8/19/2019 Formele Complexe Ale Perceptiei

http://slidepdf.com/reader/full/formele-complexe-ale-perceptiei 1/2

Formele complexe ale perceptiei

Perceptia spatiului se realizeaza ca perceptie a formei, marimii, distantei, directiei

si profunzimii. Aceste forme complexe ale perceptiei pot reunite si ordonate in

doua categorii majore: spatiul bidimensional si cel tridimensional.

In perceptia formei si a marimii obiectelor se imbina mecanismele receptiei

vizuale asociate cu experienta tactilo-inestezica. Analizatorul vizual are rolul

predominant integrand informatia vizuala cu cea tactila si cea inestezica. Forma

si marimea obiectelor sunt percepute atat direct in baza explorarii vizuale si

tactilo-inestezice dar mai ales indirect in baza experientei si prin raportarea la

etaloane de marime si forma. In acest caz actioneaza constanta perceptiva care

permite elaborarea unei imagini adecvate, corecte in conditiile in care semodica distanta sau pozitia obiectelor. In perceptia spatiului un rol important il

are sistemul de coordonate ce presupune integrarea orizontalei cu verticala

gravitationala. Perceptia spatiului tridimensional, a volumului obiectelor, a

profunzimii presupune in cel mai inalt grad combinarea intre abordarea directa

bazata pe informatia de tip senzoriala si abordarea indirecta bazata pe evaluarile

conceptuale si experienta subiectului. In perceptia volumului un rol deosebit il

prezinta o serie de indici proprii spatiului perceptiv: luminozitatea, ung!iul de

incidenta al luminii, raportul dintre lumini si umbre, pozitia, amplasarea

obiectului. "isparitatea binoculara are si ea un rol semnicativ in perceptia

volumului. "isparitatea se datoreaza modului in care este captat obiectul cuecare dintre cei doi oc!i. #ng!iurile vizuale ale celor doi oc!i se intersecteaza si

permit receptarea obiectului simultan din ung!iuri diferite.

"istanta este perceputa prin integrarea urmatoarelor mecanisme: obiectele

amplasate la orizontala par mai indepartate iar atunci cand sunt privite pe

verticala par mai indepartate$ cu cat proiectia retinala este mai mica cu atat

obiectul pare mai indepartat$ obiectele localizate pe un fond cu textura mai na

par mai indepartate decat cele localizate pe un fond cu textura mai grosiera$

obiectele mai apropiate tind sa ecraneze obiectele mai indepartate$ obiectele

a%ate la distante mai mari capata o nuanta cromatica bleu spre violet$ distanta

plina pare mai mare decat spatiul gol$ absenta umbrelor afecteaza perceperea

profunzimii$ contrastul de lumina si de culoare in%uenteaza perceperea distantei

si a profunzimii$ obiectele cu luminozitate mai mica par mai indepartate$

perspectiva liniara - marimea retinala a dimensiunilor longitudinala este invers

proportionala cu patratul distantei fata de subiect$ miscarea aparenta a

obiectelor depinde de miscarile capului sau ale oc!ilor$ obiectele mai apropiate

par sa se miste mai repede decat cele indepartate.

Perceptia miscarii are la baza atat mecanisme ale perceptiei directe cat si

mecanisme ale perceptiei indirecte. &ecanismele perceptiei directe vin sa sustina

ideea ca miscarea obiectelor este accesibila privirii umane intr-o maniera directa,

8/19/2019 Formele Complexe Ale Perceptiei

http://slidepdf.com/reader/full/formele-complexe-ale-perceptiei 2/2

c!iar si in absenta reperelor. 'ea mai buna dovada o constituie capacitatea

privirii umane de a recepta deplasarea unui stimul luminos in intuneric in absenta

oricarui reper. (a baza sunt mecanismele retiniene si legea postefectului:

deplasarile succesive ale stimulului sunt receptate punct cu punct pe retina iar

excitatia ecarei celule retinale se mentine un timp foarte scurt ca postactiune

activand urmatoarele celule retinale. Aceasta )dara) excitatorie corespundevitezei obiectului. (a viteza mare dara excitatorie este mai lunga decat la viteza

mica. &ecanismele perceptiei indirecte a miscarii tin de implicarea reperelor si a

experientei perceptive a subiectului. *. Piaget a demonstrat ca perceptia vitezei

este conditionata de dezvoltarea structurilor operatorii ale inteligentei. In cea mai

mare parte copiii tind sa perceapa viteza intr-o maniera ordinala: obiectele a%ate

in miscare pe prima pozitie sunt considerate ca avand o viteza mai mare decat

cele a%ate in pozitiile urmatoare. +e constata ca in perceptia vitezei capacitatile

omului sunt destul de limitate. xperienta omului in deplasare si miscare este

conditionata de calitatea sa de inta terestra. Astfel, oamenii tind sa perceapa

relativ corect viteza in limite destul de restranse: vitezele foarte mici sau foartemari sunt percepute eronat. Perceptia timpului are la baza in special mecanisme

de procesare indirecta ceea ce sugereaza complexitatea acestei forme.

xperienta directa, nemijlocita a perceptiei timpului are la baza informatia

senzoriala oferita de catre analizatorul auditiv si cel tactilo-inestezic datorita

faptului ca acesti analizatori realizeaza o procesare succesiva a informatiilor

astfel incat subiectul dobandeste in timp capacitatea de evaluare a succesiunii

evenimentelor si in baza acestui tip de experienta. "ar, dupa cum aratam mai

sus, mecanismele perceptiei indirecte sunt fundamentale si ele implica

participarea unui intreg sistem de repere cum ar : miscarea astrelor,

succesiunea zi-noapte, succesiunea anotimpurilor sau utilizarea unor mijloacearticiale de masurare a timpului. Perceperea nemijlocita a timpului este extrem

de limitata si ea se reduce la cateva sutimi de secunda pana la maximum -

secunde. Foarte rapid perceperea timpului implica mecanisme mnezice si

reprezentarea timpului trecut. Prezentul psi!ologic este un punct innitezimal

suspendat intre trecut si viitor. "e aceea se poate spune ca timpul este in cea

mai mare masura trait si mai putin perceput. "rept dovada, intervalele de timp

pline, incarcate de activitati sunt percepute ca ind mult mai scurte decat

intervalele de timp lipsite de activitati. In general timpul trece greu in conditii de

activitati plictisitoare, lipsite de interes.