. Miss Ella parodie de clovnul Beketow. Bib% umber artbesc pur sang presentat

in libertate do Miss Mary Away Gordon. Mister Pala esercitil pe trapez.

Jockey englez cMArit de directorul Cesar Sidoli. Sunman armasar uuguresc se arena peste

3 cal prezintatt in libertate de D. Bono. Mies Adelina supra numit regina aerulut cu

esercitiile sale pe trapez volant, Wend pentrif a doua oarAltriplu salt mortal.

Baletul florilor esecutat de intregul corp de balet.

Signore George Franecis Sidoli ea jongleur pe cal.

Presentarea a 8 cal negri de Cesar Sidoli. Intrarea comica a clornulut Dio ca scarna-

tor. Miss Adella cAlAreatA grotesc. Rastre Bambini pe piciere. Presentarea.a 3 pore! bine dresatt de Beketov. Voltd a Rikard D-ra janeta.

Cu stitud .

Directorproprietar, Cesar Sidon.

fro...141111

Conferente Public* Seria I

24 lannarie D-nul T. V. loan ,Done docu-

mente' de la Duca-Vodd". 1 Februarie

II) Victor Miclescu Dreptul de a pedepsi".

8 Februarie III) I. M. K. Epureanu

carea sciteanulut nostru prin goalet".

14 Februarie IV C. Calmuschi Superfici.

alitatea la not.' . 21 Februarie

V) S C. Mandrescu Doine . 28 Feb merle

VI) Dr. I. VarlamViguirr,i/u- zii, klucinat I ". 7 Marne

VII) " Dr. T2 Cerchez Cauade profilawia cholera' .

14 Martie I) D. Mironescu Preju-

' ditil". 21 Marti()

IX) Stroe Beloescu Cru- tare si risipd".

Conferentele se vor tine la Palatul adminaa tradv, orele 2 p. m.

TBATRB.00SONNTE 22 lanuarie

Tostrul Motional. - Diseare Be- lach e.

Campania Liriest. - Maine, Sam- UM' mare, se va ante Voevodul

Sala Bailor Eforicl. - Diseare mare reduta de bal mascat. Lume multi, animatie mare. Bufet i saloane particu- tare la dispozitie amatorilor.

Circul Sidon. - In fie-care mare marl represent atil.

Teatru Karageorgevicl. - Ba- lurl societare.

Concert Rubinstein.- Excelenta orchestre de sub directia D-lul Rubin- stein cente In fie-care mare la Cafeneaua Natioltald.

AVIS Ast-z1 se iucepe vinzarea tu-

tulor märfurilor al marelu i. celui mal vechiti fi reputat ma- gazin din Ora

fost Matson Briol ea preturi esceptionale de kf- tine, chlar sub preturile ca care s'ail vindut marfarile in zilele din urmA de catre fostul ef al Casei.

.°

Inconsolabi- la sofie, Zoe Livezeanu, OM Elena ,.Tivezeanu, mama Alexan- elriva Dvezeanu, frak Dimitrie Live- zeanu, surori Elena iliescu, Aleccanclrina Riunescu, unchi veri, familia Bdclu- lescu, familia Varlam, familia Grigorga

Daclu Bolintineanu, ail dwerea a ve anunta perderea prea iubitului 1w sot,

frate, nepot i ver

Constantin Livezeann SubIntendont militor (L000t.-Volonel)

IAT ETATE DE 60 AEI /sleeted din viafd la 20 Ianuarie ra 6 sera, fi v rágd sd- bine-yogi a aststa la ceremonia funebra ce se va oficia Vineri 22 Ianuariella ora .2 p. m. în sf. Biseried Alba din' Calea Victoricd, de uncle cortegiul va porni la cimitind $erban-Voda (Bellu). '

4

LICITATIE La 27 Ianuarie curent se va vinde la

Tribunalul de notariat, de buni voe, pen- tru eeire *din indiviziune casa din calea VictorieT No. 205, !awl bariera, cask compuse din dou etage. Al doilea etagie avend un saloa spre wade ei mat multe eamere, jos dou prey/ilia mal multe ea- mere, grajd, eopron, o pivnitit mare ei done mai mica Gumpratorul va putea ocupa 'etajul de sus chiar de la Sf. Gheor- ghe viitor, cand espirit contractul locate- rulule

Fabrica de conserve alimentare, fructe eandide i glac6 MTL3 orSzo

MAGASIN .DE DROGUERIE COLONIALE NO. 4. isprz.ADA. sui,Aiba,- No. 4 Aducem la cunostinta onor. Public, precum l numeroaset noasGre clientele el, pe ling& fabrica conservelor abmentare deja cunoscuta, am adlogat ei un laboratoriti special, condos de un bun lucator din Franta. pentru fructe candida, fructe glace, compotur!, siropurt, dui- ceturl 1 peltelo de difcrite fructe, unde se efectueaza la cerere prompt ei diferite obiecte pen- tru cadourt, precum : emir!, buchete, etc. de zahAr i fructe. - La cerere trimitem catalogul gratis si franco.

110

EXPOSMA Dili NISA

aVINIM111,

Da STAICOVICI

SZSZ

DIPLOMA DE GRAND.PRIX .- PR'ETUL CURENT outil es se tipP11140

Masan b4be carafe's& I i And . . * mi . I

. Fazle mat nd.

grasd . , Bob rods . . .. Tolson . Doolost Mary Boat o toast . . nii48k towboats .

e emeaseeace , took , AL Wrote so tensest

-141 **IL . . . . Oktpard sOs . . . .

De

it 1 1 1

- -8

1 1 1

-22 1

*

i

2

2

801

vaadare

.

Dalian toast . . . Ards( naphn os came Plagolste

omen ensue* roan Rosin böbe ecetrafind .

e e link. . . , m*ocie .

Fo;ok vier& lisi . , Doke" Bone so tonsat . Pdtidgele roil. . . 4anae Poi de vila" Pdtiag. mete set tomtit 4rds1 gras pent. umplut eittperd albe . . . la fiSta isnonnille

#4

-. i I

2 2 1 1 1 1 1 1 i i I.

2

3 : 4

i 1

'#

: 4

#

t

s

4# I

-

41 41 8 s

Glaveci4 Pin de *Ode . Sparanghel . , . . . Dn io de 000 spawn* Moire b6be extrafind .

, mijlocie. . Rook verde find . . Dookcsi . . . . . . Dante sos image. . Spanac Pittldgele vinete in 808 ,

Ghieeci oFin de siMe4. Cum de 400 ermine

Ciuperct albe . . . , rtri ylachk martnad de manta. Pdttägele tocate . . . n tar&

- J.

2

2

2 1,

190 1 1 1

1

1 I 1 -

60 80

80 40 20 go

90 90

V

- 20 - 90

Dared is* 116 1. ono Cralova la loran G PoporlaL

SAMBATA 23 IANUAillE 1893

Casa de Sehimb MERCURUL BOLIN"

MICHAIL EI,L,NAHMIAS nuctorettill Strada ,SmArdan, 15

frga laterald a Rinaq Nationale, partea despre Po$d, aMturi cu easel de batted a d-tui Mr. 1. Zertendi

Oumpr i vinde tot felul chn efecte publice, bonurf, actiuni, lozurl permise romfine stneine, sconteazi cupoane ei face on-ce schimb do monezi.

Imprumuturf de ban pe develte de efecte lozurl.

Cureul pe ziva 'de 211anuarle 1898

Caed'fondatA In 1884 Cump. Vinde

40/0 5°I0 5% 0/0 04 0/0 5% 6°10

Renta amortisabillt

Imnprumutul Comunal 1883 . .

1890 . . .

Serieurf funclare rurale urbane

-urbane de Iae! Obligatiuni de Stat (Oonv.Rurale) Florini val. austriaca Af5rof germane Ruble bartie

82 '75 97 75 89 - 90 94 76 89 75 81 -

101 50 2 10 1 23 2 55

840 R8 50 89'75 91) 75 95 50 90 60 81 75

102 25 2 12

2L25

,60

Memel 5 lellee au.- Orl-cine poets cere un numbr de proba din riaral nos/ru financiar, intitulatuMercurul RomAngl care publicA cursul t¡i listele de nag& 1 la sortl ale tuturor bonurilor i lozurilor Romäne strsine i imediat se va tri- Mete gratis gi franco ta toat5 tare.

Abonamentul anual pentru toat5 tars cost5 numai 5 le!. El se pliateste inainte in timbre, mare! san mandate postale. Domnit abonati par'icipri gratuit la alai multe premit irnpor- tante prev6zure in star. Apare de 2 oil pe lunti Tot-d'o-dat5 acest ziar este un sfiltuitor sincer 0 impartial pentru orl-ce dsraverl de finance si comereal.A. se adresa la casa de schimb nelerourul Roman", Bucureatt, Strada Sm5r3an No. 15.

Bur$a din streinAtate Etursa, din Viena De la 21 Ianuarie T893. ,Florini

9 62

10 83 o

* 11.2)33.60-

32 275 98.80

aur ilawg aur ungarl 114.60 argint austr 98 30

Schimb asupra Londrel . -121 25 Parisuluf . . . 48.22 Berbnulul. . . 59.35 Amsterdam. .100.35 Ilelgiei. . . . 48.05

. . , 46.20

Napoleonul Imperialul Livra turcecse5 Arg, Cl. Pap . . Rubla Anstalt Ramat perp. austr

Tetidint,5

13nrsia.. din 13erlin De la 21 lanuarie 1893. 515.rel

Napoleonul ... . '- Renta,R. Mar 50/0 . . , 98.40

C. F. R. . . . .102.80 aur 4 0/0 84 -

Imprurn. municipal Bueurestf 97 30 RubJa 209 Disconto 185 90 Schimb ,asupra Londrel . . . 20.34

Parisuiul. . . 80.95 Amsterdam. .168.75 Viefie). . . .168.05 1341.gie1 . . . 80.85

. . . 77.55

p' i

Ten"dint5.

Thu-ma din IPoris De la 21 lanuarie 1893. Franc!

Renta franc. 41/2 la sut5 . .106 37

,, R. aur 5 n

3 " It . 98- 0 .

1 42

UngarS 6 9

Ext Esp 96 56 61119

Imprum. grecesc 421.50 8anc5 otomana, 531..?0 Datoria unif. Egipt 498.12 Loturi turcesti 91- Cec asnpra Londrel . , . 25 11

Schlnab asupra Vienel . 205.62 Amsterdam 206.12 Berimului , 121,81 Beiglel . 7/82

Label. . . 315/1 Ten crin tA "

13nr14ici, din 1Londra De la 21 lanuarie 1893. L. St.

Noul corn. englez 7 . . 981/2 Banca rbinân5 6'74 Schimbul asupra Parisulul. 25.20 '

Berlin. . 20.52

13uiAmstedann 3

rs;a s (13u lev.) De la 21 1anuarié 1893. Pranei

Renta franc 3 0/0 italians 91.42

Banca otornan5 . . 583.12 Tench* - Durso. din Vranefort

De la 21 Ianuarie 1893 ,Renta R. aur. 0/e

s 4°10. .

111.1MINIMMOSISIMSar.

Dr Rappaport MEDIC DE COP11

Dupa ,ani de praetica in Spitalul de eopil, sea tabilit in capitalL

Examineazit doicl si face analiza call- tativä al laptelul lor cu instrumente spe- ciale.

Strada Academia 2 (case Dr. Steinerg Consultatiuni 4-6 p. m.

Tut& interzinlui Theodor Pangal Momia Cozmina din Judetul Prahova,

platul Taleajenul, proprietate a D-lor Theo- dor, Alexandru t Map. Pangal, se aren- deazit de la 23 Aprilie 1893 In nainte, pe termen de 5 anl. °Doritoril se ver presen- ta la Domnul advocat C. Polysu, tutore al interzisulul, la Bucuregt, -Strada Badu- Golomfirescu No. 9, uncle se va tine lici- tatie In (lima de 17 lanuarie corent, la o- rele 2 dupä amiazi.

Licitatia se va ineepe de la 6400 lel ce s'a oferit de la prima licitatie din 3

a nuarie eorent. .001141....

De la stL,Gheorghe 1893 m)3 Inchiriaza localul de Caienea Conti- serie al celul maI frumos local din Ploemtl, ^abt Grand Hotel, cu dependinteie trebuin- v-,ase. Doritoril se vor adresa In Ploemtl la D-nul !anon Reinst in.

Cea mat, bunä hártia de igarI adevörat frantuzeasea este

3111 AL\ Fr

ale luí los erth Bardom & fiOsf in Perpignan i Paris medalil ,de .aurp96 diplome marl de onoare, 20 diplome (afarAodin concurs

AVIS inr,ORTANT: Clur a'io:iTaa phea ,,rfit da t i aa It cOalOsursi a e veritabil6

aratata firrnA

fabriceT p o parte i pajura alaturata ,;Coroana-de aur pe

Ail ma 1 a, a. i /I Nervós

ir. EPILEPSIA CONVULSIUNELE t

COPIILOR - HISTERIA - INSOMNIA

IN TIMPUL DENTITIUNIEI

Vindecate in mod radical, gracia

SIROP SLUM de Vile de f grim* aman preparal CI

B1101011bPOUSSIllfig de cAtreJ.-P.LAROZE, Pharmacist

, 2, Rue des Liort§.1Sairit-Paut, .PARIS

Este remediula se afili in 6cppsi in tete.pharmaciile bune.

P.,..0'"44 OM;

Mare Depot"' de Dulceturi

....eiromasross.

0-Nowwwwweer-esm11

O'cainne easel° Millinescu in Ia0-

1 t-.) str. Romani{ No. 27, co- prinzAnd 8 MAI, 2 antree, buchtärie l spa',

liitorie In sub sol, atenanse cu 4 odä) marl, grajd de 6 cal, sopron ca odaie de Iemne alitturea, podurl 2, pivnita mare, grädi- niä cu terasA, curte etc. Totul pentru 62 000 la comptant, sa 67.000 pliltibil nutria!' jumfitate comptant i restul In rate

' In timp de 5 sa chiar 7 anl cu un pro- cent anual de 8 la sutä.

Doritoril sä se adreseze diret proprie- tare D-ra 'Ana Mcilineseu strada Roman& No.. 27, In Iai. Casele se pot ocupa de la Sf. Gheorghe 1893.

OMNI UNSTAITIII IIIILE S'a strimatat de la 1 bowie 1892 In Mx. liarageorgeriel No. 441.angi Strada Dwane!, Pasagiul Bincel Nationale el

Posts Contrail).

A spetrut In editura Li bririel coalelor' C. ,Sfetea,

BucuremtI : Primele. elemente din istori Românilor de Alex) Po- pescu. Carte Murata In conformitate cu nowt program& analiticit la us, pentru clam primarä, editia ll-a.

De vinsare la wee librariile din Ora Pretul b0 hard,

mosznometomf2N.,-,

1ATRA 110S-C71141EAFIEICSIV3C30

sunt vindecate prin

SAMMIE GRANULAT TERVECENTE de LITHINA

te CH. LE E R ABEL LE PERDRIEL & de, Paris

streine Ili din fabricele, noastre Specialitate de' bombonerle, rahaturl

A.sortiment de eltocolaterie de toate caiitile. Pigurt d elvcolaki pentru cadourl. Articok coloniale pi,produs e. orientale de tot felui.

Tilluri din viile-cele ma renumite. Liqueruri streine 0 indigene.

Mr/slier', de 1-3fio IlUgArn, pe Onor. Public a ne visita spre a me

' convinge di eftinatatea pretulul i calitatea mar- furilor.

Frain Andreadis Str. Lipscanl 80, Piata Sl. Gheorghe-No

It$

m 44O' ireentilannanalinIEZ-11,442'i

Compania de Gaz din Buouresol

Pentru a Inlesni introducerea -gazulul itrolecuinte partten,are, pritvalil, biurourk ateliere, fabrict, stabilimente, etc. Compania Gazului are onoare cle a' aduee la, cunoetina, Onor.- Public, di a luat decisiunea de a execute instalatiuni de gaz platibile In- datk cu. gatul consumat-In 'rate mensuale de la 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18 si 20 dui*, valoarea- Mal mare, ma6 .mal ruicA a fie- caret instalatiunt in parte.

In Lima platelor regulate aces:tor rate, instalatitmile resew- ive devin proprietutea d-lor abartap.

Pentru instalatiunl de o valoare de :

1 de lel 50-150 se ra p15ti alto 4 lei pe lun5. An& la achitare 2 100 -150 n 6 * * *

8 ' 150-200 * 8 » * *

4 , ,, 200--250 10 * * *

5 4, 250-300 12 . n , *

6 300-350 * 14 * 11 in

7 3'10-400 , 16 a tf 9u

8 , 400 -450 ' 18 , 0 * ,

9 , 450-500 *

20 * * 0

Pentru instal:01m! al diror cost va intreee sum de 500 lei inelegeri speciale se pot lua la direettunea,ICompaniel de Gaz.

Sperilm ca Oaor. Public se 'va gräbi a lace us de aceast5 in- se in n ail. inlesni re. Dir-edor, Tasszaen.

Magasinul Conservatoriii Bumeei, Calea Victoriel, 72- Bucureei

(längá, Magasinul Djaburov)

Singurul magasin in Ora care vinde eftin. Piane, Pianine, Note 0 Instrumento musi-

cale. Symphonioane, -Aristoane, Phönixe, Victoria, etc. Papeterie. Jacaril pentru co-

pil. Articole de, artä 0 fantasia. Cadour4 de Criciun i Anal! Non

,

10e vénzare 0 pereche cask in Alexan-

dria, strada MyWantt; fosta sarmd de dorabunti, situatti pe o pozitiune din cele mal pla- cute 0 foarte aproape de cen- tru, compusa din 5 camere un antreil, deosebit buctItArie §i odaie de seivitori, greji re- miza pentru 2 sail 3 trAsuri, fintànä In curte i curtea forte spatioasa.

Doritoril se vor adresa D. Ivan Nicukscu, vis-à-vis de aceste case.

Gil ,.UT ;

granuschT0 Germania Masinl de tot felul pentru

mori de ap.1 si de abut.. Burs- tul plan brevetnl Hagenmacher cari Inlooneso pe deplia 6 ba- rate de sistema obioinulta, oi- lindri (vaiturl) de font& por- tielan cele rual nol.

8tudil, planar! el de- vise gratis.

Representant general IIILL ES A RUBEL

Inglnerl-eonAructort Straeopoleos, I

flu cure§t1

Casele Bucurestl, situate pe soseana Bonaparte No. 5,

bariera calel Victoria, pe linia tramvainlul, compuse 16 eamere, 12 de stiipini si 4 de slugi eu tot locul lor si im- preunti, cu locul de alèturi, untie se tine Orgul de uictt, soseaua Bonaparte No. 7, se viMd conditiuni expeption I de araorabil . Intinderea suprafetel totale

a ambelor Ioeurt, e de metri patratl 4,278.

Cu wit eu pornpit, ap§. din %Ina -de la Iler6stratii.

Nemerite pentru instalatin- nea Until stabillment indu- strie.

Doritorll, sa se adreseze administratia i ruI il i lQ5tU.

.7=511F0afs,,t.i

Plcelrea lip Board ERSITIA TRENTIRILOR Sosirea la Nand; Orals SPRE 1 ele D E L A

4

5.35 dim. Giurgevo Constantinopole. 5.30 dim. Pleeetl, Buzfra, Br5i1a, Galati. 7.00 Ploeetl, Buzeil Foe:pill, Adjud,Ba- 7.15 Iasi, P5rani, Roman, Buzilnl, Meet!

dal, Rwnan, P5scani, Iasi, Sla- nic (Prahova).

8.05 IAA Hue, Tome!, Maritseeti, Vas- lui, R.-Sarat, BuzMi, Plossti.

7.30 x Pitesti, Craiova, R.-Veleea, Corabia, 10.05 , Titu (111xte). T.-Jul, Vercioreva. ' 10 45 Giurg u. .

7-45 , Ploesti, Predeal, Viena, Paris. 11.40 Paris, Vienns (Express-0 ient), Vet.-

7.55 , Ghe giu. ciorova, Craiova '

Tergoon. Piteeti. 8.10 Piteeti, TrgoviAe, C.-Lung, Roeiorf, 12.20 seara Braeov, Predeal, Pleeeti, FocsanI.

T.145gure1e. 12.55 Crai wa, PAW, C.-Lung , Tergo- 8 30 Ciu IMO, 'Slobozia, Fetestl, Calitristg, viste, 8.51 Ploesti, Predeal, Doftana, Brasov. 3.50 ' * Constantinopole, Ginrgiu (Express-

11.45 , Ploesti, Bunn, nurei, Braila, Ga- Orient). lati, R.-Sarat, 1/15,1,ecet,l. 5.10 , Teem!, Märtisesti , GalatI, Briltila, .

2 50 sears Pitesti, C.-Lung,Craiova, Tergovist,e Pioeeti. 4.03 Pitetiti, Craiova,.VerCiorova, Vienne, 5,35 Clilaraef, Fetestf, Slobozia, Fauref.

Paris (Express-Orient). 7.20 Giurgiu. 4.40 Ploostf, Pt eleal, Brapv, Foc*ani. 7.35 . , Verciorova, T.-Jal, Corabia, R.-V5'.- .

5.25 - » Giurgiu. , cea, Pitesti. 0.50 , P.testl, Tergoviste, Cralova, Vtir-

clorova, Vienne, Pads (Express- 8,20 T. Magurele, Rosiori, C.-Lung, Ter-

goy:kite, Pite*I. 0 'lent). 3.35 , Brasov, Predeal, Doftana, Ploesti,

9 00 Ploestl, Buzi5A, Foceani, Tecucit, Slanic (Prahova). Barlad, Vaslul, Iasi, HO. 9 15 Paris, Vienne, Predeal, Pioeeti.

10,05 Ploestl, Buzé,: Roman, Pascani, 9.55 Ias", Pascani, Roman, Pi dra-N., Ad- ,

: - Iael, T.-Wria, Platra-N. j ad, Foconf. Galati, Br5iia, Pioesti 11,05 , PlÓe§ti, Buzöti, Fauref, BrMla, Ga-

141. 10.55 II Paris, Vienne, Vórciorova, Pitestl

(TrainRnWil

kr,

ofitoria de fol Fahric3 , Cato" efectueaza

Sobe Meidinger,

Sobe Parigiva, aliai de (tote,

lobile de Fa, illstalatiuni,

higienice 1 ventilatoare. practice till ,enonomiee, o ne1r- Care dureaza 12 ore. mi apacate de, fript .de- siatoneie eele mai §i Paturi, Lavoarn,-Cuere Outru case, he4,elurl spittaie. DE INEALZI RI CFrRÂIFJJjU calorifere i de TENT1LA1!I NI

Efectucaza in scurt timp oPi-ce= obiectalie aria DEPOSETE i In Bueuresi4 ,strada Doamnel 14 si,,Calea

Victoria 37, hotel Bulevard ; Ia0,.strada Lapumneanu ;i

strada Mare ; Cralova; la. d. Petrache Andreescu.; riHrnu- ltlágarelo, la dr. Josef Focscharter.

Fab ri ca COAFT141't A 1:10 LE' SiO4.40.1SICON

Strada Vultuo i ,

4 ""Nir-15.

1. George Mikaifi m,assagi6 ,dup?1 prescripOuni medi- cale la stabilitnentut de hidrotera- pa din *strada Vestel N. 6., 0 la domiciliul

D-ro. Ana c2aturarea.s3. care ghiceste trecutul, prezentul ;i1 viitorul, locueste In strada Ilo- mang N. 140 In curte:

117GETEC, 11doNIEM

de Transmisiline prima . qualitate, onglezeascii

FURTUlt .CAUCRIC Itondele, Coarde 0 Table de cancinc,

Furtunt de canepa, Asbest; manonietri, Sti- cle.de nivel, Bumbac pentru 0ers

MLJAMALE Robinetb pentru de abutri POMPE viQrAltru VIN !WA

QI preturl foarte recluse la depoiLitil , fabricel Otto ilarifiseb

41., Strada iesdemiel, 41, via-a- vis de Minist. de Interne

- PRETURI REDUSE A

a

,,A,,04x1P.

Magasin de 'Noutap §i Speeialitate in eon- feetium de Rochl pentra Dame

Georges Ilagiotzhu &NI. &Nita Bucuresel, 13 Str. Regala, 13, Bucuresa

Avem onoare de a aduce la cuno§tinta onor. pu- blic 1 bogatel noastre clientele ca am primit cea mal mare parte din marfurile pentru sezonul actual 0 toate de calitate superioara i (Alm

Rochi Confectiuni Ao eh! de Bal, de mireasa Soarole

Atelierele sunt dirigiate de Dna Louise liagiet- zeanu foarte bine cunoscuta pentru croiala eleganta,

gustul sú distins esentialmente francez. Comanzile suut efectuate in cel scurt

timp. Se primese de asemenea comanzl din provineie care Tor 11 executate cu destulit in- grijire.

Laik SU'

=1