Click here to load reader

Ghid de interviu - CJI

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Ghid de interviu - CJI

Ghid de interviuUltimele dou decenii au însemnat pentru media din România un
progres de necontestat în ceea ce privete practicarea profesiunii de gazetar,
care, prin adoptarea legislaiei privind libertatea informaiei i libertatea de
exprimare, i-a recâtigat în bun msur prestigiul social i încrederea
publicului, pierdute în perioada comunist. Odat cu adoptarea unui cadru
legislativ democratic în societatea româneasc, s-au articulat noi practici
profesionale i au aprut instituii noi de pres.
Evoluia postdecembrist a jurnalismului în România nu are îns
numai aspecte pozitive. Simultan cu explozia informaional, presa a devenit
o industrie, iar materialele de pres au devenit o „marf” supus legilor pieei.
Goana dup audien, presiunile elitelor politice sau economico-financiare i
chiar lipsa de pregtire de specialitate a unora dintre ziariti se constituie,
din pcate de multe ori, în factori determinani în exercitarea profesiunii.
Lipsa unei reglementri, cel puin minimale, în munca de gazetar, face
ca jurnalistul s fie expus în primul rând abuzurilor unui patronat aflat în
cutarea profitului sau afiliat politic. Apoi urmeaz lipsa de protecie în cazul
ultragierii acestuia în timpul exercitrii profesiunii, nerecunoaterea
dreptului la despgubire în cazul în care ziaristul sufer un accident în
timpul muncii etc.
Toate acestea se rsfrâng în mod negativ asupra eticii meseriei i, în
consecin, asupra statutului jurnalistului.
cercetare sociologic, îi propune s evalueze tocmai aceste aspecte ale
profesiunii care au devenit, în contextul schimbrilor profunde din societate,
o provocare curent pentru muli dintre ziariti.
Totodat, studiul nostru a urmrit explorarea opiniilor jurnalitilor
despre cristalizarea unui cadru normativ care s reglementeze activitatea din
media. Acest din urm obiectiv a relevat o palet de opinii foarte variate în
ceea ce privete nevoia de reglementare/ autoreglementare a presei, dup
cum se va vedea în cadrul prezentului raport.
3
jurnalitilor fa de reglementare/ autoreglementare, valorile care orienteazã
actele lor profesionale.
Rezultatele unei cercetãri de tip calitativ nu sunt reprezentative pentru
întreaga populaie i de aceea trebuie manipulate cu grijã, numai în scopul
explicãrii relaiilor, motivelor care determinã anumite comportamente care
caracterizeazã grupurile intã.
În perioada 15 – 25 Martie 2009 au fost realizate cinci focus grupuri
distribuite astfel:
Cluj
Timioara
Bucureti
4
Valori fundamentale
In urma discutiilor de grup se poate spune ca jurnalistii, indiferent de
mediul in care activeaza (radio, presa scrisa, TV/ capitala sau provincie) au
indentificat un set de norme comune, cum ar fi: acuratete, neimplicare
politica, corectitudinea informatiei, rapiditatea informatiei, serviciul public
(informatie in intersul publicului), echidistanta, rigoare, obiectivitate.
Normele asociate acestui pachet de valori sunt:
Deontologia profesional
Prezentarea informaiilor de interes public
Respectarea dreptului la intimitate a subiecilor
Verificarea informaiilor din trei surse
Verificarea surselor
Toate acestea sunt considerate norme fundamentale. Astfel ca nu s-a
putut stabili o ierarhizare a lor. Totusi, importanta si aplicabilitatea acestora
sunt dierite de la un caz/ subiect la altul.
„Nu tiu dac pot delimita o valoare de cealalt. Din pucntul meu
de vedere valoare ar fi posibilitatea de a transmite liber o informaie
corect de interes public.” (FG prs scris, Bucureti)
„Dac ne referim la accidente, asta e o pres de ni, totui. De
multe ori, acolo nu sunt dou surse pentru c nu se poate. De obicei
afli c acolo e cineva pe cldire care vrea s se sinucid i te duci
acolo, nu suni s verifici dac e adevrat.” [FG Timisoara]
5
Pentru majoritatea respondenilor respectarea normelor jurnalistice
este o provocare. Acestea sunt edesea încâlcate, motivele invocate fiind
multiple i, de multe ori, independente de vointa jurnalistului.
Se vorbete de un comprmis care trebuie fcut, pe de o parte, la nivel
de radacie, pentru a fi atinse toate interesele instituiilor de pres
(financiare, editoriale etc.); pe de alt parte la nivel personal între contiina
profesional i politica editorial.
„Jurnalismul de radio, probabil ca orice alt tip de jurnalism azi în
România, este un jurnalism de compromis. Punct! Compromis
material, compromis politic, compromis între marketing, patronat,
cerine de tot felul i ceea ce visam, tiam c putem face.” [FG
Radio, Bucuresti]
„Si la radioul public se aplica asta: faci un serviciu public perfect
într-o zi, atât de bun c nu te ascult nimeni. i unde ai s ajungi?!
Deci trebuie s faci cumva, un joc al diavolului foarte atent între
serviciul public care s fie adecvat cerinelor pe care le ai, intelor
pe care i le asumi, dar în acelai timp s ai i audien. Deci
obligat, în ultim instan s faci un echiliobru între ceea ce doreti
s ai pe pia i dup aia ce îi dorete lumea s aud.” [FG Radio
Bucureti]
6
Participanii au identificat o serie de obstacole care îi au originea în
diverse presiuni exercitate asupra jurnalitilor:
Presiuni editoriale. Pentru majoritatea respondenilor respectarea
normelor este o provocare. Presiuni din partea producatorilor, fuga dupa
senzaional i audien, regula „s fim primi care d tirea asta” duc la
derogri de la regulile mai sus amintite sau la respectarea parial a acestora.
„i atunci vrei s fi primul, vrei s împachetezi cât mai spectaculos
i atunci faci rabat de la tot ceea ce spuneam noi c sunt valori.”
Dar ti cum zice BBC-ul: <Better to be right, than to be first>. Asta
este o regul în journalism, s fi primul. Este o mândrie
profesional.
Este i un risc în acelai timp.” [FG TV, Bucureti]
„Obstcole din propria buctrie. Tu trebuie s demonstrezi o teorie
a nu tiu crui domn ef la un moment dat. Si daca îi spui c nu se
demonstreaz nu e mulumit cu chestia asta.”(FG pres scris,
Bucureti)
Presiunea inchiderii ediiilor se repercuteaz asupra respectrii normei
de verificare a unei tiri din trei surse. De obicei, în afara primei surse,
jurnalitii încearc o confirmare/ infirmare, folosind numai o a doua surs.
Jurnalitii prezeni în FG acuz practicile unor alte instituii de pres, în
special televiziuni, de difuzarea neverificat a unor titluri de stire. Aceste tiri,
difuzate pe kroll în “premier” sunt ulterior investigate, dar în cazul în care
nu se confirm, nu se mai difuzeaz nici o dezminire. Astfel de situaii
conduc respondenii la ideea c o reglementare a normelor jurnalistice este
necesar.
„Depinde acum de ce îi iese pe post. Poi s fi plin de bune intenii
dar, nu tiu… dau un exemplu …. Te preseaz timpul. Ai buletine
din sfert în sfert de ora. i ce faci? Mai ai timp s verifici o
informaie cu acribie? i tirea i o dai ...” [FG Radio Bucureti]
7
„Cei de la [...] dau i chiar înainte s plece în teren c acolo e cineva
care vrea s se sinucid, dup aia mai revin sau nu....” [FG,
Timioara]
Articolele/ reportajele la comanda sau scrise peferenial, sunt i ele o
practic destul de des, declar muli dintre respondeni.
„i se poate spune vreau s îmi faci o tire bun despre la sau
vreau s îi rupi capul lui la.”[FG TV, Bucureti]
„Da, cunosc cazuri în care se dau bani ca s se fac o anumit
tire, la televiziuni.” [FG Timisoara]
Unii dintre respondeni consider c, exist situaii când însui cadrul
de desfurare îngrdete activitatea jurnalistic. Acest aspect a fost
menionat în focus grupul radio, fcându-se referire la radiourile de
entertainemt. Radioul, pierzându-i mare parte din funia de formare/
informare, activitatea sa vine strict ca un rspuns la o cerin a unui target.
„Uneori m gândesc la colegii care lucreaz în radiouri precum ZU,
Kiss, 21, chiar i Magic c profesia lor ... ei practic nu îi exercit
meseria de jurnalist. Nu pun în aplicare tot ce au învat. Nu au
nici mijloacele i nici cadrul necesar s fac lucrurile astea. Într-un
fel ei se degradeaz ca profesioniti ...”
Tot cu referire la acest aspect, s-a pus problema (re)definirii meseriei de
jurnalist i a produsului jurnalst, în noul context dat.
„De vreo doua ori am simit nevoia întrebrii venice, care m
chinuie. Ce este acela jurnalist? Pentru c, în România, Mircea
Badea este jurnalist, Mihaela Rdulescu este i ea jurnalist, zâna
surprizelor am aflat recent c este i ea jurnalist ... În România
sunt tot felul de jurnaliti ...” (FG Radio, Bucureti)
8
Presiuni comerciale (audiene, publicitate etc.). Necesitatea unei
reglementari a presei apare i ca reacie a jurnalitilor la practicile
redacionale care, adesea, instituie un climat de neprofesionalism.
Audienele (atragerea publicului), aspectele legate de marketing în
general, reprezint un factor de presiune pentru majoritatea respondeilor.
Aceste presiuni sunt resimite cu precdere în intituiile de pres mari unde
indicele de audienta este decisiv in structurarea grilei de programe.
Astfel de presiuni pot duce la scaderea profesionalismului si la mult
blamata tabloidizare, spun respondenii.
„De multe ori dorina de a câtiga întâietate, de a veni cu ceva
catching se deformeaza sensul tirei respective.”[FG TV, Bucureti]
Presiunile comerciale pot genera în anumite situaii autocenzur.
„Noi avem contracte cu societi comerciale i atunci începi s te
cenzurezi, nu mai dai orice când tii c la vine i îi d banul.”[FG
Cluj]
„Dac vrei s scrii despre cineva i la e prietenul efului tu, a
picat subiectul din start. Sau dac are publicitate în ziar.” [FG,
Timisoara]
Pe de alt parte, evoluia din punct de vedere profesional pe care a
cunosct-o presa româneasc în ultimii ani, se datoreaz în mare msur
eficienei sale economice. Profitul pe care îl genereaz o instituie de pres îi
poate oferi, uneori, independena necesar.
„Toate schimbrile în bine care ne vin, ne vin de la un lucru pe care
de obicei îl înjurm foarte tare; i anume partea asta comercial.
Cred c cel mai mare progres al mediei româneti este faptul c a
început s se câtige din pres. Radio 21 a fost fcut de un partid
i a murit pentru c nu avea nici o ansa. A devenit comercial i în
momentul la a început s existe. Toate povetile astea cu presa
9
goarn pentru patron încep ctinel, ctinel s fie doborâte de
pia.” [FG Radio, Bucureti]
respondenilor, inclusiv de reprezentanii instituiilor publice, atât la nivel
local, cât i la nivel central. Totui, în instituiile centrale de pres, influena
nu este atât de sever ca în cazul publicaiilor mici, unde patronii sunt
implicai direct în politica editorial. Acest aspect este pus pe seama
vizibilitii i anvergurii pe care le au media centrale.
„Conteaz i anvergura. Anvergura asigur independena.”(FG
Radio, Bucureti)
În cultura organizaional, exist totui un reflex (oarecum de la sine
acceptat) de a nu ataca / incomoda anumite partide / personaje politice.
„Se poate vorbi de influena patronatului. Nu pot sa spun c am
simit-o, dar nu pot s spun c nu m tem de ea. Întotdeauna stai
cu sabia asta deaspra capului. Adic ce spunea […] mai devreme
vorbind de autocenzur: o fi ok? [FG Radio, Bucureti]
Dei nu mai au vulgaritatea i nici intensitatea celor din anii ’90,
presiunile politice/ patronale exist i reprezint o realitate pentru
majoritatea respondenilor.
„Acum avem o pia media mult mai matur i care tinde s se
maturizeze i influena politicului nu cred c o s mai fie atât de
vizibil.”
„Ii aminteti când era [..] patron la [...] i lucrai i tu acolo? Îi
aminteti când intra în redacie i spunea c el vrea tirea aia (care
nici nu era tire, el inventa stiri); care spunea “astzi dau afar
jumtate de la sport, de aici încolo”?! Asta se întâmpl i acum. Nu
[...], nu „îngroat” în halul asta.” [FG TV, Bucureti]
„Acolo, ca i în alte redacii de tiri, se opereaz cam cu aceleai
instrumente… nu se fac lucrurile pe fa; presiunile nu se fac
btând cu pumnul în mas. Întâi i se face o aluzie, pe urm i se
10
atrage atenia, dup aia eti schimbat, trecut pe o linie mai moart,
dupa aia i se unteaz materialele, dupa aia eti umilit dintr-o
pozitie profesional esti trimis din nou la crat crbuni cu roaba.”
Acest tip de presiuni nu sunt resimite de respondenii care fac parte
din institutii de pres aparinând unor trusturi internaionale.
Insecuritatea financiar i juridic a jurnalitilor reprezint un
factor de risc pentru jurnaliti, în special pentru cei din provincie, spun
respondenii. Contractele de munc incerte, pe durat determinata (plata pe
baza drepturilor de autor), lipsa de susinere din partea redaciei în
eventualitatea unui proces, toate acestea conduc la conformarea jurnalitilor,
adic la cedarea în faa factorilor de presiune, dar i la degradarea calitii
actului jurnalistic.
problem la nivelul breslei. Nivel sczut de salarizare, tipuri de
contracte nesigure, salariu foarte mic pe cartea de munc i pli
prin alte mijloace care sunt mult mai uor de întererupt, care sunt
mult mai uor de folosit ca elemente de presiune asupra
jurnalistului. <Vezi c dac m-ai suprat rmâi cu salariul la
mic.>” (FG TV, Bucureti)
„În toat presa local jurnalitii vând publicitate.
O fac de foame pentru c salariile din presa local sunt la nivelul
de minimum pe economie.” (FG Radio, Bucureti).
Opacitatea instituiilor statului este un alt aspect menionat în toate
focus grupurile. Cea mai mare parte a dificultilor întâlnite de jurnaliti în
exercitarea profesiunii provine din lipsa de transparen a instituiilor
statului i din lipsa lor de reacie la solicitrile jurnalitilor. Acest obstacol
pare a fi greu de înlturat prin normative legislative sau de alt natur.
„Asta cred c e cea mai mare problem: instituiile statului care
sunt complet needucate pentru a face fa comunicrii cu
presa.”[FG, Cluj]
11
„Eti obligat s faci asta (s nu verifici din 3 surse) în condiiile în
care nu ai surse de informaie. Organizmele abilitate s îi dea o
informaie nu o fac. Lipsa de comunicare a autoritilor este o mare
problem. Uneori sunt atât de btui în cap încât nu îi dau seama
c poate fi i în beneficiul lor s dea o informaie pe care s o dai la
televizor.„ [FG TV, Bucureti]
Lipsa resursei umane este o problem ridicat de majoritatea
respondenilor care provin din instituii de pres private. De cele mai multe
ori, spun acetia, redaciile funcioneaz cu schema de angajai
subdimensionat. Acest aspect produce anomalii în sistemul media, spun
respondenii; un exemplu în acest sens îl reprezint maniera în care se fac
tirile. În fapt, nu se mai practic jurnalismul de teren, ci un mijloc de
informare devine surs pentru altul. Se ajunge astfel la situaia în care
televiziunile s preia tirile de pe ageniile de tiri, iar radiourile s le preia de
la televiziunile de tiri.
„Resursele alocate pentru producia de tiri. Cel puin în mediul
privat exist probleme legate de resurse umane. Nu ai suficieni
oameni ca s faci ce îi propui. i un om este alergat ca hoii de cai.
Este pus s fac milioane de lucruri într-o zi, iar asta afecteaz
performana. Pentru c omul la fcând ... nu tiu .. dou reportaje,
apte interviuri i mai taie i apte mii de voci intr-o zi ...”
„Editorul care st în birou dac nu are reporteri de teren buni …un
reporter bun este unul care îi d ie ca editor încredere; nu îl mai
verifici. ti c l-ai trimis acolo i îi vine cu tirea. Daca nu ai astfel
de oameni tu te chinuieti s inventezi tirea pe nite fragmente
primite de la nite oameni în care nu ai încredere. i construieti o
alt realitate.” [FG TV, Bucureti]
Pe de alt parte lipsete resursa uman înalt calificat, care s
funcioneze drept repere pentru noii intrai în breasl.
„Eu cred c mai e o problem pentru atia mai mici; c nu au de la
cine s învee.” (FG pres scris, Bucureti)
12
Pe fondul problemelor mai sus menionate se instaleaz perceptia
conform creia rolul social al meseriei de jurnalist s-a diminuat; acest aspect
poate genera probleme pentru jurnaliti, acetia se simt creditai cu un
capital social foarte sczut. Meseria de jurnalism, la rândul ei, nu se mai
bucur de prestigiu social.
Acest aspect a fost menionat în special în focus grupurile din
Bucureti, unde majoritatea jurnalitilor au fost de prere c, în actuala
conjunctur social, jurnalistul este „un prestator de servicii” ctre „o simpl
societate comercial”. Acest lucru se întâmpl datorit faptului c misiunea
sociala i scopul comercial al instituiilor de pres nu sunt separate.
Informarea corect a ceteanului nemaifiind prioritar, media devine
exclusiv o afacere sau o modalitate a patronatului de a sustine o alt afacere.
Scopul media este de a face bani, acela de formator de opinie fiind din ce în
ce mai neglijat.
„Din pacate jurnalismul nu reprezint ceea ce reprezint, poate, în
alte pri. Nu îi ofer statusul social. Mie nu îmi place de Mircea
Badea, dar chestia asta mi-a plcut …ca în doi ani (el a zis doi ani,
dar câteodata i acum) o s spui c îi e ruine c lucrezi în TV.
Sunt momente i acum când, poate, mie cel puin, îmi e ruine s
zic c lucrez în televiziune. Pentru c s-a ajuns exact la mizeria
asta, la tabloidizarea asta i la fuga dupa nite chestii …
jurnalismul este ceea ce …. Eu îi spun taximetristului … bi tu nu
eti la privat; de fapt eti la privat, dar faci un serviciu de interes
public.Ca i oferul de autobuz, este un serviciu public chiar dac
eti la privat. La fel i jurnalistul.” [FG TV, Bucureti]
13
Se pare c, în viziunea respondenilor, tipul ideal (în sens sociologic) al
jurnalistului contemporan prezint urmtoarele aspecte:
Pregtire profesional dobândit nesistematic (nici facultile, nici
redaciile nu îi asum rolul de formatori)
Caracter trecator – uneori, exercitarea acestei meserii se face pasager,
ca o platform de lansare ctre alte ocupaii (purttor de cuvânt, PR,
funcii politice)
Atomizare – unii dintre participanii (Bucureti i Cluj) la studiu au
recunoscut c resping ideea de asociere, fie chiar într-un sindicat, în
numele pstrrii unui statut de „neînregimentare”.
„Prerea mea sincer este c marea majoritate a celor care vin în
jurnalism fr s vrea s fie zâna surprizelor vor s fie politicieni i
au gasi o cale foarte uoar de acces prin jurnalism ctre politic”.
„Ziaristul în România triete foarte puin. Ziariti în vârsta în
România nu prea exist. Ziaristul român moare pe la 30 de ani
când ori se duce în birouri de pres, în consiliere de politicieni, în
PR, advertising, ori se duce pur i simplu, d în ulcer. Se duce, nu
mai e. Am fost la Casa Alba i i-am vzut pe corespondenii de
acolo. ia sunt toi ... uitai de Nixon acolo.”
Reiterarea rolului social al jurnalistului este de dorit. Constientizarea de
ctre acetia a responsabilitilor sociale pe care le presupune aceast
meserie este deasemena o condiie sine qua non.
14
Se pare c principalii responsabili pentru respectarea normelor jurnalistice
într-o redacie sunt editorii, redactorii efi i în general persoanele cu funii
de conducere. Aceti trebuie s fie cei care vegheaz la respectarea normelor
tehnice i deontologice. Deasemenea trebuie s îi asume rolul de lideri
profesionali i morali ai redaciiilor, trebuie s fie capabili de a impune o linie
în politica editorial.
„Cred ca in televiziune totul ine de politica editoriala. Acolo se
stabilesc granitele,acolo se stabilete respectarea sau nu a
valorilor. Ce face fiecare in parte asta tine de principiile fiecaruia.”
(FG TV, Bucureti)
„Seful ierarhic superior este cel care vegheaza si este in cea mai
mare masura responsabil de produsul editorial.”(FG TV, Bucureti)
„Daca seful tau te lasa s trieti în mocirla aia de incompeten i
imoralitate, tu trieti în continuare i esti fericit eti jurnalist i
toate rudele te admir.”(FG pres scris, Bucureti)
15
Pentru majoritatea respondentilor presa in Romania s-a maturizat i s-
a profesionalizat, nu mai este nici militanta si nici implicata ca in anii 90,
presiunile politice nu mai sunt atât de evidente.
Totui, obstacolele întâlnite în exercitarea profesiunii, i-au condus pe
participanii la studiu la ideea necesitii unei reglementri/ autoreglementri
a jurnalismului în România.
Necesitatea unei reglemanetri/ autoreglementri este aclamat cu trie
de toi respondenii studiului dei, pentru foarte muli dintre ei, acest lucru
este un deziderat greu de atins sau chiar o utopie.
Toi participanii la…

Search related