GHIDUL SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A ... 11- Ghidul Sistemului de...4 Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate 4

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii

GHIDUL SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII

2

CUPRINS

PARTEA I

FUNDAMENTAREA SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA (SEAC)

I. Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

II Politica de asigurare a calităţii 1. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova 2. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii 3. Obiectivele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii 4. Principii 5. Sistemul de evaluare şi asigurare a calităţii (SEAC) 6. Structură, organizare, responsabilităţi 7. Procese de asigurare a calităţii 8. Fluxul informaţional privind calitatea procesului educaţional 9. Terminologie

STANDARDE ŞI CRITERII PENTRU AUTOEVALUAREA CALITĂŢII

PROGRAMELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE LA NIVEL INSTITUŢIONAL

ARII/SUBARII ALE STANDARDELOR DE CALITATE

EVALUAREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE I. Autoevaluarea II. Observarea (evaluarea) colegială (peer-review) III. Evaluarea de către studenţi IV. Evaluarea de către conducerea catedrei/disciplinei

PARTEA II-A: ANEXE

I. PROCEDURI ŞI DOCUMENTE PROFORMĂ

II DOCUMENTE OFICIALE ASOCIATE SEAC Carta UMFCV Regulamentul de ordine interioară Regulamentul studenţilor Regulamentul de organizare a examenului de admitere Regulamentul de organizare a examenului de licenţă Regulamentul de etică şi deontologie academică Regulamentul concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice Regulamentul de doctorate

III. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

3

PARTEA I

FUNDAMENTAREA SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA (SEAC)

1

Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

I. Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de

Medicină şi Farmacie din Craiova

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova (UMFCV), instituţie care şi-a câştigat

o poziţie prestigioasă în învăţământul superior medical românesc, fiind în acelaşi timp o prezenţă

tot mai activă în plan internaţional, se autodefineşte, prin ansamblul de activităţi educaţionale,

cercetare ştiinţifică şi asistenţă medicală pe care le desfăşoară, în termeni de performanţă de înalt

nivel.

UMFCV îşi asumă misiunea de a pregăti specialişti în diferite domenii ale ştiinţelor

medicale, capabili să utilizeze în mod superior cunoştinţele ştiinţifice, tehnologice şi cultural-

umaniste valoroase în folosul beneficiarilor, în acord cu nevoile şi aşteptările acestora, în

armonie cu propria dezvoltare intelectuală, spirituală şi materială.

Principalul nostru obiectiv este acela de a contribui cât mai substanţial şi eficient la

promovarea şi menţinerea stării de sănătate a populaţiei, implicit la dezvoltarea economică şi

socială regională şi naţională, printr-o ofertă educaţională şi pregătire profesională de calitate a

beneficiarilor noştri, precum şi prin servicii specifice de înaltă ţinută, în permanentă corelaţie cu

acţiunile promovate la nivel european şi mondial.

Având ferma convingere că baza succesului UMFCV o reprezintă diversitatea, calitatea

şi eficienţa serviciilor prestate, considerăm ca prioritară, pentru fiecare membru al comunităţii

noastre academice, angajarea permanentă, profundă şi responsabilă în toate activităţile legate de

crearea unei autentice culturi a calităţii la nivel instituţional.

În viziunea cadrului instituţional al culturii calităţii sunt incluse: cultura competenţei

educaţionale, ştiinţifice şi tehnologice, cultura competenţei organizaţionale şi a competenţei

cetăţeneşti, cultura învăţării permanente, cultura dezvoltării personale şi morale, cultura atitudinii

proactive şi participării, cultura integrării în diversitate şi a globalizării, în condiţii de respect al

identităţii şi de reciprocitate.

În calitate de Rector al UMFCV, voi depune toate eforturile pentru implementarea,

consolidarea, menţinerea şi dezvoltarea unui Sistem de Management al Calităţii, pentru

realizarea unui învăţământ de performanţă, pentru racordarea experienţelor pozitive ale şcolii

medicale româneşti în general, a celei craiovene în special, la exigenţele învăţământului superior

medical internaţional.

Rector,

Prof. univ. dr. Tudorel Ciurea

2

Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Politica de asigurare a calităţii

II. Politica de asigurare a calităţii 1. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova

În conformitate cu Planul Strategic al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova şi cu

Carta Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, UMFCV este o instituţie de învăţământ

superior şi de cercetare ştiinţifică, ce îşi asumă misiunea de a asigura:

• formarea de bază, universitară în domeniile medicinei şi farmaciei, la nivelul actual al

cunoaşterii, prin cursurile de zi ale facultăţilor;

• formarea continuă prin perfecţionare postuniversitară a specialiştilor în domeniile

medical şi farmaceutic;

• promovarea cercetării ştiinţifice, ca activitate de bază a tuturor cadrelor didactice;

• deschiderea universităţii spre toate sectoarele societăţii, prin îmbinarea constructivă a

tradiţiei cu cerinţele impuse de procesele de dezvoltare şi modernizare;

• consacrarea instituţiei ca element important pentru dezvoltarea şi implementarea

politicilor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei medicale şi în ariile înrudite

acestora;

• îndrumarea activităţilor de asistenţă a stării de sănătate a populaţiei şi a cercetării

ştiinţifice de profil din zona Olteniei.

Prin urmare, componenta educaţională primează, dar în acelaşi timp, o dimensiune

importantă este şi cercetarea ştiinţifică, existând perspectiva certă de echilibrare a celor două

componente.

2. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii

Asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul superior este unul dintre obiectivele

principale ale Asociaţiei Universităţilor Europene şi a fost formulat în toate declaraţiile şi

acordurile europene: Declaraţia de la Sorbona (1998), Declaraţia de la Bologna (1999) şi

Mesajul de la Salamanca (2001). Acest obiectiv a fost preluat de majoritatea universităţilor

europene şi provine din dorinţa acestora de a se ridica la nivelul standardelor impuse de

competiţia interuniversitară tot mai mare şi de a forma specialişti recunoscuţi atât pe plan local,

cât şi pe plan internaţional, după cerinţele societăţii aflate într-o continuă dezvoltare. Prin

acţiunile şi activităţile desfăşurate, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova se înscrie

3

Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate

în rândul acestora, demonstrând că a preluat tendinţele şi cerinţele care se vehiculează la nivel

european, preocupându-se în permanenţă de îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite

beneficiarilor săi.

Sintetizând, se poate spune că scopul UMFCV este creşterea calităţii experienţei de învăţare

a studentului şi menţinerea standardelor academice în condiţii de bună practică.

3. Obiectivele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova are ca obiective în domeniul calităţii

proceselor de predare/învăţare, cercetare ştiinţifică şi a serviciilor profesionale oferite

beneficiarilor interni şi externi:

1. Asigurarea unui proces educaţional de înaltă calitate, adaptat cerinţelor unei societăţi

bazate pe cunoaştere, în acord cu achiziţiile contemporane în domeniul ştiinţelor

medicale, a educaţiei şi nevoilor pieţii muncii;

2. Asigurarea şi susţinerea unui cadru instituţional favorabil simbiozei dintre pregătirea

academică şi cercetarea ştiinţifică;

3. Încurajarea participării tuturor membrilor comunităţii academice la dezvoltarea şi

implementarea unui sistem modern şi eficient de asigurare a calităţii în domeniul

educaţiei, cercetării ştiinţifice şi managementului instituţional;

4. Monitorizarea permanentă şi evaluarea sistematică a calităţii proceselor educaţionale pe

bază de standarde bine definite şi identificarea şi corectarea promptă a

disfuncţionalităţilor şi a neconformităţilor;

5. Perfecţionarea continuă a corpului academic;

6. Dezvoltarea la nivel instituţional a unui mediu tehnologic informaţional (IT) care să

permită o colectare, analiză şi utilizare mai eficientă a informaţiilor relevante pentru un

management mai eficient al programelor oferite beneficiarilor;

7. Dezvoltarea şi menţinerea unui mediu academic favorabil satisfacerii cerinţelor de

calitate ale beneficiarilor direcţi şi indirecţi;

8. Cooperare la nivel naţional şi internaţional cu structuri de asigurare a calităţii în domeniul

învăţământului superior medical.

4


4. Principii

Întreg personalul instituţiei este aşteptat să-şi asume responsabilitatea pentru calitatea

pregătirii profesionale şi standardele impuse, în toate activităţile pe care le desfăşoară.

Personalul îşi exercită responsabilităţile într-un mediu suportiv, care încurajează

îmbunătăţirea permanentă şi inovaţia, asigură condiţii de pregătire şi dezvoltare şi în care

aşteptările şi standardele sunt definite, iar feedbackul de la beneficiari şi parteneri se utilizează

activ.

5. Sistemul de evaluare şi asigurare a calităţii (SEAC):

- stabileşte, mai curând, obiective, decât să dicteze proceduri şi structuri multiple, lăsând -

acolo unde este posibil – facultăţilor/specializărilor libertatea de a-şi concepe proceduri şi

structuri în acord cu specificul şi propriile nevoi;

- promovează, mai degrabă, consistenţa decât o standardizare rigidă pentru întreaga

instituţie;

- subliniază conceptele de performanţă, echitate şi corectitudine;

- asigurară o documentare solidă a strategiilor şi procedurilor recomandate, uşor accesibilă

tuturor partenerilor;

- monitorizează atent şi continuu eficienţa procedurilor de asigurare a calităţii, a corelaţiei

acestora cu principiile bunelor practici, în interesul beneficiarilor interni şi externi şi

menţine standardele academice.

5. 1. Cadrul SEAC

SEAC este, în esenţă, o manifestare organizată a bunelor practice academice. El cuprinde

fundamentarea procesului de asigurare a calităţii şi controlul procedurilor pentru consolidarea şi

dezvoltarea standardelor academice, inclusiv feedback-urile care documentează, modifică şi

îmbunătăţesc calitatea şi standardele educaţionale din UMF.

Se vizează astfel crearea şi consolidarea unei culturi a calităţii în Universitate şi în toate

structurile acesteia.

5


5.2. Principii care stau la baza SEAC

Responsabilitatea - UMFCV îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea academică a

programelor şi pentru standardele academice ale calificărilor şi titlurilor acordate, precum şi a

tuturor serviciilor oferite.

Echitatea se referă la faptul că membrii comunităţii academice, ca şi beneficiarii

programelor şi serviciilor educaţionale oferite de UMFCV, trebuie să beneficieze de un tratament

egal în aplicarea reglementărilor şi procedurilor academice, în evaluare şi în accesul la informaţii

corecte şi de actualitate.

Externalitatea constă în aceea că adoptarea şi introducerea sistematică a mecanismelor

interne de calitate se va face în corelaţie directă cu standardele de referinţă externe (i.e. ARACIS

- Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior; ENQA - European

Association for Quality Assurance in Higher Education, OMS - World Federation for Medical

Education), rapoartele şi recomandările evaluatorilor externi, date rezultate din analize statistice

comparative, punctele de vedere ale beneficiarilor noştri etc.

Perfecţionarea continuă a sistemului se face printr-o atitudine pro-activă şi reacţie

promptă, revizuire permanentă a politicilor şi procedurilor, identificarea şi diseminarea regulilor

de bună practică şi pregătirea continuă a personalului.

Transparenţa în legătură cu strategiile şi deciziile adoptate, ca şi cu rezultatele evaluărilor

interne şi externe este un alt principiu de bază al sistemului de evaluare şi asigurare a calităţii.

6. Structură, organizare, responsabilităţi

6.1. La nivel de Universitate

Senatul UMFCV este format din reprezentanţi ai întregii comunităţi academice, în

conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile Cartei UMFCV şi este autoritatea academică

responsabilă cu procesul educaţional şi cercetarea ştiinţifică, cu dezvoltarea instituţională a

culturii calităţii.

Rectorul UMFCV este direct responsabil de calitatea serviciilor educaţionale oferite de

întreaga instituţie.

6


La nivelul UMFCV, cu aprobarea Senatului, funcţionează Comisia pentru evaluarea şi

asigurarea calităţii (CEACUMFCV), formată din 9 membri, reprezentanţi ai cadrelor didactice,

studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor/corpurilor profesionale medicale.

Conducerea operativă a CEACUMFCV este realizată de un prorector desemnat de Rector

şi avizat de Senat.

Atribuţiile Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt:

a) elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi

asigurare a calităţii, aprobate de Senat;

b) elaborează anual, până la data stabilită prin proceduri interne, un raport privind

calitatea serviciilor educaţionale din UMFCV şi propune măsuri de ameliorare. Raportul rezumă

autoevaluarea internă şi este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor serviciilor educaţionale,

prin afişare pe site-ul universităţii sau publicare, şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;

c) evaluează periodic calitatea activităţii fiecărui cadru didactic şi a fiecărui program de

studiu;

d) evaluează, într-un interval de maximum 4 ani, performanţele instituţionale (la nivel de

universitate, facultăţi, specializări);

e) realizează anual sondaje de investigare a opiniilor beneficiarilor, respectiv studenţilor,

absolvenţilor şi angajatorilor, privind calitatea serviciilor educaţionale;

f) elaborează propria bază de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale

prestate, structurată pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel instituţional şi pe fiecare

program de studiu;

g) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii, ţinând cont de standardele de referinţă

şi ghidul de bune practici elaborate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul

Superior;

h) cooperează cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cu

alte agenţii sau instituţii similare din străinătate.

6.1. La nivel de facultate

Decanul Facultăţii este direct responsabil de calitatea serviciilor educaţionale oferite de

instituţie.

La nivelul Facultăţii, cu aprobarea Consiliului profesoral, funcţionează Comisia pentru

evaluarea şi asigurarea calităţii (CEACF), formată din 5 membri, reprezentanţi ai cadrelor

didactice, studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor/organizaţiilor profesionale medicale.

7


Conducerea operativă este realizată de un prodecan desemnat de decan şi aprobat de

Consiliu.

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii pe facultate are următoarele atribuţii:

a) coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor generale de evaluare şi asigurare a

calităţii, aprobate de Senat, adaptate la specificul Facultăţii;

b) elaborează documentele programatice ale SMC din facultate;

c) elaborează anual, până la data stabilită de CEAC, un raport privind calitatea serviciilor

educaţionale din facultate şi propune măsuri de ameliorare. Raportul rezumă

autoevaluarea internă, este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor serviciilor

educaţionale, prin afişare pe site-ul universităţii sau publicare, şi este depus la CEAC;

d) evaluează periodic, conform propriei programări, calitatea activităţii fiecărui cadru

didactic şi a fiecărui program de studiu;

e) realizează anual sondaje de investigare a opiniilor beneficiarilor respectiv studenţilor,

absolvenţilor şi angajatorilor privind calitatea serviciilor educaţionale; analizează şi

prelucrează datele, iar pe baza concluziilor îşi autoreglează activităţile de îmbunătăţire a

calităţii;

f) elaborează propria bază de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale

prestate, structurată pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel instituţional şi pe

fiecare program de studiu;

g) lansează programe de cercetare ştiinţifică în domeniul asigurării calităţii;

h) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii ţinând cont de standardele şi bunele

practici propuse de CEACUMFCV, dar şi a propriei experienţe;

i) cooperează cu CEACUMFCV în îmbunătăţirea permanentă a SMC al UMFCV.

6. 3. La nivel de catedră

Şeful de catedră are autoritate şi responsabilitate privind calitatea tuturor proceselor

derulate în cadrul acesteia (învăţământ, cercetare, organizare şi relaţii externe).

Adjunctul Şefului de catedră este responsabilul cu asigurarea calităţii, care urmăreşte

atingerea obiectivelor generale şi specifice privind calitatea, la nivelul catedrei: instruirea

personalului, evaluările individuale, planificarea şi desfăşurarea auditurilor interne.

Şeful unei discipline din catedră este responsabilul cu calitatea procesului educaţional, a

cercetării ştiinţifice, a serviciilor oferite beneficiarilor de către disciplină.

8


6.4. La nivelul administraţiei/serviciilor funcţionale

Directorului General Administrativ are responsabilitatea şi autoritatea aferentă SMC în

cadrul Compartimentului Administrativ.

Şefii de servicii au responsabilitatea şi autoritatea aferentă SMC în cadrul serviciilor

funcţionale pe care le coordonează.

7. Procese de asigurare a calităţii:

a) planificarea şi realizarea efectivă a unor activităţi de asigurare şi evaluare a calităţii în

procesul educaţional, al cercetării ştiinţifice şi al serviciilor oferite;

b) monitorizarea derulării procesului;

c) monitorizarea rezultatelor;

d) autoevaluarea rezultatelor;

e) evaluarea externă a rezultatelor;

f) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor;

8. Fluxul informaţional privind calitatea procesului educaţional

Informaţiile privind calitatea procesului educaţional provin şi circulă pe patru niveluri

ierarhice de organizare (unitate de curs/disciplină, departament/catedră, facultate/specializare,

universitate/conducere superioară). Între niveluri există feedback-uri, care permit controlul,

analiza, decizia şi intervenţia corectivă.

În cadrul nivelului, există fluxuri orizontale de circulaţia a informaţiei.

La nivelul fiecărui palier există structuri responsabile de evaluarea şi asigurarea calităţii

procesului.

Fluxul informaţional în cadrul SEACUMFCV este prezentat în figura nr.1.

9


MEdC/ARACIS

Legenda: RSEAC – responsabil sistem evaluare şi asigurare a calităţii; C-catedră; UC – unitate de curs; CEACUMFCV – comisia pentru evaluare şi asigurarea calităţii pe universitate (F – pe facultate).

Fig. nr. 1 FLUXUL INFORMATIONAL ÎN SEAC UMF DIN CRAIOVA

SENAT CEACUMFCV

RSEAC - Rector

F F F F CONSILIU PROFESORAL

CEACF RSEAC - decan

C C C C C C C Catedre

RSEAC – şef catedră

UC UC UC UC UC UC Unităţi de curs Cadre didactice

RSEAC – şef unitate curs

Nivel I – Rapoarte ce decurg din evaluarea unităţii de curs; aspecte cheie ce decurg din evaluarea disciplinei şi a activităţii cadrelor didactice (observaţie colegială, feed-back studenţi ş.a.).

Nivel II – rapoartele catedrelor către CEACF, centrate pe analiza şi evaluarea datelor, precum şi pe problemele identificate în aplicarea SEAC la nivel de unităţi de curs/discipline.

Nivel III – Pentru monitorizarea implementării SMC la nivel de facultate/specializare/catedră, CEACF raportează anual CEACUMFCV, pe baza documentelor furnizate de la nivelul II. Raportul vizează problemele majore ce decurg din aplicarea SMC la nivelul catedrelor (strategii, asigurarea resurselor, formare etc). CEACF şi CEACUMFCV sunt în comunicare permanentă.

Nivel IV – CEACUMFCV raportează anual Senatului asupra modului de aplicare/implementare a SMC. Raportul se bazează pe materialele furnizate de la nivelul III. Raportul conţine, dacă e cazul, recomandări şi propuneri de corecţie.

10


9. Terminologie

Auditul reprezintă un proces de evaluare a instituţiei/structurilor componente sau

programului educaţional, în vederea determinării gradului în care curriculum-ul, personalul şi

infrastructura satisfac misiunea şi obiectivele asumate.

Auditul calităţii – procesul prin care se verifică dacă SEAC este satisfăcător şi operează

eficient.

Beneficiari direcţi ai educaţiei sunt studenţii sau persoanele adulte cuprinse într-o formă

de educaţie permanentă.

Beneficiari indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor

direcţi, într-un sens larg, întreaga societate.

Calitatea educaţiei este reprezentată de ansamblul de caracteristici ale unui program de

studiu sau ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor direcţi şi

indirecţi de servicii de educaţie, precum şi cerinţele standardelor de calitate.

Controlul calităţii priveşte procedurile, organizarea etc. prin care se verifică gradul în

care predarea, învăţarea şi evaluarea satisfac obiectivele educaţionale şi cerinţele/aşteptările

furnizorului şi beneficiarilor.

Criteriile sunt condiţii de acreditare sau certificare a unei instituţii sau program; implică

aşteptările privind calitatea, eficienţa, viabilitatea financiară, concordanţa cu reglementările

naţionale, rezultatele şi sustenabilitatea (v. şi standard).

Criteriul de referinţă asigură punctul de referinţa faţă de care se măsoară rezultatele.

Reprezintă un mijloc prin care comunitatea academică descrie natura şi caracteristicile

programelor într-un domeniu specific. În acelaşi timp, criteriul de referinţă reprezintă

expectanţele generale de realizare a standardelor presupuse de obţinerea unui titlu

academic/calificare la un nivel dat şi articulează atributele şi capacităţile pe care posesorul unui

titlu academic/calificare trebuie să fie capabil să le demonstreze.

Evaluarea calităţii este procesul de examinare multicriterială a măsurii în care furnizorul

de educaţie şi/sau programul acestuia îndeplinesc standardele de referinţă făcute publice.

Când evaluarea calităţii este efectuată de către furnizorul de educaţie, ia forma

autoevaluării.

Când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională

specializată, potrivit unor norme transparente, ia forma evaluării externe.

11


Evaluarea/observarea colegială (Peer Review) înseamnă auditarea externă şi evaluarea

calităţii şi eficienţei programelor academice, personalul, structura ş.a. efectuate de o echipă de

evaluatori externi.

Furnizorul de educaţie este o instituţie de învăţământ, care, potrivit statutului,

desfăşoară activităţi sau programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă.

Indicatorii de performanţă sunt reprezentări (adesea numerice) ai stării sau rezultatelor

unui furnizor de educaţie , ai programelor sau proceselor acestuia. Priviţi ca un set de măsurători

tangibile destinate informării publice, se referă la date privind admiterea şi absolvirea,

cercetarea, plasamentul pe piaţa muncii a absolvenţilor, costurile/student, raportul studenţi/cadre

didactice, volumul de muncă a studentului şi personalului, spaţiile învăţământ, dotarea

laboratoarelor, biblioteca, tehnicile informaţionale ş. a. şi pot folosi drept subiectul unor

interpretări şi evaluări.

Îmbunătăţirea calităţii este procesul de continuă perfecţionare şi ameliorare.

Standardul academic poate fi: 1. nivelurile de performanţă academică aşteptate utilizate

pentru descrierea şi măsurarea cerinţelor academice şi a performanţelor studenţilor; 2. nivelul

cerinţelor şi condiţiilor care trebuie să fie realizate de o instituţie sau program pentru a putea fi

acreditată de o agenţie pentru asigurarea calităţii; condiţiile privesc cerinţele de calitate, realizări,

eficienţă, viabilitate financiară, produs, sustenabilitate ş.a.

12


STANDARDE ŞI CRITERII PENTRU AUTOEVALUAREA CALITĂŢII

PROGRAMELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE LA NIVEL

INSTITUŢIONAL

I. DATE GENERALE

1. Standardele şi criteriile propuse pentru procedura de autoevaluare a calităţii

programelor şi activităţilor educaţionale la nivel instituţional au fost elaborate pe baza

următoarelor documente majore: a) Ordinul MEdC Nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea

calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior; b) Proiectul de lege privind

asigurarea calităţii în educaţie, MEdC 2005; c) proiectul CALISRO – propunere pentru

„standarde de calitate ale unei instituţii de învăţământ superior”, 2004; d) Global Standards for

Quality Improvement; World Federation For Medical Education Office, 2003; e) Quality

Assuring Undergraduate Medical Education - An Overview, General Medical Center, 2005; f)

WHO – WFME Joint Policy on Improvement of Medical Education Action Plan 2004-2006 şi

prin consultarea programelor şi manualelor calităţii ale unor universităţi şi facultăţi de medicină

din Europa, în principal UK, SUA, Canada, Australia.

2. Au fost preluate nivelurile precizate de proiectul CALISRO, după cum urmează:

2.1. standard minimal – C1 - forma cea mai simplă, mai puţin costisitoare sau mai

accesibilă admisă de lege sau de practicile curente pentru îndeplinirea unei funcţii sau

activităţi.

NB. - C1 sunt obligatorii, fiind prevăzute în lege sau în ordinele Ministrului Educaţiei

şi Cercetării. Standardele C1 sunt prezentate concentrate în Anexa 1 F C1.

2.2. standard operaţional (bună practică ) – C2 - forma de îndeplinire a funcţiei care

corespunde aprobării mediului universitar.

2.3. standard de excelenţă ( cea mai bună practică ) – C3 - forma îmbunătăţită sub

care se desfăşoară activitatea respectivă la universităţi de prestigiu, formă aplicată prin

decizie unilaterală, şi care este recunoscută de comunitatea universitară ca putând avea

efecte mai bune decât standardele operaţionale.

3. Standardele preconizate de proiectul CALISRO, cu modificările impuse de poziţia specială

în cadrul procesului de la Bologna a învăţământului medical, au fost stratificate după ariile

majore recomandate de WFME.

4. Autoevaluarea instituţională a calităţii programelor se referă la: universitate, facultate,

specializare.

13


5. În funcţie de numărul de credite corespunzător unei specializări, un ciclu complet de

autoevaluare va avea o durată de:

- 360 credite – 6 ani;

- 300 credite - 5 ani;

- 240 credite – 4 ani;

- 180 credite – 3 ani.

6. Rapoartele instituţionale anuale vor ţine cont de standardele majore aprobate de Senatul

Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova pentru procesul de autoevaluare.

7. Schimbarea, modificarea, renunţarea sau adoptarea de criterii de calitate se face de către

Senat la propunerea documentată a CEACUMFCV.

II. ARII/SUBARII ALE STANDARDELOR DE CALITATE 1. MISIUNE ŞI OBIECTIVE 1.1.Standardele misiunii şi obiectivelor

C1 – în Carta Universităţii sunt clar definite misiunea şi obiectivele procesului

educaţional.

C2 - misiunea şi obiectivele includ responsabilitatea socială, achiziţiile în domeniul

cercetării ştiinţifice, implicarea în comunitate şi în propria formare, în vederea continuării

pregătirii postuniversitare medicale (masterat, rezidenţiat, doctorat, cursuri postuniversitare).

1.2. Participarea la formularea misiunii şi obiectivelor

C1 - misiunea şi obiectivele sunt definite de principalii actori ai procesului educaţional

(Rector/Senatul Universităţii/decan/consiliu profesoral/şef de departament/catedră, autorităţi

guvernamentale).

C2 - formularea misiunii şi obiectivelor se bazează pe contribuţia unei game largi de

parteneri, incluzând şi alţi reprezentanţi ai corpului academic, studenţilor, comunităţii, autorităţi

educaţionale şi medicale, organizaţii profesionale medicale şi educaţionale.

C2 - există precizări privind modul în care sunt implicaţi aceşti parteneri în procesul de

revizuire permanentă a misiunii şi obiectivelor instituţionale.

1.3 Autonomia universitară/Integritate academică

C1 - există o politică bine definită privind libertatea instituţională în proiectarea

curriculum-ului şi alocarea resurselor necesare pentru implementarea lui.

14


C2 - există structuri şi proceduri instituţionale de verificare a modului de alocare a

resurselor pentru susţinerea dezvoltării curriculare.

1.4. Rezultatul educaţiei

C1 - sunt definite competenţele pe care studentul trebuie să le atingă în timpul studiilor

universitare în relaţie cu procesul educaţional ulterior şi rolul viitor în sistemul de sănătate.

Competenţele includ: cunoştinţele de bază şi înţelegerea ştiinţelor fundamentale

medicale, comportamentale şi sociale, precum şi etica medicală; aptitudini şi abilităţi medicale

(cu privire la stabilirea diagnosticului; proceduri şi manopere practice, abilităţi de comunicare

în scris şi verbal; tratamentul şi prevenirea bolii; promovarea stării de sănătate; recuperare,

raţionament clinic şi rezolvarea de probleme; abilitatea de a învăţa toată viaţa şi de a se

dezvolta profesional permanent).

C2 - sunt specificate competenţele solicitate absolventului în relaţie cu cele ce urmează să

le dobândească în procesul educaţional postuniversitar.

C2 - există un sistem de informare activă privind modul de apreciere a competenţelor

absolvenţilor.

C3 - modul de apreciere a competenţelor absolventului şi informaţiile despre acestea sunt

utilizate ca feedback pentru programele de pregătire universitară a studenţilor.

1.5. Strategia pentru calitate

C1 - există o strategie pentru calitate, un sistem de management al calităţii, proceduri de

asigurare a calităţii, standarde ale programelor de studii şi ale diplomelor.

C1 – există o preocupare pentru crearea unei culturi a calităţii, cu participarea tuturor

părţilor interesate.

C2 – există o strategie care prevede ameliorarea continuă a calităţii şi planuri cu obiective

anuale de ameliorare.

C3 – se organizează activităţi de benchmarking cu alte universităţi, eventual din

străinătate, pentru identificarea şi preluarea celor mai bune practici.

15


2. PROGRAMUL EDUCAŢIONAL

2.1. Modele curriculare şi metode instrucţionale

C1 – sunt clar definite modelele de curricula şi metodele educaţionale folosite.

Modele de curriculum: bazat pe disciplină, pe sistem, pe problemă, pe comunitate etc.

Metode educaţionale: metode de predare-învăţare folosite.

C1 – sunt selectate şi incluse în curricula contribuţiile ştiinţelor comportamentale,

ştiinţelor sociale, ale eticii şi jurisprudenţei medicale care permit o comunicare eficientă, luarea

deciziilor şi practica etică.

C2 – există proceduri prin care ştiinţele comportamentale, ştiinţele sociale şi etica

medicală sunt adaptate dezvoltării ştiinţifice a medicinei, schimbărilor demografice, contextului

cultural şi nevoilor de sănătate ale populaţiei.

C2 - modelele curriculare şi metodele instrucţionale oferă suficiente garanţii că studentul

are responsabilitatea procesului de învăţare şi-l pregătesc pentru învăţarea pe termen lung

autodirijată.

C2 - modelul curricular asigură un contact suficient şi eficient al studentului cu pacientul,

precum şi dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi clinice care să-i permită să-şi asume

responsabilitatea clinică adecvată după absolvire.

C3 - curriculum-ul include elemente pentru pregătirea studenţilor în ceea ce priveşte

gândirea ştiinţifică şi metodele cercetării, incluzând şi folosirea proiectelor de cercetare electivă

realizate de studenţi.

C3 – prin curriculum se integrează contribuţiile diverselor discipline biomedicale

fundamentale cu achiziţiile recente în ştiinţa, practica şi furnizarea îngrijirii sănătăţii.

C3 – programele permit un contact timpuriu al studentului cu bolnavul şi participarea la

îngrijirea acestuia (incusiv experienţă comunitară relevantă şi lucru în echipă interdisciplinară).

C3 - deprinderile şi abilităţile clinice care trebuie însuşite (i.e. anamneza, examenul fizic,

proceduri şi investigaţii, rezolvarea urgenţelor, abilităţi de comunicare şi leadership) sunt

structurate în acord cu stadiul de pregătire.

C3 – sunt asigurate cunoştinţe, concepte, metode, abilităţi şi aptitudini necesare pentru

înţelegerea determinanţilor socio-economici, demografici şi culturali ai cauzelor, distribuţiei şi

consecinţelor problemelor de sănătate.

16


2.2. Programe de studiu

C1 – programele de licenţă sunt acreditate.

C1– există mecanisme instituţionale pentru aprobarea programelor de studii, evaluarea

lor periodică şi monitorizare.

C1 – se fac publice informaţii pertinente, imparţiale şi obiective, atât calitative, cât şi

cantitative, despre toate programele de studii.

C2 – programele de studii se autoevaluează anual.

C3 –există un dialog periodic cu angajatorii, absolvenţii, asociaţile profesionale şi cu alte

părţi interesate în legătură cu programele de studii.

C3 – există informaţii despre gradul de reuşită în sistemul de pregătire postuniversitară

şi/sau angajabilitatea absolvenţilor.

C3 – există programe de licenţă, master şi doctorat.

2.3. Organizare

C1 – planurile de învăţământ sunt publicate.

C2 – planurile de învăţământ detaliate, tematica şi bibliografia cursurilor sunt publicate

înainte de începerea anului universitar.

C2 – numărul de studenţi înscrişi la o activitate desfăşurată de un cadru didactic titular

este menţinut sub 20.

C2 – numărul de credite transferabile acordat cursurilor este documentat prin evaluarea

bibliografiei, materiei de curs şi a volumului de muncă independentă.

C2 – există o bază materială adecvată nivelului diplomei oferite.

C3 – predarea şi învăţarea sunt integrate cu proiecte de cercetare.

C3 – există un sistem de mentorat al profesorilor cu experienţă pentru tinerele cadre

didactice.

2.4. Strategia de predare

C1 – există o strategie de predare cu obiective de învăţare clar definite.

C1 –obiectivele unităţii de curs, programa şi bibliografia sunt publicate sub o formă

accesibilă.

17


C1 – cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-mail, pagina personală

de web pentru tematică, resurse bibliografice şi dialog cu studenţii).

C2 – se predau şi repere pentru folosirea resurselor IT existente în domeniul profesional

corespunzător diplomei.

C2 – în procesul de predare sunt utilizate materiale auxiliare, de la tablă, la flipchart şi

videoproiector.

C2 –studenţii sunt antrenaţi în activitatea de predare (prin întrebări din sală, scurte

prezentări, experimente demonstrative).

C2 – procesul de predare este adaptat ritmulului şi modulului de învăţare al studenţilor.

C3 – cadrele didactice orientează dezvoltarea intelectuală a studentului, dându-i o

dimensiune strategică.

C3 – se folosesc metode noi de predare colaborativă, cum ar fi team-teaching.

C3 – cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar

şi/sau se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării.

2.5. Resurse de învăţare

C1 – sunt asigurate resurse de învăţare accesibile studenţilor pentru fiecare program de

studiu, corelate cu criteriile şi standardele de evaluare.

C2 – se oferă resurse de învăţare în format electronic.

C3 – există cursuri accesibile online, sau note de curs şi sinteze pentru fiecare program de

studii.

2.6. Programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi

C1 – programele de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi se organizează

sporadic.

C2 – există o ofertă permanentă de programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor

slab pregătiţi.

C3 – cursurile de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi se desfăşoară

permanent, începând de la un eşec şcolar de 10% pe an.

2.7. Tutorat

C1 – cadrele didactice au ore de consultanţă la dispoziţia studenţilor.

C2 – există decani de an sau alte forme de asociere între un profesor şi un grup de

studenţi.

18


C3 – există o structură pentru orientarea profesională a studenţilor.

C3 – se practică tutoratul colegial între studenţi din anii terminali şi ceilalţi. 2.8. Structura, compoziţia şi durata curriculum-ului

C1 – există o strategie clară privind dezvoltarea curiculară, care vizează conţinutul,

extinderea şi secvenţionarea cursurilor şi alte elemente curriculare, inclusiv raportul dintre

disciplinele obligatorii, opţionale şi facultative, ponderea activităţilor practice, a disciplinelor

preventive şi de promovare a sănătăţii în curriculum, interfaţa cu medicina alternativă.

C2 - ştiinţele biomedicale fundamentale şi clinice sunt integrate în curriculum (integrare

orizontală – concurentă – şi integrare verticală – secvenţială).

2.9. Managementul programelor educaţionale

C1 - există o structură cu responsabilitate şi autoritate în planificarea şi implementarea

curriculară, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale ale acesteia.

C2 - structura cuprinde cadre didactice, studenţi şi reprezentanţii altor participanţi la

procesul educativ medical.

C3 - structura de management curricular are la dispoziţie resursele necesare pentru

planificarea şi implementarea metodelor de predare şi învăţare, evaluarea studenţilor, evaluarea

cursurilor şi pentru inovaţia curriculară.

2.10. Asigurarea calităţii programelor de studiu

C1 – programele de studiu se autoevaluează anual.

C1 – în comisiile de calitate există reprezentanţi ai studenţilor şi, eventual, ai

angajatorilor.

C1 – evaluarea externă este întreprinsă la un interval de cel puţin 4 ani.

C2 – există un plan anual de îmbunătăţire a programului de studiu.

C2 – după evaluarea externă, se întocmeşte un plan de urmărire a aplicării sugestiilor

experţilor.

C3 – există o politică sistematică de implicare a studenţilor în activitatea de cercetare.

2.11. Legătura cu practica medicală şi sistemul de asigurare a sănătăţii

C1. – există o legătură operaţională între programul de pregătire a studentului şi sistemul

de practică/pregătire în care acesta va intra după absolvire.

19


Legătura operaţională implică: descrierea şi definirea clară a elementelor şi

interrelaţiile acestora în diferite stadii de pregătire şi practică, cu atenţie centrată pe contextul

local, naţional, regional şi global.

C3 - structura pentru managementul curricular caută informaţii în mediul în care se

preconizează să lucreze absolventul şi ia măsuri de modicare/ajustare a programelor ca răspuns

la feedbackul comunităţii şi societăţii.

3. EVALUAREA STUDENŢILOR 3.1. Metode de evaluare

C1 – sunt clar definite şi stabilite metodele de evaluare a studenţilor, inclusiv criteriile de

promovare.

Definirea include: consideraţii asupra raportului dintre evaluarea formativă şi cea

sumativă, numărul de examinări şi alte teste, raportul dintre examinarea orală şi scrisă,

utilizarea de normative şi criterii de referinţă în apreciere, utilizarea unor mijloace speciale de

apreciere.

C2 – se monitorizează sistemul de evaluare în vederea reducerii supraîncărcării

curriculare şi încurajarea învăţării integrate.

3.2. Principii

C1 – evaluarea studenţilor este echitabilă, corectă şi fiabilă.

C1 – drepturile şi obligaţiile studenţilor sunt reglementate şi făcute publice pentru toţi

anii de studiu.

C1– se fac cunoscute de la începutul cursului criteriile de admitere în examen, modul de

evaluare şi informaţiile privitoare la reexaminare.

C2 – rezultatul evaluării poate fi contestat, formal, de student în faţa unei structuri

abilitate.

C2 – evaluarea studenţilor se face după criterii publicate la inceputul anului/semestrului,

care descriu performanţa caracteristică pentru fiecare notă de trecere.

C2 – există mecanisme oficiale prin care se asigură cerinţa ca standardele şi criteriile

pentru evaluarea studenţilor să fie aplicate constant şi echitabil.

C2 – evaluarea fiecărui student este motivată în faţa acestuia în raport cu criteriile.

C3 – s-a publicat un manual al studentului pentru redactarea lucrărilor de seminar (eseuri,

lucrări practice, referate, recenzii, studii de caz etc.).

20


C3 – studentul este evaluat de un juriu care-l notează independent.

C3 – studentul are dreptul la o judecată calitativă, cu referire la evoluţia pregătirii lui şi

cu orientări pentru evoluţia viitoare.

3.3. Obiective

C1 – obiectivele examinării studenţilor cuprind verificarea însuşirii unor cunoştinţe şi

deprinderi de bază.

C1 - metodele şi procedurile de examinare a studenţilor sunt evident compatibile cu

obiectivele educaţionale.

C2 – obiectivele examinării sunt diferenţiate după cunoştinţe, înţelegere şi competenţe.

C3 – obiectivul evaluării este încurajarea şi recunoaşterea realizărilor proprii ale

studentului în domeniul pertinent.

3.4. Organizarea

C1 – se face o evaluare punctuală prin examene (cel puţin 50 % din numărul total al

formelor de evaluare).

C2 – se face o evaluare formativă prin test de mijloc de semestru.

C2 – se face o evaluare formativă prin note de seminar.

C2 – obiectivele examenului includ evaluarea calităţii şi durabilităţii însuşirii

cunoştinţelor şi deprinderilor.

C3 – se practică o evaluare formativă complexă prin media a cel puţin trei note, cu

ponderi diferite.

C3 – se face o evaluare cu examinatori externi invitaţi.

3.5. Absolvirea şi acordarea diplomei

C1 – se organizează un examen de licenţă/absolvire în conformitate cu normele legale.

C2 – se urmăreşte îndrumarea studenţilor pentru realizarea unor lucrări/proiecte de

licenţă şi/sau disertaţii, care să fie integrate în proiectele de cercetare ale profesorilor.

C2 – există o preocupare pentru verificarea originalităţii lucrărilor.

C3 – originalitatea lucrărilor se verifică pe Internet, eventual cu ajutorul unui software.

C3 – s-a publicat un manual pentru redactarea lucrărilor/proiectelor de diplomă pentru

fiecare facultate.

21


4. STUDENTII 4.1. Admiterea

4.1.1. Politica de selecţie şi admitere

C1 - există o politică şi o legislaţie internă clară, privind selecţia şi admiterea studenţilor.

C2 – se realizează revizuirea periodică a politicii de admitere, bazată pe date societale şi

profesionale, relevante pentru satisfacerea responsabilităţilor sociale ale instituţiei şi nevoile de

sănătate ale comunităţii şi societăţii.

C3 – se urmăreşte sistematic relaţia dintre selecţie, programul educaţional şi calităţile

aşteptate de la absolvent.

4.1.2. Echitatea admiterii

C1 –se permite accesul în examenul de admitere al tuturor candidaţilor cu bacalaureat

fără nici un fel discriminare.

C2 – se asigură secretizarea lucrărilor, în cazul unui concurs.

4.1.3. Relevanţa admiterii

C1 – fiecare din testele sau condiţiile de admitere este relevant pentru profilul studentului

sau absolventului.

C2 – admiterea permite evaluarea unor înzestrări şi competenţe de bază necesare pentru

exercitarea profesiei.

4.1.4. Fiabilitatea admiterii

C1 – se verifică aplicarea aceloraşi criterii, în cazul fiecărui candidat la examenul de

admitere.

C2 – se aplică dubla evaluare independentă a dosarelor sau lucrărilor candidaţilor la

examenul de admitere.

4.1.5. Accesibilitatea admiterii

C1 – condiţiile de admitere se publică cu cel puţin 6 luni înainte.

C2 – tematica de examen şi a bibliografiei se publică, cu cel puţin 6 luni înainte.

C2 – condiţiile, conţinutul dosarului de concurs, calendarul, tematica, bibliografia şi a

unor exemple de lucrări de examen prezentate în alte sesiuni se publică cu cel puţin 8 luni

înainte.

22


C3 – există un birou de informare şi de consiliere asupra admiterii.

C3 – există un sistem de pregătire prealabilă a candidaţilor.

4.1.6. Transparenţa admiterii

C1 – sunt publicate baremurile de corectare.

C1 – rezultatele sunt publicate la nivelul locaţiilor examenelor, sau pe Internet.

C1 – există un sistem accesibil de contestaţii şi de reevaluare independentă a lucrărilor în

cauză.

C2 – lucrările respinse se discută la cerere.

4.1.7. Modalitatea şi organizarea admiterii

C1 - se organizează o admitere competitivă, pe baza unui test grilă de cunoştinţe.

C1 – candidaţii se înscriu cu cel mult 2 săptămâni înainte de începerea examenului.

C2 – candidaţii beneficiază de consiliere în vederea completării fişei de înscriere.

C3 – se organizează o simulare a admiterii la domeniile cele mai solicitate.

C3 – raportul asupra admiterii este analizat de consiliile facultăţilor, care înaintează

concluzii şi sugestii senatului.

4.1.8. Marketing universitar

Publicul este informat prin:

C1 – informaţiile despre admitere sunt publicate în mass-media.

C2 – pe lângă mass-media, există şi broşuri şi pliante de prezentare.

C3 – sunt publicate, pe website, informaţiile pertinente pentru admitere.

C3 – sunt organizate evenimente publice pentru informare.

C3 – instituţia îşi prezintă public identitatea şi politicile specifice.

C3 – instituţia îşi prezintă public programele şi evaluarea lor externă şi internă.

Există şi alte strategii de marketing:

C1 – instituţia a identificat diversele segmente de public cărora se adresează şi forţele

care se confruntă în sfera ei de acţiune (analiză situaţională).

C2 – instituţia duce o politică de informare a publicului asupra tuturor datelor relevante

privind admiterea, programul de studii şi relaţia absolventului cu piaţa muncii.

23


C3 – instituţia gestionează relaţia cu publicul pe termen mediu şi lung, studiază propria

imagine în public şi aplică programe de marketing (cercetare, segmentare, poziţionare şi

repoziţionare, planificare strategică).

C3 – strategiile de marketing se reflectă în conceperea programelor educaţionale.

4.1.9. Cifra de şcolarizare

C1 – bazele propunerilor pentru cifra de şcolizare sunt clar definite şi legate de

capacitatea instituţiei pentru toate stadiile de pregătire şi educaţie.

C2 - are loc evaluarea periodică a numărului şi calitatea admişilor, în consultare cu toţi

actorii relevanţi (i.e. responsabilii pentru planificarea şi dezvoltarea resurselor umane în sistemul

naţional de sănătate), precum şi regularizarea periodică pentru întrunirea nevoilor comunităţii şi

societăţii.

4.2. Susţinerea şi consilierea studenţilor

C1 - instituţia oferă un program de susţinere a studenţilor, inclusiv servicii de consiliere.

C2 – consilierea este bazată pe monitorizarea progresului şcolar şi pe identificarea

nevoilor sociale şi personale ale studentului (susţinere academică, orientare profesională,

probleme financiare sau de sănătate).

4.3. Reprezentarea studenţilor

C1 - instituţia are o politică de reprezentare şi participare activă a studenţilor în

proiectarea, managementul şi evaluarea curriculară, precum şi în alte probleme relevante pentru

studenţi.

C2 – instituţia încurajează şi facilitează activităţile studenţilor şi ale organizaţiilor

studenţeşti (i.e. autoguvernarea studenţilor şi reprezentativitatea în comitetele educaţionale şi în

alte structuri relevante, precum şi în activităţile sociale).

C3 – instituţia are un plan de măsuri practice pentru încurajarea studenţilor la

autoconducere şi participare la activităţile structurilor de conducere.

4.4. Servicii pentru studenţi 4.4.1. Servicii sociale

C1 – serviciile pentru studenţi sunt finanţate din subvenţii.

C2 – există un parteneriat cu studenţii pentru autogestiune şi cofinanţare.

24


C2 – există personal capabil să evalueze nevoile speciale ale unor studenţi.

C2 – există instalaţii adecvate pentru studenţii cu nevoi speciale.

C2 – se iau măsurile necesare pentru ca studenţii cu nevoi speciale să fie integraţi în viaţa

academică şi socială a instituţiei, iar responsabilităţile pentru atingerea acestui obiectiv sunt clar

atribuite.

C3 – unităţile de servicii sunt evaluate anual de către comisii din care fac parte

reprezentanţii studenţilor şi terţi.

4.4. 2. Servicii de studiu şi documentare

C1 – pentru programele de licenţă, există o bibliotecă cu cel puţin 10.000 de volume

pentru fiecare domeniu de studiu şi abonamente la periodice din ţară şi străinătate, iar pentru

masterat şi doctorat, cu cel puţin 20.000 de volume în domeniu.

C2 – există un mediu ştiinţific şi cultural adecvat, accesibil studenţilor.

C3 – bibliotecile folosite de studenţi achiziţionează anual cărţi şi reviste din ţară şi din

străinătate.

4.4. 3. Servicii de comunicare

C1 – studenţii sunt cooptaţi în toate organismele de decizie ale universităţii.

C2 – studenţii se pot exprima prin intermediul unor ziare sau publicaţii periodice,

inclusiv în format electronic.

C3 – universitatea asigură un avocat al studentului (ombudsman) pentru problemele

studenţilor.

C3 – se asigură accesul la Internet al studenţilor atât din localurile de studiu cât şi din

cămine.

5. PERSONALUL ACADEMIC/DIDACTIC 5.1. Politica de recrutare

C1 - instituţia are o politică bine definită, cuprinsă în reglementări adecvate, de recrutare

a cadrelor, care ţine cont de tipul, responsabilităţile, structura personalului necesar aplicării

adecvate a curriculum-ului, a raportului dintre personalul didactic şi nedidactic şi a raportului

dintre personalul didactic şi studenţi, de planurile strategice de dezvoltare academică şi

necesităţile didactice şi de cercetare.

25


C2- există criterii clare de selecţie a cadrelor, inclusiv meritele şi performanţele

ştiinţifice, educaţia, relaţia cu misiunea instituţiei, precum şi consideraţii economice şi probleme

cu semnificaţie locală.

C3 – există un sistem de evaluare şi îmbunătăţire a eficienţei criteriilor aplicate în selecţie

şi promovare, în relaţie cu misiunea şi obiectivele instituţionale.

5.2. Politica de cadre şi dezvoltare

C1 - instituţia are o politică de cadre bine definită, care vizează realizarea unui echilibru

între capacitatea didactică, cercetare şi servicii (obligaţii clinice în sistemul de sănătate, funcţii şi

conducere administrativă) şi asigură recunoaşterea activităţilor de prestigiu, cu accent adecvat

atât pe performanţele academice, cât şi pe cele de cercetare.

C2 - există un program de pregătire şi dezvoltare profesională a personalului didactic.

C2 - evaluarea cadrelor didactice se face periodic pe baza unor criterii de performanţă.

C3 - sunt evaluate raporturile dintre cadrele didactice şi studenţi, relevante pentru

diversele componente curiculare şi reprezentarea cadrelor didactice în diverse structuri

academice relevante.

5.3. Asigurarea calităţii cadrelor didactice

C1 – evaluarea cadrului didactic are un caracter deschis, onest şi formativ şi are loc cu

acordul acestuia.

C2 – aceste trăsături ale evaluării sunt garantate prin publicarea criteriilor, domeniilor şi

modalităţilor de evaluare.

C2 – evaluarea cadrului didactic este confidenţială, în afară de evaluatori neavând acces

la date decât şeful de catedră.

C2 – există garanţii că, la recrutare, candidaţii pentru posturi didactice nu sunt

discriminaţi în funcţie de opinii, dizabilităţi, gen biologic sau apartenenţa la anumite grupuri

sociale sau culturale.

C2 – datele cantitative (statistice), anonimizate, referitoare la evaluarea cadrelor didactice

de la o catedră, un departament sau un program sunt comunicate consiliului facultăţii şi

senatului, sinteza lor urmând să fie publică în rapoarte.

C2 – date privitoare la asigurarea calităţii personalului didactic sunt disponibile

comisiilor de evaluare externă.

26


C3 – cadrele didactice au portofolii prin care documentează experienţa educaţională,

suporturile materiale ajutătoare, resursele, metodele de evaluare.

C3 – se utilizează metoda asistenţei colegiale la cursuri şi seminarii.

C3 – managementul academic foloseşte şi alte metode pentru evaluarea eficacităţii

predării, aceasta din urmă fiind integrată în evaluarea programului de studii.

C3 – evaluarea cadrului didactic este luată în calcul la stabilirea retribuţiei.

5.3.1. Evaluarea de către manageri

C1 – cadrul didactic este evaluat anual de către şeful de catedră/disciplină.

C2 – cadrul didactic se autoevaluează şi este evaluat anual de către şeful de

catedră/disciplină.

C2 – evaluarea se referă, în mod distinct, la activitatea didactică şi de cercetare,

implicarea în activităţile catedrei/disciplinei sau facultăţii şi activitatea publicistică.

C3 – se foloseşte un format de evaluare multicriterială, cu efecte asupra salarizării şi

promovării cadrului didactic.

5.3.2. Evaluarea de către colegi

C1 – cadrul didactic este evaluat sporadic/niciodată de către colegi.

C2 – există un formular de evaluare colegială, care este completat de către benevoli.

C3 – se formează, cu o periodicitate prescrisă de regulament, o comisie internă pentru

evaluarea cadrelor didactice, şi care formulează recomandări personalizate.

5.3.3. Evaluarea de către studenţi

C1 – cadrul didactic este evaluat ocazional de către studenţi.

C2 – studenţii completează, periodic, formulare standardizate, aprobate de senat şi de

consiliul facultăţii, care sunt prelucrate statistic.

C2 – formularele de evaluare se referă la stări de lucruri şi aspecte precise (sunt

operaţionalizate).

C3 – în cazuri excepţionale, comisia de evaluare poate organiza un focus-group cu

studenţii pentru evaluarea cadrului didactic, cu acordul acestuia.

5.3.4. Evaluarea de către şeful ierarhic

C1 - cadrul didactic este evaluat ocazional de către şeful ierarhic.

27


C2 – cadrul didactic este evaluat sistematic de către şeful direct conform unui program

prestabilit de CEACF.

C3 – există criterii şi standarde bine definite pentru a asigura obiectivitatea evaluării.

6. RESURSE EDUCAŢIONALE 6.1. Baza materială

C1 - instituţia are o bază materială (i.e. laboratoare, bibliotecă, săli de lectură, spaţii de

predare, tehnologie informaţională, facilităţi de recreare etc), potrivită pentru asigurarea unei

implementări eficiente a curriculei.

C1 - mediul de învăţare pentru studenţi este îmbunătăţit în mod regulat şi extins în

vederea satisfacerii bunelor practici educaţionale, conform unei strategii instituţionale.

C2 – strategia de menţinere şi dezvoltare a bazei materiale ţine cont de feedbackul

studenţilor şi al altor parteneri.

C2 – există o structură instituţională cu putere decizională în dirijarea resurselor care

corectează deficienţele de mediu educaţional identificate.

C3 - există planuri de dezvoltare pe termen mediu şi lung a bazei materiale în funcţie de

practicile educaţionale.

6.2. Resurse clinice

C1 - instituţia asigură cadrul adecvat şi resursele necesare pentru pregătirea clinică (i.e.

spitale, servicii ambulatorii, servicii de asistenţă primară, laboratoare clinice ş.a.).

C2 – există o evaluare regulată a calităţii facilităţilor şi a programelor de pregătire clinică.

C3 - ajustarea şi îmbunătăţirea utilizării facilităţilor clinice se face în raport cu nevoile de

schimbare curriculară.

6.3. Tehnologia informatică

C1 - instituţia are o politică de dezvoltare, evaluare şi utillizare eficientă a informaţiei şi

tehnologiei informatice în programul educaţional (utilizarea PC, a reţelei interne şi externe,

coordonarea cu serviciile bibliotecii).

C2 – există programe de pregătire a cadrelor didactice şi a studenţilor pentru folosirea

informaţiei şi tehnologiei informaţiei în scopul autoînvăţării, al accesării informaţiei, îngrijirii

pacienţilor şi activităţii în sistemul de îngrijire a sănătăţii.

28


C2 – există o autoritate instituţională cu responsabilitate în dirijarea resurselor spre

domeniul informaţiei şi IT.

C3 - IT este utilizată pentru educaţia în medicina bazată pe dovezi, pregătirea studenţilor

pentru educaţia medicală continuă şi dezvoltare profesională.

6.4. Cercetare

6.4.1. Politici, principii, organizare

C1 - instituţia are o politică ce susţine legătura dintre educaţie şi cercetare, facilitează

cercetarea şi stabileşte ariile prioritare de cercetare.

C2 – strategia de cercetare este bazată pe o informare de jos în sus şi pe considerarea

tendinţelor recente ale domeniilor, fiind pregătită de comisia ştiinţifică a senatului/consiliului

facultăţii.

C2 – strategia asigură un echilibru între cercetarea fundamentală şi cea clinică aplicată.

C2 - strategia de cercetare adoptată este făcută publică.

C2 – există un cod etic definind practicile în cercetare, şi reglementând experimentarea

pe animale şi pe subiecţi umani.

C3– comisia ştiinţifică a senatului/consiliului facultăţii monitorizează şi evaluează

cercetarea în funcţie de obiectivele propuse, făcând recomandări Rectorului/decanului.

6.4.2. Resursele de cercetare

C1 – există o finanţare complementară pentru cercetare din resurse contractuale şi din

sponsorizări.

C2 – cadrele didactice obţin granturi de cercetare de la finanţatori naţionali şi

internaţionali.

C3 – programele de doctorat sunt finanţate separat prin şcoli doctorale.

C3 – sunt atrase fonduri de la foştii studenţi, din societatea civilă, de la fundaţii şi de la

companii private.

C3 – universitatea administrează legate testamentare, uzufructe şi donaţii făcute cu scop

de promovare a cunoaşterii.

6.4.3. Relevanţa cercetării şi nivelul personalului

C1 – cercetarea ştiinţifică este recunoscută prin contracte şi publicaţii pe plan naţional.

C2 – există personal dedicat în întregime cercetării.

29


C2 – pe lângă competenţele de cercetare, cadrele didactice stăpânesc cel puţin o limbă de

circulaţie internaţională.

C2 – există cel puţin o publicaţie ştiinţifică periodică, cu recenzenţi, recunoscută de

CNCSIS.

C2 – cercetarea ştiinţifică este recunoscută prin contracte internaţionale şi publicaţii

internaţionale de prestigiu.

C2 – se fac schimburi de experienţă cu universităţi din ţări avansate, prin invitare pentru

conferinţe în ambele sensuri.

C2 – instituţia organizează congrese şi conferinţe cu participare internaţională.

C2 – există o politică pentru atragerea tinerilor în cercetarea ştiinţifică.

C2 - tuturor cadrelor didactice li se cere să realizeze un minimum de cercetare, dar

aceasta este proporţională cu titlul lor şi cu preferinţa personală între predare şi cercetare.

C2 – la nivel instituţional se dezbate anual raportul de cercetare ştiinţifică.

C3 – toţi studenţii care se pregătesc pentru cercetare urmează modulul de pregătire

pedagogică.

C3 – cadrele didactice care obţin rezultate notabile în cercetare primesc o recunoaştere

substanţială (birou, echipamente informatice, degrevare parţială de ore).

C3 – instituţia găzduieşte cercetători străini pentru perioade mai lungi de 1 lună, în

diferite contexte organizatorice.

C3 – există cel puţin o publicaţie ştiinţifică periodică, cu recenzenţi, într-o limbă de

circulaţie internaţională.

C3 – publicaţiile instituţiei sunt recunoscute de foruri de cercetare sau incluse în baze de

date internaţionale.

C3 – cadrele didactice sunt experţi în programe internaţionale de cercetare.

C3 – cadrele didactice primesc premii pentru cercetare, la nivel naţional şi internaţional.

6.4.4. Cercetarea contractuală

C1 – există contracte de cercetare cu beneficiari din ţară.

C2 – există o reglementare publică privind selecţionarea ofertelor de contracte şi

standardizarea prevederilor acestora.

C2 – contractele au viza oficiului juridic şi respectă reglementările interne, cât şi cele

legale.

C3 – există un cod de etică privind experimentele cu subiecţi vii şi persoane.

30


C3 – există centre de cercetare care funcţionează pe baza contractelor.

6.4.5. Cercetarea în catedră/disciplină

C1 – există activităţi de cercetare periodice în catedră/disciplină, cum ar fi sesiuni

ştiinţifice anuale, analiza raportului anual de cercetare.

C2 – catedra are priorităţi disciplinare şi interdisciplinare de cercetare.

C3 – catedrele se reunesc periodic (săptămânal/ lunar/trimestrial) pentru prezentarea şi

dezbaterea unor publicaţii şi dezvoltări disciplinare recente.

6.5. Competenţa educaţională

C1 - instituţia are o politică de utilizare eficientă a competenţei educaţionale în

planificarea educaţiei medicale şi dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de predare.

Competenţa educaţională priveşte probleme, procese şi practici de educaţie medicală şi

implică participarea unor specialişti precum medici cu experienţă în cercetare, psihologi şi

sociologi educaţionali etc.

C2 – există acces la experţi în educaţie medicală şi dovezi de folosire a acestora pentru

dezvoltarea competenţei personalului şi pentru cercetare în domeniul educaţional medical (studii

de eficienţă a metodelor de predare şi învăţare).

6.6. Schimburi educaţionale

C1 - instituţia are o politică de colaborare cu alte instituţii pentru transferul creditelor

educaţionale.

C2 – există o autoritate instituţională pentru asigurarea resursele adecvate pentru

mobilităţi naţionale şi internaţionale ale cadrelor didactice şi studenţilor.

C3 – există programe active de coordonare interinstituţionale pentru recunoaşterea

reciprocă a ECTS.

7. EVALUAREA PROGRAMELOR DE STUDII 7.1. Mecanisme de evaluare

C1 - există un sistem de evaluare a programului prin care se monitorizează curricula şi

progresele studenţilor şi care permite identificarea şi corectarea problemelor.

C2 - sistemul de evaluare include utilizarea unor metode valide şi are o bază de date

privind curriculum-ul.

31


C2 -există o structură care monitorizează independent realizarea şi rezultatele curriculare

şi care garantează că problemele identificate sunt aduse la cunoştinţa celor autorizaţi.

7.2. Feedbackul cadrelor didactice şi al studenţilor

C1 - feedback-ul cadrelor didactice şi studenţilor se practică sporadic.

C2 - feedback-ul cadrelor didactice şi studenţilor este o procedură sistematic aplicată în

evaluarea programului educaţional.

C3 – rezultatele feed-backurilor sunt utilizate în analiza de situaţie şi reacţie.

7.3. Performanţele studenţilor

C1 -analiza performanţelor studenţilor se face în relaţie cu curricula, misiunea şi

obiectivele instituţiei.

Performanţele studentului includ informaţii despre durata studiilor, note, rata de reuşite

şi eşecuri la examene, rapoartele studenţiilor privind condiţiile de învăţare ş.a.

C2 –analiza performanţei studentului se face în relaţie cu pregătirea anterioară, rezultatul

admiterii şi rezultatele obţinute pe parcurs.

C3 – există proceduri clare privind utilizarea informaţiilor pentru asigurarea feedbackului

furnizat structurilor responsabile cu admiterea, planificarea curriculară şi consilierea studenţilor.

7.4. Implicarea părţilor

C1 - evaluarea programului implică atât conducerea academică, dar şi personalul

didactic.

C2 – în evaluarea programului, pe lângă conducerea academică şi personalul didactic, se

implică şi conducerea administrativă a instituţiei şi studenţii.

C3 - se asigură accesul larg al tuturor părţilor în procesul de evaluare a programului de

pregătire şi a cursurilor, luându-se în considerare opiniile relevante.

8. CONDUCEREA ACADEMICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ 8.1. Organizare

C1 - structurile de conducere şi serviciile instituţiei sunt bine definite.

C2- există o separare a managementului academic şi administrativ, iar relaţiile dintre ele,

în interiorul instituţiei, sunt bine definite.

32


C3 – în structurile responsabile cu diversele componente ale procesului educaţional

(inclusiv construcţia curriculară) sunt reprezentate toate părţile implicate în educaţie.

8.2. Conducere academică

C1 – se statuează clar responsabilităţile conducerii academice în procesul de educaţie

medicală.

C2 – se practică evaluarea periodică a conducerii academice în legătură cu modul cum şi-

a îndeplinit misiunea şi a atins obiectivele instituţionale.

8.3. Bugetul educaţional şi alocarea resurselor

C1 – sunt clar statuate responsabilităţile şi autorităţiile pentru curriculum şi resursele

aferente, incluzând bugetul alocat procesului educaţional.

C2 – există suficientă autonomie pentru direcţionarea resurselor, inclusiv retribuţia

cadrelor didactice, într-o manieră adecvată atingerii obiectivelor educaţionale.

C3 - se asigură o distribuţie adecvată a resurselor pentru asigurarea atingerii obiectivelor

instituţionale.

8.4. Managementul administrativ

C1 - dimensiunea aparatului administrativ este suficientă pentru susţinerea implementării

programului educaţional instituţional şi asigurarea unui management eficient a resurselor.

C2 – gestiunea se face cu ajutorul unor programe software de diferite tipuri.

C3 – există o reţea intranet cu ajutorul căreia se organizează comunicarea şi

administrarea instituţiei.

8.5. Managementul strategic

C1 – există un plan strategic operaţional anual.

C2 – se întocmeşte un plan strategic de dezvoltare instituţională pe 4 ani.

C3 – serviciile centrale colectează date şi întocmesc situaţii pentru fundamentarea

deciziilor de management strategic.

C3 – există comisii speciale la nivel instituţional care pregătesc planurile de dezvoltare.

33


8.6.Sisteme de informaţie

C1 – se colectează şi se publică date privind resursele, studenţii, programele de studii şi

organizarea proprie.

C2 – există reglementări revizuite periodic prin care se defineşte formatul datelor

necesare pentru documentarea deciziilor interne.

C2 – analiza acestor date este folosită pentru luarea deciziilor la toate nivelurile.

C3 – există mecanisme prin care se folosesc datele disponibile pentru ameliorarea

calităţii proceselor.

8.7. Evaluarea serviciilor

C1 – evaluarea serviciilor se face de către şeful de serviciu.

C2 – serviciul este evaluat anual de către managementul central.

C3 – serviciul este implicat într-un program de ameliorare a calităţii.

8.8. Colaborarea cu sistemul de asigurare a sănătăţii

C1 – există o interrelaţie constructivă cu sistemul de sănătate (conducere DSP, spitale,

institute, centre de specialitate ş.a.) privind misiunea şi obiectivele instituţionale, programul

educaţional, asigurarea resurselor, facilităţi de predare şi personal.

C2 – există formalizarea colaborării cu partenerii din sistemul de sănătate, cu stabilirea

obligaţiilor de parteneriat.

8.9. Relaţia cu societatea

8.9.1. Proiecte de dezvoltare

C2 – instituţia participă la proiecte de dezvoltare locală şi regională.

C3 – universitatea participă la proiecte cu potenţial de înnoire tehnologică.

8.9.2. Prezenţă în mass media

C1 – instituţia îşi gestionează imaginea în mass-media.

C2 – instituţia are un serviciu de relaţii publice.

C3 – instituţia este abonată la revista presei.

C3 – există o strategie de prezenţă în mass-media şi în mijloacele de informare.

34


8.9.3. Difuzarea ştiinţei în societate

C1 – cadrele didactice contribuie la popularizarea ştiinţei prin conferinţe, comunicări şi

articole la nivel naţional.

C2 – instituţia organizează expoziţii, conferinţe şi alte acţiuni pentru promovarea

sănătăţii în comunitate.

C2 – instituţia publică ştiri din propria cercetare.

C3 – există publicaţii pe probleme de educaţie şi cultura ştiinţei.

8.9.4. Participare la dezbateri de interes social

C1 – cadrele didactice au o prezenţă activă în presa de interes social şi cetăţenesc.

C2 – prin prestaţiile din presa scrisă şi audiovizuală, cadrele didactice ale universităţii îşi

exprimă punctul de vedere faţă de evoluţiile societăţii şi a stării de sănătate a populaţiei.

8.10. Relaţii interuniversitare

8.10.1. Acorduri de partenariat şi consorţii

C1 – se respectă reglementările legale în privinţa acordurilor de parteneriat şi consorţii.

C2 – există parteneriate cu centre şi institute de cercetare.

C3 – există consorţii organizate pentru diferite tipuri de activităţi (achiziţii de informaţie

şi bunuri, admiterea studenţilor, exploatarea resurselor).

8.10.2. Transferurile studenţilor

C1 – există o reglementare publică, echitabilă şi transparentă pentru aprobarea

transferurilor studenţilor.

C2 – există un acord public asupra listei universităţilor de la care se primesc transferuri şi

un sistem de echivalare a examenelor.

C3 – există acorduri oficiale între universităţi pentru reglementarea transferurilor şi nu se

aprobă decât transferurile reglementate prin acorduri.

8.11. Relaţii internaţionale

8.11.1 Participarea la programe internaţionale

C1 –universitatea participă la programe de mobilitate internaţională cum ar fi Erasmus,

Leonardo etc.

C2 – universitatea participă la asociaţii şi reţele internaţionale de universităţi.

35


C3 – universitatea participă la programe de cercetare internaţională, cum ar fi: Intas,

Coppernicus sau FP6.

C3 – cercetătorii, centrele şi institutele participă la proiecte internaţionale de vârf.

8.11.2. Programe de studii internaţionale

C1 – există programe de studii cu predare în limbă străină.

C2 – există un număr notabil de studenţi străini care participă la programele educaţionale.

C3 – există programe de licenţă organizate în cooperare cu universităţi din străinătate.

C3 – există programe de masterat în regim de cooperare internaţională.

C3 – există studii doctorale cu regim de cooperare internaţională.

8.11.3. Dimensiunea internaţională a cercetării ştiinţifice

C1 – cercetătorii primesc granturi de mobilitate.

C2 – există contracte de cercetare cu parteneri internaţionali.

C3 – doctoranzii lucrează în cotutelă sau fac stagii internaţionale în alte contexte.

C3 – doctoranzii publică în reviste cu recunoaştere internaţională.

9. REACTUALIZAREA CONTINUĂ A PROGRAMULUI

C1 - instituţia iniţiază proceduri de revizuire regulată şi actualizare a structurii şi

funcţiilor, cu rectificarea deficienţelor documentate.

C2 – reînnoirea se face pe bază de studii prospective şi analize, care fundamentează

revizuirea politicilor şi practicilor instituţionale în domeniul educaţiei, în concordanţă cu

experienţa acumulată, activităţile actuale şi perspectiva.

C2 - misiunea şi a obiectivele sunt adaptate la dezvoltarea ştiinţifică, economico-socială

şi culturală a societăţii.

C2 - competenţele cerute absolventului sunt modificate în acord cu nevoile documentate

ale mediului în care acesta va practica.

C2 - modificarea corespunzătoare a modelului curricular şi a practicilor educaţionale,

ajustarea elementelor curriculare şi a relaţiilor dintre ele se face în acord cu progresele şi

achiziiţiile recente ale ştiinţelor fundamentale şi medicale.

C2- modificarea sistemului de evaluare se face în acord cu schimbările intervenite la

nivelul obiectivelor educaţionale, dar şi în ceea ce priveşte metodele şi scopul învăţării.

36


C3- se urmăreşte adaptarea sistemului de recrutare a studenţilor la schimbările

previzionate şi circumstanţele sociale, la nevoia de resurse umane, modificările din sistemul de

învăţămând preuniversitar şi necesităţile programului educaţional.

C2 - adaptarea recrutării şi promovării personalului se face în acord cu schimbările

necesităţilor şi priorităţilor instituţionale.

C3 - actualizarea resurselor educaţionale este în acord cu schimbările intervenite

(numărul de studenţi admişi, dimensiunea şi profilul corpului academic, programa educaţională,

cerinţele pedagogice moderne).

C3- se urmăreşte dezvoltarea structurii organizaţionale şi a principiilor manageriale în

vederea adaptării la schimbări şi la nevoile instituţionale şi satisfacerea, în timp, a intereselor

partenerilor în procesul educaţional.

37


CRITERII DE EVALUARE INSTITUŢIONALĂ A MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

Criterii majore de evaluat

Standarde de calitate /Arii de evaluare Subarii de evaluare Documente de referinţă

1. MISIUNE ŞI OBIECTIVE

1.1. Standardele misiunii şi obiectivelor 1.2. Participarea la formularea misiunii şi obiectivelor 1.3 Autonomia universitară 1.4. Rezultatul educaţiei 1.5. Strategia pentru calitate

Carta Universităţii Planul strategic Legislaţia MedC WFME standards 2003 Ghidul calităţii

2. PROGRAMUL EDUCAŢIONAL

2.1. Modele curriculare şi metode instrucţionale 2.2. Programe de studiu 2.3. Organizare 2.4. Strategia de predare 2.5. Resurse de învăţare 2.6. Programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi 2.7. Tutorat 2.8. Structura, compoziţia, durata curriculum-ului 2.9. Managementul programelor educaţionale 2.10. Asigurarea calităţii programelor de studiu 2.11. Legătura cu practica medicală şi sistemul de asigurare a sănătăţii

Planuri de învăţământ Programe analitice Ghidul calităţii

3. EVALUAREA STUDENŢILOR

3.1. Metode de evaluare 3.2. Principii 3.3. Obiective 3.4. Organizare 3.5. Absolvirea şi acordarea diplomei

Regulamentul de activitate didactică Regulamentul de organizare a examenului de licenţă Programele disciplinelor Ghidul calităţii

4. STUDENŢII

4.1. Admiterea

4.1.1 Politica de selecţie şi admitere 4.1.2. Echitatea admiterii 4.1.3. Relevanţa admiterii 4.1.4. Fiabilitatea admiterii 4.1.5. Accesibilitatea admiterii

Carta Universităţii Regulamentul de susţinere a examenului de admitere Regulamentul de ordine interioară

38

4.2. Susţinerea şi consilierea studenţilor 4.3. Reprezentarea studenţilor 4.4. Servicii pentru studenţi

4.1.6. Transparenţa admiterii 4.1.7. Modalitatea şi organizarea admiterii 4.1.8. Marketing universitar 4.1.9. Cifra de şcolarizare 4.4.1. Servicii sociale 4.4.2. Servicii de studiu şi documentare 4.4.3. Servicii de comunicare

Regulamentul studentului Regulamentul bibliotecii Legislaţia MEdC

5. PERSONALUL ACADEMIC/ DIDACTIC

5.1. Politica de recrutare 5.2. Politica de cadre şi dezvoltare 5.3. Asigurarea calităţii cadrelor didactice

5.3.1. Evaluarea de către management 5.3.2. Evaluarea de către colegi 5.3.3. Evaluarea de către studenţi 5.3.4. Evaluarea de către şeful ierarhic

Carta Universităţii Regulamentul de promovare şi ocupare a posturilor didactice Ghidul calităţii

6. RESURSE EDUCAŢIONALE

6.1. Baza materială 6.2. Resurse clinice 6.3. Tehnologia informatică 6.4. Cercetare 6.5. Competenţa educaţională 6.6. Schimburi educaţionale

6.4.1. Politici, principii, organizare 6.4.2. Resursele de cercetare 6.4.3. Relevanţa cercetării şi nivelul personalului 6.4.4. Cercetarea contractuală 6.4.5. Cercetarea în catedră/disciplină

Reglamentul de organizare şi calitate a cercetării ştiinţifice Planul de dezvoltare instituţională Rapoarte indicatori Regulament ECTS Contracte de parteneriat mobilităţi

39

7. EVALUAREA PROGRAMELOR DE STUDII

7.1. Mecanisme de evaluare 7.2. Feedback cadre didactice şi studenţi 7.3. Performanţele studenţilor 7.4. Implicarea părţilor

Ghidul calităţii Evidenţe studenţi

8. CONDUCEREA ACADEMICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

8.1. Organizare 8.2. Conducere academică 8.3. Bugetul educaţional şi alocarea resurselor 8.4. Managementul administrativ 8.5. Managementul strategic 8.6.Sisteme de informaţie 8.7. Evaluarea serviciilor 8.8. Colaborarea cu sistemul de asigurare a sănăt�

Documents

GHIDUL SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A ... 11- Ghidul Sistemului de...4 Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate 4