"Avem «calitatea» sã irosimmomentele importante"

(Interviu cu Adrian Vascu, Managing Partner Veridio)

Reporter: Noul sistem de impozi-tare a clãdirilor a fost implementatîncepând cu anul 2016. Ce modificã-ri au apãrut între timp la normeleiniþiale?

Adrian Vascu: Deºi au existatcâteva tentative de modificare a Co-dului Fiscal în ceea ce priveºte impo-zitul pe clãdiri, schimbãrile au fostminore. Principala modificare a fostcompletarea definiþiei clãdirii, însensul cã au fost incluse ca fiind im-pozabile ºi turnurile de susþinere aleturbinelor eoliene. Mãsura, care aavut ca principal scop strângerea devenituri suplimentare de cãtre pri-mãriile pe raza cãrora existã aseme-nea active, a generat multe discuþiiºi controverse legate de modul încare se calculeazã valoarea impoza-bilã, respectiv dacã aceasta includeºi valoarea fundaþiilor, platformeloretc. pe care sunt edificate aceste tur-nuri. Abordarea a fost neunitarã ºisper ca Ministerul de Finanþe sã figãsit un rãspuns comun la diverseleîntrebãri care i-au fost adresate,astfel încât acest subiect sã fi fosttratat unitar pânã la sfârºitul luniimartie, când este finalul perioadeide depunere a rapoartelor de eva-luare.

O altã modificare, rezultatã dinpracticã, a provenit din faptul cã

multe autoritãþi locale au aplicat in-flaþia ca efect asupra impozitului peclãdiri, conform art. 490 din Codulfiscal, la valoarea de bazã de 1000lei/mp din algoritmul prevãzut deCodul fiscal la art. 457. Astfel, pentruclãdirile rezidenþiale aparþinând per-soanelor juridice evaluatorii au avutîn vedere în rapoartele de evaluarevalorile din hotãrârile de consilii lo-cale, unde a fost cazul, acolo undeacestea au modificat algoritmul dinart. 457.

Reporter: S-a încheiat deci un ci-clu de trei ani de aplicare a nouluiCod Fiscal. Ce presupune acest lucruîn termeni de predictibilitate, pen-tru contribuabili ºi pentru autoritãþi,dar ºi pentru evaluatori?

Adrian Vascu: Într-adevãr, în acestan a fost reluat ciclul de trei ani deestimare a valorilor impozabile pen-tru persoanele juridice. Reamintesccã, pentru persoanele fizice, acest ci-clu între douã evaluãri, care condu-ce la menþinerea cotelor de impozi-tare, este de cinci ani, deci se va re-lua în anul 2021.

Însemnãtatea acestui ciclu de treiani la persoanele juridice este marepentru cã dã posibilitatea unei anali-ze ºi verificãri a valorilor impozabileanterioare ºi de testare a metodolo-giei de calcul. De asemenea, a fost

perioada în care au putut fi depista-te eventualele erori din evaluãrileanterioare. Cred cã acest nou ciclude trei ani, început în 2019, va fi ex-trem de important pentru o analizã

predictibilã a ceea ce înseamnã va-lorile impozabile ale clãdirilor apar-þinând persoanelor juridice ºi, poate,

32 BURSA Construcþiilor nr. 2 / 2019

Fiscalitate

Începutul de an a fost tumultuos, fiind marcat de discuþiile din jurul OUG 114,considerã Adrian Vascu, Managing Partner în cadrul Veridio. Domnia sa ne-aspus, într-un interviu: "Nu îmi amintesc multe asemenea taxe în istoria noastrãpostrevoluþionarã precum este aºa zisa «taxã pe lãcomie», care sã fi apãrutgata «botezate» de legiuitor, ceea ce mã face sã cred mai mult în caracterul eielectoral decât în substanþa economicã".Adrian Vascu ne-a vorbit atât despre proiectele sale, cât ºi despre realitãþile eco-nomice. Referitor la cum fructificãm sau nu perioada în care þara noastrã ocupãfuncþia de preºedinte al Uniunii Europene, domnul Vascu opineazã cã "avem«calitatea» sã irosim momentele importante".

Adrian Vascu: "Lipsa consultãrii este un neajuns formalîntr-o democraþie, dar dacã ar fi ieºit un lucru benefic mediului

economic, s-ar fi estompat comentariile. Pânã una-alta, au crescutpreþurile, a crescut inflaþia, a crescut cursul de schimb ºi nici ratele

dobânzilor nu sunt prietenoase".

continuare în pagina 34

33

în perioada urmãtoare se va mate-rializa o propunere corectã, de a uni-formiza perioada de actualizare avalorilor impozabile la 5 ani întrepersoanele fizice ºi persoanele juri-dice. Dupã 31 martie va urma o pe-rioadã de statistici importante privi-toare la efectele ultimelor evaluãri.Ce am sesizat în acest an este faptulcã majorarea salariilor, dar ºi a chel-tuielilor în general la autoritãþile lo-cale a determinat pe alocuri ºicreºterea cotelor de impozitare.Dacã acest lucru se face ºi se va facepentru a finanþa proiecte localetransparente cu interes pentru cetã-þeni, atunci va fi un demers lãudabilcare sparge gheaþa dupã mulþi ani încare autoritãþile locale nu s-au atinsde impozitele pe clãdiri pentru a nu"deranja" electoratul. Dacã însãcreºterea de impozite se va face ex-clusiv pentru unele acoperiri salaria-le, care nu au efect în productivita-tea salariaþilor respectivi, atunci ammai creat încã o gaurã neagrã.

Reporter: Lipsa consultãrilor prea-labile OUG 114 a stârnit o adevãratãfurtunã în mediul economic româ-nesc ºi nu numai. O consideraþi o

mãsurã oportunã?Adrian Vascu: Începutul de an a

fost într-adevãr tumultuos, cu discu-þiile interminabile în jurul acestei or-donanþe, care din capul locului a cã-pãtat chiar de la iniþiatori un numede can-can: "taxa pe lãcomie". Nuîmi amintesc multe asemenea taxeîn istoria noastrã postrevoluþionarã,care sã fi apãrut gata "botezate" delegiuitor, ceea ce mã face sã credmai mult în caracterul ei electoraldecât în substanþa ei economicã.

A apãrut ºi o nouã vedetã - ROBOR-, despre care se ºtia mai puþin pânãîn prezent, dar care a devenit dintr-odatã extrem de prezent la ºtiri. Ni-mic rãu pânã aici, doar cã indiferentcare a fost mecanismul din spateleprevederilor OUG 114/2018, efecte-le nu sunt deloc benefice asupramediului de afaceri ºi asupra antre-prenoriatului românesc. "Atacul" lamultinaþionale, la bãnci ºi în definitivla "patronii" români este unul carepoate cã are o conotaþie electoralãpozitivã într-o anumitã parte a elec-toratului, dar care lasã urme grele înceea ce priveºte mediul economicpe termen mediu ºi lung.

Lipsa consultãrii este un neajunsformal într-o democraþie, dar dacã

ar fi ieºit un lucru benefic mediuluieconomic, s-ar fi estompat comen-tariile. Pânã una-alta, au crescut pre-þurile, a crescut inflaþia, a crescutcursul de schimb ºi nici rateledobânzilor nu sunt prietenoase.

Pornind de la acestea, ne putemîntreba dacã mult trâmbiþata crizãimobiliarã va veni sau a venit deja.Opinia mea este cã chiar dacã nus-au replicat premizele anului 2008ºi cã cererea de locuinþe a rãmas ri-dicatã, ºi dorinþa la fel, mãsurile degenul celor luate prin OUG 114, pre-cum ºi propovãduirea generalizatã acrizei vor conduce la miºcãri care vorputea fi numite chiar aºa: crizã. Mul-te dintre cauze însã provin din inte-rior. Iar dacã nu reuºim sã strângemrândurile încercând sã minimizãmcauzele externe ºi ne mai facem ºinoi rele cu mâna noastrã, este clar cãaveam toate premizele în aceºti doi

ani electorali sã tulburãm un echili-bru ºi aºa destul de fragil.

Reporter: Aproape jumãtate dintimpul alocat þãrii noastre la ºefiaConsiliului UE s-a scurs. Am reuºit sãprofitãm, în sensul pozitiv, de aceas-tã poziþie ºi sã putem spune cãRomânia a câºtigat ceva din aceastãexperienþã?

Adrian Vascu: România, cu sigu-ranþã, este mai expusã ca imagineodatã ce a preluat preºedinþia rotati-vã. Mai conteazã ºi cu ce oameni ºicum ne facem treaba. Un lucru esteclar - cã facem, cã nu facem, celeºase luni trec. Europa nu pierdemare lucru. Noi, în schimb, riscãm sãnu câºtigãm cât am fi putut, dinaceastã posturã. Cred cã ºi anul Cen-tenar l-am irosit fãrã a marca într-unmod semnificativ acel moment.Avem aceastã "calitate" de a irosimomente importante sau mai de-

34 BURSA Construcþiilor nr. 2 / 2019

urmare din pagina 32

Fiscalitate

"«Atacul» la multinaþionale, la bãnci ºi îndefinitiv la «patronii» români este unul

care poate cã are o conotaþieelectoralã pozitivã într-o anumitã parte a

electoratului, dar care lasã urme grele în ceea cepriveºte mediul economic pe termen

mediu ºi lung".

grabã de a nu le fructifica.Reporter: Având în vedere cã toc-

mai aþi dezvoltat business-ul ºi aþipãtruns pe piaþa din Republica Mol-dova, spuneþi-ne ce oportunitãþi aþiidentificat acolo pentru antrepreno-rii români, eventualii investitori, ºi cecaracteristici ale pieþei de acolo aþiidentificat.

Adrian Vascu: Republica Moldovaare categoric paticularitãþile ei pen-tru investitorii români. Faptul cã vor-bim aceeaºi limbã ºi cã avem o isto-rie comunã este un mare avantaj.Existã, însã, o diferenþã mare dementalitate ºi chiar de gândire.Oportuitãþile din Republica Moldovapot fi analizate pe multe industrii.Un avantaj îl reprezintã poziþionareacomercialã favorabilã atât faþã deEuropa, cât ºi faþã de ComunitateaStatelor Independente de la rãsãrit.Un alt aspect cu valenþe ºi pozitive ºinegative îl reprezintã forþa de mun-cã. Partea bunã este cã existã oame-ni bine pregãtiþi, cu un nivel de sala-rizare mai redus decât în România,la acelaºi nivel de servicii oferit.Punctul slab îl reprezintã faptul cãmare parte din populaþia RepubliciiMoldova este plecatã în strãinãtateºi nu intenþioneazã sã se întoarcã.Am remarcat însã cã existã ºi a rã-

mas încã în þarã o generaþie tânãrãfoarte bine pregãtitã ºi cu o atitudi-ne extrem de beneficã faþã de com-paniile pentru care lucreazã. Dome-niul evaluãrii în care noi activãm prinVeridio Advisory de la Chiºinãu esteunul în care încercãm sã avem unaport de experienþã alãturi de cole-gii noºtri din Republica Moldova,astfel încât sã fim cu un pas în faþainvestitorilor ºi a cerinþelor lor înceea ce priveºte serviciile de evalua-re care nu au avut încã o cerere sem-nificativã pe piaþa localã. Faptul cã înMoldova existã din 2002 ºi 2003 olegislaþie a evaluãrii care nu a existatîn România aratã cã principiile pro-fesiei au avut în vedere reguli euro-pene ºi internaþionale ºi reprezintã obazã pe care ºi organizatoric ºi legis-lativ se poate construi în viitor o pro-fesie modernã. Prezenþa noastrãacolo urmãreºte sã sprijine creºtereapieþei de evaluare locale ºi nu sãpunã presiune pe piaþa existentã.

Reporter: Cu ce provocãri vã con-fruntaþi la nivel profesional ºi ce pro-iecte personale aveþi în plan?

Adrian Vascu: Provocãrile sunt lafiecare pas, altfel nu simþi cã trãieºti.Cred cã principala provocare înacest moment este legatã de oa-meni ºi constã în pãstrarea unui

echilibru ºi în înþelegerea diverseloraºteptãri ºi reacþii, care uneori suntdiferite faþã de cum am crede noi cãar trebui sã fie. Atât la nivel de echi-pã, cât ºi la nivel de parteneri deprofesie, ºi nu în ultimul rând de via-þã a cetãþii existã modificãri date deviteza tot mai mare cu care curgetimpul, marcatã vizibil de repereprovenite în mod special din evolu-þia tehnologiei.

Proiectele personale, ca la fiecaredintre noi, sunt acele lucruri care neumplu sufletul de bucurie ºi ne dauenergia necesarã sã rãzbim cu tot ceavem de fãcut. Sunt preocupat sã ci-tesc ºi sã înþeleg de unde venim ºiunde mergem. Am continuat cuenorma bucurie proiectele muzica-le, la scara mea de profesionist întreamatori ºi acum, când va rãspund la

aceste întrebãri, am finalizat al doi-lea disc. În aceeaºi idee, am desco-perit în aceste zile "Spotify", pe careîl consider unul dintre exemplele re-per privind plusul de valoare pe careevoluþia tehnologiei îl aduce vieþiinoastre. ªi mai am un proiect, carepoate sunã eufemistic, dar mi-aºdori tare mult ca fiecare dintre noi sãne simþim bine acolo unde ne aflãm.Vã daþi seama ce forþã ºi ce sinergiise vor crea dupã aceea? Asta da pro-vocare!

Reporter: Mulþumesc!

35

"Republica Moldova are categoric paticularitãþile eipentru investitorii români.

Faptul cã vorbim aceeaºi limbã ºi cã avem o istoriecomunã este un mare avantaj. Existã, însã, o diferenþã

mare de mentalitate ºi chiar de gândire.Oportuitãþile din Republica Moldova pot fi analizate pe

multe industrii.Un avantaj îl reprezintã poziþionarea comercialã

favorabilã atât faþã de Europa, cât ºi faþã de ComunitateaStatelor Independente de la rãsãrit".