Gane RestructurareaSpiegel

7/24/2019 Gane RestructurareaSpiegel

1/25

TRANCE AND TREATMENT

Clinical Uses Of Hypnosis

HERBERT SPIEGEL, DAVID SPIEGEL

American Psychiatric Publishing, 2!, Arlingt"n#

CAPITOLUL 10

Pag 2$%& 2!'tra(uc)t"r (r# Gane Sil*ia Ge"rgiana

RESTRUCTURAREA

tim c gradul de sntate psihic nu este determinat de absena conflictelor, ci de adecvarea

metodelor folosite pentru a le rezolva i a le stpni.

Helene Deutsch

+Psih"l"gia emeil"r-

Atunci cnd consult un psihiatru, pacientul e ndreptit s primeasc cel puin un nou

punct de vedere.!

Harry Stac. Sulli*an

Hi/n"0a /resu/une aten1ie "cali0at)# ntrebarea cheie, (in /unct (e *e(ere tera/eutic,

este asu/ra a ce "cali0)m aten1ia# Eicacitatea unei inter*en1ii (e/in(e 3n mare m)sur) (e

ca/acitatea acesteia (e a stimula gra(ul (e anga4are 5i m"ti*a1ia /acientului# Ab"r(area

rec"man(at) trebuie s) aib) sens /entru /acient 3ntr&un m"( /r"un( (ar, 3n acela5i tim/, nu

trebuie s) ie la 3n(em6n)# Trebuie s)&l a4ute /e /acient s) "rmule0e " /r"blem) *eche 3ntr&un

n"u m"( care 1inte5te s/re re0"l*area ei# 7u alte cu*inte, /r"blema trebuie restructurat)#

Acest ca/it"l este scris a*6n( la ba0) /re0um1ia c) un tera/eut lucrea0) cu un /acient

care este bine integrat, ale c)rui sc"ruri sunt 3n inter*alul intact al HIP 8Pr"ilul (e In(uc1ie

Hi/n"tic)9 5i care /re0int) " /l6ngere sim/t"matic) bine (einit) 5i re0"nabil), /entru care

tera/ia (e scurt) (urat) : ca restructurarea : este a(ec*at)# Se /resu/une, (e asemenea, c)

tera/eutul 5i /acientul au a4uns, ie 3n m"( tacit, ie e;/licit, la (eci0ia c"n"rm c)reia sim/t"mul

TRANCE AND TREATMENT Clinical Uses Of Hypnosis -Restructurarea

$


2/25

/"ate i ab"r(at cu a4ut"rul unei strategii tera/eutice (e (urat) scurt) 5i c) /sih"tera/ia intensi*)

(e lung) (urat), ie nu este in(icat), ie *a /utea i c"nsi(erat) ca a(ec*at) (u/) " /eri"a() (e

/r"b) (e tera/ie (e scurt) (urat)#

Eectu6n( anamne0a 5i a(ministr6n( HIP 5i In*entarul (e Pers"nalitate A/"l"nian :


3/25

" ace-# Psihiatrul a "st atunci "bligat s) m"(iice sugestia /"sthi/n"tic) /entru a inclu(e ("ar

mir"sul 1ig)ril"r umate (e /acient#

7eea ce urmea0) este " (escriere a c"nstruirii unei strategii (e tratament aut"&acti*at"are,

utili06n( aut"hi/n"0a, /rin care subiectul /"ate utili0a mecanismele naturale, aut"/r"tecti*e ce

/"t a/)rea, /recum 5i st)rile (is"ciati*e# Aceast) "rmulare este util) /entru a ace a1) unei mari*ariet)1i (e /r"bleme sau sim/t"me /sihiatrice care /resu/un " cre5tere a gra(ului (e

aut"c"ntr"l, inclu06n( umatul, c"ntr"lul greut)1ii, c"ntr"lul (urerii, "biile, ins"mnia, balbismul,

astmul, tulbur)rile (e stres /"straumatic 5i alte tulbur)ri c"m/"rtamentale 5i /sih"s"matice, mai

/u1in (es 3nt6lnite# 7a e;#, *"m /re0enta m"(elul (e lucru "l"sit /entru a "rmula c"ntr"lul

umatului ca un e;erci1iu (e aut"hi/n"0) scurt 5i u5"r (e a/licat 5i a/"i *"m (iscuta, 3n c6te*a

(etalii, m"ti*ele "/1iunii /entru aceast) strategie /articular) 5i m"(alitatea (e a g6n(i (in s/atele

acesteia# Aceast) (iscu1ie /"ate a4uta tera/eutul s) (e*in) (estul (e amiliari0at cu aceast)

ab"r(are /e care ar /utea&" "l"si ca m"(el, /recum 5i cu ba0ele te"retice ale acesteia, /entru a "

/utea a(a/ta ne*"il"r /acientului# 7"nce/tul un(amental este "biecti*ul (e a a4uta /acientul s)

(e0*"lte un n"u ca(ru (e reerin1) ce cu/rin(e c"m/"rtamentul /r"blem) al ei sau al lui, (ar 3ntr&

un c"nte;t (ierit# n ca/it"lul +Ba0e il"s"ice-, /re0ent)m c6te*a (intre ra1i"namentele (in

s/atele strategiei (e restructurare mai 3n (etaliu#

7


4/25

/rietenii 5i membrii amiliei /"t i /)c)li1i, 5i asta (at"rit) a/arentei neg)ri sau e*it)ri a

/acientului# n schimb, /acientul /"ate re3nt)ri maniera sa (e ne/re"cu/are ca 5i " (eens)

3m/"tri*a suerin1ei ce " 3nc"n4"ar)# =u e ne"bi5nuit s) g)se5ti um)t"ri ce /ar c"n*in5i c),

cancerul (e /l)m6ni 5i emi0emul a/ar la al1i "ameni, 5i nu la ei# Sau, /"t s/une lucruri (e genul@

-n m"mentul 3n care *"i i suicient (e b)tr6n /entru a a*ea cancer, nu *"i mai *rea, "ricum, s)tr)iesc#- Aceast) manier) (e a nega c"res/un(e cu " re/re0entare a tim/ului (e ti/ static sau

3nghe1at), 3n care se /resu/une c) tim/ul se re/et) (e la sine# Pentru " astel (e /ers"an),

/re0entul /are nec"nectat cu trecutul 5i cu c"nsecin1ele *iit"are# T"tu5i, /rintr&" sim/l)

trans"rmare, aceast) /"0i1ie im/lic) "/usul s)u : /anica 5i submisi*itatea#

E*itarea c"nsecin1el"r reale im/lic) a/tul c) e;ist) altce*a c"/le5it"r care este, (e a/t,

e*itat# 7u c6t este mai mare negarea, cu at6t mai u5"r se alunec) 3n /anic) atunci c6n( nu mai

/"ate nega c"nsecin1ele a ce*a (e genul umatului sau a unei situa1ii "bice cu ist"ric 3n(elungat#

Deci, iecare (intre /"0i1ii " im/lic) /e cealalt) 5i un in(i*i( /"ate /en(ula 3nc"ace 5i 3nc"l"

3ntre e*itare 5i /anic), )r) a se schimba nimic 3n "rientarea sa (e ba0)# Aceasta este ti/ic /entru

cei cu tulburare (e stres /"sttraumatic) care luctuea0) 3ntre imersia 3n retr)irea traumei cu

intru0ii 5i sim/t"me (e hi/er*igilen1) 5i e*itarea amintiril"r traumei cu amne0ie 5i am"r1ire

8As"cia1ia American) (e Psihiatri, 2 H"r"it0 5i al1ii, $%%'9# Pe (e alt) /arte, anumite

/ers"ane utili0ea0) 3n m"( caracteristic una sau alta (in aceste (eense# P)rerea n"astr) e c)

A/"l"nienii tin( s) aib) /re"cu/)ri "bsesi"nale 5i c) Di"nisienii sunt /re(is/u5i la e*itare 5i

negare# ?n bun e;# clinic /articular al acestei /ara(igme a (ist"rsiunii tim/ului este ca0ul

/acientului cu balbism# Tratamentul /entru balbism ce utili0ea0) aut"hi/n"0a e (iscutat 3n 7a/#

$F@ +Tulbur)ri 7"m/"rtamentale Amestecate-, (ar e interesant (e men1i"nat aici c) mul1i "ameni

care se b6lb6ie, (e a/t, se gr)besc s) *"rbeasc), (e5i se /erce/ ca *"rbin( lent 5i 5"*)ielnic# Ei

sunt arunca1i (in ritmul l"r tem/"ral atunci c6n( *"rbesc 5i alternea0) 3ntre /eri"a(e (e 3nt6r0iere

/relungit) 3n /r"(ucerea sunetel"r 5i 3ncerc)ri (e a se gr)bi cu /rea multe sunete 3m/reun)

(e"(at)# A5a(ar, la m"(ul literar, ei alternea0) 3ntre " grab) 5i un 3nghe1 al *"rbirii# Ab"r(area

tera/eutic) ce *a i (escris) ulteri"r, c"nstruit) /e ba0a muncii lui Bra(y, /resu/une ca /acientul

s)&5i stabileasc) /entru el 3nsu5i un ritm tactic"s, (ar regulat, /e ba0a c)ruia s) 35i /"at) "rienta

*"rbirea# Acest ritm im/une ca subiectul nici s) nu gr)beasc), nici s) nu 3nghe1e lu;ul *"rbirii

sale#


!


5/25

C"(elul tera/eutic se a/lic) re0"l*)rii 5i alt"r /r"bleme sim/t"m# ?tili0area eecti*) a

tim/ului /resu/une " integrare a cel"r 2 e;treme, res/ecti* a *i0iunil"r "/use (in s/atele

acest"ra# Re0"l*area /r"blemel"r im/une recun"a5terea a/tului c) e;ist) " /r"blem) real) care

nu trebuie e*itat) 5i care nu este c"/le5it"are#

PARAD


6/25

7


7/25

/uterii sim/t"mului# 76n( Dumne0eu le&a s/us lui A(am 5i E*a +S) nu m6nca1i (in m)r-,

s6r5itul Para(isului s&a a/r"/iat# Pers"ana are sentimentul c) se "/une /r"/riului c"r/#

Semnalele (e la c"r/ sunt, a5a(ar, e*itate, (e"arece ele sugerea0) c) tru/ul c65tig) b)t)lia#

Pers"ana este "r1at) s)&5i 3ntreru/) c"ntactul real cu " /arte a /r"/riei /ers"ane 5i 3nce/e s)

simt) c) +se neag)- /e sine# Aceasta e a(e*)rat 3n ("u) sensuri@ /ers"ana /"ate sim1i c), literar,35i neag) sie5i " gratiica1ie : ca (e e;#, umatul : 5i, (e asemenea, /"ate sim1i " negare a "ric)rei

rela1ii /"0iti*e cu /r"/riul c"r/ (e"arece se al) 3n situa1ia /ara(";al) (e a lu/ta cu /r"/riul

c"r/#

Tehnicile a*ersi*e intr) 3n aceast) categ"rie (e re0"l*are (e /r"bleme# Ele /un /acientul

3n situa1ia (e a se lu/ta cu sim/t"mul# La " astel (e ab"r(are /"t recurge /ers"anele "rientate

mas"chist, c)r"ra c"nce/tul (e aut"/e(e/sire le este amiliar# < astel (e /ers"an) /"ate reu5i s)

st"/e0e umatul lu/t6n(u&se cu /r"/riul c"r/, (ar (inamica mas"chist) c"ntinu) neschimbat),

sau chiar este rec"m/ensat) 5i 3nt)rit)# ntr&" astel (e /"0i1ie, /ers"ana simte (isc"n"rt 5i " ne&

arm"ni0are cu /r"/rie /ers"an), (ar n"ile sale /r"bleme sunt mai rele*ante /entru m"(ul 3n care

3ncearc) s) schimbe "biceiul, (ec6t s) se schimbe /e sine#

RESTR?7T?RAREA : S


8/25

(e res/ect 3ntre sine 5i c"r/ul s)u# n m"( l"gic, ceea ce urmea0) este c), /e m)sur) ce se

stabile5te aceast) rela1ie, 3n m"( natural, iecare 35i /r"te4ea0) c"r/ul renun16n( la umat#


9/25

/ers"ana reali0ea0) /r"/ria sa rela1ie 3ntre minte 5i c"r/# Accentul este mutat tera/eutic s/re

/entru ce este /acientul 85i aceasta este /r"te4area 5i res/ectarea c"r/ului s)u9, mai (egrab) (ec6t

asu/ra a ce el este 3m/"tri*a, care : 3n acest ca0 & este umatul#

Aceast) "cali0are central) intens) cu *igilen1) /erieric) (iminuat) (in hi/n"0) (e*ine

un m"(el /e care 3l /utem utili0a 3n m"(uri (ierite, 3n unc1ie (e sim/t"m# De e;#, unul /"ateutili0a c"ncentrarea asu/ra accentului /e res/ectarea /r"/riului c"r/, sau altul /"ate utili0a

(iminuarea *igilen1ei /erierice /entru a iltra semnalele i0ice ne/l)cute, ca (urerea# n strategia

(e tratament a (urerii, semnalele ce *in sunt /r"cesate 3ntr&" n"u) manier)@ /acientul este 3n*)1at

s) m"(iice rela1ia cu /r"/riul c"r/ /rin instalarea unui iltru 3ntre el 3nsu5i 5i semnalele i0ice

(urer"ase, care 3n(e/)rtea0) suerin1a (urerii# Aceast) tehnic) este (iscutat) 3n 7a/#$@

+7"ntr"lul (urerii- 3nc) " (at), ea /resu/une a4utarea /acientului /entru ca acesta s)&5i

re"riente0e rela1i"narea cu /r"/riul c"r/#

Cai mult (ec6t at6t, " astel (e tehnic) /"ate i utili0at) /entru a a4uta " /ers"an)

an;i"as) s) e*ite ca tru/ul s)u s) ie /rins 3n tensiunea em"1i"nal)# De e;#, in(i*i(ul /"ate i

3n*)1at s)&5i /r"iecte0e (iicult)1ile inter/ers"nale /e un ecran imaginar (e cinemat"gra 3n tim/

ce /)strea0) " sen0a1ie (e /lutire 5i bun) (is/"0i1ie rela;at) 3n c"r/# Tehnica *i0uali0)rii este "

met"() (e (e0*"ltare a unui sentiment (e rela1i"nare 3ntre el 3nsu5i 5i c"r/ul s)u, (ar 3n acest ca0,

iltrul este reali0at /rin utili0area meta"rei ecranului /entru a /re*eni inluen1area ne4ustiicat) a

semnalel"r /sihice (urer"ase asu/ra c"r/ului# ?tili0area strategiei unui ecran (es/)r1it"r 3n

an;ietate 5i tulburarea (e stres /"sttraumatic este " tentati*) e;/licit) (e a a4uta /acientul s)restructure0e amintirile traumatice /rin 3nruntarea a aceea ce s&a /etrecut, 3n tim/ ce (e0*"lt) un

n"u /unct (e *e(ere care cu/rin(e nu numai ceea ce s&a /etrecut, ci 5i ce a )cut /ers"ana /entru

a se /r"te4a /e sine sau /e altcine*a 8*e0i 7a/#2@ +Hi/n"0a 3n tratamentul Tulbur)rii Acute (e

Stres, Tulbur)rii (e Stres P"sttraumatic 5i Tulbur)ril"r Dis"ciati*e-9#

Cet"(a restructur)rii este re/re0entat) 3n ig# $#$ /rintr&" *aria1ie a m"(elului yin&yang,

simb"lul clasic "riental /entru " (ialectic)# A5a cum un in(i*i( (e0*"lt) acest sentiment

/ara(";al al (istan1ei a1) (e /r"/riul c"r/, (e5i 3i este inse/arabil /recum 5i cel (e a i c"r/ul

s)u 5i a i (ierit (e acesta, el /"ate (e0*"lta un sentiment al ("min)rii sim/t"mului /rin situarea

acestuia 3ntr&" n"u) /ers/ecti*)# Acest /r"ces este cel ce e (esemnat /rin restructurarea

tera/eutic)@ /acientul restructurea0) " /r"blem) *eche 3ntr&un n"u m"(# n acest m"(, /acientul

simte c), mai (egrab) se airm) /e sine, (ec6t c) se neag)# n acest sens, strategia tera/eutic)

este astel c"nstruit) /entru a /r"ita (e im/ulsurile naturale (e cre5tere 5i /r"tec1ie ale


%


10/25

in(i*i(ului# Strategia se re3nt)re5te /e sine (e"arece /acientul simte ca se airm) /rin ceea ce

ace# Pacientul 35i re3nt)re5te /r"/riul sentiment (e sine 5i astel are ne*"i minime (e re3nt)rire

e;teri"ar) sau (e c"men0i /entru a men1ine schimbarea# Acesta este m"(elul general /entru a

(escrie " /r"blem) sau un sim/t"m 5i /entru a le restructura 3n a5a el 3nc6t schimbarea s) (e*in)

" e;/erien1) (e st)/6nire 5i " airmare a sinelui, mai (egrab) (ec6t " lu/t)# Cai multe e;#urmea0) 3n acest ca/it"l#

C


11/25

S?CAR

Dac) un /acient nu ace (istinc1ia (intre sine 5i /r"/riul c"r/, atunci este *ulnerabil a1)

(e "bsesie sau negare# n "ricare (inamic), /acientul /"ate reu5i s) c"ntr"le0e sim/t"mul, (ar

este 3nclinat s) aib) sentimentul (e a se lu/ta cu c"r/ul s)u# Pacientul se simte (iminuat ca

/ers"an) : *ictim) a un"r "r1e 3n aara c"ntr"lului s)u : ceea ce (uce la un sentiment cr"nic (e

(e/ri*are# Dac) un astel (e /acient acce/t) /remisa +Sunt un un)t"r- 5i, )r) s)&5i (ea seama,

35i asum) 3n acest m"( c) este echi*alent cu c"m/"rtamentul s)u (e um)t"r, atunci, a st"/a

umatul 3nseamn) a&i re(a i(entitatea sa ca /ers"an)#

Pe (e alt) /arte, (ac) un /acient 3n*a1) s) rela1i"ne0e cu c"r/ul s)u 3n sens (ialectic,atunci el 35i *e(e sim/t"mul sau "biceiul ("ar ca /e unul (intre multele sale atribute ca /ers"an)#

Atunci, (ac) /acientul alege s)&5i res/ecte c"r/ul 5i s) nu ume0e, alegerea sa nu schimb)

statutul s)u ca /ers"an) mai (egrab) intensiic) sentimentul (e st)/6nire al /acientului asu/ra

c"r/ului s)u 5i asu/ra sie5i#

?=DACE=TE IL


12/25

3ntr&un sens un(amental, ce inclu(e acce/tarea lu/tei (ialectice )r) s6r5it (intre *ia1) 5i

m"arte# I(eile se (e0*"lt) 3n 3ncercarea (e a a4uta /acientul s) se "cali0e0e /e rela1i"narea cu

sine 3nsu5i 5i cu /r"/riul c"r/ 5i s) se c"ncentre0e /e /entru ce este el 3n acest c"nte;t, (ec6t /e

ce este 3m/"tri*)# Sc"/ul este ca /acientului s)&i (e*in) clar a/tul c) el are 3n el 3nsu5i abilitatea

(e a se anga4a 3n /r"/ria sa lu/t) (ialectic) 5i (e a ace " alegere : (e e;#, 3ntre umat 5i/r"te4area /r"/riului c"r/, 3ntre a se sim1i *ictim) sau su/ra*ie1uit"r, 5i 3ntre m"arte 5i *ia1)#

Premisa il"s"iei e;isten1ialiste 8cu a(e*)rat, sursa (enumirii sale a(e*)rate9 este c)

esen1a 5i e;isten1a sunt acela5i lucru, 5i c) cine*a nu tr)ie5te 3n m"( autentic /6n) c6n( nu se

c"nrunt) cu /"sibilitatea real) (e a nu mai i# S&a s/us c) cine*a nu a tr)it /6n) c6n( nu a "st

a/r"a/e (e m"arte# Aceasta ar /utea i mai bine "rmulat) ca@ +7ine*a nu /"ate a/recia *ia1a )r)

a i c"n5tient (e m"arte-# acem sute (e alegeri 3n iecare 0i 5i multe (intre ele /resu/un a a("/ta

" /"0i1ie 3n ceea ce /ri*e5te m"artea i0ic) sau /sih"l"gic)# n m"( c"nstant, ne airm)m ("rin1a

ie (e a tr)i 5i (e a i liberi, ie (e a nega m"artea sau (e a tr)i ca 5i cum am i (e4a un /ic m"r1i,

ceea ce Oier.egaar( numea +b"ala c)tre m"arte-#

7)ut6n( s) e;/lice in(ierent ce ti/ (e tera/ie, iecare /"ate utili0a " /alet) *ast) (e

e;/lica1ii te"retice, (e la sentimentul c) acest ti/ a unc1i"nat 3n e;/erien1a /ers"nal), /6n) la

atente stu(ii statistice ce ("cumentea0) eicacitatea# T"tu5i, ie ele structurate sau nu, iecare

ab"r(are tera/eutic) are la ba0a sa c6te*a c"nsi(era1ii (es/re natura uman)# Elementele

il"s"ice cheie ale ab"r()rii n"astre (e restructurare /"t i 3n1elese 3n lumina te"riil"r (es/re

/ers"nalitate a trei (intre il"s"ii ce au e(iicat un(amentul /entru il"s"ia e;isten1ialist)@Hegel, Oier.egaar( 5i Hei(egger#

Gru/ul (e "ameni ce se c"nsi(er) e;isten1iali5ti este mare 5i eter"gen# 761i*a, care se

e;clu( (e la a i membrii, " merit) mai mult (ec6t mul1i ce (in greu 35i /r"clam) ainitatea cu

(enumirea gru/ului# 7a " regul) "/era1i"nal), (einim ca e;isten1ialiste acele il"s"ii 3n care

e;isten1a este c"nsi(erat) inse/arabil) sau anteri"ar) esen1ei, acea esen1ial) realitate (es/re care

a*em cun"5tin1)# n m"( tra(i1i"nal, esen1a a "st c"nsi(erat), (in /unct (e *e(ere "nt"l"gic,

anteri"ar) sim/lei e;isten1e, care a "st *)0ut) ca un e;em/lu im/erect (e esen1)# ?n scurt

re0umat al ist"riei il"s"iei *estice /"ate clariica aceast) (istinc1ie#

IDEAL VERS?S REAL

Plat"n 5i S"crate au creat ca(rul 3n care iecare (intre c"ntr"*ersele ma4"re (in il"s"ie

s&au (e0*"ltat# Tensiunea (intre +i(eal- 5i +real- a "st e;/l"rat) 3n (ial"gurile l"r# Ei au /us


$


13/25

3ntrebarea (ac) a(e*)rul se situea0) 3n ("meniul i(eil"r sau al "biectel"r# Am ace " ne(re/tate

c"m/le;it)1ii scrieril"r l"r, etichet6n(u&i ca i(eali5ti, (e5i asta s&a )cut (ese"ri# 7u siguran1), ei

/re0int) " argumenta1ie c"n*ing)t"are /entru im/"rtan1a /rim"r(ial) a i(eil"r 5i c"nstructel"r

l"gice# Al1ii, ca Arist"tel 5i, mult mai t6r0iu, em/irici5tii britanici, au /us un accent ma4"r /e

im/"rtan1a /rim"r(ial) a /erce/1iei "biectel"r#Aceast) tensiune il"s"ic) 3ntre i(eal 5i real a luat multe "rme@ subiecti*itate *ersus

5tiin1), /rintre altele# 7"ntr"*ersa a ren)scut 3n /eri"a(a me(ie*al), 3n tensiunea (intre s/"ritul

i(ealism sc"lastic rigi( 5i *ariatele materiali0)ri ale acestuia 5i regulile 5i ritualurile /)g6ne# St#

Th"mas, t"tu5i, neg"cia0) aceast) tensiune /rin c"nce/erea unui ti/ (e (ualism s/irit&c"r/#

Descartes 8$%9 c"nstruie5te /e acesta binecun"scutul s)u (ualism minte&c"r/, (ar ac"r()

im/"rtan1) /rim"r(ial) ("meniului i(eil"r@-7"git", erg" sum- 8G6n(esc, (eci e;ist-9#

CI=TE NI PER7EPJIE

n m"( genial, Oant 3ncearc) s) ac) " sinte0) a structurii min1ii cu realitatea /erce/1iei#

7"ntribu1ia sa un(amental) la il"s"ia *estic) c"nst) 3n stabilirea necesit)1ii unei rela1ii 3ntre

structura min1ii 5i /erce/1ie# 7eea ce /"ate i cun"scut este 3n m"( un(amental legat (e

ca/acitatea n"astr) mental) (e a cun"5te# 7"nce/tul s)u care /ermite s"lu1i"narea tensiunii

(intre cun"a5tere 5i /erce/1ie c"nst) 3n a (a aten1ie integr)rii min1ii 5i c"r/ului 3n "m, 5i asigur)

ba0a /entru c"ntribu1ia un(amental) a lui Hegel#

Acest (ial"g il"s"ic c"res/un(e cu (escirarea 3n1elesului /rimel"r ("u) meta"re alelui


14/25

real, nu una sau alta (intre ele "amenii sunt 5i e;isten1) 5i esen1), sau nici una (in ("u)# T"tu5i,

Hegel *"rbe5te (es/re e;isten1) 5i esen1) ca iin( inse/arabile 5i c"inci(ente (e5i este 3nc) *)0ut

ca un il"s" i(ealist /rin a/tul c) (ialectica : 3n sine : este un /r"(us al min1ii# Cai t6r0iu,

i(eali5tii au mers mai (e/arte, *"rbin( (es/re egala im/"rtan1) a e;isten1ei 5i a esen1ei, (e5i

(emersul (ialectic str)bate scrierile mult"ra (intre cei mai /r"eminen1i g6n(it"ri e;isten1iali5ti#Te"ria (e la ba0a (emersului (e restructurare /resu/une c) "amenii nu sunt nici ("ar

e;isten1), nici ("ar esen1), (ar 3ntr&un sens (ialectic, sunt am6n("u)# V"m e;amina e;/erien1a

(ialectic) uman) 3nt6i /rin cele mai abstracte /ara(";uri ale lui Hegel 5i a/"i /rin (emersurile

mult mai c"ncrete asigurate (e strategia (e restructurare#

n "/era sa ma4"r) +en"men"l"gia min1ii- 8$%>$9, c"ncentr6n(u&se asu/ra 3n1elegerii

sale (ialectice a s/iritului "menesc, Hegel (e0*"lt) " *i0iune asu/ra lumii# El *e(e sinele ca

rec"nciliin( c"nstant e;tremele sale@ unicitatea cu abstracta uni*ersalitate a g6n(irii, libertatea cu

ine*itabilele limit)ri /e care le im/une aceasta# Sinele este liber s) interac1i"ne0e cu aceste

/ara(";uri 3n multe m"(uri# Pentru /rima (at) 3n c"nte;t ist"ric, Hegel a scris (es/re s"cietatea

*estic) ca 5i 3ntreg ce e*"luea0) c)tre c"n5tiin1a (e sine, (ar /r"cesul /"ate i *)0ut la el (e bine

ca " anal"gie /entru (e0*"ltarea c"n5tienti0)rii (e sine in(i*i(uale# La "rigine, un in(i*i( /"ate

i t"tal ign"rant asu/ra c"nlictel"r sale interi"are# Pe m)sur) ce in(i*i(ul se c"nrunt) cu aceste

"/"0i1ii 5i /r"/ria sa c"n5tiin1) (e sine emerge, (ese"ri : /entru 3nce/ut : este c"/le5it (e ele 5i

el (e*ine +c"n5tiin1a neericit), suletul alienat care este c"n5tienti0area selului ca natur)

(i*i0at), " (ubl) 5i /ur 5i sim/lu c"ntra(ict"rie iin1)-#8Hegel, $%>$, /# 2$9naint6n( /rin (ialectica acest"r c"nlicte *ariate, +suletul alienat- (e0*"lt) " n"u)

unitate, (ar (e asemenea, (e*ine ce*a (ierit, sau m"(iicat 3n tim/ul /r"cesului@

+Acest /r"ces (ialectic /e care c"n5tiin1a 3l e;ecut) asu/ra sa : asu/ra cun"a5terii sale,

/recum 5i asu/ra "biectului s)u : 3n sensul c) 3n aara sa a/are un n"u 5i a(e*)rat "biect,

re/re0int) ceea ce 3n m"( e;act este (esemnat ca E;/erien1)-#8Hegel, $%>$, /#$!29

In(i*i(ul se simte /e sine ca iin( /e (e&a&ntregul unic, 5i t"tu5i g6n(e5te 3n m"(uri

abstracte uni*ersale ce neag) unicitatea sa# Dialectica (uce iecare /arte a acestui /ara("; la

e;treme 5i arat) cum ele ca( 3n "/usul l"r 3n acest /r"ces, sinele (e*ine acele ("u) ce 3n

/realabil erau 3n m"( irec"nciliabil : "/use# Aceasta 3nseamn) c) un in(i*i( se c"nsi(er) /e sine

ca iin( abs"lut unic 5i t"tu5i : chiar termenul (e unic este un cu*6nt abstract ce sugerea0) "

tr)s)tur) c"mun) tutur"r in(i*i0il"r, ce e;/rim) +unicul- uni*ersal#


$


15/25

Discu1ia n"astr) asu/ra termenului (e +unic- nu este numai " 5mecherie ling*istic)# 76n(

ne g6n(im la unicitatea n"astr), " acem utili06n( cu*inte, care (e*in mi4l"ace (e c"municare a

i(eil"r 8(e e;#, (e transcen(ere a /r"/riei n"astre unicit)1i9# ?nicitatea n"astr) este " leg)tur)

/uternic) cu alte iin1e umane 5i " tr)s)tur) c"mun) tutr"r "amenil"r# T"tu5i, unicitatea n"astr)

nu are 3n1eles (ec6t atunci c6n( se /"ate "/une uni*ersalit)1ii n"astre# T"1i suntem "ameni 5i t"1isuntem unici@ nu suntem numai unici, unicitatea n"astr) e uni*ersal)#

Pentru a re/eta /ara(";ul, uni*ersalitatea este " i(ee abstract) ce nu are 3n1eles (ac) nu se

a/lic) unui ca0 in(i*i(ual# De a/t, iecare i(eea abstract) se/arat) este una unic), (ierit) (e

t"ate celelalte i(ei abstracte sau uni*ersale# T"tu5i, /r"cesul analitic (e unul singur este

nec"res/un0)t"r, 5i in(i*i(ul transcen(e /ara(";ul care re0ult) /rintr&" sinte0) (ialectic)# Deci,

/r"cesul (ialectic (e*ine unul 3n care in(i*i(ul este ca/abil s) internali0e0e /ara(";urile

e;isten1ei sale 5i s) cree0e un n"u ti/ (e unitate 3n sine ce recun"a5te aceste c"nlicte 5i le

interi"ri0ea0)#

n m"( similar, sinele trebuie s) ac) a1) /ara(";ului libert)1ii 5i necesit)1ii# A(e*)rata

libertate a sinelui este " necesar) c"ntingen1) a *ie1ii# iecare este "r1at s) aleag) t"t tim/ul,

chiar 5i neg6n( e;isten1a *reunei alegeri 8Qal"m, $%9# T"tu5i, n"1iunea (e a i limitat nu

3nseamn) nimic 3n aara c"nce/tului alternati* (e a nu i limitat# =u /utem *"rbi (e necesitate

)r) a in*"ca libertatea# In(i*i(ul trebuie s) interi"ri0e0e 5i /r"/ria libertate 5i limitele sale

/entru a transcen(e 3nstr)inarea /r"(us) /rin aceste c"nlicte interi"are#

n1elegerea acestui /r"ces (ialectic necesit) tim/, 5i /entru iecare as/ect (at, un in(i*i(/"ate ii 3n sta(ii (ierite 3n 3n1elegerea /ara(";uril"r ce&i alc)tuiesc /ers"nalitatea# Elementele

(ialecticii sunt inerente 3n "rice situa1ie nu /utem blama /e nimeni /entru e5ecul 3n a ace un /as

(ialectic (ac) acest /as nu e nici m)car /"sibil# 7"nlictele 3ntre astel (e elemente ca libertatea

5i necesitatea, sau in(i*i(ualitatea 5i uni*ersalitatea, /rintre multe altele, sunt inerente 3n "rice

situa1ie, 5i un in(i*i( /"ate atinge gra(e (ierite (e succes 3n rec"ncilierea acest"ra# Acest /r"ces

(e rec"nciliere a "/usel"r este c"nstant, nici"(at) c"m/let 5i nici"(at) /e (e&a&ntregul

neterminat /r"cesul 3n sine este (ialectic# Pentru a /rice/e /e (e/lin 3n1elesul (ialecticii, este

necesar s) " ab"r()m cu un n"u ca(ru 3n minte, ce nu este strict analitic# E tentant s) c"nsi(eri

(ialectica ("ar ca /e " n"u) "rm) a i(ealismului : acesta este ("ar un mult mai c"m/le; 5i n"u

m"(el /rin care realitatea im/erect) se a/r";imea0) /e sine# Dialectica nu e un "biect, ci :mai

(egrab) : un /r"ces acti* 3n ca(rul c)ruia se crea0) cun"a5terea# Ea "l"se5te l"gica 5i /erce/1ia,

(ar este 3n1eleas) gre5it (ac) este *)0ut) ca un "biect 3n sine# De a/t, /asul (ialectic crucial este


$


16/25

(e a *e(ea cum "rma 5i c"n1inutul se 3mbin), mai (egrab) (ec6t se se/ar)# n acela5i sens se

3nscrie 5i ceea ce am (escirat (in cea (e&a treia 5i cea mai im/"rtant) meta"r) a lui 9n aceste c6te*a /r"/"0i1ii (e /r"0) /"m/"as) (e la 3nce/utul *"l# +B"ala c)tre C"arte-,

Oier.egaar( a4unge mai a/r"a/e ca nici"(at) (e a s/une /e scurt ce este " /ers"an)# ntr&"

a(e*)rat) manier) (ialectic), el se gr)be5te s) ne /re*in) 5i asu/ra a ceea ce nu este " /ers"an)#

Este /ericul"s s) *"rbe5ti ("ar (es/re ce este " /ers"an), (e"arece asta 3nseamn) s) " re(uci

("ar la ce, un lucru li/sit (e subiecti*itatea care re/re0int) ba0a "meniei (in n"i# 7eea ce

sublinia0) el este c) n"i e;ist)m /rin a/tul c) rela1i"n)m cu t"ate lucrurile@ cu n"i 3n5ine, cu

c6m/urile e;/erien1ei n"astre, cu me(iul n"stru, 5i cu al1i "ameni# 7a nu cum*a cine*a s) i "st

tentat s) 1intuiasc) aceast) rela1ie ca 5i cum ea : (e asemena : ar i "st un "biect 8 "amenii,

(ese"ri, " ilustrea0) /rin *ergeaua (e "1el ce c"nectea0) cele 2 ca/ate ale unei haltere9,

Oier.egaar( ne reaminte5te c) sinele /"ate stabili " leg)tur) cu "rice rela1ie /e care a*em gri4) s)

" numim selul e;ist) /rin a/tul c) el stabile5te leg)turi# Prin urmare, 3nt"t(eauna el (e/)5e5te

/uterea n"astr) (e 3n1elegere#


$


17/25

7ele ("u) cu*inte cheie 3n 3n1elegerea te"riei /ers"nalit)1ii a lui Oier.egaar( sunt

+/ara(";al- 5i +rela1ie-# Sinele este un /ara("; /rin aceea c) el se c"m/une (in c"ntrariile

(ialectice ale libert)1ii&necesit)1ii, uni*ersalit)1ii&in(i*i(ualit)1ii# El este un set (e rela1ii, (ar mai

mult (ec6t at6t, este 3nt"t(eauna ca/abil s) rela1i"ne0e, (inc"l" (e "rice set (at (e leg)turi#

Atunci c6n( Hegel utili0ea0) termenul (e +3nstr)inare (e sine-, Oier.egaar( 3l utili0ea0) /e cel(e +(is/erare-# Primul ca/it"l (in +B"ala c)tre m"arte- este (enumit +Aceast) (is/erare este

b"ala c)tre m"arte-# Aceast) b"al) este re0ultatul ("rin1ei sinelui (e a i m"rt, )r) *ia1) 5i li/sit

(e ca/acitatea (e a rela1i"na# Aceast) (is/erare 8 5i /rin urmare, b"ala9 a/are atunci c6n( sinele

se tratea0) /e sine ca /e un "biect, (e e;# atunci c6n( " /ers"an) se c"nsi(er) /e sine nimic mai

mult (ec6t un r"l s"cial (at, un set (e ambi1ii sau " c"lec1ie (e "biceiuri# < /ers"an) (e/)5e5te

(is/erarea c6n( renun1) la aceast) imagine +m"art)- (es/re sine, ac1i"n6n( ca mai mult (ec6t un

"biect# n +ric) 5i i"r-, (e e;#, Oier.egaar( 3l gl"riic) /e Abraham ca /e cine*a care a (e*enit

el 3nsu5i, renun16n( la imaginea lui (e li(er al unui neam im/"rtant 5i a "st /reg)tit s)&l sacriice

/e Isaac#8Oier.egaar(, $%!9

Aceast) (ialectic) /"ate i c"nsi(erat) " lu/t) 3ntre *ia1) 5i m"arte# ntr&un anume sens,

c"nstructe sterile c"m/un un +m"rt-, materiali06n( 3n1elegerea "amenil"r /entru care

rela1i"narea (ialectic) /lin) (e *ia1) ce " c"nstituie natura uman) este re(us) la sim/la

neschimbare a airma1iil"r sau a i(eil"r#


18/25

/"sibilit)1ii, este /rimul lucru ce ace /"sibil) aceast) /"sibilitate 5i " intr"(uce 3n circula1ie ca

/"sibilitate#- 8Hei(egger, $%F29

C"artea este 3n1eleas) cel mai bine 3n sens (ialectic@ este 3n acela5i tim/ " (enaturare a

libert)1ii umane (e a stabili leg)turi 5i un mement" al /"sibilit)1ii n"astre )r) limite (e a

rela1i"na# ?n in(i*i( /"ate ie s) ie s/eriat (e m"arte 5i s)&5i circumscrie *ia1a cu rici 5i limite,ie /"ate 3nrunta m"artea 5i e;tin(e ca/acitatea sa (e a alege#

IL


19/25

U#P#Sartre 8$%>%9 (iscut) (etaliat acest /ara("; 3ntr&un artic"l (in +Ram/arts-, 3n care

(escrie subminarea unei anali0e 3n m"mentul 3n care /acientul a a(us un caset""n 3n e"rtul (e a

a(una +in"rma1ii "biecti*e- (es/re analist# Acesta (in urm) a (e*enit (estul (e uri"s 5i

(eensi*# Sugestia lui Sartre a "st aceea c), (ac) r)sturnarea (e situa1ie nu e c"rect), atunci

anali0a ace mai mult (ec6t /retin(e# D"rin1a (e a anali0a este c"n*ertit) 3ntr&" inter*en1ie 3n"r1) 3n care /ers"ana este trans"rmat) 3n "biect# Puterea (e a cun"a5te /e cine*a (e*ine /uterea

(e a " limita, mai (egrab) (ec6t /uterea (e a " elibera#

< alt) ir"nie se e*i(en1ia0) mai (e/arte 3n /r"/ria met"() (e e;/l"rare a lui reu( ce

cu/rin(e multe elemente (ialectice, /recum 5i analitice# El a c"nstruit nu una, ci trei t"/"graii

ale /sihicului uman@ /rima Inc"n5tient : Prec"n5tient : 7"n5tient urm)t"area Eu : Su/raeu :

Sine, 5i ultima Er"s : Thanat"s# 7ursul muncii sale seam)n) cu " reluare (ialectic) a muncii

asu/ra acel"ra5i : 5i t"tu5i, (ierite : en"mene# El a 3ncercat s) integre0e "/usele a5a cum a

sugerat 3n iecare (intre cele trei gru/)ri, 5i t"tu5i a sim1it c) nici " (escriere nu e suicient)#

Leg)turile (intre cele trei t"/"graii sunt e;trem (e c"m/le;e# Distinc1ia inal) (intre Er"s 5i

Thanat"s are " tr)s)tur) e;isten1ialist) /articular) 5i este cea mai /u1in utili0at) t"/"graie 3n

tratamentul analitic stan(ar(# < e;celent) reca/itulare a "/erel"r lui reu( 5i " (iscu1ie asu/ra

m"(ului lui (e g6n(ire 3n rela1ie cu (ialectica hegelian) le reg)sim 3n cartea lui P#Ric"eur +reu(

5i il"s"ie- 8$%F9#

Cet"(a /sihanalitic) ace alu0ie la integrarea min1ii cu c"r/ul, (ar ten(in1a e mai mult 3n

(irec1ia se/ar)rii 5i a "biecti*)rii subiecti*it)1ii# Tehnica e cea mai a/r"/iat) (e 5c"ala i(ealist)(in il"s"ie care *al"ri0ea0) i(eile ra1i"nale mai mult (ec6t em"1ia# Ceta"ra lui


20/25

Gasset a am/rentei 5i a cearei (e sigiliu este, cu siguran1), /"tri*it) (emersului

c"m/"rtamentalist# 7"nsi(erarea min1ii ca 5i +cutie neagr)- /"ate crea c6te*a /r"bleme

il"s"ice /rin a/tul c) /re(ictibilitatea unui r)s/uns la un stimul (at sugerea0) " "arecare

"rgani0are ne&3nt6m/l)t"are a min1ii#

Aceast) sim/liicare "/era1i"nal) a creierului, /are s) re/re0inte ceea ce Bates"n 8$%F29numea +i/"te0a ("rmant)-, 3n care /ers"ana +a("arme- acult)1ile critice ale "mului (e 5tiin1)

(in el# Bates"n 3n1elege /rin +i/"te0a ("rmant)- " /seu("&e;/lica1ie ce re/re0int) " 3n1elegere

3ntre "amenii (e 5tiin1) (e a nu mai cheltui tim/ e;amin6n( un anumit en"men# De a/t, el

(escrie un /rinci/iu e;/licati* ca +" 3n1elegere c"n*en1i"nal) 3ntre "amenii (e 5tiin1) (e a "/ri

3ncercarea (e a mai e;/lica lucrurile (e la un anumit /unct-, (e e;#, (escrierea (e c)tre S.inner

a creierului ca 5i cutie neagr)# Trebuie cel /u1in s) recun"a5tem c) " astel (e sim/liicare /"ate

ace *ia1a in*estigat"rului mai u5"ar), (ar /rinci/iul care re0ult), cu siguran1), nu&l a(uce /e

"mul (e 5tiin1) mai a/r"a/e (e a(e*)r (ec6t era la 3nce/utul e;amin)rii# A re(uce creierul la

suma intr)ril"r 5i a ie5iril"r 3nseamn) a&l minimali0a, chiar (ac) creierul /are s) (e*in) mai u5"r

(e 3n1eles 3n tim/ul /r"cesului# 7el mult, i/"te0a cutiei negre /"ate i "l"sit"are 3n sc"/ul

sim/liic)rii (atel"r c"m/le;e, (ar tentati*a lui S.inner (e a ri(ica aceast) i/"te0) la statutul (e

realitate il"s"ic) in(uce 3n er"are#

Accentul "riginal, /ur c"m/"rtamentalist al tratamentului, al 5c"lii lui S.inner a "st

atenuat atunci c6n( a "st trans"rmat 3n tera/ia c"gniti*&c"m/"rtamental)# Aceasta (in urm) s&a

(e0*"ltat imens, um/l6n( 3n /arte g"lul l)sat atunci c6n( /sihanali0a a intrat 3n (eclin# Ea s&a("*e(it eicient) 3n tratamentul mai mult"r ti/uri (e an;ietate 5i a tulbur)rii (e/resi*e, cu

ab"r()ri merg6n( (e la (esensibili0area sistematic) /6n) la tehnica e;/unerii# n 3ncercarea (e a

m"(iica c"m/"rtamentul, c"m/"nentele inter/ers"nale 5i em"1i"nale sunt mai /u1in (irect

interesate (ec6t c"gni1iile# ?nul (intre instrumentele acestei ab"r()ri este acum (enumit

restructurare c"gniti*)# Am i /utut i 3ngri4"ra1i (e (enumirea (emersului /sih"tera/eutic ma4"r

(in cartea n"astr) cu un nume at6t (e similar, (ac) n&ar i "st a/tul c) am (e0*"ltat termenul (e

restructurare (in /rima e(i1ie a acestei c)r1i, /ublicat) 3n $%F, cu mult 3naintea (e0*"lt)rii

acestui (emers 3n tera/ia c"gniti*&c"m/"rtamental)# Acum e;ist) mult) literatur) ce utili0ea0)

termenul (e restructurare c"gniti*) 8CcCullin 5i Giles $%$ Ceichenbaum $%%' Mells 29#

Suntem mul1umi1i s) *e(em acest c"nce/t (e0*"ltat 5i a/licat 3ntr&" *arietate (e ca(re (inc"l" (e

("meniul hi/n"0ei#


2


21/25

Psihanali0a 5i tera/ia c"gniti*&c"m/"rtamental) "cu/) /"0i1ii "/use 3n s/ectrul "rmel"r

(e /sih"tera/ie# Prima se c"ncentrea0) asu/ra ("meniului i(eil"r, iar ultima se c"ncentrea0)

asu/ra c"gni1iil"r 5i a c"m/"rtamentului# P"0i1ia analitic) sugerea0) c) /ers"ana e cea care

c"ntea0), 5i nu sim/t"mul s)u cei care /ractic) m"(iicarea c"m/"rtamental), 3n m"( (eliberat,

se c"ncentrea0) asu/ra sim/t"mului, 5i nu a /ers"anei# E;ist) situa1ii 3n care iecare (intre acesteab"r()ri /"ate i cea mai /"tri*it) (at"rit) "cus)rii asu/ra /ers"anei sau a sim/t"mului# A5a

cum am (iscutat mai 3nainte, e;/l"rarea nestructurat) a /sihanali0ei /"ate i cea mai /"tri*it)

/entru " /ers"an) (e ti/ A/"l"nian, iar structura m"(iic)rii c"m/"rtamentale /"ate unc1i"na

mai bine la un Di"nisian sau cu un A/"l"nian care (e*ine interesat (e structura tehnicii#

RESTR?7T?RAREA

C"(elul restructur)rii este astel c"nstruit 3nc6t s) se a(rese0e 5i /ers"anei 5i /r"blemei#

Este menit s) "cu/e " /"0i1ie interme(iar) 3ntre /"0i1ia em/iricist) 5i cea i(ealist), lu6n( 3n

c"nsi(erare at6t /ers"ana, c6t 5i sim/t"mul s)u# 7ea (e&a treia meta"r) a lui


22/25

abilit)1ile sale, 5i a/"i le "rmulea0) 3ntr&un m"( sim/lu 5i "l"sit"r# I(eea nu este (e a te

c"ncentra numai /e m"ti*ele /entru a ace ce*a, nici ("ar /e c"nsecin1e, ci mai (egrab) /e

/"sibile met"(e (e integrare a m"ti*el"r cu c"nsecin1ele# Accentul este /us /e airmarea

/ers"anei ca un t"t integrat, mai (egrab) (ec6t /e a*ersiune sau negare# =u s/unem +=u ace

asta-# Inter(ic1ia este mai (egrab) " c"nsecin1) im/licit) a strategiei /rimare# Termenul (erestructurare accentuea0) i(eea c) aceast) tera/ie a4ut) in(i*i(ul s) /lase0e " /r"blem) *eche

3ntr&" n"u) /ers/ecti*)#

Demersul (e restructurare /reu/une "rmularea unei /r"bleme 3n termeni (ialectici, ca 5i

c"nlict al "/usel"r ce /"ate i integrat 3ntr&" multitu(ine (e m"(uri, "erin(u&i /ers"anei "

alegere# De e;#, (ac) /r"blema este "biceiul umatului, /unctul central al tera/iei, a5a cum am

(iscutat 3n sec1iunea @-Restructurarea@ s"lu1ie (ialectic)-, ar c"nsta 3n trei as/ecte im/"rtante /e

care /acientul le re/et) 5i le mem"rea0)@ $# Pentru c"r/ul meu, umatul este " "tra*)# 2# Am

ne*"ie (e c"r/ul meu /entru a tr)i# '# n m)sura 3n care *reau s) tr)iesc, 3i (at"re0 c"r/ului meu

res/ect 5i /r"tec1ie# Aceast) tehnic) aminte5te subiectului c) el are " rela1ie : (e a/t, mai multe

rela1ii : cu c"r/ul s)u# 7"r/ul subiectului 3i /ermite acestuia s) tr)iasc), el (eci(e ce intr) 3n c"r/

5i ce nu# Se sugerea0) astel c) subiectul alege ie s)&5i trate0e c"r/ul cu un n"u res/ect, ie s)

recun"asc) c) e ("rin1a sa (e a renun1a la *ia1a /e care acesta i&" "er)#

Prima airma1ie este, 3n m"( /articular, im/"rtant)@-Pentru c"r/ul meu, umatul este "

"tra*)#-# Este " "rmulare care /ermite /acientului s) se (istan1e0e (e c"r/ul s)u /entru a

rela1i"na cu el 3ntr&" n"u) manier)# Pacientul /"ate acum acce/ta c) el 35i ("re5te s) ume0e, (ara a*ea aceast) ("rin1) nu 3nseamn) c) trebuie s) ume0e# Pur 5i sim/lu, 35i aminte5te (e

im/"rtan1a /r"te4)rii c"r/ului s)u, aceast) i(ee iin( re3nt)rit) 3n a treia airma1ie#

76te*a rela1ii sunt astel sugerate@ ai /"ten1ialul (e a&i ace r)u c"r/ului t)u 31i (at"re0i

e;isten1a c"r/ului t)u /"1i i /r"tect"rul c"r/ului t)u (ac) alegi asta 3n m)sura 3n care alegi s)

ume0i, te "m"ri : at6t 3n sens literar, c6t 5i 3n sensul 3n care te trate0i ca /e un "biect 5i nu ca "

rela1ie bene*"l), (in m"ment ce te c"nsi(eri /e tine scla* al unei imagini# =atura (ialectic) a

strategiei (e restructurare /"ate i e;em/liicat) 3n m"( /articular 3n a sa inter/retare a /r"blemei

minte&c"r/# Pacientul 3nce/e s) 3n1eleag) c) nu este acela5i lucru cu c"r/ul s)u, (ar nici nu este

/e (e&a&ntregul se/arat (e acesta# Pacientul nu e legat 3n m"( abs"lut (e s"licit)rile i0ice, (ar

nici nu /"ate sc)/a (e s"arta c"r/ului s)u# El /"ate rela1i"na liber cu c"r/ul s)u, (ar el trebuie s)

rela1i"ne0e cu acesta#


2


23/25

Aceast) "rmulare este " 3ncercare (e a rec"ncilia "/usele, 3n tim/ ce recun"5ti c"nlictul#

Pentru a "l"si anal"gia "biceiului (e a uma, /rima airma1ie +Pentru c"r/ul meu, umatul este "

"tra*)- re/re0int) un c"nce/t uni*ersal# A ("ua airma1ie +Am ne*"ie (e c"r/ul meu /entru a

tr)i- sugerea0) /acientului /r"/ria in(i*i(ualitate# A treia airma1ie + n m)sura 3n care ("resc s)

tr)iesc, 3i (at"re0 c"r/ului meu res/ect 5i /r"tec1ie- este " sinte0) (ialectic) a unei reguliuni*ersale cu in(i*i(ualitatea /acientului#

Pacientul nu re/re0int) ("ar regula uni*ersal) el /"ate alege s)&5i "tr)*easc) c"r/ul# Dar

unicitatea /acientului nu e nelimitat) *ia1a sa este su/us) un"r reguli# Dialectica libert)1ii 5i a

necesit)1ii este 3n mare m)sur) rele*ant) /entru aceast) serie (e airma1ii# Pacientul este liber s)

aleag) (ac) "/tea0) /entru a tr)i sau a muri# =u se /"ate sustrage acestei libert)1i 5i, t"tu5i,

/ara(";ul (ialectic /e care 3l 3ntruchi/ea0) 3l +"blig)- s) aleag)#

Acestui a(e*)r /ara(";al i se a(resea0) 3ns)5i strategia (e restructurare@ recun"a5te c)

e5ti liber s) alegi 5i a/"i alege# =u e5ti at6t (e liber 3nc6t s) e*i1i alegerea 5i nu e5ti li/sit (e

/utere 3n a1a ("rin1ei tale (e a uma# Tera/eutul 3l a(uce /e in(i*i( la aut"&c"n5tienti0area

acestei /articulare "biecti*i0)ri a sa@-=u /"t tr)i )r) " 1igar)- 8/"0i1ia (eterminist)9 sau +=u am

nici " /r"blem) cu umatul- 8sc)/area subiecti*)9 : 3n sens Hegelia, este " +c"n5tiin1) neericit),

(i*i0at) 5i ("ar c"ntra(ict"rie iin1)-# n acela5i tim/, tera/eutul "er) /acientului un /as

(ialectic (inc"l" (e (ilema sa@ Alege 5i astel 3m/aci libertatea cu necesitatea, subiecti*itatea cu

"biecti*itatea, in(i*i(ualitatea cu uni*ersalitatea ta#

Aceast) "rmulare este /unctul central al /r"gresului tera/eutic# Dac) /acientul estehi/n"ti0abil, (u/) (eterminarea ca/acit)1iii sale (e a intra 3n trans), este 3n*)1at e;erci1ii (e

aut"hi/n"0) ce inclu( " reca/itulare a "rmul)ril"r (ialectice /e care le re/et) la iecare $&2 "re#

Discu1iile urm)t"are cu /acientul se centrea0) /e tema alegerii 3ntre alternati*ele reale# De

asemenea, cu/rin(e " e;/l"rare a naturii aut"&(eensi*e (e a&5i s/une s) nu ac) ce*a# Aceast)

/ur) nega1ie nu ace altce*a (ec6t s) airme im/"rtan1a "biceiului# Aceast) tehnic) "/tea0) mai

(egrab) /entru airmarea (e sine 5i, astel, 3n m"( natural, schimb) "biceiul#

Astel, /acientul airm) (es/re sine c) este 3n /r"cesul (e schimbare a unui "bicei, (e a

(e/)5i " "bie sau (e a c"ntr"la (urerea# Aceast) /ers/ecti*) /"ate a4uta la e;/licarea +eectului

(e un()- ce a "st "bser*at (u/) ce un "bicei este c"ntr"lat cu succes 3ntr&" anumit) arie# 8H#

S/iegel 5i Linn, $%>%9# Cul1i "ameni care 3nce/ s) se airme /e sine st"/6n( umatul (esc"/er)

c), (e asemenea, au /ier(ut 3n greutate, muncesc mult mai bine 5i (e/)5esc *echi "bii isterice

)r) ca 3n m"( necesar s) i a*ut inten1ia (e a " ace# Cesa4ul merge (inc"l" (e "rice /r"blem)


2


24/25

(at)@ e5ti liber s) rela1i"ne0i cu tine 3nsu1i 3n "rice m"( alegi, a5a 3nc6t (e ce n&ai alege s)&1i

airmi libertatea *"in1ei Atunci c6n( " /ers"an) 3ncetea0) s) se trate0e /e sine ca "biect 3ntr&un

anumit ("meniu, ea este gata s)&5i aime rela1i"narea un(amental) 5i 3n alte arii, (e"/"tri*)#

Pers"ana nu se /ri*ea0) /e sine (e gratiicare 5i /"ate i chiar bine (is/us s) (esc"/ere c), 3n

s6r5it, se tratea0) /e sine ca /ers"an)#Aceste c65tiguri /"t a*ea, (e asemenea, eecte 3n /lan inter/ers"nal# ?n as/ect crucial al

g6n(irii lui Oier.egaar( ce are leg)tur) cu aceast) tera/ie este aceea c) trat6n(u&se /e sine ca

/ers"an), cin*ea *a trebui s)&i trate0e 5i /e ceilal1i ca /ers"ane, (e asemenea# A&i trata /e ceilal1i

ca "biecte, 3nseamn) s) 3ncerci s)&i re(uci la statutul (e "biect, ceea ce e (is/erant# ?n cu*6nt

/entru aceast) "biecti*i0are este +mani/ulare-, un termen (ese"ri a/licabil interac1iunii umane la

"rice ni*el# n m)sura 3n care " /ers"an) se tratea0) /e sine (in ce 3n ce mai /u1in ca "biect, ea

este gata s) 3i trate0e (in ce 3n ce mai /u1in ca "biecte /e ceilal1i#

7


25/25

hi/n"0ei# 7a/acitatea (e intens) c"ncentrare este atins) 3n e;/erien1a (e trans) 5i /"ate unc1i"na

/entru a re3nt)ri mesa4ul (ialectic#

Demersul (e restructurare /"ate /)rea citit"rului ca " lung) (iscu1ie asu/ra unui scurt

mesa4 c)tre /acient# T"tu5i, un lucru /e care clinicienii ce utili0ea0) hi/n"0a l&au 3n*)1at (e&a

lungul anil"r, este acela c), cu*intele sunt im/"rtante, " anumit) ra0) 3n inter*en1ia tera/eutic)are eecte im/"rtante# E;ist) (ate recente c), /entru /acientul hi/n"ti0at, lu;ul sanguin este

sc)0ut 3n (ierite arii ale creierului 3n unc1ie (e l"cul 3n care /acientul este instruit s) re(uc)

sen0a1ia (e (urere sau s) re(uc) c6t (e mult 3l aectea0) aceasta# 8H"bauer 5i al1ii 2$,

Rain*ille 5i al1ii $%%F, 229# T"tu5i, atenta c"nce/tuali0are 5i m"(alitatea (e "rmulare a

strategiei tratamentului hi/n"tic care&l a4ut) /e /acient s)&5i restructure0e m"(ul (e ab"r(are al

/r"blemei, s) " (e/)5easc) 3n sensul st)/6nirii ei 5i s) inclu() aceast) n"u) 3n1elegere 3n m"(ul

l"r (e *ia1), merit) cu a(e*)rat e"rtul#

TRANCE AND TREATMENT Clinical Uses Of Hypnosis - Restructurarea

Documents

Gane RestructurareaSpiegel