GHID METODOLOGIC PENTRU EVALUAREA RAPIDĂ A ......5 Ghid metodologic pentru evaluarea rapidș introducere a serviciilor ecosistemice în ariile protejate din România Acest ghid de

GHID METODOLOGIC PENTRU EVALUAREA RAPIDĂ A SERVICIILOR ECOSISTEMICE ÎN ARIILE PROTEJATE DIN ROMÂNIA

Ghid metodoloGic pentru evaluarea rapidă a serviciilor ecosistemice în

ariile protejate din românia

(București, septembrie 2016)

Ghid metodologic pentru evaluarea rapidă a serviciilor ecosistemice în ariile protejate din românia (București, septembrie 2016)

autori: Mihai ADAMESCU, Constantin CAZACU, Georgia ARHIRE, Florian NIŢU, Sebastian ȚOC, Costel NEGREI, Erika MARIN

asistent editare: Olivia Toancă

Foto copertă: Roxana Mazilu

3

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

cuprins

Introducere...................................................................................................................................................................... 5

Cui se adresează ghidul ................................................................................................................................................. 6

Ce sunt serviciile ecosistemice..................................................................................................................................... 6

De ce să utilizăm conceptul de servicii ecosistemice................................................................................................ 7

De ce este necesară evaluarea serviciilor ecosistemice ........................................................................................ 10

Principii de evaluare a serviciilor ecosistemice ........................................................................................................ 11

Cine trebuie să participe la un proces de evaluare a serviciilor ecosistemice ......................................................12

Structura valorii serviciilor ecosistemice ...................................................................................................................13

Schema logică de evaluare a serviciilor ecosistemice ............................................................................................ 14

Metode și tehnici de stabilire a valorii monetare a serviciilor ecosistemice ....................................................... 18

Etape în evaluarea serviciilor ecosistemice.............................................................................................................. 24

Etapa 1: Identificarea serviciilor ecosistemice .................................................................................................... 25

1.1. Anchetă sociologică ................................................................................................................................... 26

1.2. Dezbatere de grup cu actorii interesați pentru identificarea serviciilor ecosistemice ...................... 27

Etapa 2: Evaluarea importanţei/semnificaţiei sociale a serviciilor ecosistemice și ierarhizarea acestora ......................................................................................................................................... 27

2.1. Sondaj de opinie ......................................................................................................................................... 28

2.2. Dezbatere și vot de grup pentru crearea unei liste scurte cu cele mai importante/relevante servicii ecosistemice .................................................................................................. 28

2.3. Stabilirea indicelui de relevanță a serviciilor ecosistemice .................................................................. 28

Etapa 3: Stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice ........................................................................ 29

3.1. Alegerea serviciului ecosistemic de referință ........................................................................................ 29

3.2. Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic de referință ...................................................... 29

3.3. Determinarea valorii de utilizare, valorii de non-utilizare și valorii totale a serviciilor ecosistemice .....................................................................................................................................31

3.4. Stabilirea cantității/suprafețelor de manifestare a serviciilor ecosistemice ......................................31

3.5. Stabilirea valorii monetare totale la nivelul sitului. ................................................................................32

Studiu de caz: ROSCI0224 – Scroviștea .......................................................................................................................33

Bibliografie ....................................................................................................................................................................47

Anexa 1. Agendă de lucru ...........................................................................................................................................49

Anexa 2. Formular de identificare a serviciilor ecosistemice la nivel local și regional ....................................... 50

Anexa 3. Formular de identificare a serviciilor ecosistemice la nivel național .....................................................53

Anexa 4. Formularul de analiză comparativă a importanței serviciilor/beneficiilor ........................................... 56

4

lista figurilor

Figura 1. Capacitatea sistemelor ecologice de a furniza servicii ecologice în funcție de complexitatea acestora ................................................................................................................................................. 8

Figura 2. Tipul actorilor sociali și implicarea acestora în identificarea serviciilor ecosistemice..........................13

Figura 3. Structura valorii serviciilor ecosistemice .................................................................................................. 14

Figura 4. „Modelul ierarhic” de analiză și evaluare a generării serviciilor ecosistemice ....................................15

Figura 5. Schema logică de evaluare a serviciilor ecosistemice .............................................................................17

Figura 6. Relația dintre valoarea de piață și surplusul consumatorului ................................................................ 18

Figura 7. Modul de utilizare al terenului în ROSCI0224 – Scroviștea .......................................................................33

Figura 8. Capacitatea de furnizare a serviciilor de suport (integritatea ecosistemelor), producție, reglare și culturale în ROSCI0224 – Scroviștea ........................................................................................35

Figura 9. Gradul de identificare a serviciilor ecosistemice de către actorii sociali ..............................................44

lista tabelelor

Tabel 1. Serviciile ecosistemelor și diferite modalități de evaluare a acestora ....................................................23

Tabel 2. Principalele tipuri de acoperire a terenului în ROSCI0224 – Scroviștea .................................................. 34

Tabel 3. Procentul respondenților care au identificat serviciile ecosistemice – nivel local și regional ............. 36

Tabel 4. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului de grup la workshop-ul local, regional și la cel național ........................................................................... 38

Tabel 5. Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de beneficiile identificate, nivel local ....................... 39

Tabel 6. Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de beneficiile identificate, nivel regional ................ 39

Tabel 7. Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de beneficiile identificate, nivel național ................. 39

Tabel 8. Stabilirea frecvenței relative a preferinței față de beneficiile identificate, nivel local ........................40

Tabel 9. Stabilirea frecvenței relative a preferinței față de beneficiile identificate, nivel regional ..................40

Tabel 10. Stabilirea frecvenței relative a preferinței față de beneficiile identificate, nivel național ................. 41

Tabel 11. Stabilirea coeficienților de importanță a preferinței față de beneficiile identificate în situl ROSCI0224 Scroviștea ................................................................................................................. 41

Tabel 12. Detalierea calculului valorii de utilizare a serviciului ecosistemic „masă lemnoasă” ......................... 42

Tabel 13. Detalierea calculului valorii de non-utilizare a serviciului ecosistemic „masă lemnoasă” ................ 43

Tabel 14. Valoarea totală a serviciului ecosistemic „masă lemnoasă” ................................................................. 43

Tabel 15. Detalierea calculului valorii totale a serviciilor ecosistemice din ROSCI0224 Scroviștea ...................44

Tabel 16. Valoarea serviciilor ecosistemice pe fiecare serviciu identificat de actorii sociali și pe fiecare tip de ecosistem......................................................................................................................... 45

Tabel 17. Valoarea monetară totală la nivelul sitului ROSCI0224 Scroviștea ........................................................46

5

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

introducere

Acest ghid de evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice a fost elaborat în cadrul proiectului „Evaluarea servi-ciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România – ValueEcoServ”, proiect implementat de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă şi finanțat printr-un grant acordat de Islanda, Lichtenstein și Norvegia în cadrul Programului RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”.

O simplă trecere în revistă a studiilor naționale sau internaționale pri-vind evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice relevă o varietate foarte mare de metode și tehnici de lucru dar mai ales procese la-borioase, relativ costisitoare și de lungă durată. Mai mult, domeniul acesta este unul într-o fază incipientă de dezvoltare, astfel că multe din metodologile existente sunt contradictorii sau conduc la rezultate radical diferite. Confruntată cu aceste dificultăți metodologice insufi-cient sedimentate, echipa ValueEcoServ a căutat să dezvolte o meto-dologie simplă, rapidă și având un cost relativ scăzut, care să permită evaluarea într-un timp relativ scurt a principalelor servicii furnizate de un număr relativ mare de ecosisteme, bazându-se în principal pe aportul diferiților actori sociali, „beneficiari” ai serviciilor ecosistemice.

Prima întrebare la care trebuie să răspundem este de unde provine această necesitate pentru evaluarea ser-viciilor ecosistemice și la ce ar putea folosi un astfel de demers. Există în acest moment o preocupare la nivel internațional pentru includerea serviciilor ecosistemice în susținerea deciziilor de management în general în activitățile sectoriale cât și în susținerea activităților în cadrul ariilor protejate. Un astfel de document este Strategia Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 (UEBD2020) în care sunt men-ționate activitățile ce trebuie întreprinse de statele membre în perioada următoare, astfel acestea trebuie să i) realizeze hărți ale serviciilor ecosistemice, să ii) evalueze starea ecosistemelor și a serviciilor acestora pe teritoriile naționale; iar până în anul 2020 trebuie să iii) evalueze valoarea economică a acestor servicii și să iv) promoveze integrarea valorilor ecosistemelor în sistemele lor contabile și de raportare la nivelul UE.

Prin prisma acestor necesități, dar și ca rezultat al întâlnirilor desfășurate cu diferiți actori sociali, considerăm că principalul scop al lucrării este să stimuleze mediul academic pentru a răspunde necesității pe termen lung de asigurare a sustenabilității sistemelor socio-ecologice.

Pe termen scurt obiectivele ghidului sunt să contribuie la i) identificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice și la ii) eventuala includere în sisteme contabile și să iii) susțină sau să permită ulterior dezvoltarea de plăți pentru susținerea anumitor tipuri de servicii ecosistemice; să iv) furnizeze elemente pentru realizarea de hărți ale serviciilor ecosistemice împreună cu v) hărţi ale utilizării serviciilor ecosistemice iar în final să vi) contribuie la fundamentarea unor acțiuni de management.

În încercarea de a elabora o metodologie rapidă și simplificată, echipa de proiect a fost nevoită să adopte o serie de soluții care înlocuiesc fidelitatea măsurătorilor empirice cu validitatea inferențelor teoretico-metodo-logice. Tocmai aceste ,,compromisuri” fundamentate teoretic dau metodologiei propuse aici aplicabilitate la un număr mare de servicii ecosistemice și la un număr mare de arii naturale sau ecosisteme. În acelaşi timp, sub-liniem că aceasta este doar o latură a procesului complex de identificare și evaluare a serviciilor ecosistemice, ce se bazează pe suportul diferiților actori sociali în identificarea serviciilor ecosistemice. Cealaltă parte pre-supune identificarea și cuantificarea serviciilor ecosistemice pornind de la procesele ecosistemice (producția primară și utilizarea ei, transferul între diferite nivele trofice, disponibilitatea pentru utilizarea de către oameni etc.) ca fundament al oricăror beneficii obținute de oameni din natură.

Beneficiile pe care oamenii le ob-ţin din natură sub formă de bunuri şi servicii oferite de către ecosis-temele naturale și semi-naturale sunt cunoscute sub denumirea generică de servicii ecosistemice.

6

cui se adresează Ghidul

Ne-am propus să dezvoltăm o metodologie de evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice prin integrarea celor mai adecvate tehnici și metode, selectate pe baza experienței câștigate în aplicarea studiilor de caz, sau pe baza analizei literaturii existente, într-un ansamblu de instrumente de evaluare a beneficiilor ce decurg din existenţa unei arii naturale care depinde în mare măsură de tipul și calitatea datelor disponibile pentru fiecare zonă în parte și care se bazează pe implicarea diferiților actori sociali.

Scopul evaluării serviciilor ecosistemice este unul practic, care să servească operaționalizării termenului de servicii ecosistemice și dezvoltării unor aplicații practice. Elementele cuprinse în ghid se regăsesc la interfe-renţa dintre știinţă şi politici cu scopul dezvoltării unei terminologii ușor de înţeles de către factorii de decizie ca și de diferitele părți interesate, tocmai pentru a exprima pluralitatea valorilor ecosistemice pentru diferiții actori interesați.

Având în vedere și un scop mai larg al utilizării serviciilor ecosistemice de a permite: i) popularizarea (creșterea vizibilității valorii biodiversității de către societate); ii) instrument de design politici (PES- Payment for Ecosys-tem Services / plăți pentru servicii ecosistemice); iii) instrument de prioritizare; iv) instrument de mediere a conflictelor (cereri de compensare a daunelor de mediu) considerăm că acest ghid se adresează unui segment variat de actori de la:

§ Custozi de arii naturale; § Administraţii publice centrale și locale; § Specialişti/cercetători în domeniul protecţiei mediului.

Cu toate acestea, trebuie să remarcăm că utilizarea ghidului (și replicarea metodologiei) presupune totuși necesi-tatea lucrului unei echipe interdisciplinare de specialiști (în ecologie sistemică, sociologi, economia mediului etc.) care să permită abordarea unei probleme atât de complexe cum este evaluarea serviciilor ecosistemice.

ce sunt serviciile ecosistemice

Beneficiile pe care oamenii le obţin din natură sub formă de bunuri şi servicii oferite de către ecosistemele na-turale și semi-naturale sunt cunoscute sub denumirea generică de servicii ecosistemice (MA 2005, TEEB 2011).

Serviciile ecosistemice reprezintă totalitatea beneficiilor şi avantajelor generate de existenţa unei zone/arii naturale. Surprinderea acestui cumul de beneficii nu este un demers simplu căci natura acţionează pe paliere multiple furnizând o gamă largă de beneficii. Cel mai adesea acestea sunt clasificate în patru categorii majore şi anume:

§ servicii de producţie – sunt reprezentate de capacitatea ecosistemelor de a furniza diferite resurse materiale precum: alimente pentru oameni şi furaje pentru animale, fibre, combustibili, apă potabilă, mi-nereuri, agregate etc. Aceste beneficii sunt, de regulă, primele asupra cărora se opresc oamenii, de unde şi preocuparea pentru exploatarea lor; § servicii de reglare – sunt reprezentate de capacitatea ecosistemelor de a influenţa şi regla procesele

naturale: reglarea climei, a calităţii şi cantităţii de apă, protecţie împotriva vântului, stabilizarea alunecări-lor de teren etc. Zonele naturale îndeplinesc astfel de funcţii care, în anumite condiţii, se dovedesc a fi vi-tale pentru securitatea oamenilor. Spre exemplu, pădurile joacă un rol esenţial în stabilizarea versanţilor, reglarea alunecărilor de teren, reglarea viiturilor şi a inundaţiilor, reglarea calităţii aerului, sau acţionează ca bariere în calea vântului şi a înzăpezirilor; § servicii de suport – reprezintă toate acele avantaje indirecte ce derivă din faptul că ecosistemele fur-

nizează condiţiile necesare pentru manifestarea altor beneficii: furnizarea de substrat pentru diversitatea biologică, spaţiu adecvat pentru activităţile umane, asigurarea heterogenităţii abiotice etc.; § servicii culturale – reprezintă beneficiile non-materiale oferite de ecosisteme. În această categorie

7

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaintră, spre exemplu, valoarea istorică a anumitor zone naturale, valoarea estetică a peisajului, valoarea turistică sau valoarea spirituală generată de localizarea în ariile naturale a unor activităţi şi simboluri reli-gioase. Nu în ultimul rând, avem aici valoarea identitară a anumitor zone naturale devenite simbol pentru comunităţile locale.

de ce să utilizăm conceptul de servicii ecosistemice

Pe lângă propunerea unei metodologii rapide pentru identificarea, ierarhizarea și evaluarea socio-economică a serviciilor ecosistemice aferente diferitelor arii naturale, ghidul vizează de asemenea și promovarea conceptu-lui de servicii ecosistemice. Chiar dacă conceptul de serviciu ecosistemic este mai greu de înţeles, considerăm totuşi că plasarea acestuia în cadrul eforturilor de mobilizare a diferiților parteneri sociali în slujba protecţiei mediului ar putea aduce o consolidare substanţială a suportului social pentru mediu.

Susținem fără rezerve utilizarea conceptului de servicii ecosistemice ca mijloc de evidențiere a importantelor beneficii pe care ecosistemele (naturale, semi-naturale, antropizate) le furnizează către societatea umană. Pe de altă parte considerăm că termenul de servicii ecosistemice și mai ales evaluarea monetară a serviciilor eco-sistemice trebuie utilizate cu precauție și doar după o înțelegere largă a consecințelor pierderii biodiversității pentru funcționarea sistemelor ecologice.

Multe servicii ecosistemice nu sunt conștientizate de marea majoritate a populației, fiind considerate un „dat” al naturii. Aceste servicii ecosistemice sunt furnizate de sistemele naturale și semi-naturale fără ca societatea să „plătească” în vreun fel pentru furnizarea acestora. Un exemplu în acest sens este furnizarea apei potabile. De cele mai multe ori nu se plătește apa în sine ci doar costul transportului său, în anumite cazuri și alte costuri (cum ar fi cel de epurare al apei). În foarte puține cazuri se face o plată și a „apei” ca resursă. În plus societatea nici nu este dispusă să accepte un „preț” pentru anumite servicii ecosistemice, considerate în cel mai bun caz servicii gratuite. Într-o lume în care deciziile sunt luate în special pe criterii economice este necesară includerea în procesul decizional și a serviciilor pe care natura le furnizează.

În același timp trebuie să se recunoască pe de o parte complexitatea ridicată a sistemelor ecologice (a naturii în general) și pe de altă parte necesitatea identificării unor elemente de argumentație pentru susținerea „con-servării naturii”. Sistemul care pune accentul pe termenii monetari simplifică mult argumentația necesară și, deși nu este întotdeauna benefic, poate contribui într-o anumită măsură la înțelegerea faptului că sistemele ecologice și zonele de conservare (indiferent cum sunt acestea denumite: parcuri naturale, naționale, arii Natura 2000 sau rezervații ale biosferei) au un rol fundamental în susținerea vieții în general și a societății umane, asigurând în același timp capacitatea de adaptare și evoluție a sistemelor naturale.

Simplificarea excesivă a sistemelor naturale având ca scop accentuarea unor servicii ecosistemice în defavoa-rea altora (creșterea capacității sistemelor ecologice de a furniza servicii de producție în defavoarea serviciilor de reglare sau a serviciilor culturale spre exemplu) are consecințe dramatice asupra societății umane și asupra biodiversității și funcționării sistemelor ecologice în general. De cele mai multe ori neînțelegerea consecințelor pierderii biodiversității asupra funcționării sistemelor ecologice și pe cale de consecință asupra serviciilor eco-logice, este principala constrângere științifică și managerială a limitării pierderii biodiversității.

Ceea ce lipsește, de cele mai multe ori, sunt instrumentele necesare care să ghideze factorii de decizie, ast-fel încât sistemele ecologice să furnizeze pe de o parte multiple servicii ecosistemice și pe de altă parte să permită adaptarea la modificări prezente și viitoare ale mediului (inclusiv adaptarea la modificări climatice) menținând astfel capacitatea sistemelor de evoluție.

Considerăm că o serie de exemple pot contribui la o mai bună înțelegere a modului în care diferite ecosisteme furnizează servicii ecosistemice, dar și la înțelegerea dependenței „cantității” și „calității” serviciilor furnizate de complexitatea ecosistemelor și a complexelor de ecosisteme.

Spre exemplu (Figura 1) zonele umede sunt printre cele mai productive ecosisteme (CBD 2015) din lume, sus-ținând în același timp și una dintre cele mai complexe rețele ecologice. Practic sistemele de zonă umedă sunt eficiente atât în captarea radiației solare cât și în transferul acesteia în cadrul sistemului (pentru nivelele tro-

8

fice următoare) ceea ce face ca foarte puțin din producția sistemului să fie disponibilă pentru om. Acest tip de sistem este însă extrem de „generos” în furnizarea altor categorii de servicii ecosistemice cum sunt cele de retenție și eliberare de nutrienți, capacitate crescută de atenuare a viiturilor etc., realizând o maximalizare a transferului de energie de înaltă calitate în servicii de suport, reglare și culturale. Desigur aceste sisteme fur-nizează și servicii de producție dar într-o mai mică măsură, definitorie pentru ele fiind capacitatea de a genera servicii de reglare, suport și culturale. În același timp alte tipuri de sisteme, cum sunt pădurile mature, furni-zează o serie largă de servicii de suport, reglare și culturale împreună cu servicii de producție. Pe axa comple-xității întâlnim sisteme din ce în ce mai simple (cu o structură simplificată — dominate de câteva populații de producători primari și în care există puțini consumatori către care să se realizeze transferul de energie și circu-lația materiei), ca urmare există mai multă producție disponibilă pentru om (sistemul socio-economic). Este evident că societatea umană identifică cu uşurință în special serviciile ecosistemice ce sunt furnizate de siste-mele simplificate (agroecosistemele) și că dorim realizarea de recolte cât mai mari la hectar (direct sau indirect transferabile către populația umană), de cele mai multe ori fără considerarea necesității asigurării unui echili-bru între producția complexelor ecologice și capacitatea acestora de a furniza și alte categorii de servicii (su-port, reglare și culturale).

Figura 1. Capacitatea sistemelor ecologice de a furniza servicii ecologice în funcție de complexitatea acestora

Sistemele simpificate (sistemele agricole) nu se pot menține în mod natural, ele necesitând cantități crescute de energie din afară, din cadrul sistemului socio-economic, sub formă de îngrășăminte, pesticide, energie pen-tru irigații, pentru recoltare etc. (așa numitele subvenții energetice), fără de care acest tip de ecosisteme nu ar putea exista. Acest tip de sistem este caracterizat prin simplitate structurală, necesitatea unor „subvenții” energetice periodice, producție ridicată (ținând cont de numărul scăzut de producători primari), consum mic în cadrul sistemului (în special prin absența consumatorilor – iar când aceștia apar, prin mijloace de scădere a numărului acestora prin aplicarea de tratamente), transferabilitate ridicată către populația umană a producției biologice și capacitate mică de a furniza alte tipuri de servicii ecologice.

Considerăm că societatea umană are nevoie de toate categoriile de ecosisteme pentru a-și asigura supra-viețuirea și a asigura în același timp menținerea diversității biologice. De aceea, tot acest spectru de tipuri de ecosisteme sunt necesare pentru a asigura atât capacitatea naturii de adaptare cât și pe cea de evoluție, constituind în același timp o necesitate a asigurării „bunăstării” populației umane. Dificultatea majoră este

9

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaregăsită în asigurarea unui echilibru între tipurile de sisteme care furnizează servicii de suport, reglare și cul-turale și cele care furnizează servicii de producție. Punerea în practică a unui sistem de management care să permită balansarea tipurilor de sisteme naturale (cu o structură complexă, capabile să furnizeze servicii de suport, reglare și culturale) cu cele semi-naturale și dominate de om (antropice) este însă extrem de dificilă, în special pentru că discutăm de sisteme extrem de complexe, neliniare şi caracterizate de o multitudine de stări de echilibru. De-a lungul timpului (tocmai pentru că au fost neglijate anumite tipuri de servicii furnizate de sistemele naturale) au fost aplicate măsuri de management care au condus la transformarea sistemelor complexe în sisteme simplificate cu scopul creșterii capacității de producție și transferul către om a producției realizate. Un astfel de exemplu este îndiguirea luncii inundabile a Dunării (realizată aproape în totalitate) și a Deltei Dunării (realizată parțial). Costurile simplificării sistemelor au fost extrem de ridicate nu numai din punct de vedere financiar cât mai ales al pierderii unor servicii ecologice cu consecințe atât pentru sistemele umane adiacente (inundații — odată cu modificarea climei, sau dimpotrivă — secetă) cât și pentru sisteme situate la distanță (eutrofizare pentru Delta Dunării și Nord-Vestul Mării Negre) (Vadineanu și colab. 2003).

Dacă adaptăm definiția serviciilor ecosistemice pentru ariile naturale atunci serviciile ecosistemice reprezintă totalitatea beneficiilor şi avantajelor ce decurg din existenţa unei arii naturale.

Termenul de servicii ecosistemice pune în centru avantajele globale şi nu doar pe cele cu vizibilitate imediată legată de exploatarea intensivă a resurselor naturale. Acest lucru implică recunoaşterea faptului că orice zonă naturală furnizează o multitudine de beneficii de care putem fi conştienţi doar parţial. De aceea este nevoie de un efort deliberat şi sistematic (şi o abordare ştiinţifică) pentru a explora şi surprinde totalitatea beneficiilor conferite de arealele naturale.

Înţelegerea acestor avantaje este o condiţie esenţială atât pentru conştientizarea importanţei biodiversităţii cât şi pentru fundamentarea politicilor de dezvoltare locală sau regională centrate nu doar pe conservarea ariilor naturale ci şi pe securizarea serviciilor furnizate de aceste arii, comunităţilor locale sau societăţii în an-samblul ei.

Această modalitate de privire a arealelor naturale reprezintă o schimbare de paradigmă ce face trecerea de la paradigma normativă tradiţională (este bine să protejăm mediul) la o paradigmă utilitarist-pragmatică (este util/în beneficiul nostru să protejăm mediul). Accentul într-un astfel de demers este pus și pe descoperirea utilităţii sociale a ariilor naturale sau în alţi termeni, pe identificarea şi conştientizarea serviciilor furnizate de existenţa ariilor naturale pentru comunităţile umane. Serviciile ecosistemice fiind definite social, considerăm că este extrem de important ca în ghidul realizat să pornim de la necesitatea implicării comunităților locale în definirea socială a beneficiilor, atât ca punct de plecare în evaluarea economică cât și ca instrument de lu-cru și de învățare continuă. Discuțiile realizate în cadrul întâlnirilor au permis ca de cele mai multe ori diferiți actori sociali să-și înțeleagă mai bine pozițiile în relațiile cu alți parteneri. În plus abordarea ierarhică propusă în proiect (cu întâlniri desfășurate la nivel local, regional și național) a permis identificarea relativității valorii serviciilor ecosistemice în funcție de modul de utilizare a serviciilor.

În acest moment există o gamă largă de metode de evaluare a serviciilor ecosistemice însă așa cum remarcau o serie de autori (Crossman și colab. 2013), se observă o „inconsistență a metodelor utilizate pentru cuantificarea serviciilor ecosistemice cu consecințe asupra evaluării robuste a serviciilor ecosistemice și a includerii acestora în sistemele statistice naționale dar și în procesul decizional”. Ca urmare, în acest ghid nu ne-am propus să facem o analiză exhaustivă a metodelor existente pentru identificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice ci ne-am propus să aducem în atenția custozilor ariilor protejate, factorilor de decizie cu atribuții în elaborarea politicilor de dezvoltare, dar și a publicului larg un instrument de evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice care să cuprin-dă toate etapele, de la identificarea serviciilor ecosistemice furnizate de diferite ecosisteme (fie ele într-o arie protejată sau nu), la ierarhizarea acestora prin implicarea diferiților actori care au interese în zonă (indiferent de localizarea acestora) și ca ultimă etapă, evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice. Metodologia propusă în acest ghid are o serie de limitări (pe care nu le vom identifica în totalitate ci doar le vom trece în revistă). Prima critică ar fi legată de nivelul de cunoaștere cu privire la serviciile ecosistemice al celor implicați în identificarea acestora. Oare nu ar trebui ca la întâlnirile organizate să participe numai experți în servicii ecosistemice, care au o cunoaștere mult mai largă asupra tuturor categoriilor de servicii ecosistemice? Așa cum se știe, unele categorii, foarte importante de altfel, nu sunt, așa cum aminteam, „vizibile” în mod direct (servicii de retenție de nutrienți, servicii de stocare carbon etc.). Răspunsul, cel puțin parțial la această limitare, este dat de faptul că serviciile ecosistemice trebuie să aibă relevanță pentru diferiți actori sociali, între care regăsim și experții cu cunoștințe despre serviciile ecosistemice. În plus, pentru a face o diferență, este nevoie ca fiecare actor social să înțeleagă pozițiile celorlalți participanți și valorile pe care aceștia le prețuiesc (servicii ecosistemice). O altă limitare este legată tot de participanții la astfel de întâlniri, participanţi care pot să nu fie reprezentativi (și de cele mai multe ori nu reprezintă) un eșantion reprezentativ al populației potențial interesate din zonă. Cu toate acestea, invita-

10

țiile de participare au fost și trebuie transmise la un număr reprezentativ și corect balansat de actori sociali, iar participarea este rezultatul interesului specific al acestora pentru subiectul discutat.

În același timp există critici ale termenului de servicii ecosistemice și în special ale evaluării monetare a aces-tora, bazate în special pe considerentul că se dorește o „vulgarizare” a serviciilor ecosistemice și că nu „ai cum să pui o valoare pe faptul că respiri aer”. Orice critic la adresa utilizării serviciilor ecosistemice trebuie, în opinia noastră, să identifice căi mai bune prin care societatea în întregul ei să poată balansa efectul utilizării sau neutilizării diferitelor resurse naturale.

Cu toate aceste limitări (și cu multe altele) considerăm că evaluarea, inclusiv evaluarea economică, contribuie la o utilizare îmbunătățită a resurselor naturale, în special prin creșterea gradului de informare și cunoaștere a factorilor de decizie asupra costului total al exploatării sistemelor ecologice și asupra beneficiilor potențiale pe care sistemele ecologice naturale le furnizează.

de ce este necesară evaluarea serviciilor ecosistemice

Preocuparea pentru identificarea serviciilor ecosistemice nu este nouă, însă se bucură de o apreciere din ce în ce mai largă. Această preocupare derivă din câteva aspecte şi anume:

§ Eşecul eforturilor de până acum de conservare a naturii. În ciuda eforturilor sistematice de creştere a gradului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa conservării biodiversităţii, problemele de mediu s-au accentuat. Acest lucru reclamă nu doar o intensificare a eforturilor de comuni-care ci şi o revizuire a modului în care sunt concepute mesajele centrale ale acestor eforturi. Exploatarea naturii s-a făcut, nu de puţine ori, în baza unei analize superficiale cu privire la beneficiile pe care aceasta le poate furniza oamenilor. În acest context este nevoie de o revizuire a analizei beneficiilor înainte de a decide modul optim de valorificare a zonelor naturale; § Conceptul de servicii ecosistemice contribuie la îmbunătăţirea gradului de cunoaştere a actorilor soci-

ali cu privire la beneficiile multiple ce rezultă din existenţa şi conservarea ariilor naturale. Cel mai adesea actorii sociali au o înţelegere superficială ce reduce beneficiile ariilor protejate la resursele materiale vizibile, ce pot fi exploatate direct şi intensiv (masă lemnoasă, terenuri pentru agricultură, construcţia de zone rezidenţiale în interiorul zonelor verzi etc.). Această reducere la ceea ce este evident trece cu vederea o multitudine de alte beneficii furnizate de existenţa unui ecosistem. Spre exemplu, o pădure înseamnă cu mult mai mult decât masă lemnoasă. O pădure înseamnă aer mai curat (ce se traduce prin stare de sănătate mai bună), fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, protecţie faţă de fenomene naturale extreme precum alunecări de teren sau vânt puternic, ameliorarea microclimatului (regim termic mai prietenos atât iarna cât şi vara) ce implică randament mai mare pe terenurile agricole din împrejurimi, biodiversitate, atractivitate turistică, spaţii de recreere, creşterea valorii imobiliare pentru construcțiile rezidenţiale şi terenurile din proximitate etc. Toate aceste beneficii, odată conştientizate şi evaluate din punct de vedere monetar, permit observarea facilă a faptului că exploatarea lemnoasă la ras ar însemna o pierdere şi nu un câștig pentru comunitatea locală; § Conceptul de servicii ecosistemice încorporează o componentă economică ce permite stabilirea unei

valori de (re)compensare a proprietarilor de terenuri ce consimt la conservarea biodiversităţii în locul exploatării resurselor. Cel mai adesea, atunci când se discută despre proprietarii de terenuri din interiorul ariilor naturale avem un conflict între interesul individual (valorificarea resurselor de care dispune indi-vidul) şi interesul colectiv (securizarea serviciilor ecosistemice furnizate de conservarea ariei naturale respective). În acest sens proprietatea privată funcţionează, prin externalităţile sale, asemenea unui bun public cu externalităţi colective: beneficiază toată lumea, chiar dacă nu deţine proprietăţi în interiorul ariei naturale. Securizarea serviciilor/beneficiilor ce derivă din existenţa ariei naturale implică motivarea celor ce au proprietăţi la nivelul acelei arii de a investi în conservarea ecosistemelor respective şi nu în diminu-area lor prin exploatare şi valorificare directă. Evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice permite toc-mai o apreciere adecvată a compensațiilor ce pot fi acordate pentru a motiva conservarea ecosistemelor; § Aprecierea adecvată a impactului real pe care îl au anumite intervenţii socio-economice asupra ariilor

naturale;

11

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia § Reglementarea și organizarea utilizării serviciilor ecosistemice pe principiul eficienței. Neatribuirea de valori, sau subevaluarea serviciilor ecosistemice atrage o slăbire a responsabilității (nu numai sociale ci și private) în procesul valorificării serviciilor ecosistemice, deoarece ponderea acestora în totalul eforturilor utilizatorului va fi subdimensionată (atunci când un element de cheltuială are o pondere mică în totalul cheltuielii, nu declanșează interesul pentru raționalizarea consumului acestuia). Spre exemplu, limitând valoarea masei lemnoase doar la nivelul cheltuielilor investiționale și de exploatare, fără să se țină cont de relația „copac - pădure”, se vor crea premise pentru creșterea presiunii asupra ecosistemului forestier și limitarea posibilităților de finanțare a procesului de gestionare a pădurii; § Comparabilitatea efortului cu efectele și identificarea unei soluții satisfăcătoare. Pentru diagnostica-

rea eficienței unui proiect, a unei activități, trebuie să luăm în calcul costul social, respectiv costul privat majorat cu costurile externe de mediu (externalități negative de mediu: degradarea calității aerului, a apei, a peisajului etc.). Satisfacerea unei asemenea cerințe presupune utilizarea de metode și tehnici adecvate pentru evaluarea serviciilor ecosistemice corespunzătoare. Spre exemplu, decizia privind sursa de energie pentru funcționarea unei pensiuni turistice trebuie să reflecte avantajele și pagubele de mediu asociate diferitelor surse/tipuri de energie; § Stabilirea priorităților pe baza costului de oportunitate. Comparativ cu natura nelimitată a trebuințelor

umane, resursele disponibile, inclusiv serviciile economice, sunt limitate la scară de timp și spațiu. Decizia de alocare a acestora trebuie să reflecte oportunitățile sacrificatoare în cazul diferitelor alternative de utilizare a serviciilor ecosistemice. Spre exemplu, lemnul căzut poate fi luat în calculul cantității totale de masă lemnoasă ce urmează să fie prelevată și/sau ca suport/habitat pentru componente ale faunei și florei specifice ecosistemului forestier; § Stabilirea impactului net al activității economico-sociale asupra mediului natural. Relația dintre me-

diul natural ca sistem (generator de servicii ecosistemice) și sistemul socio-economic se caracterizează printr-o mare heterogenitate de impacte pozitive și negative; în aceste condiții, decizia de revizuire, modificare a portofoliului activităților/proiectelor, impune printre altele asigurarea aditivității impactelor/efectelor ori exprimarea în unități monetare este cea mai des utilizată; § Integrarea deciziei de mediu în sistemul decizional al dezvoltării complexelor socio-ecologice. Trece-

rea de la abordările de tip sectorial a realității la cele de tip holistic nu se poate realiza decât ținând cont de relațiile de feed-back dintre mediul natural ca sistem (generator de servicii ecosistemice) și sistemul socio-economic. În aceste condiții, trebuie puse de acord economiile fizice ale celor două sisteme cu economiile valorice.

De aceea, evaluarea serviciilor ecosistemice în expresie fizică trebuie dublată de expresia monetară a aces-tora, ca posibilitate de depășire a problemei heterogenității sistemelor implicate. Spre exemplu, introducerea unei redevențe pe resursa piscicolă trebuie fundamentată ținând cont de diferitele impacte ale unui asemenea proiect: protejarea resursei, riscurile asupra veniturilor pescarilor și firmelor de pescuit etc. Ignorând inte-grarea deciziei de mediu (protejarea resursei piscicole), apare riscul substituirii unei probleme de mediu (su-praexploatarea resursei piscicole) cu probleme economico-sociale: reducerea numărului locurilor de muncă, falimentarea unei firme, afectarea modului de viață a unor colectivități umane.

principii de evaluare a serviciilor ecosistemice

Orice evaluare a serviciilor ecosistemice trebuie să pornească de la recunoaşterea faptului că aceste servicii sunt definite social. Actorii sociali sunt cei ce definesc ceea ce constituie un beneficiu precum şi importanţa sau valoarea acestuia. Valoarea serviciilor ecosistemice este astfel una relativă şi nu absolută. Este relativă pentru că atât ansamblul serviciilor recunoscute social cât şi valoarea acestora sunt tributare sistemului atitudinal valoric al actorilor ce le evaluează.

Serviciile ecosistemice și valoarea lor variază în timp și spațiu în funcție de modul de definire socială a benefi-ciilor generate de resursele ecosistemice. Aceeași resursă ecosistemică are o anumită valoare pentru comuni-tatea locală și o cu totul altă valoare pentru comunitatea științifică sau persoane din afara comunităților locale.

12

Recunoașterea existenței unui anumit tip de serviciu ecosistemic se poate modifica în timp ca urmare atât a modificării gradului de informare cu privire la beneficiile ecosistemelor cât și ca urmare a modificării sistemului atitudinal valoric cu privire la acestea.

Asumându-şi dimensiunea socială a serviciilor ecosistemice, acest ghid propune trei principii metodologice pentru evaluarea beneficiilor şi anume:

1. Abordare participativă – identificarea şi aprecierea importanţei serviciilor ecosistemice trebuie să ţină cont de mozaicul de sisteme valorice ale comunităţilor locale şi să surprindă nu poziţia unui expert ci poziţia tuturor actorilor sociali locali, regionali şi naţionali;

2. Abordare inclusivă bazată pe mobilizarea reprezentanţilor tuturor grupurilor de interese la nivel local, regional şi naţional. Evaluarea serviciilor ecosistemice necesită astfel un proces de segmentare prealabilă a factorilor interesaţi şi cooptare a acestora în procesul de identificare şi ierarhizare a serviciilor sociale;

3. Abordare deliberativă centrată pe discutarea publică/de grup a serviciilor ecosistemice. Demersul delibe-rativ are un efect multiplu la nivel individual şi de grup, contribuind la:

§ conştientizarea diferenţelor de percepţie privind numărul şi importanţa serviciilor ecosistemice; § aprofundarea înţelegerii individuale cu privire la multitudinea serviciilor ecosistemice şi importanţa

acestora; § construirea unei înţelegeri comune, negociate cu privire la cele mai importante servicii ecosistemice.

cine trebuie să participe la un proces de evaluare a serviciilor ecosistemice

Identificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice se realizează prin procese participative ale factorilor interesați, grupuri de utilizatori ai ecosistemelor naturale și semi-naturale din ariile protejate și prin integrarea percepțiilor actorilor sociali (stakeholderi) privind capacitatea ecosistemelor de a furniza diverse servicii (Figura 2).

Actorii locali sunt definiți ca cei care au interese directe în zonă precum fermierii, proprietarii de păduri, repre-zentați ai sectorului privat, reprezentanți ai societății civile din zonă sau ai administrației locale. De cele mai multe ori interesele lor sunt legate de accesul la serviciile de producție și la modul în care se face accesul la aceste servicii (cine limitează accesul, modalitatea de acces etc.). Aici pot intra inclusiv reprezentanți ai admi-nistrațiilor ariilor protejate sau ai instituțiilor de cercetare.

Actori de nivel regional sau secundari sunt cei pentru care accesul la servicile de producție nu mai este la fel de important dar pentru care serviciile de reglare, suport și culturale capată din ce în ce mai mare importanță. Sunt în principal reprezentanți ai autorităților regionale, ai societății civile dar și ai altor factori interesați (spre exemplu unele dintre administrațiile ariilor protejate sau reprezentanți ai institutelor de cercetare).

Actorii de nivel național sunt reprezentați de autoritățile naționale, agenții de management care au ca atribuții spre exemplu implementarea strategiei naționale pentru conservarea biodiversității în România.

13

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

Fermieri

Nivel local - stakeholderi primari

Nivel național - stakeholderi terțiari

Sector privat Autoritățilocale

Nivel regional - stakeholderi secundari

Nivel național - stakeholderi terțiari

NGO

NGO

Instituțiipublice Sector privat

Figura 2. Tipul actorilor sociali și implicarea acestora în identificarea serviciilor ecosistemice

structura valorii serviciilor ecosistemice

Valoarea serviciilor ecosistemice cuprinde două mari componente: valoarea de utilizare și valoarea de non-uti-lizare (Figura 3), cu importanța dată de nivelul și intensitatea la care poate fi percepută de actorii sociali ca urmare a cunoașterii formale și informale, diferențiată la scara de spațiu și timp (Negrei C. 2004).

Valoarea de utilizare reflectă relațiile directe și indirecte dintre serviciile ecosistemice și diverși utilizatori, relații care influențează în mod semnificativ mecanismul de valorificare a acestora, bazat pe raționamente economico-sociale și ecologice. Aparent, valoarea de utilizare nu ține de timp (este exprimată de utilizator „aici și acum”), dar, din perspectiva procesului de cunoaștere, ceea ce în prezent reprezintă o parte a valorii de non-utilizare, într-o perspectivă mai apropiată sau mai îndepartată, ar putea deveni valoare de utilizare.

valoarea de utilizare a serviciilor ecosistemice este formată din:

§ Valoarea de utilizare reală: este dată de satisfacția pe care o resimte utilizatorul „aici și acum” în con-dițiile existenței unui serviciu ecosistemic, pentru a cărui valorificare își procură servicii complementare (este dispus să plătească în mod efectiv); § Valoarea de utilizare directă: se referă la servicii tangibile/accesibile direct (biomasa vegetală, anima-

lă, resurse recreative etc.); § Valoarea de utilizare indirectă își găsește izvorul într-o serie de avantaje funcționale, respectiv în ca-

tegoria serviciilor ecosistemice de reglare și control; § Valoarea de utilizare potențială este atașată acelor servicii ecosistemice identificate/percepute ca

atare, dar care nu oferă o satisfacție „aici și acum”, fiind vizate ca oportunități (se manifestă disponibili-tatea de a plăti, în scopul conservării) într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat; § Valoarea opțională/cvasiopțională este valoarea atribuită de un utilizator în condiții de aversiune față

de riscul degradării/dispariției unui serviciu ecosistemic (valoare opțională) sau de neutralitate față de risc (valoarea cvasiopțională) ca expresie a dorinței de a resimți în viitor propria satisfacție legată de un serviciu ecosistemic sau altul; § Valoarea de vecinătate este valoarea atribuită de același utilizator, dar cu dorința de a rezerva altor

utilizatori contemporani (caz în care vorbim de valoarea de vecinătate spațială), sau din generațiile vii-toare (caz în care vorbim de valoarea de vecinatate temporală), satisfacție legată de un serviciu ecosis-temic sau altul.

14

Figura 3. Structura valorii serviciilor ecosistemice

valoarea de non-utilizare a serviciilor ecosistemice este formată din:

§ Valoarea de prezervare: Dacă percepem că un serviciu ecosistemic nu este util la un moment dat și nici în viitorul predictibil, în raport cu sistemul valorilor socio-culturale și al trebuințelor ce ne modelează comportmentul, nu putem fi la fel de siguri că degradarea sau distrugerea acelui serviciu ecosistemic nu ne va genera o pagubă (oamenii știu mai bine de ce anume au nevoie ca să își desfășoare activitatea, să își satisfacă cerințele socio-culturale și materiale, decât de ce nu au nevoie în acest scop și experiența indică de ce avem nevoie și nu de ce nu avem nevoie sau ce ne-ar putea dăuna). În consecință, pe fondul faptului că știm de ce avem nevoie dar nu și de ce nu avem nevoie, comportamentul este de a da valoa-re de prezervare serviciilor ecosistemice. Prezervarea este un caz particular al conservării, în sensul că atunci când vulnerabilitatea unui serviciu ecosistemic depășește un anumit prag (sau când capacitatea de suport este foarte scăzută) se impune excluderea oricărei activități care să implice, într-un fel sau altul, serviciul ecosistemic. În cazul de față folosim termenul de „prezervare” în sensul de „în afara” oricărei utilități a serviciilor ecosistemice; subliniem totuși că valoarea de prezervare păstrează, indirect, o mică amprentă a raționamentului utilitarist; § Valoarea intrinsecă/valoarea de existență este valoarea asociată unui serviciu ecosistemic în afara

oricărui raționament utilitarist, derivând/find reflexul unui comportament bazat pe etica ecologică.

schema loGică de evaluare a serviciilor ecosistemice

Identificarea și evaluarea serviciilor furnizate de către ecosistemele naturale și semi-naturale se realizează pe baza „modelului ierarhic” (Potschin și Haines-Young 2011) care integrează percepțiile actorilor sociali privind capacitatea ecosistemelor de a furniza variante bunuri şi servicii (Figura 4). Tipologia utilizată pentru serviciile ecosistemice este conformă clasificării „The Common International Classification of Ecosystem Services” (CI-CES - http://cices.eu), așa cum recomandă grupul de lucru de la nivel european pentru cartarea și evaluarea serviciilor ecosistemice (MAES 2014).

ValoareaServiciilor Ecosistemice

Valoareade utilizare

Valoareade utilizare reală

Valoareade utilizare directă

Valoareade utilizare indirectă

Valoarea opțională /valoarea cvasiopțională

Valoareade prezervare

Valoareade vecinătate

Valoareade vecinătate spațială

Valoarea de vecinătate temporală /valoarea testamentară

Valoarea intrinsecă /valoarea de existență

Valoarea de utilizare potențială /valoarea de conservare

Valoareade non-utilizare

15

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

Servicii suport sau intermediare Servicii finale

CICESΣ Presiuni

Bunuri și beneficii

Mediul / Natura Sistemul socio-economic

Structură biofizică sau

proces

(de ex.: habitat forestier sau

productivitate primară netă)

limitarea presiunilor prin acțiune politică

Funcție

(de ex.: atenuarea undei

de viitură sau producția de

biomasă)

Servicii ecosistemice

(de ex.: protecția la

inundații sau recoltarea de

resurse)

Beneficii

(de ex.: contribuția la bunăstarea

populației umane prin asigurarea

sănătății și protecției)

limita capacităţii productive şi de suport a

ecosistemelor

Valori

(de ex.: disponibilitatea de

a plăti pentru perdele forestiere de protecție sau pentru mai multă

pădure)

Figura 4. „Modelul ierarhic” de analiză și evaluare a generării serviciilor ecosistemice (Potschin și Haines-Young 2011 — http://cices.eu/supporting-functions/)

Structura ecosistemelor determină, prin procesele și funcțiile ecologice, oferta de servicii ecosistemice. În funcție de disponibilitatea datelor și informațiilor și de nivelul de analiză, metodele pentru cartarea și cuantificarea calitativă și cantitativă a serviciilor furnizate de ecosisteme au fost grupate în trei nivele de complexitate (SEP 2015) astfel:

nivelul de complexitate 1 — Cartarea serviciilor ecosistemice prin folosirea hărților de utilizare a terenurilor

Tipul de acoperire a terenului

Evaluare și cartare servicii ecosistemice pentru diferite tipuri de ecosistemeMatrice de corespondență

servicii ecosistemice

Acest tip de analiză este foarte ușor de realizat dar nu permite decât o evaluare teoretică potențială a servi-ciilor și a localizarii acestora și o evaluare grosieră a calității serviciilor ecosistemice. Se bazează pe furnizarea informațiilor de către experți, cartarea serviciilor ecosistemice fiind realizată prin integrarea modului de aco-perire a terenului (cel mai adesea fiind utilizată baza de date Corine Land Cover – CLC) cu matricea serviciilor ecosistemice potențial furnizate de către ecosistemele din aria protejată, acestea fiind evaluate pe o scară între 0 și 5 în funcție de capacitatea lor de a furniza serviciul respectiv (0 — fără capacitate relevantă, 1 — capa-citate mică, 2 — capacitate relevantă, 3 — capacitate medie, 4 — capacitate înaltă, 5 — capacitate foarte înaltă) (Burkhard și colab. 2014, Stoll și colab. 2015).

nivelul de complexitate 2 — Reprezintă o îmbunătățire a primului nivel. Datele anterioare sunt suplimentate cu diferite seturi de date (pe baza cunoștințelor existente). În această categorie se regăsesc inclusiv datele din literatură cu privire la capacitatea productivă a anumitor specii/ecosisteme. Sunt utilizate diferite tehnici de upscaling/downscaling pentru evaluarea calitativă și cantitativă a serviciilor ecosistemice.

16

Date pentru diferite tipuri

de sisteme și servicii

Date din literatură

Opinia Desc

reșt

e ac

urat

ețea Evaluare și cartare servicii

ecosistemice pentru diferite tipuri de ecosisteme


nivelul de complexitate 3 — Presupune dezvoltarea de modele capabile să descrie mai bine calitatea și can-titatea serviciilor furnizate (decât simpla raportare la suprafață a unor servicii evaluate în locații specifice).

Date pentru diferite tipuri

de sisteme și servicii

Modelare (spre exemplu modelarea distribuției

unor specii – ex. Maxent)

Evaluare și cartare servicii ecosistemice pentru diferite

tipuri de ecosisteme


Gradul de acuratețe al rezultatelor depinde în mare măsură de tipul de metode utilizate. O trecere exhausti-vă în revistă a diferiților indicatori care se pot folosi pentru estimarea serviciilor ecosistemice se găsește în review-ul realizat în 2012 pentru Comisia Europeană de Egoh și colaboratorii iar o prezentare sintetică precum și o evaluare a oportunității utilizării indicatorilor în funcție de disponibilitatea datelor și capacitatea de a trans-mite informații către factorii de decizie a fost realizată de grupul de lucru la nivel european pentru cartarea și evaluarea serviciilor ecosistemice MAES — http://biodiversity.europa.eu/maes.

Serviciile ecosistemice sunt definite social prin modul în care beneficiile aduse de existența și exploatarea sus-tenabilă a resurselor ecosistemice sunt recunoscute și valorizate de fiecare comunitate și societate, iar actorii sociali sunt cei care recunosc sau nu existența unui anumit tip de serviciu și tot ei conferă acestui serviciu o valoare.

Procesul de evaluare a serviciilor ecosistemice este de tipul unui model „iterativ” ce necesită aplicarea mai multor metode și tehnici de evaluare a serviciilor ecosistemice și care trebuie să țină cont pe de o parte, de nivelul, structura, calitatea serviciilor ecosistemice, iar pe de altă parte de sistemul valorilor socio-culturale și al trebuințelor umane (Figura 5).

17

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

START

Definiți SE

Caracterizați EC Caracterizați SE

Testați ipotezeleaplicând MTEM

Alegemetoda/tehnica

Valoareatotală

Valoareatotală

Parametrii SE

CaracteristicileSE

CaracteristicileEC

RandamentulEC

Prețurile SE

Surplusulconsumatorului/producătorului

Metodeleaplicării MTEM

Studii bazatepe MTEM

Calculează valoareatotală a EC/Sit

Calculează oferta

Calculează valoarea de piață

Calculează valoarea totală

Aplică transferulde informații Aplică M/T

Mai sunt SEde evaluat?

Se comercializează?

Există studiiasemănătoare?

NU

NU

DA

DA

NUDA

Figura 5. Schema logică de evaluare a serviciilor ecosistemice unde: EC – ecosistem; SE = serviciu ecosistemic; MTEM = metode și tehnici de evaluare a mediului.

18

metode și tehnici de stabilire a valorii monetare a serviciilor ecosistemice

Pentru evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice trebuie să se remarce multitudinea de metode și tehnici disponibile (Parent 1998, Garrod și Willis 1999, Freeman 2003, Negrei 2004) precum și dificultatea selectării unei singure metode pentru evaluarea întregului spectru de servicii ecosistemice (MA 2005, Koetse și colab. 2015a, b).

metoda „prețurilor de piață” (PARENT 1998, FREEMAN 2003)Metoda „prețurilor de piață” estimează valoarea pe care o au serviciile ecosistemice care sunt tranzacționate pe piaţă (de ex. lemn, pește), în funcție de cantităţile cumpărate și furnizate la diferite preţuri. Valoarea ser-viciilor (VS) ecosistemice se calculează prin însumarea prețului pieței (PP) cu surplusul consumatorului (SC):

vs = pp + sc

Pentru măsurarea surplusului consumatorului se recurge la un calcul matematic în baza reprezentării grafice a relației dintre valoarea de piață și surplusul consumatorului (figura 6).

SC

OP

VP

PREȚ

UL

OFERTA

OTFigura 6. Relația dintre valoarea de piață și surplusul consumatorului (Negrei 2004)

Unde: OT = Oferta totală; OP = Oferta exprimată pe piață; PP = prețul pieței; VP = valoarea de piață; SC = surplusul consumatorului.

metoda pieței de substituție - tehnica „prețurilor implicite” (PARENT 1998, FREEMAN 2003)Tehnica „prețurilor implicite” (sau hedoniste) se bazează pe ideea că prețul unui bun reflectă și calitatea mediului în care acesta se situează; calitatea mediului apare deci ca un factor independent care influențează nivelul prețului. Piața imobiliară exprimă cel mai bine această situație: atunci când cumpărătorii acceptă siste-matic să plătească prețuri mai mari pe terenuri și locuințe amplasate în zone mai puțin poluate comparativ cu prețurile acelorași terenuri și locuințe din zonele poluate, își manifestă de fapt disponibilitatea de a plăti pentru o calitate superioară a mediului, ca reflex al valorii pe care o asociază unui mediu de o anumită calitate.

Tehnica „prețurilor implicite” este aplicabilă în anumite cazuri:

§ Scăderea calității aerului și a apei;

19

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia § Afectarea caracteristicilor recreative ale unei anumite zone; § Creșterea riscurilor ecologice ca urmare a amplasării în zonă a unei instalații periculoase, a manifestării

unor fenomene naturale (inundații, alunecări de teren etc.).

Validitatea și fiabilitatea „prețurilor implicite” depind de condiții cum ar fi:

§ Piața imobiliară este dinamică, activă; § Calitatea mediului este percepută de populație ca un factor important al valorii unei proprietăți; § Deosebirile spațio-temporale privind calitatea mediului sunt evidente; § Piața imobiliară funcționează relativ liber, iar tranzacțiile se realizează în condiții de transparență.

Pentru aplicarea tehnicii „prețurilor implicite” se parcurg mai multe etape:

§ Definirea și măsurarea parametrilor mediului: concentrația de CO2, NOX, SO2, particule în suspensie etc.; § Stabilirea funcției „prețurilor implicite” (caracteristicile și facilitățile bunului imobiliar); § Culegerea datelor; § Determinarea, pe baza regresiei multiple, a valorii caracteristicii de mediu; § Stabilirea curbei cererii privind calitatea mediului.

Limite:

§ Piața imobiliară nu este suficient de atractivă, transparentă, și nu asigură fluxul de date; § Presupune culegerea și prelucrarea unui volum mare de date, ceea ce necesită competențe deosebite

în domeniul statisticii și econometriei; § Unele caracteristici ale mediului sunt puțin sau deloc măsurabile; § Perceperea calității mediului are o importantă dimensiune subiectivă; § Rezultatele sunt influențate în mare măsură de forma funcției și tehnicile de estimare; calitatea me-

diului fiind asimilată, în analiza regresională, ca și valoare reziduală, definirea funcției este determinantă; § Prețurile bunurilor imobiliare pot reflecta anticipații ale evoluției pieței, inclusiv modificările probabile

ale calității mediului.

metoda pieței de substituție - tehnica „cheltuielilor de protecție” (PARENT 1998, FREEMAN 2003)Tehnica „cheltuielilor de protecție” vizează comportamentul individului confruntat cu o formă sau alta de de-gradare a mediului și care constă în:

§ asumarea unor cheltuieli de protecție (cheltuieli preventive) ca reacție la evoluția calității mediului: instalarea de filtre și purificatoare de apă, instalarea de climatizoare etc.; § achiziționarea unor „substitute de mediu”: cumpărând, de exemplu, apă atunci când cea furnizată prin

rețeaua de apă potabilă are o calitate îndoielnică (una din cauze fiind nivelul de poluare al apei supuse tratării în uzinele de apă); § opțiunea pentru altă zonă rezidențială.

Principalele domenii de aplicare a acestei tehnici sunt:

§ poluarea atmosferică, a apei, acustică; § fertilitatea terenurilor sau degradarea acestora; § poluarea și eroziunea marină și costieră; § eroziunea solului, alunecările de teren, inundațiile.

20

Validitatea și fiabilitatea rezultatelor depind de următoarele aspecte:

§ locuitorii înțeleg riscurile ecologice la care sunt expuși; § asumarea măsurilor în scopul protejării; § efortul pentru reducerea pagubelor este cifrabil.

Aplicarea tehnicii „cheltuielilor de protecție” se realizează în trei etape:

§ identificarea riscurilor pentru mediu; § delimitarea populației supusă riscurilor; § culegerea datelor privind reacția față de riscurile identificabile (anchetă extinsă, anchetă prin sondaj,

consultarea experților).

Deși această tehnică este relativ ușor de utilizat, subliniem unele limite care decurg, de altfel, din analiza ipo-tezelor vizând asigurarea validității și fiabilității sale:

§ din motive obiective (lipsa de transparenţă în informarea publicului privind calitatea mediului), gradul de cunoaştere a riscului de mediu poate fi scăzut; § în eventualitatea cunoaşterii amplorii riscului de mediu, reacţia indivizilor poate fi afectată de con-

strângeri ca sărăcia şi imperfecţiunile pieţei; în aceste condiţii, nivelul eforturilor asumate pentru protec-ţia faţă de riscurile de mediu poate exprima o subevaluare a pagubelor de mediu.

metoda pieței de substituție - tehnica „costul călătoriei” (PARENT 1998, FREEMAN 2003)„Costul călătoriei” este o tehnică ce are o largă aplicabilitate pentru evaluarea zonelor naturale sau resurselor de mediu a căror preţ nu a fost fixat, deoarece disponibilitatea de a plăti pentru a vizita (în scopuri recreative, culturale, ştiinţifice) o asemenea zonă poate fi considerată ca expresie a valorii asociată acesteia.

Prin urmare, tehnica bazată pe „costul călătoriei” este operaţională în special pentru:

§ parcuri pentru petrecerea timpului liber; § rezervaţii naturale, parcuri naţionale, păduri şi zone umede utilizate pentru petrecerea timpului liber; § baraje, lacuri artificiale, păduri având şi funcţii recreative; § aprovizionarea cu lemn pentru încălzit.

Ipotezele aplicării tehnicii „costului călătoriei” sunt următoarele:

§ zona este accesibilă cel puţin în anumite perioade; § accesul în zonă nu este restricţionat de plata unei taxe (sau nivelul taxei de intrare este simbolic); § vizitatorii rezervă mult timp sau bani pentru a ajunge în zona recreativă.

Aplicarea acestei tehnici presupune parcurgerea următoarelor etape:

§ delimitarea zonelor de afluire a vizitatorilor; § realizarea de sondaje în rândul vizitatorilor zonei; § estimarea ratei de frecventare; § estimarea costului călătoriei; § calculul regresiei statistice; § stabilirea curbei cererii.

21

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaDificultăţile utilizării tehnicii „costul călătoriei” decurg dintr-o serie de aspecte, dintre care:

§ parcurgerea traseului către zona supusă evaluării vizează şi alte obiective (turistice); § utilitatea sau dezutilitatea traseului parcurs; § estimarea valorii timpului consacrat vizionării zonei; § posibilităţile de realizare a sondajului pe baza unui eşantion reprezentativ; § dintre multiplele funcţii ale zonei este vizitată doar funcţia recreativă, estetică, ştiinţifică; § alegerea formei funcţiei de regresie; § evaluarea modificărilor privind calitatea mediului; tehnica bazată pe „costul călătoriei” poate permite

evaluarea incidenţei modificărilor sau propunerilor de modificare a „vocaţiei” recreative a zonei asupra ratei de frecventare a acesteia, sau importanţei cererii pentru o zonă comparativ cu alta care oferă o calitate diferită a mediului. În aceste condiţii este necesară măsurarea obiectivă a stării mediului, ceea ce poate fi un obiectiv dificil de atins.

metoda „evaluării continGentate” (PARENT 1998, FREEMAN 2003)Metoda „evaluării contingentate” este o formă de studiu a pieţei ipotetice referitoare la modificarea calităţii mediului:

§ calitatea aerului şi a apei; § exprimarea funcţiei recreative „costul călătoriei” (pescuit, vânătoare, plimbări etc.); § conservarea unor componente ale patrimoniului natural; § valoarea de opţiune şi de existenţă a biodiversităţii; § riscuri pentru sănătate şi viaţă; § ameliorarea transporturilor etc.

Ipoteze ale aplicării „evaluării contingentate”:

§ modificarea mediului nu are impact direct asupra producţiei comercializate; § nu este posibilă observarea directă a preferinţelor indivizilor; § eşantionul este reprezentativ din punct de vedere al nivelui de informare şi interesului pentru proble-

ma analizată; § există fonduri, resurse umane şi de timp corespunzătoare unui studiu veritabil.

Aplicarea tehnicii „evaluării contingentate” se realizează în următoarele etape:

§ delimitarea şi caracterizarea problemei de mediu; § stabilirea modului de contactare a subiecţilor din eşantion (poştă, telefon, întrevedere directă); § conceperea chestionarului sub forma unor întrebări directe sau deschise şi dihotomice astfel încât:

• să se ofere informaţia minim necesară celui intervievat;• să se poată stabili valoarea pe care intervievatul o asociază modificării calităţii mediului;• să se cunoască statutul socio-economic al intervievatului.

Analiza datelor pe trei nivele:

§ elaborarea unui tablou de distribuţie a frecvenţei, relaţionând nivelul indicat al consimţământului de a plăti cu numărul acelora care au indicat nivelul respectiv; § elaborarea unui tablou cu multiple intrări, pentru a relaţiona nivelul consimţământului de a plăti cu

caracteristicile socio-economice ale intervievaţilor; § utilizarea tehnicilor de analiză multicriterială.

22

Rezervele față de utilizarea „evaluării contingentate” sunt legate de faptul că se iau în calcul punctele de ve-dere ale intervievaților și nu aspecte concrete ale comportamentului acestora, precum și de nivelul de instruire al intervievaților.

metoda bazată pe relația „doză - răspuns” (PARENT 1998, FREEMAN 2003)Metoda bazată pe relația „doză - răspuns” estimează impactul fizic al modificării calității mediului asupra unui receptor:

§ poluarea atmosferică și coroziunea materialelor; § ploile acide și randamentul terenurilor (agricole, forestiere); § poluarea apei în zona costieră și sănătatea acelora care se îmbăiază etc.

În mod curent relația „doză - răspuns” este aplicabilă în următoarele situații:

§ efectul ploilor acide asupra creșterii, ofilirii sau calității culturilor și arborilor, coroziunii și aspectului materialelor și echipamentelor; § pagubele provocate sănătății umane de către poluarea atmosferică (particule în suspensie, substanțe

nocive); § impactul poluării apei asupra sănătății umane; § salinizarea terenurilor; § acumularea de metale grele și substanțe chimice în sol și apa subterană ca urmare a activității miniere.

Ipotezele aplicării metodei „doză - răspuns”:

§ modificarea calității mediului determină în mod direct diminuarea (sau creșterea) producției unui bun comercializat, comercializabil sau pentru care există un produs de substituire comercializat; § efectul este evident și poate fi observat sau testat în mod empiric; § piața funcționează bine, astfel prețul să reprezinte un bun indicator al valorii economice.

Aplicarea relației „doză - răspuns” se realizează în două faze:

§ determinarea impactului fizic, apelând în acest scop la:• cercetări realizate în laborator sau în teren;• experiențe controlate;• tehnici de regresie;• modelarea fenomenelor și proceselor.

§ determinarea valorii monetare a efectului fizic, scop în care se va utiliza mai ales prețul pieței (chiar dacă acesta presupune asumarea unor riscuri de deformare a rezultatelor).

Cadrul metodologic de aplicare:

§ domeniul: construcții (locuințe, clădiri industriale, poduri etc.); § poluanții: SO2, N2S, NOX, particule; § efectul: coroziune (suprafețe de contact și alte suprafețe electrice, vopseluri, metale – oțel, zinc etc.); § stabilirea relației „doză - răspuns” între coroziune și concentrația de poluanți; § inventarierea în detaliu a materialelor afectate de nivelul unei parcele–eșantion; § extrapolarea rezultatelor inventarierii în întreaga zonă vizată.

23

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaCompatibilitatea metodelor și tehnicilor de stabilire a valorii monetare cu categoriile de servicii ecosistemice este prezentată în tabelul 1 în care se realizează o trecere în revistă a serviciilor ecosistemice care au stat la baza evaluării în cadrul MA (2005) precum și a metodelor care sunt în mod constant utilizate pentru evaluare (Koetse și colab. 2015a, b). După cum remarcă autorii, serviciile de producție sunt, de cele mai multe ori, evalu-ate utilizând valoarea de piață. Din păcate, această metodă nu permite evidențierea modului în care valoarea de piață s-ar modifica ca urmare a posibilelor modificări viitoare ale calității și cantității acestor servicii. Pentru aceasta, ca și pentru restul tipurilor de servicii ecosistemice se utilizează așa numitele metode indirecte de evaluare. În această categorie sunt incluse serviciile culturale dar și alte categorii de servicii (ex. de reglare).

Tabel 1. Serviciile ecosistemelor și diferite modalități de evaluare a acestora

Evaluare directă pe piață Preferinţa exprimată Preferinţa declarată

Metoda prețului de piață

Metoda funcției de producție

Metoda evaluării costului

Preț hedonic

Metoda costului

călătoriei

Evaluarea contingentată

Evaluarea alegerii

servicii de producțieHrană X X X XApă X X X XLemn și fibre X X X XCombustibil X X X Xservicii de reglareReglarea climatului X X XAtenuarea inundațiilor X X X XControlul bolilor X X X XPurificarea apei X X X X Xservicii culturaleValoare estetică X X XRecreere X X X XEducație X XValoare spirituală X Xservicii suportCiclarea nutrienților X XFormarea solului X XProducția primară X X

(Koetse și colab. 2015a, b)

Selectarea metodelor adecvate de evaluare economică se realizează în funcție de tipul serviciului ecosistemic, de valoarea economică ce se urmărește a fi evaluată (valoare totală vs. de utilizare vs. non-utilizare), precum și de disponibilitatea datelor și informațiilor.

24

etape în evaluarea serviciilor ecosistemice

Metodologia de evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice propusă aici este construită în jurul a două elemente centrale ce permit aplicarea procedeelor inductive menite să reliefeze valoarea monetară a celor mai impor-tante servicii ecosistemice:

1. stabilirea unui sistem referențial prin calcularea unui indice de relevanță a serviciilor ecosistemice furnizate de un anumit ecosistem sau complex de ecosisteme. Practic, acest demers implică ierarhizarea importanței diferitelor servicii ecosistemice dar mai ales calcularea exactă a distanțelor dintre diferitele servicii în funcție de importanța acestora, așa cum este ea definită la nivelul actorilor sociali la un anumit moment. Existența acestui sistem referențial este esențială pentru inferarea valorii monetare a unui ser-viciu pornind de la valoarea monetară a altui serviciu ecosistemic.2. Alegerea unui serviciu ecosistemic de referință (SER) și măsurarea valorii lui monetare. Practic, din totalitatea serviciilor ecosistemice se alege un singur serviciu pentru care se măsoară valoarea sa mo-netară și care va fi utilizat ca reper pentru inferarea (pe baza indicilor de importanță) valorii monetare a tuturor celorlalte servicii.

Proiectul ValueEcoServ propune un demers de evaluare a serviciilor ecosistemice ce include trei etape distincte:

ETAPA 1: IDENTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE § 1.1. Anchetă sociologică; § 1.2. Dezbatere de grup cu actorii interesați pentru identificarea serviciilor ecosistemice.

ETAPA 2: EVALUAREA IMPORTANŢEI/SEMNIFICAŢIEI SOCIALE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE șI IERARHIZAREA ACESTORA

§ 2.1. Sondaj de opinie; § 2.2. Dezbatere și vot de grup pentru crearea unei liste scurte cu cele mai importante/relevante servicii

ecosistemice; § 2.3. Stabilirea indicelui de relevanță a serviciilor ecosistemice prin analiza comparativă pe perechi a

tuturor serviciilor selectate în pasul 2.2.:• 2.3.1. Stabilirea priorității acordate fiecărui serviciu ecosistemic în comparație cu celelalte ser-vicii ecosistemice;• 2.3.2. Stabilirea frecvenței cu care fiecare serviciu ecosistemic a fost preferat de către fiecare participant (grup de lucru) celorlaltor servicii;• 2.3.3. Stabilirea ponderii frecvenței (n) cu care a fost preferat fiecare serviciu ecosistemic de către fiecare participant (grup de lucru) în numărul total al judecăților de valoare;• 2.3.4. Stabilirea scorului mediu final.

ETAPA 3: STABILIREA VALORII MONETARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE § 3.1. Alegerea serviciului ecosistemic de referință; § 3.2. Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic de referință:

• 3.2.1. Stabilirea valorii de piață a serviciului ecosistemic de referință;• 3.2.2. Stabilirea surplusului cosumatorului aferent serviciului ecosistemic de referință;• 3.2.3. Stabilirea valorii de utilizare a serviciului ecosistemic de referință;• 3.2.4. Determinarea valorii de non-utilizare a serviciului ecosistemic de referință;• 3.2.5. Determinarea valorii totale a serviciului ecosistemic de referință;

§ 3.3. Determinarea valorii de utilizare, valorii de non-utilizare și valorii totale a serviciilor ecosistemice

25

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iadin zona de studiu în funcție de coeficienții medii ponderați de importanță stabiliți în pasul 2.3. relativ la serviciul ecosistemic de referință; § 3.4. Stabilirea cantității/suprafețelor de manifestare a serviciilor ecosistemice; § 3.5. Stabilirea valorii monetare totale la nivelul sitului.

Identificareservicii

Ierarhizareservicii

Evaluaremonetară

Prima etapă presupune identificarea cât mai multor beneficii sau avantaje derivate direct sau indirect din exis-tenţa zonelor naturale luate în discuţie. Este un exerciţiu ce implică construirea unei imagini de ansamblu cu privire la totalitatea beneficiilor astfel că este absolut necesar ca acest demers să fie unul participativ care să implice o gamă cât mai largă de actori interesaţi.

A doua etapă implică ierarhizarea serviciilor ecosistemice. Este un demers ce porneşte de la recunoaşterea faptului că nu toate serviciile ecosistemice sunt la fel de importante pentru actorii sociali, astfel încât, pentru a decide cu privire la modul de utilizare a naturii, este necesar un sistem de ierarhizare şi ponderare a valorii acestor servicii.

A treia etapă implică stabilirea unei valori monetare pentru serviciile ecosistemice. Acest demers, chiar dacă pentru anumite servicii poate părea arbitrar (mai ales pentru serviciile culturale non-materiale), permite pro-cese de comparare şi modelare strategică a modului optim de valorificare a serviciilor.

ETAPA 1: IDENTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE

scop:

§ identificarea cât mai multor beneficii şi avantaje directe sau indirecte generate de existenţa unei zone naturale.

Identificarea serviciilor ecosistemice presupune un efort de conştientizare a multitudinii de beneficii furnizate de zonele naturale. Pentru acest lucru este nevoie ca demersul să fie unul participativ astfel încât toate percepţiile sociale cu privire la avantaje să fie identificate şi consemnate. Abordarea participativă este esenţială mai ales în cazul ariilor naturale unde se regăsesc servicii concurenţiale ce divizează comunitatea. Este cazul, spre exemplu, a zonelor împădurite care sunt valoroase atât prin faptul că furnizează masă lemnoasă cât şi pentru faptul că favorizează turismul. Valorificarea concomitentă a celor două servicii este conflictuală în condiţiile în care ex-ploatarea pădurilor scade valoarea turistică a unei zone. În acest context este important ca toţi factorii interesaţi să participe la un demers de identificare a serviciilor ecosistemice. Este de asemenea important ca demersul de identificare să treacă dincolo de evidenţele imediate şi să exploreze o paletă cât mai largă de beneficii.

Se face aici distincţia dintre:

§ servicii directe şi servicii indirecte; § servicii manifeste şi servicii latente; § servicii imediate şi servicii de viitor; § servicii exploatate şi servicii neexploatate; § servicii valorificabile economic şi servicii nevalorificabile economic; § etc.

Toate aceste categori prezentate anterior sunt doar direcţii posibile de conducere şi problematizare a dezbate-rilor publice cu privire la serviciile ecosistemice. Introducerea lor ca teme de discuție în cadrul unor dezbateri publice favorizează depășirea lui „aici și acum” și adoptarea unei perspective mai largi și pe un orizont tem-porar mai îndelungat.

26

mod de lucru:

Pentru atingerea acestui scop există o multitudine de metode, fiecare cu avantaje și dezavantaje specifice. Indiferent de metoda utilizată, întrebarea la care se caută un răspuns este aceeaşi:

care sunt avantajele/beneficiile conferite de existenţa ariei naturale analizate?

metoda comentarii

Interviu individual cu actori interesați Persoanele participante nu obțin o imagine de ansamblu cu privire la percepția colectivă. Nu există dezbatere sau dialog între actorii sociali.

Interviu de grup cu actori interesați Permite conştientizarea de către actorii sociali şi a altor perspective ce formează mentalul colectiv.

Sondaj

Poate cuprinde mai multe tipuri de intrebări: fie întrebări deschise (ce beneficii oferă natura?) fie întrebări închise (care din beneficiile de mai jos sunt furnizate de aria naturală analizată?). Necesită coordonare din partea unui specialist atât în etapa de construcție a eșantioanelor cât și în etapa de analiză a datelor înregistrate.

Metoda Delphi – grup de experți ce stabilesc serviciile

Metoda este similară cu interviul individual sau de grup, singura diferență fiind dată de statutul de expert al actorilor implicați. Furnizează, de regulă, o listă mare de beneficii posibile.

Analiza bibliografică Este cea mai rapidă şi puţin costisitoare metodă, însă nu surprinde dinamica socială şi nici specificitatea ariilor studiate.

Metodologia ValueEcoServ propune două modalităţi distincte ce pot fi utilizate atât împreună cât şi separat pentru a identifica percepţia actorilor interesaţi cu privire la serviciile ecosistemice furnizate de o anumită arie naturală:

1.1. anchetă sociologică

Este o metodă cantitativă ce presupune utilizarea unui chestionar prin care se solicită actorilor interesaţi să indice existenţa beneficiilor şi avantajelor generate de existenţa şi conservarea unei zone naturale. Beneficiile potenţiale sunt nominalizate în mod specific în chestionar urmând ca subiecţii să precizeze dacă acestea sunt sau nu furnizate de aria naturală analizată. Avantajul acestei metode constă în faptul că se poate adresa unui număr mare de persoane. Totuşi, metoda necesită competenţe de specialitate în procesarea şi analiza statisti-că a răspunsurilor. Astfel de analize pot duce la segmentări ale populaţiei studiate în funcţie de modul în care definesc serviciile ecosistemice. Chestionarul ValueEcoServ (vezi Anexa 2 - Formular de identificare a servicii-lor ecosistemice la nivel local și regional și Anexa 3 - Formular de identificare a serviciilor ecosistemice la nivel național) a fost construit pornind de la tipologia CICES de clasificare a serviciilor ecosistemice. Serviciile au fost însă transpuse într-un limbaj accesibil astfel încât chestionarul poate fi completat de aproape orice persoană indiferent de nivelul de educaţie. Completarea lui se face individual având o durată de cca 15 minute. După analiza chestionarelor se recomandă prezentarea şi discutarea publică a rezultatelor înregistrate.

paşi:

§ 1.1.1. Tipărirea şi multiplicarea chestionarelor; § 1.1.2. Stabilirea eşantionului. Este de dorit ca subiecţii să reprezinte diversitatea socio-demografică a

populaţiei unde se realizează analiza. Asta înseamnă construirea unui eşantion reprezentativ pentru co-munitatea studiată. Chiar dacă nu se urmăreşte un demers reprezentativ ci doar unul explorativ (care să indexeze serviciile ecosistemice) se recomandă completarea a cel puţin 120 de chestionare; § 1.1.3. Administrarea chestionarelor. Chestionarele se pot completa direct de subiecţi sau administrate

de un operator de sondaj care citeşte întrebările şi consemnează răspunsurile; § 1.1.4. Realizarea unei baze de date cu răspunsurile subiecţilor; § 1.1.5. Analiza statistică şi raportul; § 1.1.6. Prezentarea publică a rezultatelor demersului de cercetare. Este o etapă esenţială prin care se

oferă comunităţii feed-back cu privire la rezultatele obţinute. Dacă datele de cercetare sunt utilizate pen-tru a fundamenta o serie de decizii publice privind valorificarea ariei naturale prezentarea şi discutarea rezultatelor este esenţială.

27

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia1.2. dezbatere de grup cu actorii interesați pentru identificarea serviciilor ecosistemice

Metoda presupune organizarea unei întâlniri publice la care să se discute despre beneficiile generate de aria naturală. Avantajul major este conferit de schimbul de idei şi percepţii, ceea ce permite, pentru toţi par-ticipanţii, aprofundarea înţelegerii cu privire la multitudinea serviciilor furnizate de natură. Prin dezbatere, oamenii ajung să conştientizeze atât beneficii pe care nu le cunoşteau dar şi pluralitatea percepţiilor sociale. Dezbaterea este şi o modalitate esenţială pentru fundamentarea unui consens social cu privire la direcţiile de valorificare a ariilor naturale.

paşi:

§ 1.2.1. Planificarea dezbaterii. Presupune stabilirea unei locaţii potrivite, a listei de participanți, a agen-dei de lucru (desfăşurător) (Anexa 1), a persoanelor ce vor face prezentări, a datei și a orei; § 1.2.2. Convocarea participanţilor; § 1.2.3. Multiplicarea/pregătirea materialelor ce vor fi prezentate şi înmânate participanţilor; § 1.2.4. Desfăşurarea întâlnirii. Presupune parcurgerea agendei de lucru.

În cadrul acestei întâlniri sunt propuse două maniere distincte menite să ducă la identificarea serviciilor eco-sistemice din aria naturală analizată:

§ Brainstorming – se adresează grupului (dacă grupul este mai mare, se împarte în 2-3 grupuri mai mici de maxim 5 membri care realizează în paralel aceeași sarcină) întrebarea ,,Ce beneficii/avantaje ne con-feră existența acestei arii naturale?” și se consemnează toate răspunsurile furnizate. Se obține astfel o listă cu serviciile ecosistemice așa cum sunt ele percepute de către comunitate; § Selecție dintr-o listă predefinită. Această metodă presupune prezentarea de către moderator a unei

liste predefinite de servicii, cerând participanților să precizeze dacă acele servicii se regăsesc sau nu la nivelul ariei despre care se discută (se pot folosi serviciile listate în Anexele 2 și 3).

ETAPA 2: EVALUAREA IMPORTANŢEI/SEMNIFICAŢIEI SOCIALE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE șI IERARHIZAREA ACESTORA

scop:

§ identificarea celor mai importante servicii ecosistemice aşa cum sunt ele definite la nivelul mentalului colectiv.

Pentru actorii sociali nu toate serviciile au aceeaşi importanţă. În funcţie de valorile sociale, de interesele şi preocupările personale, unele servicii pot fi considerate mai importante decât altele. Spre exemplu, pentru o persoană ce deţine un atelier de prelucrare a lemnului şi o persoană ce administrează o pensiune turistică, o pădure poate avea valori extrem de diferite. În timp ce primul ar avea interes să o exploateze, al doilea ar avea interes să o conserve.

Stabilirea gradului de importanţă socială a serviciilor ecosistemice este esenţială pentru a le putea valorifica adecvat. Stabilirea unei ierarhii sociale a serviciilor ecosistemice este un demers necesar mai ales în condiţiile în care multe servicii sunt conflictuale. Spre exemplu, exploatarea masei lemnoase dintr-o arie naturală afec-tează negativ capacitatea ecosistemului de a mai furniza alte servicii precum protecţie la alunecări de teren, protecţie la vânt, viscol şi înzăpeziri, oxigenarea aerului etc.

mod de lucru:

Se propun trei maniere de ierarhizare a serviciilor ecosistemice identificate şi anume:

28

2.1. sondaj de opinie

În cadrul anchetei sociologice prezentate la punctul 1.1. se solicită actorilor locali să dea o notă de la 1 la 10 pentru importanţa serviciilor ecosistemice generate de aria naturală. Această metodă nu implică o unitate a criteriilor de evaluare ci doar o consemnare a percepţiilor. Stabilirea importanţei serviciilor de către respon-denți se face, de cele mai multe ori, intuitiv. Totuşi, este de aşteptat ca în urma evaluărilor date de un număr suficient de mare de subiecţi să se ajungă la o identificare corectă a celor mai importante 10-15 servicii eco-sistemice. Practic, în cadrul chestionarului privind identificarea serviciilor ecosistemice se solicită subiecţilor să dea şi o notă pe o scală predefinită.

2.2. dezbatere și vot de grup pentru crearea unei liste scurte cu cele mai importante/relevante servicii eco-sistemice

Dezbaterea este o continuare a discuţiilor publice privind identificarea serviciilor ecosistemice. În acest sens, după ce acestea au fost identificate şi consemnate, se stimulează o discuţie privind cele mai importante ser-vicii. Subiecţii pot avea criterii diferite/subiective de definire a priorităţilor iar punerea lor în discuţie permite o aprofundare a înţelegerii sociale privind avantajele ecosistemice. În urma discuţiilor se solicită tuturor celor prezenţi să indice care sunt, în percepţia lor individuală, cele mai importante 5 servicii. După ce toţi actorii pre-zenţi au exprimat opţiunile personale se face o însumare a tuturor preferinţelor exprimate şi se obţine astfel o imagine de grup. Se recomandă continuarea cu o discuţie privind rezultatele „votului de grup”: ce părere aveţi despre ierarhia care a reieşit în urma opţiunilor noastre?”

În urma aplicării acestei metode se ajunge la construirea unei liste scurte cu 10-15 servicii ecosistemice ce se bucură de recunoaștere socială.

2.3. stabilirea indicelui de relevanță a serviciilor ecosistemice

Stabilirea indicelui de relevanță a serviciilor ecosistemice se realizează prin analiza comparativă pe perechi a tuturor serviciilor selectate în pasul 2.2. Practic, în cadrul unor mici grupuri de lucru de 2-3 persoane se face o analiză comparativă, două câte două, a tuturor serviciilor pentru a spune care este mai important. Ulterior, prin însumarea punctajelor se calculează un indice de importanță.

pași:

§ 2.3.1. Stabilirea priorității acordate fiecărui serviciu ecosistemic în comparație cu celelalte servicii eco-sistemice. În cadrul fiecărui grup de lucru se compară două câte două beneficiile/serviciile furnizate de către aria protejată și se alege serviciul considerat mai important. Formularul de analiză comparativă a importanței serviciilor/beneficiilor se poate completa individual sau pentru un grup de participanți la ateliere și prezintă un format tabelar (Anexa 4); § 2.3.2. Stabilirea frecvenței cu care fiecare serviciu ecosistemic a fost preferat de către fiecare partici-

pant (grup de lucru) celorlaltor servicii. Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de fiecare dintre beneficiile/serviciile identificate se realizează la nivel local, regional și național; § 2.3.3. Stabilirea ponderii frecvenței (n) cu care a fost preferat fiecare serviciu ecosistemic de către fie-

care participant (grup de lucru) în numărul total al judecăților de valoare. O judecată de valoare reprezintă compararea unui serviciu ecosistemic cu fiecare dintre celelalte servicii pentru a stabili inferioritatea/ superioritatea. Spre exemplu, dacă numărul participanților / grupurilor de lucru este 4, iar numărul ser-viciiilor ecosistemice este 5, totalul judecăților de valoare este egal cu 4*5 = 20 iar ponderea este n/20. Stabilirea ponderilor/frecvențelor relative se realizează, de asemenea, la nivel local, regional și național; § 2.3.4. Stabilirea scorului mediu final. Se calculează o medie aritmetică ponderată a scorurilor obținute

la cele trei nivele: local, regional și național. Nivelul coeficienților de importanță utilizați se determină ca medie ponderată, în cazul de față apreciindu-se locul și rolul categoriilor de utilizatori pe baza regulii ma-jorității absolute: utilizatori locali 51%, utilizatori regionali 34%, utilizatori naționali 15%. În mod evident pot exista diferențe notabile privind percepția sistemelor ecosistemice însă se consideră că decidenții/utilizatorii naționali și regionali trebuie să dezvolte programe/proiecte pentru îmbunătățirea percepției serviciilor ecosistemice de către utilizatorii locali.

29

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaETAPA 3: STABILIREA VALORII MONETARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE

scop:

§ stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice.

Această etapă presupune identificarea expresiei monetare a serviciilor ecosistemice. Întrebarea fundamentală care se pune este:

„care este valoarea monetară a serviciilor furnizate de aria naturală analizată?”

În general, în stabilirea valorii monetare se utilizează un cumul de metode în funcţie de natura serviciilor analizate/identificate în aria protejată, după cum se arată în secțiunea Metode și tehnici de stabilire a valorii monetare a serviciilor ecosistemice.

mod de lucru

Soluția propusă în cadrul ghidului pentru determinarea valorii serviciilor ecosistemice reprezintă un mix de metode, tehnici, ipoteze, care permit stabilirea profilului ariilor protejate luate ca studiu de caz, dar și tranziția de la utilitatea ordinală a serviciilor ecosistemice la dimensiunea valorică a acestora.

3.1. alegerea serviciului ecosistemic de referință

Serviciul ecosistemic de referință este serviciul care va fi utilizat drept reper pentru inferarea valorii monetare a tuturor celorlalte servicii ecosistemice identificate la nivelul ariei naturale. Acesta este singurul serviciu pen-tru care se realizează o măsurare exactă a valorii monetare urmând ca această valoare să constituie punct de reper/referință în demersul inductiv ce va permite aproximarea valorii celorlaltor servicii.

Se recomandă ca alegerea serviciului ecosistemic de referință să vizeze:

§ un serviciu măsurabil din punct de vedere fizic și monetar. Este cazul celor mai multor servicii de producție (lemn, apă potabilă, agregate de balastieră etc.) a căror valoare monetară poate fi relativ ușor calculată ținând cont de producția pe unitatea de suprafață și valoarea de piață a acestora. Este de evitat adoptarea ca serviciu de referință a unui serviciu intangibil cum ar fi funcția spirituală a diferitelor obiec-tive din interiorul ariei naturale sau frumusețea peisajului; § Un serviciu important la nivel local. Serviciile considerate importante sunt servicii pentru care, de

regulă, există un nivel superior de cunoaștere comparativ cu serviciile considerate mai puțin importante.

În cazul de față, pe baza listei tuturor serviciilor identificate și ierarhizate în primele două etape, dintre servi-ciile ecosistemice care se reflectă cel mai bine pe piață îl vom alege pe acela care are cea mai mare utilitate ordinală (cel mai mare coeficient mediu ponderat al importanței, obținut la pasul 2.3.4.).

3.2. stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic de referință

Acest pas implică realizarea unui studiu riguros privind valoarea monetară a serviciului ecosistemic de referin-ță (SER). În funcție de serviciul ales se utilizează metodele adecvate, luând în calcul toate aspectele prezentate mai jos.

3.2.1. stabilirea valorii de piață a serviciului ecosistemic de referință

§ 3.2.1.1. Evaluarea ofertei totale din SER pe baza randamentului mediu al ariei protejate/ecosistemului/ habitatului care îl generează (Machedon 2003); § 3.2.1.2. Stabilirea prețului pieței (prețul unitar) pentru SER (vor fi utilizate date statistice și/sau empi-

rice); § 3.2.1.3. Evaluarea ofertei de piață din SER – ținând cont de condițiile tehnico-economice în care este

accesat SER, oferta de piață va reprezenta un anumit procent din oferta totală (50% - 90%); § 3.2.1.4. Stabilirea valorii de piață a SER pe baza ofertei de piață și a prețului pieței.

30

Oferta totală și oferta de piață reprezintă distincția dintre capacitatea de producție și capacitatea de exploa-tare. Dacă luăm lemnul ca SER atunci oferta totală reprezintă cantitatea maximă de masă lemnoasă pe care o poate furniza ecosistemul analizat iar oferta de piață cantitatea reală de masă lemnoasă exploatată și pusă efectiv pe piață.

În stabilirea prețului pieței este important să fie încorporate toate costurile implicite nu doar cele evidente. Spre exemplu, dacă se ia turismul drept SER atunci în stabilirea prețului mediu pe turist se includ următoarele elemente:

§ costuri cu cazarea; § costuri cu masa; § costuri cu intrarea la diferite obiective/evenimente; § costuri cu achiziția de suveniruri și alte obiecte specifice locului; § costuri cu deplasarea.

3.2.2. stabilirea surplusului consumatorului aferent serviciului ecosistemic de referință

Surplusul consumatorului reprezintă suma suplimentară (peste prețul pieței) pe care utilizatorul, consumato-rul, ar fi dispus să o plătească pentru aceeași cantitate dintr-un serviciu ecosistemic, fără a-și diminua nivelul bunăstării materiale. De exemplu, pentru serviciul ecosistemic masă lemnoasă/folosință privată, utilizatorii ar fi dispuși să plătească peste prețul pieței ca expresie a percepției funcției de producție (masă lemnoasă) alături de celelalte categorii de funcții (de reglare și control, de suport, informațional educațională). Cu alte cuvinte, pe lângă importanța (imediată) a lemnului în sine, se recunoaște și rolul pădurii în controlul eroziunii solului, reducerea riscului de inundații, îmbunătățirea/menținerea calității aerului, spațiu de organizare și desfășurarea unor activități recreative și educaționale etc.).

Pentru măsurarea surplusului consumatorului s-a recurs la un calcul matematic în baza reprezentării grafice a relației dintre valoarea de piață și surplusul consumatorului (vezi figura 6).

3.2.3. stabilirea valorii de utilizare a serviciului ecosistemic de referință

Valoarea de utilizare (VU) a SER se calculează prin însumarea prețului pieței cu surplusul consumatorului:

§ vu = vp + scUnde: VU = valoarea de utilizare; VP = valoarea de piață; SC = surplusul consumatorului.

3.2.4. determinarea valorii de non-utilizare a serviciului ecosistemic de referință

În cazul măsurării valorii de non-utilizare (VNU) a serviciilor ecosistemice, considerăm ca sprijin pentru mode-lul euristic următoarele premise:

§ vse = vu + vnu § vu = vp + sc

Unde: VSE = valoarea totală a serviciului ecosistemului; VU = valoarea de utilizare; VNU = valoarea de non – utilizare; VP = valoarea de piață; SC = surplusul consumatorului.

§ Între valoare (a unui bun, serviciu) și preț există o anumită relație de determinare, influențare (apre-ciem că valoarea nu poate fi doar obiectivă – teoria valorii muncă sau subiectivă – teoria valorii utilitate, dar aceasta nu justifică eliminarea noțiunii de valoare din gândirea economică). § Prețul ca instrument al economiei de piață are un anumit rol în raționalizarea consumului/utilizării

bunurilor, serviciilor.

31

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaCel puțin pe termen lung, mărimea prețului are ca element determinat consumul de muncă (costul de generare a produsului, serviciului) și/sau utilitatea, respectiv valoarea, indiferent de esența acesteia. Subliniem însă că apropierea, ca mărime, între preț și valoare este influențată de factori multipli, situație explicabilă dacă ținem cont de faptul că prețul este o formă de obiectivare a valorii, ca reflex al recunoașterii sociale a consumului de muncă și/sau utilității ce caracterizează un bun/serviciu sau altul. În concluzie, considerăm că modificarea mărimii valorii (fie această valoare a serviciului ecosistemic) se reflectă și în modificarea prețului.

Continuând analiza relațiilor de cauzalitate, gândirea economică, raționalitatea concluzionează caracterul in-vers proporțional al evoluției prețului și cererii/consumului asociate unui bun/serviciu, desigur în funcție de elasticitatea cererii/consumului în funcție de preț.

Ținând cont de aceste două concluzii, raționamentul ne permite să constatăm următoarele aspecte:

§ Adiționarea valorii de non-utilizare la valoarea de utilizare conduce la o valoare mai mare a serviciului ecologic, imprimând „prețului pieții” o tendință asemănătoare; § Creșterea prețului pieței va modifica surplusul consumatorului/utilizatorului, rectificându-l în minus

(scade surplusul consumatorului ca urmare a creșterii prețului pieții); § În măsura în care diminuarea surplusului consumatorului/utilizatorului ca urmare a adăugării valorii de

non-utilizare, respectiv, creșterea prețului, este acceptată de către acesta, apreciem că „diminuarea” ne oferă un ordin de mărime al valorii de non-utilizare.

3.2.5. determinarea valorii totale a serviciului ecosistemic de referință

Valoarea totală se obține prin însumarea celor două compononte – valoarea de utilizare și de non-utilizare a serviciilor ecosistemice.

§ vse = vu + vnuUnde: VSE=valoarea totală a serviciului ecosistemului; VU=valoarea de utilizare; VNU=valoarea de non-utili-zare.

3.3. determinarea valorii de utilizare, valorii de non-utilizare și valorii totale a serviciilor ecosistemice

Determinarea valorii totale a tuturor serviciilor ecosistemice identificate și păstrate în portofoliul specific ariei cercetate se realizează pe baza coeficienților de importanță (calculați în pasul 2.3. ca medie ponderată a coefi-cienților de la nivel local, regional și național și utilizând un sistem de ponderare ales după regula majorității). Coeficienții de importanță de la nivel local, regional și național pot fi obținuți utilizând tehnici Delphi (Negrei 1999), spre exemplu, pe baza tehnicii comparării pe perechi descrisă anterior.

Pornind de la coeficientul de importanță (mediu ponderat) al SER se recurge la interpolare pentru a determina valoarea fiecărui serviciu din portofoliu. Practic, calculul inductiv al valorii monetare a tuturor serviciilor eco-sistemice pornește de la cei doi parametri ai SER (indice de importanță și valoare monetară totală) calculând valoarea de corespondență monetară specifică indicelui de importanță pentru fiecare dintre celelalte servicii.

3.4. stabilirea cantității/suprafețelor de manifestare a serviciilor ecosistemice

Trebuie să remarcăm că nu toate serviciile ecosistemice se manifestă în toate clasele de acoperire a terenului (și cu aceeași intensitate), iar unele dintre serviciile ecosistemice sunt specifice doar unor anumite clase. Spre exemplu, capacitatea de producție lemn se manifestă în cazul Scrovistea doar în categoriile: păduri de foioase, vegetație forestieră în tranziție – arbuști și eventual livezi. Pentru a realiza trecerea de la valoarea serviciului ecosistemic pe hectar la valoarea serviciului ecosistemic pe tip de clasă de acoperire a terenului (sau în cazul în care este disponibil, pentru fiecare habitat) se utilizează o matrice standard de evaluare a serviciilor ecosistemice (Burkhard și colab. 2014). Trecerea se realizează prin calcularea procentuală a numărului de servicii ecosistemice identificate de către actorii sociali pe fiecare tip de acoperire a terenului și raportarea la numărul total de servicii ecosistemice posibile pentru tipul respectiv de ecosistem. Aceasta permite evidențierea valorii serviciilor ecosis-temice pe fiecare serviciu identificat de către actorii sociali și pe fiecare clasă de acoperire a terenului.

32

3.5. stabilirea valorii monetare totale la nivelul sitului

Valoarea monetară la nivelul sitului se stabilește prin înmulțirea valorii unitare pentru fiecare tip de serviciu și ecosistem cu suprafața acestuia. Valoarea obținută reprezintă o valoare minimală la nivelul sitului.

trebuie menționat faptul că această metodă de evaluare se bazează pe evaluarea participativă a actori-lor sociali de la nivel local, regional și național și, prin urmare, definirea și evaluarea serviciilor ecosiste-mice au un caracter social și subiectiv, subsumat percepției importanței pe care fiecare comunitate locală sau societate în parte o acordă serviciiilor ecosistemice la un moment dat.

33

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

Studiu de caz: ROSci0224 – ScROviștea

Nume șilocalizare studiu de caz

ROSci0224 – Scroviștea județul Ilfov

Figura 7. Modul de utilizare al terenului în ROSCI0224 – Scroviștea Sursă primară date: Copernicus - EU- CLC 2012 (V 18.5)

Scară național regional localSuprafață cca. 34 km2

tipuri de ecosisteme urbane / rurale agrosisteme păşuni / pajiști / fânețe

păduri tufărişuri vegetaţie puţin densă sau lipsite de

vegetaţieacvatice dulcicole zone umede marine / litorale

ROSCI0224 – Scroviștea are o suprafață de 3.391 ha ce se distribuie în județul Ilfov, comunele Periș și Ciolpani, în regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Principalele tipuri de ecosisteme din sit au fost identificate pe baza modului de acoperire al terenului (Figura 7, Tabel 2).

Pincipalele elemente de conservare din zonă sunt conform planului de management al sitului NATURA 2000 Scroviştea ROSCI0224 şi ROSPA0140 (2015) următoarele:

§ Scroviştea reprezintă una dintre ultimele zone unde se mai găsesc reminiscenţe ale vechilor Codri ai Vlăsiei (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa și Carpinus betulus). Pădurile, în combinație cu zonele umede (lacuri, bălți și râuri), dau importanță ariei, în contextul județului Ilfov, ce reprezintă o regiune supusă dezvoltării din vecinătatea Bucureștiului; § Habitatele forestiere și acvatice de interes european prezente pe teritoriul sitului sunt următoarele:

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 3160 Lacuri distrofice

34

și iazuri, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, 92A0 Păduri galerii de salcie albă şi plop alb (Planul de management al sitului NATURA 2000 ROSCI0224). § Pe teritoriul sitului îşi găsesc adăpostul specii de animale şi plante de interes comunitar, între care

amintim: trifoiaşul de baltă — Marsilea quadrifolia, roata de apă — Aldrovanda vesiculosa, fluturele ma-turna — Euphydryas maturna, rădaşca — Lucanus cervus, peştele ţigănuş — Umbra krameri, tritonul cu creastă — Triturus cristatus, ţestoasa de apă — Emys orbicularis, raţa roşie — Aythya nyroca, stârcul de noapte — Nycticorax nycticorax, egreta mică — Egretta garzetta.

Principalele tipuri de ecosisteme din ROSCI0224 – Scroviștea au fost identificate pe baza modului de acoperire al terenului.

Tabel 2. Principalele tipuri de acoperire a terenului în ROSCI0224 – Scroviștea

tipuri de acoperire a terenului suprafață (ha)Corpuri de apă 98,29Cursuri de apă 0,3Livezi 66,05Păduri de foioase 3102,59Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 5,43Terenuri arabile neirigate 36,09Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 1,09Vegetație forestieră în tranziție – arbuști 74,37Zone de culturi complexe 3,57Păşuni 3,63total 3391,41

Sursă primară date: Copernicus - EU - CLC 2012 (V 18.5)

Cartarea serviciilor ecosistemice a fost realizată prin integrarea modului de acoperire a terenului cu matricea serviciilor ecosistemice potențial furnizate de către ecosistemele naturale și semi-naturale din aria protejată pilot (Burkhard și colab. 2014).

Hărțile serviciilor ecosistemice potențial furnizate de aria protejată reprezintă evaluarea calitativă a serviciilor și a localizării acestora, în funcție de fiecare tip de ecosistem (Figura 8). Acestea au fost folosite ca suport vizual în cadrul discuțiilor cu actorii sociali implicați în procesul de evaluare al serviciilor ecosistemice din ROSCI0224 – Scroviștea.

35

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

Figu

ra 8

. Cap

acita

tea

de fu

rniz

are

a se

rvic

iilor

de

supo

rt (i

nteg

ritat

ea e

cosi

stem

elor

), pr

oduc

ție, r

egla

re ș

i cul

tura

le în

RO

SCI0

224

– Sc

rovi

ștea

(0 –

fără

cap

acita

te re

leva

ntă;

1 -

cap

acita

te m

ică;

2 -

cap

acita

te re

leva

ntă;

3 -

cap

acita

te m

edie

; 4 -

cap

acita

te în

altă

; 5 -

cap

acita

te fo

arte

înal

tă)

36

Pentru a identifica percepţia actorilor interesaţi cu privire la serviciile ecosistemice furnizate de sit s-a ales aplicarea metodei dezbaterii de grup și nu ancheta sociologică, având în vedere avantajele acesteia conferite de schimbul de idei şi percepţii, ceea ce permite pentru toţi participanţii aprofundarea înţelegerii cu privire la multitudinea beneficiilor furnizate de natură. S-au desfășurat trei workshopuri cu factorii de interes local, regional și național pentru identificarea serviciilor ecosistemice (vezi Anexa 1. Agendă de lucru). Serviciile identificate sunt prezentate conform denumirilor acordate de către participanții la atelierele de lucru. La nivel local, participanții s-au constituit într-un singur grup de lucru, iar la nivel regional și național s-au constituit șase grupuri. Pașii etapelor metodologice prezentați în continuare sunt listați conform numerotării capitolului ,,Etape în evaluarea serviciilor ecosistemice”, corespunzători aplicării dezbaterii de grup.

etapa 1: identificarea serviciilor ecosistemice – prezentare sintetică a rezultatelor

1.2. dezbatere de grup cu actorii interesați pentru identificarea serviciilor ecosistemice

În cadrul atelierelor de lucru, a avut loc o discuție liberă (brainstorming) cu participanții privind principalele beneficii/avantaje furnizate de aria naturală. S-a adresat grupului întrebarea ,,Care sunt principalele benefi-cii/avantaje furnizate de această arie naturală?” și s-au consemnat în scris toate răspunsurile. Această listă exaustivă a fost apoi supusă votului de grup (vezi etapa 2) și au fost selectate cele mai importante servicii ecosistemice (rezultatele sintetice sunt prezentate în Tabelul 4).

De asemenea s-a prezentat grupului întreaga tipologie a serviciilor ecosistemice (vezi Anexa 2) și s-a solicitat participanților să spună dacă acestea există sau nu la nivelul ariei analizate (Tabel 3).

Tabel 3. Procentul respondenților care au identificat serviciile ecosistemice – nivel local și regional

beneficii legate de hrana oamenilor da nu nu știuCereale/legume obținute prin utilizarea terenurilor agricole din sit 17% 70% 13%Fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul sitului 48% 48% 4%Fructe de pădure 83% 4% 13%Ciuperci 98% 2% -Plante aromatice și medicinale 83% 4% 13%Vânat 70% 17% 13%Surse de apă potabilă pentru populație 39% 30% 30%Pește 83% 13% 4%Sare sau alte resurse minerale utilizabile în alimentație 4% 52% 43%beneficii legate de creșterea animalelor da nu nu știuZone de pășunat pentru animale 35% 4% 61%Fânețe 30% 22% 9%Creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente) 87% 48% 43%Apă pentru animale 70% 9% 39%Resurse de hrană pentru alte animale din gospodării 65% 30% 26%resurse naturale utilizate în activitatea economică da nu nu știuResurse lemnoase pentru încălzire 96% 4% -Lemn pentru industria lemnului — prelucrare 70% 22% 9%Plante industriale (cânepa și alte plante exploatate industrial pentru fibră și celuloză) 9% 48% 43%

Alte materii prime utilizate în industria farmaceutică sau alte industrii 52% 9% 39%Resurse de apă utilizate pentru irigații, uz casnic sau uz industrial 43% 30% 26%Materiale de construcții: nisip, agregate, piatră 17% 48% 35%Alte minereuri/zăcăminte minerale de suprafață sau subteran 9% 43% 48%

37

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

resurse cu valoare energetică da nu nu știuProducție de energie (vânt, hidroenergie, solar etc.) 26% 52% 22%Zăcăminte de cărbune, petrol sau gaze naturale - 57% 43%Materiale vegetale utilizate ca biocombustibili 52% 35% 13%beneficii pentru mediu da nu nu știuSitul contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional 100% - -Situl contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local 87% 4% 9%Vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute și la îmbunătățirea peisajului (perdele forestiere) 83% 9% 9%

Situl contribuie la protejarea zonei față de inundații 52% 26% 22%Vegetația din sit oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc. 87% 9% 4%

Situl oferă protecție pentru culturi/gospodării prin forme de relief (dealuri, terase etc.) 39% 30% 30%

Situl contribuie la protejarea terenurilor față de eroziune și alunecări de teren 74% 22% 4%Situl contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări etc. 100% - -

valoare turistică și simbolică da nu nu știuSitul contribuie la atragerea de turiști în zonă 91% 4% 4%În sit există obiective de interes cultural-istoric 70% 4% 26%În sit există locuri/obiective cu semnificație religioasă/sacre 61% 4% 35%În sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 4% 35% 61%În sit există specii de plante sau animale a căror conservare este importantă 74% 4% 22%Situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 43% 27% 30%valoare ecologică generală da nu nu știuSitul contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității 98% - 2%

Se poate observa că sunt destul de puține servicii ecosistemice asupra cărora există un consens între respon-denți în ceea ce privește existența acestora la nivelul sitului. Acestea sunt legate de contribuții la: îmbunătăți-rea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări etc., reducerea poluării aerului la nivel local/regio-nal, conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității, precum și faptul că în sit sunt întâlnite ciuperci. De asemenea, aproximativ 9 din 10 participanți apreciază că situl furnizează masă lemnoasă, contribuie la atra-gerea de turiști în zonă, oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc., contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local și la creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente).

etapa 2: evaluarea importanţei/semnificaţiei sociale a serviciilor ecosistemice și ierarhizarea acestora — prezentare sintetică a rezultatelor

2.2. dezbatere și vot de grup pentru crearea unei liste scurte cu cele mai importante/relevante servicii eco-sistemice

Beneficiile identificate anterior prin metoda brainstorming-ului au fost ierarhizate; cele mai importante 10 servicii furnizate de sit în urma ierarhizării folosind metoda votului de grup la atelierele de lucru local, regional și național sunt prezentate în Tabelul 4.

38

Tabel 4. Cele mai importante servicii ecosistemice ierarhizate prin metoda votului de grup la workshop-ul local, regional și la cel național

ierarhie Workshop local ierarhie Workshop regional ierarhie atelier național1 Conservarea biodiversității 1 Biodiversitate 1 Hrană

2 Scop educațional 2 Curățare aer/ Stocare carbon 2 Biodiversitate

3 Reducere poluare aer 3 Masă lemnoasă 3 Ameliorare/Menținere stare de sănătate populație

4 Lemne 4 Reglare climă 4 Reglare/Purificare aer

5 Brand 5 Reglare circuit hidrologic 5 Siguranță/Protecție inundații/

alunecări de teren

6 Industria prelucrării lemnului 6 Spațiu de cercetare/

învățare 6 Reglare resurse apă

7 Pește/Pescuit 7 Plante medicinale/Fructe de pădure 7 Apă

8 Albine/Apicultură 8-9 Turism/recreere 8 Recreere și turism9 Ciuperci 8-9 Apicultură 9 Cercetare științifică

10 Spațiu pentru activități sportive/recreative 10 Conservare tradiții/Patrimoniu

cultural

Se poate observa faptul că în ambele workshop-uri de la nivel local și regional biodiversitatea, respectiv conservarea biodiversității, este considerat cel mai important serviciu oferit de situl Natura 2000 ROSCI0224 – Scroviștea. Deși vorbim despre o pădure pe cea mai mare suprafață a sitului, în niciunul dintre atelierele de lucru local sau regional serviciile de producție nu au fost pe primele 2 locuri, ceea ce este în concordanță cu regimul juridic al proprietății, 79% din suprafața sitului aparținând domeniului public. Aceste tipuri de servicii au fost votate de la locurile 4-9 în workshop-ul local și într-o măsură mult mai mică în cadrul celui regional (pe locul 3 masa lemnoasă, pe 6 plantele medicinale și fructele de pădure și pe 8-9 apicultura). În atelierul național apare pe primul loc furnizarea hranei pentru populație și animale, ce poate fi explicat prin faptul că stakeholde-rii naționali au răspuns în general despre beneficiile furnizate și generate de existența ariilor protejate, în timp ce comunitatea locală și stakeholderii regionali au discutat specific de sitului Natura 2000 Scroviștea.

2.3. stabilirea indicelui de relevanță a serviciilor ecosistemice prin analiza comparativă pe perechi a tuturor serviciilor selectate anterior

2.3.1. stabilirea priorității acordate fiecărui serviciu ecosistemic în comparație cu celelalte servicii ecosistemice

În cadrul fiecărui grup de lucru, participanții la atelierele de lucru au comparat două câte două beneficiile/serviciile furnizate de către situl Natura 2000 (cele identificate la punctual 2.2.) si au ales serviciul considerat mai important. Formularele de analiză comparativă a importanței serviciilor/beneficiilor (formatul acestora este prezentat în Anexa 4) au fost completate pe grupurile de lucru formate la nivel local, regional și național.

2.3.2. stabilirea frecvenței cu care fiecare serviciu ecosistemic a fost preferat de către fiecare grup de lucru celorlaltor servicii

În tabelele de mai jos (Tabel 5, 6, 7) se prezintă opțiunile inițiale ale participanților și răspunsurile pe fiecare grup de lucru, fără a fi ordonate după importanța percepută a beneficiilor.

39

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaTabel 5. Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de beneficiile identificate, nivel local

servicii/beneficii număr alegeri

Conservarea biodiversității 8Scop educațional 7Reducere poluare aer 8Lemne 6Brand 6Industria prelucrării lemnului 4Pește/Pescuit 0Albine/Apicultură 2Ciuperci 0

Spațiu pentru activități sportive/recreative 4

Tabel 6. Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de beneficiile identificate, nivel regional

servicii/beneficiinumăr alegeri

Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 Grup 6Biodiversitate 7 6 8 6 8 5Curățare aer/Stocare carbon 7 5 7 6 7 6Masă lemnoasă 4 0 4 4 2 8Reglare climă 6 7 6 8 6 7Reglare circuit hidrologic 5 8 5 6 3 3

Spațiu de cercetare/Învățare 1 3 0 1 4 1

Plante medicinale/Fructe de pădure 2 1 2 1 3 3Turism/Recreere 1 4 2 1 0 0Apicultură 3 2 2 3 3 3

Tabel 7. Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de beneficiile identificate, nivel național

servicii/beneficiinumăr alegeri

Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 Grup 6Hrană 4 7 6 8 8 0Biodiversitate 7 9 9 5 7 9Ameliorare/Menținere stare de sanatate populație 5 4 4 7 2 4

Reglare/Purificare aer 7 4 3 3 4 8Siguranță/Protecție inundații/Alunecări de teren 5 5 7 6 5 6

Reglare resurse apă 8 6 3 4 6 7Apă 6 7 7 9 6 1Recreere și turism 1 2 4 0 1 2Cercetare științifică 0 0 1 2 1 5

Conservare tradiții/Patrimoniu cultural 2 1 0 1 1 3

40

2.3.3. stabilirea ponderii frecvenței (n) cu care a fost preferat fiecare serviciu ecosistemic de către fiecare participant (grup de lucru) în numărul total al judecăților de valoare

Stabilirea ponderii frecvenței (n) cu care a fost preferat fiecare serviciu ecosistemic de către fiecare expert (grup de experți) în numărul total al judecăților de valoare s-a realizat la nivel local, regional și național. Tabelele centralizatoare cu opțiunile ordonate descrescător și un punctaj mediu calculat pentru fiecare din beneficiile identificate sunt prezentate în continuare (Tabel 8, 9, 10). Gruparea în ordine descrescătoare, de la serviciul ecosistemic identificat ca fiind cel mai important în viziunea participanților la serviciul considerat cu importanța relativă cea mai redusă se stabilește în funcție de prioritatea acordată fiecărui serviciu ecosistemic în comparație cu celelalte servicii ecosistemice.

Tabel 8. Stabilirea frecvenței relative a preferinței față de beneficiile identificate, nivel local

importanță servicii/beneficii nr. alegeri % în total punctaj mediu

1 Conservarea biodiversității 8 17,8% 8

2 Reducere poluare aer 8 17,8% 8

3 Scop educațional 7 15,6% 74 Brand 6 13,3% 65 Lemne 6 13,3% 66 Spațiu pentru activități sportive/Recreative 4 8,9% 47 Industria prelucrării lemnului 4 8,9% 48 Albine/Apicultura 2 4,4% 29 Ciuperci 0 0,0% 0

10 Pește/Pescuit 0 0,0% 0

Total 45 100% 45

În evaluarea participanților de la nivel local sunt două servicii ecosistemice cu cea mai mare importanță, și anume conservarea biodiversității și reducerea poluării aerului. La polul opus, deși au fost identificate de către participanți ca servicii importante, peștele/pescuitul și ciupercile nu au fost preferate în stabilirea importanței față de niciun alt serviciu ecosistemic, prin urmare punctajul lor este egal cu zero.

Tabel 9. Stabilirea frecvenței relative a preferinței față de beneficiile identificate, nivel regional

importanță servicii/beneficii nr. alegeri % în total punctaj mediu

1 Reglare climă 40 18,5% 6,67

2 Biodiversitate 40 18,5% 6,67

3 Curățare aer/Stocare carbon 38 17,6% 6,33

4 Reglare circuit hidrologic 30 13,9% 5,005 Masă lemnoasă 22 10,2% 3,676 Apicultură 16 7,4% 2,67

7 Plante medicinale/Fructe de pădure 12 5,6% 2,00

8 Spațiu de cercetare/Învățare 10 4,6% 1,67

9 Turism/Recreere 8 3,7% 1,33

Total 216 100% 36

și la nivel regional au existat două servicii ecostemice cu punctaj maxim – Conservarea biodiversității și Regla-rea climei. Deși a existat variație între răspunsurile grupurilor de lucru de la workshop-urile regional și național, acestea au fost relativ omogene, existând un acord în ceea ce privește importanța conservării biodiversității precum și a funcțiilor de reglare ale ecosistemelor din ariile protejate.

41

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaTabel 10. Stabilirea frecvenței relative a preferinței față de beneficiile identificate, nivel național

importanță servicii/beneficii număr alegeri % în total punctaj mediu1 Biodiversitate 46 17,4% 7,672 Apă 36 13,6% 6,00

3 Siguranță/Protecție inundații/Alunecări de teren 34 12,8% 5,67

4 Reglare resurse apă 34 12,8% 5,675 Hrană 33 12,5% 5,506 Reglare/Purificare aer 29 10,9% 4,837 Ameliorare/Menținere stare de sanatate populație 26 9,8% 4,338 Recreere și turism 10 3,8% 1,679 Cercetare științifică 9 3,4% 1,50

10 Conservare tradiții/Patrimoniu cultural 8 3,0% 1,33

Total 265 100,0% 44,17

2.3.4. stabilirea scorului mediu final

La final se realizează o armonizare a denumirilor și tipurilor de servicii ecosistemice identificate în aria pro-tejată și se calculează o medie aritmetică ponderată a scorurilor obținute la cele trei nivele: local, regional și național. Nivelul coeficienților de importanță utilizați a fost determinat ca medie ponderată, apreciind locul și rolul categoriilor de utilizatori pe baza regulii majorității absolute: utilizatori locali 51%, utilizatori regionali 34%, utilizatori naționali 15%. Valorile calculate sunt prezentate în Tabelul 11.

Tabel 11. Stabilirea coeficienților de importanță a preferinței față de beneficiile identificate în situl ROSCI0224 Scroviștea

serviciul ecosistemic/ utilitate cardinală sit rosci0224 scroviștea

coeficienții de importanță/ utilitate ordinală

local regional naționalvaloare medie

ponderată

Conservarea biodiversității 0,178 0,185 0,174 0,18

Reducerea poluării aerului 0,178 0,176 0,109 0,167

Masă lemnoasă 0,222 0,102 0 0,148

Educație/Cercetare 0,156 0,046 0,034 0,1

Reglare circuit hidrologic/Calitatea apei 0 0,139 0,264 0,087

Identitate locală/Conservare tradiții/Patrimoniu cultural 0,133 0 0,03 0,072

Recreere și turism 0,089 0,037 0,038 0,063

Reglare climă 0 0,185 0 0,063

Apicultură 0,044 0,074 0 0,048

Resurse alimentare din fauna și flora salbatică 0 0,056 0,125 0,038

Protecția la inundații 0 0 0,128 0,019

Sanatate populație 0 0 0,098 0,015

42

etapa 3: stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice – prezentare sintetică a rezultatelor

3.1. alegerea serviciului ecosistemic de referință

Ținând cont de utilitatea ordinală, s-a identificat serviciul ecosistemic reprezentativ din punct de vedere al reflectării la nivelul pieței și anume „masa lemnoasă”.

3.2. stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic de referință

Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic de referință „masa lemnoasă” s-a realizat prin metoda „prețurilor de piață”.

3.2.1. stabilirea valorii de piață a serviciului ecosistemic de referință

Oferta totală de „masă lemnoasă” pe picior se estimează având în vedere:

§ Creșterea curentă anuală - media pe țară; § Creșterea curentă anuală locală; § Structura masei lemnoase: rășinoase, foioase moi, stejar, foioase tari.

Oferta exprimată pe piață s-a considerat la un nivel minim de 70% din oferta totală.

3.2.2. stabilirea surplusului consumatorului aferent serviciului ecosistemic de referință

Pentru măsurarea surplusului consumatorului s-a recurs la un calcul matematic în baza reprezentării grafice a relației dintre valoarea de piață și surplusul consumatorului (Figura 6).

3.2.3. stabilirea valorii de utilizare a serviciului ecosistemic de referință

Detalierea calculului valorii de utilizare a serviciului ecosistemic „masă lemnoasă” este prezentată în Tabelul 12.

Tabel 12. Detalierea calculului valorii de utilizare a serviciului ecosistemic „masă lemnoasă”

ROSCI0224 Scroviștea Unitatea de măsură Serviciul ecosistemic „masă lemnoasă”

1. Oferta totală m3/ha/an 5,6

2. Oferta de piață m3/ha/an 4

3. Prețul pieței lei/m3 155

4. Valoarea de piață lei/ha/an 620

5. Surplusul consumatorului lei/ha/an 776

6. Valoarea serviciului „masă lemnoasă” lei/ha/an 1396

Prețul masei lemnoase pe picior (exprimat în lei/m3) se obține pe baza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, a datelor din fișa economică în vederea valorificării masei lemnoase.

43

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia3.2.4. determinarea valorii de non-utilizare a serviciului ecosistemic de referință

Pentru determinarea valorii de non-utilizare a serviciuluir ecosistemic „masă lemnoasă” au fost luate în con-siderare aspectele teoretice prezentate la punctul 3.2.4. din ghid (pag. 30), iar detalierea calculului este pre-zentată în Tabelul 13.

Tabel 13. Detalierea calculului valorii de non-utilizare a serviciului ecosistemic „masă lemnoasă”

rosci0224 scroviștea unitatea de măsură serviciul ecosistemic

1. Serviciul ecosistemic de referință masă lemnoasă

2. Prețul pieței (corespunzător valorii de utilizare=VU) lei/m3 155

3. Prețul pieței corespunzător VU + VNU (VNU=valoarea de non-utilizare)3.1. prețul pieței + 10%3.2. prețul pieței + 20%3.3. prețul pieței + 30%

lei/m3

170,5186,0201,5

4. Surplusul consumatorului, corespunzător VU lei/ha/an 776

5. Surplusul consumatorului, corespunzător VU + VNU 5.1. prețul pieței + 10%5.2. prețul pieței + 20%5.3. prețul pieței + 30%

lei/ha/an714,24656,0596,75

6. Valoarea de non-utilizare pentru serviciul ecosistemic de referință 6.1. Surplus(VU) – Surplus (VU+VNU) (rândul 4 - rândul 5.1)6.2. Rd 4. – Rd 5.2.6.3. Rd 4. – Rd 5.3.

lei/ha/an61,8120

179,28. Valoarea minimală a serviciului „masă lemnoasă” lei/ha/an 61,8

3.2.5. determinarea valorii totale a serviciului ecosistemic de referință

Valoarea totală se obține prin însumarea celor două componente – valoarea de utilizare și de non-utilizare a serviciului ecosistemic de referință „masă lemnoasă” (Tabel 14).

Tabel 14. Valoarea totală a serviciului ecosistemic „masă lemnoasă”

serviciul ecosistemic de referințăsit rosci0224 scroviștea

valoarea minimală de utilizare(lei/ha/an)

valoarea minimală de non-utilizare

(lei/ha/an)

valoarea minimală totală

(lei/ha/an)Masă lemnoasă 1396 62 1458

3.3. determinarea valorii de utilizare, valorii de non-utilizare și valorii totale a serviciilor ecosistemice din zona de studiu în funcție de coeficienții medii ponderați de importanță stabiliți în pasul 2.3.4 relativ la ser-viciul ecosistemic de referință

Determinarea valorii totale a tuturor serviciilor ecosistemice identificate și păstrate în portofoliul specific ariei se realizează pe baza coeficienților de importanță (valorile din pasul 2.3.4.) relativ la valoarea serviciului eco-sistemic de referință „masă lemnoasă”(valorile din pasul 3.2.5.). Valoarea totală (valoarea de utilizare + valoa-rea de non-utilizare) pentru fiecare tip de serviciu ecosistemic din cadrul ariei protejate ROSCI0224 Scroviștea este calculată în Tabelul 15. Ținând cont de ipotezele formulate, valorile obținute sunt valori minimale.

44

Tabel 15. Detalierea calculului valorii totale a serviciilor ecosistemice din ROSCI0224 Scroviștea

serviciul ecosistemic sit rosci0224 scroviștea

valoarea minimală de utilizare (lei/ha/an)

valoarea minimală de non-utilizare

(lei/ha/an)

valoarea minimală totală

(lei/ha/an)

Conservarea biodiversității 1698 75 1773Reducerea poluării aerului 1575 70 1645Masă lemnoasă 1396 62 1458Educație / Cercetare 943 42 985Reglare circuit hidrologic / Calitatea apei 821 36 857Identitate locală / Conservare tradiții / Patrimoniu cul-tural 679 30 709Recreere și turism 594 26 620Reglare climă 594 26 620Apicultură 453 20 473Resurse alimentare din fauna și flora sălbatică 358 16 374Protecția la inundații 179 8 187Sănătate populație 141 6 147

3.4. stabilirea cantității/suprafețelor de manifestare a serviciilor ecosistemice

Trecerea la evaluarea valorii monetare a serviciilor ecosistemice a fost realizată prin utilizarea matricei servi-ciilor ecosistemice (Burkhard și colab. 2014), valorile serviciilor fiind standardizate ca și contribuție a fiecărui tip de ecosistem în parte (Tabel 16).

Prin comparație cu numărul total de servicii ecosistemice pe fiecare categorie în parte (servicii de suport, producție, reglare și servicii culturale) actorii implicați au identificat 12% dintre serviciile suport, 27% dintre serviciile de producție, 46% dintre serviciile de reglare și aproximativ 62% dintre serviciile culturale (Figura 9).

observații:

1. Prin implicarea actorilor sociali au fost identificate serviciile considerate ca fiind cele mai importante;2. Pentru a evalua măsura în care s-a reușit identificarea serviciilor a fost realizată compararea cu nu-mărul de servicii identificate folosind matricea serviciilor ecosistemice. S-a putut evidenția gradul destul de mare de recunoaștere a serviciilor culturale prin comparație cu cele de suport și vizibilitatea limitată pentru actorii sociali a serviciilor suport și a celor de reglare.

70

60

50

40

30

20

10

0servicii de suport servicii de producție servicii de reglare servicii culturale

12%

27%

46%

62%

Figura 9. Gradul de identificare a serviciilor ecosistemice de către actorii sociali

45

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

iaSunt multe explicații pentru gradul (procentele) de identificare a serviciilor ecosistemice. Cele care rețin aten-ția sunt legate de faptul că au fost identificate toate serviciile (sau majoritatea) acestora în cadrul sistemelor investigate, nemaiexistând alte servicii în afară de cele deja identificate (este cazul serviciilor de producție si chiar al serviciilor culturale). În ceea ce privește serviciile de suport și de reglare trebuie recunoscut că acestea sunt mai dificil de identificat și evaluat de către diferiți actori. Evaluarea acestora trebuie să se bazeze în spe-cial pe descrierea și evaluarea proceselor ecologice de la nivelul ariei protejate.

Tabel 16. Valoarea serviciilor ecosistemice pe fiecare serviciu identificat de actorii sociali și pe fiecare tip de ecosistem

tip ecosistem/ serviciu

spaț

iu u

rban

di

scon

tinuu

și s

paţiu

ru

ral

tere

nuri

arab

ile

neiri

gate

live

zi

păşu

ni

zone

de

cultu

ri co

mpl

exe

tere

nuri

pred

omin

ant

agric

ole

în a

mes

tec

cu

vege

tație

nat

ural

ă

vege

tație

fore

stie

ră în

tr

anzi

ție –

arbu

ști

pădu

ri de

foio

ase

ape

tota

l ser

vici

u

(lei

/ha/

an)

tota

l ser

vici

u

(eur

o/ha

/an)

supo

rt Conservarea biodiversității (Lei/ha/an)

68 136 205 136 205 205 273 273 272 1773 394

prod

ucție

Masă lemnoasă 0 0 486 0 0 364 0 608 0 1458 324

Apicultură 22 22 45 68 45 45 23 113 90 473 105Resurse alimentare din fauna și flora salbatică

18 18 36 53 35 36 18 89 71 374 83

regl

are

Reglare circuit hidrologic / Calitatea apei

0 65 132 66 66 132 132 132 132 857 190

Reglare climă 0 69 69 34 69 103 34 172 70 620 138Protecția la inundații 0 19 36 19 19 19 0 56 19 187 42

Reducerea poluării aerului 0 0 411 0 0 206 0 1028 0 1645 366

Sănătate populație 0 13 20 13 20 20 13 28 20 147 33

cultu

rale

Identitate locală / Conservare tradiții / Patrimoniu cultural

62 31 62 62 62 62 92 153 123 709 158

Recreere și Turism 66 22 111 66 44 44 44 112 111 620 138

Educație / Cercetare 39 79 79 79 79 118 158 196 158 985 219

total 275 474 1692 596 644 1354 787 2960 1066 9848 2190

În final, utilizând valorile din tabelul anterior și suprafața ocupată de fiecare tip de ecosistem se poate estima valoarea monetară a serviciilor ecosistemice pentru aria protejată în discuție. În cazul exemplului pentru aria protejată Scroviștea, valoarea totală este de aprox. 2 milioane de euro pe an. Trebuie remarcat că valoarea obținută este determinată doar pentru serviciile identificate ca importante de către actorii implicați prin apli-carea metodei de piață ipotetică.

46

3.5. stabilirea valorii monetare totale la nivelul sitului

Valoarea totală se obține prin multiplicarea valorii pentru fiecare serviciu ecosistemic în parte cu valoarea suprafeței (ha) (Tabel 17).

Tabel 17. Valoarea monetară totală la nivelul sitului ROSCI0224 Scroviștea

tip ecosistem/serviciu

spaț

iu u

rban

dis

cont

inuu

și

spa

ţiu ru

ral

tere

nuri

arab

ile n

eirig

ate

live

zi

păşu

ni

zone

de

cultu

ri co

mpl

exe

tere

nuri

pred

omin

ant

agric

ole

în a

mes

tec

cu

vege

tație

nat

ural

ă

vege

tație

fore

stie

ră în

tr

anzi

ție –

arbu

ști

pădu

ri de

foio

ase

ape

tota

l ser

vici

u

(lei

/an)

tota

l ser

vici

u

(eur

o/an

)

Suprafața (ha) 5,4 36,1 66,1 3,6 3,6 1,1 74,4 3102,6 98,6 3391,41

supo

rt Conservarea biodiversității 369 4908 13540 494 732 223 20303 847007 26816 914393 203199

prod

ucție

Masă lemnoasă 0 0 32100 0 0 397 0 1886375 0 1918872 426416

Apicultură 119 794 2972 247 161 49 1711 350593 8873 365519 81226Resurse alimentare din fauna și flora salbatică

98 650 2378 192 125 39 1339 276131 7000 287951 63989

regl

are

Reglare circuit hidrologic / calitatea apei

0 2346 8719 240 236 144 9817 409542 13014 444056 98679

Reglare climă 0 2490 4557 123 246 112 2529 533645 6901 550605 122357Protecția la inundații 0 686 2378 69 68 21 0 173745 1873 178839 39742

Reducerea poluării aerului

0 0 27147 0 0 225 0 3189463 0 3216834 714852

Sănătate populație 0 469 1321 47 71 22 967 86873 1972 91742 20387

cultu

rale

Identitate locală / Conservare tradiții / Patrimoniu cultural

337 1119 4095 225 221 68 6842 474696 12127 499729 111051

Recreere și turism 358 794 7332 240 157 48 3272 347490 10943 370634 82363

Educație / Cercetare 212 2851 5218 287 282 129 11750 608108 15577 644414 143203

total 1493 17107 111757 2163 2299 1476 58529 9183666 105097 9483587 2107464

47

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

biblioGraFie § Burkhard B., Kandziora M., Hou Y., Müller F., 2014. Ecosystem Service Potentials, Flows and Demands – Con-

cepts for Spatial Localisation, Indication and Quantification. Landscape Online 34:1-32, DOI 10.3097/LO.201434 § Crossman, N.D., Burkhard, B., Nedkov, S., Willemen, L., Petz, K., Palomo, I., Drakou, E.G., Martín-Lopez, B.,

McPhearson, T., Boyanova, K., Alkemade, R., Egoh, B., Dunbar, M.B. & Maes, J. (2013) A blueprint for mapping and modelling ecosystem services. Ecosystem Services. 4, pp. 4–14 § Egoh, B., Drakou, EG., Dunbar, M.B., Maes, J, Willemen, L., 2012. Indicators for mapping ecosystem servi-

ces: A review. JRC Scientific and Policy Reports, European Commission, Joint Research Centre, Ispra, 111p. DOI: 10.2788/41823 § Freeman, M., 2003. The Measurement of Environmental and Resource Values: Theory and Methods, Reso-

urces for the Future , Second Edition, Washington D.C. p. 491 § Garrod, G., Willis, K.G., 2000. Economic Valuation of the Environment: Methods and Case Studies, Edward

Elgar Publishing, p. 400 § Koetse, M., Agarwala, M., Bullock, C., ten Brink P. (eds.), 2015a. Monetary and Social Valuation: State of the

Art. OPERAs Deliverable 3.2, p. 151 § Koetse MJ, Brouwer R, Van Beukering PJH, 2015b. Economic Valuation Methods for Ecosystem Services,

in: JA Bouma, PJH van Beukering (eds.), Ecosystem Services: From Concept to Practice, Cambridge University Press, Cambridge, pp. 108–131 § Machedon Ion, 2003. Silvicultura şi dezvoltarea rurală, Bucureşti, Editura Tridona - Olteniţa § Negrei C., 1999. Instrumente și metode în managementul mediului, Editura Economică § Negrei C., 2004. Economia și politica mediului,Ed. ASE, p. 212 § Parent, L., 1998. Évaluation environnementale, Télé-Université, p. 415 § Potschin, M. and R. Haines-Young, 2011. Ecosystem Services: Exploring a geographical perspective. Pro-

gress in Physical Geography 35(5): pp. 575-594 § Stoll, S., Frenzel, M., Burkhard, B., Adamescu, M., Augustaitis, A., Baeßler, C., Bonet, F.J., Carranza, M.L.,

Cazacu, C., Cosor, GL., Díaz-Delgado, R., Grandin, U., Haase, P., Hämäläinen, H., Loke, R., Müller, J., Stanisci, A., Staszewski, T., Müller, F., 2015. Assessment of ecosystem integrity and service gradients across Europe using the LTER Europe network, Ecological Modelling 295: 75-87, DOI 10.1016/j.ecolmodel.2014.06.019 § Vadineanu, A., M Adamescu, R Vadineanu, S Cristofor, C Negrei., 2003. Journal of Interdisciplinary Econo-

mics, Past and future management of Lower Danube Wetlands System: a bioeconomic appraisal § CBD, 2015. Convention on Biological Diversity Press Brief: World Wetlands Day - Wetlands for our Future —

https://www.cbd.int/waters/doc/wwd2015/wwd-2015-press-briefs-en.pdf § CICES - Common International Classification of Ecosystem Services — http://cices.eu § Copernicus Land Monitoring Services – EU - CLC 2012 (V.18.5) — http://land.copernicus.eu/ § MA - Millennium Ecosystem Assessment, 2005. Ecosystems and human well-being: synthesis report.

Washington, DC: Island Press § MAES, 2014. Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services: Indicators for ecosystem assess-

ments under Action 5 of the EU Biodiversity Strategy to 2020, 2nd Report – Final, February 2014 § SEP - Science for Environment Policy, 2015. Ecosystem Services and the Environment. In-depth Report 11

produced for the European Commission, DG Environment by the Science Communication Unit, UWE, Bristol — http://ec.europa.eu/science-environment-policy § TEEB, 2011. The Economics of Ecosystems and Biodiversity: Ecological and economic foundation. Kumar P.

Ed., Earthscan, Cambridge, p. 456 § MAES - Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services — http://biodiversity.europa.eu/maes § Planul de management al sitului NATURA 2000 Scroviştea ROSCI0224 şi ROSPA0140, 2015 § UEBD2020 - Strategia Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 § http://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/brochures/2020%20Biod%20brochure%20

final%20lowres.pdf

48

49

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

aneXa 1. aGendă de lucru

AGENDĂ

Workshop pentru situl ____________________

Data ________________ /Locația ______________________________

orar tema desFășurare sosirea și înreGistrarea participanților. caFea de întâmpinare

introducere – prezentarea workshopului și a participanților

Moderator …………..

-Prezentarea proiectului și a atelierului de lucru

-Prezentarea participanților

ce sunt serviciile ecosistemice


Prezentare generală privind serviciile ecosistemice, cu accent pe clarificarea următoarelor aspecte:

-Ce sunt serviciile ecosistemice?

-De ce este importantă măsurarea acestor servicii?

-Prezentarea sitului și a serviciilor ecosistemice aferen-te.

identiFicarea serviciilor ecosistemice


Dezbatere de grup privind principalele beneficii/avan-taje furnizate de aria naturală.

Metoda 1: Discuție liberă (brainstorming). Se adresea-ză grupului întrebarea ,,Care sunt principalele beneficii/avantaje furnizate de această arie naturală?” și se con-semnează în scris toate răspunsurile.

Metoda 2: Alegerea din lista predefinită. Se prezintă grupului întreaga tipologie a serviciilor ecosistemice și se solicită participanților să spună dacă acestea există sau nu la nivelul ariei analizate.

Răspunsurile se consemnează în scris pe coli de flip-chart.

pauză de caFea / prânz

ierarhizarea serviciilor ecosistemice


Pas 1. Votul de grup. Fiecare participant va fi rugat să indice 5 servicii care, în accepțiunea lui, sunt cele mai importante. În urma votului tuturor participanților se reconstituie o listă separată cu toate serviciile nomi-nalizate.

Pas 2. Comparația pe perechi a celor mai importante servicii nominalizate la pasul anterior.

Activitatea se va desfășura în grupuri de lucru a câte 2-3 persoane care vor completa matricea de comparare pe perechi a serviciilor ecosistemice. Fiecare mic grup va primi un formular de comparare pe care îl va com-pleta conform instrucțiunilor.

Prezentarea rezultatelor obținute ca urmare a evaluării importanței serviciilor ecosistemice.

Concluziile workshop-ului

50

aneXa 2. Formular de identiFicare a serviciilor ecosistemice la nivel local și reGional

FORMULAR DE IDENTIFICARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE ALESITULUI NATURA 2000 .........................

Acest formular are ca scop identificarea beneficiilor (servicii ecosistemice) furnizate și generate de existența sitului Natura 2000.

Mai jos vă prezentăm o listă de beneficii posibil întâlnite la nivelul diferitelor arii naturale. Vă rugăm să ne spuneți dacă aceste beneficii se regăsesc la nivelul sitului Natura 2000

și cât de importante considerați că sunt acestea.

Vă mulțumim!

51

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

încercuiţi varianta de răspuns pe care o consideraţi adecvată da nu nu ştiu

importanță(notă de la 1 la 10)1 – deloc important

10 – Foarte important

Beneficii legate de hrana

oamenilor

Situl furnizează:

1. cereale/legume obținute prin utilizarea terenurilor agricole din sit 1 2 3

2. fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul sitului 1 2 33. fructe de pădure 1 2 34. ciuperci 1 2 35. plante aromatice și medicinale 1 2 36. vânat 1 2 37. surse de apă potabilă pentru populație 1 2 38. pește 1 2 39. sare sau alte resurse minerale utilizabile în

alimentație 1 2 3

10. altceva... (CE?) 1 2 3

Beneficii legate de creșterea animalelor

Situl furnizează:

11. zone de pășunat pentru animale 1 2 312. fânețe 1 2 313. creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente) 1 2 314. apă pentru animale 1 2 315. resurse de hrană pentru alte animale din

gospodării 1 2 3

16. altceva... (CE?) 1 2 3

Resurse naturale

utilizate în activitatea economică

Situl furnizează:

17. resurse lemnoase pentru încălzire 1 2 318. lemn pentru industria lemnului - prelucrare 1 2 319. plante industriale (cânepă și alte plante exploatate

industrial pentru fibră și celuloză) 1 2 3

20. alte materii prime utilizate în industria farmaceutică sau alte industrii 1 2 3

21. resurse de apă utilizate pentru irigații, uz casnic sau uz industrial 1 2 3

22. materiale de construcții: nisip, agregate, piatră 1 2 323. alte minereuri/zăcăminte minerale de suprafață

sau subteran 1 2 3

24. altceva... (CE?) 1 2 3

Resurse cu valoare energetică

Situl furnizează:

25. producție de energie (vânt, hidroenergie, solar etc) 1 2 326. zăcăminte de cărbune, petrol sau gaze naturale 1 2 327. materiale vegetale utilizate ca biocombustibili 1 2 328. altceva... (CE?) 1 2 3

52

Beneficii pentru mediu

29. situl contribuie la reducerea poluării aerului la nivel local/regional 1 2 3

30. situl contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local

31. vegetația sitului contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor neplăcute și la îmbunătațirea peisajului (perdele forestiere)

1 2 3

32. situl contribuie la protejarea zonei față de inundații 1 2 333. vegetația din sit oferă perdele forestiere de

protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc.

1 2 3

34. situl oferă protecție pentru culturi/gospodării prin intermediul formelor de relief (dealuri, terase etc) 1 2 3

35. situl contribuie la protejarea terenurilor față de eroziune și alunecări de teren 1 2 3

36. situl contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări/etc. 1 2 3

37. altceva... (CE?) 1 2 3

Valoare turistică și simbolică

38. situl contribuie la atragerea de turiști în zonă 1 2 339. în sit există obiective de interes cultural - istoric 1 2 340. în sit există locuri/obiective cu semnificație

religioasă / sacre 1 2 3

41. în sit există obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 1 2 3

42. în sit există specii de plante sau animale a căror conservare este importantă 1 2 3

43. situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 1 2 344. altceva... (CE?)

Valoare ecologică generală

45. situl contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității 1 2 3

46. altceva... (CE?) 1 2 3

în ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații:

Foarte mare măsură mare măsură mică

măsurăFoarte mică

măsurăUtilizarea terenurilor din sit trebuie să se facă punând accent pe protejarea/conservarea naturii?Protejarea mediului este mai importantă decât exploatarea economică a resurselor din sit

sexul respondentului: 1. Bărbat 2. Femeie

vârsta dvs în ani împliniți: ………………………………

ultima școală absolvită: 1. școala generală 2. școala profesională 3. Liceu 4. Studii universitare

dumneavoastră aveți proprietăți în interiorul sitului? 1. DA 2. NU

locul dvs. de muncă are legatură cu protecția mediului? 1. DA 2. NU

53

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

aneXa 3. Formular de identiFicare a serviciilor ecosistemice la nivel național

FORMULAR DE IDENTIFICARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE ALESITURILOR NATURA 2000 ÎN ROMâNIA

Acest formular are ca scop identificarea beneficiilor (servicii ecosistemice) furnizate și generate de existența sitului Natura 2000.

Mai jos vă prezentăm o listă de beneficii posibil întâlnite la nivelul diferitelor arii naturale. Vă rugăm să ne spuneți dacă aceste beneficii se regăsesc la nivelul sitului Natura 2000

și cât de importante considerați că sunt acestea.

Vă mulțumim!

54

cât de importante considerați că sunt următoarele servicii ecosistemice întâlnite la nivelul ariilor naturale din românia

importanță(notă de la 1 la 10)1 – deloc important

10 – Foarte important

Beneficii legate

de hrana oamenilor

Siturile furnizează:

1. cereale/legume obținute prin utilizarea terenurilor agricole din sit2. fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul sitului3. fructe de pădure4. ciuperci5. plante aromatice și medicinale6. vânat7. surse de apă potabilă pentru populație8. pește9. sare sau alte resurse minerale utilizabile în alimentație10. altceva... (CE?)

Beneficii legate de creșterea

animalelor


11. zone de pășunat pentru animale12. fânețe13. creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente)14. apă pentru animale15. resurse de hrană pentru alte animale din gospodării16. altceva... (CE?)

Resurse naturale

utilizate în activitatea economică


17. resurse lemnoase pentru încălzire18. lemn pentru industria lemnului - prelucrare19. plante industriale (cânepă și alte plante exploatate industrial

pentru fibră și celuloză)20. alte materii prime utilizate în industria farmaceutică sau alte

industrii 21. resurse de apă utilizate pentru irigații, uz casnic sau uz industrial22. materiale de construcții: nisip, agregate, piatră23. alte minereuri/zăcăminte minerale de suprafață sau subteran24. altceva... (CE?)

Resurse cu valoare energetică


25. producție de energie (vânt, hidroenergie, solar etc.)26. zăcăminte de cărbune, petrol sau gaze naturale27. materiale vegetale utilizate ca biocombustibili

28. altceva... (CE?)

Beneficii pentru mediu

29. ariile protejate contribuie la reducerea poluării aerului 30. ariile protejate contribuie la îmbunătățirea calității solului 31. vegetația ariilor protejate contribuie la reducerea zgomotelor,

mirosurilor neplăcute și la îmbunătațirea peisajului (perdele forestiere)

32. ariile protejate contribuie la protejarea zonei față de inundații33. vegetația din ariile protejate oferă perdele forestiere de protecție

a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc.

34. ariile protejate oferă protecție pentru culturi/gospodării prin intermediul formelor de relief (dealuri, terase etc.)

35. ariile protejate contribuie la protejarea terenurilor față de eroziune și alunecări de teren

36. ariile protejate contribuie la îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări etc.


55

Ghid

met

odol

ogic

pen

tru

eval

uare

a ra

pidă

a

serv

iciil

or e

cosi

stem

ice

în a

riile

pro

teja

te d

in R

omân

ia

Valoare turistică și simbolică

38. ariile naturale contribuie la atragerea de turiști 39. obiective de interes cultural – istoric sunt localizate în interiorul

ariilor naturale40. locuri/obiective cu semnificație religioasă/sacre sunt situate în

interiorul ariilor naturale41. obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic în România 42. specii de plante sau animale cu caracter simbolic pentru

comunitățile locale43. peisaje spectaculoase44. ariile naturale reprezintă zone de conservare a tradițiilor 45. altceva... (CE?)

Valoare ecologică generală

46. siturile contribuie la conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității


în ce măsura sunteți de acord cu următoarele afirmații:

Foarte mare măsură mare măsură mică

măsurăFoarte mică

măsurăUtilizarea terenurilor din situri trebuie să se facă punând accent pe protejarea/conservarea naturii?Protejarea mediului este mai importantă decât exploatarea economică a resurselor din situri

sexul respondentului: 1. Bărbat 2. Femeie

vârsta dvs în ani împliniți: ………………………………

ultima școală absolvită: 1. școala generală 2. școala profesională 3. Liceu 4. Studii universitare

dumneavoastră aveți proprietăți în interiorul sitului? 1. DA 2. NU

locul dvs. de muncă are legatură cu protecția mediului? 1. DA 2. NU

56

aneXa 4 Formularul de analiză comparativă a importanței serviciilor/beneFiciilor

FORMULAR DE ANALIZĂ COMPARATIVĂ A IMPORTANȚEI SERVICIILOR/BENEFICIILORFURNIZATE DE SITURILE NATURA 2000

instrucțiuni:

În tabelul de mai jos vă rugăm să comparați două câte două beneficiile pe care le furnizează existența siturilor Natura 2000 și să ne spuneți pe care îl considerați mai important. Serviciile apreciate ca fiind reprezentative sunt numerotate de la 1 la 10 atât pe verticală cât și pe orizontală. În fiecare casuță scrieți numărul serviciului pe care îl considerați mai important. În condițiile în care nu puteți aprecia scrieți „0”.

Servicii/Beneficii S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10S1S2S3S4S5S6S7S8S9S10

www.eeagrantsmediu.ro www.eeagrants.org

Proiect finanțat printr-un grant acordat de Islanda, Lichtenstein și Norvegiaîn cadrul Programului RO02 – ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”

Ghid realizat în cadrul proiectului:Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România –ValueEcoServ

Durată: Septembrie 2015 – Octombrie 2016 Website proiect: http://valueecoserv.cndd.ro

Data publicării: Septembrie 2016

3 situri pilot: ROSCI0002 – Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe, ROSCI0224 – Scroviștea

10 situri în care au fost extrapolate rezultatele:ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, ROSCI0043 Comana, ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0354 Platforma Cotmeana, ROSCI0046 Cozia, ROSCI0283 Cheile Doftanei,

ROSCI0060 Dealurile Agighiolului, ROSCI0157 Pădurea Hagieni – Cotul Văii, ROSCI0137 Pădurea Bogăţii și ROSCI0190 Penteleu.

Promotor de proiect: Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD)

Str. Hatmanul Arbore, nr. 21, etj.3, ap.6, BucureștiTel: 021-310.33.20 Fax: 021-310.33.21

Mail: [email protected]: www.cndd.ro

Documents

GHID METODOLOGIC PENTRU EVALUAREA RAPIDĂ A ......5 Ghid metodologic pentru evaluarea rapidș introducere a serviciilor ecosistemice în ariile protejate din România Acest ghid de