CAPITOLUL I

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GRUPULUI SCOLAR INDUSTRIAL MATERIALE DE CONSTRUCTII ROMAN

I.1. Identitate

Denumire legală Grupul Şcolar Industrial Materiale de

Construcţii

Codul Fiscal 261 39 07

Adresa oficială B-dul Republicii nr. 1-3, Roman 5550

jud. Neamţ

Adresa poştală B-dul Republicii nr. 1-3, Roman 5550

jud. Neamţ

Reprezentant Director: prof. ADRIAN SESCU

Telefon nr. 033744989

Fax nr. 033744990

Adresă E-mail lic3@hs.ro

I.2. Scurt istoric

Şcoala a luat fiinţă din iniţiativă privată acum 122 ani

sub titulatura de “ Şcoală de meserii” Roman.

1

Ideea înfiinţării unei astfel de şcoli a fost vehiculată încă

din anul 1872, dar ea a prins viaţă abia opt ani mai târziu.

Astfel, pe 2 martie 1880 are loc deschiderea şcolii în cadrul

festiv.

Datorită faptului că “Şcoala de Meserii din Roman” abia

înfiinţată funcţionează în condiţii grele din cauza lipsei de

fonduri a fost acceptată trecerea ei în subordinea comunităţii

locale la 15 aprilie 1882. Cu acest prilej şcoala a fost

scindată, comunitatea locală primind doar secţia băieţilor,

secţia fetelor fiind trecută în subordinea Ministerului de

Instrucţie. In evoluţia sa şcoala a suferit următoarele

transformări:

În noiembrie 1901, pe baza deciziei Ministerului

Instrucţiei Publice din 26 iulie 1901, cu nr. 39374, semnată

de Spiru Haret, “Şcoala de meserii” trece în subordinea

statului. Trecând în subordinea statului, şcoala a fost

organizată şi a funcţionat mai întâi ca şcoală inferioară de

meserii gradul I, apoi ca şcoală de meserii de gradul II.

În 1936 şcoala de meserii de gradul II a fost transformată

în “Liceul industrial de băieţi” cu opt ani de studiu.

În conformitate cu Legea de reformă a învăţământului

din august 1948 “Liceul industrial de băieţi “ din Roman este

transformat în Şcoala Medie Tehnică Metalurgică,

2

subordonată Ministerului Industriei Metalurgice şi Industriei

chimice.

În anul 1957, conform H.C.M. nr. 1404 din 5 septembrie

1957 şcoala intră în subordinea Sfatului Popular al oraşului

Roman şi implicit în reţeaua instituţiilor de învăţământ a

Sfatului Regional Bacău. Această trecere a fost urmată de

transformarea în şcoală de meserii.

La 27 septembrie 1963, ca urmare a H.C.M. nr. 762 din 7

septembrie 1963 se transformă Şcoala de meserii nr. 2 în

Şcoală Profesională pentru Materiale de Construcţii. În anii

1964 – 1966 şcoala funcţionează şi ca Grup Şcolar, întrucât

avea şi şcoală de maiştri.

În anul şcolar 1971 – 1972 în cadrul Şcolii profesionale

pentru materiale de construcţii ia naştere Liceul Industrial

pentru industria materialelor de construcţii care în iunie 1974

devine Liceul de chimie industrială.

Ulterior, prin ordinul nr. 434 din 20 mai 1976 al

Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, liceul primeşte

denumirea de “Liceu Industrial nr.3” Municipiul Roman.

I.3. Obiect de activitate

Începând cu data de 17.06.1991 şi până în prezent

şcoala funcţionează ca GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL

3

MATERIALE DE CONSTRUCŢII, cu trei nivele de

şcolarizare în VET:

- 1. învăţământ profesional - şcoală profesională

- 2. învăţământ liceal – filieră tehnologică

- 3. şcoală postliceală.

Domeniul prioritar al formării profesionale este, în

prezent filiera tehnologică cu specializări din domeniul

materialelor de construcţii care se regăsesc în cadrul

profilului “Resurse naturale şi protecţia mediului”, în

conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr.458 /

6.06.2000. De asemenea, prin şcoala profesională se

asigură pregătirea în meserii din domeniul materialelor de

construcţii.

Planul de şcolarizare

Numărul de clase / Numărul elevilor şi structura acestora pe

niveluri de pregătire, profile / domenii şi specializări /meserii

şi pe ani de studii, avizat de ISJ şi CLDPS

OFERTA DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL ŞCOLAR

2005 – 2006

CLASA A IX A LICEU

FILIERA PROFILUL SPECIALITATE

A

MESERIA

4

RESURSE

NATURALE

ŞI

PROTECŢIA

MEDIULUI

CHIMIE

INDUSTRIALĂ

1 clasă = 30

elevi

Tehnician în

chimie

industrială

TEHNIC

ELECTROTEHN

ICĂ

1 clasă = 30

elevi

MECANIC

1 clasă = 30

elevi

LUCRĂRI

PUBLICE

1 clasă = 30

elevi

Tehnician

electrotehnist

Tehnician

mecanic pentru

întreţinere şi

reparaţii

Tehnician în

lucrări publice şi

construcţii

ANUL I – ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

5

PREGĂTIREA DE BAZĂ MESERIA ANUL I

MECANICĂ Mecanic în industria

construcţiilor de maşini

1

CLASA

ELECTRIC Electrician instalaţii

echipamente electrice

industriale

1

CLASA

CHIMIE INDUSTRIALĂ Operator ceramică fină 1

CLASA

INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI

PIELĂRIE

Tricoter - confecţioner 1

CLASA

I.4 Organizare interna – organigrama

Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii Roman

este o unitate de învăţământ condusă de directorul

coordonator. Acesta, în calitate de ordonator terţiar de

credite,este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean

6

Neamt. Totodată, directorul coordonator al unităţii de

învăţământ îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu două

organe decizionale la nivel de unitate, şi anume: Consiliul de

Administraţie şi Consiliul Profesoral.

În subordinea directă a directorului coordonator se află

consilierul educativ al unităţii şcolare, şefii comisiilor,

secretarul-şef, contabilul şi bibliotecarul.

Organigrama Grupului Scolar Industrial Materiale de

Constructii

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN NEAMT

CONSILIUL DEADMINISTRAŢIE

CASA CORPULUIDIDACTIC

CENTRUL DE ASISTENŢĂ

PSIHOPEDAGOGICĂ

ADMINISTRAŢIA LOCALĂ

7

DIRECTOR

CONSILIER EDUCATIV

SECRETARIAT BIBLIOTECĂ CONTABILITATE

ŞEFII ARIILOR CURRICULARE

1 Limbă şi comunicare2 Matematică şi ştiinţe3 Om şi societate4 Tehnologii5 Arte 6 Sport7 Învăţători8 Cadre didactice9 Elevi10 Personal de îngrijire şi

pază

ŞEFII COMISIILOR

1 Protecţia muncii2 Protecţie civilă3 P.S.I.4 Inventariere5 Burse şi ajutor social6 Comisiile de corigenţă7 Curriculum8 Formare continuă9 Comisia de disciplină

1 Consiliul reprezentativ al elevilor

2 Consiliul reprezentativ al părinţilor

3 Comisia diriginţilor4 Comisia pentru

orientare şcolară şi profesională

PĂRINŢISINDICAT

I.5 Funcţionalitate – răspunderi şi competenţe pe

funcţii sau posturi pornind de la fişa postului şi pe

compartimente organizatorice

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor

de învăţământ preuniversitar cuprinde norme referitoare la

organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ în

conformitate cu Legea învăţământului nr.84/1995,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu

Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic , cu

modificările şi completările ulterioare.

8

Activitatea de instruire şi educaţie din cadrul unităţilor

de învăţământ se desfăşoară potrivit principiilor Declaraţiei

Universale a Drepturilor Omului , ale Convenţiei cu privire la

drepturile copilului şi potrivit actelor normative generale şi

speciale.

Unităţile de învăţământ sunt organizate şi funcţionează

în baza legislaţiei generale şi speciale, a actelor normative

elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a

regulamentului de organizare şi funcţionare, a deciziilor

Inspectoratului Şcolar şi a regulamentului intern al fiecărei

unităţi.

Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar este

asigurată în conformitate cu prevederile art. 126 şi 145 din

Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 20,22,23,109

şi 110 din Legea nr.128/1997 , cu modificările şi completările

ulterioare.

Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de

învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege,

cu hotărârile Consiliului de Administraţie al unităţii de

învăţământ, precum şi de alte reglementări legale.El este

preşedintele Consiliului de Administraţie şi al Consiliului

Profesoral, în faţa cărora prezintă rapoarte semestriale şi

anuale. În cazul în care hotărârile acestor organisme încalcă

9

prevederile legale, directorul are drept de veto, informând în

acest sens inspectorul şcolar general.

În realizarea funcţiei de conducere, directorul

are următoarele atribuţii:

- Este direct responsabil de calitatea educaţiei

furnizate;

- Are drept de îndrumare şi control asupra activităţii

întregului personal al şcolii;

- Stabileşte politica educaţională a şcolii, coordonând

elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al

şcolii; emite decizii ce vizează realizarea obiectivelor

stabilite;

- Numeşte învăţătorii şi diriginţii, potrivit principiului

continuităţii şi performanţelor educaţionale; stabileşte

componenţa formaţiilor de studii;

- Numeşte, dintre membrii Comisiei de Curriculum,

echipa de întocmire a orarului şcolii, verifică şi aprobă orarul

realizat;

- Numeşte managerii Comisiilor Metodice, ai comisiilor

şi colectivelor pe domenii în baza propunerilor membrilor

acestora şi aprobă programele de activitate ale acestora

după ce au primit avizul Consiliului Profesoral;

10

- Stabileşte atribuţiile managerilor Comisiilor Metodice,

ai colectivelor pe domenii şi deleagă responsabilităţi

membrilor Consiliului de Administraţie;

- Aprobă fişele posturilor, elaborate de şefii de

compartiment pentru personalul din subordine, conform

reglementărilor legale;

- Elaborează, cu consultarea şefilor de Comisii

Metodice, încadrarea pe discipline de învăţământ,

respectând principiul continuităţii şi performanţelor

profesionale;

- Controlează calitatea procesului instructiv-educativ

participând la cel puţin o oră susţinută de fiecare cadru

didactic din şcoală; la asistenţe va fi însoţit, de regulă, de

managerul Comisiei Metodice respective;

- Monitorizează activitatea de formare continuă a

personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;

- Aprobă graficul serviciului în şcoală al cadrelor

didactice şi al elevilor şi stabileşte atribuţiile lor;

Directorul, în calitate de angajator, are următoarele

atribuţii:

- Încheie contracte de muncă individuale cu

personalul angajat şi aprobă concediile de odihnă ale

acestora;

11

- Aprobă vizitarea şcolii şi asistarea la ore sau la

activităţile extraşcolare a persoanelor din afara şcolii;

- Atribuie, prin decizie internă, orele de curs rămase

neocupate, personalului didactic titular, personalului asociat

sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau

plată cu ora;

- Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului

didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, conform legislaţiei;

- Aprobă trecerea personalului salariat al şcolii de la o

gradaţie salarială la alta, în condiţiile legii;

În calitate de evaluator, directorul unităţii de

învăţământ are următoarele atribuţii:

- Apreciază personalul didactic de predare la

inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi

pentru acordarea salariului de merit şi a gradaţiilor de merit.

Directorul unităţii, în calitate de ordonator de credite,

răspunde de:

- Elaborarea proiectului de buget propriu;

- Urmărirea modului de încasare a veniturilor;

- Necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi

utilizării creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia

aprobate prin bugetul propriu;

12

- Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi

prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor

de execuţie bugetară.

Alte atribuţii pe care le îndeplineşte directorul unităţii

de învăţământ:

- Aplică sancţiunile prevăzute pentru abateri

disciplinare ale personalului, conform prevederilor legale şi

ale elevilor;

- Formulează aprecieri asupra cadrelor didactice la

inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi

pentru acordarea salariului de merit.

- Numeşte şi controlează secretara ce răspunde de

sigiliul şcolii, de completarea actelor de studii şi a cărţilor de

muncă; răspunde de respectarea regimului actelor de studii

şi de corectutudinea completării documentelor şcolare;

- Numeşte şi controlează secretara ce răspunde de

arhiva şcolii şi de gestionarea carnetelor pentru plata

alocaţiei de stat pentru elevi ce asigură prin

învăţători/diriginţi distribuirea acestora;

- Numeşte comisiile de alocare a burselor şcolare la

nivelul şcolii care stabileşte necesarul acestora;

- Se ocupă de atragerea de resurse financiare

extrabugetare şi solicită Consiliului reprezentativ al părinţilor

aprobarea acestor cheltuieli ce vizează conservarea

13

patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparaţii,

îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii;

- Răspunde împreună cu bibliotecarul şi de

asigurarea cu manuale şcolare a elevilor şi asigură condiţiile

necesare astfel încât cadrele didactice să aleagă manualele

pentru elevi;

- Întocmeşte împreună cu contabilul şef bugetul de

venituri şi cheltuieli şi răspunde de execuţia bugetului pe

parcursul întregului an financiar, cât şi de protejarea

întregului patrimoniu şcolar; păstrarea şi modernizarea bazei

materiale a şcolii;

- Numeşte comisiile ce vor urmări respectarea

normele de igienă şcolară, protecţia muncii, protecţie civilă şi

PSI;

- Numeşte prin decizie componenţa comisiilor

examenelor de amânări şi corigenţe a cărui preşedinte este

în mod regulamentar;

- Propune inspectorului şcolar general proiectul

planului de şcolarizare aprobat de Consiliul de Administraţie

şi de Consiliul Profesional.

Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea

cadrelor didactice şi auxiliare ale şcolii, participarea acestora

14

fiind obligatorie şi absenţa nemotivată de la şedinţa

membrilor acestuia considerându-se abatere disciplinară.

La şedinţele Consiliului profesoral directorul poate

invita reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar,

reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor locale sau ai

partenerilor sociali, în funcţie de tematica abordată.

Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la

sfârşitul fiecărui semestru şi ori de câte ori directorul

consideră necesar; poate fi convocat în şedinţă

extraordinară şi la cererea a minim o treime din numărul

membrilor săi.

Dezbaterile din Consiliul profesoral sunt consemnate

într-un registru special de procese-verbale de secretarul

Consiliului, numit de director, la sfârşitul fiecărei şedinţe, toţi

membrii şi invitaţii având obligaţia să semneze procesul-

verbal încheiat.

Hotărârile în Consiliul profesoral se iau prin vot deschis,

cu cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor săi şi

sunt obligatorii pentru întregul personal al şcolii. Consiliul

profesoral este legal constituit în prezenţa a două treimi din

numărul total al membrilor săi.

Consiliul profesoral are rol de decizie în procesul

instructiv-educativ, având următoarele atribuţii:

15

- Alege cadrele didactice ce fac parte din Consiliul de

Administraţie din propunerile directorului sau din propunerile

celorlalţi membri, dintre cadrele didactice care au calitatea

de manager şi performanţe profesionale deosebite;

- Dezbate şi aprobă proiectul planului de dezvoltare

pe termen mediu al şcolii, rapoartele de activitate,

programele semestriale şi anuale prezentate de director;

aprobă proiectul planului de şcolarizare;

- Aprobă regulamentul de ordine internă a şcolii – la

şedinţă participă şi personalul didactic auxiliar şi cel

nedidactic;

- Numeşte consilierii de cercetare a abaterilor

personalului didactic din şcoală şi decide asupra sancţiunilor

disciplinare pentru elevi şi cadrele didactice;

- Stabileşte notele de purtare sub 7 propuse de

învăţători/diriginţi;

- Aprobă criteriile de evaluare a activităţii cadrelor

didactice, a personalului auxiliar şi nedidactic – propuse de

director, în vederea acordării calificărilor anuale, a salariilor

de merit şi a primelor anuale;

- Formulează aprecieri sintetice privind activitatea

cadrelor didactice ce soluţionează acordarea salariilor sau a

gradaţiei de merit;

16

- Decide asupra acordării recompenselor pentru elevi,

personalul didactic auxiliar şi cadrele didactice;

- Stabileşte prin vot disciplinele opţionale care se

predau în şcoală.

Consiliul de Administraţie al şcolii funcţionează

conform prevederilor art.145 al.(3) şi (4) din Legea

învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul

personalului didactic, cu modificările şi completările

ulterioare. Este format din unsprezece membrii (două treimi

din membri vor fi cadre didactice) dintre care: directorul

şcolii, consilierul pentru probleme educative, contabilul şef,

managerii de arii curriculare/comisii metodice – aleşi de

Consiliul Profesoral; preşedintele Consiliului reprezentativ al

părinţilor (pentru elevii externi)/directorul Centrului de

Plasament Roman (pentru elevii instituţionalizaţi) şi un

reprezentant al autorităţii publice locale.

Consiliul de Administraţie se întruneşte lunar sau ori de

câte ori consideră necesar directorul sau o treime din

membrii acestuia; este legal constituit prin prezenţa a două

treimi din numărul membrilor.

17

Hotărârile Consiliului de Administraţie se iau prin vot

deschis, cu jumătate plus unu din numărul membrilor

componenţi ai acestuia.

Secretarul Consiliului de Administraţie este numit de

director dintre membrii acestuia; el consemnează într-un

registru special, procesul-verbal al şedinţei; la şedinţă pot fi

invitaţi, fără drept de vot, liderul sindical din şcoală,

reprezentanţi ai părinţilor şi elevilor, când sunt luate în

discuţie probleme specifice.

Membrii coordonează şi răspund de activitatea

Comisiilor metodice, a comisiilor şi colectivelor de lucru din

şcoală pe baza delegării de sarcini realizate de director.

Consiliul de Administraţie are rol de decizie numai în

domeniul administrativ având următoarele atribuţii:

- Asigură respectarea prevederilor Legii

Învăţământului nr.84/1995 (republicată, cu modificările şi

completările ulterioare), ale Statutului personalului didactic,

ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi

Cercetării şi ale deciziilor Inspectoratului Judeţean Şcolar

Neamt;

- Elaborează strategii educaţioanle pe termen scurt şi

Regulamentul de Ordine Internă al şcolii;

- Elaborează fişele şi criteriile de evaluare specifice

unităţilor de învăţământ, pe baza metodologiei Ministerului

18

Educaţiei şi Cercetării pentru întregul personal, în vederea

acordării calificativelor anuale, a primelor şi salariilor de

merit;

- Stabileşte calificative anuale pentru întregul

personal, pe baza propunerilor responsabililor Comisiilor

metodice/de compartiment, după validarea lor de către

directorul şcolii;

- Aprobă, la propunerea directorului, acordarea

salariului de merit pentru personalul didactic (pe baza

aprecierilor sintetice ale Consiliului Profesoral) şi pentru

personalul didactic auxiliar şi nedidactic;

- Stabileşte acordarea primelor trimestriale pentru

personalul unităţii;

- Stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de

lucru din şcoală;

- Aprobă acordarea burselor şcolare, propuse de

comisiile specifice;

- Controlează periodic parcurgerea materiei şi

evaluarea ritmică a elevilor, solicită rapoarte sintetice din

partea managerilor Comisiilor Metodice;

- Analizează şi propune spre aprobare Inspectoratului

Şcolar Judeţean proiectul planului anual de venituri şi

cheltuieli (buget) întocmit de director şi contabilul şef pe

19

baza solicitărilor responsabililor Comisiilor metodice şi a

compartimentelor funcţionale;

- Hotărăşte stategii de realizare şi gestiune a

resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în

vigoare;

- Stabileşte perioadele concediului de odihnă, pe

baza solicitărilor individuale, scrise de personalul angajat şi

a propunerilor directorului.

Comisiile Metodice se constituie din minim patru

membrii pe arii curriculare. Şedinţele comisiilor metodice se

ţin lunar, după o tematică aprobată de director; şedinţele se

ţin ori de câte ori directorul sau membrii catedrei consideră

că este necesar;

Şeful Comisiei metodice răspunde în faţa directorului şi

a inspectorilor de specialitate de activitatea profesională a

membrilor Comisiei; el are obligaţia de a participa la toate

acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistenţe la ore,

în special la cadrele didactice stagiari, la cei nou veniţi sau la

cei unde se constată disfuncţionalităţi în procesul de

predare-învăţare sau în relaţiile profesor-elev.

Şeful Comisiei Metodice are următoarele

responsabilităţi:

- Răspunde şi asigură aplicarea planului de

învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei

20

privind evaluarea rezultatelor şcolare de către toţi membrii

Comisiei.

- Întocmeşte fişele posturilor pentru fiecare membru

al Comisiei, la evaluarea activităţii şi propune Consiliului de

Administraţie calificativele anuale.

Atribuţiile Comisiilor metodice sunt următoarele:

- Elaborează programele de activitate semestriale şi

anuale;

- Stabileşte proiectarea didactică şi planificările

semestriale şi anuale;

- Elaborează instrumentele de evaluare şi notare;

- Analizează periodic performanţele şcolare ale

elevilor;

- Monitorizează parcurgerea programei la fiecare

clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor;

- Organizează şi răspunde de desfăşurarea

recapitulării finale; organizează activitatea de pregătire

specială a elevilor pentru examene şi cursuri şcolare;

- Elaborareză propunerile pentru oferta educaţională

a şcolii şi pentru strategia acesteia (obiective, finalităţi,

CDS);

- Selectează manualele alternative transmisibile ce

vor fi folosite;

21

- Organizează activitatea de formare continuă şi de

cercetare pedagogică specifice unităţii de învăţământ, lecţii

demonstrative, schimburi de experienţă, etc.

Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare şi Legea nr.128/1997

cu modificările şi completările ulterioare reglementează

funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi

obligaţiile personalului didactic de predare şi ale personalului

didactic auxiliar.

Personalul didactic angajat va avea pregătire de

specialitate, metodică şi pedagogică prevăzută de legislaţia

existentă, va avea calităţi morale, va fi apt din punct de

vedere medical şi capabil să relaţioneze corespunzător cu

elevii, părinţii şi colegii. De asemenea, trebuie să aibă o

ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile

educaţionale pe care trebuie să le transmită elevilor şi să nu

sufere de afecţiuni de natură să afecteze relaţiile cu elevii şi

colegii.

Atât personalul didactic cât şi didactic auxiliar va

respecta colegii, elevii şi părinţii elevilor, personalul

nedidactic şi nu îi este permis să facă din naţionalitatea,

religia, starea socială şi familială a elevilor, cadrelor

didactice şi a restului personalului şi a părinţilor obiect de

jignire sau insultă.

22

Totodată personalul didactic trebuie să prezinte la

începutul anului şcolar analizele medicale solicitate de

Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Personalul didactic auxiliar trebuie să

îndeplinească, în funcţie de prerogativele sale, reguli

stabilit , de asemenea, prin Legea învăţământului. Astfel:

Compartimentul de secretariat este subordonat

directorului şcolii.

- secretariatul funcţionează pentru elevi, părinţi,

personalul şcolii şi alte persoane interesate, potrivit unui

program de lucru aprobat de director;

- asigură permanenţa pe întreaga perioadă de

desfăşurare a orelor de curs; secretarul aduce condica de

prezenţă în cancelarie şi o ia la sfârşitul orelor;

- încuie/descuie fişierul de cataloage la începutul şi

la sfârşitul orelor, după ce a verificat împreună cu cadrul

didactic de serviciu existenţa tuturor cataloagelor;

- completează fişele matricole, cataloagele de

corijenţă şi se ocupă cu arhivarea tuturor documentelor

şcolare;

- în perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se

păstrează la secretariat;

- procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa

actelor de studii se face în conformitate cu prevederile

23

"Regulamentului privind regimul actelor de studii aprobat prin

ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării ";

- evidenţa, selectarea, păstrarea şi depunerea

documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, după expirarea

timpului de păstrare stabilit prin Indicatorul termenelor de

păstrare, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei şi

Cercetării, se face în conformitate cu prevederile Legii

Arhivelor Naţionale nr 16 din 2 aprilie 1996;

- compartimentul secretariat efectuează toate

sarcinile stabilite în funcţie de fişa postului întocmit de

director pentru fiecare membru al compartimentelor.

Compartimentul administrativ financiar este

subordonat directorului şcolii, îndeplinind orice sarcini

financiar-contabile încredinţate de director sau stipulate

expres în actele normative cât şi pe cele stabilite în fişa

postului.

Acest compartiment al şcolii asigură şi răspunde de

organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-contabile în

conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Compartimentul administrativ patrimoniu este

subordonat directorului şcolii, administratorul desfăşurându-

şi activitatea sub conducerea acestuia, răspunzând de

gestionarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii.

24

- coordonează activitatea personalului administrativ

de întreţinerea şi curăţenie, muncitori de întreţinere, paznici,

portari;

- întregul inventar mobil şi imobil al şcolii se trece în

registrul inventar al acestuia şi în evidenţele contabile,

schimbarea destinaţiei bunurilor ce aparţin şcolii se poate

face doar cu îndeplinirea formelor legale;

- programul personalului din subordine se stabileşte

de către administrator, potrivit nevoilor şcolii şi se aprobă de

director;

- administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale

personalului de îngrijire în funcţie de nevoile conducerii

şcolii, care le aprobă;

- administratorul nu poate folosi personalul

subordonat în alte activităţi decât cele necesare şcolii.

Bibliotecarul şcolii este subordonat directorului,

având următoarele obligaţii:

- organizează activitatea bibliotecii, asigurând

funcţionarea acesteia, conform programului stabilit de

conducerea şcolii şi este interesat de completarea raţională

a fondului de publicaţii;

- îndrumă lectura elevilor şi îi ajută la elaborarea

lucrărilor,punând la dispoziţia acestora instrumentele de

25

informare (fişiere, cataloage, liste bibliografice, etc.) care să

le înlesnească o orientare rapidă în colecţiile bibliotecii;

- sprijină informarea şi documentarea rapidă a

personalului didactic;

- participă la toate cursurile specifice de formare

continuă;

- organizează/participă la organizarea de activităţi

specifice: lunare de cărţi, întâlniri literare, vitrine şi expoziţii

de cărţi, standuri de noutăţi sau colecţii de cărţi, prezentări

de manuale alternative;

- realizează toate sarcinile specificate în fişa postului

întocmită de directorul şcolii.

I.6. Structura de personal

- Număr total cadre didactice: 60 / Număr cadre didactice

titulare: 37 :

- 34 profesori de cultură generală, 26 profesori discipline

tehnice/de specialitate şi maiştri instructori

- Cadre didactice cu examen de definitivat: 19

- Cadre didactice cu gradul didactic al II lea: 11

- Cadre didactice cu gradul didactic I: 23

- Cadre didactice cu doctorat: -

26

- Număr profesori metodişti din care :

-de cultură generală: 2

-de specialitate: 2

- Număr de profesori autori de programe şcolare în

programul de reformă (ultimii 5 ani): 5

- Număr de profesori autori de manuale / auxiliare

curriculare: 3

- Număr de profesori formatori naţionali / regionali: -

- Număr de profesori care au participat la cursuri de

perfecţionare sau postuniversitare (ultimii 5 ani): 12

STAT DE FUNCTII EXISTENT LA 01.10.2006

Nr

.

Denumire functie si gradul

didactic/

Niv

el

Numar de

posturi

crt

.

treapta profesinala stu

dii

Total din

care

Ocup

ate

Cum

ul

PC

O

Vaca

nte

1 Total didactic 45 43.87 0 1.1 0

27

3

2 Director S 1 1 0 0 0

3 Director adjunct S 1 1 0 0 0

4 Contabil sef S 1 1 0 0 0

5 Secretar sef S 1 1 0 0 0

6 Total 4 4 0 0 0

7 Tehnician III M 1 1 0 0 0

8 Bibliotecar PL

M

1 1 0 0 0

9 Laborant I PL

M

2 2 0 0 0

10 Pedagog scolar I G 1 1 0 0 0

11 Secretar II S 2 2 0 0 0

12 Total didactic auxiliar 7 7 0 0 0

13 Supraveghetor noapte M 2 2 0 0 0

14 Brancardier, spalatoreasa,

ingrijitor

G 2 2 0 0 0

15 Tehnician, merceolog,

contabil,referent I A

M 2 2 0 0 0

16 Tehnician, merceolog,

contabil,referent I

M 1 1 0 0 0

17 Administrator M 1 1 0 0 0

18 Casier, mgazioner I M 1 1 0 0 0

28

19 Portar, paznic, pompier 7 7 0 0 0

20 Muncitor I 3 3 0 0 0

21 Muncitor II 1 1 0 0 0

22 Muncitor III 3 3 0 0 0

I.7 Relaţiile cu exteriorul

Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii este o

instituţie de învăţământ preuniversitar de stat, liceal,

gimnazial şi primar, având calitatea de ordonator terţiar de

credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului Şcolar

Judeţean al cărui conducător, Inspectorul General, are

calitatea de ordonator secundar de credite bugetare.

Relaţiile de subordonare rezultă din faptul că o parte din

cheltuielile liceului sunt suportate din bugetul de stat numit

buget republican.

Directorul elaborează proiectul bugetului propriu de

venituri şi cheltuieli şi îl trimite spre aprobare Inspectoratului

Şcolar Judeţean. Inspectoratul organizează concursuri

pentru angajarea personalului, iar pentru personalul didactic

deja angajat în unitate organizează inspecţii ale inspectorilor

de specialitate pentru obţinerea diferitelor grade (gradul I,

gradul II, definitivat).

29

În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean liceul se

adresează serviciului juridic, serviciului contabilitate,

serviciului investiţii.

La nivelul liceului, contabilul şef trimite către

Inspectoratul Şcolar Judeţean situaţii contabile şi financiare:

indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri.

Liceul este subordonat Inspectoratului Şcolar

Judeţean în ceea ce priveşte aprobarea numărului de

personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit.

Statele de funcţii întocmite la nivelul liceului sunt aprobate

de Inspectoratul Şcolar General în conformitate cu normele

legale în vigoare.

30

Relatiile de subordonare ale Grupui Scolar Industrial Materiale de Constructii fata de Inspectoratul Scolar

Judetean.

31

1.Liceul este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean

prin faptul ca o parte din cheltuielile liceului sunt suportate

din bugetul de stat.

2. Proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli este

trimis spre aprobare ISJ.

3.Directorul trimite spre aprobare situatii contabile si

financiare, indicatori financiari,dari de seama

trimestriale,bilanturi.

Serviciul juridic Serviciul contabilitate Serviciul investitii

Inspectoratul Scolar Judetean – Inspectorul general (Ordon. Secundar de credite bug.)

Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii

Roman

Directorul(ordonator tertiar de credite)

32

4.ISJ aproba numarul de personal, plata salariilor si

acordarea gradatiilor de merit.

Primăria Roman (serviciul buget-finanţe din cadrul

direcţiei economice)

Relaţia liceului cu Primăria se concretizează prin faptul

că majoritatea cheltuielilor materiale şi de personal sunt

finanţate din bugetul local al Municipiului Iaşi.

Fiind ordonator terţiar de credite bugetare Grupul

Scolar Industrial Roman nu are instituţii subordonate.

Relaţiile cu CEC

Relaţiile cu casa de Economii şi Consemnaţiuni se

concretizează prin contul de garanţii materiale ale

gestionarilor care se utilizează astfel:

- se completează cu sumele privind garanţiile

materiale reţinute din salariile gestionarilor

(administrator, magazioner/casier) în sumă de o

zecime din salariu până se atinge limita a unu

sau trei salarii de bază;

- sumele se utilizează pentru acoperirea pagubelor

produse în gestiune sau a fraudelor gestionarilor.

Relaţiile cu Trezoreria Roman

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Grupului

Scolar Industrial Materiale de Constructii se fac prin

33

Trezoreria Municipiului Roman. Documentele utilizate în

cadrul acestor operaţiuni sunt:

- ordinul de plată,

- cecuri,

- foi de vărsăminte.

Liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare

tip de cheltuială, pe surse de finanţare astfel:

- cont burse

- cont cheltuieli de personal

- cont burse elevi români

- cont cheltuieli de personal

- cont cheltuieli materiale şi servicii

- cont cheltuieli de capital

- cont venituri proprii

Relaţiile cu furnizorii

Furnizorii instituţiilor publice diferă, aceştia fiind salariaţi

conform legii privind achiziţiile publice astfel:

- prin alegerea celui cu preţul cel mai mic, fiind

necesar un număr de minimum cinci oferte.

Aceste reguli se aplică pentru achiziţiile de

valoare mică. Exemplu: achiziţiile de hrană

pentru cantină;

34

- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ

public, pentru achiziţii de valoare mare. Exemplu:

reparaţii curente, capitale, investiţii.

Printre cei mai importanţi furnizori ai liceului se numără:

Utilităţi: Rajac (apă), Transgaz (gaz metan), SC

Electrica SA (energie electrică);

Telecomunicaţii: Romtelecom;

Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL;

Dotări: SC Ideal Casa SRL;

Reparaţii curente şi capitale: SC Consens SRL.

Relaţii cu alte instituţii financiare privind contribuţiile

datorate:

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) –

contribuţiile la asigurările sociale de sănătate ale

liceului şi angajaţilor acestuia;

Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările

sociale de stat;

Administraţia Financiară.

Relaţiile cu persoane fizice şi juridice

Aceste relaţii privesc sponsorizările şi donaţiile primite,

atât de la persoane fizice (părinţii elevilor), cât şi de la

persoane juridice.

35

Relatiile Grupului Scolar Materiale de Constructii cu alte

institutii

36

Primaria Roman

CEC

Trezoreria

Rajac,Transgaz,SC Electrica SA

Romtelecom

Sitmex SRL,Aldis SRL

SC Ideal Casa SRL

SC Consens SRL

CJAS

CJP

Administratia financiara

Persoane fizice si juridice

Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii

37

1.Relatiile liceului cu Primaria se concretizeaza prin faptul ca

majoritatea cheltuielilor materiale si de personal sunt

finantate din bugetul local al Municipiului Roman.

2. Se concretizeaza prin contul de garantii materiale ale

gestionarilor.

3. Toate operatiunile de incasari si plati se fac prin

Trezoreria Municipiului Roman.

4.Utilitati

5. Telecomunicatii.

6. Aprovizionari.

7. Dotari

8.Reparatii curente si capitale

9. Contributii la asigurari sociale de sanatate ale liseului si

angajatilor

10. Contributii la asigurari sociale de stat.

11.Sponsorizari si donatii.

I.8 Stuctura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor la

Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii în

perioada 2003-2005

ANALIZA CHELTUIELILORNr. crt.

Denumire indicator

2003 2004 2005mii lei % mii lei % mii lei %

38

1 Cheltuieli curente

9.606.712

49,53

12.104.982

49,87

16.926.424

48,80

2 Cheltuieli de personal

8.513.712

43,90

10.519.198

43,34

13.489.269

38,90

3 Cheltuieli cu salariile

6.474.101

33,38

7.844.896

32,33

10.119.707

29,18

4 Contribuţii pentru

asigurările sociale de stat

1.335.752

6,89 1.859.132

7,65 2.235.160

6,45

5 Contribuţii pentru

asigurările de şomaj

292.535 1,51 277.302 1,14 311.820 0,90

6 Contribuţii pentru

asigurările sociale de sănătate

410.000 2,11 534.278 2,20 767.420 2,21

7 Deplasări, detaşări,

transferări

1.304 0,007

3.500 0,014

10.163 0,029

8 Cheltuieli materiale şi

servicii

1.002.842

5,17 1.526.493

6,29 3.844.143

11,08

9 Cheltuieli pentru

întreţinere şi gospodărie

892.739 4,60 928.908 3,83 1.106.873

3,19

10 Obiecte de inventar de

valoare mică sau scurtă durată şi

echipament

7.103 0,04 17.000 0,07 31.000 0,089

39

11 Reparaţii curente

103.000 0,53 554.985 2,29 1.981.270

5,71

12 Reparaţii capitale

− − − − 700.000 2,02

13 Cărţi şi publicaţii

− − 25.000 − 15.000 0,04

14 Alte cheltuieli − − 600 0,002

10.000 0,029

15 Transferuri 270.000 1,40 120.000 0,50 120.000 0,3516 Cheltuieli de

capital− − − - 300.000 0,87

TOTAL 19.393.266

100 24.270.673

100 34.679.836

100

După cum se observă din tabel, cheltuielile au crescut

de la an la an, astfel încât de la 19.393.266 mii lei în 2003, s-

a ajuns la 24.270.673 mii lei în 2004 şi apoi la 34.679.836

mii lei în 2005.

În cheltuielile totale, cea mai mare pondere o ocupă

cheltuielile curente, care în 2003 reprezentau 49.53%, iar în

2004 şi 2005 reprezentau 49.87%,respectiv 48.80%.

Cheltuielile de personal au crescut de la 8.513.712 mii

lei în 2003, adică 43,90% din total cheltuieli, la 10.519.198

mii lei în 2005, ceea ce reprezintă 43,90%. Cheltuielile

salariale au înregistrat majorări în toţi cei trei ani, în mărimi

absolute, crescând de la 6.474.101 mii lei în 2003 la

7.844.986 mii lei 2004, pentru a atinge valoarea de

40

10.119.707 mii lei în 2005. În mărime relativă, la aceste

cheltuieli se constată o scădere de la 32,33% în 2003 la

29,18% în 2005. Astfel, dacă sumele alocate acestor

cheltuieli cresc de la an la an, ponderea lor în totalul

cheltuielilor scade în 2005 faţă de 2004.

Transferurile, care sunt incluse în cheltuielile curente,

sunt prezente în fiecare an, ele fiind reprezentate de către

burse. Dacă în anul 2003 acestea însemnau 270.000 mii lei

(1,40%), în 2004 ajung la 170.000 mii lei (0,50%) , aceeaşi

marime absolută înregistrându-se şi în 2005, procentul fiind

însă de 0,35%.

Cheltuielile de capital apar doar în anul 2005, în sumă

de 300,000 mii lei, reprezentând investiţii ale instituţiilor

publice. Acestea au avut o pondere de 0,87% în totalul

cheltuielilor efectuate pentru anul 2005.

41

CAPITOLUL II.

FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI

II.1 Cadrul juridic de acţiune-

+

Pentru cuantificarea previzională a cheltuielilor, a

cifrelor de înscris în buget este importantă fixarea unor

repere funcţie de care să se stabilească mărimea fondurilor

necesare desfăşurării activităţii. Cu referire la toate instituţiile

publice, prin norme metodologice de către Ministerul

Finanţelor, sunt precizate procedee de individualizare

42

pentru indicatorii fizici potrivit cu o anumită specificitate pe

domeniu de activitate, forme de organizare, categorie

instituţională, în cadrul fiecărui domeniu de activitate.

Respectivii indicatori pot fi abordaţi prin prisma utilizării lor,

de unde avem indicatori operativi, lucrativi şi orientativi, în

funcţie de care urmează, potrivit cu anumite influenţe sau

proceduri tehnice, să producă efecte în dimensionarea

cheltuielilor de înscris în buget. O altă structură are în

vedere sfera sau poziţia ierarhică a instituţiei, de unde

rezultă indicatori la nivelul macroeconomic şi la nivelul

microeconomic.

Indicatorii operativi sunt cei folosiţi efectiv în calcule,

în relaţiile de determinare a cheltuielilor la nivelul fiecărei

instituţii în parte. Spre exemplu, la capitolul cheltuieli în

învăţământ, beneficiarii capătă denumiri concrete: număr de

elevi, număr de studenţi. Respectivii indicatori sunt folosiţi la

Ministerul de Resort în calculele proprii privind cuantumul

fondului bugetar de solicitat. Aceeaşi indicatori au caracter

orientativ la nivelul instituţiei de bază, conduse de ordonatori

de credite bugetare.

Situaţia anului de bază exprimă continuitatea

activităţii şi acţiunilor care au acoperire în fondul public.

Procedural se lucrează cu două categorii de date: date

privind execuţia certă a indicatorului (an bază); cu aceste

43

date se compară cifrele rezultate din calculul indicatorilor

specifici.

Notele şi normativele financiare vizează cheltuieli de

ordin bugetar sau interes public, ele fiind folosite de instituţii

în planificarea necesarului de fonduri. Ele exprimă limite

unitare sau variabile care se au în vedere la determinarea

unor cheltuieli precise, strict legate de indicatorii specifici

instituţiei de învăţământ. Notele şi normativele financiare se

referă la destinaţii concrete de cheltuieli prin corelaţie cu

indicatorii operativi.

Normele pot fi definite conform utilizării lor în norme

obligatorii şi norme indicative.

Normele obligatorii (legale) sunt exprimate unitar,

valoric sau sub altă formă şi vizează indicatori la nivel de

ramură, subramură, de exemplu, salariul tarifar de bază pe

funcţie. O parte importantă a cheltuielilor însă nu pot fi

determinate sau nu pot avea ca efect o acoperire bănească,

potrivit cu necesarul exprimat în funcţie de specificul

activităţii şi acţiunilor desfăşurate.

Normele indicative sunt stabilite de regulă pentru

cheltuielile menţionate, ele având de regulă dimensiuni la

care se optează potrivit cu un anumit interval.

Cadrul juridic de acţiune priveşte actele normative

folosite în măsurarea previzională a indicatorilor financiari de

44

înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei de

învăţământ.

Planificarea indicatorilor financiari la instituţiile publice

presupune, din punct de vedere metodologic, intervenţii

instituţionale în mai multe etape:

Din partea Ministerului Finanţelor Publice prin

normele metodologice privind elaborarea proiectului de

buget public;

Ministere şi instituţii centrale ce au răspunderea

administrării gestiunii celorlalte bugete publice prin

instrucţiuni complementare normelor Ministerului Finanţelor;

Din partea Consiliului Local, în cazul finanţării

instituţiei din bugetul local, prin instrucţiuni, precizări cu

caracter complementar la normele Ministerului Finanţelor;

Din partea ordonatorilor principali de credite prin

instrucţiuni ce subliniază specificul domeniului, în sensul

completării faţă de normele şi instrucţiunile menţionate mai

sus.

II.2 Calcule şi fundamentări privind veniturile

Veniturile proprii ale instituţiilor publice sunt cele

obţinute potrivit legislaţiei din prestări servicii, valorificări ale

45

unor bunuri ca urmare a unor acţiuni de producţie sau

microproducţie desfăşurate în instituţie sau din valorificări

ale unor acţiuni de cercetare pentru care există suport legal.

Pentru instituţiile publice clasificaţia indicatorilor

financiari publici prevede la venituri un capitol intitulat

“Veniturile instituţiilor publice”, care este detaliat pe domenii

de activitate (corespunzător capitolului de cheltuieli –

ministere şi instituţii centrale ca titulari); acestea au o

desfăşurare pe capitole distincte pe respectivele domenii de

activitate. La instituţiile publice, în ceea ce priveşte

activităţile şi acţiunile proprii, se regăsesc în structura

bugetului de venituri şi cheltuieli categorii de venituri cu

încadrare în subcapitolele prevăzute în clasificaţie. Veniturile

instituţiilor au o structură care decurge din obiectul de

activitate şi exprimă, potrivit cu actele normative,

posibilitatea de mobilizare a unor sume de bani.

II.2.1 Fundamentarea veniturilor proprii

Sursele din care provin veniturile Grupului Scolar

Industrial Materiale de Constructii Roman sunt:

1. Finanţarea de la bugetul de stat

Veniturile provenite de la bugetul de stat, sub formă de

credite bugetare, sunt destinate acoperirii cheltuielilor legate

46

de desfăşurarea examenelor de capacitate,concursurilor şi

olimpiadelor naţionale precum şi plăţii burselor pentru elevii

stăini.

Finanţarea de la bugetul de stat se bazează pe relaţia

de subordonare dintre Grupul Scolar Industrial Materiale de

Constructii şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, acesta din urmă

alocând creditele bugetare de la bugetul de stat în funcţie de

nivelul cheltuielilor prevăzute în bugetul de venituri şi

cheltuieli al unităţii de învăţământ.

2. Finanţarea de la bugetul local

Consiliul Local Roman (Serviciul Buget-Contabilitate din

cadrul Direcţiei Economice) alocă sume din bugetul local

potrivit cu prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli

propriu în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi alte

servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele

elevilor români) şi cheltuielile de capital.

Pentru cheltuielile materiale şi de servicii precum şi

pentru cheltuielile de capital sumele respective provin din

veniturile proprii ale bugetului local. În ceea ce priveşte

cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor

români, sumele respective provin din sumele defalcate din

taxa pe valoare adăugată ce devin venit la bugetul local.

Venituri proprii ale unităţilor de învăţământ

preuniversitar - reprezintă venituri realizate de către unitatea

47

de învăţământ dintr-o activitate desfăşurată pe lângă

activitatea de bază.

Veniturile proprii ale Grupului Scolar Industrial Materiale

de Constructii Roman provin din:

- venituri din chirii;

- venituri din donaţiile făcute de persoane fizice şi

juridice;

- venituri din sponsorizări primite de la persoane

fizice şi juridice.

- venituri din regie cămin;

- alte venituri.

La baza fundamentării părţii de venituri a bugetului de

venituri şi cheltuieli a Grupului Scolar Industrial Materiale de

Constructii stau următoarele:

Baza legală a veniturilor ce presupune că veniturile nu

se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli şi nu se

încasează decât dacă sunt reglementate printr-un act

normativ.

Execuţia preliminată pentru anul de bază care

reprezintă execuţia certă pe o anumită perioadă de

timp, plus execuţia probabilă până la sfârşitul anului,

corectată cu eventualele influenţe.

48

Analiza şi studierea comparativă a veniturilor. Structura

veniturilor prezintă întrucât fondurile bugetare se

acordă în completarea veniturilor proprii.

Evoluţia volumului veniturilor în funcţie de factorii

producători de venituri. Se fac calcule analitice pentru

fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de

indicatori ce privesc veniturile medii realizate sau

preliminate, corectaţi cu influenţe ce vor apare în anul

de plan.

Baza normativă:

La baza fundamentării veniturilor proprii ale instituţiilor

de învăţământ stau o serie de acte normative:

- Legea nr.354/2004 pentru modificarea si

completarea Legii invatamantului nr 84/1995 cu

privire la finantarea invatamantului de stat.

- Legea 500/2002 privind finanţele publice.

II.2.1.1 Fundamentarea veniturilor din închirierea

spaţiilor disponibile

Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii obţine

venituri din închirierea următoarelor spaţii:

închirierea unui teren în suprafaţă de 20 mp;

49

închirierea unei săli de sport pentru acte sportive;

închirierea unui spaţiu pentru funcţionarea unui

magazin alimentar.

Veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu

în buget la nivelul chiriilor stabilite în contractul de închiriere,

contract aprobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamt, la

care se adaugă cheltuielile cu întreţinerea, utilităţile folosite,

reparaţiile curente ale spaţiilor şi bunurilor închiriate.

Formula potrivit căreia are loc fundamentarea

veniturilor din chirii este următoarea:

Venituri din chirii = Suprafaţa închiriată X Tarif (EUR) /

mp X Curs de schimb X Nr. luni închiriere + Cheltuieli

întreţinere, reparaţii curente

Exemplu de calcul:

Considerăm închirierea unui spaţiu de 20 mp pentru

funcţionarea magazinului alimentar la un tarif stabilit prin

contractul de închiriere de 5 EUR/lună şi un curs de schimb

de 3.5 RON/EUR. Durata de închiriere este de 12 luni, iar

cheltuielile lunare cu întreţinerea, reparaţiile etc. sunt de 180

RON. Valoarea veniturilor din chirii de înscris în buget va fi:

Chirie = 20 mp X 5 EUR/mp X 3.5RON/EUR X 12 luni +

180 = 4380 RON

II.2.1.2 Fundamentarea veniturilor din regiile elevilor

50

Veniturile din regiile elevilor provin din contribuţia

elevilor care beneficiază de servicii de cazare în internatul

liceului, fiind destinate acoperirii cheltuielilor pentru curăţenie

în incinta căminului şi a cantinei.

Acestea se fundamentează în funcţie de următorii

indicatori:

- număr mediu de elevi interni în anul de plan;

- cuantum contribuţie regie (lei/zi);

- număr de zile.

Formula de fundamentare este următoarea:

Venituri din regii = Nr. mediu elevi interni X Contribuţia

zilnică X Nr. zile/an

Valoarea contribuţiei zilnice stabilit de Consiliul de

Administraţie al liceului este de 0.5RON/zi, din care 0.25

RON/zi sunt destinaţi curăţeniei în cantină, iar 0.25 RON/zi

sunt destinaţi curăţeniei în internat.

Exempu de calcul:

Pentru un număr de elevi interni preconizat pentru anul

de plan de 75 şi un număr de 9 luni pe an de contribuţie,

suma obţinută din regiile elevilor va fi:

Regiile elevilor = 75 X 0.5RON X 9 X 30 = 101250 RON

II.2.1.3 Fundamentarea veniturilor din sponsorizări

51

În categoria veniturilor din sponsorizări se încadrează

sumele care se alocă pe bază de contract încheiat, de

regulă de persoane juridice în scopul finanţării unei anumite

acţiuni cum ar fi: dotarea laboratoarelor, finanţarea

campionatelor şcolare, completarea veniturilor unităţii în

vederea asigurării unei mai bune funcţionări.

Includerea în bugetul de venituri şi cheltuieli a

veniturilor provenind din sponsorizări se face pe baza

sumelor provenind din sponsorizări aferente anului

precedent, eventual corectate cu anumite influenţe:

coeficienţi de creştere a preţurilor sau pe baza contractelor

de sponsorizare încheiate pentru anul următor.

II.2.1.4 Fundamentarea veniturilor din donaţii

Veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de

persoanele fizice şi juridice pentru a fi folosite la acoperirea

cheltuielilor de funcţionare ale unităţii de învăţământ.

Aceste venituri se prevăd în bugetul de venituri şi

cheltuieli la nivelul anului precedent, fie la nivelul estimat

pentru anul curent dacă există informaţii în acest sens.

52

II.2.1.5 Fundamentarea veniturilor reprezentând

autofinanţarea pentru cantină

În categoria veniturilor privind autofinanţarea se includ

contribuţiile părinţilor pentru cantină. Fundamentarea

veniturilor reprezentând autofinanţarea se face având în

vedere următorii indicatori:

- număr mediu de elevi interni pentru anul de plan;

- taxă cantină/zi;

- număr zile/an.

Formula de fundamentare este următoarea:

Venituri din autofinanţare = Nr. mediu elevi interni X

Contribuţie zilnică X Număr de zile/an

Nivelul taxei zilnice pentru asigurarea mesei la cantină

este de 5 RON/zi.

Exemplu de calcul:

Pentru un număr de elevi interni previzionat pentru anul

de plan de 75 şi un număr de 9 luni pe an de contribuţie,

suma obţinută din contribuţiile părinţilor va fi:

Autofinanţare cantină = 75 X 6 X 9X 30 = 121500 RON.

53

II.3 Calcule si fundamentari cu privire la cheltuieli

Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizează în

concordanţă cu cerinţele etapelor de dezvoltare economico-

socială şi ale egalizării condiţiilor de educare a membrilor

societăţii conducând la creşterea resurselor alocate

acestuia.

Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele

criterii:

Bază legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi

înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin

acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

Execuţia preliminară pentru anul de bază constă în

execuţia certă pe o anumită perioadă de timp plus execuţia

probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale influenţe;

Analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe

total cât şi pe structură şi în dinamică;

Preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă,

transport) care au repercursiuni directe asupra structurii şi

evoluţiei cheltuielilor;

Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin

intermediul cărora câteva categorii de cheltuieli sunt stabilite

la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt

54

actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea

preţurilor şi tarifelor.

Cuantificarea previzională a cheltuielilor instituţionale

se realizează pornind de la activităţile proprii ale fiecărei

instituţii şi pe baza comparării calculelor proprii (la nivelul

instituţiilor ierarhic superioare: Consiliul Local, Inspectoratul

Şcolar Judeţean) cu datele primite de la instituţiile inferioare.

Fundamentarea cheltuielilor la nivel macroeconomic

presupune luarea în considerare a indicatorilor reprezentativi

în domeniul învăţământului, defalcarea lor pe forme

organizaţionale şi instituţii subordonate. Pornind de aici se

realizează calcule proprii, în care se folosesc indicatorii

reprezentativi şi cheltuielile medii pe aceştia în anii de bază.

În cazul activităţii proprii, la ordonatorii ierarhic

superiori de credite bugetare şi la toţi ordonatorii terţiari de

credite bugetare, cheltuielile sunt cuantificate previzional pe

subdiviziuni ale clasificaţiei economice: titluri, articole,

aliniate.

Calculele şi fundamentările se produc pe subdiviziuni

ale clasificaţiei economice, mai întâi la nivel de aliniate de

cheltuieli şi apoi, prin însumare, se obţine dimensiunea

cheltuielilor la articole. Dacă se solicită se fac în continuare,

prin însumare, calcule şi la titlurile de cheltuieli.

55

Este necesar să se pună de acord activitatea de bază

din învăţământ, ce se desfăşoară de pe un an calendaristic

pe altul, cu activitatea financiar/bugetară care este construită

şi se desfăşoară pe un exerciţiu financiar, în intervalul 1

ianuarie-31 decembrie.

Indicatorul reprezentativ din domeniu este exprimat

prin numărul beneficiarilor din învăţământ pentru care, în

intenţia trecerii de la anul şcolar la anul bugetar, se

calculează contingentul mediu potrivit relaţiei de calcul:

In * tn + In+1 * tn+1

Cm = ────────────, unde 12

In – număr de indicatori reprezentativi (şcolari,

preşcolari, elevi) din anul de bază care desfăşoară activităţi

în anul de plan;

tn - numărul lunilor de funcţionare a indicatorului In (de

regulă, 8-9 luni);

In+1 - număr de indicatori reprezentativi specifici care

încep noul an şcolar (sau continuă anul şcolar) din anul

bugetar;

tn+1 - numărul lunilor pentru care se acceptă acoperirea

bugetară a indicatorului In+1 (de regulă, între 3 şi 4 luni).

56

Aceste calcule se fac la Ministerul de Resort şi la

Inspectoratul Şcolar Judeţean, iar la nivel central au caracter

orientativ. Calculele sunt importante în relaţiile cu instituţiile

superioare, la transmiterea şi primirea bugetului de venituri

şi cheltuieli, pentru a fi centralizate sau cuprinse în proiectele

de bugete publice, din care se face finanţarea.

Privite prin prisma subdiviziunilor clasificaţiei

economice, cheltuielile la instituţiile publice se regăsesc în

mod diferit de la un domeniu la altul, de la sector la sector şi

uneori la instituţii de acelaşi fel. Totuşi reprezentativ este

faptul că pe primul loc ca dimensiuni apar cheltuielile de

personal, iar în cadrul acestora sunt dominante cheltuielile

cu salariile.

Funadamentarea cheltuielilor la Grupul Scolar

Materiale de Constructii Roman se realizează în cadrul

titlului I al clasificaţiei bugetare, “cheltuieli de personal pe

următoarele articole şi aliniate:

Art.10- Cheltuieli cu salariile:

Alin. 10.01: Salarii de bază;

10.02: Salarii de merit şi gradaţii de merit;

10.03: Indemnizaţii de conducere;

10.04: Spor vechime;

10.05: Spor condiţii muncă;

10.06: Plăţi pentru ore suplimentare;

57

10.07: Fond de premii;

10.08: Alte drepturi salariale.

Art.11- Contribuţii pentru asigurările sociale de stat-

22%;

Art.12- Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru

plata ajutorului de şomaj-3%;

Art.13- Deplasări, detaşări, transferări;

Art.14- Contribuţii pentru constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate -7%.

În învăţământ, cheltuielile cu salariile şi asimilate au o

pondere de aproximativ 70%. Ponderile diferă în funcţie de

formele de învăţământ: spre exemplu, în învăţământul

primar aceste cheltuieli au o pondere de 85%.

Diferenţele între instituţii privind structura cheltuielilor

ţin şi de o anumită orientare de la nivel central a fondurilor

necesare acoperirii cheltuielilor, şi anume, într-un anumit an

o instituţie poate fi în situaţia de a avea în structura bugetului

cheltuieli salariale în proporţie de 80%-90%, iar într-un alt an

mărimea cheltuielilor salariale să se reducă la sub 60%.

Aceste situaţii se produc pe parcursul unui an bugetar, la

instituţii de acelaşi gen (şcoli generale) putând apare situaţii

ca cea menţionată.

Salariul de bază este format din salariul funcţiei

didactice. Conform grilei se va stabili prin înmulţirea

58

coeficientului 1 cu coeficienţii de multiplicare obţinuţi după

cum urmează:

- pentru personalul didactic de predare încadrat la

tranşele de vechime de până la 10 ani, coeficienţii de

multiplicare din anexele 1 şi 2 la O.U.G. nr.68/2004 conţin

numai sporul pentru suprasolicitare neuropsihică şi rămân

neschimbaţi. În cazul în care există situaţii când acest

personal didactic are vechime neîntreruptă în învăţământ de

peste 10 ani, va primi şi sporul de stabilitate, calculat în baza

coeficienţilor din ordonanţă înmulţiţi cu 1,15 fără a se rotunji

după cele trei zecimale rezultate;

- pentru personalul didactic de predare încadrat la

tranşele de vechime de peste 10 ani, care îndeplineşte

condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10

ani, conform legii, coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în

anexele 1 şi 2 la O.U.G. nr.68/2004, vor rămâne

nemodificaţi;

- pentru personalul didactic de predare încadrat la

tranşele de vechime de peste 10 ani, care nu îndeplineşte

condiţia de vechime în învăţământ de peste 10 ani

neîntrerupţi, conform legii, coeficienţii de multiplicare

prevăzuţi la tranşele de peste 10 ani, din anexele 1 şi 2 la

O.U.G. nr.68/2004, se vor împărţi la 1,15 fără a se rotunji

după cele 3 zecimale rezultate.

59

Coeficienţii de multiplicare se stabilesc în funcţie de mai

multe criterii:

gradul didactic, pentru personalul didactic;

gradul profesional, pentru personalul didactic-

auxiliar;

nivelul studiilor, pentru personalul didactic;

vechimea în muncă, pentru personalul didactic;

funcţia deţinută.

Salariul de bază mai include şi indemnizaţia de

conducere, care se calculează ca procent la salariul funcţiei

didactice din grilă.

La acesta se poate adăuga şi salariul de merit/

gradaţia de merit care se calculează astfel:

- pentru personalul de execuţie ca procent la

salariul funcţiei didactice din grilă;

- pentru personalul de conducere, îndrumare şi

control ca procent la salariul funcţiei didactice din grilă,

cumulat cu indemnizaţia de conducere.

Baza de calcul pentru sporul de vechime este

formată din:

a) Salariul de bază;

b) Indemnizaţia pentru activitatea de diriginte,

învăţător, institutor şi educatoare, prevăzută de art. 51(4) din

60

Statutul personalului didactic, calculată la salariul de bază ;

c) Indemnizaţia pentru personalul didactic din

învăţământul special prevăzută de art. 49(3) din Statutul

personalului didactic se calculează ca procent la salariul

funcţiei didactice din grilă.

Sporul de vechime în muncă se calculează ca

procent la baza de calcul stabilită mai sus.

Sporul de vechime în muncă se acordă şi personalului

didactic pensionat pentru limită de vârstă, corespunzător

vechimii în muncă dobândită în întreaga activitate, numai

dacă acesta este angajat în baza unui nou contract

individual de muncă. În cazul în care acesta prestează

activitate didactică la plata cu ora, în baza deciziilor

încheiate în conformitate cu Legea nr. 128/1997, nu

beneficiază de sporul de vechime în muncă prevăzut de art.

45(2) din O.U.G. nr. 123/2003.

Indemnizaţia pentru desfăşurarea activităţii

didactice în mediul rural sau în localităţi izolate şi sporul

pentru practică pedagogică se va calcula potrivit

prevederilor art.49 (2) şi art. 51(5) din Legea nr.128/1997, cu

modificările şi completările ulterioare, ca procent la salariul

funcţiei didactice din grilă.

61

Toate celelalte sporuri care nu fac parte din baza de

calcul pentru sporul de vechime, respectiv sporul pentru titlu

ştiinţific, sporurile pentru condiţii deosebite de muncă, etc.,

se calculează conform Machetei de calcul a salariului

personalului didactic din anexele 1 şi 2 la OUG nr. 68/ 2004,

care face parte integrantă din prezentul ordin al ministrului.

În limita fondului destinat plăţii salariilor, aprobat prin

bugetul public naţional, fiecare unitate de învăţământ îşi

întocmeşte anual statul de funcţii în raport cu necesităţile,

care cuprinde denumirea funcţiei, gradul sau treapta

profesională, numărul de posturi, nivelul studiilor, nivelul

salariilor de bază pe gradaţii.

Pe baza statelor de funcţii se întocmeşte fondul de

salarii corespunzător. Sumele necesare pentru plata

salariilor de bază, împreună cu sporurile, premiile, treceri în

gradaţii superioare, avansări în grade sau trepte şi celelalte

drepturi trebuie să se încadreze în alocaţiile bugetare

stabilite cu această destinaţie.

Vom ilustra modalitatea de calculare a cheltuielilor pe

baza datelor din anul 2004.

Cheltuielile cu salariile se obţin prin însumarea

rezultatelor la calculele realizate pe fiecare aliniat de

cheltuială din cadrul salariului: salariu tarifar (de bază),

62

sporuri, indemnizaţii de conducere, plata cu ora, salariu de

merit, gradaţii de merit, premii, gratificaţii.

În cadrul acestora, cheltuielile cu salariile tarifare au

ponderea cea mai mare şi dimensionate separat pe personal

didactic şi personal auxiliar.

cheltuielile ce numărul posturilor cheltuiala medie număr coeficientsalariile tarifare = didactice prevăzute * lunară pe post didactic* luni de *de indexare

în anul de referinţă în anul de bază acordare (1+i)

Indicatorul specific la cheltuielile cu salariile tarifare

este reprezentat de numărul de posturi didactice prevăzute

în anul de referinţă.

Asupra acestui indicator acţionează mai mulţi factori:

volumul activităţii didactice exprimată în ore, structura

activităţii didactice, formaţii de studiu (număr beneficiari),

structura funcţiilor didactice, numărul de ore pe funcţie

didactică. Cea mai mare importanţă o au volumul activităţii

didactice şi formaţiile de studiu conduse.

Mărimea cheltuielii medii lunare pe post didactic (Cmpd)

este dată de următoarea relaţie de calcul:

Cheltuială medie salarii tarifareCmpd = ────────────────────

Număr posturi didactice an de bază

63

Norma didactică de predare a unui profesor este de

18 ore pe săptămână, iar pentru director norma de predare

este mai redusă.La Şcoala Generală cu clasele I-VIII Nr.2

Focşani norma didactică a directorului este de 10 ore.

În cazul personalului tehnic administrativ, cheltuielile cu salariile se determină astfel:

Cheltuieli cu salarii = număr de funcţii * cheltuiala * număr luni acordare

medie pe post (aproximativ 11 luni)

Prin însumarea celor două poziţii se ajunge la total

cheltuieli salariu tarifar.

Sporurile de stres, de concurenţialitate, de încordare

psihică, de fidelitate, etc se aplică ca procent la salariul

tarifar şi se adaugă apoi la acesta.

Acest spor este de 3% pentru fiecare tranşă de

vechime în învăţământ şi se calculează pentru tranşe astfel:

Tranşe de

vechime în

învăţământ

Spor de stres

0 – 2 ani 3%

64

2-6 ani 6%

6–10 ani 9%

10–14 ani 12%

14-18 ani 18%

18-22 ani 19%

22-25 ani 21%

25-30 ani 24%

30-35 ani 27%

35-40 ani 30%

Peste 40 ani 33%

Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de patru

ani personalului didactic şi didactic auxiliar cu performanţe

deosebite în pregătirea elevilor, precum şi cu o vechime de

peste trei ani în învăţământ; procentul respectiv se

înmulţeşte la salariul tarifar şi apoi se adaugă la acesta.

Fazele acordării gradaţiei de merit sunt evidenţiate

astfel:

a) Candidatul întocmeşte şi depune la director

raportul de autoevaluare a activităţii sale;

b) Consiliul profesoral analizează raportul şi îl

supune dezbaterii;

65

c) Directorul şcolii trimite Inspectoratului Şcolar

Judeţean raportul de autoevaluare, aprecierea Consiliului

profesoral şi propria apreciere;

d) Inspectorul de specialitate întocmeşte un raport

motivat;

e) Primirea spre analiză a raportului de autoevaluare,

a aprecierii Consiliului profesoral şi a aprecierii directorului,

precum şi a raportului motivat de către Consiliul de

Administraţie;

f) Întocmirea listei candidaţilor admişi;

g) Înaintarea acesteia catre Ministerul Educaţiei şi

Cercetării.

În ceea ce priveşte salariile de merit, acestea se

acordă în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.28/1993,

pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea

desfăşurată, personaluilui didactic, personalului didactic

auxiliar şi personalului nedidactic.Numărul salariilor de merit

se calculează la totalul posturilor didactice existente la

nivelul Inspectoratului Şcolar şi se distribuie pe unităţile de

învăţământ indiferent de numărul cadrelor didactice ale

acestora.

Necesarul pentru plata cu ora se stabileşte în modul

următor:

66

Cheltuieli cu salariile privind posturile vacante = număr de ore * tarif pe oră an bază (posturi didactice)

Orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru

de către personalul încadrat în funcţii de execuţie se

compensează cu timp liber. Dacă această compensaţie nu a

fost efectuată, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din

salariul de bază de:

a) 50% - pentru primele două ore de depăşire a

duratei normale de lucru într-o zi;

b) 100% - pentru următoarele ore, precum şi pentru

orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte

zile în care nu se lucrează conform legii.

Acest spor se aplică doar personalului nedidactic,

administrativ.

Indemnizaţiile de conducere se acordă personalului

didactic cu funcţii de conducere şi personalului didactic-

auxiliar şi nedidactic de conducere (secretar-şef şi contabil)

şi se calculează după cum urmează:

Indemnizaţie număr indemnizaţii cheltuiala medie din număr luni

67

conducere = prevăzute în anul * an bază pe indemn. * de acordare

de plan conducere

Indemnizaţia de conducere se calculează la salariul de

bază al funcţiei didactice, după cum urmează:

a) 15-25% pentru educatorii, învăţătorii ce

îndeplinesc funcţia de director;

b) 20-25% pentru directorul adjunct;

c) 25-35% pentru director.

Numărul de indemnizaţii prevăzute în anul de plan

sunt determinate de încadrarea instituţională şi de numărul

de indicatori specifici (numărul de elevi), ele revizuindu-se

anual, în funcţie de performanţele manageriale.

Premiile şi gratificaţiile se stabilesc printr-un procent

(2%) asupra fondului de salarii al unităţii.

Unităţile de învăţământ constituie un fond de premii

lunare prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salariu,

pentru personalul didactic.

Din acest fond, Consiliul de Administraţie poate acorda

premii în cursul unui an şcolar salariaţilor cu rezultate

deosebite.

De asemenea, personalul din unităţile de învăţământ

beneficiază de al 13-lea salariu, ce reprezintă un premiu

68

anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în

anul pentru care se face plata.

Alte drepturi salariale acordate sunt:

a) Plăţi cu ora- pentru depăşirea normei didactice

de predare de 18 ore pe săptămână sau 16 ore pe

săptămână pentru profesori şi 6 ore pe săptămână pentru

director.

Tot aici se încadrează şi remunerarea personalului

pentru activitatea depusă în timpul examenului de

capacitate, de admitere şi de bacalaureat, sumă ce se

suportă din bugetul de stat.

b) Prima de instalare- se acordă personalului

didactic la angajarea în învăţământ, în primii 5 ani de la

absolvirea studiilor.

Pe baza salariului aferent unei persoane din

învăţământ, a salariului de bază inclusiv celelalte sporuri şi

indemnizaţii se pot determina cheltuielile cu salariul lunar al

unui angajat( aşa cum apar în statul de funcţii).

Cheltuieli cu salariul Salariu Salariu Gradaţie Indemnizaţie Spor de lunar al unui angajat = de bază + de merit + de merit + de conducere + vechime +

+ Spor condiţii + Plata orelor + Alte muncă suplimentare sporuri

69

Formula de determinare a fondului brut de salarii

este:

Fond brut de salarii = Cheltuielile cu salariile lunare ale angajaţilor (lunar)

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale este:

Necesar anual = Fond lunar * 12 luni + al 13+ + Premii( 2% din de fonduri salarii salariu total fonduri)

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU SALARII

Vom avea în vedere exemplul unui profesor de limba

română care, potrivit statului, desfăşoară o activitate de

predare de 25 de ore pe săptămână pentru şcoală.

Norma sa didactică de predare, conform actelor

normative privitoare la normarea personalului didactic, este

de 18 ore pe săptămână.

70

Astfel, activitatea prestată de acest profesor este

împărţită astfel:

25 de ore pentru şcoală, dintre care:

18 ore titular : 18/18= 1,00 normă;

7 ore suplimentare( plata cu ora) : 7/18= 0,38

normă.

Determinarea salariului de încadrare (SÎ)

Formula utilizată în determinarea salariului de încadrare este următoarea:

Salariu de Coeficient de ValoareaÎncadrare = ierarhizare *

coeficientului (k)

Avându-se în vedere că profesorul are o vechime în

muncă de 32 de ani şi are gradul didactic I, salariul de

încadrare se determină astfel:

Salariu de Încadrare = 5,478 * 1.857.330 =10.174.453

lei

1) Salariul de încadrare realizat(SR)

Salariul de încadrare realizat reprezintă salariul de

încadrare aferent orelor prevăzute a fi lucrate în cadrul

normei de bază.

71

Salariu de Salariu de Număr ore lucrate/

încadrare = încadrare * normărealizat

= 10.174.453 * 18/18 = 10.174.453 lei

2) Spor de stabilitate ( S STB)

S STB = SR * 15% = 10.174.453 * 15%

= 1.526.168 lei

3) Spor de solicitare neuropsihică (S SN)

S SN = SR * 21% = 10.174.453 * 21% = 2.136.635 lei

4) Gradaţia de merit(GM)

GM = SR * 20% = 10.174.453 * 20% = 2.034.890 lei

5) Salariul de bază ( SB)

SB = SR + S STB + S SN + GM = 10.174.453 + 1.526.168 + 2.136.635 + 2.034.890 = 15.872.146 lei

6) Spor de vechime ( SV)

72

SV = SB * 25% = 15.872.146 * 25% = 3.968.036 lei

7) Sume aferente plăţii cu ora( PO)

Plata cu număr ore Ora = SÎ( 1 + S STB +S SN) * plata cu ora * 7/18

= 10.174.453(1+0.15+0.21) *7*7/18

= 3.766.808 lei

8) Total drepturi salariale ( TDS)

TDS = SB + SV +S STB + PO = 15.872.146 +3.968.036 +

1.526.168 +3.766.808 = 25.133.158 lei

Pe poziţia următoare se înscriu cheltuielile cu bursele.

Acoperirea financiară a acestor cheltuieli se face din bugetul

de stat, la ceea ce se numeşte cheltuieli transferuri

neconsolidabile.

Mărimea acestora la nivelul şcolii se determină

pornind de la comunicările instituţiilor superioare, cu referire

la dimensiunile fondurilor alocate. În dimensionarea acestor

fonduri se au în vedere numărul de elevi, beneficiari care au

finanţare bugetară. Acest lucru vine de sus în jos.

73

În preajma celei de-a doua grupe, situate pe locul trei

sau patru se situează cheltuielile de întreţinere şi

gospodărire.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile la

asigurările sociale de stat

Actele normative care stau la baza fundamentării

cheltuielilor cu contribuţiile la asigurările sociale de stat sunt:

Ordinul Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi

Familiei nr. 340/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare

a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte

drepturi de asigurări sociale;

Hotărârea Guvernului nr.403/2001 pentru a

probarea normelor metodologice de aplicare a Legii

nr.19/2000.

Formula de calcul a contribuţiei unităţii de învăţământ la

asigurările sociale de stat este:

CAS = Fond brut salarii * 22%

În fondul brut de salarii se cuprind toate sumele

acordate salariaţilor, şi anume:

Salarii de bază brute;

Sporuri şi indemnizaţii;

Premii acordate anuale;

74

Sume plătite pentru timpul nelucrat (concedii de

odihnă, sărbători legale);

Sume acordate cu ocazia ieşirii la pensie;

Al 13-lea salariu, etc.

În anul 2004 contribuţia la asigurările sociale de stat

pentru Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii a

fost de 2.089.427.000 lei.

Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea

fondului de ajutor de şomaj

Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui

tip de cheltuieli este Hotărârea Guvernului nr.174/20

februarie 2002 pentru aplicarea Normelor Metodologice de

aplicare a Legii nr.76/16 ianuarie 2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de

muncă.

Formula de calcul este următoarea:

Fond şomaj = Fond brut salarii * 3%

Contribuţia la fondul de şomaj pe care instituţia de

învăţământ romascana a suportat-o a fost de 317.423.000

lei.

75

Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări,

detaşări, transferări

Se au în vedere în această categorie cheltuielile

generate de deplasarea personalului unităţii de învăţământ

în alte localităţi din ţară, în vederea îndeplinirii unor sarcini

de serviciu.

Se includ în această categorie următoarele cheltuieli:

Diurna;

Decontarea transportului între localităţi;

Decontarea cazării,etc.

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la

nivelul acestora din anul de bază în funcţie de evenimente

anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele inflaţiei şi

de perspectivele unor majorări de preţuri (scumpirea

combustibililor, creşterea tarifelor la transporturile de

călători).

Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii a

înregistrat cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferări în

valoare de 20.000.000 lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia la

asigurările sociale de sănătate

76

Baza normativă pentru acest tip de cheltuială este

formată din:

Ordinul C.N.A.S. nr.74/2000 pentru aprobarea

Normelor privind modul de încasare a contribuţiilor

asigurărilor sociale de sănătate;

O.U.G. nr.1999/1999, O.U.G nr.180/2000,

O.G.nr.7/2001 de modificare a Legii nr.145/1997- legea

asigurărilor sociale de sănătate.

Formula de calcul pentru aceste cheltuieli este

următoarea:

C.A.S.S.= Fond brut salarii * 7%

C.A.S.S. pe care instituţia de învăţământ romascana a

suportat-o a fost de 620.000.000 lei.

77

Fundamentarea cheltuielilor de personal

DIRECTORInspectoratul Şcolar

Judeţean Neamt

SECRETAR-ŞEF

CONTABIL - ŞEF

aprobă statul de funcţii

Întocmeşte şi aprobă statele de funcţii

Întocmirea documentelor pentru Trezorerie (cec, ordin de plată)

Casierul ridică banii din bancă

Plata salariilor

Stat de functii

NFS=FS*12 luni+al 13-lea salariu+premii+CAS+CFS+CASS

Proiectul de buget

78

Determinarea cheltuielilor de personalDeterminarea cheltuielilor de personal

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor se

face pe baza calculelor proprii şi a actelor normative

specifice fiecărui domeniu de activitate.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat

calculează şi propune necesarul de fonduri pornind de la

caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul

de elevi şcolarizaţi, respectiv gradul de ocupare a spaţiului

de învăţământ, consumurile specifice de energie, apă,etc.

Fundamentarea cheltuielilor în Grupul Scolar Industrial

Materiale de Constructii se face, în cadrul Titlului II

„Cheltuieli materiale şi de servicii”, pe articole şi aliniate,

astfel:

24.01 - încălzit;

24.02 - iluminat şi forţă motrică;

24.03 - apă, canal, salubritate;

24.04 - poştă, telefon, telex, radio, televizor,

telefax;

24.05 - furnituri de birou;

24.06 - materiale pentru curăţenie;

79

24.07 - alte materiale şi prestări de servicii.

25 – Materiale şi prestări de servicii cu caracter

funcţional;

26 – obiecte de inventar de mică valoare sau

scurtă durată şi echipament:

26.02 – Echipament;

26.03 – Alte obiecte de inventar de mică

valoare sau scurtă durată.

27 – Reparaţii curente;

28 – Reparaţii capitale;

29 – Cărţi şi publicaţii;

30 – Alte cheltuieli;

31 – Manuale.

Fluxul informational privind fundamentarea cheltuielilor cu

bunuri si servicii

80

CONTRACTEFURNIZORI

PERSONAL DIDACTIC, AUXILIAR,

NEDIDACTIC

CONTABIL ŞEF

Tarife energie electrică, apă, gaz,etc.

Solicitări privind

necesarul de materiale

RATAINFLAŢIEI

Proiect de buget

81

Situaţia anului de bază: număr KW, EXECUŢIEmc. apă, BUGETARĂ număr becuri AN PRECEDENT schimbate, etc

ASISTENŢĂ TEHNIC-OPERATIVĂ, CONTABILĂ,STATISTICĂ

Fundamentarea cheltuielilor pentru întreţinere şi

gospodărie

În această categorie sunt incluse fondurile necesare

pentru:

d) Încălzit;

e) Iluminat şi forţă motrică;

f) Apă, canal, salubritate;

g) Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax;

h) Furnituri de birou;

i) Materiale pentru curăţenie;

j) Alte materiale şi prestări de servicii.

a) Încălzit

Actul normativ care stă la baza fundamentării

cheltuielilor pentru încălzit este Hotărârea Guvernului

nr.368/1999 pentru modificarea art.1 al H.G. nr.239/1999

privind stabilirea nivelului maxim al preţului la care energia

termică poate fi livrată populaţiei.

Având în vedere faptul că Grupul Scolar Industrial

Materiale de Constructii dispune de centrală proprie,

necesarul pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea se

82

stabileşte prin înmulţirea cantităţii de gaz consumate pentru

încălzire (exprimată în metri cubi) cu tariful pe metru cub de

gaz şi cu numărul de luni în care se încălzeşte unitatea.

număr mc gaz metan Cheltuieli pentru încălzire = pe întreaga perioadă de

încălzire * tarif pe mc

= 715.000.000 lei

Cheltuielile pentru încălzit se fundamentează ţinându-

se cont de contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a

anului precedent corectându-se cu rata inflaţiei.

b) Iluminat şi forţă motrică

Actul normativ care stă la baza fundamentării

cheltuielilor pentru iluminat şi forţă motrică este Hotărârea

Guvernului nr.368/1999 pentru modificarea art.1 al H.G.

nr.239/1999 privind stabilirea nivelului maxim al preţului la

care energia termică poate fi livrată populaţiei.

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru

iluminat sunt următorii:

Iluminatul din sălile de clasă;

Iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;

Consumuri specifice din laboratoare ( laborator de

informatică, fizică, chimie);

83

Iluminat şi consum energetic în spaţiile

administrative.

În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt cuprinse:

1) Cheltuieli privind costul curentului electric

pentru iluminat şi forţă motrică

Indicatorii de fundamentare pentru acest tip de

cheltuieli sunt:

Numărul corpurilor luminoase, inclusiv

aparatura de specialitate;

Numărul orelor pentru iluminat, precum şi

funcţionarea aparaturii;

Consumul de energie electrică;

Tariful pe un KW.

Cheltuielile pentru iluminat şi forţă motrică se

calculează prin îmulţirea numărului de ore de iluminat cu

numărul corpurilor de iluminat cu totalul consumului efectuat

şi cu tariful pe kilowatt sau consum mediu anual înmulţit cu

tariful pe kilowatt. În cazul instituţiei noastre cheltuielile

pentru iluminat şi forţă motrică se calculează după ultima

formulă.

Cheltuieli pentru = nr ore de * nr corpuri de * consum * tarif iluminat şi forţă motrică iluminat (h) iluminat (buc) (kw/h*buc) (lei/kw)

84

= consum mediu anual * tarif = 153.000.000 lei

La baza fundamentării cheltuielilor cu energie

electrică stau contractele cu furnizorii (SC. Electrica SA),

precum şi execuţia bugetară pe anul precedent, de unde se

preia numărul de KW consumaţi, corectându-se apoi cu rata

inflaţiei.

2. Cheltuieli cu becurile electrice

Indicatorii luaţi în calcul la cheltuielile cu becurile electrice sunt:

Număr de săli iluminate ceu becuri; Număr de becuri pe o sală; O medie a becurilor schimbate pe an; Preţul unitar al unui bec.

Formula de calcul este următoarea:

Cheltuieli cu = număr mediu de * preţ unitar becuri electrice becuri schimbate al unui bec pe an

c) Apă, canal, salubritate

Indicatorii ce stau la baza fundamentăerii acestor

cheltuieli sunt:

85

Consum apă potabilă pe an (mc/an);

Consum apă caldă pe an(mc/an);

Gunoi (mc/an);

Tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de

apă rece;

Tariful pentru servicii de salubritate şi

canalizare.

La fundamenatrea acestor cheltuieli se ţine seama de

contractul încheiat cu furnizorii acestor utilităţi şi servicii şi de

anul precedent în ceea ce priveşte execuţia bugetară

obţinându-se numărul de mc consumaţi, care se înmulţeşte

cu tariful în vigoare, corectat cu indicele inflaţiei.

Cheltuielile cu apă, canal, salubritate se calculează

după următoarea formulă: consum de apă anual înmulţit cu

tariful pe metru cub de apă adunat cu tariful pentru

canalizare pentru un an la care se adaugă tariful serviciilor

de salubritate pentru întregul an.

Cheltuieli cu apă, = ( consum de apă * tarif canalizare * tarif servicii salubritate canal, salubritate anual * tarif pe mc)

= 353.000.000 lei

d) Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

86

Se au în vedere plata serviciilor de poştă, abonamente

la telefon, telex, radio, etc, incluzându-se aici şi plata

convorbirilor internaţionale, a taxelor telex şi telefax cu

străinătatea.

Indicatorii folosiţi în funadamentarea acestor cheltuieli

sunt:

Număr posturi telefomice;

Număr televizoare,a aparate video;

Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice;

Tariful pentru abonamentul pentru servicii

telefonice;

Tariful pentru abonament radio, TV;

Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă.

Cheltuielile poştale se calculează în funcţie de

numărul de expedieri, de greutatea şi conţinutul plicurilor,

coletelor, etc. Cheltuielile cu telefonul sunt cele mai

importante cheltuieli din această grupă fiind calculate astfel:

valoarea abonamentului se înmulţeşte cu numărul de luni de

abonament; la aceasta se adaugă numărul de impulsuri

înmulţite cu tariful pe impuls. Totalul acestor cheltuieli este

de 41,000,000 lei.

Cheltuieli cu telefonul = abonament * nr luni + nr impulsuri * tarif pe impuls

87

e) Materiale pentru curăţenie;

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materiale

sunt:

Suprafaţa şcolii;

Numărul de săli de clasă;

Materiale de curăţenie necesare;

Cantitatea din fiecare material de curăţenie;

Preţul fiecărui material de curăţenie necesar.

Cheltuielile cu materiale pentru curăţenie se formează

prin înmulţirea cantităţii de materiale de curăţenie din fiecare

tip cu preţul unitar aferent fiecărui tip de material de

curăţenie.

Cheltuieli cu = cantitatea din tipul * preţ unitar materiale pt curăţenie de material

= 193.000.000 lei

f) Alte materiale şi prestări de servicii

Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în

această categorie au în vedere costul serviciilor de

deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de unităţi

specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparaţiilor

88

curente şi capitale, cheltuieli cu materiale utilizate în cazul

producerii incendiilor, plata serviciilor efectuate de terţi

(traduceri, pază,etc.),etc.

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi prestări

servicii cu caracter funcţinal

Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor

materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional sunt:

Materiale folosite

Cantitatea

Preţul unitar.

Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această

categorie sunt:

Materiale necesare prelucrării în laboratoare;

Cataloage, carnete de elev, diplome,

cretă,materiale didactice (filme, diafilme, planşe).

Aceste cheltuieli cu caracter funcţional sunt specifice

fiecărui domeniu de activitate care asigură desfăşurarea în

bune condiţii a activităţii de bază.

Fundamentarea se realizează în funcţie de execuţia

bugetară a anului precedent înmulţită cu tarifele în vigoare.

89

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile curente

Cheltuielile cu reparaţiile curente au în vedere

cheltuielile făcute de instituţia de învăţământ cu:

Înlocuire de obiecte uzate;

Remedieri ale unor defecţiuni;

Refaceri lucrări,etc.

Cheltuielile cu reparaţiile curente, la Grupul Scolar

Industrial Materiale de Constructii includ:

Costul devizelor şi a proiectelor tehnice;

Costul materialelor procurate pentru lucrări de

întreţinere şi reparaţii curente.

Aceste lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt

făcute în regie proprie la instalaţii, clădiri (zugrăveli, vopsiri,

reparaţii la acoperiş, mobilier şcolar, etc.) ele valorând în

2004 193.000.000 lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale

90

Reparaţiile capitale presupun înlocuirea (totală sau

parţială) a unor obicte uzate, avându-se în vedere aducerea

cât mai aproape de starea lor iniţială.

În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale sunt

cuprinse:

Dacă lucrările de reparaţii sunt efectuate în

regie proprie – costul materialelor;

Dacă lucrările de reparaţii sunt efectuate de

către terţi – costul acestor lucrări, la clădiri şi construcţii.

La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii

aceste cheltuieli au fost în anul 2004 în valoare de

355.000.000 lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii

În această categorie se includ următoarele cheltuieli:

Cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea de

cărţi pentru biblioteca şcolii;

Costul abonamentelor la publicaţii, inclusiv la

Monitorul Oficial.

Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de

cantitate şi preţ estimativ, estimându-se pe baza execuţiei

bugetare pe anul anterior.

Formula de calcul este:

91

Cheltuieli cu = Cantitatea necesară de * Preţ

cărţi şi publicaţii cărţi şi publicaţii estimativ

La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii

aceste cheltuieli au fost în anul 2004 în valoare de

25.000.000 lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu manualele

Funadamentarea cheltuielilor cu manualele se

realizează pornind de la cheltuielile cu manualele realizate în

anul anterior.

Indicatorii folosiţi în fundamentare sunt:

Numărul de elevi ce vor beneficia gratuit de

manuale;

Procentul de manuale acordat anterior;

Preţul unui manual.

FundamentareaTransferurilor

La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii

fundamentarea se face în cadrul art.38 „Transferuri”,

cuprinzând cheltuielile cu bursele.

Baza normativă este reprezentată de:

92

H.G. nr.558/1998 privind modificarea H.G.

nr.445/1997 privind stabilirea criteriilor generale de acordare

a burselor şi alte forme de sprijin material pentru elevi,

studenţi din învăţământul de stat, cursuri de zi;

H.G. nr.934/1998;

H.G.nr. 37/1999.

La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii

bursele se acordă elevilor cu situaţie financiară precară

Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor cu

bursele

ELEVI

DOSAR BURSĂ

SECRETARIAT

COMISIA DE EVALUARE

93

CAPITOLUL III

FINANTAREA BUGETARA

Finanţarea de la buget reprezintă alocarea de mijloace

băneşti din bugetele la dispoziţia instituţiilor publice, cu titlu

definitiv şi destinaţii precise, în concordanţă cu anticipaţiile

din bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei instituţii publice

după aprobare, cuprinzând cheltuielile ce urmează să fie

suportate din bugetul de stat, din bugetul local sau din

veniturile proprii.

Actele normative care stau la baza finanţării instituţiilor

din învăţământul preuniversitar sunt:

CUANTUM BURSĂ

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

NEAMT

ELEVI BURSIERI

CONTABILITATE

PROIECT BUGET2005

94

1) Legea nr.32/1994 privind sponsorizarea,

modificată prin O.G.nr.36/1998, aprobată prin Legea

nr.204/2001;

2) Legea învăţământului nr.84/1995, modificată şi

completată ulterior;

3) Ordonanţa Guvernului nr.32/2001 privind

finanţarea învăţământului preuniversitar;

4) Legea 189/1998 privind finanţele publice locale;

5) Legea nr.500/2002 privind finanţele publice;

6) Legea nr.734/2001 a bugetului de stat;

7) Ordonanaţa Guvernului nr. 538/2001.

III.1 Surse de finanţare

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat

funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin

bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a

căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi

din alte surse, potrivit legii.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de

stat cuprinde: finanţarea de bază şi finanţarea

complementară.

Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii

normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar

conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se

95

asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-

teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte

venituri ale bugetelor locale.

Finanţarea complementară asigură cheltuieli de

capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului

de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din

bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii.

Finanţarea de bază cuprinde următoarele categorii:

cheltuieli de personal;

cheltuieli materiale şi servicii;

cheltuieli cu perfecţionarea profesională, cu

excepţia cheltuielilor care se suportă din bugetul de stat.

Finanţarea complementară cuprinde următoarele

categorii de cheltuieli:

consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;

subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;

cheltuieli pentru organizarea evaluărilor,

simulărilor şi examenelor naţionale ale elevilor, cu excepţia

cheltuielilor care se suportă din bugetul de stat;

cheltuieli cu bursele elevilor;

cheltuieli pentru transportul elevilor;

96

cheltuieli pentru navetă, respectiv cele şase

călătorii cu reducere pe calea ferată prevăzute de lege,

pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare;

cheltuieli pentru examinarea medicală

obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul

preuniversitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se

efectuează gratuit;

cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi

educative, cultural-artistice, sportive, turistice.

Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de

învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de

bază, o constituie costul standard pe elev/preşcolar. Costul

standard pe elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel

de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie

de numărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de

predare, de alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ,

de calitatea procesului de educatie şi formare profesională,

de managementul instituţional, de specificul instruirii şi de

mediul urban/rural.

Determinarea costului standard pe elev/preşcolar se

face de către Consiliul Naţional de Finanţare a

Învăţământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor

menţionaţi mai sus, conform normelor metodologice

elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi

97

aprobate prin hotărâre a Guvernului. Nivelul costului

standard pe elev/preşcolar se aprobă de către Ministerul

Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali şi a

structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice

locale.

Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii

de învăţământ se face pe baza unei formule de finanţare,

care ia în considerare costul standard pe elev/preşcolar,

număr de elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ,

precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de

elevi din zonă, severitatea dezavantajelor şi alţi factori.

Alocaţia financiară stabilită ca parte din finanţarea de

bază ce revine unui elev/preşcolar se alocă unităţii de

învăţământ în care este înscris elevul.

Finanţarea complementară se face de la bugetul

local, în raport cu necesităţile unităţii de învăţământ

preuniversitar de stat, la propunerea acesteia şi se prevede,

cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al oraşului. Nivelul

acesteia se stabileşte pe baza unor programe de finanţare

fundamentate de unităţile de învăţământ, în funcţie de

amploarea nevoilor şi a posibilităţilor de finanţare a

ordonatorului principal de credite.

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot

obţine venituri proprii. Acestea nu diminuează finanţarea de

98

bază şi finanţarea complementară. Unităţile de învăţământ

preuniversitar de stat pot organiza activităţi finanţate integral

din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de

administraţie.

Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a

unităţilor de învăţământ se face pe bază de contract,

întocmit conform normelor metodologice pentru finanţarea

învăţământului preuniversitar, încheiat între directorul unităţii

de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii în raza

căreia se află unitatea de învăţământ. Contractul se încheie

în maximum 30 zile de la data aprobării bugetului local.

Sumele reprezentând finanţarea de bază şi finanţarea

complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli.

Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual,

de fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat,

conform normelor metodologice de finanţare a

învăţământului preuniversitar, se aprobă şi se execută

potrivit prevederilor legale în vigoare.

Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat

este ordonator terţiar de credite.

Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de

venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din

venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc

cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de

99

administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli

ale unităţilor de învăţământ.

De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului

Educaţiei şi Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli

aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv

pentru învăţământul special:

a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în

derulare, cofinanţate de Guvernul României şi organismele

financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite

externe aferente proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova,

precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din

afara graniţelor ţării;

c) organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor

naţionale;

d) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor

didactice şi didactice auxiliare, precum şi organizarea

examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice;

e) manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu

şi pentru elevii cu dificultăţi materiale din învăţământul liceal

şi de arte şi meserii;

f) finanţarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a

unor programe anuale sau multianuale de investiţii,

modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor

100

publice de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv

consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;

g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie

socială, stabilite prin reglementări specifice;

h) finanţarea privind organizarea, pentru elevi, de

concursuri pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-

aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri

cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare,

cu participare naţională şi internaţională, precum şi

olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ.

Bugetul local alimentează cu fonduri unităţile de

învăţământ de stat pentru următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli materiale curente necesare procesului

instructive-educativ pentru întreţinere şi reparaţii şi pentru

plata utilităţilor

b) cheltuielile salariale aferente personalului didactic

auxiliary şi nedidactic

c) reparaţii capitale şi investiţii, inclusive dotarea cu

mijloace de învăţământ

d) subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare

e) suplimentarea fondului de burse primate e şcoală

de la bugetul de stat

101

f) finanţarea unor activităţi de protecţie socială a

copiilor şi elevilor care provin din familii defavorizate din

punct de vedere social şi economic

g) organizarea examenelor naţionale de ocupare a

posturilor didactice

h) suplimentarea fondului provenit din TVA afferent

finanţării proporţionale pentru salarizarea diferrenţiată a

personalului.

Consiliul judeţean alocă, prin hotărâri proprii, fonduri

din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia

acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ

preuniversitar de stat.

Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi

studenţilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul

se finanţează prin bugetul Ministerului Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului.

Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii

Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului

Preuniversitar se suportă din bugetul Ministerului Educaţiei

şi Cercetării şi din alte surse, potrivit legii.

Finanţarea învăţământului de stat se asigură din

fonduri publice, în limitele a cel puţin 4% din produsul intern

brut, asigurându-se, anual o creştere permanentă a

alocatiilor bugetare, în concordanţă cu următoarele cerinţe:

102

a) considerarea dezvoltării învăţământului ca o

prioritate naţională, pentru pregătirea resurselor umane la

nivelul standardelor internaţionale;

b) profesionalizarea resurselor umane în concordanţă

cu diversificarea pieţei muncii;

c) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării

ştiinţifice universitare pentru integrare la vârf în viaţa

ştiinţifică mondială.

Pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri

publice se asigură, anual o creştere a alocaţiilor bugetare

până la minimum 6% din PIB în anul 2007.

Sistemul de finanţare a învăţământului preuniversitar

de stat asigură descentralizarea fondurilor la nivelul unităţilor

de învăţământ. Modalităţile concrete de proiectare,

repartizare şi execuţie bugetară a fondurilor destinate

învăţământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme

metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate

de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu

Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi

Internelor, cu consultarea federaţiilor sindicale

reprezentative din învăţământ şi a structurilor asociative ale

autorităţilor administraţiei publice.

Pentru învăţământul de stat liceal şi obligatoriu se

asigură gratuit manualele şcolare. Beneficiază de aceeaşi

103

gratuitate şi elevii din învăţământul secundar superior, ai

căror părinţi au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau

mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.

Pentru asigurarea aplicării corecte a principiilor noului

sistem de finanţare şi administrare a unităţilor de învăţământ

în întregul sistem de învăţământ preuniversitar de stat,

prevederile prezentei legi se vor aplica eşalonat, în perioada

septembrie 2004 -decembrie 2007, după cum urmează:

a) începând cu luna septembrie 2004, consiliile

locale şi judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare

judeţene, trec la reorganizarea reţelei şcolare şi constituie

consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ în

conformitate cu prevederile art.7 şi art.145 din Legea

nr.847/1995, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare. Modificările de structură ale reţelei şcolare se pun

în aplicare succesiv, în lunile septembrie ale anilor 2004,

2005 şi 2006;

b) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare

a prezentei legi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează

şi supune, spre aprobare, Guvernului, metodologiile

prevăzute în prezenta lege;

c) Ministerul Educaţiei şi Cercetării reorganizează,

în concordanţă cu prevederile prezentei legi, Programul

naţional de pregătire managerială a directorilor de şcoli;

104

d) sistemul de finanţare de bază a unităţilor de

învăţământ preuniversitar prevăzut la art.167-170 şi art.174

din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu

anul financiar 2005. Judeţele care aplică sistemul de

finanţare de bază în anul 2005 şi 2006 se nominalizează prin

hotărâre a Guvernului. De asemenea, prin hotărâre a

Guvernului, se stabileşte data aplicării acestui sistem în

municipiul Bucureşti.

Veniturile proprii ale şcolii provin din închirierea de

spaţii altor unităţi de stat sau particulare.

105

106

Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii

Birou contabilitateLGI

ProiectBVC

Alte instituţii de învăţământ

Consiliul Local Neamt

ProiectBVC

ProiectBVC

Inspectoratul ŞcolarNeamt

DGJFPCNT MEC

Ministerul Finanţelor

Fluxul informational generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor

3.2. Metode şi tehnici de finanţare bugetară a

cheltuielilor

În ceea ce priveşte finanţarea bugetară se au în vedere

două tehnici de finanţare diferite: finanţarea de la bugetul de

stat şi finanţarea din bugetul local.

1) Finanţarea de la bugetul de stat are ca tehnică de

finanţare deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.

Ca parte a finanţării bugetare, finanţarea de la bugetul

statului are în vedere punerea mijloacelor băneşti conforme

cu prevederile din bugetul de stat la dispoziţia fiecărei

instituţii publice. Astfel, finanţarea se face printr-o tehnică

numită deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare. În deschiderea de

credite bugetare sunt implicaţi: finanţatorul adică, instituţia

centrală în numele Guvernului răspunzătoare de gestiunea

bugetară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ordonatorul

107

principal de credite al bugetului local şi Trezoreria, ca unitate

bancară specializată.

Iniţiativa în deschiderea acestor credite o are

ordonatorul principal al bugetului local, care se adresează

finanţatorului (MEC). Solicitarea se va face până la data de

20 a lunii în curs pentru luna următoare, adresarea făcându-

se printr-o „cerere de deschidere a creditelor bugetare”,

întocmită în trei exemplare. Pe baza acestei cereri,

finanţatorul onorează solicitarea prin verificarea bugetului de

venituri şi cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile

clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor în bugetul aprobat.

În primul exemplar al cererii se consemnează

deschiderea creditelor bugetare, deschidere ce devine

executorie pe baza celui de-al doilea exemplar al cererii

trimis Trezoreriei Iaşi, unde sunt deschise conturi în numele

liceului pentru sumele virate din bugetele publice.

Al doilea exemplar trimis de către finanţator are ca

semnificaţie trecerea sumelor de bani, cu titlu de credite

bugetare, din contul bugetului finanţator în contul

ordonatorului principal de credite al bugetului local care are

obligaţia, prin lege, de a repartiza aceste credite.

Prin al treilea exemplar al cererii finanţatorul informează

ordonatorul principal al bugetului local de deschiderea

108

creditelor solicitate în contul Trezoreriei Iaşi pe seama

liceului.

O cerere de deschidere de credite bugetare urmăreşte

următoarele elemente:

- încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate

şi neconsumate pe prima perioadă pe care se solicită

creditele respective;

- codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare

şi planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;

- corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de

cheltuieli menţionate în cererile de deschidere de credite

bugetare;

- încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru

repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar, cât şi pe

diviziunile acestuia.

Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei.

După analiza şi verificarea cererii de deschidere de credite

bugetare, Direcţia Generală a Trezoreriei aprobă

deschiderea creditelor bugetare.

Repartizarea creditelor bugetare are loc prin

transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu de credite bugetare

în sens ierarhic de la ordonatorul principal la cei subordonaţi,

având la bază un document numit dispoziţie bugetară de

repartizare adresată unităţilor Trezoreriei Finanţelor Publice.

109

Ministerul Educaţiei şi Cercetării adresează dispoziţia

bugetară de repartizare a creditelor bugetare Trezoreriei

Finanţelor Publice. Acestea din urmă (la nivel judeţean)

trimite un exemplar pentru repartizarea creditelor, prin care

se comunică repartizarea creditelor bugetare.

Odată repartizate creditele bugetare, Direcţiile de

Trezorerie Judeţene şi Municipale eliberează extrase de

cont, informând totodată ordonatorii subordonaţi Ministerului

Învăţământului despre deschiderea creditelor bugetare.

Dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor

bugetare se întocmesc pentru cheltuielile proprii şi pentru

cheltuielile ordonatorilor secundari de credite bugetare, de

exemplu Inspectoratele Şcolare Judeţene.

110

DGFP

Ordonator principal de credite

Trezoreria Centrala

Ministerul finantelor publice

Directia Generala a Trezoreriei

Directia de Trezorerie Judeteana

Trezorerii municipale

111

Flux informational fenerat de finantarea institutiei din bugetul de

stat

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de

tehnică bugetară alimentarea cu mijloace băneşti sau

alocarea de fonduri, instituţiiile implicate în administrarea

bugetelor locale fiind consiliile locale (unităţi administrativ-

teritoriale).

Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limita

prevederilor locale, cu repartizarea acestora pe trimestre.

Cheltuielile pe capitole şi subcapitole sunt angajate în sensul

realizării lor, numai dacă sunt disponibilităţi în contul specific

al bugetului local.

Finanţarea din bugetul local are drept caracteristică

faptul că, acoperirea cheltuielilor se face în limita

disponibilităţii existente în cont. Altfel spus, pentru unităţile

administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de

disponibil în care se consemnează încasările din venituri

proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare

(sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat şi

transferuri din acelaşi buget în completare), în cazul

celorlalte bugete publice (ale statului), conturile deschise la

trezorerie sunt separate pe venituri şi pe cheltuieli , existând

aici un anume "automatism" în circuitul banului public, în

112

sensul că acoperirea cheltuielilor nu este condiţionată

imediat de încasarea veniturilor în acelaşi buget.

Finanţarea din bugetul local începe cu solicitarea până

la sfârşitul lunii ordonatorului principal de credite al bugetului

local (primarul comunei, oraşului, municipiului) de către

ordonatorii terţiari de credite a repartizării necesarului de

credite din bugetul local, reprezentând finanţarea

proporţională şi complementară pentru luna următoare.

Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au

ordonatorii principali de credite bugetare (preşedinţii

consiliilor judeţene şi respectiv primarii, la localităţi). Aceştia

stabilesc lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din

bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de

cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli,

veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru

echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.

Ordonatorul principal de credite determină cuantumul

creditelor bugetare, în limita cărora urmează a se deschide

pentru luna respectivă pe baza unei „note privind

determinarea necesarului de credite bugetare" luând în

calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului;

veniturile proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la

începutul anului; veniturile încasate de la începutul anului;

cheltuieli efectuate de la începutul anului; cheltuieli ce

113

urmează a se efectua în luna de referinţă; credite bugetare

deschise de la începutul anului; disponibilităţi din credite

bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise.

Documentul cu necesarul de credite se întocmeşte în doua

exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în

bugetul local şi se prezintă compartimentului specializat în

gestiunea respectivului buget unde se verifică în legătură cu:

• încadrarea creditelor bugetare deschise pe

ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor aprobate

anual cu repartizarea pe trimestre cu acoperire din venituri

proprii (sold la începutul lunii, venituri ce urmează a se

încasa în luna respectivă) şi subvenţiile ce urmează a fi

alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor

proprii pentru luna respectivă;

• creditele bugetare deschise pe capitole se

încadrează în prevederile corespunzătoare aprobate prin

bugetul local;

• completarea documentului cu toate

elementele şi semnarea acestuia de către ordonatorul

principal de credite şi şeful compartimentului financiar -

contabil (sau înlocuitorul de drept).

Potrivit cu verificările asupra determinării necesarului

de credite bugetare ordonatorul principal întocmeşte către

unitatea operativă a trezoreriei din localitate, o „comunicare

114

de deschidere de credite" în care se precizează următoarele:

luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare,

instituţia pe seama căreia se face deschiderea de credite,

suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care

urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de

personal şi materiale, de capital).

Din creditele bugetare deschise (aprobate ca limite în

alimentarea cu mijloace băneşti a conturilor de disponibil),

ordonatorul principal de credite bugetare repartizează

credite bugetare pe seama instituţiilor subordonate, finanţate

din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se

efectuează prin „dispoziţia bugetară" care se întocmeşte pe

capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli şi

se prezintă o dată cu „comunicarea de deschidere a

creditelor".

Operaţiunile legate de finanţarea la nivelul unităţilor

administrativ - teritoriale se efectuează prin unităţile

operative ale trezoreriei din teritoriu

115

Flux informaţional privind finanţarea din bugetele locale

Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite

de finanţare în care trebuie să se încadreze ordonatorii de

credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.

După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare,

ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace

băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în

bugetele lor.

Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune

respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislaţiei

finanţelor publice şi anume:

Informare

Dispoziţii bugetare de repartizare

Informare asupra deschiderii creditului bugetar

Comunicare de deschidere de

credite

Solicitare de fonduriInspectoratul Şcolar

Judeţean NeamtPrimăria Roman /Consiliul

LocalTrezorerie

Cont buget local

Cont NTJ

Cont Liceu

TREZORERIE

Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii

Roman

116

• utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia

stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli (şi în

concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) în limita

creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;

• utilizarea creditelor bugetare are loc numai

pentru cheltuieli legal aprobate, cunoscut fiind că

fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală

prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;

• aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul

conducătorului compartimentului financiar-contabil (sau a

înlocuitorului de drept).

Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite

momente (etape) tehnice, şi anume: angajarea, lichidarea,

ordonanţarea, plata.

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se

realizează prin plăţi în numerar şi în conturi bancare (fără

numerar).

Plăţile în numerar constau în salarii, burse, avansuri în

contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite

personalului.

Plăţile prin conturile bancare apar în toate cazurile cu

terţe persoane juridice (procurare de materiale, achitare

furnizori, plăţi către bugetele publice, etc.).

117

Eliberarea de sume (cu sau fără numerar) din conturile

bancare (trezorerie) ale instituţiilor publice reprezintă din

punctul de vedere al execuţiei de casă a bugetelor, plăţi de

casă (operaţii de stingere a unor obligaţii băneşti prin

achitarea lor) sau utilizarea creditelor bugetare aprobate

pentru o anumită perioadă de timp.

Pe parcursul execuţiei financiar-bugetare pot apare

situaţii când ordonatorii de credite bugetare recuperează

sume din plăţile efectuate anterior (regularizări prin aplicarea

de noi preţuri sau tarife; facturare la preţuri mai mari decât

cele contractuale şi convenite, etc.). Dacă sumele provin din

finanţarea anului curent, se depun de instituţii în cont la

trezorerie diminuând, în mod corespunzător plăţile de casă

deci reîntregind creditele bugetare, operaţiune care mai

poartă denumirea de reconstituire a creditelor bugetare, în

acest context, în planul consemnărilor informaţionale se

foloseşte în sensul tehnicilor de finanţare expresia plăţi nete

de casă (diferenţa dintre plăţile de casă şi sumele apărute în

cont din operaţiunile menţionate) care au şi sensul de

mărime exactă a finanţării ordonatorilor de credite bugetare.

Pentru sumele primite, ordonatorii principali de credite

bugetare se „decontează" faţă de instituţiile financiare (care

răspund de gestiunea bugetelor publice) prin conturile de

execuţie bugetară. Acestea se găsesc şi la ordonatorii

118

ierarhic superiori pentru cei subordonaţi. Pe baza conturilor

de execuţie bugetară, instituţii financiare de specialitate

preiau în evidenţa lor cheltuielile efectuate de ordonatorii de

credite bugetare. Aici, asistăm la ceea ce înseamnă

preluarea şi centralizarea de date cu privire la execuţia

cheltuielilor bugetare de la instituţii care se vor regăsi în

„construcţia" execuţiei cheltuielilor pe componente bugetare

la cei ce au răspunderi şi competenţe în gestiunea bugetelor

publice.

Pe parcursul execuţiei financiare pot avea loc retrageri

de credite bugetare aprobate în cazul renunţării la unele

acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin

folosirea dispoziţiei bugetare de retragere (la iniţiativa

ordonatorilor ierarhic superiori).

Realizarea de noi acţiuni ori activităţi neprevăzute în

etapa elaborării proiectelor de bugete, conduce în practica

bugetară la alte modalităţi tehnice de lucru în care sunt

utilizate disponibilităţile de credite bugetare rezultate din

bugete (inclusiv de venituri şi cheltuieli la instituţii) sau

alocarea de mijloace băneşti suplimentare din fondul de

rezervă bugetară ori fondul de intervenţii (de la dispoziţia

guvernului), în prima situaţie, instituţiile îşi analizează

economiile realizate în bugetele de venituri şi cheltuieli,

stabilind suma ce urmează a fi alocată pentru acoperirea

119

nevoilor suplimentare. In cazul când în bugetele proprii nu

apar economii se apelează la ordonatorii principali care

dispun de posibilităţi mai mari în acest sens.

Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat deci,

majorarea creditelor bugetare la anumite subdiviziuni din

bugetul de venituri şi cheltuieli se mai realizează în cursul

execuţiei bugetare, prin efectuarea de virări de credite

bugetare. Acestea pot fi definite ca operaţiuni de tehnică

bugetară determinate de diminuarea creditelor bugetare de

la o subdiviziune a clasificaţiei, unde sunt disponibilităţi

băneşti şi majorarea corespunzătoare a creditelor bugetare

la o altă subdiviziune a clasificaţiei, la care mijloacele

băneşti sunt insuficiente.

Virarea de credite bugetare este condiţionată în primul

rând de existenţa unor economii (sau sume băneşti

disponibile) la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare şi

aceasta pentru a nu afecta realizarea acţiunilor la

subdiviziunea de unde se preiau mijloacele băneşti.

Condiţionările în materie de virări de credite bugetare

continuă şi pe alte coordonate ale operaţiunii tehnice şi

anume: aprobarea să fie acordată începând cu trimestrul III

al fiecărui an înainte de angajarea cheltuielilor;

disponibilităţile utilizate să nu provină de la creditele

bugetare prevăzute pentru cheltuielile de personal, reparaţii

120

capitale sau din fondul de rezervă bugetară şi să nu conducă

la majorarea creditelor bugetare aprobate pentru instituţiile

administraţiei publice; să nu aibă ca efect majorarea sumelor

prevăzute pentru completarea resurselor proprii ale unor

instituţii de stat.

Aprobarea virării de credite bugetare revine în

competenţa Ministerului Finanţelor Publice şi ordonatorilor

de credite bugetare potrivit cu anume limite în raport de

subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Ministerul Finanţelor Publice, în ce priveşte finanţarea

din bugetul de stat, poate aproba virări de credite bugetare

de la un capitol de cheltuieli la altul, când au loc treceri de

unităţi, activităţi şi acţiuni de la un titular la altul (cu

aprobarea modificărilor corespunzătoare în indicatorii

financiari ai titularilor vizaţi în bugetul statului).

Ordonatorii principali de credite bugetare pot aproba

virări de credite bugetare între subcapitolele aceluiaşi capitol

de cheltuieli (pe care-1 gestionează) precum şi intre

articolele aceluiaşi subcapitol de cheltuieli.

Toţi ordonatorii de credite bugetare, pentru activităţile

proprii ale instituţiilor pe care le conduc, pot aproba virări de

credite bugetare de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi

articol de cheltuieli.

121

Virările de credite bugetare sunt interzise în anumite

situaţii ca: salarii, burse, investiţii şi reparaţii capitale în

primul semestru al anului bugetar şi în perioada 15- 31

decembrie.

Intervenţiile tehnice asupra utilizării creditelor bugetare

mai au şi alte corespondente de acţiune ca: retragerea de

credite bugetare în anumite condiţii, blocarea şi deblocarea

creditelor bugetare.

III.3. Utilizarea creditelor bugetare

Odată aprobate creditele bugetare, utilizarea mijloacelor

băneşti este supusă unor principii, reguli foarte stricte.

Aceste reguli sunt următoarele

1) Orice cheltuială trebuie să se efectuaze doar cu

reflectarea ei în bugetele de venituri şi cheltuieli ale

ordonatorilor de credite

2) Folosirea mijloacelor băneşti presupuine prezenţa şi

manifestarea unui control preventive ce are în vedere trei

aspecte:

a) Necesitatea cheltuielilor;

b) Oportunitatea cheltuielilor ;

c) Legalitatea cheltuielilor.

122

Sunt parcurse următoarele momente în vederea

efectuării unei cheltuieli:

- Propunerea de cheltuieli;

- Angajarea cheltuililor;

- Aprobarea efectuării cheltuielilor.

III.3.1 Cadrul juridic normativ

In temeiul prevederilor art. 19 din OUG nr.45/2003 privind

Finantele publice locale, ale art. 17, alin.(2) din Legea

contabilitatii nr.82/1991 republicata si a Normelor Metodologice

nr/1792/2002, institutiile publice indiferent de subordonarea si

modul de finantare a cheltuielilor au obligatia sa respecte

procedurile privind parcurgerea fazelor de executie bugetara a

cheltuielilor si conducerea evidentei si raportarea angajamentelor

bugetare si legate.

Executia bugetara se bazeaza pe principiile separarii

atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de

credite, de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Astfel, in temeiul Normelor Metodologce nr. 1792/2002

privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor

institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea

angajamentelor bugetare si legate, ordonatorii de credite sunt

autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze

123

cheltuielile pe parcursul exercitiului bugetar in limita creditelor

aprobate, iar plata cheltuielilor se efecrueaza de persoane

autorizate care, potrivit legii poarta denumirea generica de

contabili.

Creditele bugetare vor fi angajate si utilizate numai in

limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate pentru

cheltuieli strict legate de activitatea Consiliului Judetean si cu

respectarea dispozitiilor legale.

Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si

ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta

ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza

propunerilor compartimentelor de specialitate ale Consiliului

Judetean.

In vederea aplicarii prevederilor legate cu privire la

angajarea oricarei cheltuieli, se parcurg urmatoarele faze de

lucru: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor.

III.3.2 Angajarea cheltuielilor

1. Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a

utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si potrivit

destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea

Consiliului Judetean.

2. Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice

imbraca doua forme de angajamente :

124

2.1. Angajamentul legal - este faza din procesul executiei

bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar

putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.

In acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie

precedata de o evaluate care sa asigure faptul ca rezultatele

obtinute sunt corespunzatoare resurselor utilizate, intocmindu-

se proiecte de angajamente legale.

Compartimentele de specialitate din Consiliului

Judetean initiaza proiectele de angajamente legale care se

prezinta sub forma scrisa (de tipul contractelor de achizitie

publica, comenzi, conventii, contracte de munca, acte de

control, acorduri de imprumut etc.).

Proiectul de angajament legal trebuie sa respecte toate

prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data

efectuarii sale (controlul de legalitate) si sa respecte sub

toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale

si metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli din

care fac parte (controlul de regularitate).

In situatia contractelor de achizitie publica, proiectul

angajamentului legal trebuie insusit si semnat de partea

contractanta dupa declansarea procedurii obtinerii avizelor de

specialitate din Consiliul Judetean.

Compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului

Judetean, procedeaza dupa ce aplica sintagma privind

125

"realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunii", la

semnarea documentului-proiect de angajament legal prin

persoana sefului de compartiment dupa care il prezinta

compartimenrului juridic pentru controlul de legalitate si

sefului compartimentului contabil pentru verificarea incadrarii

in prevederile bugetare.

Pentru efectuarea angajamentului legal, compartimentul

de specialitate prezinta referatul de necesitate si proiectul de

angajament legal pentru viza de control financiar preventiv

propriu impreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli

pe un formular al carui model se prezinta in norme

metodologice.

Dupa obtinerea vizei de control financiar preventiv,

compartirnentul contabilitate prezinta simultan cele trei

documente spre aprobare ordonatorului de credite.

Dupa aprobarea angajamentului legal de catre

ordonatorul de credite, acesta se transmite compartimentului

de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor

angajate, respectiv contul 8067.

Se precizeaza ca angajarea cheltuielilor de aceasta

natura se va efectua cu certitudinea ca bunurile si serviciile

care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate, respectiv

prestate si se vor plati in exercitiul bugetar respectiv (eel tarziu

126

31 decembrie a exercitiului bugetar curent), cu exceptia

actiunilor multianuale.

Proiectele angajamentelor legale vor trebui sa reflecte

prevederile programului anual de achizitii de bunuri, servicii

si lucrari, prevederile statului de functii si de personal,

acorduri de imprumut extern etc.

- 2.2. Angajamentul bugetar - este orice act prin care o

autoritate competenta potrivit legii afecteaza fonduri publice

unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.

In aplicarea principiului anualitatii si a prevederilor legale

potrivit carora pentru a efectua o plata este obligatorie

parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv angajarea,

lichidarea, ordonantarea, se impune punerea in rezerva a

creditelor bugetare angajate, astfel incat toate

angajamentele legale incheiate in cursul unui exercitiu

bugetar sau in exercitiile precedente de ordonatorul de

credite sau de alte persoane imputernicite sa poata fi

platite in cursul exercitiului bugetar, respectiv in limita

creditelor bugetare aprobate, intocmindu-se formularul model

Anexa la prezentele Norme metodologice.

In acest sens angajamentul bugetar prin care au fost

rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, in limita

creditelor bugetare, precede angajamentul legal. Astfel este

127

interzisa incheierea unor angajamente legale fara

asigurarea ca au fost rezervate fondurile publice

necesare platii acestora din exercitiul bugetar, cu

exceptia actinnilor multianuale. Angajamentul bugetar se

initiaza de compartimentele de specialitate ale Consiliului

Judetean.

2.3. Angajamentele bugetare pot fi :

a) angaiament bugetar individual — este un angajament

specific unei anumite operatiuni noi. Acesta se initiaza de

compartimentele de specialitate ale Consiliului Judetean

sub semnatura sefului de compartiment si dupa

aplicarea stampilei cu sintagma "confirmat realitatea,

regularitatea si legalitatea operatiunilor", apoi se prezinta

la viza de control financiar preventiv in acelasi timp cu

proiectul angajamentului legal individual potrivit modelului

prezentat in anexa nr.2.

Dupa obtinerea vizei de C.F.P. si a semnaturii

ordonatorului de credite, acesta se transmite la D.B.F. -

serviciul contabilitate / venituri pentru inregistrarea in evidenta

cheltuielilor angajate, respectiv contul 8066.

Din categoria angajamentelor bugetare individuale fac

parte urmatoarele categorii de cheltuieli :

- obiecte de inventar;

128

- tiparituri;

- cheltuieli cu perfectionarea personalului;

- reparatii curente;

- reparatii capitale;

- cheltuieli de capital;

- imprumuturi si rambursari imprumuturi;

- dobanzi si comisioane aferente datoriei publice ;

- contributii si cotizatii la organisme interne si

internationale ;

- finantarea unor programe si proiecte.

b)angaiament bugetar global - se refera la cheltuielile

curente de functionare, de natura administrativa.

Pentru cheltuielile ce se efectueaza in mod repetat pe

parcursul aceluiasi exercitiu bugetar, se pot intocmi propuneri

de angajamente legale provizorii, materializate in bugete

previzionate care se inainteaza pentru viza de C.F.P. impreuna

cu angajamentele bugetare globale.

Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar

aferent angajamentului legal provizoriu care priveste cheltueli

curente de functionare de natura administrativa :

- cheltuieli de deplasare ;

- cheltuieli de protocol;

129

- cheltuieli de

incalzit;

- cheltuieli cu chiriile ;

- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine

lunare.

Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea

unui document scris (conform anexei) privind angajamentul

bugetar individual si angajamentul bugetar global, prin care se

certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun in

rezerva (se blocheaza) creditele aferente unei cheltuieli

potrhit destinatiei prevazute in buget. Se initiaza de

compartimentele de specialitate ale Consiliului Judetean sub

semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea stampilei

cu sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea

operatiunilor", se inainteaza la serviciul contabilitate.

Propunerile de angajament se inainteaza din timp

persoanei imputernicite sa exercite C.F.P., pentru a da

posibilitatea acestuia sa isi exercite atributiile conform legii,

insotite de referate si de toate documentele justificative si,

daca este cazul, de orice alte documente si informatii

solicitate de catre persoana imputernicita sa exercite C.F.P.

Avizarea consta in semnarea de catre persoana

imputernicita sa exercite C.F.P. sau inlocuitorului de drept al

acesteia a propunerii de angajare a unei cheltuieli si a

130

angajamentului bugetar care vor fi stampilate si datate. numai

daca au fost indeplinite urmatoarele conditii:

a) proiectul de angajament legal a fost prezentat in

conformitate cu prezentele norme metodologice;

b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea

corespunzatoare din bugetul aprobat;

c) proiectul de angajament legal se incadreaza in limitele

angajamentului bugetar, stabilite potrivit legii;

d) proiectul de angajament legal respecta toate

prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la

data efectuarii sale (controlul de legalitate);

e) proiectul de angajament legal respecta sub toate

aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si

metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli

din care fac parte (controlul de regularitate).

Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau

global, dupa caz, de catre persoana imputernicita sa exercite

controlul financiar preventiv, acesta se semneaza de

ordonatorul de credite si se transmite apoi Directiei Generate

Buget-Finante, serviciul contabilitate pentru inregistrare in

evidenta cheltuielilor angajate, respectiv contul 8066.

Persoana in drept sa exercite viza de control financiar

preventiv are dreptul si obligatia de a refuza viza de control

financiar preventiv in toate cazurile in care, in urma verificarilor,

131

apreciaza ca proiectul de operatiune care face obiectul

controlului financiar preventiv nu indeplineste conditiile de

legalitate, regularitate si incadrare in limita angajamentelor

bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.

Refuzul de viza trebuie sa fie in toate cazurile motivat in scris.

Persoanele in drept sa exercite viza de control financiar

preventiv au obligatia de a tine evidenta proiectelor de

operatiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.

O operatiune pentru care s-a refuzat viza de control

financiar preventiv se poate efectua de catre ordonatorul de

credite pe propria raspundere, numai daca prin aceasta nu

se depaseste creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de

credite poate decide efectuarea operatiunii numai in

baza unui act de decizie interna, emis in forma scrisa,

prin care dispune, pe propria raspundere, efectuarea

operatiunii. O copie a actului de decizie interna se

transmite compartimentului de audit public intern al

entitatii publice.

In toate cazurile in care, ca urmare a unui refuz de viza

de control financiar preventiv propriu, conducatorii

persoanelor juridice dispun efectuarea operatiunii pe propria

raspundere, persoana desemnata sa efectueze controlul

financiar preventiv propriu are obligatia sa informeze in

scris Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor Publice,

132

numai in aceasta situatie persoana respectiva fiind

exonerata de raspundere.

Operatiunile efectuate pe propria raspundere a

ordonatorului de credite se integistreaza si intr-un cont in

afara bilantului.

In situatia in care se impune majorarea sau

diminuarea unor angajamente legale, este necesara

elaborarea unor propuneri de modificare a

angajamentelor legate si bugetare initiate de catre

compartimentul care a initial angajamentul legal,

insotite de memorii justificative.

III.3.3 Lichidarea cheltuielilor

- este faza in procesul executiei bugetare in care se

verifica existenta angajamentelor, se determina sau se

verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de

exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor

justificative care sa ateste operatiunile respective si are loc

la propunerea compartimentelor de specialitate al Consiliului

Judetean.

Astfel sub semnatura sefului de compartiment si dupa

aplicarea starnpilei cu sintagma "confirmat realitatea,

regularitatea si legalitatea operatiunilor" pe documentul

133

justificativ original care face obiectul analizei, seful de

compartiment prezinta documentele ce contin naturile de

cheltuieli ce urmeaza a fi lichidate la Serviciul contabilitate.

Persoana din cadrul Serviciului contabilitate,

imputernicita prin dispozitie de catre ordonatorul de credite

sa determine sau sa verifice existenta sumei datorate,

procedeaza la verificarea documentelor.

Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza

prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte

pretentia creditorului, precum si realitatea "serviciului efectuat".

Astfel pentru lichidarea cheltuielilor se vor prezenta

urmatoarele documente:

a) pentru bunurile livrate :

- factura fiscala in original (cod 14-4-10/A) sau factura

(cod 14-4-10/aA);

- NIR (cod 14-3-1 A) in cazul bunurilor materiale,

altele decat mijloacele fixe;

- NIR (cod 14-2-5) in cazul mijloacelor fixe:

- nota contabila de inregistrare a bunurilor in gestiune.

b) pentru lucrarile executate si serviciile prestate:

- factura fiscala (cod 14-4-10/A) sau factura

(cod 14-4-10/aA) - in original;

134

- proces-verbal de receptie a lucrarilor executate sau

serviciilor prestate ;

- nota contabila de inregistrare in contabilitate a

lucrarilor executate sau serviciilor prestate;

- angajamentul legal si bugetar, termenul stipulat in

aceste documente de plata.

Persoana imputernicita sa efectueze lichidarea

cheltuielilor verifica personal documentele justificative si

confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost

efectuata. Dupa obtinerea acestei confirmari pe

documentul justificativ original prezentat la viza, acesta

se inainteaza presedintelui Consiliului Judetean sau

persoanei delegate cu aceste atributii care urmeaza sa

acorde semnatura si sa aplice mentiunea "BUN DE

PLATA" pe documentul respectiv.

In mod corespunzator se va proceda cu salariile,

indemnizatiile si alte drepturi de personal care vor fi lichidate in

baza statelor de plata colective, pe baza verificarilor

efectuate de catre persoana din compartimentul financiar

imputernicita prin ordin al ordonatorului de credite dupa care pe

"Situatia recapitulativa privind plata cheltuielilor de

personal pe luna ..." se va acorda de ordonatorul de

135

credite sau persoana delegata cu aceste atribute, semnatura

si se va aplica mentiunea "BUN DE PLATA".

Documentele astfel avizate, certificate si cu aprobarea

sus mentionata vor fi utilizate de compartimentele de

specialitate pentru desfasurarea celei de-a treia etape din

procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de

bunuri au fost efectuate, alte serviciii au fost executate si

lucrarile s-au receptionat, ca alte creante (inclusiv obligatiile

fata de personal) au fost verificate, iar plata poate fi realizata.

136

Circuitul documentelor privind lichidarea cheltuielilor

137

III.3.4 Ordonantarea cheltuielilor

138

Este faza in procesul executiei bugetare in care se

confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante

au fost verificate si ca plata poate fi realizata.

Ordonantarea la plata este documentul intern prin care

ordonatorul de credite da dispozitie compartimentului financiar-

contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor.

In acest scop, compartimentele de specialitate intocmesc

"Ordonantarea de plata", formular model Anexa la prezentele

norme metodologice pe care, dupa ce il semneaza (prin

seful de compartiment cu data si sintagma referitor la

realitate, regularitatea si legalitatea operatiunii) il prezinta

compartimentul de contabilitate care desfasoara activitatile

prevazute in Normele metodologice M.F.P. aprobate prin

Ordinul nr. 1792/2002 si conform precizarilor din anexa.

Persoana din cadrul compartimentului contabilitate semneaza

documentul.

Ordonantarea la plata nu poate fi prezentata spre

semnare ordonatorului de credite decat dupa ce persoana

imputernicita se exercite C.F.P. a acordat viza.

In acest sens pentru obtinerea vizei de C.F.P. se vor

prezenta urmatoarele documente:

- formularul de ordonantarea cheltuielilor insotita de

documentele justificative in original si va purta viza

139

persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate,

care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si

receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea

serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata,

precum si dupa caz inregistrarea bunurilor in gestiunea si in

contabilitatea Consiliului Judetean ;

- factura in original sau alte documente intocmite in

vederea platii cheltuielilor care vor purta obligatoriu numarul,

data notei contabile si semnatura persoanei care a inregistrat

in contabilitate lichidarea cheltuielilor.

In cazuri exceptionale, cand nu este posibila prezentarea

documentelor justificative in original, vor fi acceptate copii ale

documentelor justificative, certificate pentru conformitate cu

originalul de catre presedintele Consiliului Judetean sau de

persoanele delegate cu aceste atributii.

Responsabilitatea pentru certificarea situatiilor de lucrari

revine in exclusivitate compaitimentului de specialitate

respectiv, sarcina controlului financiar preventiv consta in

verificarea concordantei intre situatiile de lucrari §i cele din

factura.

Dupa vizarea de control financiar preventiv, ordonantarea

la plata va fi prezentata spre semnare presedintelui

Consiliului Judetean sau persoanelor delegate cu aceste

atributii.

140

Ordonantarea cheltuielilor de personal se va efectua

separat pentru fiecare plata preconizata corespunzator

"Situatiei recapitulative privind plata drepturilor de personal"

intocmita la perioadele scadente. Toate documentele de

ordonantare privind virarea obligatiilor catre bugetul de stat si

alte fonduri speciale si plata obligatiilor nete catre angajati vor

urma procedurile stabilite prin noraie. Dupa aprobare,

ordonantarea la plata impreima cu toate documentele

justificative in original se inainteaza conducatorului

compartimentului contabilitate pentru plata.

Ordonantarile la plata nevizate de C.F.P. sunt nule si

fara valoare pentru conducatorul compartimentului financiar-

contabil, in acest caz se aplica prevederile CAP II "Angajarea

chettuielilor".

Raspunderea pentru angajarea, lichidarea si

ordonantarea cheltuielilor revine ordonatorului de credite sau

persoanelor imputernicite sa exercite aceasta calitate prin

delegare, potrivit legii.

În conformitate cu Legea nr. 354/2004 pentru

modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995

şi metodologiile de aplicare a prevederilor acesteia, baza de

calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din

bugetele locale o constituie costul standard/elev sau

141

preşcolar determinate pe bază de indicatori fizici de consum,

pe nivele şi tipuri/filiere de învăţământ. La alocarea

fondurilor, alături de costul standard / elev, se vor lua în

calcul, de

asemenea, indicatori de corecţie care ţin seama de

densitatea de elevi din zonă, severitatea unor dezavantaje

de ordin economic şi social, ponderea în diferite unităţi de

învăţământ a elevilor aparţinând unor minorităţi naţionale

etc.

Prin introducerea acestor indicatori de alocare se evită

folosirea costurilor medii istorice sau a numărului de

personal didactic ca indicatori exclusivi de fundamentare a

necesarului de fonduri pentru învăţământ, precum şi de

alocare arbitrară a fondurilor către şcoli.

Legea menţionată preconizează în continuare că

principalul efort pentru finanţarea învăţământului îi revine

bugetului de stat, dar numai pentru cheltuielile de personal,

burse şi manuale. Aceste fonduri ajung în bugetele locale

prin intermediul consiliilor judeţene.

142

III.3.5 Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare

prin care instituţia publică este eliberată de obligaţiile sale

143

fată de terţii-creditori. Plata în lei se efectuează, în limita

creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile

dispoziţiilor legale, prin unitaţile de trezorerie şi contabilitate

publica la care îşi au conturile deschise.

Plata cheltuielilor este asigurată de şeful Compartimentului

financiar contabilitate

în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a

disponibilitatilor aflate în conturi, după caz .

Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că

există o obligaţie certă şi o sumă datorată, exigibilă la o

anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite bugetare

poate emite "Ordonanţarea de plata" pentru

efectuarea platii.

Obiectivele controlului efectuat de şeful

compartimentului financiar

contabilitate :

- cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate,

lichidate şi ordonanţate;

- există credite bugetare deschise / repartizate sau

disponibilitaţi în conturi de disponibil;

- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează

plata este cea corecta şi corespunde naturii cheltuielilor

respective;

- există toate documentele justificative care să justifice plata;

144

- semnaturile de pe documentele justificative aparţin

ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de

acesta să exercite atribuţii ce decurg din procesul executării

cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

- beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit potrivit

documentelor care atestă serviciul efectuat;

- suma datorată beneficiarului este corectă;

- documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de

control financiar preventiv;

- documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de

formular; alte condiţii prevazute de lege

Instrumentele de plată :

Instrumentele de plată utilizate de institutiile publice,

respectiv cecul de

numerar şi ordinul de plată pentru trezoreria statului , se

semneaza de două persoane autorizate în acest sens, dintre

care prima semnatură este cea a conducatorului

compartimentului financiar-contabilitate, iar a doua

semnătură

de o altă persoană cu atribuţii în efectuarea plăţii .

Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele

justificative, prin care se certifică exactitatea sumelor de

plată, receptia bunurilor şi executarea serviciilor, conform

angajamentelor legale încheiate.

145

Ordinele de plată

- se emit pe numele fiecărui creditor ;

- se datează ;

- în spaţiul rezervat obiectul plaţii se înscrie şi subdiviziunea

bugetului aprobat de la care se face plata ;

- se înscriu într-un registru distinct şi vor purta un numar de

ordine unic, începând cu numarul 1 în ordine crescatoare

pentru fiecare ordonator de credite şi pentru fiecare exerciţiu

bugetar ;

- nu poate cuprinde plaţi referitoare la mai multe

subdiviziuni ale bugetului aprobat ;

- se emit pe baza documentelor justificative din care sa

reiasă că urmează să se achite integral sau parţial o datorie

contractată şi justificată; se exceptează de la această regulă

ordinele de plată ce se emit pentru plata de avansuri ;

- acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot

acorda plăţi în avans din fonduri publice sunt cele stabilite

prin hotărâri ale Guvernului ;

- sumele reprezentând plăţi în avans nejustificate prin bunuri

livrate, lucrari executate şi servicii prestate până la sfârşitul

anului se recuperează de către instituţia publică care a

acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost

acordate, cu perceperea dobânzilor şi penalitaţilor de

întarziere aferente, potrivit legii.

146

Cecuri pentru ridicare de numerar

- se utilizează pentru a ridica, din conturile de cheltuieli

bugetare sau de disponibilităţi, numerarul pentru efectuarea

plăţilor de salarii, premii, deplasări, precum si pentru alte

cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, etc .în fila de

cec se mentionează şi natura cheltuielilor care urmează să

se efectueze din numerarul ridicat ;

- se utilizează limitat, numai pentru acele cheltuieli de volum

redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament ;

- sumele ridicate în numerar se pastrează în casieria

instituţiei publice în condiţii de siguranţă .

"Dispoziţie de plată - încasare către casierie" se

utilizează pentru efectuarea de plăţi reprezentând avansuri

în numerar pentru deplasări sau achiziţionarea de bunuri,

executarea de lucrări sau prestarea de servicii - se

semnează de conducatorul compartimentului financiar-

contabilitate.

Justificarea avansurilor în numerar se efectuează în baza

documentelor justificative :

- facturi fiscale ;

- facturi ;

- chitanţe ;

- bon de comandă-chitanţă .

147

Operaţiuni şi circuitul documentelor privind plata

cheltuielilor sunt

prezentate în urmatoarea schema:

148

149

III.4 Plăţi pentru cheltuielile bugetare prin

Trezoreria Finanţelor Publice

Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din

creditele bugetare deschise ori repartizate astfel:

• în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor

aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli

(curente);

• în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli

de capital.

Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează

din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă

răspunderea utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse:

în numerar, prin casieriile instituţiilor; prin decontarea din

cont în favoarea terţilor care au livrat mărfuri, alimente,

materiale, combustibil, energie termică, au prestat servicii

sau executat lucrări.

Instrumentele de plată sunt: cecul pentru eliberarea

numerarului; ordinul de plată prin care ordonatorul de credite

bugetare dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în

favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice;

factura cu dispoziţie de încasare întocmită (potrivit

convenţiei) de furnizori pentru o instituţie publică în cazul

livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.

150

Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei,

în favoarea unităţilor furnizoare care dispun de fondurile

necesare pentru achitarea cheltuielilor.

Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor

bugetare deschise şi repartizate, prevăzute în bugetele de

venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se

înregistrează în conturile deschise ale instituţiilor publice pe

capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de

cheltuieli aprobate. La aceste documente, ordonatorul de

credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la

necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.

Normele metodologice de organizare şi funcţionare a

Trezoreriei Finanţelor Publice au prevederi distincte pentru

ceea ce se cheamă plăţi dispuse prin unităţile operative ale

acesteia, în acest sens pot fi enumerate următoarele referiri

tehnice:

• dispoziţii generale privind efectuarea plăţilor

prin trezorerie din credite bugetare deschise şi

repartizate (prezentate, în mare măsură, anterior);

• efectuarea de plăţi din creditele deschise din

bugetul de stat pentru salarii;

• deplasări, detaşări şi transferuri la instituţiile

publice; cheltuieli materiale; garanţia bugetară acordată

151

instituţiilor publice; subvenţii şi transferări din bugetul de stat

(privind bursele pentru elevi şi studenţi); cheltuieli de capital;

utilizarea de către instituţii a veniturilor pentru acoperirea

cheltuielilor; reconstituirea creditelor bugetare şi reîntregirea

plăţilor de casă la instituţiile publice;

• efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele

deschise din bugetul local;

• efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele

deschise din bugetul asigurărilor sociale de stat;

• casele de plăţi şi închiderea acestora;

• plăţi din conturile de disponibilităţi: din fonduri

cu destinaţie specială, din mijloace extrabugetare, privind

sumele de mandat şi sumele în depozit, privind fondul de

tezaur, etc.

Salariile în sistemul bugetar se plătesc o data pe lună

în intervalul 5- 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.

Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite

bugetare se face prin ordinul Ministrului Finanţelor Publice.

La unităţile operative ale trezoreriei, în vederea ridicării

sumelor necesare plăţii salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile

publice prezintă compartimentului control şi evidenţa

cheltuielilor (la termenul de plăţi stabilite) anumite

documente (cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete

de plată pentru salarii, indemnizaţii de asigurări sociale,

152

dacă este cazul; ordine de plată pentru virarea din cont a

impozitului pe salarii reţinut, a contribuţiilor datorate către

bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurările sociale de

sănătate; ordinul de plată însoţit de borderoul centralizator

cu salariaţii pentru care se virează salariile nete la băncile

comerciale, în sistemul plăţii prin carduri; situaţia

recapitulativă a salariilor pe lună, etc.). În vederea avizării

din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verifică şi

analizează următoarele: respectarea numărului de salariaţi

aprobat prin statul de funcţiuni, respectarea dispoziţiilor

legale privind salariile şi indemnizaţiile de asigurări sociale

precum şi a celorlalte drepturi (indemnizaţiile de conducere,

plata orelor din posturile vacante, sporuri, etc.); stabilirea

sumelor de plată şi încadrarea acestora în disponibilul de

credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal;

stabilirea contribuţiilor pentru asigurări sociale, fondul de

şomaj, asigurările de sănătate precum şi întocmirea corectă

a ordinelor de plată. După analiză, verificare şi introducerea

în documente a modificărilor rezultate, compartimentul

control şi evidenţa cheltuielilor procedează astfel: mai întâi

vizează cecul pentru suma care urmează a fi ridicată de la

casa plătitoare din cadrul trezoreriei, după care îl remite

casieriei pentru eliberarea sumei, apoi, reţine ordinele de

153

plată pentru înregistrarea şi întocmirea formelor de

decontare în bănci.

La celelalte categorii de cheltuieli, plăţile prin trezorerie

impun mai întâi prezentarea de documente justificative

potrivit cu specificul destinaţiei sumelor de bani către terţi şi

apoi se aplică procedura de analiză şi verificare a acestora.

Răspuns cu privire la control

Ordin plată

Informare cu privire la realizarea plăţii

Alimentare cu fonduri

Liceu

Propunere de angajare a

cheltuielilorDispoziţie bugetară

Trezorerie

Compartiment contabilitate

Control financiar preventiv Primărie

154

Efectuarea plăţilor pentru cheltuieli prin Trezorerie

Pentru efectuarea plăţilor către agenţii economici prin

Trezorerie se transmite acesteia un ordin de plată întocmit în

trei exemplare, dintre care unul se păstrează de către

instituţia de învăţământ, unul de către Trezorerie şi altul se

transmite băncii agentului economic. Trezoreria, pe baza

ordinului de plată, creditează contul agentului economic.

Banca informează agentul economic asupra operaţiunii

realizate printr-un extras de cont.

Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielior

Extras de cont

Ordin plată

3 exemplare

LiceuTrezorerie

Banca agentului economic (furnizor)

Agent economic

155

SECREATR ŞEF

Documentele folosite sunt:

- cecul – pentru ridicarea din cont a sumelor de plată

pentru drepturi salariale;

- ordinul de plată – pentru virarea din cont a unor

sume datorate (contribuţii, impozite);

- dispoziţie de plată/ordin de plată;

- situaţia recapitulativă a salariilor la sfârşitul lunii.

CONTABIL ŞEF

State salarii

TREZORERIA Roman

Cec,ordin de plată

Grupul Scolar Industrial

Materiale de Constructii

CASIER

PERSONAL

Plata salariilor

documente

aprobarea documentelor

156

Angajarea si efectuarea cheltuielilor cu bunuri si servicii

Administrator Contabil Bibliotecar

Cereri pentru materialele necesare

DIRECTOR LICEU

aprobă cererile

Contabil-şef TREZORERIA ROMAN

OP

Administrator

FURNOZORI

factură marfă

157

Contabilul-şef , după primirea cererilor de materiale

necesare, verifică încadrarea în bugetul de venituri şi

cheltuieli.

Documentele necesare sunt:

- ordin de plată;

- cecul (ridicare de numerar);

- dispoziţie de încasare cu factură de la banca

furnizorului.

Elevii liceului

Dosarburse

Cereri

Secretariat Contabil-şef DIRECTORLICEU

documente

documente aprobate

NTJ – Comisia de aprobare a burselor

Cereri aprobate

Casier

State de plată

Elevi liceu

plăţi burse

TREZORERIARoman

cecuri

numerar

158

Efectuarea platilor pentru burse

Directorul liceului efectuează plăţile de casă în ceea ce

priveşte bursele elevilor prin contul 24570270 “Cheltuielile

bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli de capital“,

deschis la Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului

Roman.

III. 5 FUNDAMENTAREA BUGETULUI UNITĂŢII DEFUNDAMENTAREA BUGETULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI MODUL DE ALOCARE A FONDURILORÎNVĂŢĂMÂNT ŞI MODUL DE ALOCARE A FONDURILOR

PENTRUPENTRUÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi

cheltuieli al şcolii În prima fază de elaborare a proiectului

bugetului de stat şi a proiectelor bugetelor locale, unităţile de

învăţământ preuniversitar de stat, ai căror conducători

îndeplinesc calitatea de ordonator terţiar de credite, în

cazul în care sunt directorii centrelor de execuţie bugetară,

întocmesc şi prezintă proiectul de buget şi fundamentările

159

corespunzătoare autorităţii publice locale direct sau prin

intermediul centrelor de execuţie bugetară. Conducătorul

unităţii de învăţământ răspunde de respectarea dispoziţiilor

legale în utilizarea creditelor şi în realizarea veniturilor, în

folosirea cu eficienţă a sumelor primite. După aprobarea

Legii Anuale a Bugetului, repartizarea sumelor pentru

bugetele instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se

face în prima fază prin intermediul consiliilor judeţene prin

hotărâre şi cu asistenţă tehnică din partea direcţiei generale

a finanţelor publice şi a inspectoratului şcolar, pentru

cheltuielile de la bugetul de stat.

În cea de-a doua fază, consiliile locale, pe baza

sumelor repartizate din bugetul de stat şi după adăugarea

sumelor necesare finanţării complementare, comunică

unităţilor de învăţământ şi trezoreriilor la care acestea sunt

arondate bugetele aprobate conform legii. În acest moment,

bugetul unităţii de învăţământ devine documentul pe baza

căruia se asigură finanţarea cheltuielilor în exerciţiul

financiar în curs.

Elaborarea proiectului de bugetElaborarea proiectului de buget

160

Proiectul de buget pentru următorul an financiar seProiectul de buget pentru următorul an financiar se

elaborează de directorul unităţii de învăţământ împreună cuelaborează de directorul unităţii de învăţământ împreună cu

şeful compartimentului financiar-contabil, se dezbate şi esteşeful compartimentului financiar-contabil, se dezbate şi este

avizat în Consiliul de administraţie şi se înainteazăavizat în Consiliul de administraţie şi se înaintează

Consiliului local.Consiliului local.

Finanţarea de bazăFinanţarea de bază

StructurăStructură

a)a) Cheltuieli de personal didactic, nedidactic şi auxiliar Cheltuieli de personal didactic, nedidactic şi auxiliar aferent desfăşurării în bune condiţii a procesului de aferent desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ;învăţământ;

b)b) Cheltuieli pentru perfecţionarea personalului didactic;Cheltuieli pentru perfecţionarea personalului didactic;c)c) Cheltuieli pentru procurarea manualelor şcolare Cheltuieli pentru procurarea manualelor şcolare

acordate în mod gratuit elevilor din învăţământul acordate în mod gratuit elevilor din învăţământul preuniversitar obligatoriu;preuniversitar obligatoriu;

d)d) Dotări cu mijloace de învăţământ corespunzător Dotări cu mijloace de învăţământ corespunzător curriculum-ului şcolar;curriculum-ului şcolar;

e)e) Cheltuieli materiale şi pnetru servicii curente;Cheltuieli materiale şi pnetru servicii curente;f)f) Cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi de transport Cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi de transport

pe cale ferată acordate elevilor şi cadrelor didactice.pe cale ferată acordate elevilor şi cadrelor didactice.

Surse /criterii/fundamentareSurse /criterii/fundamentare

161

SURSESURSE Buget de statBuget de stat Buget localBuget local Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al

bugetelor locale)bugetelor locale) Venituri propriiVenituri proprii Surse externeSurse externe

CRITERIICRITERII Numărul de elevi ai unităţii de învăţământNumărul de elevi ai unităţii de învăţământ

FUNDAMENTAREFUNDAMENTAREIndicatori de bază:Indicatori de bază:

Cost standard/elevCost standard/elev Coeficienţi de diferenţiere pe medii, niveluri, profiluri şi Coeficienţi de diferenţiere pe medii, niveluri, profiluri şi

filiere de învăţământfiliere de învăţământ

Bugetul se elaborează pe baza următorilor indicatori:Bugetul se elaborează pe baza următorilor indicatori:

A. Pentru finanţarea de bază:A. Pentru finanţarea de bază:

Număr de elevi, preşcolari pe mediu rural-urban, Număr de elevi, preşcolari pe mediu rural-urban,

niveluri, profile şi filiere de învăţământ – preşcolar niveluri, profile şi filiere de învăţământ – preşcolar

cu program normal, prelungit sau săptămânal, cu program normal, prelungit sau săptămânal,

primar, gimnazial, liceal, SAM, după caz;primar, gimnazial, liceal, SAM, după caz;

Nivelul costului standard/elev aprobat de MEdC Nivelul costului standard/elev aprobat de MEdC

reprezentând costul standard pe un elev din reprezentând costul standard pe un elev din

162

învăţământul gimnazial, dintr-o şcoală gimnazială învăţământul gimnazial, dintr-o şcoală gimnazială

cu 500 elevi din mediu urban;cu 500 elevi din mediu urban;

Coeficienţii de diferenţiere ai costului Coeficienţii de diferenţiere ai costului

standard/elev în funcţie de: mediu rural-urban, standard/elev în funcţie de: mediu rural-urban,

nivelul de învăţământ: preşcolar (săptămânal, nivelul de învăţământ: preşcolar (săptămânal,

prelungit, normal), primar, liceal – pe profiluri şi prelungit, normal), primar, liceal – pe profiluri şi

filiere, SAM.filiere, SAM.

Volumul fondurilor provenite de la bugetul de stat şi

bugetul local pentru finanţarea de bază (Fb) este

determinat ca produs între numărul de elevi din şcoală,

costul standard/elev şi coeficientul de diferenţiere

pentru mediu rural-urban, nivelul, profilul şi filiera de

învăţământ.

Fişa pentru proiecţia bugetară la nivelul unităţii şcolareFişa pentru proiecţia bugetară la nivelul unităţii şcolare

Finantarea de bazaFinantarea de baza

Indicatori de bază:Indicatori de bază:

Costul standard/elev (CCostul standard/elev (CSS): 1.900 RON/elev, ): 1.900 RON/elev,

preşcolar/an;preşcolar/an;

Număr de elevi pe nivele, filiere, profile şi pe Număr de elevi pe nivele, filiere, profile şi pe

mediu (urban/rural).mediu (urban/rural).

Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii

Nr. Elevi – 312 inv.primar; 332 inv.gimnazial; 644 elevi totalNr. Elevi – 312 inv.primar; 332 inv.gimnazial; 644 elevi total

163

a.) 1.900 RON x 0,82 x 312 1.900 RON x 0,82 x 312 = 486.096 RON = 486.096 RON

b.) 1.900 RON x 1,00 x 332b.) 1.900 RON x 1,00 x 332 = 630.800 RON = 630.800 RON

TotalTotal = 1.116.896 RON = 1.116.896 RON

c.) Cheltuieli pentru manuale şcolare gratuitec.) Cheltuieli pentru manuale şcolare gratuite

644 elevi x 23,75 RON/elev644 elevi x 23,75 RON/elev = 15.300 RON= 15.300 RON

d.) Cheltuieli pentru facilitarea transportului pe cale feratăd.) Cheltuieli pentru facilitarea transportului pe cale ferată

= 54.150 RON= 54.150 RON

TOTAL finanţare de bază = 1.186.346 RONTOTAL finanţare de bază = 1.186.346 RON

B. Pentru finanţarea complementară

StructurăStructură

a)a) Cheltuieli de capitalCheltuieli de capital

b)b) Cheltuieli cu cofinanţarea unor programe naţionale de Cheltuieli cu cofinanţarea unor programe naţionale de

reabilitare a infrastructurii şcolare realizate cu finanţare reabilitare a infrastructurii şcolare realizate cu finanţare

externă;externă;

c)c) Cheltuieli cu bursele elevilor;Cheltuieli cu bursele elevilor;

d)d) Cheltuieli cu subvenţionarea activităţii cantinelor şi Cheltuieli cu subvenţionarea activităţii cantinelor şi

internatelor şcolare;internatelor şcolare;

e)e) Cheltuieli pentru finanţarea unor programe naţionale de Cheltuieli pentru finanţarea unor programe naţionale de

sprijin al elevilor – programul “Laptele şi cornul”, sprijin al elevilor – programul “Laptele şi cornul”,

“Rechizite şcolare”, etc.;“Rechizite şcolare”, etc.;

f)f) Cheltuieli pentru asigurarea facilităţi acordate elevilor şi Cheltuieli pentru asigurarea facilităţi acordate elevilor şi

164

cadrelor didactice pentru transportul auto;cadrelor didactice pentru transportul auto;

g)g) Cheltuieli pentru activităţi cultural-educative.Cheltuieli pentru activităţi cultural-educative.

Surse / criterii / fundamentareSurse / criterii / fundamentare

SURSESURSE

Buget de statBuget de stat

Buget localBuget local

Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al

bugetelor locale)bugetelor locale)

Venituri propriiVenituri proprii

CRITERIICRITERII

starea, dispersia, mărimea şi dotările unităţii de starea, dispersia, mărimea şi dotările unităţii de

învăţământînvăţământ

Necesarul de burse sociale şi alte forme de sprijin Necesarul de burse sociale şi alte forme de sprijin

social pentru elevisocial pentru elevi

FUNDAMENTAREFUNDAMENTARE

- - note de fundamentare şi devize de cheltuieli şi/sau note de fundamentare şi devize de cheltuieli şi/sau

indicatori de consum,indicatori de consum,

FinanFinanţarea complementarăţarea complementară

a a) Dezvoltare estimativ – centrala termică (înlocuire cazane)) Dezvoltare estimativ – centrala termică (înlocuire cazane)

= 140.000 RON= 140.000 RON

165

b.) Cheltuieli cu bursele elevilorb.) Cheltuieli cu bursele elevilor

50 elevi x 50 RON x 8 luni50 elevi x 50 RON x 8 luni = 20.000 RON = 20.000 RON

c.) Facilităţi transport autoc.) Facilităţi transport auto

634 elevi x 40 RON634 elevi x 40 RON = 25.360 RON= 25.360 RON

d.) Activităţi cultural-educative şi sportived.) Activităţi cultural-educative şi sportive

- concursuri internaţionale- concursuri internaţionale = 4.500 RON= 4.500 RON

- cercul de pictură- cercul de pictură = 1.800 RON= 1.800 RON

- cercul de tradiţii- cercul de tradiţii = 3.000 RON= 3.000 RON

Total e.)Total e.) = 9.300 RON= 9.300 RON

TOTAL finanţare complementară TOTAL finanţare complementară = 269.540 = 269.540

RONRON

Finantarea suplimentara

StructurăStructură

a)a) Cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând Cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând

minorităţilor naţionale;minorităţilor naţionale;

b)b) Cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi Cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi

menţinerii în învăţământ a copiilor şi tinerilor de vârstă menţinerii în învăţământ a copiilor şi tinerilor de vârstă

şcolară care manifestă tendinţe de abandon şcolar;şcolară care manifestă tendinţe de abandon şcolar;

c)c) Cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi Cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi

cu probleme sociale deosebite;cu probleme sociale deosebite;

d)d) Cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu Cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu

capacităţi creative şi de învăţare deosebite;capacităţi creative şi de învăţare deosebite;

e)e) Cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu Cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu

166

dizabilităţi de învăţare.dizabilităţi de învăţare.

Surse / criterii / fundamentareSurse / criterii / fundamentare

SURSESURSE

Buget de statBuget de stat

Buget localBuget local

Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al

bugetelor locale)bugetelor locale)

Venituri proprii surse externeVenituri proprii surse externe

CRITERIICRITERII

Numărul de elevi beneficiari de finanţare suplimentarăNumărul de elevi beneficiari de finanţare suplimentară

FUNDAMENTAREFUNDAMENTARE

Programe de finanţare suplimentară aprobat de DirecţiaPrograme de finanţare suplimentară aprobat de Direcţia

Învăţământ a CJ cu avizul consiliilor localeÎnvăţământ a CJ cu avizul consiliilor locale

Coeficienţi de corecţie exprimaţi ca procente aplicate Coeficienţi de corecţie exprimaţi ca procente aplicate

costului standard/elevcostului standard/elev

167

Necesarul de fonduri aferent acestei categorii de finanţareNecesarul de fonduri aferent acestei categorii de finanţare

se calculează pentru fiecare activitate finanţată suplimentarse calculează pentru fiecare activitate finanţată suplimentar

pe baza indicatorilor de cheltuieli corespunzător specificuluipe baza indicatorilor de cheltuieli corespunzător specificului

acestei activitati.acestei activitati.

Finanţarea suplimentarăFinanţarea suplimentară

a.) Programe vizând reducerea abandonului şcolara.) Programe vizând reducerea abandonului şcolar

1.900 x 0,91 x 2,59% x 5 elevi1.900 x 0,91 x 2,59% x 5 elevi = 224,0 RON = 224,0 RON

b.) Programe pentru grupuri defavorizateb.) Programe pentru grupuri defavorizate

1.900 x 0,91 x 6,31% x 50 elevi 1.900 x 0,91 x 6,31% x 50 elevi = 5.455 RON= 5.455 RON

c.) Programe pentru stimularea elevilor premiaţi la olimpiadec.) Programe pentru stimularea elevilor premiaţi la olimpiade

1.900 x 0,91 x 0,68% x 63 elevi = 740 RON1.900 x 0,91 x 0,68% x 63 elevi = 740 RON

TOTAL finanţare suplimentară = 6.419 RONTOTAL finanţare suplimentară = 6.419 RON

168

169

CAPITOLUL IV

Organizarea şi conducerea evidenţei in cadrul Grupului

Scolar Industrial Materiale de Constructii

Contabilitatea din cadrul instituţiilor publice este

adeseori considerată ca fiind o activitate de rutină ,şi

aceasta deoarece ea reprezintă procesul de înregistrare a

operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare a instituţiei

şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare în vederea

realizării scopului pentru carea fost înfiinţată instituţia.Rolul

contabilităţii este eronat perceput ca fiin în esenţă limitat la

înregistrarea şi controlul veniturilor încasate şi a cehltuielilor

şi sumelor plătite.

În prezent însă importanţa contabilităţii din instituţiile

publice creşte,datorită importanţei informaţiilor pe care le

furnizează,informaţii utile în procesul elaborării politicilor

instituţiei în procesul luării deciziilor de către echipa

managerială şi la îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei

programelor şi serviciilor realizate de instituţia publică.

Formele evidenţei economice

Evidenţa economică la instituţiile publice cuprinde

următoarele componente:

- evidenţa tehnic-operativă;

170

- evidenţa statistică;

- evidenţa contabilă.

IV.1. Evidenţa tehnico - operativă

Evidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a

evidenţei economice, pe lângă celelalte două forme,

contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la

reflectarea şi controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti

în condiţiile organizării corespunzătoare a cerinţelor

unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea

fenomenelor primare care au loc în unitate adică, intrarea şi

ieşirea de valori materiale şi băneşti, darea în consum

sau folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al

unităţii sau la o anumită dată.

Evidenţa tehnico - operativă se organizează în funcţie

de nevoile fiecărei instituţii pe compartimente de activitate

şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de exprimare a

datelor fie etalonul natural (număr, greutate, lungime,

volum), fie etalonul bănesc (valoarea), fie ambele sau alte

etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul urmărit de

către organizatorul sau şi de specificul activităţii unităţii.

Caracteristicile acestei forme de evidenţă constau în faptul

că ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi că

171

este operativă (promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La

organizarea evidenţei tehnico - operative a valorilor materiale

se au în vedere înregistrările care se fac numai în etalon

natural, ea organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi

ţinându-se la locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate

de evidenţă.

Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale

proceselor de aprovizionare cu materiale pe categorii de

furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi

existenţa şi folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi

folosirea capacităţilor de producţie.

Evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă

următoarelor cerinţe:

- obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice

moment, cu privire la existenţa şi răspândirea valorilor

materiale la locurile de depozitare sau de folosinţă;

- asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în

scopul păstrării integrităţii patrimoniului public;

- asigurarea delimitării răspunderii individuale sau

colective în administrarea bunurilor materiale;

- asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor

periodice şi anuale prin furnizarea datelor scriptice pe

locuri de depozitare şi de folosinţă.

172

Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile

de bază privind completarea documentelor de către

gestionarii şi administratorii care răspund material,

disciplinar şi penal de gospodărirea bunurilor materiale

date în primire, aceste documente fiind următoarele:

o Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe

independente care nu necesită montaj şi nici probe

tehnologice;

o Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care

necesită montaj dar nu necesită probe tehnologice

precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu

caracter administrativ şi social - cultural;

o Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi

instalaţiile care necesită montaj şi probe tehnologice;

o Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;

o Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe

transferate;

o Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;

o Proces verbal de închiriere;

o Proces verbal de dare în custodie;

o Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a

mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar de mică

valoare sau scurtă durată;

173

o Lista de inventariere.

IV.2. Evidenţa statistică

Este o formă a evidenţei economice prin care se

studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă

şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete

de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Este o formă

deosebit de importantă a evidenţei pentru fenomenelor vieţii

sociale, culturale şi politice ale societăţii. Statistica

înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice

de masă.

Datele necesare pot fi proprii evidenţei statistice şi sunt

culese din documentele primare prin procedee ca:

observarea, anchetarea de opinii, recensământul, etc., după

care datele se prelucrează sub formă de indici şi indicatori

statistici, sau sub formă grafică: tabele, diagrame, etc..

Contabilitatea interferează cu statistica social-economică în

special, în toate unităţile patrimoniale dat fiind domeniul lor

de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.

Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice

care reflectă acele aspecte ale procesului producţiei sociale

ce pot fi exprimate valoric (în bani). Contabilitatea în forma ei

174

primară se organizează în întreprinderi instituţii ale

administraţiei publice, organizaţii economice etc..

Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa

lor, asigură controlul asupra modului cum sunt folosite

mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind una din

formele sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate

oglindi întregul proces al producţiei sociale în toate

aspectele sale. O particularitate a contabilităţii este că, ea,

se ţine în etalon bănesc, dar utilizează şi etaloane naturale.

Deci în obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi

exprimat în bani. Contabilitatea trebuie privită sub două

aspecte, şi anume unul primar, prin care se reflectă în

expresie bănească mişcările de valori în unitatea de

învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă

sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor

economice şi a surselor de constituire a acestora.

Totodată, contabilitatea centralizatoare angajează

sintetic şi rezultatele finale raportate la o perioadă de

gestiune dată(luna, semestrul, an de gestiune).

Contabilitate foloseşte procedee şi mijloace de lucru

precum şi norme metodologice şi reguli precise stabilite de

Ministerul Finanţelor. Cele trei forme ale evidenţei

economice constituie un tot unitar, o sursă importantă de

175

informare asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate

cu direcţiile stabilite. Evidenţei economice îi revin sarcinile:

să înregistreze activitatea desfăşurată, dând

posibilitatea comparării activităţii curente ce se

desfăşoară cu perioada de gestiune anterioară;

să asigure cunoaşterea situaţiei economice aflate

în proprietatea unităţii de învăţământ;

să permită stabilirea rezultatelor executării

bugetelor;

să urmărească felul în care se respectă legislaţia

economică şi alte norme de drept.

IV.3 Contabilitatea principalelor operaţiuni legate de finanţare

Potrivit reglementărilor legale, toate unităţile lucrative,

indiferent de forma juridică de organizare, care gestionează

valori materiale şi băneşti sunt obligate să organizeze şi să

desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină

contabilitatea proprie.

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza

documentelor justificative, document cu document, sau a

unui document centralizator în care se înscriu mai multe

176

documente justificative, al căror conţinut se referă la

aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi

perioadă.

Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de

note contabile, de regulă în cazul acelor operaţiuni

economice pentru care nu se întocmesc documente

justificative.

Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au

obligaţia să asigure, în condiţiile legii:

întocmirea documentelor justificative pentru orice

operaţiune care afectează patrimoniul unităţii;

înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor

patrimoniale;

inventarierea patrimoniului unităţii;

întocmirea bilanţului contabil;

controlul asupra operaţiunilor patrimoniale

efectuate;

furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu

privire la situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de

unitate;

Potrivit legii, documentele justificative care stau la

baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea

persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori înregistrat

în contabilitate, după caz.

177

Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate

se face cronologic, prin respectarea succesiunii

documentelor justificative, după data de întocmire sau de

intrare în unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice,

cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii mari, potrivit planurilor

de conturi şi normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4

din lege. Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele

de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii care se înscriu în

registrul inventar.

Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile

aflate temporar în păstrare, custodie sau pentru alte scopuri

în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice sau

juridice.

Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare

împreună cu documentele justificative, precum şi bilanţul

contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie

documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra

operaţiunilor patrimoniale efectuate şi pot fi admise ca probă

în justiţie.

Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate

în contabilitate se efectuează de către persoanele care

conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar

preventiv şi controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte

persoane împuternicite de unitatea patrimonială, după caz.

178

De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale

înregistrate în contabilitate se efectuează de către organele

de control financiar şi fiscal ale statului şi alte organe cu

atribuţii de control.

Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional,

execuţiei bugetului de stat, precum şi întocmirii balanţelor

financiare (balanţa financiară generală a economiei; balanţa

de plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale

populaţiei şi masei monetare; balanţa creanţelor şi

angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării capitalurilor

pe economie; balanţa financiară a resurselor şi cheltuielilor

de investiţii ) şi a bilanţului pe ansamblul economiei

naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor Naţionale

sunt furnizate de către unităţile patrimoniale prin bilanţul

contabil şi dările de seamă statistice, în condiţiile legii.

Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul

contabil, cartea mare registrul –jurnal şi registrul inventar,

potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională.

Operaţiunile privind investiţiile de capital străin, titlurile

de valoare, comerţul exterior, cooperarea economică

internaţională, prestările de servicii şi executările de lucrări

externe, creditele şi operaţiunile bancare externe, schimbul

valutar, disponibilităţile în devize se înregistrează în

179

contabilitate, atât în devize, cât şi în lei, la cursul valutar de

schimb în vigoare la data efectuării lor.

Convertirea în lei a preţurilor externe pentru stabilirea

valorii în vamă a mărfurilor din import se face potrivit cursului

valutar de schimb în vigoare în prima zi a săptămânii în care

se înregistrează declaraţia vamală, conform reglementărilor

privind tariful vamal de import.

În temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul

Finanţelor emite:

a) planul de conturi general şi normele

metodologice privind utilizarea acestuia;

b) modelele registrelor contabile, formularele

comune privind activitatea financiară şi contabilă precum şi

normele metodologice privind utilizarea acestora;

c) modelele bilanţurilor contabile şi normele

metodologice privind întocmirea acestora;

Planul de conturi general, precum şi normele de

utilizare a acestuia sunt destinate tuturor unităţilor

patrimoniale care desfăşoară activităţi economice şi conţin

conturile necesare înregistrării în contabilitate a operaţiunilor

patrimoniale, conţinutul şi funcţia fiecărui cont, precum şi

monografia contabilă a principalelor operaţiuni.

Planul de conturi general conţine nouă clase de

conturi simbolizate cu o cifră, grupe de conturi simbolizate

180

cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei

cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre.

Conturile din clasele 1- 7 sunt obligatorii, iar cele din clasele

8 şi 9, precum şi dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice

vor fi adaptate şi completate de fiecare unitate patrimonială

în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.

Modelele registrelor contabile şi ale formularelor

comune privind activitatea financiară şi contabilă se

utilizează de către toate unităţile patrimoniale; modelele

bilanţurilor contabile se stabilesc de Ministerul Finanţelor.

Normele metodologice privind utilizarea acestora cuprind:

reguli privind întocmirea bilanţurilor contabile;

corelaţiile ce trebuiesc asigurate între indicatorii

prevăzuţi în conţinutul acestora;

verificarea şi depunerea acestora la organele în

drept;

modul de centralizare a bilanţurilor contabile pe

ramuri de activitate, în profil teritorial şi departamental,

precum şi pe ansamblul economiei naţionale.

Modelele registrelor de contabilitate, precum şi

formularele comune ce se utilizează în activitatea financiară

şi contabilă sunt prevăzute în Nomenclatorul formularelor

tipizate comune privind activitatea financiară şi contabilă

elaborat de Ministerul Finanţelor.

181

În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru

întocmirea documentelor justificative şi pentru prelucrarea şi

înregistrarea datelor în contabilitate, registrele contabile şi

formularele privind activitatea financiară şi contabilă pot fi

adaptate în funcţie de necesităţile proprii de utilizare, în

condiţiile respectării conţinutului de informaţii al modelelor

prevăzute în nomenclatorul menţionat la alineatul precedent.

În afară de formularele prevăzute în acest

nomenclator, unităţile patrimoniale pot folosi în activitatea

financiar – contabilă şi formulare specifice elaborate de

ministere, departamente, unităţi de grup, asociaţii

profesionale sau de unitatea patrimonială, în funcţie de

necesităţi.

Potrivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce în

partidă dublă şi trebuie să asigure:

a) înregistrarea cronologică şi sistematică în

contabilitate a tuturor operaţiunilor patrimoniale, în funcţie de

natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi şi creditul

altor conturi, denumite conturi corespondente;

b) stabilirea totalului sumelor debitoare şi

creditoare, precum şi a soldului final al fiecărui cont;

c) întocmirea lunară a balanţei de verificare, care

reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare şi

182

creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale

conturilor;

d) prezentarea situaţiei patrimoniului şi a

rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi pasivelor prin

bilanţ, precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a beneficiilor

sau pierderilor, prin contul de profit şi pierderi.

Pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se

stabilesc următoarele reguli:

1. bunurile constituind aport la capitalul social sau

obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, în funcţie de

preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;

bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea

de achiziţie denumită cost de achiziţie;

bunurile produse în unitatea patrimonială, la

costul de producţie.

Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de

cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport –

aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru

punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a

bunului respectiv.

Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de

achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumate,

celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota

183

cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca

fiind legate de fabricaţia acestuia.

2. evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia

inventarierii se face la valoarea actuală sau de utilitate a

fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în

funcţie de utilitatea bunului în unitate şi preţul pieţei;

3. la încheierea exerciţiului financiar, elementele

patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la

valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea

contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

Pentru elementele de activ, diferenţele

constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de

intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente

menţinându – se la valoarea lor de intrare. Diferenţele

constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la

inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se

înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul

când deprecierea este ireversibilă sau se constituie un

provizion, atunci când deprecierea este reversibilă, valoarea

acestor elemente menţinându – se, de asemenea, la

valoarea lor de intrare;

Pentru elementele de pasiv, diferenţele

constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de

184

intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente

menţinându – se la valoarea lor de intrare. Diferenţele

constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi

valoarea de intrare a elementelor de pasiv se înregistrează

în contabilitate prin constituirea unui provizion, valoarea

acestor elemente menţinându – se, de asemenea la

valoarea lor de intrare.

4. la data ieşirii din patrimoniu sau la darea în

consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la

valoarea lor de intrare.

Metodele de evaluare adoptate de unitatea

patrimonială trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului

financiar, precum şi de la un exerciţiu financiar la altul. În

cazuri justificate şi în condiţiile prevăzute de lege, unitatea

patrimonială poate schimba metodele de evaluare, făcând în

acest sens menţiuni la anexa la bilanţ, prezentând

influenţele asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum

şi asupra rezultatului exerciţiului financiar.

Reevaluarea activelor şi pasivelor unităţii

patrimoniale se efectuează potrivit reglementărilor în

vigoare. În aceste cazuri, valoarea de intrare a elementelor

patrimoniale se modifică, aceasta fiind înlocuită cu valoarea

lor actuală.

185

Documentul oficial de gestiune al unităţii

patrimoniale îl constituie bilanţul contabil, care trebuie să

dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a

situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.

Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a

situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute trebuie

respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea

patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, cum

sunt:

principiul prudenţei, potrivit căruia nu este

admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor,

respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a

cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile

posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului

financiar curent sau anterior;

principiul permanenţei metodelor, care

conduce la continuitate aplicării normelor şi regulilor privind

evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea

elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigurând

comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;

principiul continuităţii activităţii, potrivit

căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în

mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil, fără a intra

în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;

186

principiul independenţei exerciţiului

financiar, care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi

cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura

angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului

financiar la care se referă;

principiul intangibilităţii bilanţului de

deschidere a unui exerciţiu financiar care trebuie să

corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar

precedent;

principiul necompensării, potrivit căruia

elementele de activ şi de pasiv trebuiesc evaluate şi

înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă

compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale

bilanţului , precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul

de rezultate.

IV.4 Organizarea compartimentului de contabilitate

Contabilitatea unităţilor patrimoniale se organizează în

compartimente distincte, conduse de către directorul

financiar –contabil, contabilul şef sau altă persoană

împuternicită să îndeplinească această funcţie.

Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la

bază norme unitare privind organizarea şi conducerea

187

acesteia, prevăzute în lege şi în prezentul regulament, care

au caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale,

având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor necesare

atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile acestora cu

asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele

fiscale şi alte persoane juridice sau fizice.

Contabilitatea de gestiune se organizează de către

unitatea patrimonială, ţinându–se cont de următoarele:

calcularea costurilor;

stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii

produselor, lucrărilor şi serviciilor executate;

întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe

feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestora

în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării datelor

necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii

patrimoniale şi altele.

Directorul financiar –contabil, contabilul şef sau altă

persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie

trebuie să aibă studii economice superioare. Răspunderea

pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii revine

administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane

care are obligaţia gestionării patrimoniului.

188

În acest scop, persoanele menţionate în paragraful

anterior trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare

pentru:

întocmirea documentelor justificative privind

operaţiunile patrimoniale;

organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a

contabilităţii;

organizarea şi efectuarea inventarierii

patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia;

respectarea regulilor de întocmire a bilanţului

contabil, publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României

şi depunerea la termen la organele în drept;

păstrarea documentelor justificative, a

registrelor şi bilanţurilor contabile;

organizarea contabilităţii de gestiune

adaptată la specificul unităţii.

Atribuţiile directorului financiar –contabil, ale

contabilului şef sau ale altei persoane împuternicite să

îndeplinească această funcţie, precum şi ale personalului din

subordinea acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc

de către administrator, ordonatorul de credite sau altă

persoană care are obligaţia gestionării patrimoniului potrivit

legii.

189

În conformitate cu prevederile art.12 din lege, obiectul

contabilităţii îl constituie reflectarea în expresie bănească a

bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale,

zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic,

disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi

obligaţiile unităţilor patrimoniale, precum şi mişcările şi

modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale

efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de

acestea.

Contabilitatea plăţilor efectuate din creditele deschise

sau repartizate se conduce pe capitole sau subcapitole iar in

cadrul acestora pe categorii de cheltuieli.

Contabilitatea creditelor deschise la Trezoreria

centrala precum si a celor repartizate de Ministerul Muncii şi

Protecţiei Sociale pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul

asigurărilor sociale de stat se conduce cu ajutorul conturilor

în afara bilanţului deschise pe ordonatori de credite

secundari şi terţiari, pe capitole şi subcapitole de cheltuieli.

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu

aplicaţie specială (fondul constituit pentru acoperirea unor

cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia

suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj) se

conduce cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II, iar în

190

cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct

pentru venituri şi distinct pentru cheltuieli.

Contabilitatea fondurilor cu destinaţie specială

constituite la nivelul ministerelor, celorlalte organe de

specialitate ale administraţiei publice, precum şi la instituţiile

din subordinea acestora, în scopul acoperirii unor cheltuieli

în afara bugetului, se asigură cu ajutorul unui cont special în

care se evidenţiază: veniturile aferente fondurilor respective,

precum şi plăţile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor

prevăzute de lege.

În mod similar se asigură şi contabilitatea constituirii şi

utilizării mijloacelor extrabugetare, în acest caz deschizându-

se câte un cont de disponibil pentru fiecare instituţie publică,

chiar dacă acesta gestionează mai mult categorii de mijloace

extrabugetare.

Contabilitatea trezoreriei asigură de asemenea,

evidenţa depozitelor constituite, împrumuturilor de stat,

utilizării şi rambursării acestora, dobânzilor aferente, precum

şi a plasamentelor efectuate şi a altor operaţiuni financiare.

Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale

administraţiei publice ai căror conducători au calitatea de

ordonatori de credite, precum şi instituţiile publice cu

personalitate juridică din subordinea acestora, organizează

şi conduc contabilitatea veniturilor încasate şi a cheltuielilor

191

efectuate potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor

extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială.

Veniturile încasate de instituţiile publice se varsă la

buget, dacă legea nu prevede altfel.

Instituţiile publice finanţate de la buget încasează

potrivit legii veniturile cuvenite bugetului de stat, bugetelor

locale sau bugetului asigurărilor sociale de stat, după caz, în

conturi distincte deschise în acest scop sau direct în contul

bugetului respectiv, potrivit normelor elaborate de Ministerul

Finanţelor.

Contabilitatea veniturilor respective se organizează şi

se conduce pe categorii de venituri, după natura lor, potrivit

clasificaţiei indicatorilor financiari şi bugetului aprobat.

Veniturile realizate de instituţiile publice finanţate

integral sau parţial din venituri extrabugetare, potrivit legii,

provenind din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificări de

produse din activităţi proprii sau anexe, concursuri artistice,

publicaţii, impresariat, exploatarea filmelor, prestaţii

editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte,

prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care

le au în administrare, şi altele stabilite potrivit legii, se

încasează prin conturile de disponibil deschise pe seama

acestora fără a se efectua vărsăminte la bugetul de stat sau

local, dacă legea nu prevede altfel.

192

Contabilitatea veniturilor extrabugetare se organizează

şi conduce pe domenii de activitate în cadrul acestora, pe

categorii de activităţi potrivit clasificaţiei bugetare.

Subvenţiile primite de la buget în cazul instituţiilor

finanţate parţial din venituri extrabugetare se evidenţiază

distinct în cadrul contului de venituri.

Înregistrarea veniturilor în contabilitatea instituţiilor

publice indiferent de sursa de finanţare a acestora se face

pe baza documentelor care atestă crearea obligaţiei de

încasare sau în momentul încasării efective a acestora.

Stabilirea, evidenţa, urmărirea, controlul şi raportarea

veniturilor bugetului de stat şi ale bugetelor locale se fac

potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor.

Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite

potrivit legii se organizează şi se conduce pe surse de

venituri potrivit bugetului special aprobat. Contabilitatea

cheltuielilor finanţate din buget şi din venituri extrabugetare

asigură, potrivit legii, atât evidenţa plăţilor de casă, cât şi a

cheltuielilor efective, pe structura clasificaţiei funcţionale şi

economice. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară

sau din contul de disponibil pentru procurarea de materiale,

alimente, medicamente aprovizionate de la furnizori, lucrările

executate şi serviciile prestate, procurarea de cecuri cu

limită de sumă şi a altor valori reprezintă plăţi de casă. În

193

această categorie se cuprind şi plăţile efectuate prin

casierie, direct din încasări, în conformitate cu reglementările

legale în vigoare.

Contabilitatea sintetică şi analitică a plăţilor de casă şi

a cheltuielilor efective se organizează distinct pe structura

clasificaţiei economice, potrivit bugetului aprobat.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea instituţiilor

publice indiferent de sursa din care au fost efectuate, se face

pe baza documentelor justificative, vizate de controlul

financiar preventiv şi aprobate de ordonatorul de credite.

Instituţiile finanţate din bugetul de stat, bugetele locale

şi bugetul asigurărilor sociale de stat organizează şi conduc

contabilitatea creditelor bugetare, a plăţilor de casă şi a

cheltuielilor efective pe capitole şi subcapitole de cheltuieli

şi, în cadrul acestora pe articole şi alineate.

Instituţiile finanţate integral sau parţial din venituri

extrabugetare organizează şi conduc distinct evidenţa

plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective pe domenii de

activitate şi categorii de unităţi şi în cadrul acestora pe

articole şi alineate prevăzute în clasificaţia economică şi

funcţională, potrivit bugetului aprobat.

Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a

prevederilor din buget în cazul veniturilor extrabugetare

plăţilor de casă şi cheltuielilor efective se asigură cu ajutorul

194

“Fişei pentru operaţiuni bugetare”. Contabilitatea cheltuielilor

finanţate din fonduri speciale se organizează şi se conduce

pentru fiecare fond special pe capitolele şi subcapitolele

clasificaţiei cheltuielilor, potrivit bugetului fondului respectiv.

Reflectarea unitară în contabilitate a cheltuielilor

efectuate de instituţiile publice pe articole şi aliniate

prevăzute în Clasificaţia economică se asigură cu ajutorul

“Îndrumarului” elaborat de ministere şi celelalte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale în calitate de

ordonatori principali de credite cu aprobarea Ministerului

Finanţelor.

Trezoreria centrală întocmeşte trimestrial şi anual

bilanţuri şi conturi de execuţie, pe baza datelor din

contabilitatea proprie şi a trezoreriilor din subordine, bilanţul

general al trezoreriei, contul de execuţie a bugetului de stat

şi a bugetelor locale precum şi alte lucrări pe ansamblul

economiei naţionale.

Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a

prezenta trimestrial şi anual de a prezenta bilanţuri şi conturi

de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli în

structura şi la termenele prevăzute în instrucţiunile

Ministerului Finanţelor. Aceeaşi obligaţie au şi toate

instituţiile publice de a întocmi şi prezenta organelor

ierarhice superioare bilanţuri şi conturi de execuţie.

195

Registrele de contabilitate. Datele înregistrate in

documente justificative sunt înregistrate si grupate în ordine

cronologică în registrele contabile. Registrele de contabilitate

se prezintă sub forma unor caiete, fise sau listări informatice

ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care

se ţin.

Legea contabilităţii si Regulamentul privind aplicarea

acestei legi prevăd: ”principalele registre ce se folosesc sunt:

Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul Cartea-mare”.

Registrul-jurnal şi Registrul-inventar au regim de

înregistrare la organele fiscale unde se depun numerotate,

şnuruite şi parafate. În consecinţă, aceste două registre pot

fi admise ca probă în cazul litigiilor dintre întreprinderi, în caz

de faliment şi în orice alte situaţii.

Registrul-jurnal este un document contabil

obligatoriu, folosit pentru înregistrarea operaţiunilor

economico-financiare în ordinea efectuării lor în timp.

Importanţa lor constă în cunoaşterea rulajului valorii, al

operaţiilor pentru o anumită perioadă de timp şi justificarea

cheltuielilor în contabilitatea sistematică.

Registrul-jurnal se poate prezenta sub forma unui

registru jurnal general, iar unităţile cu volum mare de operaţii

pot utiliza pentru detaliere registre jurnal auxiliare pentru:

operaţiile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia

196

încasării-achitării facturilor, situaţia avansurilor spre

decontare. Nu circulă, fiind document de înregistrare

contabilă. Se arhivează de către unitatea care este obligată

să-l păstreze împreună cu documentele justificative care au

stat la baza întocmirii lui.

Registrul-inventar este un registru contabil

obligatoriu, folosit pentru evidenţa situaţiei reale a

patrimoniului. Prin conţinutul său reprezintă o recapitulaţie a

datelor privind elemente patrimoniale prelucrate din listele de

inventariere, grupate în funcţie de natura lor pe structurile

patrimoniale de activ şi datorii, conform posturilor din bilanţul

contabil. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

Se arhivează de către unitatea care este obligată să-l

păstreze împreună cu documentele justificative care au stat

la baza întocmirii lui.

Registrul Cartea-mare este folosit pentru

înregistrarea si gruparea operaţiilor economice şi financiare

în raport de natura lor, iar în cadrul fiecărei grupări în

ordinea efectuării lor în timp. Serveşte la:

- stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi

sintetice;

- verificarea înregistrărilor efectuate;

- furnizarea de date pentru efectuarea analizei

activităţii economice şi financiare a unităţii;

197

- întocmirea balanţei de verificare.

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se

arhivează la departamentul financiar-contabil.

Flux informaţional privind raportările trimestriale şi

anuale

Explicatii

Liceul NTJ,Primaria

Trezoreria

Consiliul National al Finantarii Invatamantului Preuniversitar de Stat

Ministerul Invatamantului

Bilantul contabil,contul de executie

Dari de seama

Situatia anuala a executiei

Rapoarte trimestriale sau anuale

198

Bilanţul contabil şi contul de execuţie sunt trimise la

Trezorerie, iar dările de seamă contabile privind execuţia

bugetară sunt transmise ordonatorilor de credite ierarhic

superiori şi anume Inspectoratului Şcolar Judeţean şi

Primăriei.

Inspectoratul Şcolar Judeţean centralizează situaţiile

privind execuţia bugetară pe instituţii de învăţământ şi

transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului

Preuniversitar de Stat situaţia trimestrială sau anuală privind

execuţia bugetară din instituţiile de învăţământ preuniversitar

de stat.

Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului

Preuniversitar de Stat, pe baza datelor transmise de la

inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti,

analizează modul în care se respectă prevederile legii

bugetului de stat, criteriile şi principiile finanţării

învăţământului preuniversitar de stat precum şi eventualele

fenomene perturbatorii care se manifestă. Pe baza acestor

analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se

înaintează conducerii Ministerului Învăţământului însoţite de

propuneri de îmbunătăţire ale sistemului de finanţare şi

execuţie bugetară, în sistemul de învăţământ preuniversitar

de stat.

199

Anexe:

200