Hidrotehnica Nr 1-2 2008 - Structuri de Aparare a Malurilor Conforme Cerintelor Protectiei Mediului

8/3/2019 Hidrotehnica Nr 1-2 2008 - Structuri de Aparare a Malurilor Conforme Cerintelor Protectiei Mediului

http://slidepdf.com/reader/full/hidrotehnica-nr-1-2-2008-structuri-de-aparare-a-malurilor-conforme-cerintelor 1/10



STRUCTURI DE APARARE AMALURILOR CONFORME CERINTELOR

PROTECTIEI MEDIULUI

onoua orientare in proiectarea, executla ~iexploatarea constructiilor

hidrotehnice

Ing. Teodor Boglut

Mem bru C .N .C .I.S .C •• e xp ert

Arh. Octaviarr Boglut

Memb ru a l O rd in ulu i A rh ite ctilo r d in R om an ia

Toate constructiile. cai de comunicetil, diguri de eperere contra tnundetillor, regularizarea

reutilot, baraje pentru stingerea torentitor etc. sunt in legatura stransa, organica cu mediul tn-

conjuretor, cu peisajele adiacente, cu natura vie, fiindexpuse la ectiunite atmosfer ice, la efec-

tul miscetii apelor de suprafata, de edencime $i la miscerlte tectonice. Oonstructlile trebuie

privite nu numai ca structuri in sine ci sl in strense legatura cu natura vie, deci cu mediul in-

conjureior.

All type of civil works, lines of communications, dikes for protection against floods, water course

regulations, dams for stopping torrents etc. are strongly related with the environnment, with the

contiguous landscapes, with the flora and fauna, being exposed to at the atmospheric actions,

to the effects of surface and groundwater and to the tectonic movements. These works are not

to be seen only as pure structures, but also in strong relation with flora and fauna, namely with

the environnment.

Cuvinte cheie: constructli hldrotehnice, mediu tnconjurstor

Introducere

Fara refacerea si conservarea echilibrului

hidrologic nu sunt de conceput nici apararea

sigura si permanents a obiectivelor periclitate si

nici reintegrarea eficienta si competitiva sub ra-

port economic a terenurilor afectate de de-

gradari si inundatii,

Toate constructiile, cai de comunicatii, dig-uri de aparare contra inundatiilor, regularizarea

raurilor, baraje pentru stingerea torentilor etc.

sunt In legatura 'stransa, organica cu mediul In-

conjurator, cu peisajele adiacente, eu natura-vie,

fiind expuse la actiunile atmosferice, la efectul

rniscarii apelor de suprafata, de adancime si la

miscarile tectonice. Constructiile trebuie privite

nu numai ca structuri In sine ci si in stransa

legatura cu natura vie, deci cu mediul inconjura-

tor.

Referent stiintific: Dr.ing. Sergiu Diaconu

Temperatura in schimbare perrnanenta, pre-

cipitatiile, dezagregarea fizico-chimica, apa de

suprafata si subterana in stare statica sau dinam-

ica, inghetul, sunt cele mai importante efecte

care pericliteaza stabilitatea constructiilor.

Daca nu cunoastem acele forte ale naturii

care formeaza tabloul vast al mediului incon-

jurator, daca In timpul proiectarii, al executiei siexploatarii nu tinem cont de aceste elemente,

constructia inginereasca va actiona in mod dis-

trugator, producand pagube importante In

economie stricand si estetica zonei in cauza,

Important este ca acele actiuni ale omului

care pot provoca deteriorari ale mediului incon-

jurator sa fie insotite de masuri care sa limiteze

amploarea aces tor dereglari, iar atunci cand

modificarile antropice au depasit un anumit

prag sau cand evenimentele naturale au avut unefect catastrofal, omul trebuie sa conceapa si sa

H IDROTE fI" IC fI , 5 3( 20 08 ), 1 -2 15



aplice cele mai adecvate masuri si lucrari cu

caracter reparator.

Se stie c a , in aproape toate cazurile, lu-

crarile de reabilitare a mediului sunt foarte

costisitoare, iar in unele cazuri (in special cand

nu sunt bine fundamentate stiintific si tehnic)

provoaca ele insele efecte de ordin secundar,care pot altera calitatea mediului inconjurator.

Orasul si apa sunt doi termeni ai unei

ecuatii al carei rezultat este marele salt al soci-

etatii omenesti. Apa devenind un element apre-

ciat sl pentru valorile decorative ale diferitelor

sale ipostaze. Astfel, frumusetea legendara a

multor orase strabatute de ape se datoreaza de-

opotriva arhitecturii ~i apei sau mai precis

fericitei lorsimbioze. Elementullichid dubleaza

prin reflexie splendoarea acelor edificii, prezen-

ta apei modifica radical peisajul. Imaginea con-

structiilor rasfrante in apa spiritualizeaza

peisajul urban, innobilandu-l.

Odata cu inceputul perioadei industriale, in

trecut, malurile apelor au fost considerate mar-

gini lucrative ale oraselor. In prezent nu mai

exista nici 0 ratiune pentru care industria sa

ocupe terenuri valoroase de-a lungul malurilor.

1. Structuri de aparare a malurilor con-

forme cerlntelor protectlel mediului(SCM)

Oriunde pe planeta noastra, deci si in orasul

Oradea, metodele ~i actiunile practice concrete

in domeniul constructiilor se Inscriu pe linia

celor mai autentice preocupari de refacere ~i

protectie a mediului inconjurator.

Nu gasim alte constructii ingineresti - cum

sunt cele din parnant - care sa fie in legatura

atat de stransa cu natura. Chiar din acest motiv,

proiectantul, executantul, cat si eel care ur-

mareste comportarea - in situ - a constructiilor

ar trebui sa cunoasca cat mai bine regulile mul-

tiple ale naturii, ale mediului inconjurator.

Dupa LA.S.S. ( International Association

for Shells and Spatial Structures ) , unificarea

abilitatii inginerului cu fortele biologice ale na-

turii este in fond scopul ingineriei biologice in

activitatea de elaborare a structurilor conforme

cerintelor protectiei mediului - SCM (ECS -

Enviromentaly Compatible Structures). Reali-

zarea in zilele de azi a SCM reprezinta 0 necesi-tate pentru omenire. Aceasta problema prezinta

o deosebita actualitate pentru ingineriiconstruc-

tori si arhitecti. Concepti a constructiilor si struc-

turilor viitorului - pe Hinga prescriptiile curente

- trebuie sa urmareasca in primul rand aspectele

privind protectia mediului. Astfel apare ca 0

prima necesitate perfectionarea, dezvoltarea

SCM, introducerea in practica a cunostintelordobandite pana in prezent, cat si elaborarea

clara a directiilor de dezvoltare a ideilor si teori-

ilor in domeniu.

Cele subliniate si afirmate mai sus sunt cu

atat mai necesare cu c a t 0 noua orientare in

. gandirea inginereasca este 0 conditie de baza

pentru proiectarea, executarea si exploatarea

noilor structuri ecologice [2], [3).

o solutie discutabila atat din punct de

vedere urbanistic cat si al protectiei mediului a

fost semnalata ca atare in cartea recent aparuta

"Mecanica pamanturilor in practica de consoli-

dare a terasamentelor " [1).

Dupa cum se poate urmari in fig.1l1, pereul

din dale de beton prefabricate pe taluze,

reazema pe 0 grinda uriasa din beton fundata

sub nivelul apei la adancimi variabile.

Urrnare atentionarilor facute si cu largul

concurs al organelor de specialitate din Oradea,

al opiniei publice, care s-a manifestat prompt si

eficient, a fost STOP AT A . executia lucrarii dupasolutia din fig. 1, urrnand ca in aval de podul

Dacia pana la iesirea din Oradea, sa fie realizata

o solutie de tip SCM.

In anul 1975 autorul a propus si a executat

in calitate de constructor - sef de santier 0 vari-

anta a consolidarii Crisului Alb in orasul Ineu,

jud, Arad (fig.2). Solutia cuprinde un taluz

pereat cu piatra bruta in cleionaje, care se

reazema pe 0 grinda longitudinala din gabioane

, montate pe saltele din fascine si arocamente

piatra bruta (vezi fig. 211 - 2/8 cu detalii ale

solutiei realizate) .

o alta variants propusa este cea din figura

3. Grinda longitudinala este realizata din ele-

mente prefabricate de beton armat , umplute cu

piatra bruta.

Cele doua lucrari de "sectiuni elastice" de

tip SCM, descrise mai sus si-au demonstrat fia-

bilitatea in timp.

16 H IDROTEHH IC fI. 5 3(2 00 8). 1 -2



Fig.1. Consolidare de mal In conditii urbanistice dis-

cutabile, pe raul Crisul Repede amonte pod Dacia,

Oradea

Fig.1!1 - Peree din dale de beton prefabricate pe taluze

Fig. 2. Consolidare de mal siang pe raul Crisul Alb,orasul Ineu, judo Arad realizatii cu gabioane montate

pe saltele defascine si taluz pereat cu piatrii brutd In

cleionaje

Fig.2!1 - Cleionaje

0)

Fig.2i3 - Tipuri de ochiuri a siirmei La

gabioane

Fig.2!4 - Montarea manualii a corpului

gabionului propriu-zis

- . < f I l e t : ! din f o s c i l J e

Fig.212 - A.~ezarea gabioanelor

H IDROT EHNI C A, 5 3(2 00 8), 1 ·2 17



Fig. 2/5 - Asezarea cu mana a pietrelor in gab ion este 0

conditie de baza

Fig. 2/6 - Operatia de inchidere a sdrmelor la plasele

montate

Fig.217 - A~ezarea gabioanelor Laconsolidarea malului

Tot in contextul celor prezentate mai sus ,

aplicand elementele prefabricate (vezi fig. 3) unul

dintre autori a executat inca din 1975 Iucrarea "

Dig de aparare al Balastierei Santion pe Crisul

Repede" cu elemente tip MIHAND (fig. 4).

In numerele viitoare ale revistei, propunem

sa prezentam in continuare alte solutii si lucrari

aferente acestei teme atat de importante si atat

de actuale.

Fig. 2/8 - Consolidare de mal cu gabioane amplasate 'in

zona de curba a rdului

Fig.3 - Consolidare de mal cu structuri din elemente pre-

fabricate din beton armat

Fig.3/} - Elemente prefabricate din beton armat real-

izate dupii principiile sistemelor de sprijinire

Concluzii

Apa ca factor de vitalitate detine rolul de

motor al dezvoltarii si prin aceasta de suport al

calitatii vietii, frontul si zona activa a apei

facand parte din silueta orasului.

Intoarcerea ornului pe malurile apelor este

legata de folosinta, beneficiile, gradul de accesi~

bilitate si modul de realizare propriu a accesului

la zona 'apei. Malul trebuie s~ raman a un spatiu

de interes public si sa cumuleze cat mai multe

functii traseele sa aiba continuitate, scara aces-,

18 H ID ROTEHH IC fI , 5 3(2 00 8), 1 -2



Fig.4. Dig longitudinal de dirijare a curentului, din ele-

mente prefabricate de beron armat, Crisul Repede (

1975)

tor spatii trebuie sa fie umaria, ea apart,ine

pietonului si nu automobilului.

Pe baza acestor considerente putem sublinia

eli in activitatea general a a inginerului este 0

greseala inadmisibila orientarea. numai catre

normative tehnice in proiectarea rigida a liniilor

geometrice.

Bibliografie

[IJ A. Mihalik, T. Boglut -~.a. "Mecanica pamanturilor in

practica de consolidare a terasamentelor" , Editura Gloria

, Cluj-Napoca - 2006

[2J M. Togor , T. Boglut -~.a. "Lasati Crisul verde", Trust for

civil society, Washington- USA - 2007

[3] Petruccioli, AttiJio - "Enviromental Design:Water and

Architecture", LE.D. Research Centre -1985

H IDROTEHrt IC fI,53 (2008 ), 1 -2 19







- - - - -~~-- - - - - -- - -- - - - -



Documents

Hidrotehnica Nr 1-2 2008 - Structuri de Aparare a Malurilor Conforme Cerintelor Protectiei Mediului