iiîncuraja evaziunea fiscalã ºi ar amâna investiþiile” Noile mãsuri anunþate de Guvernul Grindeanu ar putea încuraja evaziunea fiscalã, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXVII, Nr. 8246joi, 12 ianuarie 2017 16 pagini 1 leu

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

actualitate / 3

eveniment /4 culturã / 9

- Înainte, Popescu era un omtãcut, dar de când a intrat în po-liticã, vorbeºte întruna de dimi-neaþa pânã la miezul nopþii. actualitate / 6

Salubritatea ascos, ieri, lalopatã, echipelede muncitoripentru a curãþatrotuarele careau rãmas prinsesub zãpadã. Înoperaþiunea„trotuarul” aufost implicaþi 400de angajaþi aiSalubritãþii, dar ºiai celorlalte regiiºi servicii dinsubordineamunicipalitãþii. 33333 ACTUALITA

TE

pagi

na

TTTTTrotuarele din centrul Craiovei,rotuarele din centrul Craiovei,rotuarele din centrul Craiovei,rotuarele din centrul Craiovei,rotuarele din centrul Craiovei,curãþate la lopatãcurãþate la lopatãcurãþate la lopatãcurãþate la lopatãcurãþate la lopatã









Când câtevaCând câtevaCând câtevaCând câtevaCând câtevarânduri sunt, derânduri sunt, derânduri sunt, derânduri sunt, derânduri sunt, defapt, un... raport!fapt, un... raport!fapt, un... raport!fapt, un... raport!fapt, un... raport!

O cutumã instituitã din vremuriîndepãrtate, la Casa Albã, este ace-ea cã la ieºirea din mandat, fostulpreºedinte lasã succesorului sãu,pe masa din Biroul Oval, câtevarânduri într-un plic. Despãrþireapreºedintelui Barack Obama deCasa Albã – 20 ianuarie a.c. – are,surprinzãtor, particularitãþile ei dis-tincte, de cele ale predecesorilor.Dacã ne-am referi doar la nuanþe-le discursului de „adio” al lui Ba-rack Obama, de marþi 10 ianuarie,în oraºul în care a devenit politi-cian – Chicago – în faþa a câtorvamii de simpatizanþi…

Doi turciDoi turciDoi turciDoi turciDoi turciºi un sirian prinºiºi un sirian prinºiºi un sirian prinºiºi un sirian prinºiºi un sirian prinºila Calafatla Calafatla Calafatla Calafatla Calafatîncercândîncercândîncercândîncercândîncercândsã-i “fenteze”sã-i “fenteze”sã-i “fenteze”sã-i “fenteze”sã-i “fenteze”pe vameºipe vameºipe vameºipe vameºipe vameºi

Când mediul private prins în nori grei,

SalariileSalariileSalariileSalariileSalariilebugetarilorbugetarilorbugetarilorbugetarilorbugetarilorau explodatau explodatau explodatau explodatau explodat

În ultimele zile, personalul plãtit dinfonduri publice s-a trezit cu majorãriimpresionante la salariu. Totul odatãcu intrarea în aplicare a Legii nr. 250/17 decembrie 2016. În Sãnãtate, În-vãþãmânt, Cercetare, unitãþi de asis-tenþã socialã, inclusiv pentru funcþiileauxiliare, angajaþii au primit mai mulþibani. Unora chiar li s-au dublat sala-riile. O economie care, în realitate, sebazeazã pe productivitatea sectoruluiprivat, atât cât este aceasta de scãzu-tã sau ridicatã, ºi unde o treime dintreangajaþi merge acasã...

Actorul EmilActorul EmilActorul EmilActorul EmilActorul EmilBoroghinã susþineBoroghinã susþineBoroghinã susþineBoroghinã susþineBoroghinã susþineîn Berlin recitalulîn Berlin recitalulîn Berlin recitalulîn Berlin recitalulîn Berlin recitalul„Recitindu-l„Recitindu-l„Recitindu-l„Recitindu-l„Recitindu-lpe Eminescu”pe Eminescu”pe Eminescu”pe Eminescu”pe Eminescu”

2 / cuvântul libertãþii joi, 12 ianuarie 2017actualitateactualitateactualitateactualitateactualitateBanca Mondialã: EconomiaRomâniei este prognozatãsã creascã cu 3,7% în 2017

Produsul Intern Brut alRomâniei este prognozat sãcreascã la 3,7% în 2017, dupão creºtere de 4,7%, înregistratãanul trecut, potrivit ultimuluiraport publicat ieri de BancaMondialã. Noua prognozã aBãncii Mondiale este revizuitãîn scãdere uºoarã pentruRomânia, estimãrile anterioa-re indicând creºteri de 5,1% în2016 ºi 3,8% în 2017. Creºte-rea este aºteptatã sã rãmânãstabilã în Europa Centralã, înpofida frânãrii consumuluidin þãrile partenere ºi acreºterii preþurilor pentrubunurile de import. Creºtereaîn regiunile vestice a rãmasputernicã. Economia a accele-rat în România, Albania,Croaþia ºi Serbia datoritãcererii interne semnificative.

Cãtãlin Homor, ºeful CNAIR,a fost revocat din funcþie

Consiliul de Administraþie alCNAIR s-a reunit la solicitareaAdunãrii Generale a Acþionari-lor pentru a analiza activitateaºi realizarea obiectivelorcontractului de mandat alDirectorului General CãtãlinHomor. În cadrul ºedinþei,membrii CA au decis revocareaacestuia din funcþie. „În cadrulºedinþei, membrii Consiliuluide Administraþie au constatatdeficienþe de gestionare aactivitãþilor CNAIR din ultimaperioadã ºi au decis revocareadin funcþie a directoruluigeneral, Cãtãlin Homor”, searatã într-un comunicattransmis ieri, de MinisterulTransporturilor. MinistrulTransporturilor, Rãzvan Cuc, adispus Corpului de Control sãefectueze la Compania Naþio-nalã de Administrare a Infras-tructurii Rutiere o verificare aexistenþei mijloacelor ºi materi-alelor necesare deszãpeziriiprecum ºi a situaþiei contracte-lor cu societãþi private pentrudeszãpezire.

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu, Valentin Ceauºescu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Educaþie: Cristi PãtruCulturã: Magda Bratu

Sport: Marius Cîrstov, Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613

Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

“Vom face o reorganizare cutrei subcomisii. Câte un vicepre-ºedinte conduce o subcomisie.Câte un deputat va fi raportor lafiecare lege. Se lucreazã pe sub-comisii ºi, dupã aceea, se dã unvot în plenul reunit al comisiei. Prinasta o sã fim mai eficienþi”, a pre-cizat Nicolicea, ieri, în ºedinþaComisiei juridice.

Acesta a arãtat cã nu vor mai fiadmise introduceri pe ordinea dezi, decât cu “mari excepþii”, dacãnu se respectã termenele regula-mentare. “În plus de asta, evidentdacã avem raportori la o anumitãlege, nimeni nu mai poate sã spu-nã cã nu ºtie despre ce este vorba.Deci, respectãm regulamentul cu

Gelu Voican Voiculescu a de-clarat, la ieºirea de la Parchetulde pe lângã Înalta Curte de Ca-saþie ºi Justiþie (PÎCCJ), cã nua dat declaraþii în dosarul Mi-neriadei din 1990 în care a fostinculpat pentru infracþiuni con-tra umanitãþii ºi cã nu are ce sãîºi reproºeze. “Nu ne judecãmîn stradã, ne judecãm în instan-þã. Vreþi sã aflaþi? Consultaþi do-sarul”, a declarat Gelu Voican-Voiculescu.

La finalul lunii decembrie2016, Gelu Voican Voiculescususþinea cã inculparea sa ºi a ce-lorlalte nume din conducerea sta-

Noul Executiv a anunþat o se-rie de mãsuri cu impact asupra bu-getului, dar ºi al mediului de afa-ceri ºi a veniturilor românilor.Printre acestea se numãrã creºte-rea salariului minim pe economie,modificarea modului de impozita-

Eugen Nicolicea: “Comisia juridicã din CamerãEugen Nicolicea: “Comisia juridicã din CamerãEugen Nicolicea: “Comisia juridicã din CamerãEugen Nicolicea: “Comisia juridicã din CamerãEugen Nicolicea: “Comisia juridicã din Camerãse reorganizeazã în trei subcomisii, pentru eficienþã”se reorganizeazã în trei subcomisii, pentru eficienþã”se reorganizeazã în trei subcomisii, pentru eficienþã”se reorganizeazã în trei subcomisii, pentru eficienþã”se reorganizeazã în trei subcomisii, pentru eficienþã”

Comisia juridicã a Camerei se reorganizeazã întrei comisii, fiecare condusã de câte un vicepreºe-dinte, urmând a se lucra pe subcomisii iar votul sãfie dat în plenul comisiei, aceste modificãri avândca scop eficientizarea activitãþii, a precizat, ieri,

preºedintele comisiei, Eugen Nicolicea.

organizarea noastrã în aºa fel în-cât toatã lumea sã se încadreze, sãºtie despre ce este vorba ºi sã fimºi eficienþi în sensul de rapiditate”-, a menþionat deputatul PSD.

El a mai spus cã vicepreºedin-tele conduce ºedinþa subcomisieiºi are grijã sã respecte proceduri-le ºi a subliniat faptul cã “despreo anumitã lege vorbeºte deputatulraportor, nu vicepreºedintele”.„Deci cam cum este judecãtorulîn Statele Unite, el nu dã verdicte,dã juriul, dar el se obligã sã res-pecte regulile, cam asta face vi-cepreºedintele. Acolo unde vorexista divergenþe, acelea se dis-cutã în plenul comisiei. Cred cãeste mulþumitoare aceastã orga-

nizare”, a spus Nicolicea.Parlamentarul social-democrat

a insistat ºi asupra respectãrii ter-menelor. “V-am spus cã nu maiacceptãm încãlcarea de termene,deci toþi colegii trebuie sã primeas-cã materialele cu 24 de ore înain-te. Ce nu se încadreazã în terme-

nul ãsta, se va discuta sãptãmânaviitoare cã nu crapã nimeni dacãrespectãm termenele. Mici excep-þii se pot face în situaþii extraordi-nare. În rest nu e nimic urgent sãnu aºtepte 4 zile, termenele de ra-port fiind mult mai largi”, a con-chis Nicolicea.

Consultant fiscal: “Mãsurile Guvernului ar puteaîncuraja evaziunea fiscalã ºi ar amâna investiþiile”

Noile mãsuri anunþate de Guvernul Grindeanu ar puteaîncuraja evaziunea fiscalã, a declarat, pentru MEDIAFAX,consultantul fiscal, Dan Schwartz. Acesta spune cã anumite

investiþii ale companiilor ar putea fi amânate pentru a seevalua impactul negativ al mãsurilor fiscale.

re a micilor afaceri, dar ºi a sala-riilor etc. Consultantul fiscal, DanSchwartz a declarat, pentru ME-DIAFAX, cã recentele mãsuri vorconduce la creºtere a impozitãriisalariilor ce depãºesc 3000 deeuro brut, adicã circa 2500 de

euro net, echivalentul în lei. “Ba-nii aceºtia se câºtigã în IT, secto-rul bancar, cel al asigurãrilor, înmultinaþionale ºi în managemen-tul mijlociu ºi de top al companii-lor. Este afectatã clasa de mijlocîn formare”, aratã Dan Schwartz,managing partner, RSM România.

Acesta explicã cum aceste mã-suri ar putea încuraja evaziuneafiscalã: “Dacã vorbim de creºte-rea impozitãrii salarilor mari vaapãrea tentaþia ca diferenþa de sa-lariu sã se plãteascã la negru toc-mai pentru cã trebuie sã se limite-ze pe cât posibil plata contribuþii-lor sociale. Iar, atunci când se ri-

dicã plafonul pentru microîntre-prinderi la 500.000, ai fãcut multmai uºoarã împãrþirea unui busi-ness de 1,5 milioane de euro întrei business-uri de 500.000. Ast-fel, afacerea de 1,5 milioane deeuro nu mai plãteºte impozit pe -profit de 16%, ci 1% impozit pevenit, dar împãrþit pe trei micro-întreprinderi. Acest lucru ar urmasã scadã veniturile bugetare. Iar,dacã ne referim la impozitarea cu3% pe tranzacþiile imobiliare cedepãºesc o anumitã valoare, pro-babil cã se vor declara preþurisubevaluate ºi astfel se vor pierdevenituri bugetare”.

Gelu Voican-Voiculescu, audiat la Parchetul General în dosarulMineriadei: ‘’Nu am dat declaraþii în faþa procurorilor’’

Fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu a fostaudiat, ieri dimineaþã, la Parchetul de pe lângã Înalta

Curte de Casaþie ºi Justiþie (PÎCCJ), în dosarul Mineria-dei din 1990 în care a fost inculpat pentru infracþiuni

contra umanitãþii. Fostul viceprim-ministru.

tului român din 1990 reprezintã‘’o diversiune comandatã pentrua-l scoate din impas pe preºedin-tele Klaus Iohannis’’. ‘’Este o di-versiune comandatã pentru a-lscoate din impas pe preºedinteleIohannis ºi a da o altã întorsãtu-rã atenþiei publice de la aºtepta-rea desemnãrii candidatului deprim-ministru. Atunci repede s-

au gãsit în momentul ãsta, înain-te de Crãciun, sã anunþe inculpa-rea noastrã. Sunt moduri scan-daloase de a utiliza justiþia în sco-puri politice de moment’’, a de-clarat Gelu Voican Voiculescupentru MEDIAFAX.

El a mai spus atunci cã-ºi sus-þine în continuare nevinovãþia.‘’Eu nu ºtiu cum nu se descali-

ficã aceºti juriºti care considerãcã atunci când s-a câºtigat cu83%, eu am câºtigat cu 95% lo-cul de senator la Buzãu, FSN acâºtigat cu 67%, pe 14 iunie tre-buia sã deschidem solemn Par-lamentul, ne apucãm sã facemºi sã ordonãm violenþe de stra-dã, sã facem tot felul de lucruriîntr-un mod absurd. Adicã cenevoie aveam noi de aºa ceva,în condiþiile acestui triumf ab-solut. Deci e limpede cã s-a în-cercat împiedicarea deschideriiParlamentului, care ar fi con-sfinþit rezultatul alegerilor….’’, aafirmat Voiculescu.

cuvântul libertãþii / 3joi, 12 ianuarie 2017 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

O cutumã instituitã din vremuri înde-pãrtate, la Casa Albã, este aceea cã laieºirea din mandat, fostul preºedinte lasãsuccesorului sãu, pe masa din BiroulOval, câteva rânduri într-un plic. Des-pãrþirea preºedintelui Barack Obama deCasa Albã – 20 ianuarie a.c. – are, sur-prinzãtor, particularitãþile ei distincte, decele ale predecesorilor. Dacã ne-am re-feri doar la nuanþele discursului de„adio” al lui Barack Obama, de marþi 10ianuarie, în oraºul în care a devenit po-litician – Chicago – în faþa a câtorva miide simpatizanþi, dupã opt ani la CasaAlbã, realizãm cã tranziþia puterii, deaceastã datã este chiar mai tensionatãdecât cea din 2000, dupã controversataalegere a lui George W. Bush. Desem-narea lui Donald Trump, ca al 45-leapreºedinte al SUA, la 8 noiembrie 2016,nu a fost doar un eºec personal al ad-versarei democrate, Hillary Clinton, ciºi unul al lui Barack Obama ºi – spunanaliºtii – al unei concepþii tradiþionaleasupra procesului democratic. Aºadar,în timp ce Barack Obama se pregãteºte

Când câteva rânduri sunt, de fapt, un... raport!Când câteva rânduri sunt, de fapt, un... raport!Când câteva rânduri sunt, de fapt, un... raport!Când câteva rânduri sunt, de fapt, un... raport!Când câteva rânduri sunt, de fapt, un... raport!MIRCEA CANÞÃR

de plecare, generând deopotrivã ºi re-grete, dar ºi speranþe, succesorul sãuse apãrã, în spaþiul public, dar ºi cel vir-tual, la noile alegaþii vizând presupuselesale legãturi cu Rusia. Un raport de 35de pagini, denumit „programul Trump”,cuprinzând note datând din perioada iu-nie-decembrie 2016, redactate de unfost agent al serviciilor secrete britani-ce, pentru opozanþii politici ai lui Trump,a generat o adevãratã furtunã. Site-ulbuzzfeed a publicat integral raportul de35 de pagini, precizând cã nu este înmãsurã sã-l autentifice, cum, de fapt,nu l-a autentificat nicio sursã oficialã.Mai multe media americanã – CNN ºiNew York Times – subliniazã cã rapor-tul este credibil pentru serviciile de in-formaþii. O primã notã ar data din 20iunie 2016, ºi se referã la activitatea luiDonald Trump în Rusia ºi relaþiile com-promiþãtoare cu Kremlinul. Detaliile su-gereazã cã „regimul rus îl lucra de celpuþin cinci ani”, operaþiunea fiind susþi-nutã ºi condusã de însuºi Vladimir Pu-tin. Sâmbãtã, 7 ianuarie a.c., Donald

Trump la întâlnirea cu ºefii serviciiloramericane de informaþii, a admis pira-tarea infrastructurii informatice a Par-tidului Democrat, în timpul campanieielectorale, dar a respins teza democra-þilor cã ingerinþele ruse ar fi fost în pro-fitul sãu. Campania prezidenþialã ameri-canã a fost perturbatã de publicareaunor mail-uri confidenþiale, aparþinândlui Hillary Clinton, cãsuþa de email fiin-du-i piratatã de Guccifer, un hacker ro-mân de acum notoriu, apoi prin publi-carea de Wikileaks a 20.000 de mail-uri,aparþinând unor oficiali ai PartiduluiDemocrat, prin piratarea acestora de ha-ckeri ruºi. Sunt descrise mai multe note,una datând din 14 septembrie 2016, cureferiri la „aventurile sexuale la SanktPetersburg”, în 2013, apoi la hotelulRitz Carlton din Moscova, ale lui Do-nald Trump, care la rândul lui a consi-derat informaþiile false. Pe NBC, BarackObama a declarat cã nu comenteazã in-formaþii clasificate. Un avocat al mili-ardarului, Michael Cohen, a respins toatãpovestea, evocând detaliile unui voiaj la

Praga, pentru a întâlni interlocutori ruºi,când în realitate Trump nu a fost în via-þa sa în capitala ex-Cehoslovaciei. Exis-tenþa unor legãturi între anturajul lui Do-nald Trump ºi puterea rusã, pentru a con-semna rolul Rusiei în alegerea celui de al45-lea preºedinte al SUA, este o temã dedezbatere aprinsã în aceste zile, care suntmenite a adumbri festivitatea din 20 ia-nuarie a.c., dar ºi câºtigarea alegerilorde cãtre miliardarul american. Kremlinula refuzat orice acuzaþie privind interfe-renþa în alegerile prezidenþiale. Iar marþi,directorul FBI, James Comey, intervie-vat în Congres, nici nu a confirmat, nicinu a dezminþit existenþa unei anchete, aºacum ceruse senatorul democrat HarryReid. Mai clar, scrisoarea pe care urmasã o gãseascã în Biroul Oval, conformtradiþiei, i-a parvenit mai devreme. Are,cum spuneam, 35 de pagini ºi la primasa conferinþã de presã dupã alegeri, deieri dimineaþã, la New York, a trebuit sãpunã corespunzãtor multe accente. An-terior, pe twitter, scrisese „Rusia nu afãcut niciodatã presiuni asupra mea”.

Salubritatea a continuat, ieri, sãdeszãpezeascã trotuarele care aufost prinse, din nou, sub un stratde zãpadã, dupã ninsoarea din tim-pul nopþii. Înarmaþi cu lopeþi, în-cepând cu ora 7.00, peste 400 delucrãtori din cadrul SC SalubritateCraiova SRL, Regiei Autonome deAdministrare a Domeniului Publicºi Fondului Locativ Craiova, Com-paniei de Apã Oltenia, RAT SRL ºiTermo Craiova SRL au fost mobi-lizaþi sã îndepãrteze zãpada depu-sã pe cãile destinate pietonilor.Potrivit reprezentanþilor SC Salu-britate, prioritare au fost trotuare-le cãtre staþiile mijloacelor de trans-port în comun, precum ºi cãile deacces cãtre instituþii publice, spi-tale ºi unitãþi de învãþãmânt.

”Acþiunea de îndepãrtare a zã-pezii de pe carosabil beneficiazã,începând din aceastã dimineaþã, ºi

Trotuarele din centrul Craiovei, curãþate la lopatãSalubritatea a scos, ieri, la lopatã, echipele de munci-

tori pentru a curãþa trotuarele care au rãmas prinse subzãpadã. În operaþiunea „trotuarul” au fost implicaþi 400de angajaþi ai Salubritãþii, dar ºi ai celorlalte regii ºiservicii din subordinea municipalitãþii.

de sprijinul Poliþiei Locale a Muni-cipiului Craiova, în scopul facilitã-rii accesului utilajelor pe strãzileunde au fost identificate maºiniparcate neregulamentar ºi atenþio-nãrii ºoferilor care îºi deszãpezescmaºinile sã depoziteze zãpada doarpe spaþiile verzi ºi, acolo undeacest lucru nu este posibil, la mar-ginea trotuarelor, fãrã a împiedicacirculaþia pietonalã”, a declaratMihai Butari, director general încadrul SC Salubritate Craiova SRL.38 de utilaje au fost scoase ladeszãpezire

Potrivit reprezentanþilor Salu-britãþii, care coordoneazã activi-tatea de deszãpezire a oraºului,acþiunea de îndepãrtare a zãpeziia fost demaratã din noaptea demarþi spre miercuri, de la ora1.00. „În primele ore ale opera-

þiunii, 35 de utilaje au intervenitpentru menþinerea în stare defuncþiune a arterelor ºi strãzilorsecundare din cartierele Craiovei.7 ATV-uri cu lamã aflate în dota-rea SC Salubritate Craiova SRLau acþionat pentru îndepãrtareazãpezii depuse pe trotuare, espla-nade, cãi de acces înguste ºi înCentrul istoric al Craiovei”, a pre-cizat directorul Salubritãþii.

Ulterior, pe fondul ninsorii abun-dente, numãrul utilajelor care auinterveni a fost mãrit la 38. Aproa-pe 250 tone de material antidera-pant (sare industrialã ºi nisip înamestec, clorurã de calciu) au fostîmprãºtiate pe carosabil pentru apreveni incidentele cauzate de apa-riþia îngheþului.Vântul va spulbera zãpada

Potrivit AMN, AdministraþiaNaþionalã de Meteorologie a trans-mis o informare meteo de intensi-ficãri ale vântului, zãpadã spulbe-ratã ºi polei, valabilã între 12 ia-nuarie, ora 4.00 – 13 ianuarie, ora10.00, în toatã þara, vor fi intensi-ficãri ale vântului, zãpadã spulbe-ratã ºi polei. În intervalul menþio-nat la munte vântul se va intensifi-ca treptat, cu viteze de 60-70 km/h, iar pe creste, cu precãdere în adoua parte a zilei de joi (12 ianua-rie) rafalele vor depãºi temporar 80km/h, viscolind ºi spulberând zã-pada. Intensificãri ale vântului vorfi ºi în regiunile sud-estice, sudiceºi centrale, temporar cu viteze de44-55 km/h, astfel încât zãpadadepusã anterior va fi spulberatã.

Din a doua parte a zilei de joi,va ninge în general slab cantitativîn zonele de munte ºi, local, în re-giunile intracarpatice. spre sfârºi-tul nopþii de joi spre vineri, în ves-tul þãrii, vor fi precipitaþii mixte ºise va produce polei.

4 / cuvântul libertãþii joi, 12 ianuarie 2017evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

În primul dosar, procurorii Di-recþiei Naþionale Anticorupþie(DNA) – Serviciul Teritorial Craio-va au anunþat cã i-au trimis în jude-catã pe Mãndicã Toma, Ivan Flo-rea ºi Ionelaº Toma pentru sãvârºi-rea infracþiunilor de folosire sauprezentare cu rea credinþã de do-cumente ori declaraþii false, inexac-te sau incomplete, dacã fapta areca rezultat obþinerea pe nedrept defonduri europene în formã conti-nuatã ºi fals în declaraþii, în formãcontinuatã. În rechizitoriul întocmitla finalizarea cercetãrilor, procuro-rii au reþinut cã: „în perioada 2011-2014, inculpaþii Toma Mãndicã,Gheorghe Ionelaº ºi Ivan Florea ausolicitat ºi obþinut de la A.P.I.A. -Centrul Judeþean Olt, fonduri ne-rambursabile din bugetul naþionalºi bugetul Uniunii Europene, de-clarând nereal cã utilizeazã diferi-

Conform reprezentanþilor Serviciu-lui Teritorial al Poliþiei de Frontierã(STPF) Dolj, în noaptea de marþi spre mier-curi, în jurul orei 23.50, la Punctul de Trece-re a Frontierei Calafat, poliþiºtii de frontierãdin cadrul Sectorului Poliþiei de FrontierãCalafat au observat, în zona adiacentã P.T.F.Calafat, trei persoane care se deplasau pe josdinspre Bulgaria spre România printre auto-camioanele staþionate la controlul de frontie-rã. Poliþiºtii de frontierã doljeni au declanºato acþiune specificã ºi au procedat la reþinereaºi conducerea la sediul P.T.F. Calafat a aces-tora. La cercetãri, persoanele în cauzã audeclarat cã doi dintre ei sunt cetãþeni turci,iar al treilea este cetãþean sirian ºi au vârstecuprinse între 21 ºi 37 ani. Barbaþii au mai

Doi bãrbaþi care rã-mãseserã izolaþi pe in-sula Papadia, din apro-pierea localitãþii doljeneDãbuleni, au fost sal-vaþi, marþi dupã-amia-zã, de pompierii ISUDolj, sprijiniþi de poli-þiºti de frontierã. Con-form reprezentanþilorInspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã(ISU) Dolj, marþi dupã-amiazã, Garda Inter-venþie Pompieri Becheta fost solicitatã sã in-tervinã cu o autospe-cialã ºi o barcã pneu-maticã pentru evacua-rea a douã persoane,Tudorel D., de 47 ani ºi Stan A., de 59 ani,rãmase izolate pe insula Papadia a fluviuluiDunãrea, la km fluvial 665. Cele douã per-soane, angajate ale Ocolului Silvic Cora-

Administratori de firme trimiºi în judecatã de DNAAdministratori de firme trimiºi în judecatã de DNAAdministratori de firme trimiºi în judecatã de DNAAdministratori de firme trimiºi în judecatã de DNAAdministratori de firme trimiºi în judecatã de DNACraiova pentru fraude cu fonduri europeneCraiova pentru fraude cu fonduri europeneCraiova pentru fraude cu fonduri europeneCraiova pentru fraude cu fonduri europeneCraiova pentru fraude cu fonduri europene

Procurorii din cadrul Direcþiei Naþionale Antico-rupþie – Serviciul Teritorial Craiova au anunþat,ieri, cã au dispus trimiterea în judecatã, în stare delibertate, a mai multor administratori de societãþicomerciale, acuzaþi de fraude cu fonduri europene.

te suprafeþe de teren, cu acordulproprietarilor. Prin aceste demer-suri, inculpaþii au obþinut pe ne-drept fonduri nerambursabile dinbugetul naþional ºi bugetul Uniu-nii Europene, în cuantum total de48.372,95 lei, sumã cu care APIAs-a constituit parte civilã în proce-sul penal”, se aratã în comunica-tul DNA Craiova. În cauzã, procu-rorii au dispus mãsura asiguratoriea sechestrului asupra mai multorbunuri imobile ce aparþin inculpaþi-lor, iar dosarul a fost trimis sprejudecare Tribunalului Olt cu pro-punere de a se menþine mãsurileasigurãtorii dispuse în cauzã.

Într-un alt dosar, procuroriiDNA – Serviciul Teritorial Craio-va au dispus trimiterea în judeca-tã, în stare de libertate, a inculpa-þilor Mihaela Georgiana Militaru,acuzatã de folosire sau prezentare

cu rea-credinþã de documente orideclaraþii false, inexacte sau in-complete, dacã fapta are ca rezul-tat obþinerea pe nedrept de fondurieuropene în formã continuatã,complicitate la folosirea sau pre-zentarea cu rea-credinþã de docu-mente ori declaraþii false, inexactesau incomplete, dacã fapta are carezultat obþinerea pe nedrept defonduri europene, fals material înînscrisuri oficiale (2 fapte) ºi falsîn declaraþii, ºi Marian Militaru,acuzat de folosire sau prezentarecu rea-credinþã de documente orideclaraþii false, inexacte sau in-complete, dacã fapta are ca rezul-tat obþinerea pe nedrept de fondurieuropene ºi fals în declaraþii. Po-trivit rechizitoriului întocmit încauzã, „în perioada 2012-2013,inculpaþii Militaru Mihaela Geor-giana ºi Militaru Marian au de-pus cu rea-credinþã la Agenþia dePlãþi ºi Intervenþie pentru Agricul-turã (A.P.I.A.) mai multe docu-mente false sau care conþineau datenecorespunzãtoare adevãrului, înscopul de a obþine în mod injustsume de bani în cadrul schemelor

unice de platã pe suprafaþã, pen-tru suprafeþele de 25,35 respectiv43 ha teren agricol, pe care nu-ldeþineau în realitate.

Ca urmare a acestor demersuri,inculpaþii au obþinut pe nedreptfonduri nerambursabile în valoa-re de 36.374,77 lei, sumã cu careAgenþia de Plãþi ºi Intervenþii pen-tru Agriculturã s-a constituit par-te civilã în cadrul procesului pe-

nal, la care se adaugã accesoriilefiscale calculate de la data efec-tuãrii fiecãrei plãþi pânã la dataachitãrii integrale a debitului prin-cipal”. În cauzã, procurorii au dis-pus mãsura asiguratorie a seches-trului asupra sumei de 40.600 lei,depusã la o unitate bancarã pe nu-mele Militaru Mihaela Georgiana,iar dosarul se va judeca pe fond laTribunalul Gorj.

Doi bãrbaþi izolaþi pe insula Papadiasalvaþi dupã o operaþiune care a durat douã ore

Doi turci ºi un sirian prinºi la Calafatîncercând sã-i “fenteze” pe vameºi

bia, lucrau la pregãtirea terenului pentruîmpãdurire, erau acolo de mai multe zile, aurãmas fãrã provizii ºi au încercat sã traver-seze Dunãrea pe jos, pentru cã apa îngheþa-

tã nu le-a permis sã folo-seascã barca. Gheaþa aînceput sã crape însã,astfel cã cei doi s-au vã-zut nevoiþi sã solicite aju-tor pompierilor. La ope-raþiunea de salvare a ce-lor douã persoane, pe lân-gã pompieri, au participatlucrãtori ai SectoruluiPoliþiei de Frontierã Be-chet ºi Poliþiei Transpor-turi Navale Bechet ºi unreprezentant al OcoluluiSilvic Corabia. Operaþiu-nea de salvare a durataproximativ 2 ore, pânãîn jurul orei 18.00, ºi a de-curs fãrã probleme.

Poliþiºtii de frontierã dincadrul Sectorului Poliþiei deFrontierã (SPF) Calafat audescoperit, în noaptea demarþi spre miercuri, doicetãþeni turci ºi un sirian,care au încercat sã intreilegal în þarã, pe jos, pentrua evita controlul din Punctulde Frontierã Calafat.

povestit cã au trecut podul peste Dunãre as-cunºi sub remorcile a douã automarfare, auescaladat gardul de protecþie al Punctului deFrontierã ºi au încercat sã intre ilegal în Ro-mânia, întrucât nu deþineau documente decãlãtorie asupra lor. Aceºtia au plecat în urmãcu aproximativ douã luni din Turcia pe rutaTurcia - Bulgaria ºi intenþionau sã ajungã înGermania. “Poliþiºtii de frontierã au procedatla întreruperea cãlãtoriei persoanelor în cau-zã, iar conform protocolului româno-bulgar,migranþii au fost predaþi Poliþiei de FrontierãBulgare, în vederea continuãrii cercetãrilor ºidispunerii mãsurilor legale ce se impun”, auprecizat reprezentanþii STPF Dolj.

joi, 12 ianuarie 2017 cuvântul libertãþii / 5socialsocialsocialsocialsocial

În registrele Agenþiei Naþionalede Transplant figureazã 2.146 pa-cienþi care aºteaptã un transplantde rinichi ºi peste 9.000 de diali-zaþi. În total, din momentul în cares-au fãcut primele proceduri înRomânia, 954 de persoane au fosttransplantate, iar 76 bolnavi au de-cedat înainte de a fi supuºi uneiintervenþii salvatoare. Pentru untransplant hepatic aºteaptã 527 depersoane, iar de-a lungul anilor 489au fost transplantate. S-au înregis-trat ºi 193 de decese din rândulcelor care se regãseau pe listele deaºteptare. ªi pentru transplantul decord aºteaptã 37 de pacienþi.

120 de donatoripe parcursul anului 2016

În ultimii ani, România a înre-gistrat progrese în ceea ce priveº-te transplanturile. Într-un studiurealizat de Comisia Europeanã înperioada 2007-2013 – ce urmã-reºte progresele înregistrate laacest capitol de statele membre –, România deþine poziþia a doua cadezvoltare a procedurilor de trans-plant, dupã Luxemburg. Numãrulde centre acreditate pentru prele-varea de organe a crescut de la16, câte erau funcþionale, la 42.Mai mult, au devenit operaþionale

Mii de români, pe listele deMii de români, pe listele deMii de români, pe listele deMii de români, pe listele deMii de români, pe listele deaºteptare pentru un transplantaºteptare pentru un transplantaºteptare pentru un transplantaºteptare pentru un transplantaºteptare pentru un transplant

Aproape 3.000 de români se aflau, la sfârºitul anului trecut, pe listele de aºteptarepentru un transplant de organe. 3.000 de pacienþi care sperã ºi aºteaptã sã sune tele-fonul, gata oricând sã capete dreptul la o nouã viaþã. De la an la an, listele de aºtepta-re sunt însã tot mai lungi pentru cã numãrul de donatori a scãzut fiind mult mai micfaþã de cel al persoanelor care au nevoie de un transplant.

spitalele Sf. Maria ºi Colþea pen-tru transplant hepatic, respectivtransplant medular. România aadoptat împreunã cu celelalte sta-te ale Consiliului Europei „Con-venþia împotriva traficului de or-gane”. Au fost acreditate mai mul-te spitale capabile sã identifice ºisã declare donatori în moarte ce-rebralã, douã centre pentru trans-plant hepatic (Fundeni ºi Sf. Ma-

ria), patru centre pentru transplantrenal (Fundeni, Cluj, Iaºi, Braºov)ºi trei centre pentru transplant decord (Târgu Mureº, Floreasca ºiInstitutul „C.C. Iliescu”). SpitalulJudeþean din Craiova a primit în2013 acreditare pentru prelevareºi transplant osos, prima interven-þie având loc la începutul lunii iu-lie 2014. Aceste activitãþi au per-mis salvarea vieþii unui numãr im-

portant de pacienþi care necesitautransplanturi de organe, mãrindlongevitatea dupã transplant ºi îm-bunãtãþind calitatea vieþii pacien-þilor transplantaþi.

Numãrul donatorilor a scãzutînsã de la un an la altul, fapt ceface ca listele de aºteptare sã fie,în continuare, foarte aglomerate.Pe întreg parcursul anului 2016 înRomânia au fost 120 de donatori.

Francezii, donatoride organe din oficiu

ªi în Europa, aproximativ70.000 de persoane, cu vârste în-tre 25 ºi 60 de ani, privesc spre oºansã la viaþã. Printre ei, 52.000de pacienþi aºteaptã un transplantde rinichi, 7.000 aºteaptã un trans-plant hepatic, iar 3.600 aºteaptã untransplant de cord.

Tocmai din acest motiv, în con-diþiile în care pe lista de aºteptarepentru diverse tipuri de transplantse regãsesc 20.000 de francezi,autoritãþile de la Paris au modificat

substanþial politica privind donareade organe ºi acum fiecare persoa-nã devine automat donator de or-gane, dacã nu se înscrie într-unregistru special prin care sã refuzeacest gest. Noua lege presupunecã organele pot fi prelevate, indi-ferent de dorinþa familiei.

Pânã la 1 ianuarie, când legis-laþia a intrat în vigoare, persoanatrebuie sã se înregistreze specialpentru a deveni donator de orga-ne. Cei care nu vor sã îºi donezeorganele trebuie sã îºi punã nu-mele pe o „listã de refuz”, o listãpe care s-au înregistrat 150.000de oameni pânã în prezent. Au-toritãþile au promis sã facã pro-cesul mai simplu pentru cei carevor sã se înregistreze pe aceastãlistã ºi procesul va fi realizat on-line. Þara se va alinia, astfel, ºialtor state europene în care acor-dul pentru donarea de organe esteunul prezumat, din oficiu, ºi nuunul informat.

RADU ILICEANU

Centrul de Urgenþã pentru per-soane fãrã adãpost „Sântul Vasile”funcþioneazã în Craiova de 8 ani,datoritã parteneriatului dintre Aso-ciaþia „Vasiliada”, aflatã sub patro-najul Mitropoliei Olteniei, ConsiliulLocal al Municipiului Craiova ºiArhiepiscopia Craiovei. Capacita-tea Centrului este de 52 de locuri,iar în prezent în cadrul aºezãmân-tului sunt cazate 75 de persoane.

„Chiar dacã numãrul standard delocuri disponibile este limitat, con-siderãm cã este de datoria noastrãsã facem toate eforturile pentru a-isprijini pe semenii noºtri care nu auadãpost. Astfel, am decis suplimen-tarea numãrului de locuri, încercândsã ajutãm cât mai multe persoaneaflate în situaþie de risc din cauzatemperaturilor foarte scãzute. Co-legii mei sunt pregãtiþi sã ofere aces-tor persoane, pe lângã cazare, ºi treimese calde pe zi, produse pentru

Centrul social „Sfântul VCentrul social „Sfântul VCentrul social „Sfântul VCentrul social „Sfântul VCentrul social „Sfântul Vasile”,asile”,asile”,asile”,asile”,pregãtit sã ofere sprijinpregãtit sã ofere sprijinpregãtit sã ofere sprijinpregãtit sã ofere sprijinpregãtit sã ofere sprijin

persoanelor fãrã adãpostpersoanelor fãrã adãpostpersoanelor fãrã adãpostpersoanelor fãrã adãpostpersoanelor fãrã adãpostDin cauza temperaturilor foarte scãzute, la Centrul Social de Urgenþã

pentru persoane fãrã adãpost „Sfântul Vasile” din Craiova, administrat deAsociaþia „Vasiliada”, solicitãrile pentru cazarea persoanelor aflate în

situaþie de risc a crescut. În ultimele zile, aici au ajuns 35 de persoane fãrãadãpost, cu vârste cuprinse între 30 ºi 60 de ani.

igienã, haine curate, iar dupã caz,consiliere socialã ºi psihologicã”, adeclarat pr. Adrian Stãnulicã, pre-ºedintele Asociaþiei „Vasiliada”.

Consiliere socialã ºi psihologicãCentrul Social de Urgenþã pen-

tru persoane fãrã adãpost „SfântulVasile” oferã urmãtoarele servicii:cazare pe perioadã determinatã,acordare masã (3 mese/zi), prepa-rare hranã caldã, menaj (spãlãtorie,uscãtorie), curãþenie, pazã, întreþi-nere; diagnozã socialã, elaborareplan de intervenþie / de asistenþã ºiîngrijire, îndrumare cãtre alte ser-vicii, consiliere socialã, informare,suport emoþional, management decaz, monitorizare cazuri sociale, su-pervizare activitãþi de asistenþã so-cialã; asistenþã ºi suport specializatîn vederea reabilitãrii/reintegrãriisociale (orientare profesionalã / vo-caþionalã, consiliere psihologicã /

psihosocialã, supraveghere, suportemoþional / religios, ergoterapie/te-rapie ocupaþionalã); educare ºiformare: supraveghere pedagogi-cã, educare pentru abilitãþi de via-þã independentã, educare pentru in-serþie / reinserþie în familie ºi co-munitate, educare pentru integra-re/reintegrare socialã, facilitareacces la educare generalã, facilita-re acces la formare profesionalã;socializare, activitãþi culturale ºi depetrecere a timpului liber: activitãþide socializare destinate formãrii,consolidãrii conduitei pro-sociale acopiilor ºi familiei, activitãþi de pe-trecere a timpului liber ºi alte acti-vitãþi, precum consiliere spiritua-lã, mediere socialã.

Cazarea este acordatã pe o pe-rioadã de la 6 la 12 luni, timp în careechipa pluridisciplinarã urmãreºtescoaterea din situaþia de crizã a be-neficiarilor ºi reintegrarea socio-pro-fesionalã a acestora prin includerea

în alte forme de servicii sociale.Astfel, în cadrul aºezãmântului, be-neficiarii primesc, pe lângã servi-ciile de bazã, ºi suport pentru gãsi-rea ºi pãstrarea unui loc de muncã,reuºind astfel sã depãºeascã situa-

þia de crizã iniþialã ºi sã dezvolte unplan pentru viitorul lor. În cursulanului trecut, de serviciile Centru-lui au beneficiat peste 100 de per-soane, dintre care 28 au fost ajuta-te sa îºi gãseascã un loc de muncã.

6 / cuvântul libertãþii joi, 12 ianuarie 2017actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Începând cu acum douã zile,cei plãtiþi din fondurile publice auavut bucuria sã constate cã aducacasã un salariu nesperat de mare.Baza legalã a mãririi a constituit-o aplicarea Legii nr. 250 din 17decembrie 2016 privind aproba-rea Ordonanþei de urgenþã a Gu-vernului nr. 20/2016 pentru mo-dificarea ºi completarea Ordo-nanþei de urgenþã a Guvernuluinr. 57/2015 privind salarizareapersonalului plãtit din fonduripublice în anul 2016, prorogareaunor termene, precum ºi unelemãsuri fiscal-bugetare ºi pentru

În ultimele zile, personalul plãtit dinfonduri publice s-a trezit cu majorãri im-presionante la salariu. Totul odatã cu in-trarea în aplicare a Legii nr. 250/17 de-cembrie 2016. În Sãnãtate, Învãþãmânt,Cercetare, unitãþi de asistenþã socialã, in-clusiv pentru funcþiile auxiliare, angaja-þii au primit mai mulþi bani. Unora chiarli s-au dublat salariile. O economie care,în realitate, se bazeazã pe productivitateasectorului privat, atât cât este aceasta descãzutã sau ridicatã, ºi unde o treime din-tre angajaþi merge acasã cu salariul mi-nim pe economie; unde sindicatele sunt

puse pe butuci sau sunt controlate politic;unde angajatorul privat dã la stat 1.883 delei ca sã poatã plãti, din februarie a.c., cusalariu minim de 1.450 brut, un angajattoate sunt o formã de schizofrenie socialã.Cum, mai toate partidele politice ºi-auumplut bazinele de vot prin tot felul deangajãri în instituþiile publice centrale ºilocale, fapt dovedit prin prezenþa la mi-tingurile politice a mii ºi mii de „recu-noscãtori” pe viaþã; recenta creºtere sa-larialã aruncã în derizoriu ceea ce ar fitrebuit sã fie «talpa þãrii», respectiv lu-crãtorii din sectorul privat.

Paginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU

modificarea ºi completarea unoracte normative.

Medici, profesori,contabili, asistenþi,secretare...la mai mare!

Parlamentul României a adop-tat, cu Articol unic, Legea nr.250/2016 ºi a început redactareapromiþãtor: „Prin excepþie de laprevederile art. 1 alin. (1), înce-pând cu luna decembrie 2016,cuantumul brut al salariilor debazã/indemnizaþiilor de încadra-

re de care beneficiazã persona-lul din aparatul propriu al CaseiNaþionale de Asigurãri de Sãnã-tate se majoreazã cu 25% faþãde nivelul acordat pentru lunaaugust 2016”.

ªi, fluviul binefacerilor conti-nuã prin stabilirea cã, începândcu luna decembrie 2016, „spo-rurile ºi alte drepturi salariale spe-cifice activitãþii se vor calcula prinraportare la salariul de bazã, po-trivit prezentei ordonanþe de ur-genþã, cu excepþia categoriilor depersonal prevãzute la alin. (6^2)”.

Sporuri pentruÎnvãþãmânt,cã testele Pisaîl dau performant!?

Organizaþi în sindicate foarteputernice, ºi vocale ºi obedientepolitic, dovadã ºi întâlnirile din-tre liderii politici locali ºi naþio-nali cu conducerile ISJ-urilor,unde cadrele didactice erauchemate mai mult obligatoriu,decât din motive de conºtienti-zare a beneficiilor programelorelectorale livrate votanþilor, ceidin Învãþãmânt primescu câtevasporuri.

Sã le înºiruim: spor de 10-25%din salariul de bazã, proporþionalcu timpul efectiv lucrat ºi calcu-lat în funcþie de numãrul elevilorsau al studenþilor practicanþi, pen-tru personalul didactic desemnatsã conducã ºi sã realizeze prac-ticã pedagogicã pentru pregãtireaeducatoarelor ºi a învãþãtorilor,institutorilor ºi profesorilor, po-trivit regulamentului de practicãpedagogicã aprobat de Ministe-rul Educaþiei Naþionale ºi Cerce-tãrii ªtiinþifice; spor de 7%, 10%ºi 15% din salariul de bazã pen-tru personalul didactic care asi-gurã predarea simultanã la 2, 3,respectiv 4 clase de elevi, stabi-lit dupã cum urmeazã: pentrudouã clase de elevi - 7%; pentru3 clase de elevi - 10%; pentru 4clase de elevi - 15%. Se mai acor-dã indemnizaþie de pânã la 20%din salariul de bazã pentru per-sonalul didactic calificat ºi per-sonalul didactic de conducerecare îºi desfãºoarã activitatea înlocalitãþi izolate, stabilitã în con-formitate cu H.G. nr. 1.613/2009privind aprobarea diferenþierii pezone geografice ºi localitãþi a in-demnizaþiei ce se acordã perso-

nalului didactic calificat de pre-dare; spor de 15% din salariul debazã, pentru personalul didacticcare desfãºoarã activitate de pre-dare - învãþare - evaluare în sis-temul penitenciar; spor de pânãla 15% din salariul de bazã, înraport cu condiþiile în care sedesfãºoarã activitatea, condiþiipericuloase sau vãtãmãtoare, co-respunzãtor timpului lucrat la lo-curile de muncã respective, curespectarea prevederilor legale învigoare.

Toate acestea se justificã, maiales cã unii directori de instituþiiºcolare nu au promovat nici mã-car concursul naþional recent în-cheiat. Sporurile meritã acorda-te ºi pentru cã elevii sunt apre-ciaþi la concursuri ºi olimpiade deprofil, încât evaluarea fãcutã prin

aplicarea testelor Pisa ne clasea-zã pe ultimul loc în Europa!

Nãmolarºi spãlãtoreasã ajungºi la 1.700 de lei

În unitãþile sanitare din Craio-va s-au scos ºi se vor mai scoa-te la concurs destule posturi.Concurenþa este acerbã. Pe la col-þuri se ºuºotesc grilele mercuria-lului care îþi garanteazã intrareaîn lumea medicalã, o lume bineplãtitã la alb, la gri ºi la negru.Tot pe la colþuri se mai aude cãun medic, cu ceva ani vechime,primeºte pentru o gardã efectuatãîn week-end, 1.800 de lei! Le-

gislaþia încã le mai permite sã lu-creze ºi în sector public ºi în celprivat. Structuri interne de auto-control existã doar pe hârtie. ªi,acum, iatã cã salarizarea perso-nalului din Sãnãtate, indiferent detreapta de responsabilitate, acrescut simþitor. Concret, perso-nalul auxiliar din unitãþi clinice,cum ar fi brancardier, bãieº, nã-molar, spãlãtoreasã ºi îngrijitoa-re pot ajunge la un salariu de bazãde 1.693 de lei. Normal, la aces-ta se mai adaugã ºi sporurile.

Cum sã mai înþelegi toatãaceastã nebunie salarialã, de vre-me ce un inginer care ºi-a tocitnervii ºi oasele prin facultate ºide ceva ani lucreazã în sectorprivat pentru nici mãcar 2.000 delei? Cum este performantã eco-nomic România, când salariaþii

din mediul privat sunt plãtiþi atâtde prost, cu ore suplimentarepeste firesc, cu un stres ce puneîn practicã tactica multinaþionale-lor – principiul lãmâii stoarse – ,cu o demotivare salarialã greu desurmontat? Despre sporuri înmediul privat, o lãsãm pe alt de-ceniu. Pânã atunci, dacã tot celecâteva milioane de salariaþi dinsectorul privat sunt lãsaþi la con-servare, mai bine ar fi sã se mã-reascã ºi schema de personal înJustiþie, cã poate se vor uita maiatent la condiþionãrile cu care pa-cienþii se confruntã în lumea spi-taliceascã ºi-l vor apãra pe cel ne-îndreptãþit.

Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,Când mediul privat e prins în nori grei,

Salariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodatSalariile bugetarilor au explodat

cuvântul libertãþii / 7joi, 12 ianuarie 2017 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Cele 6 proiecte de managemental deºeurilor vor contribui la redu-cerea dimensiunilor depozitelor dedeºeuri prin integrarea activitãþilorde separare, colectare, transport,tratare, reciclare ºi eliminare. Deasemenea, se are în vedere închi-derea sau reabilitarea depozitelornon-conforme cu standardele eu-ropene. „Prin deciziile adoptate amfacilitat continuarea acestor pro-iecte, începute în perioada 2007–2013, în actuala perioadã de pro-gramare. Sunt proiecte esenþialepentru dezvoltarea României ºi îm-bunãtãþirea calitãþii vieþii cetãþeni-lor”, a precizat Corina Creþu, co-misar european pentru Politicã Re-gionalã.

Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN

Comisia Europeanã:

Comisarul european pentru politicã regiona-lã, Corina Creþu, a aprobat continuarea a 11proiecte din mai multe regiuni din România, cuo finanþare din partea UE de peste 500 de mili-oane de euro. Proiectele se înscriu într-o serie

de domenii esenþiale, ºi anume: transport, pre-venirea dezastrelor naturale, alimentarea cuapã ºi managementul integrat al deºeurilor. ÎnDolj va continua proiectul: “Dezvoltarea siste-mului de management integrat al deºeurilor”

Nivelul maxim al ajutorului de statacordat unui beneficiar în cadrul acesteischeme nu poate depãºi 5 milioane lei.Astfel, numãrul estimat al întreprinderilorcare urmeazã sã beneficieze de ajutor destat în baza schemei estede 200 beneficiari. Finan-þarea va fi oferitã subformã de credite deangajament pentruemiterea de acorduripentru finanþare pentruperioada 2017-2020 învaloare de 900 milioane leisau sub formã de creditebugetare pentru plataajutorului de stat pentruperioada 2017-2023 învaloare de 900 milioanelei. România, alãturi dePolonia, Italia ºi Bulgaria,se numãrã printre þãrile cucea mai mare nevoie de

Doljul, pe harta managementuluiintegrat al deºeurilor

În noiembrie 2014, Consiliul Ju-deþean (CJ) Dolj a fost semnat con-tractul de finanþare nerambursabi-lã pentru proiectul „Sistem de ma-nagement integrat al deºeurilor“,în valoare totalã de aproximativ 54de milioane de euro, considerat celmai mare proiect implementat de ad-ministraþia judeþeanã. Ion Priotea-sa, preºedintele Consiliului JudeþeanDolj, a evidenþiat atunci faptul cã in-vestiþia este extrem de importantã nudoar prin prisma fondurilor alocate,ci ºi a beneficiilor obþinute, implemen-tarea proiectului conducând la rezol-

varea problemelor privind gestiona-rea deºeurilor în toate localitãþile dinjudeþ. ªeful administraþiei doljene amai spus cã, odatã cu implementareaproiectului, comunitãþile din Dolj vorvedea rezolvatã problema gropilorneconforme de deºeuri, întrucât sis-temul acesta de management integratvizeazã toate localitãþile din judeþ, res-pectiv 104 comune, patru oraºe ºi treimunicipii. „Din suma de aproape 54de milioane de euro se va realiza nudoar închiderea gropilor neconforme,ci ºi asigurarea tuturor dotãrilor ºiinvestiþiilor necesare pentru gestio-narea deºeurilor. Localitãþile vor fi do-tate cu containere tip clopot, pentrucolectarea selectivã, vor fi construi-te patru staþii de transfer, la Calafat,Dobreºti, Bãileºti ºi Filiaºi, douã sta-þii de compostare, la Craiova ºi Cala-fat, ºi una de sortare, tot la Craiova,care va deservi întreg judeþul. De ase-menea, vor fi achiziþionate containe-re îngropate pentru municipiul Cra-iova, precum ºi utilajele necesarepentru golirea lor, dar ºi compostoa-re individuale destinate gospodãrii-lor din mediul rural”, a mai spus IonPrioteasa.

“Acest proiectne va responsabiliza pe toþi”

Preºedintele CJ Dolj a mai preci-zat cu aceeaºi ocazie cã acest pro-iect major, care se referã la toate cele111 localitãþi ale judeþului, îi va ajutamult pe doljeni, beneficiarii direcþi aiacestui masterplan, care vor avea ladispoziþie containere în care îºi vorstrânge deºeurile menajere, contai-nere care vor fi preluate de la poarta

gospodãriei de autospeciale ºi duseapoi la groapa de gunoi. „Masterpla-nul pentru deºeuri ne va responsa-biliza pe toþi, pentru a avea un mediumai curat, mai sãnãtos. Vorbim, aºa-dar, despre un proiect cu adevãratgrandios, care aduce ºi o însemnatãprovocare, aceea de a pune totul înoperã pânã la sfârºitul anului viitor,sens în care ne vom mobiliza cu toa-tã forþa…”, a spus Ion Prioteasa.

Pe lângã judeþul Dolj, în domeniulmanagementului deºeurilor se vor maicontinua proiectele ºi în judeþele Cluj,Suceava, Alba, Bihor ºi Vrancea.

Lugoj-Deva,parte a reþelei TEN-T

Proiectele de transport cuprindconstrucþia autostrãzii Lugoj – De-va pe secþiunea Dumbrava – Deva,parte a reþelei TEN-T. Astfel, se vascurta durata de cãlãtorie între aces-te puncte ºi se va reduce numãrul deaccidente rutiere. De asemenea, aces-tea includ ºi reabilitarea liniei de caleferatã dintre Coºlariu ºi Simeria,- pentru creºterea vitezei de circula-þie a trenurilor la 160 km/h.

Proiectele de apã ºi apã uzatã- includ realizarea de infrastructurãºi facilitãþi de tratare a apei uzate.Captarea de apã va fi îmbunãtãþitã.Reþeaua ºi instalaþiile de pomparesunt reabilitate ºi extinse, iar staþiilede tratare a apei uzate sunt nou con-struite sau îmbunãtãþite. Aceastãinfrastructurã contribuie la oferireade servicii ºi la un grad de acoperireîn domeniul de apã curentã ºi apãuzatã în conformitate cu directiveleeuropene, în mod special cele lega-te de calitatea apei ºi tratarea apeiuzate în mediul urban. În judeþeleGorj ºi Bacãu vor continua investi-þiile în cadrul programelor de “Ex-tindere ºi reabilitare a infrastructuriide apã ºi apã uzatã”

Proiectul ce priveºte reducereariscului de inundaþii în bazinul hi-drografic Prut - Bârlad vizeazã con-struirea de poldere, dragarea ºi sta-bilizarea albiilor râurilor, cât ºi carto-grafierea riscului de inundaþii. 16 miide locuitori ai judeþului Iaºi vor be-neficia în mod direct de o mai bunãprotecþie împotriva inundaþiilor.

Guvernul a aprobat la finele anului trecut o hotãrâ-re pentru instituirea schemei de ajutor de stat “ScaleUP” având ca obiectiv stimularea investiþiilor între-

prinderilor mici ºi mijlocii, în valoare totalã maximãde 900 milioane lei, respective echivalentul a aproxi-mativ 200 milioane euro, pentru perioada 2017-2020.

investiþii în rândul firmelor cu potenþial decreºtere, potrivit Scale Up Index, studiulansat foarte recent de Comisia Europeanã.Acelaºi raport aratã cã principalele lucruricare ar trebui îmbunãtãþite pentru firme se

referã la accesul la finanþare ºi personalcalificat, la crearea de competenþe noipentru angajaþi ºi manageri.

60 milioane euro pentrucele trei zone pilot

Schema de ajutor de stat va conduce lacreºterea numãrului locurilor de muncã noucreate, a încasãrilor la bugetul de stat ºibugetul asigurãrilor sociale, precum ºi lamajorarea volumului de investi ii strãine înRomânia ºi a volumului de investiþii încadrul regiunilor defavorizate. Din bugetulmaxim de 900 de milioane de lei, suma de270 milioane lei, respective echivalentul aaproximativ 60 milioane euro, va fi alocatãîn mod egal ºi distinct celor trei zone pilotpentru dezvoltarea unor programe integratedin fonduri europene ºi bugetul naþional învederea îmbunãtãþirii situaþiei socio-economice a locuitorilor, prevãzute înmemorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor

programe integrate din fonduri europeneºi bugetul naþional pentru îmbunãtãþireasituaþiei sociale ºi economice a locuitori-lor din zonele pilot de intervenþie ValeaJiului, zona Roºia Montanã – MunþiiApuseni ºi comunitãþile marginalizate dinMoldova”, aprobat de Guvernul Românieiîn data de 28 septembrie 2016.”

Finanþarea schemei de ajutor de stat seasigurã din bugetul aprobat anual alMinisterului Economiei, Comerþului ºiRelaþiilor cu Mediul de Afaceri.

500 de milioane de euro pentru500 de milioane de euro pentru500 de milioane de euro pentru500 de milioane de euro pentru500 de milioane de euro pentrucontinuarea a 1continuarea a 1continuarea a 1continuarea a 1continuarea a 11 proiecte1 proiecte1 proiecte1 proiecte1 proiecte

S-a aprobat schema de ajutor de stat “Scale UP”

















8 / cuvântul libertãþii joi, 12 ianuarie 2017educaþie / culteeducaþie / culteeducaþie / culteeducaþie / culteeducaþie / culte

Dezvoltarea învãþãmântuluitehnic ºi profesional, cu drept co-rolar „dualul”, este, de mai multtimp în atenþia autoritãþilor ºi, dreptdovadã , s-au emis mai multe actelegislative care încurajeazã astfel deformã de învãþãmânt. Astãzi, In-spectoratul ªcolar Judeþean Dolj vafi gazda unei consfãtuiri de acestgen, în urma cãreia pot fi înche-uate parteneeriate cu rezultate pal-

Întâlnire pentru dezvoltareaÎntâlnire pentru dezvoltareaÎntâlnire pentru dezvoltareaÎntâlnire pentru dezvoltareaÎntâlnire pentru dezvoltareaînvãþãmântului profesional,învãþãmântului profesional,învãþãmântului profesional,învãþãmântului profesional,învãþãmântului profesional,

la sediul ISJ Doljla sediul ISJ Doljla sediul ISJ Doljla sediul ISJ Doljla sediul ISJ DoljMai ales în ultimul timp, s-a vorbit de-

spre necesitatea dezvoltãrii învãþãmântu-lui tehnic ºi profesional , inclusiv cel „dual”,în concordanþã cu penuria de meseriaºi care, deja , se vede, în forþa de muncã pregãti-tã. Au fost emise mai multe acte normativepentru promovarea formei de învãþãmântpreuniversitar specificã, se merge pe pro-movarea ºcolarizãrii specializate, iar par-

teneriatul public-privat merge înainte. As-tãzi, Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj vafi gazda unei întâlniri care se poate trans-forma în începutul derulãrii programului dedezvoltare a viitoarei forþe de muncã spe-cializatã din instituþiile de învãþãmânt preu-niversitar. Vor fi prezenþi reprezentanþi aimediului economic, instituþiilor de învãþã-mânt cu profil tehnic, autoritãþilor locale.

pabile, într-un viitor foarte scurt.„Vom organiza o activitate, împre-unã cu Camera de Comerþ ºi In-dustrie „Oltenia”, la care sunt in-vitaþi atât membrii ai acesteia, câtºi ai operatorilor economici, Co-mitetului Local de Dezvoltare aParteneriatului Social ºi instituþii-lor de învãþãmânt cu prerogativeîn domeniu. Chiar titlul întâlnirii deastãzi cred cã este sugestiv – „Pro-

movarea ofertei ºcolare înmediul economic doljean”. Se vadiscuta despre promovarea unuiparteneriat activ între furnizorii deeducaþie ºi formare profesionalã ºimediul economic, prin asigurareaunor condiþii reciproc avantajoase.Sunt, în prezent, peste 150 de so-licitãri venite din partea agenþiloreconomici. Nu se va discuta nu-mai despre ofertele destinate tine-rilor, care, oricum, sunt vizibile la

diferitele prezentãri de oferte ºco-lare, ci ºi de ceea ce ne propunemnoi, cadrul didactic specializat –pregãtirea ºi formarea unui activ ,provenit de pe bãncile ºcolii, carepoate asigura necesarul de forþã demuncã profesionalizatã.Aºa cum seprevede îm legislaþie, pânã în 2020trebuie asigurat un procentaj de60% din totalul cursanþilor din în-vãþãmântul preuniversitar, aferentformei tehnice ºi profesionale,

acum fiind cca. 50%. La sfârºitulacestui an ºcolar, se va face ºi unstudiu al inserþiei pe piaþa muncii,dupã ce va absolvi prima generaþiede învãþãmânt profesional, cu du-rata ºcolarizãrii de trei ani”, a pre-cizat prof. Simona Ciulu, inspec-tor ºcolar pentru învãþãmânt pro-fesional ºi tehnic în cadrul Inspec-toratului ªcolar Judeþean Dolj.

CRISTI PÃTRU

A fost aprobat calendarul echivalãrii studiilor de scur-tã duratã pentru cadrele didactice care au absolvit cole-giul cu durata de trei ani sau institutul pedagogic cu ace-eaºi duratã, cu ciclul I de studii universitare de licenþã,pentru cadrele didactice din învãþãmântul preuniversitar,aprobatã prin Ordinul ministrului educaþiei, cercetãrii,tineretului ºi sportului nr. 5.553/2011, referitoare la sesi-unea 2016/2017. „Am transmis tuturor unitãþilor de în-vãþãmânt din Dolj nota nr.9/09.01.2017, care se referãla echivalarea studiilor. Vorbim despre ECTS (echivalarepe baza sistemului de credite transferabile), iar dosarelecu documentele justificateive ale cadrelor didactice, pen-tru care se aplicã acest sistem se depun la Inspectoratul

A începutA începutA începutA începutA începutechivalarea diplomelorechivalarea diplomelorechivalarea diplomelorechivalarea diplomelorechivalarea diplomelor

ªcolar judeþean Dolj, termenul limitã fiind 11 ianuarie, iarpânã pe 12 ianuarie trebuie afiºatã lista cu toate cadreledidactice care îndeplinesc condiþiile de echivalare a în-vãþãmântului de scurtã duratã, în timp ce ziua de 17ianuarie este data terminus de completare a dosarelor.Evaluarea va avea loc între 14 februarie ºi 30 mai 2017,iar cel mai târziu 1 septembrie se vor elibera atestatele deechivalare, valabile pentru ocuparea unor funcþii didacti-ce în învãþãmântul preºcolar ºi preuniversitar obligato-riu”, a precizat prof. Monica Sunã, inspector pentrudezvoltarea resursei umane în cadrul Inspectoratuluiªcolar Judeþean Dolj.

CRISTI PÃTRU

Sfânta Muceniþã Tatiana, Dia-coniþa, este sãrbãtoritã în fiecarean la 12 ianuarie cu multã evlavieºi bucurie duhovniceascã la Cate-drala mitropolitanã „Sfântul MareMucenic Dimitrie” din Craiova,care îi adãposteºte cinstitul cap.ªi anul acesta sfântul lãcaº dinCetatea Bãniei îmbracã haine desãrbãtoare pentru a întâmpina aºacum se cuvine praznicul unuia din-tre sfinþii sãi ocrotitori.

Dupã cum a precizat eclesiarhulCatedralei mitropolitane, pãrinteleprotosinghel Vladimir Dãrângã,momentele liturgice dedicate eve-

Praznicul Sfintei MuceniþeTatiana, Diaconiþa

nimentului au debutat asearã, cuslujba Vecerniei unitã cu Litia, dupãcare moaºtele Sfintei Tatiana au fostfi purtate în procesiune în jurulCatedralei. Astãzi, în zi de prãznui-re, Sfânta Liturghie este sãvârºitãde ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Cra-iovei ºi Mitropolitul Olteniei, încon-jurat de un sobor de preoþi ºi dia-coni, în timp ce rãspunsurile la stra-nã vor fi date de Grupul psaltic„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”,dirijat de prof. Victor ªapcã.

Potrivit Biroului de Presã al Mi-tropoliei Olteniei, Moaºtele SfinteiTatiana au fost aduse în þara noas-trã de boierii Craioveºti de la Con-stantinopol, dupã anul 1453. „Eleau fost aºezate iniþial la MãnãstireaBistriþa, din judeþul Vâlcea. De aiciau fost mutate de Sfântul voievodNeagoe Basarab la Biserica Dom-neascã din Curtea de Argeº. Dupãreorganizarea Mitropoliei Olteniei,la începutul anilor 1950, capul Sfin-tei a fost adus la Catedrala mitro-politanã din Craiova, unde se gã-seºte ºi astãzi spre cinstire ºi în-

chinare, alãturi de moaºtele Sfinþi-lor Mucenici Serghie ºi Vah ºi aleSfântului Ierarh Nifon, PatriarhulConstantinopolului”, se precizeazãîntr-un comunicat de presã.

MAGDA BRATU

Locuri disponibile,Locuri disponibile,Locuri disponibile,Locuri disponibile,Locuri disponibile,pentru „seral”pentru „seral”pentru „seral”pentru „seral”pentru „seral”

Odatã cu începutul celui de-al doilea semestru al anului ºcolar 2016/2017, vor demara ºi cursurile , la „seral”, al celor care ºi-au manifestatdorinþa sã finalizeze ciclul liceal, pe profil tehnic ºi profesional. „Planulde ºcolarizare a fost respectat, dar mai sunt locuri neocupate, vorbim deciclul superior liceal – clasele XI-XIII. Oricum, în cea mai mare parte nusunt probleme, astfel încât procesul va merge fãrã dificultãþi majore”, aprecizat prof. Simona Ciulu, inspector pentru învãþãmântul profesio-nal ºi tehnic, în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Dolj. Astfel, maisunt locuri disponibile la Colegiul Energetic Craiova (ºase), Liceul dinMalu Mare (12), Liceul Tehnologic „Dimitrie Filiºanu” din Filiaºi (zece),Liceul Tehnologic „Petre Baniþã” din Cãlãraºi (cinci).

CRISTI PÃTRU

culturãculturãculturãculturãculturã cuvântul libertãþii / 9joi, 12 ianuarie 2017

Peter Oschanitzky s-a nãscutla Timiºoara, într-o familie de mu-zicieni: tatãl – compozitor ºi diri-jor, mama – coristã, iar fratele, pia-nist de jazz ºi compozitor. A ur-mat cursurile secþiei de dirijat or-chestrã a Conservatorului „Cipri-an Porumbescu” din Bucureºti, pecare le-a absolvit în 1975, la cla-sa maestrului Constantin Bugea-nu. În toamna aceluiaºi an, a fostnumit dirijor al Operei NaþionaleTimiºoara. În 1983-1991 a fostdirijor al Filarmonicii „Banatul”, iarîn 1991 a revenit în instituþia Ope-rei, ca director artistic ºi dirijor.În paralel, a devenit profesor laclasa de orchestrã a Facultãþii deMuzicã din Timiºoara. Recunos-cut pe plan internaþional, a pre-luat în 1993 funcþia de dirijor alOperei Naþionale din Osijek, Croa-þia, pe care a deþinut-o pânã înanul 2010.

Pentru activitatea sa, a obþinutPremiul ATM (1981), Premiul Pan-theon din Pescara – Italia (1983),este Cetãþean de Onoare al oraºu-lui Timiºoara ºi al judeþului Timiº.

Paginã realizatã de MAGDA BRATU

Cel mai mediatizat concert de muzicã clasicã dinlume, dedicat uverturilor, valsurilor, polcilor ºi mar-ºurilor familiei Strauss – susþinut, în prima zi a anu-lui, de Orchestra Filarmonicii din Viena – i-a inspiratºi pe muzicienii craioveni, astfel cã, de ani buni, a de-venit o tradiþie ca la Filarmonica „Oltenia” sã aibãloc, fie la sfârºit de decembrie, fie la început de ia-nuarie, un concert extraordinar de Anul Nou.

Evenimentul se bucurã de succes ºi atrage mereu unmare numãr de melomani, motiv pentru care ºi în acestan se desfãºoarã în douã seri consecutive: vineri, 13, ºi

sâmbãtã, 14 ianuarie, de la ora 19.00. Îºi dã concursulOrchestra Simfonicã a instituþiei, condusã de dirijorulPeter Oschanitzky. Programul va fi, desigur, unul de sãr-bãtoare: se vor cânta cele mai cunoscute uverturi, val-suri, polci ºi marºuri straussiene.

Evenimentul, primul din anul muzical 2017, se desfãºoarãîn cadrul Stagiunii Prieteniei / „Friedship Season” (14 oc-tombrie 2016 – 16 iunie 2017) ºi este precedat astãzi, ora18.00, în Trend Studio (lângã cinematograful „Modern”), deÎntâlnirile AmiTea, la care, alãturi de dirijorul Peter Oscha-nitzky, va participa ºi muzicologul Constantin Secarã.

Cu ocazia Zilei Culturii Naþionale ºi aaniversãrii zilei de naºtere a poetului MihaiEminescu, duminicã, 15 ianuarie, va avealoc la Loftbuhne der Schauspielschule dincapitala Germaniei, în organizarea Institu-tului Cultural Român, la pro-punerea ICR Berlin, seara depoezie ºi muzicã „Eminescuneu entdechen – Redescope-rindu-l pe Eminescu”.

Programul cuprinde recita-lul actorului Emil Boroghinã,Societar de onoare al Teatru-lui Naþional Craiova, „Recitin-du-l pe Eminescu…La steauacare-a rãsãrit”, prezentat înlimba românã, cu subtitrare îngermanã, urmat de un mo-ment poetic din creaþia emi-nescianã susþinut în limba ger-manã de actriþa CristinaSchuster, pe acompaniamental unor piese interpretate lavioloncel de duo-ul CãtãlinIlea – Constantin Sieper-mann. Emil Boroghinã a prezentat pânã acumrecitalul sãu eminescian pe câteva scene dinRomânia, dar ºi la Bruxelles, Atena, Buda-pesta, Veneþia, la Accademia di Romania dinRoma, la Praga, New Jersey, Montreal, Qu-ebec, Ottawa, Toronto ºi Beijing.

«Intitulat „Recitindu-l pe Eminescu…La

Se bucurã, deopotrivã, de recu-noaºterea Ministerului de Externeal României, iar anul 2006 i-a aduso confirmare ºi de peste ocean –titlul de doctor în muzica al Uni-versitãþii Belford din S.U.A. Cuocazia împlinirii a 50 de ani de ac-tivitate artisticã, i s-a acordat titlulde Membru de Onoare al OpereiNaþionale Timiºoara (2015). Re-pertoriul sãu, extrem de vast, par-curge un traseu care trece printoate genurile muzicale, de la ope-rã, operetã, balet, muzical, muzi-cã simfonicã, fie cã vorbim de cre-aþia româneascã sau universalã.

Programul Concertului extra-ordinar de Anul Nou cuprindecreaþii de Johann Strauss-fiul– Uvertura operetei „Die Fleder-maus” („Liliacul”), op. 362;Uvertura „Der Zigeunerbaron”(„Voievodul þiganilor”); Valsul„An der schonen blauen Donau”(„Dunãrea albastrã”), op. 314;„Kaiser-Walzer” („Valsul impe-rial”), op. 437; Valsul „WienerBlut” („Sânge vienez”), op. 354;Polca „Auf der Jagd” („La vânã-

toare”), op. 373; Polca „UnterDonner und Blitz” („Tunet ºi ful-ger”), op. 324; „Annen” Polca,op. 117; „Tritsch-Tratsch” Pol-ca, op. 214; „Ligourianer Seuf-zer” („Suspin liguric”), scherz-polka, op. 57; „Champagner-Pol-ka” („Polca ºampaniei”), scher-zo muzical, op. 211; „Agyptis-cher” („Marº egiptean”), op.

335; Johann Strauss-fiul/JosefStrauss – Pizzicato Polca; Jo-sef Strauss – „Feuerfest” („Fo-curi de artificii”), polka françai-se, op. 269. Biletele pentru con-cert au preþul unic de 50 lei.

În ianuarie, craiovenii mai suntinvitaþi de Filarmonica „Oltenia”la un concert simfonic, sub ba-gheta dirijoralã a lui Mihnea Ig-

nat, avându-l solist pe violonistulspaniol Vicente Huerta (20 ianua-rie, ora 19.00), ºi la un concertvocal-simfonic dedicat Zilei In-ternaþionale a Comemorãrii Vic-timelor Holocaustului, prezentatde Orchestra Simfonicã ºi CoralaAcademicã, invitat special fiindDova Cahan, scriitor ºi regizor (27ianuarie, ora 19.00).

Actorul Emil Boroghinã susþine în Berlinrecitalul „Recitindu-l pe Eminescu” Prima întâlnire a anului

2017 în cadrul proiectului„Poveºtile noastre, poves-tea Craiovei”, derulat deCasa de Culturã „TraianDemetrescu”, va avea locluni, 16 ianuarie, de la ora17.00, în Salonul Medievalal instituþiei. Invitat estescriitorul Tudor Nedelcea,care, cu ocazia Zilei Cul-turii Naþionale, sub gene-ricul „Eminescu în Olte-nia”, va evoca, în primaparte a manifestãrii, figuralui Mihai Eminescu, precumºi prezenþa poetului naþio-nal la Craiova. În partea adoua, invitatul va depãnaamintiri despre Craiova de altãdatã, aºa cuma cunoscut-o. Moderator: Cornel Mihai Un-gureanu. Intrarea publicului este liberã.

Tudor Nedelcea (n. 23 martie 1945, satulValea Ursului, comuna Tâmna, judeþul Me-hedinþi) este critic, prozator, editor ºi istoricliterar. A urmat clasele primare în comunanatalã, apoi Liceul „Traian” din Dr. Tr. Seve-rin. Este licenþiat al Facultãþii de Limba ºi Li-teratura Românã a Universitãþii Bucureºti,unde, în 1983, ºi-a susþinut teza de doctorat„Geneza ideilor social-politice ºi filozoficeîn literatura românã veche”. A lucrat la Bi-blioteca Judeþeanã „Alexandru ºi AristiaAman” (1969-1970), fiind inclusiv director

Scriitorul Tudor Nedelcea,despre „Eminescu în Oltenia”

steaua care-a rãsãrit”, admirabilul proiectal cunoscutului actor ºi om de teatru craio-vean Emil Boroghinã n-a urmãrit câtuºi depuþin o revizuire a lecturilor clasice în mate-rie. Pentru Emil Boroghinã „recitirea” a în-

semnat aprofundare ºi, de cenu, revelaþie a unor sensuricare nu o datã l-au fãcut sãne arate concentrare cople-ºitã de-o mare emoþie. Ne-amreamintit împreunã cu acto-rul al cãrui glas pare fãcutpentru poezie versurile cu-noscute din lirica eminescia-nã, de la poemele de dragos-te la cele dedicate naturii, dela cele de atitudine civicã lamarea poezie filosoficã. Fai-moasa cosmogonie din „Lu-ceafãrul” redatã cu glas lu-cid, cerebral sau fragmente-le din înneguratul „MementoMori” care ne-au amintit deincantaþiile lui Emil Botta, în-crâncenata rostire a „Glossei”

au alternat cu versurile jucãuºe din poeziilede dragoste ºi despre naturã, cãrora actorulle-a asociat fragmente din cunoscutele lea-duri dedicate poetului de mari compozitoriromâni», scria, în urmã cu trei ani, criticulde teatru Doina Papp despre recitalul acto-rului Emil Boroghinã.

(1974-1975) ºi bibliotecar(1975-1988), ca arhivist laArhivele Statului din Cra-iova (1970-1972), lector laDirecþia Generalã a Preseiºi Tipãriturilor (1972-1974), redactor ºi redac-tor-ºef la Editura „ScrisulRomânesc” (1988-1999),cercetãtor ºtiinþific la In-stitutul de Cercetãri Socio-Umane „C.S. Nicolãescu-Plopºor” din Craiova alAcademiei Române (1999-2011). A înfiinþat ºi a con-dus Fundaþia „Scrisul Ro-mânesc”, este vicepreºe-dinte al Ligii Culturale pen-tru Unitatea Românilor de

Pretutindeni ºi membru în Consiliul Patriar-hal al Episcopiei Severinului ºi Strehaiei.

A publicat peste 600 de studii ºi articole,în þarã ºi în strãinãtate, 40 de volume deautor ºi a semnat prefaþa sau studiile intro-ductive a peste 60 de cãrþi. A fost distins cuPremiul Naþional „Marin Sorescu” al Acade-miei Române; Premiul de criticã al revistei„Literatura ºi arta”; Premiul „Mihai Emines-cu” al Ligii Culturale; Premiul „AlexandruRosetti” al Ministerului Culturii; Medalia„Mihai Eminescu” cu brevet a PreºedinteluiRepublicii Moldova; Crucea Patriarhalã aBisericii Ortodoxe Române. Este Cetãþeande Onoare al Craiovei.

Concert de Anul Nou, cu celebre polci,Concert de Anul Nou, cu celebre polci,Concert de Anul Nou, cu celebre polci,Concert de Anul Nou, cu celebre polci,Concert de Anul Nou, cu celebre polci,valsuri ºi marºuri straussienevalsuri ºi marºuri straussienevalsuri ºi marºuri straussienevalsuri ºi marºuri straussienevalsuri ºi marºuri straussiene









○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

10 / cuvântul libertãþii joi, 12 ianuarie 2017externeexterneexterneexterneexterneªTIRI

ªTIRI

Guvernul Marii Britanii se aº-teaptã sã piardã procesul la Cur-tea supremã de justiþie privind de-clanºarea procedurii Brexit, ur-mând sã fie nevoit sã cearã apro-barea Parlamentului pentru activa-rea procesului de ieºire din Uniu-nea Europeanã, afirmã surse cita-te de cotidianul The Guardian.Conform unor surse guvernamen-tale, ºapte dintre cei 11 judecãtoriai instanþei supreme vor susþinedecizia instanþei inferioare, privindnecesitatea aprobãrii Parlamentu-lui. Înalta Curte de Justiþie de laLondra a stabilit cã procedura deieºire din UE poate fi decisã doarde Parlament, dat fiind cã referen-dumul din iunie nu a avut caracterobligatoriu. Guvernul Theresa May a speratcã va putea evita Parlamentul, astfel cã acontestat decizia la Curtea Supremã de Jus-tiþie, care va anunþa hotãrârea definitivã înianuarie. În aºteptarea unei eventuale deciziinefavorabile din partea Curþii supreme, Gu-

Paolo Gentiloni, premierulItaliei, spitalizat în urma uneiintervenþii chirurgicale

Paolo Gentiloni, premierulitalian, a fost spitalizat dupãce a suferit o intervenþiechirurgicalã pe cord, adeclarat Flaminia Lais,purtãtorul de cuvânt alacestuia. Operaþia de angio-plastie este o procedurã dedeblocare a arterelor corona-re. Aceasta a avut loc în urmaînrãutãþirii stãrii de sãnãtatea premierului, la întoarcereaunei vizite din Paris. În urmaoperaþiei, starea de sãnãtate apremierului este stabilã,potrivit purtãtorului de cuvântFlaminia Lais. PreºedinteleItaliei, Sergio Mattarella, l-adesemnat pe ministrul deExterne în exerciþiu, PaoloGentiloni, sã formeze un nouGuvern, dupã demisia premie-rului Matteo Renzi. NoulGuvern de centru-stânga alItaliei, condus de premierulPaolo Gentiloni, a obþinutvotul de învestiturã din parteaParlamentului de la Roma lamjlocul lunii decembrie.

Francois Fillon, favoritîn scrutinul prezidenþialdin Franþa, vrea fixareaunor cote pentru imigraþie

Francois Fillon, candidatulpartidului Republicanii(centru-dreapta) ºi favorit înscrutinul prezidenþial dinFranþa, vrea stabilirea unorcote pentru imigraþia extraco-munitarã. mFillon vrea sãintroducã în ConstituþiaFranþei principiul conformcãruia imigraþia depinde decapacitãþile de primire ºiintegrare. Parlamentul Franþeiurmeazã sã adopte anual coteprivind imigranþii extracomu-nitari, în funcþie de numãrul delocuri de muncã disponibile ºide capacitãþile de cazare.Conform unor surse, candida-tul partidului Republicanii arfi favorabil ºi reintroduceriicontroalelor la frontierele dinSpaþiul Schengen. FrancoisFillon va anunþa un plandetaliat în cursul unui discursprogramat în oraºul Nisa, unde86 de persoane au fost ucise îniulie 2016 de un imigranttunisian.

Vladimir Putin intenþioneazãsã îl întâlneascã pe Igor Dodonîn perioada 16-17 ianuarie

Preºedintele rus, VladimirPutin, intenþioneazã sã îlîntâlneascã pe omologul sãumoldovean, Igor Dodon, careva efectua o vizitã oficialã înRusia în perioada 16-17ianuarie, a declarat pentruagenþia Tass purtãtorul decuvânt al Kremlinului, DmitriPeskov. “Da, o asemeneaîntâlnire este planificatã”, aspus el. Anterior, o sursãdiplomaticã de la Chiºinãu adeclarat pentru Tass cã Dodonva vizita Rusia în perioada 16-17 ianuarie, unde sperã sã îlîntâlneascã pe preºedinteleRusiei ºi pe oficiali de rangînalt din cadrul AdunãriiFederale.

Marocul interzice producerea ºivânzarea vãlurilor islamice integraleîn contextul intesificãrii temerilorcu privire la terorism, informeazãpresa localã. Ministerul de Interneal statului nord-african ia mãsuridrastice împotriva vãlului islamicintegral din cauza informaþiilor cumcã acestea ar fi purtate de teroriºtiîn timp ce întreprind atacuri. Vãlulislamic integral, numit ºi “burka”sau “niqabs”, acoperã întreaga faþã,

Oficiali din cadrul securitãþii af-gane au început sã investighezeatacurile care au avut loc marþi încapitala afganã Kabul ºi în oraºulKandahar, al cãror bilanþ a ajunsla cel puþin 50 de morþi. Ministe-rul Sãnãtãþii Publice din Afganis-tan a anunþat cã numãrul victime-lor din urma atacului comis înKabul a ajuns la 37 de morþi ºi 98de rãniþi, în timp ce 13 persoaneau murit în atentatul de la Kanda-har. Un oficial din cadrul securi-tãþii a declarat cã numãrul victi-melor din Kabul ar putea ajungela 45-50 de morþi ºi peste 100 de

Un grup radical kurd intitulatªoimii Libertãþii Kurdistanului(TAK) a revendicat, ieri, atenta-tul de la Izmir soldat cu doi morþisãptãmâna trecutã în vestul Tur-ciei. Gruparea TAK a anunþat cãatacul a fost comis de doi bãr-baþi cu vârsta de 29, respectiv 35de ani, potrivit agenþiei de presãprokurde Firat. Cei doi atacatoriau fost eliminaþi. Un agent depoliþie ºi un funcþionar au fostuciºi în atentatul cu vehicul-cap-

Theresa MayTheresa MayTheresa MayTheresa MayTheresa May, premierul Marii Britanii, se aºteaptã sã piardã, premierul Marii Britanii, se aºteaptã sã piardã, premierul Marii Britanii, se aºteaptã sã piardã, premierul Marii Britanii, se aºteaptã sã piardã, premierul Marii Britanii, se aºteaptã sã piardãla Curtea supremã de justiþie. Parlamentul va trebui sã aprobe Brexitla Curtea supremã de justiþie. Parlamentul va trebui sã aprobe Brexitla Curtea supremã de justiþie. Parlamentul va trebui sã aprobe Brexitla Curtea supremã de justiþie. Parlamentul va trebui sã aprobe Brexitla Curtea supremã de justiþie. Parlamentul va trebui sã aprobe Brexit

vernul Theresa May a pregãtit un “plan deurgenþã”. Membrii Executivului de la Lon-dra sperã sã poatã adopta o ordonanþã deurgenþã concentratã pe Articolul 50 al Tra-tatului UE, pentru a facilita un vot favorabildin partea Camerei Comunelor ºi Camerei

Lorzilor. Însã Lady Hale, vicepre-ºedintele Curþii supreme de justi-þie, sugera în noiembrie 2016 cãinstanþa ar putea solicita “înlocui-rea completã” a Acordului M.Bri-tanie/Comunitatea europeanã, din1972, care a permis aderarea þãriila Blocul comunitar. Situaþia sepoate transforma într-o problemãmajorã pentru Theresa May, în con-textul în care Parlamentul ar puteapune condiþii de genul menþinerii ac-cesului Marii Britanii la piaþa inter-nã a UE sau organizarea unui noureferendum pe tema acordului depãrãsire a Blocului comunitar. Pre-mierul Marii Britanii sperã sã obþi-nã un acord prin care sã menþinãaccesul þãrii la piaþa comunitarãdupã Brexit, reducând însã contri-

buþiile bugetare ºi alte obligaþii, inclusiv înmaterie de circulaþie liberã a cetãþenilor UE.Liderii europeni au atras atenþia cã, în acestecondiþii, Marea Britanie nu va putea menþineaccesul la piaþa comunitarã.

Un grup radical kurd a revendicat atentatulcomis sãptãmâna trecutã în oraºul turc Izmir

canã comis joia trecutã în faþaunei instanþe judiciare din oraºulturc Izmir, alte zece persoane fi-ind rãnite. “Un agent de poliþie ºiun funcþionar judiciar au murit înatentat”, a declarat atunci un ofi-cial

Documents

iiîncuraja evaziunea fiscalã ºi ar amâna investiþiile” Noile mãsuri anunþate de Guvernul Grindeanu ar putea încuraja evaziunea fiscalã, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul