of 13 /13
GUVERNANŢA CORPORATIVĂ ÎN ROMÂNIA PERCEPŢII ŞI PERSPECTIVE Durica Ancuta, Grigore Nicoleta, Grigoraş Dorina, Ichim Anca, Mateescu Ruxandra Contabilitate, Audit şi Informatică de Gestiune, An II, grupa 661 Coord. ştiinţific: Conf. univ. dr. Nadia Albu ABSTRACT Corporate Governance - a concept that gains more field on the capital market- implies principles, models, rules, corporate codes and transparency. The concept has become a very important element for the companies, as the purpose for implementing it is business excellence. Do we need corporate governance in Romania? What is the opinion of professionals regarding the need and benefits of CG? In this article we will try to show you the perception of professionals regarding the CG in Romania (concept, main beneficiary, level of normalization, agency problems) and finally to determine what future expectations are for CG development. CUVINTE CHEIE: Guvernanţă corporativă, cod de guvernanţă, teoria agenţiei, stakeholders, shareholders, investitori INTRODUCERE Prezenta lucrare îşi propune o abordare a guvernanţei corporative la nivel naţional, precum şi implicaţiile viitoare ale acesteia asupra contabilităţii. Termenul de guvernanaţă înseamnă conducere şi implică toate activităţile din cadrul unei entităţi care intră în sfera managementului. În consecinţă, putem afirma că acest concept - guvernanaţă corporativă- înseamnă conducerea în ansamblu a întregii organizaţii prin acceptarea tuturor componentelor interne, care funcţionează împreună, dar care în final vor fi integrate conducerii şi implementării managementului riscurilor din cadrul organizatiei, precum si a sistemului de management financiar şi de control intern, inclusiv a auditului intern. 1 Studiul de faţă îşi propune să fie unul teoretic, dar şi empiric privind problematica guvernanţei corporative din perspectiva profesioniştilor contabili din România. Prima parte cuprinde recenzia literaturii de specialitate, aducând în discuţie elementele referitoare la stadiul actual al cunoştintelor aferente principiilor de guvernanţă, precum şi abordări teoretice privind evoluţia în timp a acestei problematici. A doua parte, metodologia cercetării, aduce în prim plan, cu ajutorul metodele specifice, un studiu practic referitor la reflectarea conceptului de guvernanţă coporativă (GC) în rândul persoanelor care au sau nu experienţă practică. Partea a treia cuprinde o serie de concluzii formulate pe baza rezultatelor chestionarelor aplicate, indicând o privire 1 Marcel Ghiţă, “Guvernanţă corporativă”, Editura Economică ,Bucureşti, 2008, pag 13

GUVERNANŢA CORPORATIVĂ ÎN ROMÂNIA … COMUNICARI CIG 2013/… · contribuţii acordate diferitelor partide politice5. Putem spune că în ţările dezvoltate GC a apărut

  • Author
    vunhi

  • View
    215

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of GUVERNANŢA CORPORATIVĂ ÎN ROMÂNIA … COMUNICARI CIG 2013/… · contribuţii acordate...

  • GUVERNANA CORPORATIV N ROMNIA

    PERCEPII I PERSPECTIVE

    Durica Ancuta, Grigore Nicoleta, Grigora Dorina, Ichim Anca, Mateescu Ruxandra Contabilitate, Audit i Informatic de Gestiune, An II, grupa 661

    Coord. tiinific: Conf. univ. dr. Nadia Albu

    ABSTRACT

    Corporate Governance - a concept that gains more field on the capital market- implies

    principles, models, rules, corporate codes and transparency. The concept has become a very important

    element for the companies, as the purpose for implementing it is business excellence. Do we need

    corporate governance in Romania? What is the opinion of professionals regarding the need and benefits

    of CG? In this article we will try to show you the perception of professionals regarding the CG in

    Romania (concept, main beneficiary, level of normalization, agency problems) and finally to determine

    what future expectations are for CG development.

    CUVINTE CHEIE: Guvernan corporativ, cod de guvernan, teoria ageniei, stakeholders, shareholders, investitori

    INTRODUCERE

    Prezenta lucrare i propune o abordare a guvernanei corporative la nivel naional,

    precum i implicaiile viitoare ale acesteia asupra contabilitii.

    Termenul de guvernana nseamn conducere i implic toate activitile din cadrul unei

    entiti care intr n sfera managementului. n consecin, putem afirma c acest concept-

    guvernana corporativ- nseamn conducerea n ansamblu a ntregii organizaii prin acceptarea

    tuturor componentelor interne, care funcioneaz mpreun, dar care n final vor fi integrate

    conducerii i implementrii managementului riscurilor din cadrul organizatiei, precum si a

    sistemului de management financiar i de control intern, inclusiv a auditului intern.1

    Studiul de fa i propune s fie unul teoretic, dar i empiric privind problematica

    guvernanei corporative din perspectiva profesionitilor contabili din Romnia. Prima parte

    cuprinde recenzia literaturii de specialitate, aducnd n discuie elementele referitoare la stadiul

    actual al cunotintelor aferente principiilor de guvernan, precum i abordri teoretice privind

    evoluia n timp a acestei problematici. A doua parte, metodologia cercetrii, aduce n prim plan,

    cu ajutorul metodele specifice, un studiu practic referitor la reflectarea conceptului de guvernan

    coporativ (GC) n rndul persoanelor care au sau nu experien practic. Partea a treia cuprinde

    o serie de concluzii formulate pe baza rezultatelor chestionarelor aplicate, indicnd o privire

    1 Marcel Ghi, Guvernan corporativ, Editura Economic ,Bucureti, 2008, pag 13

  • general asupra stadiului empiric efectuat, aducnd totodat n atenia cititorului informaii

    actuale, relevante i comparabile privind guvernaa corporativ din diferite puncte de vedere.

    Ultima partea a lucrrii este reprezentat de concluzii, acestea din urm fiind desprinse

    prin sintetizarea informaiilor culese privind tema supus cercetrii.

    1. RECENZIA LITERATURII DE SPECIALITATE

    GC este un concept care preocup n ultimul timp din ce n ce mai mult profesia

    contabil. Analiznd definiiile acestui concept putem identifica primele indicii asupra

    complexitii, dar i asupra implicaiilor pe care le poate avea n cadrul organizaiilor. Dac GC

    reprezint un ansamblu de reguli ale jocului prin care companiile sunt gestionate intern i

    supervizate de Consiliul directorilor, cu scopul de a proteja interesele tuturor prilor

    participante2, putem spune c acesta indic repartizarea drepturilor i responsabilitilor ntre

    diferiii participani ntr-o companie i precizeaz regulile i procedurile pentru luare unor decizii

    corecte pentru entitate. n acest fel GC furnizeaz structura prin care sunt stabilite obiectivele

    unei companii i mijloacele de atingere a acestora, precum i monitorizarea performanei.

    Pe de alt parte IIA (2000) definete guvernana corporativ ca un ansamblu de proceduri

    utilizate de reprezentanii prilor interesate ale companiei (stakeholders) pentru a oferi o privire

    de ansamblu asupra riscului i procedurilor de control administrate de management.

    Monitorizarea riscurilor organizaionale i asigurarea c aceste controale diminueaz riscurile,

    contribuie direct la atingerea obiectivelor i meninerea valorii organizaiei.

    O alt definiie ne prezint guvernana ca fiind modul prin care furnizorii de capital se

    asigur ca i vor primi remuneraia pentru investiia fcut, referindu-se la modul n care

    companiile se angajeaz n mod credibil s returneze, fondurile oferite de investitori i s atrag

    finanare n continuare3.

    Analiznd cele trei definiii enunate mai sus, este evident c exist opinii divergente n

    ceea ce privete actorii implicai n acest proces al guvernrii unei afaceri, ei fiind i cei direct

    afectai fie de succesul, fie de eecul acestor reguli ale jocului. n timp ce considerm c

    principiile de guvernan corporativ influeneaz numai investitorii care sunt interesai de

    recuperarea investiiei fcute, dar i beneficiile ce ar trebuie s decurg din aceasta, celelalte

    dou definiii mai introduc n scen i aa numiii stakeholders, reprezentai n general de

    stat, angajai, furnizori, clieni, precum i orice alte persoane care ar putea fi influenate de un

    eventual eec al afacerii.

    Totui, opiniile autorilor sunt convergente n ceea ce privete caracteristicile generale ale

    unui sistem de guvernan corporativ eficient, care presupune optimizarea relaiilor dintre

    management, directori, investitori i oricare alte pri interesate.

    Guvernana corporativ ofer un grad mai mare de asigurare asupra faptului c la nivelul

    entitii este implementat un sistem de control eficient, asigurnd astfel c afacerea este condus

    n interesul investitorilor (shareholders) i a prilor interesate (stakeholders). Aadar, dac GC

    reprezint premisa transparenei activitilor companiei, cu scopul protejrii intereselor

    partenerilor sociali, garania realizrii obiectivelor este auditul. n timp ce modelul shareholder

    are ca obiectiv maximizarea valorii pentru acionari, pentru modelul stakeholder obiectivul

    2 Feleag et al., Guvernana corporativ n economiile emergente:cazul Romniei, Economie teoretic i aplicat,

    Volumul XVIII, No. 9(562), 2011 3 Dragomir,V. , Guvernan Corporativ, suport de curs, Academia de Studii Economice Bucureti, 2012

  • de atins este, mai degrab, aprarea interesului ansamblului prilor implicate, ntr-un fel sau

    altul, n viaa ntreprinderii (salariai, parteneri comerciali, acionari, manageri, etc.)4.Acelai

    autor sesizeaz faptul c, n timp ce rile emergente, foste colonii britanice, sunt tentate s

    adopte modelul shareholder, dei acest model se bazeaz pe ipoteze de piee eficiente i pe

    finanare majoritar bursier, restul adopt modelul stakeholder, mult mai benefic pentru ele, dat

    fiind c organizaiile din aceste ri nu acioneaz etic din punct de vedere social dac aciunile

    lor nu sunt relaionate cu resursele.

    La nivel naional, autoritatile din fiecare ar au libertatea de a impune companiilor s se

    conformeze cu toate cerinele codului de guvernan naional sau pot lsa la latitudinea fiecreia

    dintre acestea dac adopt n totalitate codul. Unele ri au dezvoltat un sistem de tipul comply

    or explain(aplic sau explic), companiile avnd obligaia ca, n cazul n care nu aplic una

    sau mai multe din cerine, din diverse motive, s ntocmeasc o declaraie n care s explice

    motivele care au deteminat-o s se abat de la prevederile legale.

    La nivel internaional, conceptul a aprut n limbajul comun n anii 70 n SUA n plin

    scandal Watergate, cnd s-a descoperit implicarea companiilor americane n politic, prin

    contribuii acordate diferitelor partide politice5. Putem spune c n rile dezvoltate GC a aprut

    i s-a dezvoltat ca rspuns la o serie spectaculoas de eecuri din domeniul privat, ntr-un timp

    scurt, ceea ce a dus la pierderea ncrederii investitorilor n capacitatea managerilor de a conduce

    marile corporaii sau chiar instituiile publice.

    Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic a lansat n 1999 un set de

    principii considerate necesare de urmat pentru un sistem de guvernan corporativ eficient.

    Rolul declarat al acestor principii este de a mbunti cadrul legal de la nivelul fiecrei ri

    pentru ghidarea investitorilor, a managementului companiilor, prin dezvoltarea unui sistem optim

    de GC. Principiile OCDE menioneaz, de asemenea, c un cod de guvernan corporativ ar

    trebui s traseze direcii strategice pentru companii, s determine responsabilizarea boardului de

    directori n faa investitorilor, dar i mecansimele prin care directorii trebuie s monitorizeze

    activitatea managerilor.

    Economiile emergente au nceput s fie considerate n ultimii ani motorul creterii

    economice globale, iar o consecin a fost necesitatea implementrii unor coduri de bun

    practic n afaceri pentru a crete atractivitatea investitorilor, dar i pentru a se alinia la cerinele

    instituiilor6.

    Orice cod de guvernan corporativ ar trebui s solicite companiilor s prezinte

    informaii referitoare la poziia financiar, performanele companiei, dar i rapoarte care privesc

    proprietatea i guvernana companiei. Mai mult, n urma elaborrii de ctre OCDE a principiilor

    de guvernan i n urma recomandrilor fcute de Banca Mondial, un numr foarte mare de ri

    au preluat i transpus principiile n coduri de guvernan naionale, transpuneri care nu s-au

    realizat fr probleme, diferenele culturale i economice fcndu-i simit prezena.

    Printre factorii care genereaz dificulti n implementarea unor principii de guvernan

    din rile dezvoltate la nivelul rilor emergente se pot enumera: concentrate, instituii informale,

    execuie sczut, o calitate sczut a auditului, precum i nevoia mai mare de cunotine dect de

    4 Feleag et al., Guvernana corporativ n economiile emergente:cazul Romniei, Economie teoretic i aplicat,

    Volumul XVIII, No. 9(562), 2011 5 Marcel Ghi, Guvernan corporativ, Editura Economic ,Bucureti, 2008, adaptare dupa Guvernan

    corporativ i managemntul riscurilor, ediia a II-a, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie i Irlanda 6 Grbina, M. et al., Corporate Governance Disclosures in Romania, 2012

  • independen7. Pe aceeai direcie - a importanei mediului local, se menioneaz c nu exist un

    model unic de guvernan. Fiecare structur este unic i, pe cale de consecin, modelul pe care

    l va implementa va fi influenat de particularitile companiei8.

    Guvernana ntreprinderilor apare n ara noastr, din punct de vedere conceptual i

    reglementar, abia la nceputul anilor 2000. ntrzierea are ca explicaie paii anevoioi fcui pe

    linia reformelor politice, juridice, economice i sociale. Implementarea guvernanei corporative

    n Romnia nu este lipsit de unele inconsecvene fundamentale9: lipsa unei analize de detaliu

    privind raporturile ntre proprietari i manageri, slaba implicare a celorlalte pri participante n

    procesul de luare a deciziilor, lipsa unui cadru conceptual pentru o pia eficient i implicaiile

    sale sociale, implicarea discutabil a auditorilor n promovarea evoluiilor internaionale, eecul

    reformelor de implementare a unui sistem contabil n acord cu evoluiile internaionale,

    slbiciunea mecanismelor de control pentru o informare financiar sincer, relevant, fiabil,

    inteligibil, comparabil i semnificativ.

    n 2008, BSE a adoptat un nou Cod de Guvernan Corporativ, care are la baz

    principiile OCDE. Codul a intrat n vigoare ncepnd cu anul fiscal 2009 i este aplicat n mod

    voluntar de ctre companiile tranzacionate pe piaa reglementat. Prevederile codului au caracter

    supletiv fa de alte acte normative din Romnia, aplicabile companiilor tranzacionate pe piaa

    reglementat (de exemplu, Legea societilor comerciale, Legea contabilitii, Legea privind

    piaa de capital etc.).

    Una dintre principalele probleme ale entitilor din Romnia este dat de problemele de

    agenie. Teoria ageniei se refer la relaia de agenie, n care o parte (principalul) numete o alt

    parte (agentul) s ndeplineasc un anumit serviciu10

    . Problema de agenie intervine atunci cnd

    ambele pri vor s i maximizeze beneficiile, iar agentul ncepe s nu mai acioneze exclusiv n

    favoarea principalului. Aceasta genereaz o lips a transparenei fa de investitorii actuali sau

    poteniali, nrdacinarea managerilor precum i un efort insufficient al acestora de a crete

    valoarea companiei, ci de a-i maximiza avantajele personale. Pentru evitarea problemelor de

    agenie, consiliul de administraie ar trebui s stabileasc un pachet de remuneraie optim al

    managerilor, pentru a-i motiva s acioneze exclusiv n scopul creterii valorii ntreprinderii, deci

    a beneficiilor investitorilor.

    n general, cnd este vorba despre un pachet salarial n care partea fix, salariul, are o

    pondere foarte mare, este inevitabil ca managerii s se plafoneze i s nu depun eforturi n

    sensul creterii performanelor companiei. Pe de alt parte, dac remuneraia managerilor va

    depinde foarte mult de nivelul performanei atinse de companie sau de ali indicatori, este foarte

    posibil ca managerii s apeleze la manipulri contabile pentru a obine performanele necesare

    maximizrii remuneraiei lor.

    De-a lungul timpului s-a ajuns i la ntrebarea dac guvernana corporativ este sau va

    deveni o necesitate sau obligaie? Aa cum am vzut, o bun guvernan corporativ ajut la

    creterea ncrederii investitorilor, la reducerea costului capitalului inducnd o stare de stabilitate

    cu privire la sursele de finanare. GC vzut ca setul de responsabiliti i practici de conducere

    a unei entiti, n vederea realizrii obiectivelor strategice ale acesteia prin gestionarea

    7 Grbina, M. et al., Corporate Governance Disclosures in Romania, 2012

    8 Rileanu, A., Dobroeanu, C. Dobroeanu, L., Probleme de actualitate cu privire la msurarea nivelului de

    guvernan corporativ n Romnia, CAFR, Nr.1/2011 9 Feleag et al., Guvernana corporativ n economiile emergente: cazul Romniei, Economie teoretic i aplicat,

    Volumul XVIII, No. 9(562), 2011 10

    Dragomir,V. , Guvernan Corporativ, suport de curs, Academia de Studii Economice Bucureti, 2012

  • corespunztoare a riscurilor i a resurselor materiale i umane ale societii constituie conceptul

    de baz al managementului tuturor activitilor sociale.11

    Deoarece att entitile publice, ct i cele private urmresc eficiena i profitabilitatea,

    crearea locurilor de munc, competivitate pe pieele interne i externe, iat i motivaiile pentru

    care prezentarea informaiilor privind guvernana reprezint un instrument puternic pentru

    monitorizarea managementului i influeneaz comportamentul corporaiei.12

    Astfel ntrirea

    practicilor de GC este o parte esenial a procesului de creare a climatului necesar pentru

    investiii i dezvoltare economic.

    nelegerea rolului i a importanei crescute a guvernanei, dar i a unei structuri

    transparente de guvernare corporativ poate fi elementul cheie pentru evitarea unui deficit de

    capital n cadrul entitii. Totui n rile din Europa de Sud-Est, transparena i prezentarea

    informaiilor pot fi considerate puncte slabe ale GC, cerinele legislative ntresc necesitatea lor.

    Un studiu13

    privind msurarea nivelului de guvernan corporativ plaseaz Romnia (n

    anul 2000) pe locul apte din zece n ceea ce privete practicile de guvernan naionale. Ca

    principale deficiene sunt menionate: slaba aplicare a reglementrilor, un rol deficient al

    consiliului de administraie i o calitate slab a informatilor disponibile acionariatului. Autorii

    au ncercat s surprind modul n care companiile listate BVB se conformeaz codului de GC.

    Rezultatele finale arat c n anul 2011 managerii romni nc au reineri n ceea ce privete

    calitatea prezentrii informaiilor i a transparenei tranzaciilor. Majoritatea companiilor nu se

    conformeaz cerinelor cu privire la transparena principiilor adoptate, invocnd ca principal

    motiv costurile ridicate. Un alt motiv, potrivit autorilor, ar fi c piaa nu ofer emitenilor o

    motivaie suficient de puternic pentru a stimula creterea nivelului de divulgare voluntar a

    informaiilor cu privire la guvernana corporativ.

    Romania este la nceput de drum n ceea ce privete nelegerea i aplicarea pricipiilor

    transparenei. i Asociaia oamenilor de Afaceri Canadieni au ajuns la concluzia c Guvernana

    coprorativ este ultima grij a firmelor cotate la Bursa de Valori14

    . Rezultatele analizei

    conformrii sau neconformrii entitilor romneti cu reglementrile de guvernan corporativ

    au aratat c societile devin tot mai responsabile privind aplicarea reglementrilor de GC.

    Astfel, daca n anul 2009, din 21 de entiti cotate la BVB doar una a completat declaraia

    Comply or Explain, n anul 2010 din 25 de companii listate la categoria I, 22 au completat

    aceast declaraie.

    Introducerea n Romnia a principiilor de guvernan corporativ n scopul creterii

    performanelor economice ale ntreprinderilor este absolut necesar, deoarece, n urma unui

    proces de privatizare ndelungat i incomplet exist numeroase societi pe aciuni care aparin

    statului, dar i unor investitori strini sau autohtoni, iar controlul managerial este unul precar sau

    chiar inexistent. Concomitent cu reglementarea i implementarea tuturor elementelor

    componente de baz ale guvernanei trebuie acionat i pentru mbuntirea climatului de afaceri

    din economie. ntrirea disciplinei financiare i contractuale cere luarea de ctre Guvern i Banca

    Naionala a Romniei a unor msuri de fond pentru lichidarea blocajului financiar i a cauzelor

    11

    Nstase, P., Auditul si controlul sistemelor informaionale, Editura Economic, 2007 12

    Morariu, A., Stoian, F., Promovarea guvernanei corporative n realizarea unui management performant,

    Revista Audit Financiar Nr 7/2006, p 14-19 13

    Rileanu, A., Dobroeanu, C. Dobroeanu, L., Probleme de actualitate cu privire la msurarea nivelului de

    guvernan corporativ n Romnia, CAFR, Nr.1/2011 14

    Timea Fulop, M., Rolul guvernanei corporative eficiente n vederea nelegerii i aplicrii adecvate a

    principiului transparenei de ctre entitile romneti, Revista Audit Financiar Anul X, Nr 92 -8/2012, p 48-53

  • generatoare de datorii restante n economie. Codul guvernanei corporative va deveni util i va da

    rezultatele scontate numai ntr-un mediul normal de afaceri15

    .

    2. METODOLOGIA CERCETRII

    Cercetarea efectuat abordeaz problemele actuale privind sistemele de guvernan

    corporativ utilizate la nivel naional, precum i importana unui sistem eficient de guvernan

    bazat pe reguli sau pe principii.

    Avnd n vedere realizarea obiectivelor propuse n cadrul cercetrii, demersul tiinific se

    bazeaz pe o abordare cantitativ (studiu cantitativ), care se orienteaz spre analiza modului de

    nelegere i aplicare a elementelor teoretice.

    Tehnica de cercetare este una cantitativ, bazat pe un chestionar structurat cu o serie

    clar de ntrebri prestabilite, iar respondentul nu va putea schimba cursul aciunii. Scopul

    acestei tehnici este ca datele s poat fi prelucrate statistic i de a fi generalizate pentru testarea

    ipotezelor.

    Pentru aceast cercetare am ales metoda pozivist, care presupune definirea temei de

    cercetare, stabilirea ipotezelor, culegerea, prelucrarea i analizarea datelor, precum i prezentarea

    rezultatelor.

    Scopul acestui studiu este determinarea percepiei profesionitilor din domeniul financiar-

    contabil asupra conceptului de guvernan corporativ. Pentru a stabili dac GC este un concept

    cunoscut i nteles de respondeni, am ncercat s aflm opinia profesionitilor i rspunsul la

    urmtoarele ntrebri de cercetare: n funcie de specificul i mrimea unei entiti din Romnia,

    un sistem de guvernan coporativ ar trebuie s fie obligatoriu, opional sau facultativ? Care

    este rolul unui cod de guvernan asupra problemelor de agenie? Cum va fi privit n viitor

    guvernana corporativ n entiile din Romnia?

    Pentru a consolida studiul teoretic am realizat i un studiu empiric pentru care am

    realizat un chestionar cu 12 ntrebri, dintre care 6 sunt cu rspuns unic, 3 cu notare pe o scar de

    la 1 la 5 n funcie de nivelul de importan acordat, 2 cu rspuns multiplu i 1 cu ierarhizare.

    Chestionarul a fost aplicat la un eantion de 76 de persoane. Eantionul a fost unul stratificat n

    funcie de experiena n domeniul financiar-contabil pentru c ne-am dorit ca acesta s reproduc

    ct mai fidel structurile i caracteristicile populaiei din care a fost extras, adic s fie

    reprezentativ.

    n prima faz am aplicat chestionarul persoanelor care se ncadrau n categoria

    profesionitilor contabili timp de dou sptmni, apoi am realizat o sistematizare a rspunsurilor

    pe dou eantioane, anume cei care au experien mai puin de doi ani i cei care au experien

    mai mult de doi ani, toat acest organizare n funcie de obiectivele urmrite. Apoi am analizat

    rspunsurile n funcie de efectele guvernanei asupra raportrii financiare, cine sunt cei care

    beneficiaz cel mai mult de efectele unei guvernanei corporative eficiente, factorii care reduc

    efectele problemelor de agenie, obligativitatea sau nu a unui sistem de guvernan corporativ,

    cum este privit un cod de guvernan n cadrul IMM-urilor, precum i care va fi viitorul

    guvernanei n Romnia, urmnd ca n partea destinat prelucrrii i interpretrii rezultatelor s

    fie prezentate succint pe baza unor grafice i a unor corelaii toate rspunsurile analizate.

    15

    Viorel Avram, Managementul procesului de creare a valorii n contextul guvernrii ntreprinderii, 2003

  • 3. REZULTATE

    Primele dou ntrebri ale chestionarului au fost pentru stratificarea populaiei n funcie

    de experiena practic (mai puin de doi ani, ntre doi i cinci ani, peste cinci ani) i n funcie de

    domeniul n care activeaz acetia. Astfel 56,58% dintre respondeni au mai puin de doi ani

    experien (majoritatea fiind studeni), 25% au o experien de 2-5 ani, i doar 18,42% dintre

    acetia au peste doi ani de experien.

    n ceea ce privete domeniul de activitate, aproape jumtate din populaie, respectiv

    48,68% activeaz n domeniul financiar-contabil, 6,58% n audit, 5,26% n consultan, 11,84%

    n bnci-asigurri i 27,63% activeaz n alt domeniu (sau nu sunt angajai).

    n baza rezultatelor mai sus menionate am considerat reprezentativ eantionarea

    populaiei n funcie de experiena practic, urmnd ca interpretrile ulterioare s fie influenate

    de acest aspect.

    Un prim aspect care surprinde nelegerea avantajelor i a beneficiilor GC a fost aflarea

    opiniei celor chestionai cu privire la msura n care principalele pri interesate (acionarii,

    statul, managerii, salariaii, investitorii poteniali, creditorii, clienii, furnizorii) beneficiaz de

    efectele unei GC eficiente.

    Fig.1 "Cine beneficiaz de efectele unei GC eficiente?"

    Respondenii cu peste doi ani experien au considerat c furnizorii, clienii si statul sunt

    prile interesate care beneficiaz cel mai puin n urma implementrii unui sistem eficient de

    GC. Nici salariaii nu par, n opinia acestora, s beneficieze dect ntr-o oarecare masur de

    practici de guvernan eficiente. Managerii sunt considerai drept principalii beneficiari ai unui

    sistem eficient de GC, urmai de investitorii poteniali i de acionarii prezeni. Rspunsurile

    celor cu o experien mai mic de doi ani redau ca principali beneficiari managerii, urmai de

    investitorii poteniali i de acionari, iar cei care beneficiaz foarte puin sunt furnizorii, clienii i

    statul.

    Aa cum se poate observa din grafic, respondenii cu mai mult experiena practic au o

    viziune orientat ntr-o msura mai mare asupra abordrii stakeholder. Este relevant faptul c

    investitorii poteniali sunt destul de importani pentru ambele categorii de respondeni, avnd n

    vedere faptul c acetia au calitatea de ofertani de capital, precum i faptul c salariaii nc nu

    sunt apreciai la adevrata lor valoare - aceea de susinere a performanei pe termen lung a

    entitii.

    n ceea ce privete normalizarea, 72% dintre respondeni consider c profesionitii ar

    trebui s aib rol n normalizare, n timp ce aproape 1/2 dintre ei consider c reprezentanii

    0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00

    Statul

    Actionarii

    Managerii

    Salariatii

    Investitorii potentiali

    Creditorii

    Clientii

    Furnizorii

    Peste 2 ani experienta

    Mai putin de 2 ani experienta

  • pieelor de capital i cei ai cabinetelor de audit ar trebui s fie implicai n normalizare. Numai

    37% dintre cei chestionai consider c academicii ar trebui s aib rol n normalizarea GC.

    Analiznd rspunsurile cu privire la nivelul de normalizare (internaional, naional sau la

    nivelul fiecrei companii), observm c 36,36% dintre respondenii cu o experien peste doi ani

    consider c normalizarea ar trebui fcut la nivel naional, n timp ce 41,86% dintre

    respondenii cu o experien sub doi ani sunt de prere c normalizarea GC ar trebui realizat la

    nivel international. n cadrul fiecrei categorii de respondeni, varianta conform creia fiecare

    companie trebuie s i elaboreze propriul cod de guvernan a avut cea mai mic pondere n

    totalul rspunsurilor pe categorii.

    Fig. 2 "Nivelul de normalizare al GC"

    Dac rspunsurile celor chestionai sunt oarecum apropiate n ceea ce privete

    normalizarea, nu acelai lucru putem spune despre obligativitatea codurilor de guvernan, unde

    opiniile respondenilor sunt foarte diferite.

    Fig.3 "Obligativitatea codurilor de GC"

    Aproximativ 47% din totalul populaiei consider c sistemul de GC ar trebui sa fie opional, de

    tip "apply or explain", existnd o diferen foarte mare ntre opiniile celor cu o experien mai

    mic de doi ani i ale celor cu peste doi ani de experien (vezi Fig.3). Astfel, 44% dintre

    respondenii cu mai puin de doi ani experien consider c un cod de guvernant ar trebui s fie

    obligatoriu n totalitate pentru entitile supuse obligativitii i doar 7% din ei consider c un

    astfel de cod ar trebui s fie facultativ, cu rol de ghidare.

    0%

    20%

    40%

    60%

    80%

    100%

    sub 2 ani peste 2 ani

    41,86% 33,33%

    32,56% 36,36%

    25,58% 30,30%

    companie

    national

    international

    0%

    50%

    100%

    sub 2 ani peste 2 ani

    facultativ

    apply or explain

    obligatoriu

  • Lucrurile stau altfel n ceea ce priveste cea de-a doua categorie a eantionului, unde 33%

    dintre cei cu peste doi ani experien consider c un cod de GC ar trebui s fie obligatoriu.

    Faptul c 15% din aceast categorie consider adecvat ca un astfel de cod s fie facultativ, doar

    cu rol de ghidare a practicilor de guvernan, ar putea fi pus pe seama faptului c profesionitii

    contabili i bazeaz mult mai mult activitatea pe raionament professional. ns ct de mult

    influeneaz implementarea unui sistem de GC raportarea financiar a unei entiti?

    Fig.4 "Efectele asupra raportrii financiare"

    Rspunsurile ambelor categorii ale populaiei redau faptul c o guvernan eficient

    asigur destul de mult creterea transparenei financiare, dar i nivelul de rspundere financiar,

    diminund riscul fraudelor. n privina raportrii financiare, percepia celor cu experien sub doi

    ani este c raportarea va deveni complex ntr-o oarecare masur, n timp ce respondenii cu

    peste doi ani de experient consider c o GC eficient va spori complexitatea raportrii

    financiare. Opiniile respondenilor fa de performanele finaciare raportate de entitti subliniaz

    c GC influeneaz destul de puin creterea performaelor financiare.

    n ceea ce privete obligativitatea implementrii unui sistem de GC la nivelul

    ntreprinderilor mari, aproape 95% dintre respondeni consider c n toate ntreprinderile cu mai

    mult de 50 de angajai ar trebui s existe implementate principii de GC. Jumtate dintre ei

    consider c toate ntreprinderil medii, care au ntre 9 i 50 de angajai ar trebui s implementeze

    obligatoriu un sistem de GC n timp ce doar 5% dintre respondeni consider util obligativitatea

    guvernanei n societile mici.

    Imposibilitatea implementrii unui sistem de guvernant n societile mici este pus n

    mare parte pe seama faptului c, n aceste firme, managerii sunt de cele mai multe ori

    administratori. Din grafic se poate observa c acestui aspect, respondenii cu o experien mai

    mare de doi ani i acord o importan mai mic dect cei cu o experien sub doi ani,

    considernd la fel de important problema costurilor prea mari. Ambele categorii acord aceeai

    importan lipsei formalizrii procedurilor de control intern.

    3,94 4,06

    3,42

    3,88

    4,07 4,02

    3,49 3,67

    3,00

    3,20

    3,40

    3,60

    3,80

    4,00

    4,20

    crestetransparenta

    financiara

    Creste nivelulde

    raspunderefinanciara siscade risculfraudelor

    Firmele vorraporta

    performantefinanciaremai bune

    Raportareafinanciaradevine maicomplexa

    Mai mult de 2 ani experienta

    Mai mult de 2 ani experienta

  • 27,91%

    46,51%

    18,60% 4,65%

    33,33%

    39,39%

    18,18%

    9,09% Costuri prea mari

    In firmele mici, actionarii sunt decele mai multe ori manageri

    Lipsa formalizarii procedurilor decontrol intern

    Lipsa unei formari profesionalecorespunzatoare a managerilor

    Respondenti cu peste doi ani experienta

    Respondenti cu o experienta mai mica de doi ani

    Fig.5 "Principalele obstacole n implementarea GC n cadrul societilor mici

    n cadrul chestionarului am ncercat s aflm care sunt cei mai importani factori n

    reducerea problemelor de agenie (Fig.6). n opinia respondenilor cu o experien profesional

    de peste doi ani, o pregtire corespunztoare a managementului corelat cu politici de control

    eficiente ar putea reduce problemele de agenie, influennd destul de mult acest aspect. La fel de

    importante sunt auditul extern i monitorizarea performaelor, dar i pachetul de remuneraie al

    managerilor. Rspusurile celor cu mai puin de doi ani experien subliniaz faptul c pregtirea

    managementului ar putea reduce destul de mult problemele de agenie, mpreun cu politicile de

    control intern eficiente, un audit extern eficient i o monitorizare activ a performanelor.

    Pachetul de remuneraie al managerilor, este, i n acest caz, considerat a reduce ntr-o oarecare

    msura problemele de agenie.

    Fig. 6 "Factorii care reduc problemele de agenie"

    Am urmrit n studiul nostru s determinm ce pachet de remuneraie ar fi optim pentru reducerea problemelor de agenie. Deoarece modalitatea de remuneratie a managerilor are o

    3,203,403,603,804,004,20

    3,86 3,86 3,84

    3,51

    4,00

    4,06 3,91 3,91

    3,76

    4,09

    Mai putin de 2 ani experienta

    Mai mult de 2 ani experienta

  • oarecare importan n reducerea problemelor de agenie (aa cum am vzut anterior), cele mai

    importante componente ale pachetului salarial al managerilor, n opinia respondenilor, sunt

    aciunile i beneficiile nemonetare. n timp ce respondenii cu o experient mai mic de doi ani

    consider al treilea factor ca i importan, bonusurile condiionate de performanele firmei,

    profesionitii cu o experien mai mare de doi ani le consider mai puin importante (fiind i cele

    care determin managerii s manipuleze indicatorii). Cea mai puin motivant component a

    pachetului salarial este salariul fix (n opinia respondenilor cu peste doi ani experien) i

    opiunile pe aciuni (conform rspunsurilor celor cu o experien mai mic de doi ani).

    Fig.7 "Un pachet salarial optim pentru reducerea problemelor de agenie?"

    Dei opiniile respondenilor n ceea ce privete beneficiarii unui sistem de GC eficient,

    n privina normalizrii i a obligativitii GC, iar obstacole precum costurile mari, lipsa

    formalizrii procedurilor de control intern mpiedic implementarea unui sistem eficient de GC,

    respondenii privesc cu optimism spre viitor, 81,58% considernd c importana guvernanei

    corporative va crete.(Fig. 8)

    Fig. 8 "Viitorul guvernanei corporative"

    2

    3

    5

    1

    4

    3

    1

    5

    2

    4

    0 1 2 3 4 5 6

    Salariu fix

    Bonusuri in functie de performantele

    Actiuni

    Optiuni pe actiuni

    Beneficii nemonetare

    peste 2 ani

    10,53%

    7,89% 81,58%

    guvernanta isi va mentineimportanta

    importanta guvernanteiva scadea

    importanta guvernanteiva creste

  • 4. CONCLUZII

    n urma cercetrii putem afirma c, dei n Romnia GC a aprut i s-a dezvoltat abia la

    nceputul anilor 2000, n momentul de fa putem vorbi de un real progres n ceea ce privete

    importana i impactul n cadrul entitilor. Dac la nceput ne confruntam cu lipsa unui cadru

    conceptual, acum avem un Cod de Guvernan al Bursei de Valori, cu un eec al reformelor de

    implementare a unui sistem contabil n acord cu evoluiile internaionale, acum societile cotate

    sunt obligate ca ncepnd cu 2012 s aplice IFRS, iar exemplele ar putea continua.

    n demersul nostru am putut identifica c GC ofer un mai mare grad de asigurare asupra

    faptului c la nivelul entitii este implementat un sistem de control eficient, afacerea fiind

    condus n interesul investitorilor i a prilor interesate fie c vorbim de o obligativitate a

    codului de guvernan, fie de un sistem de tipul comply or explain, fie c vorbim de un sistem

    facultativ.

    Obiectivul acestui studiu a fost s determine care este percepia profesionitilor contabili

    asupra guvernanei corporative n Romnia. n opinia respondenilor GC ar trebui implementat

    de ctre societile cu peste 50 de salariai, dar companiile s nu fie obligate s aplice un set de

    reguli, ci mai degrab un set de principii, de la care, dac se abat s explice care a fost motivaia

    (comply or explain). Normalizarea ar trebui fcut de ctre profesioniti i de reprezentanii

    pieelor de capital, la nivel naional sau internaional. Dei principalele obstacole care mpiedic

    implementarea unui sistem de guvernan la nivelul unei companii identificate au fost costurile

    mari, faptul c managerii sunt administratori dar i lipsa formalizrii procedurilor de control

    intern, beneficiile ar trebui s depeasc aceste obstacole, n condiiile n care un sistem de

    guvernan eficient nseamn atragerea de capital, transparen, nivel de rspundere ridicat i un

    grad de ncredere mult mai mare. Creterea transparenei n relaiile cu investitorii, dar i o

    calitate ridicat a raportrilor financiare sunt elemente definitorii care pot influena investitorii

    poteiali in asumarea riscului de a investi ntr-o afacere. Importana GC va crete n urmtorii

    ani, n condiiile n care companiile vor s rmn competitive pe o pia mereu n schimbare, iar

    un sistem de GC eficient ar putea fi atuu pentru atragerea de capital financiar dar i uman.

    Am putut observa c, concomitent cu reglementarea i implementarea tuturor elementelor

    de baz ale guvernanei, trebuie acionat i pentru mbuntirea climatului de afaceri din

    economie. Aa cum spunea i Viorel Avram, un cod de guvernan va deveni util i va rezultatele

    scontate numai ntr-un mediu normal de afaceri. Pe de alt parte printr-o raportare corect

    companiile i asigur poziii competitive, deoarece vin n ntmpinarea nevoilor investitorilor,

    acionarilor, managerilor, pentru c acetia sunt o parte integrant a economiei de pia care aduc

    beneficii companiilor prin responsabilizarea n mod public.

    Cercetarea ntr-un domeniu de interes, aa cum este n cazul nostru guvernana corporativ implic i o serie de perspective ale cercetrii precum:

    corporativ n domenii diferite (domeniul financiar - bancar i acela al instituilor publice);

    ntionului din cadrul studiilor de caz n vederea reflectrii situaiei n care ne aflm n ceea ce privete aplicarea codului de guvernan corporativ i dispozia entitilor n vederea contribuei la o guvernan corporativ eficient

    antionului pe baz de ri n ceea ce privee studiul empiric, lund n calcul i rii din afara Uniunea European

    guvernanta la nivelul ii noastre.

  • BIBLIOGRAFIE

    1. Albu, C., Audit intern, suport de curs, Academia de Studii Economice Bucureti, 2010

    2. Codul de Guvernan Corporativ a Bursei de Valori Bucureti

    3. Dnescu, T., Sptceanu, O., Guvernan Corporativ -principii aplicabile entitilor listate

    pe o pia reglementat de capital, Revista Audit Financiar Nr. 8, p 31-38, 2008

    4. Dobroeanu,C., Dobroeanu, L., Audit intern Editura Infomega, 2007

    5. Dragomir, V. , Guvernan Corporativ, suport de curs, Academia de Studii Economice

    Bucureti, 2012

    6. Dumitracu, M., Savulescu, I., Internal Control and the Impact on Corporate Governance in

    Romanian Listed Companies, Journal of Eastern Europe Research in Business and

    Economics, 2012

    7. Feleag, N., Feleag, L., Dragomir, V., Bigioi, A., Guvernana corporativ n economiile

    emergente: cazul Romniei, Economie teoretic i aplicat, Volumul XVIII (2011), No.

    9(562)

    8. Flp, M., Rolul guvernanei corporative eficiente n vederea nelegerii i aplicrii adecvate

    a principiului transparenei de ctre entitile romneti, Revista Audit Financiar, Nr 92 -

    8/2012, p 48-53

    9. Grbina, M., Albu, N., Albu, C., Corporate Governance Disclosures in Romania, 2012

    10. Hermanson, D., Rittenberg, L., Internal Audit and Organisational Governance, The

    Professional Practices Framework for Internal Auditing, p. 25-71, 2003

    11. Higson, A., Is corporate governance a modern fantasy?, International Accountant,52,p 16-

    17, 2010

    12. Legea 31/1990 privind societile comerciale, modificat i republicat

    13. Mamzi, M., Guvernan Corporativ i profesia contabil: competen i responsabilitate ,

    Congresul CECCAR 7-8 septembrie 2012

    14. Morariu, A., Stoian, F., Promovarea guvernanei corporative n realizarea unui management

    performant, Revista Audit Financiar Nr. 7, p 14-19, 2006

    15. Nstase, P. et al, Auditul i controlul sistemelor informaionale, Editura Economic, 2007

    16. Rileanu, A., Dobroeanu, C, Dobroeanu, L.,Probleme de actualitate cu privire la

    msurarea nivelului de guvernana corporativ n Romnia, Revista Audit Financiar, nr 1, p

    11-16, 2011

    17. Van Loon, R. Corporate Governance and Risk Management suport de curs, Amsterdam

    Business School