ffiffiffiMffiY*ffiA ffiffiMffiM\tAffiYffi[#ffiYt#ffiffiYffi f;-ffiffitffi

ffi *tffiffiffiwffim-ffiffi*ADE

ffi, ffi pffiffiffiEDTTTA lrurAtIEDlRVl2RA_0S121

EDITURA

Hmmm-HrffiIT HmTffSEil*frftp;/lwww. corollarlrtheorems. com

qUFRIN$UI

CUFRINSUL SsquRT rsToRtq ltCUVANTUL AUTORUTUI 16cuvANT ittANre tsABREVIERI 22CREDIT 23INTRODUCERE T5

11:FONETICA 2812: MQRFOLOGIA 2913: SINTA)(A 3014: PUNCTUATIA 3215: DESFRE CNNMNUCN LIMBII ROMANE 33

PARTEA II FQNHTIGA

FONETICA LIIilBII ROMANE SgF1: ALFABETUL L]MBIIROIilANE 39F2:VOCALE 41FS:QQN$OANE 4eF4: D|FTQNGI $ITRIFTQNGI 43F5: CQMBINATII DE LITERH SISUNETE SPECIFICE 44F6: PRONUNTAREA CUVTNTELOR STRAINE 44

PARTEA A ll"A: IilQRFOLOGIA

Ml: $UB$TANTIVUL 4$M1.1 CATHGQRII NE SUBSTANTIVE 51Ml.2 GENUL SUTSTANTIVULUi 57

M1.2.1 Genul substantivelor conform in[elesului 58M1.2.2 Genul substantivelor conform termina[iei 59M1.2.3 Expresia genului cu substantive specifice gi mobile 60M1.2.4 Substantive epicene 62M1.2.5 Neconcordan[a dintre gen gi sex 62M1.2.6 Genurile analitice: ,,personal" 9i ,,impersonal" 64M1.2.7 Personificarea 65

M1.3 NUMARUL SUBSTANTIVULUI 66Ml-4 CAZUL $UBSTANTIVULU] 71

M1.4.1 Nominativul 72M1.4.2 GenitivulT5

Ml.4.2.1 Subcategorii ale genitivului 76M1 .4.2.2 Formarea genitivului 78M1 .4.2.3 Utilizarea genitivului 80

M1,4.3 Dativul 82M1.4.4 Acuzativul36

Ml.4.4,1 Acuzativul obiect direct 86M1.4.4.2 Acuzativul circumstanlial gi atribut 88

M1.4.5 Vocativul 90M1.5 DECI-INAREA SUBSTANTIVULUI 93M1.6 FUNCTILE SINTACTTCE ALE SUBSTANTIVULUI 97

: CUPRINSUL

6:

M1.7 FORMAREA $UBSTANTIVELOR ,1OO

M1.7.1 Formarea substantivelor folosind derivarea 100M1 .7 .2 Formarea substantivelor folosind compozilia 102M1 .7.3 Formarea substantivelor folosind conversia 102M1.7 .4 Formarea substantivelor prin imprumuturi .103

M2: ARTICOLUL.t0SM2.T SUBSTANTIVH NEART]CULATE 107M2.? ARTICOLIJI- NEHOTARAT 109M?"3 ARTICOLUL HOTARAT T12M2.4 ARTICOLUL DEMONSTRATIV-ADJECTIVAL 117MA.s ART]CQLUL POSESIV-GENITIVAL 1 T8

M$: ADJECTIVUL '130M3.T ADJECTIVE CALIFICATIVE 122

M3.1.1 Adjective calificative variabile: formarea terminaliei de gen 123M3.1 .2 Adjective calificative variabile: formarea terminaiiei de numir 125M3.1 .3 Declinarea adjectivelor calificative 1 26M3.1.4 Funcliile sintactice ale adjectivelor calificative 129M3.1 .5 Utilizarea adjectivelor calificative 1 31

M3.2 ADJECTi\IE DETERMINAT]VE .I34

M3.2.'l Adjective posesive 134M3.2.2 Adjective demonstrative 1 37M3.2.3 Adjective interogative 141M3-2.4 Adjective relative 143M3.2.5 Adjective nehotdrdte 145

M3.2.5.1 Adjective nehotdrAte negative 147M3.3 COMPARATTA AEJECTT\TELOR 150

M3.3.1 Adjective calificative: comparafia de egalitate 151M3.3.2 Adjective calificative: comparalia de superioritate 152M3.3.3 Adjective calificative: comparalia de inferioritate 155

M3.4 DECLINAREA ADJECTIVELOR $} FIJNCTIILE LQR S]NTACTICEM3.5 FORMAREAADJECTIVELOR T63

M3.5.1 Formarea adjectivelor folosind derivarea 163M3.5.2 Formarea adjectivelor folosind compozilia ,164

M3.5.3 Formarea adjectivelor folosind conversia 164M3.6 ADJECTIVE DEOSEB]TE 166

M3.6.1 Adjective deosebite: ,,mult", ,,pu!in" 166M3.6.2 Adjective deosebite: ,,anumit", ,,diferit', 167M3.6.3 Adjective deosebite :,,intreg",,,tot",,,niciuninicio,,,l 6gM3.6.4 Adjective deosebite: ,,prim", ,,ultim", ,,urmdtor,,, ,,fiecare,, 16gM3.6.5 Adjective deosebite: ,,acest", ,,acel", ,,acelagi',, ,,alt' 172M3.6.6 Adjectlve deosebite: ,,orice", ,,oricare", ,,nigte,', ,,unii,, 173

M4: PRONUMELE 174M4.1 PRQNUMELE PERSQNAL PROFRIU-ZIS .IT6

M4.? PRONUMELE POSES]V 184M4.S PRONUMELE DE POL]TETE 187M4.4 PRONUMELE REFLEXIV 191M4.5 PRONUMELE DE TNTARIRE 194M4.6 PRONUMELE RECIPROC 196M4.7 PRONUMELE DEMCINSTRAT]V 198

M4.7.1 Pronumele demonstrativ de apropiere 199M4.7 .2 Pronumele demonstrativ de depdrtare .l9g

M4.7.3 Pronumele demonstrativ de identitate 200M4.7.4 Pronumele demonstrativ de diferenliere 201M4.7.5 Pronumele demonstrativ de serializare 204

M4.8 PRONUMELE INTEROGATI\I 206M4.9 PRONUMELE RELATIV ?10

CUPR]NSUL :

158

.1

M4.10 PRONUMELE NEHOTARAT 215M4.10.1 Pronumele nehotdr6t negativ 219

M5: NUMERALUL 222MS.1 NIJMERATE CARDINALE 2?4MS.2 NUhfiERALE ORNINALE 2T9M5,3 NT.,IMERALE FRACTTONARE 231

M5.3.'1 Simbolurile fracliei 231M5.3.2 Numerale decimale 233

M5"4 NUMEMLE COLECTIVE 234M5.5 NUMEMLE MULTIFLICATIVE 236MS.S NUMERALE DISTRIBUTIVE 237M5.7 NUMEMLE ADVERBIALE 438M5.8 NUMERALE NHHOTARATE 239M5.9 UTTLIAAREA NUMERALELOR 241

M5.9.1 Tipuride numere 241M5.9.2 Adunarea 9i scdderea 242M5.9.3 lnmullirea, impS(irea, exponenlierea 243M5.9.4 Expresii idiomatice cu numerale 243

M5.10 NUMERALE TEHNICE 24SM5.11 NUMERALE ROMANE 248M5.12 ALFABETUL LATIN 249

M6: VERHUL 250M6.1 CATEGQRIILE GMMATICALE ALE VERBULUI 251

M6.1.1 Verbe tranzitive gi intranzitive 252M6.1.2 Aspectul verbului 254M6.1.3 Diateza verbului 256M6.'1.4 Numdrul verbului 260M6.1.5 Persoana verbului 262M6.1.6 Modurile verbului 264M6.1.7 Timpul verbal 266M6.1.8 Verbe principale, auxiliare, gi defective 268M6.1.9 Verbe regulate gi neregulate 269

M6"2 FORMELE VERBELQR REGULATE 272M6.2.1 Formele verbelor regulate: diateza activd 273M6.2.2 Formele verbelor regulate: diateza pasivit277

i,'16.3 MODURILE FERSQNALE 279M6.3.1 lndicativ: prezent 281

M6.3.1.1 lndicativ prezent diateza activd 281M6.3.1.2 lndicativ prezent diateza pasivd 283

M6.3.2 lndicativ: perfect compus (trecutul propriu-zis) 286M6.3.2.1 lndicativ perfect compus diateza activd 286M6.3.2.2 lndicativ perfect compus diateza pasiva 288

M6.3.3 lndicativ: viitor 289M6.3.3.1 lndicativ viitor diateza activa 289M6.3.3.2 lndicativ viitor diateza pasiva 292

M6.3.4 lndicativ: viitor anterior 294M6.3.4.1 lndicativ viitor anterior diateza activd 294M6.3.4.2 lndicativ viitor anterior diateza pasivd 295

M6.3.5 lndicativ: imperfect (trecutul continuu) 296M6.3.5.1 lndicativ imperfect diateza activd 297M6.3. 5.2 I ndicativ imperfect di ateza pasivd 300

M6.3.6 lndicativ: mai mult ca perfectul (trecutul anterior) 30'1

M6.3.6.1 lndicativ mai mult ca perfectul diateza activd 301M6.3.6.2 lndicativ mai mult ca perfectul diateza pasivd 302

M6.3.7 lndicativ: perfectul simplu (regional folcloric) 304M6.3.7.1 lndicativ perfectul simplu diateza activa 304M6.3.7.2 lndicativ perfectul simplu diateza pasiva 305

M6.3.8 Conjunctiv: prezent 307

: CUPRINSUL

o.

M6.3.8.1 Conjunctiv prezent diateza activd 309M6.3.8.2 Conjunctiv prezent diateza pasivd 312

M6.3.9 Conjunctiv: perfect (trecut) 313M6.3.9.1 Conjunctiv perfect diateza activd 313M6.3.9.2 Conjunctiv perfect diateza pasivd 315

M6.3.10 Condilional-optativ: prezent 31 6M6. 3. 1 0. 1 Condifional-optativ prezent diateza activd 31 TM6.3. 1 0.2 Condilional-optativ prezent d iateza pasivd 31 g

M6.3.1 1 Condifionat-optativ: perfect (trecut) 31 9M6.3.1 1 .1 Condilional-optativ perfect diateza activd 31 9M6.3.11.2 Condifionat-optativ pertect diateza pasivd 321

M6.3. 1 2 lmperativ: prezenl 322M6.3.12.1 lmperativ prezent diateza activd 322M6.3.12.2 lmperativ prezent diateza pasivd 324

M6.3.13 Prezumtiv: prezent 326MS"4 MODURILE IMPERSONALE 327

M6.4.1 lnfinitiv: prezent 328M6.4.1.1 lnfinitiv prezent diateza activd 32gM6.4.1.2 lnfinitiv prezent diateza pasivd 331

M6.4.2 lnfinitiv: perfect (trecut) 332M6.4.2.1 lnfinitiv perfect diateza activd 352M6.4.2.2 tnfinitiv perfect diateza pasivd 333

M6.4.3 Gerunziu 334M6.4.3.1 Gerunziul la diateza activd 334M6.4.3.2 Gerunziul la diateza pasivd 336

M6.4.4 Participiu 338M6.4.4.1 Participiut ta diateza activd 3Sg

M6.4.5 Supin 341M6.S VERBE NEREGULATE 342

M6.5.1 Verbele neregulate: ,,a bea", ,, a da,,, ,,a lua,,, ,,a m6nca',, ,,a sta,,, ,,a usca,, 343M6.5.2 Verbe dificite 347

M6.5.2.1 Formele verbelor dificile: ,,a durea", ,,a pdrea", ,,a vedea", ,,a spune", ,,a dori',, ,,a continua,, 347M6.5.2.2 Utilizarea unor verbe dificile 351

M6.6 VERBE AUXILIARE 357M6.6.1 Verbe auxiliare: ,,a fi" 359

M6.6.1 .1 Formele verbului ,,a fi,, 3SgM6.6.1.2 Utilizarea verbului ,,a fi,, 361

M6.6.2 Verbe auxiliare: ,,a avea" 364M6.6.2.1 Formele verbultJi ,,a avea,,364M6.6.2.2 Utilizarea verbului ,,a avea,366

M6.6.3 Verbe auxiliare: ,,a vrea/voi', 369M6.6.3.1 Formele verbului ,,a vrea/voi" 36gM6.6.3.2 Utilizarea verbului ,a vrea/voi, 370

M6.7 FORMAREA VERBELOR 372M6.7.1 Formarea verbelor folosind derivarea 372M6.7.2 Formarea verbelor folosind compunerea 373M6.7.3 Formarea verbelor folosind conversia 373M6.7.4 Expresii verbale 374

til7: ADVERBUL ST$M7.1 CATEGORII DE ADVERBE 378M7.2 ADVERBE CALIFIQATIVE DH [TqD 38.!

M7.2.1 Adverbe de mod 383M7.2.2 Adverbe de catitate 383M7.2.3 Adverbe de intensitate 384M7.2.4 Adverbe de afirmafie, negalie, probabititate 395M7.2.5 Adverbe restrictive 387M7.2.6 Adverbe explicative 388M7.2.7 Adverbe de cantitate, numdr, grad 3ggM7.2.8 Adverbe introductive 390M7 .2.9 Adverbele concesive, condilionale, consecutive 39 1

M7.3 ANVERBE CALIFICATIVE DE TIMP, LOC, CAUZA/SCOP 392

CUPRINSUL :

.o

M7.3.1 Adverbe de loc 392M7.3.2 Adverbe de timp 393M7.3.3 Adverbe de cauzilscop 394

M7.4 ADVERBE DETERMINATIVE 396M7.5 CQMPARATIA ADVERBELSR GALI FICATIVE

M7.5.1 Comparalia de egalitate 400M7.5.2 Comparalia de superioritate 401M7.5.3 Comparalia de inferioritate 403

M?.S FTJNQTIILE ADVERBELQR 4CI6

tl8: PREFOITIA 409M8.1 PREPOZITil $TADVERBE IDENTICE 412M8.2 TTPURTDE pREFOATTil 413

M8.2.1 Clasificarea prepoziliilor 41 3M8.2.2 Locul prepozilieiin structura propozifiei 414

M8.3 DETERMTNAREA PREPOZITIILOR 415M8.3.1 Elementul determinant 415M8.3.2 Complementul prepozifiei 41 7

M8.4 UTTLEAREA PREPOZITIILOR 42Q

ll9: CONJUNCTIA 430M9.1 TTPURT DE CONJUNCTIT 432M9.2 CQNJUNCTil ECFilVALENTE 437M9.3 UTTLTUAREA CONJUNCTIILOR 438

110: INTERJECTIA 441

qN,ANT DE FINAT 44$BIBLIOGRAFIE 447

399

&

: CUPR]NSUL

: 39

FENETICA LIMB]I ROMANE

In limba romdn6, regula generald in foneticd este, cuvintele se scriu exact aSa cum se pronunld. Pe de altdparte, cel mai important aspect in punctualie (in limba scrisd, dar qi in vorbire) este intonalia foneticd amesajului transmis; mai mult chiar, ortografia corectd depinde gi ea de fonetic6. Pe ansamblu, in ciudataptului cd fonetica romdnd este relativ pulin complicatd, importanla ei in gramaticd este foarte mare.

Stmctura acestui capitol este:FI: Alfabetul limbii rom6neF2: VocaleF3: ConsoaneF.l: Diftongi gi triftongiF5: Combinalii de litere qi sunete specificeF6: Pronunlarea cuvintelor strbine

F1 : ALFABETUL LIMBII ROHIANE

llfqbetul limbii romdne conlie 3I de litere (mari, gi mici), care sunt mai departe grupate, din punct de vedere:onetic, in vocale qi consoane. Un aspect important il reprezint[ citirea literelor alfabetului: el este prezentat

-n tabela F1. Totuqi, trebuie remarcat de la bun inceput faptul ci aspectele ortografice qi ortoepice, ..ortoepie" este un neologism similar cuvdntului ,,foneticd") sunt regulate de lucrarea DOOM2 (Diclionarulrrrtografic ortoepic qi morfologic al limbii rom6ne) publicatd in 2005 sub egida Academiei Romdne. Dinnefericire, partei care doare cel mai r6u este faptul cd lucrarea DOOM2 pare cI are un caracter uqor oscilant,nesigur (uneori chiar qi nepotrivit), in cele dou6 edilii care au apdrut pAn[ acum: in 1982 qi 2005. Indiferentinsd, DOOM2 stabilegte regulile (generale) in domeniile sale de aplicalie, aga cd trebuie sI fie respectat fmaimult sau mai pufin, mai ales cd nici nu prea avem de ales].

,,sunet, fonetic" este o unitate fc,neticd distinetd. Sunete-le fanetice sunt qrupate

,,sunqte de bazd": vocaLe €i consoane;,,sunete compLexe": diftonql Ai triftongi.

.Litera" este reprezentarea in sct:is a sunetefor fonetice de baz{. Suma Jiterefor unei- :tl>i forneazd,,aLfabetuT",

,Si7aba" este un qrup de su,rete fonetice care sunt pronunt.ate inpreund in mod naturaJ.1: general, o silabd grupeazd c6.teva consoane in juruL unei vocafe (sau mai multe);:::ugl, existd Ei slLabe care sunt afcdtuite numai dintr-o sinqurd vocaTd.

.ClryinteLe" sunt formate din una sau mai mul,te silabe fonetice; ca atare, eJe sunt mai:=-carte diferentiate ca f iind: ,,monoaiTabice" sau ,,poLisilabiee".

.,Fonetica" este partea linqvisticii care studiazd pranuntarea euvintelar unei linbi.

)r: nou, aspectele fonetice (care pot fi chiar gi deosebit de complicate) sunt prezentate sumar in aceastd

: FONETICA LIMBI] ROUANN

40 :

carte, numai pentru a se putea raporta, in paginile urmAtoare, unele aspecte de natur6 morfologicb, deortografie, dar qi de punctualie, la foneticd.

NIAGRAMA F1.1I STRUCTURA SUNETELOR[N LIMBA ROMANA

Trebuie rcmarcat ci existd qi tn ,,alfabet fonetic", alcdtuit din suma ,simbolurilor.fonetice". Toatesimbolurile fonetice sunt scrise intre paranteze pdtrate ([a], [e], [b]). Totuqi, in aceastd carte nu suntprezentate simbolurile fonetice deoarece se considerd cE ele complici lucrurile in mod inutil-pentru nivelulplanificat al cd{li de fa!i. Pentru detalii despre simbolurile fonetice, precum gi despre alfabetul fonetic, esterecomandati lucrarea de specialitate DOOM2.

IABEI.A F1 : ALFABETUL I.IMBTI nO+IANs

.A a aa a

i/ (i din a) are resLriclii in .toTosireB b be,/bic c ce,/ cib d de,/di

:i:ftr1;1, EF f ef/fe/fiG q qe/qhe/q1

:LO-I H t' has /hi:ri++iilil I .t l_

ii}: lffiI 1 i/ (i din i) are restri ctii in .[of osire.I 'i je/ji

ffi x Ic ca./caoa pentru cuvintefe strdine# I. I el,/Le/fiu m en,/ne/mi.N n en /ne /n1

:i#i$rrr

o o o.P p pe/pi

iitrir+'ii:rirl

o CI kiu pentru cuvintefe strdine, incfusivqrupul ,,cv" dln ,,cvintd", ,,cvartet,,

R r er,/ re/ ri:i, Aj.t. s s es/se/si: :s I se/aiir&; ltj E t te/ti

T E e/tiU u uv v ve /vi

:r:iqigr:r i w 9' dubfu ve/vi pentru cuvintele strdine

E'ONETICA LIMB]I ROMANE :

x x lCSY v Tqrec aentru cuvintefe strdinez z ze/zet/zi

'-: gup apafte de litere (gi respectiv de suntete fonetice asociate) este format de literele ce conlin ,,semne.; -;;'ritice". Func{ionalitatea oftograftcd a unora din literele diacritice este explicatd (sumar) in seclia

-:ratoare; pentru moment, este prezentatd dragrama subgrupelor de semne diacritice.

DIAGRAMA FI.2: SEMNELE DIACRITICE DIN L]MBA ROMANA

-,::,sebit de important in foneticb este,,accentul". Se spune c5, in general, silaba accentuatb intr-un cuvdnt:::: pronunlatd aproximativ de patru ori mai intens dec6t celelalte. Pe de altb parte, accentul fonetic este un: -r-ict in sine ceva mai complex, deoarece intr-un cuv6nt se poate intAlni w accent primar-marcat de un

".:,:strof (') pozilionat inaintea silabei accentuate-dar qi unul secundar-marcat de un apostrof invers (').\1.: mult, existd cuvinte-numai cdteva-care pot cipdta inlelsuri diferite funclie de modul in care cade

i,:: entul [ 'co-pii], [co- 'pii].

--: nou. fonetica limbii romdne poate fi destul de complicatd, mai ales atunci cdnd se analizeazd

i,:::maratele exceplii de la normele generale. Pentru folosirea corectd a lexicului romAn se recomandd, cu:: --:a incredere, luciarea DOOM2 eaitata in 2005 de Institutul de Lingvistic6 ,,Iorgu Iordan-Al. Rosetti". in-:.:-.--a de fa![ sunt prezentate sumar numai cdteva no{iuni introductive, deoarece o sd fie nevoie de ele

:c:tru claritate) in capitolele urm[toare.

F2: VOCALE

" ,n:ba romdnd existd 7 sunete vocalice (debazd): la, e, i, o, u, 5, i]. Trebuie remarcat insf, cd suneful [i] se

"-- : :ie .i, f', fi,e ,A, A- (conform cu ,,Hotdr6rea" Academiei Rom6ne din 1993).

|n mod sigur au existat motivalii serioase pentru ,,Hotdr6rea" Academiei Romdne din 1993; totuqi, nu se

poate sd nu fie remarcat faptul c[ ea introduce complexitdll (condi{ii qi limite) in modul de expresie-inloc de simplificdri, aqa cum ar fi normal . in ziua de azi, rnai ales datoritd Revolu{iei Computerului,

tendinla normal[ ar fi sd se elimine semnele diacritice c6t mai mult posibil. Meritd remarcat faptul cI,,forma" gi,,fondul" sunt doud nofiuni ce trebuie evaluate diferit: ,,forma" conteazd prea pulin; singurulaspect cu adevdrat important este numai ,fondul" (sau ,,substan!a").

r :::isecin!a, literele ,,4, d" se folosesc numai in interiorul cuvintelor (pdnd, hotdrQre, cdr), inclusiv in,--:1e verbelor din conjugarea a VI-a (hotdrqnd, doborqse, omorQt), plus in formele derivate cu suftxe

,:"-;:-t!tre. ocdrdsul, doioi4tor). in restul instanlelor se folosesc ,,i, i"-inclusiv in interiorul cuvintelor:r-: - r.l3te de prefixe (reincdrcare, neincredere, super-intins, ,,a hotdri").

: FONETTCA L]MBII ROMANE