Geografie, cheme documente acte ofciale

8/18/2019 Geografie, cheme documente acte ofciale

1/20

1.1 Satul Ulmu, Raionul Ialoveni

Legenda Satului Ulmu

Se spune că pe la sfîrşitul secolului al XV-lea, începutul secoluluial XVI-lea, pe teritoriul satului de astăzi, de jur împrejur era pădure.Aşezările omeneşti erau rare de tot prin părţile acestea. Satul vecin senumea ucanii de pe !otna, înfiinţat la " martie #$$%&Văsienii de azi' şi(orodca, înfiinţat tot la " martie #$$%.

Ascunzîndu-se de turci în desişul pădurii de prin părţile acestea,oamenii au dat de un ulm vi)uros, la poalele căruia susura un izvor cuapă limpede şi *ună. ocurile erau frumoase, pitoreşti şi fu)arii au+otărît să se poposească aici.

Se zice că întîlnindu-se su* ulm, cîtviva fu)aris-au pus sămesească.nul din ei adusese *ra+ă - un fel de must dulce făcut dinsecară dospită cu apă. Altul culesese de prin pădure curcudele, căci eraumulţi copaci cu fructe de-acestea. Acrişoareş i *une la )ust, curcudelele

potoleau pe-o vreme foamea. el de-al treilea fu)ar luase cu sine aluatdin care au făcut turte. oar cel de-al patrulea, nu avea nimic şi ceilalţi i-au zis că-i +oţ, adică, şmec+er.

Acelui ce adusese *ra+ă i-au zis !ra)ă - de la acesta provine numele defamilie care şi astăzi se rosteşte !ra)ă. /mul cu curcudelele a fost poreclit urcudel. rmaşilor lui li se spune orcodel. elui cu aluatul i-au zis 0lămădeală, iar celui +oţ - 1oţ, apoi 1uţ şi, în sfîrşit - 1uţu.#

upă ce-au ospătat, oamenii au stat la sfat. intr-o vor*ă la alta auajuns la concluzia că nu avea rost să se întoarcă în satele de unde îifu)ăriseră turcii. Au +otăît să rămînă pe locurile din împrejurimileulmului. 2is şi făcut, căci erau +arnici, cu vînă de )ospodari şi dornicisa-şi întemeieze un sat li*er, fără turci asupritori.

Au început a-şi săpa *ordeie de-o parte şi de alta a ulmului,statornicindu-se cu traiul pe locurile acestea. Sătucul avea două ma+ale,

una se numea 0oliceni, iar cealaltă umpăneşti. înd erau însă între*aţide unde sînt, şi policenii, şi cumpăneştii spuneau că sunt de la ulmu,adică de lîn)ă copacul ulm. u timpul numele ulmu se înrădăcină de-a


2/20

*inelea şi oamneii dde prin împrejurimi numeau localitatea undesălăşluiau fu)arii lmu.

Satul prinse a se mări şi ulmenii au început a-şi construi,în loc de *ordeie,case mici.

Astfel apăru satul lmu ,data înfiinţării lui fiind considerată ## martie#345,după cum susţine şi cercecetătorul Vladimir 6icu.


3/20

Istoria satului

Ulmul,de la care îşi tra)e numele satul nostru, precum mărturiseau *ătrînii care îl mai ţineau minte ,era înalt ,)ros şi falnic.opacul aînfruntat multe furtuni,rezistînd cîteva secole la rînd.0rin #7"4-#784copacul,deşi *ătrîn,mai avea cîteva fruze în vîrf.9ai tîrziu )ospodării aufăcutdin trunc+iul lui un uluc pe care l-au pus la cişmea pentru a adăptavitele.lucul acesta a e:istat pînă prin #;"4-#;"3.

minescu== în)rijesc de acest izvor din

centrul satului. Sătenii îşi mai aduc aminte de ulm şi de izvorul de lîn)ă copaculcare a dat numele satului.Astfel, matuşa >frosenia 9onacu,născută în#;45,povestea?Am apucat ciuşmeaua vec+e şi ulucul din ulm.

>ra tare frumos lîn)ă cişmea.@oc se făcea unde acum iî rîpa cea mare,că pe atunci rîpa nu e:ista.9ama

mea îmi spunea că la acel mizvor era un copac,un ulm.>a l-a apucat şiîl ţinea minte răsturnat de vînturi

mari.0e cînd era mama mea copil la şcoală ,profesorii spuneau că pevremuri era aşa de mare acel ulmu,că mer)ea căruşa prin scor*uralui./amenii şedeau pe acel ulm uscat,se odi+neau .


4/20

nimerească acolo vitele.ocul cela mlăştinos se numea oc+i, dacă nuştiai şi călcai în acel oc+i te tră)ea la adînc şi te putea în)+iţi.0înă prinanul #;$7 rîpa era mică,dar apoi din cauza ploilor puternice s-a mărit==.

n alt *ăştinaş,6icolae orcodel 5#',mărturiseaB==e la părinţi am

auzit cum că primii locuitori ai satului au fost *ră+arii==.

oader 0lămădeală57', susţine că D0ietrele care sunt puse în loc decruce în cimitirul vec+i arată că trăitorii pe aici au fost mult mai înaintedecît #345,ceea ce dovedeşte că au fost întîii cele 5 părţi componeneteale satului - 0oliceni şi umpăneşti.

0e locurile acestea au e:istat mai mulţi ulmi.nul din ei creştea pe Valea upului.>ra frumos,rotat,)ros,înalt,dar s-a uscat şi nu mai ştiuce s-a făcut cu el.Eiind copii,ne duceam cu vitele pe acolo.0e locurileacelea creşteau nu numai ulmi,ci şi multe sălcii.Fi erau pe acolo mulţişerpi,care se suiau c+iar pe copac în sus,pe cre)i.>rau şi multe ciotce.eaceea acum locului i se mai zice a iotce.


5/20

1.2Ulmu este o localitate, din Gaionul Ialoveni, Gepu*lica 9oldova.Situat în 9ijlocul odrilor 9oldovei.

Satul lmu - o localitate în Gaionul Ialoveni situată la latitudinea$8.4544 lon)itudinea 57.3$37 sialtitudinea de #88 metri faţă denivelul mării. Această localitateeste în administrarea GaionulIaloveni. onform recensămîntuluidin anul 544$ populaţia este de %5$% locuitori. istan a directă pînațîn or. Ialoveni este de 58 Hm.istan a directă pîna în or.ț+işinău este de %3 Hm.

ate )eo)rafice

atitudineaB $8.454444$388"%on)itudineaB 57.3$37%%378"$

AltitudineaB #88 m.Satul lmu - istan eB istan aț țdirectă pîna în or. Ialoveni este de -58 Hm vezi pe +arta istan aț

directă pîna în or. +işinău este de - %3 Hm vezi pe +arta.

ocalitatile vecineB(orodca,Vasieni,Gusestii 6oi


6/20


7/20

II.R elieful

2.1Gelieful constituie campii,coline,văi etc.

2.2

/ climă favora*ilă,

temperat continentală cu ierni *lnde şi vericălduroase. antitatea de precipita ii căzute variază drastic, perioadelețde secetă sunt dese.

Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în ară temperaturațmedie în ianuarie este -% J.

Vara sunt forte călduroase i uscate.ș


8/20

2.4Ve)eta iaț satului este *o)ată în specii de plante săl*atice si ar*u tiș

ca stejarul, fa)ul, ju)astrul i teiul etc.ș

Fauna cuprinde specii de mamifere &*unăoară vulpea, căprioara,cer*ul i mistre ul', specii de păsări i zeci de mii de specii deș ț șneverte*rate. u toate acestea, datorită cre terii utilizării terenului pentrușa)ricultură i datorită e:tinderii ora elor, fauna este în prezent mult maiș șsaracă.


9/20

3.1


10/20

3.3 - opii &4-#$ ani' - #3,;LM

- populaţie tnără - - 5$ ani' - #5,%LM

- persoane mature &53 N "$ ani' - 33,8LM

- persoane de "3 ani peste - #",#LM

- persoane de 73 ani şi peste - #,%L

3.4 T radi iiț

lmu este *o)at în tradiţiile pe care le posedă. u ajutorul lor devenimdeose*iţi şi unici.

nul din cel mai important o*icei este cel de a întlni oaspeţii cu pinecoaptă în so*ă, sare şi un pa+ar de vin.


11/20

*ăieţii, în această noapte, fură porţile de la caselefetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fărăele, să pornească în căutarea lor.

1 9artie estesăr*ătoarea venirii primăverii. le prezintăsim*oluri unice, în careeste o*li)atorie prezenţa culorilor al* şi roşu. Al*ul semnificnd puritatea, iar roşul Nviaţa.


12/20

IV.!ctivitatea economică

Satul lmu este dezvoltat mediu in ceia ce tine activitatea economică

Satu este dotat cu un centru de sanatate,întreprinderiindividuale,ma)azine,o institu ie de invatamnt,)rădini aț ț și altele.

Situa ia ecolo)ică a localită ii este foare *ună deoarece este situată inț țmjlocul codrilor 9oldovei.Gamurile a)ricole sunt foaret *ine dezvotatese cresc ceriale, le)ume, fructe.Ve)eta ia este *ine dezvoltata precum iț șlumea animală.

".1ar cu trecerea anilor mediul forestier de)radează deoarece are locdefri area padurilor pentru foc si alte elemente.a fel o dată cu acesta seșmicsoareazaa lumea animală sau este pe cale de dispari ie.ț

9ediul natural i i pierde calitatea in urma fenomenelor naurale cit si așinterven iei nera ionale a omului,făara a ine cont de capacitatea deț ț țde)radare a naturii.

• auzele care provoaca de)radarea-e:trac ia si utilizarea nera ională a resurselor natural.ț ț-stocarea de de euri ale activita ii umane in mediul inconjurător.ș ț-administrarea necorespunzătoare a în)ra amintelorefectuareașincorecta airi)a iilor.ț

• >fectele de)radării-poluarea apei i a aerului,eroziunea solului ifolosirea ira ională aș ș ț

rezervelor de petrol, )aze, car*ue aceste provoacă *oli ale căilorrespiratorii-practicarea lucrărilor a)rote+nice )re ite.ș-lipsa apei pota*ile devine o pro*lema tot mai mare.

9ăurile si solu iile de îm*unata ire a localita i nataleț ț ț


13/20

-amenajarea zonelor verzi

-eliminarea de)ajării în atmosferă a su*stantelor poluante.

-amenajarea si creearea locurilor special pentru colectarea

deseuri.orarea familiilor cu tom*eroane special.

-crearea minista iilor de epurare a apei.ț

-protejarea animalelor,masuri pentru conservarea acestorain )radini *otanice i stoparea contaminării *iosferei cu poluan i.ș ț

".2Starea sănăta ii popla iei este medie.ț ț


14/20


15/20


16/20


17/20

#i*lo )rafie

#.1oo)le

5.lmu.do.am

%.OiHipedia


18/20


19/20

Aprecierea economică a condi iilor si a resurselor natural.ț

5.#R elieful.

5.5$ondi iile climatice a localita ii.ț ț

5.%Ge eaua +idro)rafică&ruri, lacuri'.ț

5.$R esursele funiciare si forestiere.

5.3 R esursele minerale.

0opila iaț

%.#Numarul i dinamica popula iei.ș ț

%.5ensitatea i reparti ia popula iei.ș ț ț

%.%Structura etnicăpe vrste, pe se:e confesională.

%.$Tradi iile i o*iceiurile popula iei.ț ș ț

Activitatea economică

$.#$aracterisica ramurilor economice specific localitatii&institu ii,ramurița)ricole,industrial,culturale'.

Situa ia ecolo)ica a localita ii&de)radarea mediuluiț țnatural,acvatic,ve)eta iei i lumeaanimală'.ț ș

3.#Sursele de de)radare, efectele de)radarii i soltu ii de remedii.ș ț

3.5Starea sănata ii popula iei.ț ț

9inisterul >duca iei al Gepu*licii 9oldovaț

ole)iul Einanciar-!ancar din +i inăuș


20/20

Documents

Geografie, cheme documente acte ofciale