Upload
nicoletalotca
View
6.234
Download
65
Embed Size (px)
Citation preview
LentilLentilee
Lentila este un mediu transparent şi omogen,
mărginit de 2 suprafeţe, din care cel puţin una nu este
plană.Ele sunt confecţionate din sticlă, material plastic, etc.
LentilLentilee
Numeroase aparate (de fotografiat, de proiecţie, diafilm, microscop, luneta)
au drept piese de bază lentilele.Lentilele permit mărirea imaginii (ca
la microscop, lupă sau aparatul de proiecţie de la cinematograf).Lentilele permit şi micşorarea
imaginilor (exemplu aparatul de fotografiat).
Tipuri de Tipuri de LentileLentile
Lentilele mai groase la mijloc şi mai subţiri la extremităţi se
numesc lentile convergente, iar lentilele mai subţiri la mijloc şi
mai groase la extremităţi se numesc lentile divergente.
Reprezentarea schematică a Reprezentarea schematică a LentileLentilelorlor
LENTILE
CONVERGENTE DIVERGENTE
Axă optică principala
Reprezentarea schematică a Reprezentarea schematică a LentileLentilelorlor
LENTILE
CONVERGENTE DIVERGENTE
Axă optică principala
Reprezentarea schematică a Reprezentarea schematică a LentileLentilelorlor
Elemente componente:- Axa optică;- Centrul optic O (ce este un punct in interiorul lentilei pe axa optica principala prin care lumina trece nedeviata);- Focar. Distanta focala;
Focar. Distanta focalaFocar. Distanta focala
Lentila convergenta:
La trecerea printr-o lentila convergenta, un fascicul paralel cu axa optica principala devine fascicul convergent. Punctul de intersectie al razelor refractate se numeste focar imagine F2. F2 este real deoarece se formeaza la intersectia razelor refractate. Distanta de la centrul optic O la F2 se numeste distanta focala.
F2
O
Focar. Distanta focalaFocar. Distanta focala
Lentila divergenta:
Printr-o lentila divergenta, un fascicul paralel cu axa optica principala devine divergent. Punctul de intersectie format la prelungirea razelor refractate se numeste focar imagine si este virtual F1. Distanta focala este considerata negativa.
F1
O
Focar. Distanta Focar. Distanta focalafocalaOrice lentila are 2 focare simetrice
fata de centrul optic.
F1 F2 F1F2
Constructii grafice de Constructii grafice de imagini in lentileimagini in lentileCum construim imaginea unui punct luminos prin lentila?Un punct luminos emite lumina in toae directiile. Pentru a obtine grafic imaginea punctului luminos A, este suficient sa reprezentam 2 din urmatoarele raze:-O raza care trece nedeviata prin centrul optic, si traverseaza lentila fara sa fie deviata;-O raza paralela cu axa optica principala care, dupa refractie, trece prin focarul imagine;-O raza care trecand prin focarul obiect, dupa refractie devine paralela cu axa optica principala.
La intersectia celor 2 raze reprezentate se obtine grafic imaginea punctului luminos.Fiecarui punct obiect ii corespunde un singur punct imagine.Un obiect are o infinitate de puncte. Imaginea obiectului este data de multimea punctelor imagine obtinute.
Constructii grafice de Constructii grafice de imagini in lentileimagini in lentile
F1 F2O
Pentru o lentila convergenta –
Imaginea este reala, diferita ca marime decat cealalta si rasturnata.
Constructii grafice de Constructii grafice de imagini in lentileimagini in lentile
F1 F2O
Pentru o lentila divergenta – Imaginea este virtuala, diferita ca marime decat cealalta si dreapta.
Formula fundamentala a
lentilelor
Formula fundamentala a
lentilelorunde:P = distanta obiect-lentila;f = distanta focala;P’ = distanta imagine-lentila;
F1 F2
|P|
f
P’
fpp
1
'
11
Unde se formeaza imaginea unui obiect prin lentila?
Unde se formeaza imaginea unui obiect prin lentila?
Pozitia imaginii unui obiect depinde atat de distanta obiect-lentila (P), cat si de distanta focala (f) a lentilei.Matematic se poate demonstra ca distanta lentila-imagine (P’) este data de relatia:
Formula fundamentala a
lentilelor
Formula fundamentala a
lentilelor
fpp
1
'
11
In aplicarea acestei relatii se foloseste urmatoarea conventie de semne:P - negativ;f – pozitiv pentru lentile convergente; - negativ pentru lentile divergente;P’ – pozitiv daca imaginea este reala; - negativ daca imaginea este virtuala;
Convergenta
Convergenta
Orice lentila are o convergenta.Inversul distantei focale se numeste
convergenta lentilei.O dioptrie reprezinta convergenta unei
lentile cu distanta focala de 1 m. Pentru lentilele divergente,
convergenta este negetiva, iar pentru lentilele convergente este pozitiva.
Formula convergentei:Formula convergentei:
Formula fundamentala a
lentilelor
Formula fundamentala a
lentilelor
Cf
1 f
C1
Formula
convergenţei:
OCHIUL
OCHIULOrgan specializat in receptarea
stimulilor luminosiOrgan specializat in receptarea
stimulilor luminosi
Ochiul
Ochiul
Ochiul este un organ care functioneaza cu ajutorul unei parti numite cristalin ce se comporta si
arata ca o lentila convergenta.
Ochiul
Ochiul Pupila este deschiderea din centrul irisului si regleaza cat din fasciculul de lumina intra in
ochi, proces numit adaptare. Cristalinul este un mediu transparent (n=1.46)
ce se comporta ca o lentila canvergenta. Distanta ei focala se poate acomoda.
Retina se comporta ca un ecran. Cand lumina ajunge pe celulele ei nervoase (din pata
galbena), acestea transmit creierului semnale prin intermediul nervului optic.
Corneea este o membrana tare, transparenta (n=1.33)
Umoarea apoasa este un mediu transparent (n=1.33)
Umoarea sticloasa este un mediul transparent (n=1.33)
Ochiul
Ochiul
Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabate cele 3 medii
transparente si ajunge pe retina, unde se formeaza o imagine mai
mica, reala, si rasturnata a obiectelor. Ramificatiile nervului
optic de pe retina transforma imaginile in semnale, care ajung la
creier; acesta le amalizeaza si creatia senzatia de vaz.
Ochiul
Ochiul
Vedem obiectele aflate la distante diferite fata de ochi, datorita capacitatii de acomodare a
cristalinului.Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale unui obiect, daca
acesta se afla la o distanta de aproximativ 25 centimetri ( distanta vederii optime).
Ochiul
Ochiul
Punctul cel mai apropiat de ochi, in care un obiect este vazut clar, cu maximum de
acomodare se numeste punctum proximum. Pentru ochiul normal
punctum proximum se afla la 10-15 cm fata de ochi.
Punctul cel mai departat de ochi, in care un obiect este vazut clar, fara acomodare
se numeste punctum remotum. Pentru ochiul normal, punctum remotum se afla
la infinit.
Ochiul
Ochiul
Miopia. Ochiul miop nu vede clar obiecte indepartate. Imaginea
punctelor de la infinit se formeaza in fata retinei. El are punctum
proximum la o distanta mai mica decat cea normala. Miopia se
corecteaza cu lentile divergente.
Defecte de vedereDefecte de vedere
Ochiul
Ochiul
Hipermetropia. Ochiul hipermetrop nu vede clar obiecte apropiate.
Imaginea punctelor de la infinit se formeaza in spatele retinei. El are punctum proximum la o distanta
mai mare decat cea normala. Hipermetropia se corecteaza cu
lentile convergente.
Defecte de vedereDefecte de vedere
Ochiul
Ochiul
Prezbitismul. Este acelasi defect ca si hipermetropia si apare la
persoanele in varsta, datorita scaderii capacitatii de acomodare a
cristalinului.
Defecte de vedereDefecte de vedere
Ochii sunt
considerati
oglinda
sufletului
si sunt
clasificat
i dupa
frumuse
tea lor.
STIATI CA…?
… semnalul luminos persista pe retina 1/25 secunde? Acest lucru este folosit in tehnica animatiei imaginilor. Ochiul percepe o succesiune rapida de imagini ca o miscare continua. De exemplu, pelicula cinematografica este alcatuita dintr-o multime de imagini care se succed foarte rapid si vedeti un cadru inainte ca imaginea celuilalt cadru sa vi se stearga.… toate culorile pe care la vedeti pe ecranul TV sunt rezultatul amestecului celor 3 culori primare, folosite in pictura: rosu, verde, si albastru?…nu toate animalele vad culorile ca si oamenii? Furnica de desert vede unele culori mai bine decat omul, in timp ce alte vietuitoare nu disting deloc culorile (exemplu: calmarul).
Iluziile optice apar datorita unor erori de interpretare a semnalelor
pe care le primeste.Aceste figuri ne arata ca putem
atribui, uneori, obiectelor pe care le vedem, proprietati pe care nu
exista in realitate.Exista unele figuri ambigui care
au drept mod de interpretare mai multe variante.
Distingerea culorilor
Distingerea culorilor
Vederea colorata este caracteristica omului. Retina
ochiului contine un numar mare de celule senzoriale, ce percep
lumina, numite conuri si bastonase.
Distingerea culorilor
Distingerea culorilor
Conurile sunt sensibile la vederea diurna si la culori. Bastonasele sunt
celule adaptate la vederea nosturna si insensibile la culori. Exista cazuri
patologice de ochi uman, manifestate prin incapacitatea congenitala de a
percepe diferentiat culorile. In cele mai multe cazuri, ochiul nu poate
recunoaste culoarea rosie sau verde (sau amandoua). Aceasta anomalie a fost studiata si descrisa pentru prima data de J. Dalton. Daltonismul nu este
vindecabil.
Distingerea culorilor
Distingerea culorilor
Daltonistii nu pot vedea aceste numere.
Instrumente optice
Instrumente optice
Instrumentele optice
Au in alcatuirea lor oglinzi, lentile, prisme optice. Ele sunt
folosite pentru obtinerea imaginilor unor obiecte.
Instrumentele optice
Cu ajutorul instrumentelor optice se pot obtine:-Imagini reale, care pot fi proiectate pe un ecran sau prinse pe un film fotografic (exemplu: aparatul de fotografiat/de proiectie, ochiul);-Imagini virtuale. Aceste instrumente sunt folosite pentru examinatea obiectelor in mod direct (exemplu: lupa, microscopul, telescopul);
Dispersia luminii
Dispersia luminii
Dispersia luminii
Lumina provenita de la Soare sau de la un bec este o lumina alba
Dispersia luminii
Isaac Newton a descoperit, acum 300 de ani, cu ajutorul unei prisme, ca lumina alba este formata din mai multe fascicule colorate diferit
Dispersia luminii
Prisma optica este un mediu omogen si transparent, marginit de doua fete plane si neparalele. La trecerea prin prisma, lumina
se descompune in fascicule colorate in: rosu, orange, galben, verde, albastru,
indigo si violet. (R.O.G.V.A.I.V.)
Dispersia luminii
Fenomenul de descompunere, prin refractie, a luminii albe in fascicule
de lumina colorate diferit se numeste DISPERSIA LUMINII.
Curcubeul poate fi observat vara, dupa ploaie. El apare datorita fenomenelor de
refractie, reflexie si dispersie a luminii provenite de la Soare
prin picaturile de apa din atmosfera.