III. ACTUALITATE LEGISLATIVĂ - revista.universuljuridic.rorevista.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2019/04/10_Revista_Universul_Juridic_nr... · penal, drept comercial, drept

Actualitate legislativă 123

III. ACTUALITATE LEGISLATIVĂ ABSTRACT In February 2019, amendments were brought to the Justice laws: Law no. 303/2004 on the

statute of judges and prosecutors, Law no. 304/2004 on judicial organization, Law no. 317/2004 regarding the Superior Council of Magistracy.

Moreover, in the same month it was amended as follows: Law no. 362/2018 on ensuring a high common level of security of network and information systems, as well as the Regulation on the organization and operation of the Ministry of Justice, the Senate Regulation

Furthermore, in February it was published as follows: The procedure for the emergency response in domestic violence cases and the G.E.O. no. 6/2019 regarding certain measures for a better organization and conduct of elections for the Romanian members of the European Parliament in the year 2019.

LEGEA NR. 303/2004 PRIVIND STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR – MODIFICĂRI (O.U.G. NR. 7/2019)

De Redacţia ProLege

Actul modificat Actul modificator Sumar Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (rep. M. Of. nr. 826 din 13 septembrie 2005; cu modif. ult.)

O.U.G. nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a

– modifică: art. 44 alin. (1), art. 46, art. 46^2 alin. (2), art. 48 alin. (4), art. 52 alin. (3), art. 52^1 alin. (4), art. 52^2 alin. (1), art. 52^5, art. 54 alin. (1), art. 65 alin. (1) lit. i), art. 82 alin. (5); – introduce: art. 57 alin. (7^1); – abrogă: art. 48 alin. (6^1), art. 86 alin. (2).

Revista Universul Juridic nr. 2, februarie 2019, pp. 123-132

124 Actualitate legislativă

Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecăto-rilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (M. Of. nr. 137 din 20 februarie 2019)

În M. Of. nr. 137 din 20 februarie 2019 s-a publicat O.U.G. nr. 7/2019 privind

unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, respectiva ordonanţă stabileşte unele măsuri temporare cu privire la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profe-sională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, dar aduce unele modificări şi completări următoarelor acte normative:

– Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (rep. M. Of. nr. 826 din 13 septembrie 2005; cu modif. ult.);

– Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (rep. M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005; cu modif. ult.);

– Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (rep. M. Of. nr. 628 din 1 septembrie 2012; cu modif. ult.).


Una dintre cele mai importante modificări aduse respectivului act normativ vizează numirea Procurorului general al PÎCCJ, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului şef al DNA, adjuncţilor acestuia, procurorului şef al DIICOT, adjuncţilor acestuia, precum şi procurorilor şefi de secţii ai acestor parchete. Astfel, aceştia sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului CSM, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar şi completările aduse Legii

nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 44, alin. (1) prevedea: „(1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele

imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au funcţionat efectiv timp de cel puţin 3 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior celui la care doresc să promoveze şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;

c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 44, alin. (1) se modifică şi va avea următorul

conţinut: „(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat

superior, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;

c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.


Art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, art. 46 prevedea: „Art. 46 (1) Concursul de promovare consta în probe scrise, cu caracter teoretic şi

practic. (2) Probele constau în: a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept

penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;

b) jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale;

c) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;

d) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecă-torului sau procurorului.

(3) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, este prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor. Anularea sau modifi-carea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia.

(4) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, art. 46 se modifică şi va avea următorul conţinut: „Art. 46 (1) Concursul de promovare pe loc constă în susţinerea unei probe scrise. (2) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezul-

tatelor, precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1), în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.

(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător”. Art. 46^3 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 46^3, alin. (2) prevedea: „(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de

concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (3)”.


Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 46^3, alin. (2) se modifică şi va avea urmă-

torul conţinut: „(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de

concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (2)”.

Art. 48 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procu-

rorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 48, alin. (4) prevedea: „(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la

exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la fiecare dintre probele de concurs se trimit Institutului Naţional al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pentru fiecare probă. Anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia”.


conţinut: „(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea

atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comu-nicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răs-punderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la proba scrisă se trimit Institutului Naţional al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor”.

Art. 48 alin. (6^1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (abrogat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 48, alin. (6^1) prevedea: „(6^1) Contestaţia privind evaluarea se soluţionează de comisia de contestaţii

prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 48, alin. (6^1) se abrogă.


Art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 52, alin. (3) prevedea: „(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.


conţinut: „(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1). Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

Art. 52^1 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 52^1, alin. (4) prevedea: „(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare”.


torul conţinut: „(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie şi câte un cadru didactic universitar având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare”.

Art. 52^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 52^2, alin. (1) prevedea: „(1) În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor

de concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va


solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti din ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi”.


torul conţinut: „(1) În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de

concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti pronunţate şi redactate de candidaţi, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi”.

Art. 52^5 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

(modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, art. 52^5 prevedea: „Art. 52^5 (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1

alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel: a) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a); b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b); c) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c). (2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52^1

alin. (2) este următorul: a) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a); b) 14 puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b); c) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c). (3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de

puncte”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, art. 52^5 se modifică şi va avea următorul conţinut: „Art. 52^5 (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este

de 100 de puncte, distribuite astfel: a) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a); b) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b); (2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52^1

alin. (2) este următorul: a) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a); b) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b); (3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte”.


Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 54, alin. (1) prevedea: „(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.


conţinut: „(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Art. 57 alin. (7^1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 57, după alin. (7) se introduce un nou

alineat, alin. (7^1), cu următorul conţinut: „(7^1) Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor

pentru care numirea se face de Preşedintele României”. Art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 65 alin. (1), lit. i) prevedea: „(1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri: (…) i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a

condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;”.


Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 65 alin. (1), lit. i) se modifică şi va avea

următorul conţinut: „(1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri: (…) i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei

privind buna reputaţie, daca în acest din urmă caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;”.

Art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 82, alin. (5) prevedea: „(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi

(3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar, notar de stat sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile”.


conţinut: „(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în

funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile”.


Art. 86 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (abrogat prin O.U.G. nr. 7/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 86, alin. (2) prevedea: „(2) Constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a

exercitat funcţia de notar de stat, această vechime aplicându-se persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1)-(5), precum şi foştilor notari de stat, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 86, alin. (2) se abrogă.


LEGEA NR. 304/2004 PRIVIND ORGANIZAREA JUDICIARĂ – MODIFICĂRI (O.U.G. NR. 7/2019)


Actul modificat Actul modificator Sumar Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (rep. M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005; cu modif. ult.)

O.U.G. nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul

– modifică: art. 88^8 alin. (1) lit. d); – introduce: art. 29 alin. (5), art. 49 alin. (8), art. 88^1 alin. (6), art. 88^5 alin. (11^1)-(11^2), art. 88^8 alin. (1) lit. e); – abrogă: art. 29 alin. (1) lit. b), art. 120 alin. (6)-(7).



Superior al Magistraturii (M. Of. nr. 137 din 20 februarie 2019)



Astfel, respectiva ordonanţă stabileşte unele măsuri temporare cu privire la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profe-sională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, dar aduce unele modificări şi completări următoarelor acte normative:




Potrivit uneia dintre completările aduse respectivului act normativ, ori de câte

ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.


nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

(abrogat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 29 alin. (1), lit. b) prevedea: „(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele

atribuţii: (…)


b) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 29 alin. (1), lit. b) se abrogă. Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

(introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 29, după alin. (4) se introduce un nou

alineat, alin. (5), cu următorul conţinut: „(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să

adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”. Art. 49 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

(introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 49, după alin. (7) se introduce un nou

alineat, alin. (8), cu următorul conţinut: „(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la

dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”. Art. 88^1 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

(introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 88^1, după alin. (5) se introduce un nou

alineat, alin. (6), cu următorul conţinut: „(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la

«procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru inves-tigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.

Art. 88^5 alin. (11^1)-(11^2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară (introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 88^5, după alin. (11) se introduc două noi

alineate, alin. (11^1)-(11^2), cu următorul conţinut: „(11^1) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secţiune nu devin

incompatibili şiîşi exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. (11^2) Comisiile de concurs prevăzute de art. 88^3, respectiv de art. 88^5 îşi desfă-

şoară legal activitatea în prezenta a cel puţin 3 membri”.


Art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 88^8 alin. (1), lit. d) prevedea: „(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt

următoarele: (…) d) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 44, alin. (1) se modifică şi va avea următorul

conţinut: „(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele: (…) d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în

cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.

Art. 88^8 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

(introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 88^8 alin. (1), după lit. d) se introduce o nouă

literă, lit. e), cu următorul conţinut: „(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele: (…) e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege”. Art. 120 alin. (6)-(7) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

(abrogat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 120, alin. (6)-(7) prevedeau: „(6) Specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului

propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(7) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 120, alin. (6)-(7) se abrogă.


LEGEA NR. 317/2004 PRIVIND CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII – MODIFICĂRI (O.U.G. NR. 7/2019)


Actul modificat Actul modificator Sumar Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (rep. M. Of. nr. 628 din 1 septembrie 2012; cu modif. ult.)

O.U.G. nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004

– modifică: art. 49 alin. (1), art. 51 alin. (1) şi alin. (3); – introduce: art. 38 alin. (7), art. 41 alin. (1) lit. g), art. 41 alin. (3); – abrogă: art. 40 alin. (1) lit. m) şi lit. o), art. 45 alin. (8).



privind Consiliul Superior al Magistraturii (M. Of. nr. 137 din 20 februarie 2019)



Astfel, respectiva ordonanţă stabileşte unele măsuri temporare cu privire la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, dar aduce unele modificări şi completări următoarelor acte normative:




Potrivit unei completări aduse Legii nr. 317/2004, plenul CSM nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.


nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Art. 38 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii (introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 38, după alin. (6) se introduce un nou

alineat, alin. (7), cu următorul conţinut: „(7) Plenul Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să

adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”.


Art. 40 alin. (1) lit. m) şi lit. o) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (abrogat prin O.U.G. nr. 7/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 40 alin. (1), lit. m) şi lit. o) prevedeau: „(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are

următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor: (…) m) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi

pentru instanţe; (…) o) adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 40 alin. (1), lit. m) şi lit. o) se abrogă. Art. 41 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii (introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 41 alin. (1), după lit. f) se introduce o nouă

literă, lit. g), cu următorul conţinut: „(1) Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are

următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor: (…) g) urmăreşte respectarea prevederilor legale şi regulamentare în domeniul organizării

şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora”.

Art. 41 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii (introdus prin O.U.G. nr. 7/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 41, după alin. (2) se introduce un nou

alineat, alin. (3), cu următorul conţinut: „(3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu vor putea adopta Regulamente

sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”.

Art. 45 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii (abrogat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 45, alin. (8) prevedea: „(8) În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi per-

soană, sesizările se conexează”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 45, alin. (8) se abrogă.


Art. 49 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 49, alin. (1) prevedea: „(1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al

Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare ori, după caz, a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii”.


conţinut: „(1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii,

citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii”.

Art. 51 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior

al Magistraturii (modificat prin O.U.G. nr. 7/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 51, alin. (1) şi alin. (3) prevedeau: „(1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a

soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

(…) (3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în

termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar”.


Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 51, alin. (1) şi alin. (3) se modifică şi vor avea

următorul conţinut: „(1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat

acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

(…) (3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15

zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar”.


LEGEA NR. 362/2018 PRIVIND ASIGURAREA UNUI NIVEL COMUN RIDICAT DE SECURITATE A REŢELELOR ŞI SISTEMELOR INFORMATICE – MODIFICĂRI

(O.G. NR. 2/2019)

De Redacţia ProLege Actul modificat Actul modificator Sumar

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice (M. Of. nr. 21 din 9 ianuarie 2019)

O.G. nr. 2/2019 (M. Of. nr. 80 din 31 ianuarie 2019)

– modifică: art. 24 alin. (7) – introduce: art. 24 alin. (5^1), art. 24 alin. (6^1) – abrogă: art. 24 alin. (5)-(6)

În M. Of. nr. 80 din 31 ianuarie 2019, s-a publicat O.G. nr. 2/2019 pentru modi-

ficarea şi completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

Astfel, respectiva ordonanţă aduce unele modificări, dar şi completări Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice (M. Of. nr. 21 din 9 ianuarie 2019).

Una dintre cele mai importante modificări aduse respectivului act normativ se

referă la cuantumul tarifului pentru serviciile prevăzute la alin. (6^1). Acest cuan-tum se stabileşte prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informa-ţionale, la propunerea directorului general al CERT-RO, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.



Art. 24 alin. (5)-(6) din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice (modificat prin O.G. nr. 2/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 24, alin. (5)-(6) prevedeau: „(5) Începând cu 1 ianuarie 2019, resursele financiare necesare pentru funcţio-

narea CERT-RO se asigură din venituri proprii prevăzute la alin. (6) şi în completare din subvenţii de la bugetul de stat prin bugetul MCSI.

(6) Începând cu 1 ianuarie 2019, CERT-RO poate reţine şi utiliza următoarele categorii de venituri proprii:

a) sumele provenite din activităţile prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. c) şi e), respectiv activităţile prevăzute la art. 33 alin. (2) lit. c) şi e);

b) sumele provenite din furnizarea serviciului prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. l)”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 24, alin. (5)-(6) se abrogă. Art. 24 alin. (5^1) din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel

comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice (introdus prin O.G. nr. 2/2019)

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 24, după alin. (5) se introduce un nou

alineat, alin. (5^1), cu următorul conţinut: „(5^1) Începând cu 1 ianuarie 2020, resursele financiare necesare pentru funcţionarea

CERT-RO se asigură din venituri proprii prevăzute la alin. (6^1) şi, în completare, din subvenţii de la bugetul de stat prin bugetul MCSI”.

Art. 24 alin. (6^1) din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel

comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice (introdus prin O.G. nr. 2/2019)

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 24, după alin. (6) se introduce un nou

alineat, alin. (6^1), cu următorul conţinut: „(6^1) Începând cu 1 ianuarie 2020, CERT-RO poate reţine şi utiliza următoarele

categorii de venituri proprii: a) sumele provenite din activităţile prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. c) şi e), respectiv

activităţile prevăzute la art. 33 alin. (2) lit. c) şi e); b) sumele provenite din furnizarea serviciului prevăzut de art. 22 alin. (1) lit. l)”.


Art. 24 alin. (7) din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice (modificat prin O.G. nr. 2/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 24, alin. (7) prevedea: „(7) Cuantumul tarifului pentru serviciile prevăzute la alin. (6) se stabileşte

prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, la propunerea directorului general al CERT-RO, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.


conţinut: „(7) Cuantumul tarifului pentru serviciile prevăzute la alin. (6^1) se stabileşte prin

ordin al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, la propunerea directorului general al CERT-RO, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Alte dispoziţii Potrivit art. II, de la data intrării în vigoare a ordonanţei şi până la data de 31

decembrie 2019, finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO se asigură integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Art. III prevede faptul că CERT-RO efectuează prima raportare către Grupul de cooperare, transmiţând informaţiile prevăzute la art. 44 din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice până cel târziu la data de 9 august 2019.

Conform art. IV, CERT-RO efectuează prima transmitere către Comisia Europeană a informaţiilor stabilite la art. 48 alin. (3) din Legea nr. 362/2018 până cel târziu la data de 9 noiembrie 2019.


REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A MINISTERULUI JUSTIŢIEI – MODIFICĂRI

(OMJ NR. 120/C/2011)


Actul modificat Actul modificator Sumar Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei (OMJ) nr. 120/C/2011 (M. Of. nr. 116 din 16 februarie 2011; cu modif. ult.)

Ordinul ministrului justiţiei (OMJ) nr. 342/C/2019 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei (OMJ) nr. 120/C/2011 (M. Of. nr. 105 din 11 februarie 2019)

– modifică: art. 122 lit. a), art. 123 partea introductivă, art. 123 lit. a)-c), art. 123 lit. e)-e^1), art. 123 lit. f) partea introductivă, art. 123 lit. f) pct. 3-8, art. 123 lit. k), art. 129 lit. a)-b) – introduce: art. 123 lit. e^2), art. 155 pct. 9^1 – abrogă: art. 123 lit. d), art. 123 lit. f) pct. 1-2, art. 123 lit g)-h)

În M. Of. nr. 105 din 11 februarie 2019 s-a publicat Ordinul ministrului

justiţiei (OMJ) nr. 342/C/2019 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei (OMJ) nr. 120/C/2011.

Astfel, respectiva hotărâre aduce unele modificări, dar şi completări Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei (OMJ) nr. 120/C/2011 (M. Of. nr. 116 din 16 februarie 2011; cu modif. ult.).

Una dintre cele mai importante completări aduse respectivului regulament vizează introducerea unor dispoziţii referitoare la o nouă atribuţie a Serviciului profesii juridice conexe, privind operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor. Astfel, în sarcina serviciului anterior menţionat va fi inclusă şi constatarea săvârşirii abaterilor disciplinare de către operatorii RNPM sau birourile



teritoriale ale acestora, sens în care se vor face propuneri pentru aplicarea sancţi-unii suspendării sau revocării dreptului de a efectua înscrieri în Registru, pro-puneri pe cale le înaintează ministrului justiţiei.

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar şi completările aduse

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. Art. 122 lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului

Justiţiei (modificat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 122, lit. a) prevedea: „Serviciul profesii juridice conexe duce la îndeplinire atribuţiile ministerului

privind: a) operatorii Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, denumită în

continuare AEGRM, şi birourile teritoriale ale operatorilor, în calitatea pe care acesta o are de autoritate de supraveghere a arhivei, astfel cum acestea sunt stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin alte acte normative incidente în materie;”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 122, lit. a) se modifică şi va avea următorul

conţinut: „Serviciul profesii juridice conexe duce la îndeplinire atribuţiile ministerului privind: a) operatorii Registrului Naţional de Publicitate Mobiliară, denumit în continuare

RNPM sau Registru, şi birourile teritoriale ale operatorilor, în calitatea pe care acesta o are de Autoritate de supraveghere a registrului, astfel cum acestea sunt stabilite prin Legea nr. 297/2018 privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, precum şi prin alte acte normative incidente în materie;”.

Art. 123 partea introductivă din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei (modificat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123, partea introductivă prevedea: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor:”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123, partea introductivă se modifică şi va

avea următorul conţinut:


„Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind operatorii RNPM şi birourile teritoriale ale operatorilor:”.

Art. 123 lit. a)-c) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei(modificat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123, lit. a)-c) prevedeau: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: a) face propuneri, la solicitarea persoanelor interesate care îndeplinesc criteriile

de autorizare, pentru autorizarea operatorilor AEGRM şi a birourilor teritoriale ale acestora, propuneri pe care le înaintează ministrului justiţiei;

b) face propuneri pentru suspendarea sau revocarea autorizaţiei de operator al AEGRM, în cazul în care constată că operatorul a încălcat în mod repetat dispo-ziţiile legale şi deciziile Autorităţii de supraveghere a arhivei, propuneri pe care le înaintează ministrului justiţiei;

c) emite acordul privind începerea activităţii de înscriere în AEGRM de către birourile teritoriale ale operatorilor;”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123, lit. a)-c) se modifică şi vor avea urmă-

torul conţinut: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind operatorii

AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: a) face propuneri, la solicitarea persoanelor interesate care îndeplinesc condiţiile de

autorizare, pentru autorizarea operatorilor RNPM şi a birourilor teritoriale ale acestora, propuneri pe care le înaintează ministrului justiţiei;

b) face propuneri pentru suspendarea sau revocarea dreptului unui operator/birou teritorial de a înregistra în Registru, în condiţiile Legii nr. 297/2018, propuneri pe care le înaintează ministrului justiţiei;

c) exprimă acordul/dezacordul privind îndeplinirea condiţiilor de autorizare de către agenţii/birourile teritoriale ale operatorilor;”.

Art. 123 lit. d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului

Justiţiei (abrogat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123, lit. d) prevedea: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…)


d) suspendă sau revocă dreptul unui birou teritorial de a efectua înscrieri în AEGRM în cazul în care constată că acesta a încălcat în mod repetat dispoziţiile legale şi deciziile Autorităţii de supraveghere a arhivei;”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123, lit. d) se abrogă. Art. 123 lit. e)-e^1) partea introductivă din Regulamentul de organizare şi

funcţionare a Ministerului Justiţiei (modificat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123, lit. e)-e^1) prevedeau: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) e) efectuează, la sediul operatorilor AEGRM sau al birourilor teritoriale ale

operatorilor, controlul activităţii operatorilor sau birourilor teritoriale şi face propuneri, corespunzător celor constatate, ministrului justiţiei;

e^1) constată săvârşirea abaterilor disciplinare de către operatorii AEGRM sau birourile teritoriale ale acestora şi aplică sancţiunile corespunzătoare;”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123, lit. e)-e^1) se modifică şi vor avea urmă-

torul conţinut: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind operatorii

AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) e) în colaborare cu Direcţia tehnologia informaţiei efectuează, la sediul operatorilor

RNPM sau al birourilor teritoriale ale operatorilor, controlul activităţii operatorilor sau birourilor teritoriale şi face propuneri, corespunzător celor constatate, ministrului justiţiei;

e^1) constată săvârşirea abaterilor disciplinare de către operatorii RNPM sau birourile teritoriale ale acestora şi aplică sancţiunea avertismentului scris;”.

Art. 123 lit. e^2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei(introdus prin OMJ nr. 342/C/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123, după lit. e^1) se introduce o nouă

literă, lit. e^2), cu următorul conţinut: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind operatorii

AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) e^2) constată săvârşirea abaterilor disciplinare de către operatorii RNPM sau birourile

teritoriale ale acestora şi face propuneri pentru aplicarea sancţiunii suspendării sau revo-cării dreptului de a efectua înscrieri în Registru, propuneri pe cale le înaintează ministrului justiţiei;”.


Art. 123 lit. f) partea introductivă din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei (modificat prin OMJ nr. 342/C/2019)

Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123 lit. f), partea introductivă prevedea: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) f) supraveghează desfăşurarea activităţii curente a AEGRM, după cum

urmează:”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123 lit. f), partea introductivă se modifică şi

va avea următorul conţinut: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind operatorii

AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) f) supraveghează desfăşurarea activităţii curente a RNPM, după cum urmează:”. Art. 123 lit. f) pct. 1-2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei (abrogat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123 lit. f), pct. 1-2 prevedeau: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) f) supraveghează desfăşurarea activităţii curente a RNPM, după cum urmează: 1. administrează şi întreţine sistemul informatic al AEGRM; 2. efectuează zilnic copii de siguranţă (back-up) ale bazei de date a AEGRM;”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123 lit. f), pct. 1-2 se abrogă. Art. 123 lit. f) pct. 3-8 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei (modificat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123 lit. f), pct. 3-8 prevedeau: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) f) supraveghează desfăşurarea activităţii curente a RNPM, după cum urmează: (…) 3. verifică garanţiile de răspundere profesională constituite de operatorii

autorizaţi (asigurări, scrisori de garanţie bancară), în concordanţă cu numărul de înscrieri asigurate înregistrate;


4. verifică, trimestrial, rapoartele plăţii taxelor de înscriere şi cooperează cu direcţiile cu atribuţii în acest sens din cadrul ministerului, respectiv din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, pentru constatarea respectării modului de încasare şi plată a taxelor de înscriere în AEGRM de către operatorii autorizaţi, precum şi a taxelor de autorizare/reautorizare;

5. controlează de la distanţă, prin sistemul informatic (vizualizare înscrieri pe server), activitatea operatorilor şi/sau a birourilor teritoriale ale acestora, de înscriere în AEGRM;

6. cooperează cu operatorii şi cu Corpul operatorilor AEGRM în scopul îmbu-nătăţirii activităţii, a calităţii şi performanţelor tehnice, a administrării şi funcţio-nării AEGRM, precum şi a relaţiei dintre AEGRM şi terminalele care o deservesc;

7. veghează ca desfăşurarea activităţii operatorilor şi a birourilor teritoriale ale acestora să se facă în conformitate cu regulile de concurenţă loială;

8. ia măsurile care se impun în cazul în care modalităţile tehnice de a accesa arhiva, folosite de public, de operatori sau de birourile teritoriale ale acestora, ar conduce la perturbarea funcţionării arhivei şi la îngreunarea substanţială a reali-zării scopului pentru care aceasta a fost creată;”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123 lit. f), pct. 3-8 se modifică şi vor avea

următorul conţinut: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind operatorii

AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) f) supraveghează desfăşurarea activităţii curente a RNPM, după cum urmează: (…) 3. verifică garanţiile de răspundere profesională constituite de operatorii autorizaţi

(poliţe de asigurare, scrisori de garanţie bancară); 4. verifică, trimestrial, rapoartele plăţii taxelor de înscriere şi cooperează cu direcţiile

cu atribuţii în acest sens din cadrul ministerului, respectiv din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, pentru constatarea respectării modului de încasare şi plată a taxelor de înscriere în RNPM de către operatorii autorizaţi, precum şi a taxelor de autorizare/reautorizare;

5. în colaborare cu Direcţia tehnologia informaţiei controlează de la distanţă, prin sistemul informatic (vizualizare înscrieri pe server), activitatea operatorilor şi/sau a birourilor teritoriale ale acestora de înscriere în RNPM;

6. în colaborare cu Direcţia tehnologia informaţiei cooperează cu operatorii/agenţii şi cu Corpul operatorilor RNPM în scopul îmbunătăţirii activităţii, a calităţii şi perfor-manţelor tehnice, a administrării şi funcţionării RNPM, precum şi a relaţiei dintre Registru şi terminalele care îl deservesc;

7. veghează ca desfăşurarea activităţii operatorilor şi a birourilor teritoriale ale acestora să se facă în conformitate cu regulile de concurenţă loială;


8. în colaborare cu Direcţia tehnologia informaţiei ia măsurile care se impun în cazul în care modalităţile tehnice de a accesa Registrul, folosite de public, de operatori sau de birourile teritoriale ale acestora, ar conduce la perturbarea funcţionării Registrului şi la îngreunarea substanţială a realizării scopului pentru care acesta a fost creat;”.

Art. 123 lit. g)-h) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei (abrogat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123, lit. g)-h) prevedeau: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) g) efectuează, în cazurile prevăzute de lege, înscrieri în AEGRM; h) efectuează, la solicitarea operatorului şi în condiţiile prevăzute de lege,

ştergerea oricărei înscrieri care este nevalidă din cauze tehnice;”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 123, lit. g)-h) se abrogă. Art. 123 lit. k) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului

Justiţiei (modificat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 123, lit. k) prevedea: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind

operatorii AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) k) examinează orice petiţie primită referitoare la nerespectarea de către opera-

tori, directori de arhivă sau de către birourile teritoriale ale operatorilor a dispozi-ţiilor legale şi dispune măsurile corespunzătoare pentru îndreptarea situaţiei”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. art. 123, lit. k) se modifică şi vor avea

următorul conţinut: „Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii privind operatorii

AEGRM şi birourile teritoriale ale operatorilor: (…) k) examinează orice petiţie primită referitoare la nerespectarea de către operatori,

directori de Registru sau de către birourile teritoriale ale operatorilor a dispoziţiilor legale şi dispune măsurile corespunzătoare pentru îndreptarea situaţiei”.

Art. 129 lit. a)-b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei (modificat prin OMJ nr. 342/C/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, la art. 129, lit. a)-b) prevedeau:


„La nivelul Serviciului profesii juridice conexe sunt constituite următoarele evidenţe:

a) dosarele de autorizare ale operatorilor AEGRM şi ale birourilor teritoriale ale operatorilor;

b) evidenţa informatizată a operatorilor AEGRM şi a birourilor teritoriale ale operatorilor;”.

Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 129, lit. a)-b) se modifică şi vor avea

următorul conţinut: „La nivelul Serviciului profesii juridice conexe sunt constituite următoarele evidenţe: a) dosarele de autorizare ale operatorilor RNPM şi ale birourilor teritoriale ale

operatorilor; b) evidenţa informatizată a operatorilor RNPM şi a birourilor teritoriale ale

operatorilor;”. Art. 155 pct. 9^1 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Ministerului Justiţiei (introdus prin OMJ nr. 342/C/2019) Noua reglementare Potrivit noii reglementări, la art. 155, după pct. 9 se introduce un nou punct,

pct. 9^1, cu următorul conţinut: „9^1. supravegherea din punct de vedere informatic a RNPM: a) administrează şi întreţine sistemul informatic al RNPM; b) efectuează zilnic copii de siguranţă (back-up) ale bazei de date a RNPM; c) efectuează, la solicitarea operatorului şi în condiţiile prevăzute de lege, ştergerea

oricărei înscrieri care este nevalidă din cauze tehnice; d) în colaborare cu Serviciul profesii juridice conexe efectuează, la sediul operatorilor

RNPM sau al birourilor teritoriale ale operatorilor, controlul activităţii operatorilor sau birourilor teritoriale şi face propuneri, corespunzător celor constatate, ministrului justiţiei;

e) în colaborare cu Serviciul profesii juridice conexe controlează de la distanţă, prin sistemul informatic (vizualizare înscrieri pe server), activitatea operatorilor şi/sau a birourilor teritoriale ale acestora de înscriere în RNPM;

f) în colaborare cu Serviciul profesii juridice conexe cooperează cu operatorii, agenţiişi cu Corpul operatorilor RNPM în scopul îmbunătăţirii activităţii, a calităţii şi perfor-manţelor tehnice, a administrării şi funcţionării RNPM, precum şi a relaţiei dintre Registru şi terminalele care îl deservesc;

g) în colaborare cu Serviciul profesii juridice conexe ia măsurile care se impun în cazul în care modalităţile tehnice de a accesa Registrul, folosite de public, de operatori sau de birourile teritoriale ale acestora, ar conduce la perturbarea funcţionării Registrului şi la îngreunarea substanţială a realizării scopului pentru care acesta a fost creat”.


O.U.G. NR. 6/2019 PRIVIND UNELE MĂSURI PENTRU BUNA ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A ALEGERILOR

PENTRU MEMBRII DIN ROMÂNIA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN DIN ANUL 2019


Actul publicat în Monitorul Oficial Sumar O.U.G. nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 (M. Of. nr. 128 din 18 februarie 2019)

Se stabilesc unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019

În M. Of. nr. 128 din 18 februarie 2019 a fost publicată O.U.G. nr. 6/2019

privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziţii ale O.U.G.

nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alege-rilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

Prezentare generală Potrivit art. 1, în vederea asigurării garanţiilor necesare exercitării dreptului

de a alege în condiţii de legalitate, corectitudine, transparenţă şi securitate, atât de către alegătorii români, cât şi de cei din celelalte state ale UE, AEP, împreună cu STS şi INS, vor asigura implementarea şi operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a cărui operare va fi asigurată de operatori de calculator.

Prefecţii şi primarii sunt obligaţi să ia măsurile organizatorice necesare, atât pe timpul pregătirii, cât şi al desfăşurării alegerilor, pentru asigurarea condiţiilor



necesare instalării şi funcţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Pentru a participa la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, alegătorii sunt obligaţi să prezinte actele de identitate, respectiv documentele de identitate prevăzute de Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Aceste acte se vor prezenta operatorilor de calculator, care le vor înscrie în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Dacă alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, din secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va semnala unul dintre următoarele cazuri:

– persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;

– persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot; – alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare; – alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă; – alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de

vot la acelaşi scrutin; – alegătorul resortisant se regăseşte în tabelul întocmit de Autoritatea

Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;

– alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială. La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul

2019, AEP reprezintă punctul de contact unic pentru punerea în aplicare a Recomandării CE C (2018) 5.949 din 12 septembrie 2018 privind reţelele de cooperare în materie electorală, transparenţa online, protecţia împotriva inciden-telor de securitate cibernetică şi combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European.

Potrivit art. 5, fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică şi candidat independent utilizează pentru finanţarea campaniei electorale câte un singur cont bancar, iar pentru finanţarea propriei campanii electorale, partidul politic şi organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot utiliza contribuţii electorale ale candidaţilor şi transferuri ale sumelor de bani provenite din venituri obţinute în condiţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

Formularul listei susţinătorilor trebuie să cuprindă următoarele informaţii: ziua de referinţă, denumirea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori numele şi prenumele candidatului independent, după caz, numele şi prenumele susţină-


torului, data naşterii susţinătorului, denumirea, seria şi numărul actului de iden-titate al susţinătorului, precum şi semnătura acestuia.

În sarcina INS intră asigurarea editării şi tipăririi proceselor-verbale privind constatarea rezultatelor alegerilor, dotării cu echipamente, tehnică de calcul şi consumabile, precum şi instruirii personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor, în staţiile de prelucrare organizate la nivelul BEC, al birourilor electorale judeţene, al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi al birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

De asemenea, STS va asigura serviciile de telefonie specială şi de comuni-caţii de voce şi date, necesare birourilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal la alegeri, în vreme ce AEP asigură sediul şi dotarea BEC.

Conform art. 15, cu minim 10 zile înainte de ziua de referinţă, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” asigură imprimarea buletinelor de vot, precum şi a publicaţiilor destinate birourilor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

În perioada funcţionării birourilor electorale constituite pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, autorităţile şi insti-tuţiile publice la care sunt angajate persoanele le asigură acestora plata drepturilor salariale, a indemnizaţiilor de detaşare, precum şi a oricăror altor diurne şi drepturi băneşti cuvenite.


ART. 119 DIN REGULAMENTUL SENATULUI – MODIFICARE (HOTĂRÂREA SENATULUI NR. 5/2019)


Actul modificat Actul modificator Sumar Hotărârea Senatului nr. 28/2005 (rep. M. Of. nr. 992 din 23 noiembrie 2018)

Hotărârea Senatului nr. 5/2019 (M. Of. nr. 134 din 20 februarie 2019)

– modifică: art. 119

În M. Of. nr. 134 din 20 februarie 2019, s-a publicat Hotărârea Senatului

nr. 5/2019 pentru modificarea art. 119 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005 (rep. M. Of. nr. 992 din 23 noiembrie 2018).

Vă prezentăm, în continuare, modificarea adusă Regulamentului Senatului, prin Hotărârea Senatului nr. 5/2019

Art. 119 din Regulamentul Senatului (modificat prin Hotărârea Senatului

nr. 5/2019) Vechea reglementare În vechea reglementare, art. 119 prevedea: „Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai

zilele în care Senatul lucrează în plen sau în comisii permanente”. Noua reglementare Potrivit noii reglementări, art. 119 se modifică şi va avea următorul conţinut: „Termenele procedurale ale procesului legislativ se calculează pe zile calendaristice”.

Revista Universul Juridic nr. 2, februarie 2019, p. 156

Documents

III. ACTUALITATE LEGISLATIVĂ - revista.universuljuridic.rorevista.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2019/04/10_Revista_Universul_Juridic_nr... · penal, drept comercial, drept