c. GANE

PE RRIPR VREmEI v .

www.dacoromanica.ro

C. GANE

PE ARIPA VREMEI

BUCUREV11923

..11-ervta_,4_

www.dacoromanica.ro

IN LOC DE

PREFATA0

TABLA DE MATERIE

CAPITOLUL I

CAPITOLUL II

CAPITOLUL III

CAPITOLUL IV

CAPITOLUL V

CAPITOLUL VI

CAPITOLUL VII

CAPITOLUL VIII

Pag.

in care autorul, in ciuda unut boermare, s'arata mai mare decat el

in care autorul, mahnit, cade din inal-time fail a se rani 12

in care se perinda repede icoaneterse din trecut 20

in care e vorba despre copii i ne-potii Iui Sandu Slugerul

care trateaza despre inceputurile u-nei boll ereditare in familie boalascrisului . 53

in care boala se intinde, ;Ana ajungela culme 72

care face trasatura de unire intreFalticeni i Barlad 85

cu care, dupes ce se vorbWe de G4-ne0i tutoveni, se inchee carteacu-n formidabil mea culpa" 104

1

www.dacoromanica.ro

CAP. I

In care autorul, in ciuda unui boer mare,.s'arata mai mare cleat el.

Marturisesc ca un om care traete in secolul a I-XX-a in Romania intregita i'i incepe amintirile CL?Intemeierea Principatelor poate fi privit, cu dreptcuvant, ca putin intro parte.

Dar nu e vina mea.Scrim linitit Insemnarile unei vieti, Incepand cu

ziva cand mi-am dat seams Intal ca sunt ceva",.apoi CA sunt ,cineva" i inainte de-a trage Incheiereaca sunt nimic`, iata imi cad In mans amintirile-d-lui Radu Rosetti. Spre marea mea mirare \rad ca.ele incep dela Vasile Lupu i se ispravesc la Diva-nurile ad- hoc ! Daca-e aa" mi-am zis lass !'Si-am luat-o dela Drago Voda !

***

Inceputurile neamulul Ganesc nu sunt bine cunos-cute. Unii zic Ca s'ar trage din Adam i Eva, altiispun din potriva ca din Goril i Simpanzeu. Si dacanu se pot Intelege oameni cu vaza ca Moise i Darwin,ce pot tie eu ?

www.dacoromanica.ro

2 C. Cane

Ca din unit, ca din altii, fapt e ca neamul e foartevechi. Documentele ni-larata, inainte de descalscare,arzat to Maramure, leaganul romanismului.

MA rog sa credeti ca daca 'mi este felul gIumet,asta nu Inseamna ca nascocesc. Am o mare dra-goste de adevar i n'am de gand sa va mint, nici cufapte, nici cu vorbe.

Dar ca neamul GAnesc e neao romanesc din Ma-.ramure, n'am ilncotro. Diplomele craeti din secolulal XIV-a aratand legaturile dintre regii Ungarii SiVoevozii notri d'intai, vorbesc de localitati de prinpArtiIe Bistri(ei i a Remetelui cu numele de : Ganea,Oaniciu i Ganyafalva. tar printre locuitorii acestorrnunti i moii gasim, in secolul at XV-a, pe un lo-fiannes de Nagy-Ganea, adica pe-un Ion din GaneaMare. 1)

Dei domnul Ghibanescu spune CA apelativul,cane" e slavon, eu vad ca e un nume raspanditIn toate limbele, In acele slavone (GaneEugeniu),ca 1 in acea franceza (Ganne, Ganay), ca i Inacea engleza (cane in Wanda). C'au furat Galli sauAnglo-Saxonii apelativul dela Slav', nu ! N'ar puteadeci fi numele i curat romanesc ? Gan. 0 rada-cina atat de fireasca.

Unele din suspomenitele diplome confirms ipoteza.Anume acele prin care regele Ungariei, dupa ce laudsi rasplatete pe credinciosul sat] vasal Dragon, ducede Maramure, pentru cucerirea (inuturilor de' dincolo

1) Ion Myhaly de Apsa.Diplome maramuresane din sec.al, XIV si al XV-a (Maramures Szighet 1900) la p. p. 123,201, 214, 217, 465, 608 etc.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 3

de munti (Moldova), cativa ani mai tarziu fulgera1 tuna Impotriva necredinciosului sau vasal Bogdan,fost duce de Maramure, pentruca a indraznit, irrnoile tinuturi ale Moidovei, sa se scuture de juguimaghiar.

Drept pedeapsa pentru tradarea lui, i se confiscatoate domeniile din Ungaria, iar tovarailor lui ro-mai li se is de asemenea satele i moiile, care suntdaruite lui Balc, urmaul credinciosului Dragon.

Printre aceste moii confiscate se afla toata pleiadacea de Ganea i Ganiciu.

Asa dar, tovaraii lui Dragon i ai lui Bogdan.erau Romani, iar printre ei se aflau stapanii dome-niilor Ganeti din Transilvania.

E deci stabilit, c'o trasatura de condel, ca nea-mul Ganesc e romanesc din Maramure i venit inMoldova, odata cu descalicatorii.

Ba, dupa d-1 GhibAnescu,i) Ganet1 s'ar trage din.chiar Balc Voevod, din Sas prin urmare, i din DragoVodA ! Asa incat am fi de vita damneasca i Incadin ce fel de vita... din prilnii descalicatori !

Un alt autor simpatic i, fara voia lui, glume(Alexandru A. Sturza, in cartea lui despre domnialui Vocla Mihalache, spune ca'n toata Romaniasunt numai 9 familii de boeri batinai, mar:, vechifeodali" ! 2) Printre ele : Ganetil ! iata-ne deci se-niori medievali... te vad, te vad, strabun obscur, cul

1) ,,Gh. Ghiblnescu in revista Ion Neculce vol. III, 1923,.2) Al. A. Sturza. Le re.gne de Michel Sturza p. p. 136-

137. Aceste familii ar fi : 3a1s, BAleanu, Balaceanu, Can-tacuzino, Cretulescu, Gane, GrAdisteanu, Sturza Si VAca-rescu.

www.dacoromanica.ro

4 C. Gane

coif 1 cu armura, cu dreptul primei nopti de nunta !...Mari mecheri, feodalii Atial...

El, dar sa Warn. Aceasta stralucita originspoate fi contestata sau discutata de cine-o credede cuviinta. Eu n'am vreme sa ma opresc. Ceilaltistrabuni ma chiama.

La inceput 1i cam 1ncurc. Del s'au trecut atatiaani ! Si erau multi pe-atunci. DacA nu le mai daude urma, pricina e a unui prost obicei de pe vre-muri sa se scrie cand se vorbea de boeri : Jupa-nul Costea sau Hatmanul Andrei pas sa se tiedin ce neam erau !

Cel Intai care'mi esa In cale, din isvoadele luiGhibAnescu, e Japan Toader Ganescu in vleat6952 (1445 1). E un 'Attar] interesant, fiind-ca, deitace In stove moarte, spune Domnul despre dan-sul lucruri intelepte : Ca Jupan Ganescu boiarulnostru" e ginerele popei Oana de pe Ialan !

Ei ?... Se pare putin ? Dar e foarte mult.latA-1 pe Ganea stmnandu-i Ganescu, dupa

obiceiul vremei, precum Jurjea 1i spunea Jurjescui Miele Miclescu.

Al doilea. Vorbind de Toader Ganescu, Dom-nul zice : boiarul nostru". 0 lectie de istorie datade Stefan Muat incapatinatei posteritati. S'a ras-pandit o credinta la noi, cu pu(ine exceptii chiarprintre cunoscatori, ca boerimea romans era boe-rime de slujba, nu casts nobiliara. De la Greci In-coace, da, Lisa nu la inceput... Dar, In aceasta

1) Gh. GhibAnescu. Surete lzvoade. Vol. 1. p. 128urm.

ti

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 5

privinta s'a scris atat de mult, i bine i rau, maimult rau de cat bine, cat n'ar fi locul aici sa spu-

-nem deck doar un lucru : CA Stefan Von Muattia mai bine decat not ce se petrecea pe vremea lui.

Deci iata-1 pe acest Domn zicand lui Toader Ga-nescu Jupan" (de Ia pan", domn, seigneur), adao-.gand ca el este boiarul nostru", de1 nu era sluj-ba i nici fost slujba.

Era sau nu era casts nobiliara ? Tot dintr'uncondei. lstoria in gafop !

Al treilea. Socrul lui Jupan Ganescu fiind de pelalan, Domnul Ii daruete ocini Si moii Ia obariaacelui rau, precum i a Barladului. Si astfel se In-

-telege cum, din Vestul Moldovei, de la Cernauti laFalticeni i pand In Trotu, s'a umplut tinutul Tu-lovei de sate Ganeti.

Al patrulea. Toader al nostru era ginere depopa. Nu ca ma laud, dar era... Si in 1445 popaera popa, alesul lui D-zeu pe pamant... S'au tre-cut de-atunci 500 de ant. Astazi de ! i cu-noatem cu totii !

JupAnae Toader, fie-ti terina ward, trecem in-nainte, lasand la oparte pe fiul tau Fronie, foarteipotetic ! 1)

Ldsam de asemeni in umbra cel putin deo-camdata pe Gane i pe Coste, care in 1491vand satul Cernica pe Berheci lui Marco, Spata-rul lui Stefan cel Mare !

Trecem deci la un alt Ganes; Pdrcalab de Neam(pentru care am o deosebita consideratie i lata

1) Gh. Ghibanescu. Surete si isvoade. vol. i.

www.dacoromanica.ro

6 C. Gane

dece. La moartea lui tats -seu i-a strans fratii laImpartiala moctenirei, anume pe Cozma Postelnicul

pe sora for Magdalena '). Veselii moctenitori icialeg moiile una mie, una tie scule ci tigani.Asta era in 1517. lar 23 de ani mai tarziu, in 1540,se intampla dandanaua Cea mare despre caresunt pline toate cronicele noastre : omorarea lui Ste-fan Voda Lacusta de catre boerii Ganeti i Arbu-reti1). Si anume in imprejurarea urmatoare :Niste lupi turbati" (6tia erau strabunii mei sa-racii) s'au vorovit intro sears ca sa vaneze oaiacea neslobiva" (Sic. Vorbele lui Grgore Urechie.El 11 face pe Lacusta oaie, nu eu) Si dand inva-tatura slujilor sale ca toti sa se 'ntrarmeze pima-ndu-le i juramant sa le fie cu dreptate, s'au pornitcu totii i intrun, foicor, sus in cetate, unde odih-nea, au risipit ua ; netiind Stefan Voda nemica deaceasta s'au sculat fiind numai in camaa, iar ei cutotii, ca nicte lei selbateci, au navalit asupra-i cfmulte rani facandu-i, l'au omorata. Amin !

Asta este dela Ureche Vornicul citire. far Costitfiul adaoga : ... cat i astazi se cunoacte sangelepe zidul peretilor casei aceia, in cetatea Sucevei,pistrulat din Stefan Voda ci taindu-1 capulscos afara !"

Grozav ! Mi-e rucine i azi, dupa patru veacuri,de fapta aceasta.

Cand ma gandesc c'aci putea sa ma trag dirt

1) N. lorga. Studii i documente. vol. VI p. 74.2) M. Kogalniceanu. Letopisetii Ti ei ;Moldovei Ed

1852 vol. I. p. 167 urm.

i

si

l'att

i

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 7

acei lupi, din acei lei mai ales ca erau selba-teci ma apuca un necaz, pe care nu'l pot man -gaia cu gandul ca nici pans azi nu tiucine anume erau acei Ganesti flamanzi. Adevarat eCa Azarie, Urechie, Costin si Sin.cai spun ca,acest lucru urat si necuviincios" s'a facut decatre Mihul Hatmanul i Trotusan Logofatul.Bine, bine dar care-i Ganesc, care-i Arburesc?Vorba mirelui care, trebuind sa se hotarascainter) chioapa i o chioara, sta nedumerit icanta :

Care, care, care,"Care s-o aleg ?"

Am ales pe logofatul, fiindca la urma urmei,daca e vorba pe ghicite, apoi mai bine Imi vinesa cred ca Trotusan era Ganesc, de oarece, pevremea lui, mai traia un anume Ion Ganescu cumosii pe Trotu si mi-au zis : poate de-acolo ise trage numele. Dar nu tin mortic. 11 vreaunul pe Mihul Hatmanul slobod, sa si-1 is !Eu fl revendic Insa pe Cozma Uite, frate,c'am uitat s spun lucrul de capetenie ! Ucigasiiacetia mai aveau doi tovarasi nedespartiti, peCrasne i pe Cozma. D'aia ziceam mai sus caam o deosebita considerafie pentru acel parcalabde Neamt, Coska Geinescu, care chemand lamotenirea batranului pe frate-seu Cozma Pos-telnicul, mi-a dat mie a Intelege ca acest fericitmotenitor din 1517 e acela nechibzuit uciga,despre care spun Letopisetii ca In 1541 i s'a taiatcapul. Fiindca aa s'a ispravit Intamplarea.Petru Rare li-a taiat capul la toti, lui Trotusan,

decal

www.dacoromanica.ro

8 C. Gane

lui Mihul, lui Crasn4 i lui Cozma. Ia-n soco-titi Dumneavoastra zice cronicarul cum pedep-sete Dumnezeu celora ce fac rAu ').

Si pedeapsa lui Dumnezeu nu e numaiuna. L'a blestemat Domnul pe Cozma, vel pos-telnic, cu'n card de fete, cu Anghelina, cu Nas-tasia, cu Maria i Sofia !.. vai de el saracul ! IarAnghelina s'a apucat, la moartea surorilor, poate-i pentru isp5irea pAcatelor lui Cozma, sA-idaruiascA moiile MAnastirei Probota... 2) sa to totfaci calugAr !

acum ca tim toate aceste, ne putem intoarce la Coste 1 la Gane, cei cari in 1491 yin-deau spatarului Marco cu 60 de zloti tataretisatul Cernica pe Berheci Ei erau nepotii MagdeiSi strAnepotii lui popa Filip, un batran de petimpul lui Alexandru Cel Bun 3).

Mutt m-am certat cu D-1 Ghibanescu din pri-cina lor. Nu vrea i nu vrea sa le del boerielui Coste i lui Gane, pe cand eu tin mortic sa-1fac pe unul Parcalab i pe cellalt Portelnic.

Mi-am pus de gand sa nu plictisesc pe cititorcu aere doctrinale. MA mArginesc deci a spunecum ca parerea mea este urmAtoarea: Coste estejupanul Ganescu, ParcAlab de Neamt, iar Ganeeste frate-seu, Cosma Postelnicul. Cine vrea sa

1) Vornicul Grigore Ureche in Letopisetii lui Kogalniceanu.

2) N, lorga, Studii $i documente vol. VI p. 75.3) Ion Bogdan. Documentele lui Stefan Cel Mare, vol.

1. p. 470-72.

...

Si

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 9

ma creada bine ; cine nu, sa citeasca nota dinjosul paginei.1)

Istoria pe scurt a lui Coste i Gane ar fi deci,dupa mine unul, urmatoarea :

Nepotii Magdei i poate ai lui Toader GAnescu,poate deci fii lui Fronie Ganescu, erau, pe la

-sfaritul domniei lui Stefan Cel Mare, doi tineri,Inca fara boerie, cari ajung, pe la 40-45 de ani,sub Stefanita Voda, boeri de seamy i oamenicu stare. lar la batranete, cu vre-o 70 de toamneIn spinare, amarAti de cine tie ce neajunsurisau poate mucati de vipera ravnei, se intelegcu Arburetii i se due, noaptea, in cetatea Su-cevei, sA-i omoare voevodul. Pun pe-un om de-alfor in scaun, pe Alexandru Cornea, de la carenu pot trage foloasele ateptate, cad dupa abia3 luni, noul voevod este omorat de Petru Rare,impreuna cu cei care-I Maltase la domnie,

lnrudirea acestor boeri cu ceilalti Ganeti n-opot stabili, decal ipotetic, dar erau de sigur din

cela neam, Suceveni i ei, cu moiile in apro-pierea Probotei, acea manastire de care, in cur-sub vremurilor, au fost mereu legati Ganetii, bacu daruri, ba cu certuri ba cu lacrami, ba cubata!

**Tot pe vremea aceia, contiporan cu Trotua-

nul, cu Costea i cu Cozma, poate Si el cons-pirator i poate uciga, traia boerul Ion Ganescu 2).

1) Vezi Apendice No 1.2) Gh. Ghibanescu, Surete i izvoade vol. II. pp. 155

.160:; A. R. Pachet XXVIII.

www.dacoromanica.ro

10 C. Gane

Trebue sa fi fost vre-un om cu vazA multa, sluj-ba de frunte, bogata mare, cAci mama lui parea fi fost o Stravici, soya cu Marica Buhu, iar ne-vasta lui un vlastar din neamul Orafricaneamurilor 1). Amintirea lui ramane atat de vieIn mintea tuturor urmailor, cat nu se pot certadoud rude de la un petec de pamant, fard sA-i.spund unul altuia : Si eu sunt nepot sau rasstrA-nepot de-al lui Ion Ganescu !

Printre multe moii ce-a avut pe Trotu i laStrunga i aiurea, Costetii din Suceava e mai decapetenie, caci de numele ei se leaga, printreveacuri, toti Ganetii fasleti, facandu-ma sa'ntre-vad, fard a-I cunonte bine, irul neintrerupt atstrAbunilor mei.

Ion Ganescu e deci, dupd mine, adevaratul In-temeetor al neamului Ganesc. Fie-i numele slavit;(ce eram de nu era ! ?) i sa trecem mai de-parte cu iutala gandului.

MA inchin In treacat Jupanitei Ana, cA-e fatalui Ion (1561)), iar lui Miron Gane, parcalab de:Soroca, ctitor de biserici (1595) ii strig : La re-vedre, jupane, ma 'ntorc, c'avem o socoteala Im-preunA... ma rog ?.. n'am vreme acuma, ma chiamAMaria, rAmai D-ta cu Vasilca !" SI pe aripa vreineiametit de atata mArire, de-atata boerie 1 atata bo-

1) N. Iowa. Studii si documente vol. VI. p, 77 ; A. R.Pachet XXVIII. Familia Or4 era dintre cele mai in-semnate familii boere0 dinainte de 1450 pand pe la 165o.

2) A. R. pachet XXVIII; GhibAnescu, Surete si lzvoade-vol. II. p. 155-160.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 11

gajie, intru in veacolul al 17-a, mirat, nedumerit,trist, cu Maria Gane in carca, vAduva saraca.

***

C5ci roata lumei se 'nvarte.In secolul al 14-lea Ganetii vin la cot cu des-

cAlicAtorii, inrudiji poate cu ei, inteal 15-a suntvechi boeri de tara, inir'al 16-a stau in frunteaboerimei... i inteal 17-a se dau de-a berbeleaca !Ajung, intr'o sutA de ani, aproape toji razqi.Cateva neamuri se mai tin scal de-o mica boerie,a doua sau a treia ; se ridica in secolul al 18-a,incet, greu, ajung din nou la stArile d'intai, maimutt prin agerimea minjii, decal prin bani i a-'Hanle ; intr'al 19-a, cuprini de vartejul vremei,se cultivA, traduc i scriu ; in 58 Ii se iau privi-legiile ; intre 60 i 70 ii pierd averile i in 1923unul mojae la Casajie, altul Mae o sabie, unul.urea sA cucereasca piejele de sare, altul piaja depetrol, iar eu stau i inir la vorbe, sA le fi cititbAtranii m'alegeam c'o pAruialA...!

Mari am mai fort Doamne i vezi ce-am ajuns I

www.dacoromanica.ro

CAP. IIIn care autorul, manit, cade din Ina 'time

fail a se rani.Biala Maria nAscula nu tiu cum (adicA vorba

vine ; stiu cum e nascuta, dar 1111 tiu fata cutera) fusese nevasta visternicelului Iona, u Gane,cumparase impreunA cu soul ei Orli de sate imai multe case in Mihaesti, Mitesti si Cihoreni(Suceava), era pe cale poate sA se facA boeroaicade frunte, cand, in anii d'intal ai veaculului nou,ii moare bArbatul. In 1604 Si 1606 0 gAsim ju--decandu-se cu soacra ei Sofronia Gone, i cucumnatii Nichifor si Isac. CastigA intr'o parte,.pierde Intealta, se sbuciuma Si moare, lasand doifrciori, pe care-i gasim peste 60 de ani batranirazed de Mihaesti si de Costesti 9.

Si astfel urmasii lui Ion Ganescu din Costestiajung, in veacolul in care Grecii incep a-si scoatecoarne boeresti boerinasi, mazili, razesi ! Abiadad Gheorghe Gane, tot din partea locului, ajungeJicnicer (1669) 2), iar un alt GAnesc vatav de ti-gani (1696) 2)... e drept ca de ( igani domnefti ! r

1) Gh. Ghibanescu. Surete SI Izvoade vol. II. pag. 56-66.2) lb.3) A. R. Cre0ere 1912.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 13

Vatavul acesta are un fiu ,Stefan pe care-1 aframIn 1726 inaltat la rangul de Para lab 1), iar Ste-fan lasa doi copii un fiu Lupu Cane, boer cuoarecare vaza (1760)2) i-o fats Maria, maritatacu iscusitul manuitor al condeiului, cronicarul Va-site Buhdescu 3), caminar 1 paharnic. Dar i se stangeneamul intr'a doua jum Mate a veacolului 18-a i nicio urma n'ar fi ramas de n'ar fi nascocit Metode1 Chiril nite semne incalcite, pe care In secollul mainelor cati-va nebuni se mai caznesc s lede scurce !

**

Spuneam mai sus ca in 1445 Stefan Von Mu-at daruise lui Toader Ganescu moii i ocini peBarlad i 1alan. Si acum, iata ca, dupa 150 deani, dam de urmele coboratorilor acestui boer..Tocmai In celalt capat a/ tarei, prin tinuturileTutovei, departat prin timp i spatiu de neamulGanetilor din Suceava, rasare din praful vechilorhartii Condrea ,Sarbusca de Geme$ti (1601) 4).

Las a nu ma pot indoi ca omul acesta esteun coborator de-al popei Oana i de-al 1ui Toa-der Ganescu 5), dar de-ai putea n'ai vrea. Sar-

1) A. R. Cregere 1905. Din Archiva familiei Sturzade la Miclenpni. Mss. 137 1 CXI.

2) Ibidem :3) A. R. Man. 143 I CXI.4) A. R. CreVere 1918.5) Faptul cd in 1445 1 se intareVe jupanului Toader

Gclnescu mo0 pe Ialan si Berheci, si a in 1601, adicApeste 156 de ani, se gasqte in acelas loc o wzare rd-z4easca Gcluesti e, mi se pare, destul de explicitca sa mai aiba nevoe de must comentar.

:

*

www.dacoromanica.ro

14 C. Gane

buca asta ma 'nebunete ! *Arbuca de Ganeti ICe-ai da sa ma mai pot chema aa !... ..ai da...Intreg avutul ce-am catigat pe urma operilormele anterioare de la fotii mei editori 1).

Si neamul lui se 'ntinde, se 'ntinde... Dragedlci,fratele Condrei, e Armael in 1616, iar batraniicare-i urmeaza se inmultesc, se cearta, se tragla judecati dotia "sute i mai bine de ani numai au astampar, nici hodinA 2). Fac insemnaricum se Impart bAtranii of Ganeti (1777), izvoadedupa cum au curs neamurile Condrei (1778),spits de neam Ganesc de la 1601 la 1803, ma rog,un material genealogic sa -i saturi i pe OctavLecca Si pe Sever de Zotta... Numai ca din toateaceste nu ramane nimic de cat o insemnare in ca-talogul Academiei. Documentele sunt duse, pornitein pribegie, calatorite 'n departari... tin de urat,la Moscova, tezaurului nostru national !

De altfel, cu toata departarea dintre Ganetii Su-cevei Si acei ai Tutovei, un document despre carevom mai vorbi, arata lamurit, nu numai ca obariaeste aceiai, dar afar ca legaturile, intarite prinstapanirea pamantului, au Minas stranse In timpulveacurilor. Boerii Gane din Suceava sunt Inca, Inveacolul al 18-a, razei In Ganetii Tutovei, despar-

1) Amintirile unui fost holeric" 1914. Ed. I, Editura,Minerva, 1000 exemplare, epuisat. Beneficii: minus 1000 lei.

Idem, 1916. Ed. 11-a, Editura FlacAra, 1000 exemplare.epuisat. Beneficii-: Lei 0, bani 0.

Prin viroage i coclauri" 1922, Ed. I. Editura Cul-tura Nationall" 5000 exemplare. Beneficii: Lei 00, bani 00.

2) Vezi apendice No. 2.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 15

liti de neamul lui *Arbuca poate chiar de pe timpuljupanului Toader, insa cu drepturile for la batrani",neprescise din 1445 la 1768 i chiar dupa cumse va vedea pana la 1823 patru sute de ani L

In vremuri, omul avea doua griji care-1 calatizeau inviata : pastrarea dreptului de proprietate i mantuireasufletului. Astazi, proprietatea, puting cat mai este, secaznete s'o faca obsteasca, cat despre suflet... areoare ce mantui ?

***

Din toata saracia asta, se revarsa totui in se-colul al 17-a i-o raza de marire peste neamulGanesc. Putina poate, 1 pe cale piezisa, dar a fostca o poleiala data neamului. E vorba de casatoriaRuxandei Gane cu Constantin Cantemir, viitoruiDomn !

Acest Cantemir era un mazil de prin partite FM-ciului, cu pretentii, mai tarziu, de coborator dinteurkhan tataresc (cad boala aceasta e vechie in tail,sa fii de orice neam chiar tatar numai, pa-zeasca Dumnezeu, Roman sa nu fii).

Nascut in 1612, Isi petrecu tinereta in Polonia,unde invafa carte, putina i manuirea armelor,bine. Trecea drept osta viteaz i capitan priceput.Intors dela Lesi cu'n astfel de renume, intra Intai inslujba lui Matei Basarab ; apoi, venind In Moldova, Va-sile Lupu it lua sub ocrotirea lui, it inalta in boerie si- IInsult cu nepoata lui Gheorghe Ghica batranul. 1)Aceasta casatorie fu ca mingea de sapun, acu-ai

1) Operile Principelul Dimitrie Cantemir, publicatede A. R. Vol. Vii. Vita Constantini Cantemlri" etc.1883 p. 6.

www.dacoromanica.ro

16 C. Gane

suflat, acu s'a dus ! Dupa 6 saptamani nepoataQhicai moare de ciuma, lasand, In 1646, un Can-temir tinerel i plin de avant razboinic.

Framantat de neastampar, ii Intoarce privirile sprelocul lui de batina 1 -1 alege o mireasa cunos-cuta poate din copilarie .,pe Ruxanda, din fami-lia boereasca a Ganetilor" Ex nobile Ganestio-rum familia" spune Dumitru Cantemir in cartea luiclespre viata parintelui sau.1)

Ruxanda pare a fi fost orfana cand s'a maritat,fara parinti ql fara frati qi surori Quae unica to--Bus familiae remanserat" Insa bogata, stapani-toare a multe moii 1 a unui insemnat numar de?obi. Din aceasta casnicie se nate o fata pri-mogenite numita 1 ea Ruxanda, sau mai ele-.gant Roxane cum ii zice pe latinete savantul elirate. 0 fata care, Bind odrasla domneasca, se ma-Tita mai tarziu cu Marele Hatman Lupu Bogdan,'unul din cei mai de frunte boerl ai Moldovei deatunci i intemeetor al unui neam, care mai traete41 astazi.

Cu o nevasta tanara 1 bogata; cu 'n copil pecare, dupa felul cum i-a iubit el ginerele se vedecum trebue sa-i fi iubit i fata, cu Increderea Dom-nului care-1 tot miluia cu boeril crescande Con-stantin Cantemir se putea bizui In steaua lui ceabuns. Insa, nici de data aceasta nu-1 Indragi no-rocul pe deplin, cad, dupa abia 3 ani de casnicie,biata Ruxanda Ii da i. ea duhul. Lasa, la randulei, un Cantemir bogat de banii fetei lui, tot Incatinerel 1 tot neastamparat.

1) Ibidem p. 9.

.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 17

Un an doi de jale si de haine cernite i vitea-zul Boer isi is o a treia nevasta.

Maria Banta '), dintr'un vechi neam de tail, fitinai norocoasa de cat Inaintasele sale, cad ea fumama unei case de copii, fete maritate dupa boerlmarl, baeti care-au ajuns Domni, fu mama lui Du-mitru Cantemir, una din gloriile neamului nostruroma.nesc. Dar acest noroc ramane postum, cacinici ea n'are parte sa se vada Doamna. Cantemirbatranul a fost un fel de cioz1u. A Ingropat-o ip' asta !

Mereu inaltat In rang, capitan, vel armas, marehatman, cand boerul acesta ajunge la 1685Domn in Tara Moldovei, el este vaduv pentru atreia oars... un vaduv, de data asta, pe care-I pa-rasise avantul razboinic de ambele feluri. Dorn-nia lui 0-0 ilustreaza prin oarecare Intelepciune siprin omorarea lui Miron Costin !

**

Credeam ca neamul Bantasesc este stins de mult.0 Intamplare ma facu sa descopar cele ce urmeaza :

Eram lntr'o sears la Minn pe Bulevard. Sta-team de . vorba cu 'n prieten Emilian care- mipovestea frumoase lucruri despre legaturile familieilui cu Mihai Eminescu 1 amjntiri personale desprePetre Liciu copil, care In curtea acelei famiiii dinlai, inprovizase un teatru In care-i desfaora Ince-patoru-i talent. Grajdul era scena si ura parter. Instalul I 10 bani lozul stateau stapanii casei st

1) Ibidem.Pe aripa vremei. 2

www.dacoromanica.ro

18 C. Gane

prietenii lor, iar in stalul al II-a un loc 5 pa-rale jupaneasa 1 argatul...

In fumul de tigara i 'n aburii de yin, cu fruntea'n palme, coatele razimate de masa, ochii nicaeri1 gandul departe, ascultam cu nesat comoaraduioaselor amintiri, reminiscence diafane desprinsedin negura de vremi...

Un domn trece pe langa noi. Se dating, se oprete-i-i scoate pa 'aria. Ma uit la el. E 1ntre dolt&vraste i Intre doua pahare. Se prezinta :

Da-ti voe... Banta" !Banta ? Moldovean ?"Da, Dom'le... Dumneata ?"Eu ? Gane"Uite, Dom'le !.:. pai atunci.. ne 'nrudim !IICum aa. ?" intreb mirat.E de demult.. dar ne 'nrudim.. de la Voda.

Cantemir..."A 1 da zic Stiu I Cantemir batranul a avut.

trei neveste, o Ghiculeasa, o Ganeasa 1 -o Bantaeasca. Intre aceste femei nu era nici o rudenie, decine 'nrudim. Ce mai faci, vere ?"

Si ne-am strans mana cu simpatie, cum se 1cuvenea Intre rude care nu se vazuse de 260de ani.

***

Acuma, Wand pe Eminescu, pe Liciu 1 pe Dom--nul Banta, interesant ar fi s Slim cine era Ru-xanda Gane. Insa, dupa cum am mai spus, n'amde gand sa nascocesc nimic. Nu tiu cine era. Las.grija aceasta viitorilor biografi al familiei Cantemir.Despre mine, am hotarat In gandul meu ca e dim

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 19

neamul lui SarbucA, flindca mi se pare firesc caboeri din acela tinut sa se uneasca prin cgsnicilpentru a-i rotunji moiile. Asa s'a facut In Mol-dova in tot cursul veacurilor trecute, aa o fi IA-cut 1 Cantemir batranul.

Cu aceasta noun ipoteza la pasivul nostru, saparasim pe toti aceti Ganeti fumurii i sa ne 'n-toarcem la Miron Gane, caruia ti dadusem, se pare,o intalnire !

Ba chiar, cu voia D-voastre, o sa mai urc scaracu o suta de ani 1-o sa va vorbesc de Jupan Ale-xandru, tovarlul de arme al celor trei Muati,tefan, Bogdan 1 tefanita.

www.dacoromanica.ro

CAP. 111

In care se perinda repede icoane. stersedin trecut

Indira -te margarite. MA fa:. povestitor. Cad deacum inainte ma tin de Arborele Genealogic,, al-.catuit in 1849') si iau pe Gane0i unul dupa altul,aa cum stau In0rati In spits, dela Alexandru, zisPaharnic Mare, pans la bunicul meu Iordachi, mort-In 84.

Greelile, vadite sau presupuse, vol Incerca sale indrept ; Incolo raspunderile cad asupra Aga' Du-mitrache Cane, fauritorul spitei 1 asupra domnilorHaddig i Jambois, cari-au legalizat-o cu iscalituri i peceti. Are unul vre-o reclamatie, sa-i traga,pe ei la raspundere... la cimitirul din Tatarai sau lamasa de spiritism !

* *

Era data ca nici data un domn in Tara Moldove', intelept i viteaz cum nu mai fusese i CUMn-o sa mai fie. 11 chema Stefan, poporul Ii zicea

1) Spita Neamulul Ganesc dela vechime din Martie1849. Cunosc 3 exemplare. Unul fost al lui Nicu Gane,astAzi in posesiunea fiului Alexandru, al 2-a in stapani--rea Dnei Emilia Gane si al 3-a intr' -a autorului.

www.dacoromanica.ro

CID TS)110 3Agpm_n_4---)011175_,/

irxinn i in NOGACCT) din vrinfanie in ljenepagie de3a.te1F944:delstudis ebnItienke NCOM5A in dpenIate de Go.el)! nInunteni a liprunatnani Moadanei. aAkittnity octet elnpi Dplomentadte. tu ()palm' Magi. Anal i849..lana MapI ie.

)4POS1 ilbeii.11111.11.11TOMil.110.10ABIlomegi 111.111aillt Ile

t6A

wea.

Awl ipa.artup. ata A

.....Z.4771.-"*-

.7 2.7.! ,,..4.4 Lit;t077#17%.117 ;

...... ,

."'

f.:71.: 7; "..*. ...ow... .4*

.40

... .Mo. ......

Qua

...

W:LetrZLretLai;.,,...4, 4

.4...IAMAP.a.are lia ,:to or tatwo. ..am.

TY Ion,. lam: raNda4:47;a:Crs::::Zegegy:.a.'trstio '74.

(Wu at

.ra eA Alreirnearld. ea Paw.. Norn.;,11..4,

Yeramarats,Pe./0mlapi

tio4;,..t.4.7.0111711

A a A. ela 4, yaktr= g a."

a r "ttellanTr.erpl le..a 1,44 r k.. Aiortea.

on. Ia.. a Aar

A., /A.key.Isr how lyriaaI 0.214.4,.1100.....1 le.sof

A.18KCANDPEans.

I'll/IA.1S X

01....,,,,''''. r.',,..4:"":tter4:r=^:,"."......'47,=,...".aart,,f,r,,17.,......7 6.i:we..., , .......q.

,,,,.........%A.:,::: ....,:2::: 77:'-------r---4--err'",,;'.

A...........,,,.......,.,=.1,;:7:;-7.1

,ff,-,......n, 77::,... a .13. /14,ara l.04,4142.,,,t.T.,..,,,IIA e a.. ,.,.'''''''''''' , 1,:r.:,.....'17,:a7E.,2.....,.....,,,,,

'I, a, d'.. Ile*: , 8, '..,,,,,.......... 4... , 4 ........... - .- tr,::::::1'.11.7-:-..--

-,:=.% .'="-^7... ... att- .--.., ". "..jX.":..

'....1.11.....

Delfes.arys IAN

--(- ADE B crir TA.1fio.valor own Or. roqi 4000,4 ar reikol 0.44 /oh.. 4..-. le, MAy IS, I.... .e 154,r.

. A re.* 4.44, ;I.

,bt1,01t314

Eilnrmat rkpi.pi. L tiara vier I oirsplaws. AM 1444.vigse.N2_27:te nd

,

....A...pp,. ova....-.- 1,.r-

.1. "'", ',. 117 I IL

Spifa neamului OgnescalcAtuitA de Aga D. Gant in 1849.

A..........4.,-"7-"' , ,,,, -

244=

iPALM

......rp. f-T."a-

jr./7 '1.=1: :4: .17 'Atto,.,a,,,.....,,J..

gRACAKeANS

P,...

IN

or.",

P

Al e rug%nnn.

4.0P-"

Ormair1.0,

,

tt". 1.. :: r ft....b....1,1

...........

tS

. .

ani.siel cans f

31 A11 b.1 AP "4.,

17-r . As.att ',t.

47, /.4 I.. ,---sr.1..4'..4.- y ....J. . 1 . .... Play. 4/.0 c.

.iC_ripsmos kirS

.4, 7.

.. al../..z., I. I...4F. 4.

44 liz St ..; 7; ...c...A......-........zr -....,,..4-.4.....4.. .4---

......., ft.....0.7.. - .' :;,___ ,:: . ..- 1......4.);..F.:-...S=F- - -

''"

.14. AwYrn...1:L717:',: e 7

0. re.:4

Dital=111111-1)

...wMw'yiyrgw Matsu

so AL..

.

IrsTir eta 1 =A I =

ow: fa

..414,

hem* I...I

..101....mor r rr Ago.,./.01..; gem., qt....A.ime1

IVA

...I...a, A..= 0..41,-nellYiAOe

. I

MC

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 21

Cel Mare" Si n'avea nici un amestec cu poves-tirea de fata i nici cu neamul Ganesc. Pe vremealui traia insa un boer ce-i zicea Alexandru Ganesau Ganescu, care era Paharnic Mare. Adeca vorbasa fie, ca:i nu era paharnic nici mare, nici mic,fiindcd in lista paharnicilor lui Stefan Cel Mare,publicata in Uricarul, nu figureazd nici un Alexandru.Dar insfarit, aa era parerea agai Dumitrache caera paharnic mare, i ce-o fi fost a fost, dar a traitmulta vrerne de-a avut fi durerea ingroapevoevodul in anul dela Mantuitorul 1504.

Se insurase de timpuriu i a "usese un fiu bo-tezat intru Domnul cu numele de Ilie. Cand a muritStefan Voda, llie Gane era 1 el barbat acum, cunevasta i cu trei copii. Fericlrea familiei parea in-temeiata, dar voia lui Dumnezeu, pe cat e dedreapta, pe atat e de netnduratoare. Zece ani ma?tarziu, in 1514, iata se ridica un Trifaila ce sefacea fecior de domn" i vine in Cara cu oasteungureasca ca sA-1 rastoarne pe Bogdan VodA dinscaun. Domnul Ii strange otile in grabA Si, vrednicurma al parintelui seu, intampina pe Unguri langaVaslui, ti bate i-i pune pe fuga. Trail e prinsi platete cu capul pofta lui de domnie !

La acea batalie, la care luase parte toata floareaboerimei moldovene, moare vitejete, pe campul delupta, !He Gane CupArelul.

latA deci pe Alexandru ramas, la bAtranete,nemangaiat parinte, cu trei nepoti in card. Dar ba-tranul e Inca verde. Si-a ingropat feciorul, a in-gropat doi Domni, tats i fiu, pe Stefan i Bogdan,

sA-si

www.dacoromanica.ro

22 C. Gane

i acum, credincios, slujete inainte pe nepotul defiu, pe Stefanita Voda.

Zic letopisetii ca la domnia acestuia au intrat InCara Albul Sultanul cu Tatarii, fara veste, sprePrut, pans la Serbanca din sus de Stefaneti 1s-au apucat a pradare tare. 0tile moldovene suntstranse din nou i Stefan Cel Tanar, ca parintele,ca bunicul, lovete, lupta i Infrange.

Intorcandu-se apoi in scaun, a poruncit boerilorsa se stranga In Harlau, toamna, de Sfantul Du-mitru i acolo, daca s-au adunat, ospat 1 marebucurie au fost i pe toti vitejii I-au daruit StefanVon".

In rand cu ceilalti viteji, la Walla dela Serbanca,fiind i batranul boer Alexandru, a carui spada ne-ruginita slujea a treia generatie de domni, partealui din darurile domneti if vent moille dela tinutulCernautului. Dar acea bogatie mult putina catera nu i-a fost cu noroc Jupanului Alexandru. Ininvalmaala luptelor i a pradaciunilor Albului Sul-tan, Tatarii 1i omoara nepotii, pe Griora$ i peAnita. Copii lui Hies urmeaza, dupa abia 4 ani,pe parintele for In mormant, lasand pe bietul forbunic, batran, amarat, cu-n singur nepot ramas viu,spre fericirea i prosperitatea neamulul Ganesc.

**

Acest nepot, fiul lui Hie Cuparelul, ar fi, dupaarAtarile spitei, Miron Gane, Parcalabul de So-roca.

Dar eu nu cred lucrul acesta. Nici Domnui4GhlbAnescu nu crede. Cat am pus not la cale sa-I

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 23

scoatem pe Miron tiu al lui Ilie, nu s-a putut.Hie moare tanar de tot in 1514, lasand trei copii,care s-ar fi naszut deci intre 1510 i 14. Pe Mironit aflam cladind biserici in 1595, iar pe vaduva Jultraind in 1631 o suta douazeci de ani pentru ogeneratie ! S'ar fi putut aa ceva in Palestina, pevremea lui Run, dar nu se putea in Moldova luiA lexandru Lapuneanu.

Intre Hie i Miron s'a mai strecurat o generatie,nu se incape indoiala. Cine o fi "ntrupat-o, nu tiu.11 cam banuesc pe Ion Ganescu, proprietarul Cos-tetilor, o cunotinta veche. Dar n'am dovezi lamans, incat sunt silit sa prezint cititorilor pe MironParcalabul, fara paternitate stabilita.

Cu strabunul acesta intram in domeniul familiei.Din el ne tragem fara lipsuri de inplinit totiGanetii de astazi, Ganetii fara a, nu GaneaGane Ma rog, foarte important ! Cinstea nea-mului atarna de cea dintai liters a alfabetului. 0legi de coada, eti rucla cu Marin V. Ganea, fa-bricant de !while. Te lepezi de ea, eti coboratordin Miron Parcalabut i din Balc Voevod. Ori ititii ighemonicul, on se duce Cara de raps, cu tra-ditie cu tot.

Din documentele produse in sprijinul spitei nea-mului dela vechime" rezulta ca Miron era Para-lab de Soroca i ca avea moii in tinutul Cernau-tului acelr daruite de Stefanita-Vocla lui AlexandruGane. Judecata mare cu neamul Volcinschi pentrustabilirea dreptului de proprietate asupra acestor pa-manturi. In 1587 Petru Vocla Schiopul, fiul Kiajnei,cla la mana lui Miron un uric sarbesc, de pe care-

I

www.dacoromanica.ro

24 C. Gane

Ganestii din 1849 mai aveau o copie, 1 din carese vedea ca Miron Gane iii castiga procesul",cum s'ar zice azi, i rAmane deplin stApanitorasupra a verei batranesti.

Pe urma ii pierdem urma pans la 1595. In anulacela cel din urma al domniei lui Aron Vodadomnul, pentru isphirea pAcatelor sale, multe Si grele,se apucd de zidit o manAstire In Carina Iailor, care

astazi nu mai e in Uinta, dar a carei biserici se maiMalta Inca pe dealul din spatele Tatarasllor Bi-serica Aroneanu !

In 1634 Vasilca, vAduva lui Miron, capata oinsemnare depe pomelnicul cel mare, Intarita cupecetea manastirei, spre a fi cunoscut JAposatul"ei sot, ca ctitor al acelei biserici ! C'ar fi cla-dit-o el, Impreuna cu Aron Von, sau c'ar fi

-zidit-o din nou, mai tarziu, nu se tie. M'am,dus la Aroneanu sa caut Pomelnicul cel mare,doar mA voi !Amur'. M'au trimis Insa la Bucu-reti la Arhivele Statului, unde, ci-c5, stau intru-nite toate hartoagele manAstirilor moldovene. M'amdus la Arhive, in pitoreasca aezare a lui MihaiVoda, dar m'au trimis la Moscova, unde-s pornitedocumentele, impreuna cu surorile for dela Aca-demie. Mahnit, farA pomelnic, m'am tutors acasa,caci n'am vrut sa ma duc la Moscova. MA trimi-steau poate la Trotzki 1 Trotzki la to haus%

Miron Parcalabul pare a se fi insurat de &TA

1) Am adoptat aceasta ortografie, fiiRdca, deli expre-slunea vine dela Zuchthaus-lnchisoare, Romanul zice,cu mult haz, rtu haus" ceeace ar insemna zu Haus-

-acasa I

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 25-

ori. Cu $lefania Piedicti In'ai, o cernauteanca, a cardfa milie de boeri cu stare a dat numele ei satului Pie-dicani, ce se mai afla azi in nordul Bucovinei.

Stefania era nepoata lui Mihaila batranul, caruiaSte.an Cel Mare ii daruise mosil in toate colturiletat ei, pentru faramaturile carora se mai judeca in1830 strabunul meu Stolnicul Pascal Gane.

A doua sotie a lui Miron fu acea Vasilcd, pecare o intampinam vaduva in 1634, Wand ruga-ciuni pentru sufletele mortilor la biserica Aroneanu_

Nu cred ca jupanul Miron sa fi avut :copii cuVasilca, pe care o fi luat-o In casatorie tarziu, casa-i desmierde batranetele.

Din Stefania !ma I s-au nascut trei feciori, Ion,Alexandra i Toader. Cel Intai purta pate numelebunicului, Ion Ganescu nu ma pot lepada deaceasta ipoteza !Asa doua fete, pe Panaghia

pe Anita; iar al dollea fiu, Alexandru, numai osingura fats.

Al treilea fecior al lui Miron si al Stefaniei, afost Toader Gane, ispravnic de aprozi.

Acest Toader este interesant in deosebi prin ran-gul de boerie ce-avea, caci el confirms cele spusemai inainte, cum a in secolul al 17-a steaua GA-nestilor apusese. Pe cand in secolul al 16-a n'amintampinat decal Parcalabi si Postelnici, intr-al17-a ni esa in cale doi visternicei, un jitnicer, unvataf de tigani, acum, pe Toader saracul, itintampinam mai mai mare peste aprozi.

Ispravnizul de aprozi nici nu era boer ; era boe-

1) Arhivele Statului 14. Dos. 611. fill 102.2) 1bidem.

i

i

st9

www.dacoromanica.ro

26 C. Gane.

rina. Dumitru Cantemir, In Descrierea Moldovei i),spune despre el a: ,,...are asemene slujba ca unCeau Baa Ia Poarta Ottomans. El Implineqte da-toriile celor jeluitori i la toll cei ce sunt Impreunajudecatori la Divan, le arata el locul 'or".

Dupa cum se vede, mare cinste nu trebue sA fifost sA arati boerilor unde trebue sA se aqeze andstau la judecatA. Da, InsA... Pentru semnui dra-gatoriei lul, adaogA Cantemir, poartA in manelesale biciu cu mdnunchi "(nye& cu orginr

0 mangaere i asta !Viata amArata a avut bietul Toader. Bogat cred

sA fi fost. Avea o movie, Popetii, intre Siretul cuapA i Siretul sec, pamantuti pe Humor, era razaIn Costetii Mihaieqtii Sucevei, precum i In GA-netii i lbaneVii Tutovei. Dar ce inseamna banii,and nu es:e noroc! ? Din trei copii sA-ti moarAdoi ! Un baiat se pierde in chinurile ciumei, Ion,numit astfel dupa unchi i dupa bunic, iar o fatA...ascultati ce jalnicA poveste :

La al doilea an al, domniei Dabijai Voda ands-a desvarat, Indata au venit poruncA sA purceadAcu Vile Orel Ia Uivar,... aceia1 poruncA i dom-nului muntenesc i-au mers" 2).

lar razboi ! Eustratie VodA Dabija s'a pornit cuotile moldovene, Grigore Ghica cu cele munteneti1 ImpreunA cu Tatarii i cu Seraskirul turcesc s-audus cu totli sA se lupte cu Nemtil. Val-vartej intoata Cara, jafuri i omoruri, caci doar .trecuse tA-

1) p. 159. Editia Socec. 1909.2) Aceasta se intampla fa anul 1662. (din Letopiseti).

gi

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 27

tariff, dragutii de ei ! ,La acea rasmerita s-au rasletit114arica" zice amarattil tats in dania lui din leat7197.

Lovit de soarta atat de crud, in boerie nepu-tandu-se inalta, mo$ Toader, bietul, se leapada labatranete de toate petrecerile vietei porneVe lamanastire sa-$1 mantuiasca sufletul, Incarcat depacate incercat de neplaceri. Acolo it aflam iarsub numele de Teofan monahul, Wand, in1791 batran, foarte batran o danie nepotilorlui, Condre $i Magdalena, copii slugerului Sandu,singurul fecior limas Inca in viata. Le darue$te, inve$nica stapanire, ce-avea pe paraul Hu-morului. Apoi, cucernic, inchide ochii pe vecie, faraa banui ca sange din sangele lui va fi, In alteveacuri, duios povestitor at tineretului roman, osdin osul lui, va fi biograful unei vieti chinuite.

***

Din Toader Gane s-a nascut Sandu. Despre elputine. Te miri ce $1 mai nimic. A vazut lumina

soarelui in zilele lui Vasile Lupu, poate a bia intealelui Gheorghe Stefan. S'a Insurat cu Ana fatanu $tiu cuia avut 6 copii, a moVenit moVile ba-tranului, $i-a mai rotungit pamanturile, mai cu seamsin Suceava $i Roman, a cumparat nu* Ro$ioriilanga Pope$tii de pe Slret, Si foarte batran, la a-proape 80 de ani, t$i face testamentul in 1731.

Prin aceasta diata Imparte averea intre baetifete $1, in cuvinte duioase, aminte$te de toti ba-tranii, morti de curand s'au morti de mutt, datoritacarul fapt if mai cunoastem $1 not astazi, putinrau cat ii cunoastem !

si

tim

gt

mogiile

si

gi

gi

www.dacoromanica.ro

28 C. Gane

Boerii a avut, mult mai insemnate decal pArin-tele sau. A fost Hai mare Arma, boer de frunte,i apoi vel sluger. 0 singurA pats In viata lui machinueste pe mine. I-a placut, In loc de Gane, s-izica Ganesi. 11 iert, pentrucA a murit, dar nu-1 In-leleg. SA to cheme Ga-ne, uqor i sonor, 1 sa-tilegi un sig de coadd.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.

In care e vorba despre copii $i nepotii luiSandu slugerul.

Sandu Gane si nevasta lui Ana au avut patruMeV i doud fete. Fiicele erau : Magdalena numeramas din bAtrani in familie si Ana, o odrasiadescoperita de curand de neobositul cercetAtor Gheor-ghe Ghibanescu. 1) Baetii erau : Condrea, Vasile,Miron si Toader !

SA-i luam in sir.Condre i Magdalena rAman necdsatoriti. Infra

amandoi la manastire, ea cu acelas nume, el schim-bandu-1 cin Condrea In Calistru. Fiind proprietariimosiilor ddruite de bunicul for in 1691, o ti duso viata lipsitd de griji, viata retrasa si placuta acalugarilor de pe acele vremuri chinuite, cand nuputeai afla odihnd decat numai in pustietatea ma-nAstirilor, in mijloc de codru si-n preajma celor sfinte.Bra soli si copii, singuri pe lume, au prins dra-goste cum e si firesc de-un nepot de-al for,Stefan, fiul lui Vasile Gane, caruia, la adanci bd-tranete, 1i daruesc mosiile for de pe paraul Homo-rului. Calistrul monahul si sora lui Magdalena se

1) Revlsta Ion Neculce. Anul 111.

www.dacoromanica.ro

30 C. Gane

mandresc de alt fel i ei, ca i Inaintaii, cu toti stra-bunii raposati. Vorbesc, In dania lor, de Alexan-dra, de Me i de pomelnicul dela biserica lui AronVoda.

Despre Ana tim numai un lucru. CA se aratadeodata, cand nici n'a banuit-o cineva, ca sora furVasile Gane, diacul de divan i s'apuca sa jure pesfanta cruce cA Tanase, negutitorul, nu e feciorulfratelui ei, ci numai un pripait de mai tiu eu unde,a carui nevasta este o Ganeasa. Atat ! Inainte,pe urma, nimic. I-o daruesc Domnului Ghibanescu.Cu atat mai mult, cu cat nici n-o cred. Nu c-o fimintit. Dar poate n'a tiut. Mie Tanase Gane mi-edrag. Cand vom vorbi de el, vom arata cA dacanu e fiul lui Vasile, e In tot cazul infiat de el.

Aa ! Acum c'am vorbit de Condre, de Magdalena i de Ana, trecem la baetii care au lasat-motenitori, umpland Moldova de prasilele lor.

Intai Vasile, ca-i mai batran d El e parintelespiritual al Ganetilor. E cel dintai care a tiut samanueasca pana, care a Inteles ca n'ajunge aInvAta scrisul, ca trebuete invatat a scrie Si pen-tru vremurile acele mai ales, a izbutit. Era Diacde Divan, i In aceasta calitate a umplut arhiveleMoldovei cu hotararile lui, redactate de Intr'un stiluor 1 limpede.

Iscusitul diac", cum iI numete d-1 lorga 1), parea fi lost omul de casa a Callimachilor. Diata luiIon Teodor Voevod e facuta de el i tot de dansuthrisovul de danie ce face Domnul Mitropolitului

1) Iorga. Doc. la Fam. Callimachi. Vol. I., p. 427 i urm.

1

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 31

tacob, despre care Vasile Diacul scrie ca aflan-du-se de-apururea cu necontenite Si dese patimi deboala, voind si dorind ca sa petreaca ramasita-yield sale cu liniste, fara tulburare si fara valurilelumei acestia trecatoare st desarte . au socotit deau lasat pastoricescul sau scaon si-au facut pare-tisis, ca sa se odihneasca lata un model de stil.Raportorii dela ziarele din Romania Mare, care Mu-res': in secolul al 20-a o limbs noun si ciudata, cuarmoareu in loc de dulapuri st cu ble" in loc dealbastru, ar putea invata dela diacul din 1760 cumse mai poate scrie romaneste.

Povestea cu paretisul Mitropolitului lacob e atatde duioasa, cat ar fi pacat sa n'o spun, chiar dear ft sa -1 infatisez pe Vasile Gane lute lumina nutocmai stralucita.

Paretisis e un cuvant grecesc, inlozuit astazi prin-tr'altul frantuzesc, nici mai frumos, nici mai urat :demisie

Mu(ta valva a facut, in 1760, aceasta demitere aMitropolitului lacob. Cand s'a urcat Ion CalimachiIn scaunul Moldovei, una din grijile lui de capeteniefu sa chibzuiasca, ca toti inaintasii lui, cum ar puteastoarce bani din Cara. Darea vacaritului, isvor deImbogatire a Fanariotilor, fusese desfiintata de catreConstantin Racovita in 1757 printr'o carte de ble-stem a Patriarhului din Constantinopol si a tuturorsfintilor din Marele Sinod, cari in schimbul catorvapungi de galbeni, amenintase pe cine ar indrazni saInfiinteze darea asta din nou, cu cele mai cumplite

1) Ibidem.

9.

!

www.dacoromanica.ro

32 C. Gane

afurisenii : Ferul i pietrele sa putrezeasca, iartrupul lui sa ramae in veci" !

Doar Eminescu a gasit un blestem mai grozav,cand a spus :

Cine-ar indrAgi strdinii"Panca-i-ar inima cainii',Manca-i-ar casa pustia"Si neamul nemernicia".

Vocla Racovita stranse multime de norod la Mi-tropolie, boeri, mazili, ruptai, din toate colturile-tgrii, cate 7 din fiecare tinut, iar dupa ce s'a sfaritcitirea leturghii, Mitropolitul Jacob cu sfintele Da-ruri in cap 1 in mana, a citit cartea de blestem acelor patru Patriarhi din Constantinopol, Alexan-dria, Antiohia i Ierusalim... strigand norodul lafietecare cuvant amin, care nu putem arata ce-huet era in biserica de strigarea norodului", ziceEnachi Kogalniceanu, carele era de M.O.

Insa, dupa abia un an de zile, Racovita Orasete domnia i urmaul sau Scarlat Ghica, se tinede capul Mitropolitului sa deslege vacaritul de afu-risenie. Batranul pastor duhovnicesc al Moldovei,se roaga de Domn sa nu-1 sileasca aa deslege unlucru ce singur a legat i aratandu-i carja

. Lua-ti-o i faced ce titi !" zise. Vazand ca n'or ispravinimic, spune Cronica Tariff, s'au lasat de aceast4socoteala".

S'a lasat Ghica Vocla, dar Callimachi nu. Cumse urca in scaun, grija dintai fu, dupa cum am aratat,sa deslege vacaritul de afurisenie. Stiind a Mitro-politul Jacob mai bine sa lasa de pastoria lui, decat-

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 33

sa-i is focul gheenei in cap, s'a gandit sa-1 indu-piece sa paraseasca scaunul.

Socotind Vodd pe cine sa pue la mijloc sa is-praveasca aceasta slujba, au &it cu cafe ca sa puepe Vasile Gane. Si apucandu-I Ganea pe Mitropo-litul lacob, de zi, de noapte, nelasandu-1 in pace,indemnandu-1 ca sa is cateva pungi pentru paretispein 1 dupa aceia i Domnul i boerii /I vor cauta curidicaturi, cu scutiri Si cu alte mili, petrecanduliviata in linite, pazinduli biserica, 1-1 vor avea tollin cinste ca pe un Mitropolit vechi i batran ce-aufost acestui pamant al Moldovei". 1)

Bietul om, de voe de nevoe, in schimbul a 30 depungi, s'a induplecat. A adunat la Mitropolie Incaodata tot norodul i i-a spus aceste cuvinte, cari arfi mult mai frumoase, de nu ni-ar suna la urechi,odatA cu vorbele lui, i galbenii din punga".

,,Eata ca m-am lepadat i de Mitropolie i de cinste1 de toate ale acestei lumi, numai focul juraman-tului sa nu-1 iau in cap 1 in suflet ; i socotiti casuntem toll musafiri acestei lumi i in ceia lameavem a trai i a raspunde la toate faptele noastreI fiti sanatoi l"

Zic ca multi din boeri Si din jupanese au fostplangancr adaoga Kogalniceanu, care se poate safi varsat i el o lacrima la auzul acestor vorbe inal-tatoare.

1) Toate citatele de fats sunt scoase din cronicarulEnache Kogalniceanu, in Letopisetii lui M. Kogalniceanu.

Pe aripa vremei. 3

www.dacoromanica.ro

34 C. Gane

In locul lui lacob, plecat la Putna, Domnul faceMitropolit pe frate-seu Gavril din Tesalonic i IndatA,In biserica, ca semn at pastoriei, ti da paterita I.isarutA man. Apoi se'ndreaptA cu totii cAtre curte,unde li se aduce cafea, dulceata, erbet i fuma-toare. Atunci au chemat Domnul pe Vasile Gane ca

cinsteasca cu boerie pentru slujba ce i-a fAcut.IntrebAndu-1 ce poftete, el au rAspuns ca este ombatrAn 1 nu 1 se cade, iar mila ce este sA o facAcu el, s'o faca cu fiul sau Stefan, ca-1 tanar. Atunciau adus pe fiul sAu i l'au ImbrAcat cu caftan, clan-du-I paie de comisia cea mare".1)

Acesta a fost Vasile Gane. Pana iscusitA, minteagera, pArinte iubitor. Focul jurAmaniului 1 l'a luatIn suflet. L-o fi ertat 1 Dumnezeu, c'o sA fie In cu-rand 200 de ani de atunci.

* *

Fiul seu Stefan, Mare comis acum, stapanitorulmoiilor strAmoeti pe Homor, daruite lui de Con dreai de Magdalena, pleaca In Rusia sA slujeascA inarmata Imparatesai Catarina.

La plecare, Incredinteaza unchiului sat' Miren GanePitarul toate documentele familiei, spre a-i fi pastratepad. la Intoarcerea sa dela oastea rossieneasca".Printre aceste hartii se afla i Insemnarea de pepomelnicul cel mare dela MAnastirea lui Aron Voda.tar Pitarul Miron avea deosebita InsArcinare ,,s1poarte grija mortilor pe tot anul". 9

Orice s'ar zice, e ceva dubs in treeutul acesta1) Enachi Kogalniceanu in M. Kogal. vol. III p. 242.2) Din documentele aratate in spita neamului.

SA-1

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 35

de viata pa triarhala, de viata, mai inapoiata poate,dar mai cuviincioasa.

Stefan Gane nu se mai Intoarce din Rusia. Efacut acolo capitan, se zice chiar cA l'ar fi miluitImparateasa cu titlul de conte cand e vorba deCaterina suntemindreptatiti sa ne intrebam pentrucare servicii se Insoara, i rus de-al binelea, mutAo parte din prasila Ganeasca in Imparatia Mosco-vita .

Bietul Vasile diacul, ramas singur in cancelariacurlei domneti din lai, se hotarete poate a-i luaun hiastru, pe Tanase, care in 1783 iscalea IncaTanase Ganea, iar peste 30 de ani, bancher bogat,1 zicea mai ighemonicos Athanasy Gany. CAacest TanasA n'o fi avut nici o legatura cu Vasile,nici de sange, nici de lege, dupa cum marturiseteAna Gane, soraDiacutuinu se poate. Printre multemiluiri ce-a facut Callimachi lui Vasile Gane dreptmultumire ca-1 hotarase pe Mitropolitul lacob sa facaparetis, era o casa in Muntenimea de Sus daruitade Vocla diacului seu in anul 1761.

In 1783 a flam intr'un document pe Tanase Gane,feciorul lui Vasile Gane, diacul de divan', jude-candu-se pentru acela loc, ranzas dela peirintelelui`. 2).

E deci in afara de once indoialA ca Tanase era,dacA nu chiar feciorul lui Vasile, in tot cazul un Matinfiat de el.

chir Athanasie e o figura interesanta, fiindcA,

1) N. lorga. Doc. privitoare la familia Callimachi. Vo.11, p. 255, 561; Vol. II p, 137.

2) A. R. Ms. 179 /CXI.

1)

,,

Si

www.dacoromanica.ro

36 C. Gane

sarac la Inceput, a tiut sa faca aver; nu prin mij-loacele obinuite de boerii notri de pe atunci, adecaprin cumparari i rapid de razaii, ci prin comert.1 speculatii baneti, la care, In deobtie, nu se pri-cepeau deck Grecii i Evreii.

In 1816 capata monopolul pieilor de epure InMoldova, iar In 1818 it aflam bancher, trimitand laViena bani Postelnicului Mihalache Mavrogheni ilui Dumitru Alhazi.

Moare in 1823, Wand o vaduva Elena dupaspusele Anei, o Ganeasa i ea o fats Anastasia,maritata cu paharnicul Ath. Gribenciu 2) i un liuAlexandra, care, dupa ce motenete dela babacabani multi, case In Iai i vie la Socola, pleaca InBasarabia, de unde pare a nu se mai fi intors.

* *

Toader Gane Clucerul ramane zalog pentru unalt capitol, cad i se cuvine deosebita cinste, din eltragandu-se autorul acestor amintiri !

Din fii Slugerului Sandu mai avem deci de cu-noscut pe Miron Pitarul, care-a fost tatal lui Ionita.bunicul lui Matei i rasbunicul lui Nicu Gane. Nuseamana nici cu stranepotul sau nici macar cufratele Vasile, diacul de divan. N-a scris nimic, n'atrait la curte, s-a infundat, cuminte, In conacul unei

1) N. lorga. Ibid.; C. Gane. Arhiva genealogica. 1912.No. 2 si 3.

2) A. R. 1909. Oct. Dec. p. 205 urm. Gribenciu e o fa-milie pe cari am intainit-o intai in primii ant ai Secolului17-a sub Movilesti $i rde-atunci mereu, foarte des ne-gutatori.

3) Ibid. p. 211.

1

8)

www.dacoromanica.ro

P e aripa vremei 37

mosii din Suceava si toata dibacla lui a fost : ro-tungirea paman!urilor.

hi 1743 se insoara cu Marla, fata vorniculuiGrigora:u Stroescu, dintr'un vechi neam de boericampulungenl. CapAtA in zestre jumAtate din satulCiumulesti, la tinutul Sucevei, iar 3 ani mai tarziucumpIra de la socrul seu 1 cealalta jumatate.Aceasta moie a Ciumuletilor a rams de-atunciinezare Ganeasca vreme de o suta i mai bine deani.

Miron Gane era deci om bogat. De la pArinteleseu Ii rAmAsese Rosiorii si Popestii de pe Siret, dela socrul s_u mai cumpara In 1747 moia Calnain Suceava i de la Ion Stratul o. vie la CruceAna Iasi. 1) Avea parti de bAtrani in mai multerAzaii, priatre care acele din Costesti ni-1 Infati-eaza, in mod neindoelnic, ca un urma de-al luidon Gtnescu din 1530. In privinta coborarel lui dinvechii Ganesti, judecata ce poarta Dumitracu DucaIn 1768 cu Miron i cu Toader pentru o parte demosi: din Ganetil Tutovei, e de mare insemnatate. 2)Ma strapunge o bAnuialA ca acei Miron i Toaderar fi feciorii lui Sandu Gane, cari deci, impreuna.cu Duculestii, ar fi coboratori colaterali de sigur

de-ai lui Serb ica of Ganeti din 1601 1 madeparte deci, stranepoti intr'a nu tIu cat,!a spitade-ai lui Toader GAnescu din 1445 boiaruls luiPetre Muat.

1) Toate arAtarile .spitei" corespund cu documentelecunoscute.

2) A. R. Cre0ere 1908. Documentele Serbutilor de.GAne0i.

www.dacoromanica.ro

38 C. Gane

In viata noastra de alts data, pefrecuta DIM Inrazboae i In rugaciuni, lar mai apoi In cele maineinchipuite umilinii, factorul de traditie a fost nu-

ai Od cat de mull am crede ca boerulpamantean, badjocurit 1 desbracat de Grec, ar flpierdut contiinta unei aristocratii, ne Inelarn. Le-gatura lui cu pamantul i-a sadit In suflet, prin res-pectarea dreptulul de proprietate i prin amintireaunor vremuri mai bune, o contiinta aristocratickinabuita dar In fiinta, care-a dus mai tarziu lareacliunea Impottiva Eterlei .11 la zilele lui IonSandu Sturza.

**

Miron Pitarul, mort prin 1778, 1) a avut cincicopii.

Cel mai mare cu mult mai mare era tizulmeu Constantin Gane 2). despre el avemputine. In 1757 trimite pe-un tigan la parinteleVeniamin, cerandu-i, cu semerenie i plecaciuni,banii ce-i datorete pentru doua vedre de yin 2), deunde se vede ca Logofatul Costandin era un omcu frica lui Dumnezeu, dar chibzuit In socoteliceia ce eu nu sunti de unde se mai vede ca la

1) In anul acela PitAreasa Maria era vaduva.2) Grigore Stroescu dA:Ciumulestii In zestre lui Miron,

Gane la 14 lunie 1743, iar:in 1757 11 gAsim pe Costandin curangul de LogofAt. La vrasta de 13 ani, copii n'aveau,boerii. Asa incat ar fi de bAnuit ca Constandin era fe-ciorul lui Miron dintr'o cas torie anterioara. Totusi in-tr'un document al A. R. tCrestere 1907 p. 211) PitAreasaMaria vorbeste, In 1770, de fii ei Constantin si Ion.

3) A. R. Crestere 1907 p. 213.

pamantul.

titi

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 39

popi drazostea pentru sangele Domnului e mo!enitadin batrani.

Noua ani mai tarziu, in 1766, 11 gAsim Vornic deCAmpulung 1). A facut cariera buns. Cu frumoasaiscalitura citeata cu pecetea Vorniciei, inchee ho-tararile lui, bine redaztate.

A avut doi feciori, Niculai, holtei, 1 pe lor-4achi, sterp. Acesta din urma a Infiat pe un nepotde val., pe lorgu Gane, care-a avut cinstea pos-iuma sa fie socrul lui A. C. Cuza, caruia neamulromanesc ii datorete multe i in deosabi recuno--tinta de-a fi, impreuna cu D-rul Paulescu, spalma.Semintlei lui Sim, Ham i laflet.

**

Ceilalti copii ai lui Miron Gane au fost : lianca,Mihai Si Ion. Pe Ilanca o tine Panaiote of

Visterie, care dupa ce a e boerina aghle boer", 2.)Cum se zicea pe-atunl, o i mai lass vaduva in1780 8).Maria, din potriva, sa marita bine. II is pe marelecomis Toader Breidescu, ii faccopt copii, i-apoi,Impreuna cu sotul ei, se duce In Imparatia Ceru-rilor, lasand grija pruncilor fratelui Mihai i cum-Intel Smarandita. Bradetii acetia pricinuesc multeneajunsuri Spatarului Mihai, unchiul i epitropul lor.

1) Stelanelli. Documentele Campulungului moldovenesc,1915 pp. 86-88.

2) Abia boer.3) N. Iorga. Studii Si Doc. Vol. VII p. 303.

i

Maria,

pe

www.dacoromanica.ro

40 C. Gane

Sunt niVe copii cu totul cheltuitori" 1). Ii tine catmai strans, iar Inainte de-ai da sufletul, li lassvenitul a trei pail din mola Movileni, Insa nu 1ptoprietatea, caci ii este teams ca nu cumva s-Pvanda Si apoi banii ce-i vor It a, it vor prapadii iar vor ramane nite tarani umbland de la unsat la altul..." CUM facuse dupa c.! cheltuise averearaniasa dela parintele lor.

Safta, fata cea mai mare a sotilor Braekscu, se-marita cu lonavu Carp, i cum sangele apa nu seface, nu e mai breaza de cat cei 7 frati ai ei. In1811, ramasa vaduva, se apuca sa vanda din averearaposattad nite tigani, cari nu erau ei ei, ci aicopiilor minori esa Mat epitropil Ion i MihaiGane trebue sa faca o rugatoare cerere catre Divan,ca sa be dee voe ori la cine nom gasi tigani deacetia de-a nevarstinicilor clironomi... sa putem a ilua In stapanire. Tiganii sunt gasiti la lordachiBossi, care se cearta ani de-arandul pentru ei.2)Astazi ne judecam pentru hartii Sospiro I 1. R. D. P.atunci se judecau oameni pentru suflete omeneti.

Dupa moartea unchiului Mihai, Sala Carp, im-preuna cu fratiorii, incearca sa vanda I Movilenii,pe care erau numai uzufructuari. Nu daca auisbutit, cad nuda proprietary era o adversary pu-ternica, Manastirea Neamtu. Nu tiu de asemenidaca Conu Petrachi Carp i-a cunoscut rudele. Intot cazul coboratorii for nu mai au habar unil de

1) Testamentul lui Mihai Gane, spatar, in Istoricul Bisericii Plesesti-Gane, de Costachescu si Plesoianu 1913p. 24.

2) A. R. Crestere 1978 p. 105 si crestere 1912.

VIII

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 41

altii, ceiace inseamna ca pro verbele pot mind, caci;se Intampla u reori ca sangele s se facia apa.

**

Pe Mihal Gane IlIntalnim In mai toate documen-tele timpului, In coleztiunile tiparite sau manuscrise.Am eu insurni un suret de pe d-ecretul CneazuluiPotemkin din anal 1790, prin care guvernatorul Mol-dovei de atunci 11 Malta la rangul de sluger. II in-tamainam apoi serdar cam o sums de ani, pAna candin lanuarie 1823 Ionita Voda Sturza II harazeste ran-gul de spatar. Are mosii multe : Ciumulesi, BArasti,Calna si Costesti, impreuna cu fratt.-sau Ion. Apoisingur, Bandestii langa Iasi, Obdrenii si Movilenii inNeatnt, si Insfarsit Plesestii in Suceaim, pe Soimuz

mparati dela Mihalache Bal In 1793. Aici se aeaza'el cu sotia lui Smaranda, fata Catrinei Tuduri, ne-poati Iui Ion Negri, paharnic Traeste o viata ase-zati, turburata numai pe ici colea de nazbatiile ne-potilor Bradesti si de plictisehle unor judecati pentrumosii si case. Simtind hotarele vietd apropiindu-se,in Februari: 1826 face o diata adeverha de Mitropo-

Veniamin Kostachi, in care arata Ca In deser-ticiuni se in.:hee toate cele lumesti i numai sufletuamdne vesnic" deci el Jobul Iui Dumnezeu crezandin SfAnta Troita" sa roaga oricul o fi gresit, sa fieertat sf amintindu-si de cuvantal Mantuitorului Fillgata, ca nu titi nici ziva, nici ceasul" care cuvantsize imi este Indrumator spre &ire de o cal&torie mare", aflandu-se in toate simturile, randueste

1). A. R. pachet CXXXVI (Cregere 1911. Aprilie-Sept.p. 145).

litul

1).

www.dacoromanica.ro

42 C. Gane

1 hotArate averile lui. Neavand copii, fi impartemoiile intre nepoti i intre manAstirele Neamtu iVaratic.

Copiilor nepoatei Salta Carp Ii lass pe ToaderGorgan, Ile vezeteticu femeia i copii lor, ca pe nitedrept robi ai mei, i-ar pe ceilalti robi, toti II iert i-islobod de jugul robiei... fiindca m'au slujit bine 1cu credinta spre multumirea meal).

Inchee deci frumos o vill randuit5. Se sfaretela 17 Mai 182t, lasAnd o vaduva nernangaiatA, caremoare un an mai tarziu, intr'o manastire calu-gArita Sararina 2).

**

CAlatorul, pe care vantul intamplarii l'ar Impingevreodata prin coclaurii Sucevei, ar gAsi, nu departede Ciumuletil i Pleetii GAnetilor, un sat alb 1vesel, rAs'irat pe un damb. Bisericuta lui sArAca-cioasa, cu hramul Sf. Niculai, a fost cladita In 1785de Mihai Si Ion 3).

Acetia sunt fratii Ganeti, feciorii lui Miron Pi-tarul. lar satul alb Si vesel e MihAeti. Mihaetiivisternicelului lonacu din 1604 i a Mariei Gane,vacluva saraca. A limas In familie atAt amar de vreme-Si cum am vazut cA fratii acetia sunt Inca proprie-tari ai unui i mai vechi pamant, Costetii, pe carebanul Ionita Ii lass motenire fiilor sAi Enache iCostache, induioati ne intoarcem la vremuri atat de

1). CostAchescu i Plepianu. Istoricul Bisericii PlemtiGane. pp. 22-25.

2). A. R. Ms. 1478 p. 81co.3) Lahovari *i Tocilescu. Dictionar geografic al Roma

maniel. Litera M. CuvAntul MihAeti.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 43

Indepartate, la lonacu Gane i la Ion GAnescu, sta.-panitori acelorai pamanturi. Iar, dupa aproapetrei veacuri jumatate, Intampinam, in buns sanatate,pe stranepotii lor, lipid de aceiai glie !

E frumos Si, once s-ar spune, e pacat Arno-iile datuite de voevozi batrani unor slum credin-cioase, pastrate cu 'Amide de fii i nepoti, de stra-nepoti pans 'ntr'a 10-a spita, se duc aa una dupaalta,'Inbucatatite, In maini de samsari sau de imbo-gAtiti, cari cu ochii atintiti inainte, nu .pot intelegetrecutul ci, neintelegandu-1, nu pot tie ce 'nseamnadragostea de moie !

Acest lonitcl Gane, fratele lui Mihai, rproprieta-rul Costetilor, a Mihaetilor, i a altor 9 moiis'a nascut in jumatatea veacolului al 18-a din Mi-ron i Maria, la Ciumuleti; aezarea boereasca aparintilor lui.

In 1768 cand avea mull 20 de ani incepecu cumparaturile, de care nu se mai lass pana la'batranete. la in bezmen de la pitarul Nictilai Kogal-niceanu un loc in 14 langa Sf: Niculai Zlataust(30 de lei pe an) i-i face dughene..9 A mai luatmai tarzlu ..un loc langa Sf. Ion cel Sarac (unde-afost in urtna casa D-rului Russu, langa Tuffli), alai(In Muntenimea de mijloc langa curtea lui boereasca,

1) foarte interesant, cAci confirms douA ipoteze pAnAla evidentA : a) cA GAnescu Gane e unul si acelasnume, de oarece Costestii tut Ion GAnescu se MIA peste.203 de ani In stapanirea fratilor Gane, cA acest IonGAnescu e deci evident tatAl lui Miron Gane pArcAlabul

deci probabil fiul lui Dies CupAralul.2) Gh. GhibAnescu. Fam. Rascanu, p.125.

1).

Sigi

gi b)gi

www.dacoromanica.ro

44 C. Gane

ce este spre raps, si pretutindeni face dugheni si leInchiriaza. 1) Avea ceva din firea varului salt Tanase..

In 1775 se Insoara. la, in primavara, pe Cate-rina Bozne, fata raposatului Postelnicel Radu, carei-a fost o tovarasa buns si cinstita.

0 soil mai mare a ei fiind maritata cu Pitarul Cos-tache Patrascu, acesta poarta grija cumnaticai pansla maritis. La 8 Februarie 1775, scurt inainte denunta, Ii face izvodul de zestre, 2) Incepand cti,icoana Maicel Domnului ferecata in argint pistitot", urmand cu mosiile Peripetca si Cucuetii dila.tinutul Sorocii di pisti Prut" si cu mosia Rosioridin tinutul Neamtului si isprAvind cu 40 de su-flete tigani" giuvaere, arginthrie, rufarii si rchhii.Cu aratata mai sus zastre s'au maritat pe cum-nata Catrina dupa dumnealui Logofatul lonitaGane". Martori : Andronachi Donici, Toader Var-nay si Dumitrascu Stroici.

Dupa cativa ani moare si batranul lui tats, la-sari lu-1, Impreuna cu frate-seu Mihai, stapanitorutintregei averi parintesti. Administratie, cum paraturi,schimburi, holarnicii si judecLti, acesta i-au fostindeletnicirile.

Totusi, -joaca si un rol politic. Austria, duparapirea Bucovinei, nu mai al e astampar pans nusi-ar multumi nesatioasa pofta de-a mai Pura Mol-dovei cateva tinuturi. In 1787 ocupa partea deNord, dintre Carpati si Siret, iar Princepele de

1) Arhivele Statului Iasi. Dos. 7, tr. 1765, f. 100 si A. R.Crestere 1912.

2) Arhivele Statului Iasi, Dos. 24 f. 199.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 45

Coburg ii apaza reedinta in Roman. Ruii trecpe data granita i se aaza in Moldova, intre Siret iNistru, astfel incat Cara se vede impartita in doua.

La lai Kneazul Potemkin dadea ospete i baluri,invala pe Moldovence sa danseze Poloneze,iar barbatilor, pentru a-i indulci, le dadea boerii.Mihai Gane e facut de el sluger la 22 Octombrie1790, aratandu-ne astfel ca trecuse cu Ruii, pecand frate-seu lonita ramase la Austrieci. La 28Februarie acela an, Principele de Coburg 11 ga-sete bun de slujba" i-i incredinteaza postul desecretar al Administratiei Tarei. ,Scrisoarea denumire, 9 iscalita de Iohann Sidel, consilier gu-bernal imperial din Galitia, e inzestrata cu o fru-moasa pecete imperials, inconjurata de vorbele: K.K. Landesadministration in der Moldauu i e scrisaintr'o duioasa germana arhaica, care to afunda cugandul la vremurile lui Lessing i Schiller, la pe-rucele blonde, gulerele negre 1 pantalonii scull.Iohann Sidel Erggelet spune de astfel lui lo-nitza Ganie" ca administratia austriaca, avand uncaracter vremelnic, acesta sa primeasca postul cei se da, fara a avea vre-odata pretentii la vre-opensiune !

Dad Austriecii priveau aceasta ocupatie ca vre-melnica", fiindca aveau de gand Ea piece dinMoldova, sau fiindca voiau sa incorporeze tamimperiului, nu tiu.

Fapt e, a dupa pacile din Sitov i din lai,Rui i Austrieci s'au tutors la caminurile lor, Mol-dova a scapat pe o vreme de dragostea ye-

1) Document propriu.

www.dacoromanica.ro

46 C. Gane

cinilor, iar Ionita Gane a ramas cu o mie de co-roane pe an mai putin.

Ecaterina Gane, femee harnica, a daruit lui lonitacinci 'AO i patru fete. Pe cea mai mare Maria,o marita In 1809 cu Postelnicul lorda chi Hermeziu 1)un boer care a trait foarte batran. Nicu Gane, inZile traite" ne vorbete de dansul, 2) iar el in-sui, din rama unui vechi tablo u, ne. povestetea avea ochi frumoi, nasul subtire, buzele groase,barba lunga cat ilicul i blana de samur. CoanaMaria Hermeziu, fata lui lonita Gane, ar pu teavorbi i ea, povestind de parul ei lins pe tam ple,de broboada legata sub barbie cu panglica al-bastra i de cate toate. Dar cum ii e gura preasubtire 1 nasul mult prea lung, poate mi i- arplacea s se desvaluiasca on carui strein iareu, stranepot cuminte, mai bine lac din gura !

Mama Catrina, la batranete, s'apuca de-o naz-batie. I se pare a Imparatia Cerului nu i se poatedeschide, daca nu se duce In vre-un slant lacasa se roage, de zi, de noapte, la picioarele MaiceiPreciste intru iertarea pacatelor sale. Si uite de ce,dupd 38 de ani de casatorie, s'apuca Intr'o di-mineata de earns sa-i stranga cateva bulendrei sa is calea manastirei, Intovaraita de cele treifete pe care nu le-a putut marita, Savastita, Aga-lip i Smaranda. Ajunsa la Varatic, scrie, la 4

1) Ibid.

2) p. 19.

www.dacoromanica.ro

Postelnicul lordachi Hermeziu Mirioara HermeziunAscutA Gane.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 47

Februarie 1823, o scrisoare tovaraplui ei de viatapentru a-i cere iertare ca i-a parasit casa i cul-cuul i pentru a-1 ruga sa-i trimita binecuvan-tarea lui 1).

Cu multa plecaciune Inchinandu-ma sarut cin-stita mana Dumitale Cucoane ". Astfel incepe ra-vaul, de stai nedumerit 1 te'ntrebi, au ce-o fimai bine : galanteria de azi sau smerenia de-atunci.Cata departare nu de timp, de conceptie in-teosuta de ani !

Si mai departe scrie : De multa vreme am facutDumitale cunoscut scopul meu i hotararea caream de a face pasul acesta, de vreme ce cele lu-meti le-am cunoscut a fi deartaciuni. 0 sumsde ani m'am aflat gustand dulcetile lumei, suntacum bAtrana Si nu tiu sfaritul cand ma va gasi.Amar mie sa nu fiu intre fetele cele nebune MAde untdelemn In candela mea cand va bate acelceas ingrozitor pentru mine".

Dupa ce, cu lacrimi fierbinti, cere iertare iu-bitului ei sot" ci on cui o fi greit, urmeaza astfelDad nu aci cunoacte faptele mele i daca nuaci fi incredintata cA din cursele vraimmului nuvoi putea scapa, poate ca pentrii cinstea WO.-netilor noastre i pentre odihna trupeasca adi pro-timisi mai bine a atepta moartea in casa mea iin aternutul meu, acolo unde aproape de 40 deani 9 m'am aflat petrecatoare dinpreunA cu Dum-

1) Document proprie.2) 40 de ani. Acelas lucru spune si Ionita Gane in diata

lui. Asa Incat banuesc ca data de pe foaia de zestre a Ca-trine' 1775 este gresita de cel ce-a copiat actul. Anul cl-satoriei trebue deci O. fie 1785.

www.dacoromanica.ro

48 C. Gane

neata ; dar Dumnezau este de fata ca nimic nucunosc a fi mai scump decat sufletul i pentrua-i gAti odihna sunt gata a ma lepada de toate,pan i de legAtura cea sfantA a Insotirei noastrepentru a infra In numarul acestui sobor, careleslujete lul DumnezAu i care se roaga ziva 1noaptea pentru iertarea pAcatelor sale".

Inca multe randuri pline de pilde din CarteaSfAnta i de aratarea temerei ce are pentru cura-tirea sufletului ei, apoi vine sfaritul, duios de-tistoarce lacrimi.

Hotarate pentru mine cu bunAtatea cea sufle-teascA care ai... Trei fete am aici impreuna cumine, lacrAmatoare i rugAtoare catre prea bunulDumnezeu pentru Indelungarea anilor vietei D-talei pentru intemeierea i,fericirea familiei noastre.Nu las nici o greutate in cask decal las parin-teasca blagoslovenie copiilor notri...

Te rog s am cinstit raspunsul D-tale pentrumangaerea mea, cu care dinpreuna sA cad lalcoana Maicei Domnului, rugandu-ma ca sA manumere i pe mine cu cei de-al unsprezeceleaceas. Aceste vestesc i cu inima zclrobita, ma rogImplinete dorinta sufletului meu" !

In acest trecut atat de uitat, se perindA Intru-chipAri luminoase, care Intineresc posomoratelenoastre suflete de azi.

Cinsprezece zile dupA primirea acestei scrisori,cinstit dumnealui lonita Gane, vel Ban, Ii facetestamentul 1), incepand astfel:

1) 1823, Feb. 19 (A. R. CreVere 1909, p. 47).

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 49

De vreme ce, dupA vointa lui Dumnezeu, amtrait aproape 40 de ani cu sotia mea Ecaterina,cand, dupacum toate lucrurile au un vremelnic,hotar In lume, urmand a noastra despArtire dinInsli vointa noastra 1 departare din toatA grijadeArtaclunilor lumeti apoi, dupa pArinteascadatorie, am facut impartirea dreptei noastre averifiilor i ficelor noastre".

Sotiei 1 fetelor lui, ce sunt la manastire, le lass2200 de lei pe an, 24 mierte fAina de pApupii 16 mierte de grail. toate le imparte

Intre fii Marioara Hermeziu fiind inzestratA.iar rugAmintea lui din urmA este ca nici unul dinfeciorii lui sa nu fie volnic a instraina on moie,on tigani, cAci unul ca acela care va Instraina iva baga strAini In moie sau In tigani, sa nu aibAblagostovenia lui Dumnezeu 1 a me pacAtosul !

DupA plecarea sotiei, Banul Ionita traete Inca6 ani. Se sfarete la 29 August 18291) pe candEcaterina, ce se simtea bAtrana In 1823 duce, Inposturi i rugaciune pentru ispairea unor pacateInchipuite, o viata foarte lungs. Moare abia la 3Julie 1840. Numele ei de calugArita a fost Eli-sabeta 2).

* *

Cele trei fete, rApfte lumei in floarea tineretei,s-au calugarit Si ele i-au trait o Intreagafoarte lungA viata !titre zidurile frumoasei ma-nastiri a Varatecutui.

1) A.R. Mss. 1978 p.81-90 (insemnarea fiului sau Enacachi spatarul).

2) Ibidem.Pe aripa vremei. 4

Moiile

*

www.dacoromanica.ro

50 C. Gane

Agafita a fost un suflet ters. Savastita era cititai priceputa. A ramas dela ea cloud peceti cu Her-bul ganesc" i catev a dill iscalite. Dar cea mai de-seams a fost Smaranda din calugarie Singliti-chia monaha. Fost starita a manastirei, amin-tirea ei a ramas vie pans azi printre batranele-dela Varatic. Istorisea frumos intaFriplari trecute,iar documentele familiei erau toate In manele ei,pastrate cu sfintenie inteun sipet incins In curele-de fier. Dei a calugarit peste 60 de ani, petre-cerea lumeasca trebue sa-i fi placut. 'mat din ceialume i se intampla sa se mai amestece uneori Intreburile noastre. La o masa de spiritism, maianul trecut, paharul alerga dela S la I, dela I laN i dela N la G. Mediul, care nu pricepea,.aeza, enervat, paharul In mijlocul hartiei, iaracesta aluneca din nou, cu Inca patanare, dela Sla I i dela I la N.

Lass, soro" i se spune s vedem ce-o ei !"Paharul e lasat in voe i cuvantul se Intregete :-Singlitichia. Sarut mana, maicuta, ce te-aducepe la not ?" Jar paharul spune : SA* nu eitimane pe strada, nici unul, o sa fie bucluc !" Adoua zi, prin Calea Vacareti, au fost micariantisemite, manifestari, armata I batae !

Maica Singlitichia, dusa cu sila la manastire-acum o suta de ani i moarta de peste 40, nueste Inca dematerializata !

** *

Nu pot ti care din bletii lui lonita Gane era,

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 51

cel mai mare 9. Dupa felul cum ii randuete pa-rintele for in diata, s'ar parea c'a fost Enacachi ;dupa anii cand s-au casatorit, s-ar parea ca Du-mitrachi. Pentru a nu face o nedreptate, o sIncep cu Costachi.

1) Dintr`o scriere a lui Nicu Gane, s-ar pare t a iru1 earmatorul: Enacachi, Dumitru, Grigore, Costachi i Mate

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

In care e vorba despre Inceputurile unei boltereditare in familie:: boala scrisului.

Costache Gane, Spatar.Acesta, cel putin, a fost mai cuminte i nu s- a in-.

surat de loc. 11 intampinam comis intai, apoi spatar,.traitor In Iasi. Frantuzeste o fi fnvatat acasa cu undascal francez, caci prea cunostea limba binepentru ca s-o fi fnvatat aiurea. 0 fi urmatmai tarziu i coala greceasca, cea din Cur-tea Mitropoliei, numita, mai de multa vremeacuma, Academie. De bine de rau,:un colar sar-guitor putea capata acolo cunostinti destul devariate. E de mirare insa felul atat de frumos cumscrie romaneste. Cea dintai institutie culturala cucaracter national a fost scoala lui Veniamin Kos-tachi din 1803, dar era o scoala de popi. A douaa fost a lui Gheorghe Asachi din 1813, dar era oscoala de ingineri... Unde a putut Invata Costachiromaneste ? La vre-un dascal dela Sfantul Nicu-lai, care-i canta pe nas : az- buchi-vede-glagoli..Fireste, acolo a invatat a scrie. Dar a scrie bine,a invata singur. Scrisul, ca once arts, izvoretedin sange 1 din nervi. Nici o scoala din lumenu poate face pe-un om s scrie bine, daca scrie-

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 53

prost. Iar In vinele lui Costache curgea, nu nu-mai sangele ganesc, cel trecut al diacului Vasilesi cel viltor al lui Nicu Gane, dar si sangelemaica-sei, Coanei Catrinei, a cArui nopot de Iratelancu Buznea 2) se Indeletnicea cu literatura, tra-ducand pe Paul si Virghinia" intr'o limba fru-moasa si curgAtoare

Pentru a fi Insa drepti, trebue marturisil catraducerile lui CostachiPane scrise la batranete,sunt dintr'o vreme, nu numai cand Gheorghe Asa-chi si Eliade Radulescu daduse indrumarea limbaviitoare, dar cand Negruzzi si Alexandri ii dadeano poleiala aproape neintrecuta.

Nu mai putin adevare, limba lui e corecia, fru-moasa, moderns. Cuvinte ca sire" In loc de circ"expresia ca bariera de Italie" aproape mai fru-moasa decat bariera Italiei" arata nesigurantaunui curent nou si Inca foarte tanar. In col,limba lui dela 1840 este aproape limba de as-tazi, de maine, de totdeauna. Deschid una dincarti, cu totul la intamplate :

Din deprindere se doarme tot asa de binepe pae, ca si pe puf, si este un rrejudet de, a secrede ca se ospateaza mai bine cu 30 de felurtde bucate, decat cu doua. Sa nu zicem ca o odaeImpodobita de toate iscusintele mestesugului, vafi mai vesela decat o bujdeuca etc." (Prin(ipilfilosofice de Colonelul Vais. Traduse de comisulCostache Gane. Iasi 1848).

MA farmeca in deosebi lipsa de neologisme.

5) N. lorga. lstoria literaturei romane. vol. I. p. 125.

I

www.dacoromanica.ro

54 C. Gane

Ce bogata e limba noastra i cum ne-am bAtutjoc de ea, cu atatea cuvinte nefolositoare infiptecu de-asila in maduva ei

Alta : Ei raman in tacere, in tocmai ca doijucatori de carti, cari n-au incredere unul intealtul.In general incepuse a se zamisli presimtiri vesti-toare de nenorocire. Necunoscutul i se nAlucea. c. 1. (Fermecarea de Balzac. Traducere de C.Gane. Iasi 1852).

Fara partinire, sa comparam putin. Cu Papiuilarian de pilda (koala lui Cipariu) :

Leptorule salute !"E un poem intreg inceputul acesta, cu care

liarian da buna dimineata cititorilor sai. Dar maideparte :

...0 natiune ce nu si cuaOsce istoria nu si pOteindivina starea victoria ci Orbeca (? sic) fara Indrep-tariu si ratesesce in trite partite...` (Tesaur deMonumente lstorice.)

Aceasta era in 1862.In Sec. at 20-lea, pot spicui alte modele de stil

romanesc. Din Rampa de pilda :

In toamna trecutA, and infloreau intaieleelegii(dar and se 'nbolnAveau debile pApaclii),Halminia, treceai duand in ochi povara unei nostalgii

te:ai oprit in fata portii-Firii mete...$i- a deslusit un parc tomnatic montat cu arabescuri.grele Si m'ai vAzut ca-mi legAnam sufletul ca pe-uncopil precoce si anemicIn hamacul tristetii ce spanzura de doul crengi de gaud',

aavai ! mai departe curg cuvinte dupa cu-vinte, in fie care zi, in sute de foi, ca o slidare bunului

Si

ii

www.dacoromanica.ro

Pa aripa vremei 55

gust, bunului simt i nemarginitei rabdari cu careeste inzestrat Romanul.

Si sa nu to prinda mahnirea, cand vezi a inaintede 48 se scria mai bine romanete de cat azi 1 1

Costache Gane a mai dat multe traduceri Ia lu-mina, din Balzac, din Dumas i din alti autori, carticitite cu placere de bonjurktii de alts -data, astaziuitate prin vrafuri prafuite sau aruncate in dughe-nitele evreeti de pe cheiul garlei, intr-o juxta" dinAnabasis i .Ce trebue sa tie o WA inainte denunta".

Buchinktii Bucuretilor ! Cei care-ti cer doi pollpe o editie originala de Demidof f sau de Cantemir,dar nu lasa mai jos de-un sutar vre-o carte de Cairsau de Vasile Popp !

Ma mut pe malul Seneicu gandul firetecacigandul care nu cunonte departare nici vreme, e celmai ieftin mijloc de locomotiune. Stau cu spatele Iastrada sgomotoasa i framantata. Oameni grabiti a-learga, trasurile se incruckeaza, huruesc automobile,autobuse i autocare. In fata mea o pluta Incarcata alu-neca pe apa, lin. Notre Dame s silueteaza pe-un cerfumuriu, iar in fund, la stanga, se pierde In ceata Luvrul.

Paris !Aproap2 fail tire am pus mana pe-o carte din

dughenita buchinistului. Un batran sfrijit se scoala fma strapunge cu privirea unor ochi de-o tinereta in-spaimantatoare.

Aveti in mania, Domnule, cel mai rar exem-plar din tipografia dela Be!- Oeuil a Printului de Ligne.In afara de raritatea volumului, va atrag luarea aminteasupra legaturei. Piele de antilopa, repusaj artistic,

www.dacoromanica.ro

56 C. Gane

fineta In auritul liniilor. Cartea a apartinut Duce luide Choiseul, care a fost ministru sub Ludovic al XVIII.

Te roz, Domnule" Il Intrerup eu. De undetii D-ta as.a ? Cartea nu e iscalitaa.

De unde tiu ? Dar D-ta nu vezi pe dosulegaturd armele acele atat de fin lucrate : Azur cucrucea de aur, In fiecare canton cate cinci punctealbe. Acesta e blazonul familiei de Choiseul. Un ne-tiuitor ar putea intreba de ce n'ar fi putut apartfnecartes unui alt Choiseul oarecare, lui Choiseul Stain-vine de pita. Dar D-ta care eti om citit... ti desigur mai bine decat mine ca Marie-Gabriel-Florentde Choiseul-Gouffier, inainte de a fi mini tru InFranta, a fost direLtorul Academiei de Belle-Arte ia tuturor bibliotecilor din Rusia, a fost ambasadorla Constantinopol, membru at Academiei Franceze,a calatorit In Grecia f a capa'at gustul rafinat atot ce e vechi 1 frumos dela profesorul lui, aba-

-t ele Bari helemy, a cdrui capo-d'opera %Voyage dujeune Anacharsis en Grece" o am In editia origi-nals din 1788, 7 volume In 8, cu atlas. Cine deci,afara de Choiseul-Gouffier, putea fi proprietarula.:estei carti nepretuite ? Nu va spun toate acestepentru a va hotara sa cumpArati volumul, filndcanu-1 vani. Sunt buchinist de meserie, dar din maniecolectionee.

Arunc o privire Ingrozita ciudatului om, negustorpe cheiul Voltaire de call pe care nu le vinde. Cumstatea adus de ale, cu juvaerul dela Bel-Oeuil Inmans ca fund de decor Notre Dame i Luvrul,pe-acAror pietre Innegrite mi s'arAtA ca o nalucaistoria milenarl a Frantei i a Europei batranul

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 57

parisian, cu parul alb, dar ochl tineri, jerp(lit, darmandril, capata deodata maretie de simbol !

***

S-a dus dracului tot ; am comis un plagiat. Darpentru nimic in fume nu m-ai hotara sa-1 inlatur.Cad precum V. A. Ureche a scotocit din vechi cro-nici o expresiune, Intrebuintata azi de toata lumea :In vremuri de grea cumpana" astfel poetul To-parceanu, vorbind despre un popa ce merge, earna,calare, pe-o coarna de deal, a scris intr'o inspi-ratie dumnezaeascaurmatoarele versuri :

tar cu plosca ridicata"ZugrAvit pe cerul gol"Popa capdta de-odatcrMargie de simbol".

Fraza aceasta este atat de frumoasa, Neat nu poateramane proprietatea D-lui Toparcearu. E a noastraa tuturor.

**

Enacachi Gane, spatar.Acesta e aratat In spita neamului ca hind

fiul mai mare al Banului lonita, care in diatalui il i trece inaintea tuturor copiilor sei.Coboratorii de azi se intituleaza cu mandrie ,Labranche ainn6e" ceia ce le-ar fi fost de folos data

fiind in adevar de origins feodall ar trai Inapusul evului-medfu. Cu legile de pe atunci, toatealodiile neamului ar fi trecut in patrimoniu lor, pecand aa suntem siliti, ei, noi, cu totif, s traim,In era democratismului, din munca noastra, nudintr'a altora!

www.dacoromanica.ro

53 C. Gane

De altfel spatarul Enacachi are in ochii notri,nu meritul de-a fi trecut aa sau altfel In Arhon-dologla Moldovei, ci acel de-ai avea un locuorin Antologia Romans.

E scriitorprintre cei d'intai, daca nu printre ctimai buni. Boa la asta a neamului a apucat a sefat1 de la fil lui lonita Gane Incoace cu o iutealaInspaimantatoare. Olen la judecatoria din Falticeni,Enacachi fu trimis cu o cercetare In muntii Sucevei.In singuratatea de-acolo aternit pe hartie impre-siuni puternice i proaspete In versuri chioape inaive. Se gasesc totui multe versuri corecte i din{and In cand, cate-o scanteere de arta. In tot cazulIncercarea e laudabila, cad e facuta Iran) vremecand haosul ce plutea asupra limbei abia Incepeaa se distrama. Literatura romans, atunci in fae,

Astazi, dupace au trecut Em:nescu 1 CobucCerna ca un meteorMinulescu, pilda rea, dar

maestru rafinat astazi, cand limba e for-mats i gustul la fel, dibuirea nu mai e ingaduita,nici bataia de joc. D'aia to i prinde mirarea andciteti productii literare de felul urmator :

Deseara ne vor da ceai $i pesmeti.,Omoara-ti sufletul mai bine de cu vreme,Ca sa poll manca linistit.

e bun ca s nu ingheti).Versuri sunt aceste ? Poezie e asta ? Dar ce este

un vers daca nu o fraza cadentata 1 ritmata ; ceeste o poezie, daca nu o Inaripare a gandirei, exprimata

1) Din cauza nenorocitilor de imitatori.

(libuia.1)

(Ceaiul

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 59

Intr'un manunchi de versuri cu aceia cadentA, ace-lai ritm i cu rime la capat ?! Versurile albeputin obinulte la not mai trec, dar versuri neritmatenu se poate, cAci nu mai stint versuri atunzi, e proz5.SA ascultAm de pilda, de acela autor, poezia intitulatAInaltare" :

Tref zile viscolul turbatGonind de dupA dealuriOrice urma de viata,Ne-a inchis cu totul in gropi

E poezie doar fiindca grupuri de cuvinte suntscrise unele sub altele, cu there marl. Cad nimeniin lume nu poate nega c'ar fi prozA dacA am scriefraza astfel : Trei zile viscolul turbat, gonind dedupA dealuri once urmA de viatl, ne-a inchis cutotul in gropi".

Si la urma urmei poezia s'ar putea numila figurativ o prozA Inchegata din fraze sonore,frumoase 0 bine imblnate, exprimand idei sau sim-timinte adanci sau Inaltatoare. Dar and un autor,In proza lui intitulata versuri, vorbete de ,excre1menteu, apoi numai poate fi vorba nici macar deliterature, necum de poezie ! Autorul D-1Camil Pe-trescu, se crede totui :

...Din acei...Cu sufletul meritCaci a vAzut idei.

e dreptul lui sA se creada cum o vrea, darmA ridic Impotriva criticilor care-au putut bate dinpalme citind InAltatoarele versuri :

I

51

www.dacoromanica.ro

60 C. Gane

De sears ni vor da ceai si pesmetiCaci ceaiul e bun ca sA nu Ingheti".

Apoi cat da moderni, de decadenti, de transcen-denti ar fi acesti autori, cari vor un nume In lite-ratura romans, mai bine'mi place mie batranul Spatarcand spune, cam naiv dar sugestiv :

,,La Brosteni este vatav un Vasile Andries

Acest om fiindca este acolo mai practisit,,Pe odAitile casei le-au si mobilarisit,Impodobind pAretii, cei de bArne invechite,Cu cadruri miniaturi portrete zugravite,,Care cadruri au in sine, natural inchipuiteA epocurilor noastre intamplArile trecute".

sau cand amarat, grozavia singuratatii dinfundul Carpatilor .

Cand nourii se aduna orizontul de inchidePeste vAi ca si o noapte negura atuncea cade

s. c. 1.

Drumul acesta dela Falticeni la Brosteni pe care1-a facut Spatarul Enacachi Gane acum 90 de ani, cua slujbei datorie" e istorisit de el cu toate ama-nuntele lui.

Porneste din Falticeni Marti, 18 Aprilie 1833, $itrecand apa Moldovei seara, pe la zece, ramanepentru noapte In satul

Acolo iii is o calauza, pe Clucerul Dragon, carecunoaste toate potecile munfilor odata cu celedintai raze ale soarelui, se pornesc amandoi pe malulSuhai. Dupa cateva ceasuri de mers, calatorii nostridau de-o cascada care facea mult huet" I-apoise

gigi

deszrie,

Malin'.

www.dacoromanica.ro

Pe aripa vremei 61

tot afunda In padure pans nu mai gasesc spuneadorabil de naiv autorul :

Nici o alts locuinta decat ciobani pascand or.Locurile sunt atat de salbatece, incat spatarul

marturisete, fara sfiala, ca 1-a fost frica, Inca-foarte frica, fiindca potecile acele parasite sunt1,fhiarilor numai lasate". Canta cucul i privighi-toarea, dar panicului cilen al judecatoriei din Fal-liceni nu-i lesa din gand nenorocirea care 1-a facutsa cada in munca pustietatir. Insfarit dupa douaceasuri de chin, ajunge la o poiana mare, undegasete 1 nite bordee acoperite cu coji de bradpentru adapostul ciobanilor 1 a oilor manastire i.De acolo Incepe urcuul prin munti, calare la deali pe jos la vale, prin coclauri neumblati, printrestand, de-alungul paraelor, pans ajung noaptea, pe(a 1 jumatate in satul Sabas, la Toader Alamae, undepoposesc. Pe vreme rea, ploae i vant, purced adoua zi mai departe iau de-alungul Bistritei,prin gropi i vagauni, pans la Broteni, underamane mai bine de o luna pentru cercetarea jude-catoreasca ce-avea de facut. Descri.! localitatea cuamanunte asupra fauriei, a florei, asupra plutituluipe Bistrita, asupra cantarei fluerilor pastoreti" acaror jalnic glas" marturisete cat e de tristasoarta pustietatir. Tanguirile spatarului asupra pus-tietatir nu mai contenesc. Toate bune i frumoase,dar singuratatea II omoara. De aceia este bucurossa Intalneasca acolo pe vatavul Vasile Andrie, cucare mai poate schimba doua vorbe. Omul acestaeste vechilul Postelnicului Bal, proprietarul Bro-tenilor. Fiind un om practisat" am zice azi

si

si-o

www.dacoromanica.ro

62 C. Gane

civilizat are casa buns, cu mobile moderne 1 cuperetii Inpodobiti cu portreturi zugravite", litchi-puind scene'istorice, ca depilda : trecerea otilor ru-seti peste Balcani la 1829, pacea dela Adrianopoli, nici ca se putea, tabloul Tarului Nicolae, asupracaruia Moldovenii Regulamentului organic Oruncatrprivirile smerite. ale celor ce sufer catre cei ce-i potisbavi