Upload
georgian-cristina
View
341
Download
6
Embed Size (px)
Citation preview
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
1/31
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului
Economia si administrarea afacerilor agroalimentare
ANALIA FILIE!EI "!ODUSELO!
O#TINUTE DE LA O$INE %N
!OM&NIA
Coodonator stiintific'
"rof( uni)( dr( $ictor Manole
#ucuresti
*+,-
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
2/31
Cu.rins
Introducere / Iordac0e 1eorgiana si Stanciu Andreea2
Ca.itolul ,( Filiera .roduselor o3tinute de la o)ine 4n !om5nia
1.1. Importanţa cresterii ovinelor in Romania1.2. Particularităţile pieţei produselor obtinute de la ovine
Ca.itolul *( Structura industriei
Ca.itolul -( Consumul .roduselor o3tinute de la o)ine
Ca.itolul 6( Studiul de ca78 e)olutia com.arati)a a c0eltuielilor si a )eniturilor unui modul
de 6++ de turcane si 6++ de .orci
Ca.itolul 9( Anali7a S:OT .e filiera .roduselor o3tinute de la o)ine
5.1 La nivelul fermelor, analiza de tip S!" a evidentiat#
5.2 La nivelul distributiei, analiza de tip S!" a evidentiat#
Conclu7ii
#i3liografie
Introducere
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
3/31
Prezenta lucrare $ i propune să studieze filiera produselor obţinute de la ovine $nș
Rom%nia ca temă de actualitate privind realitatea economică, de aceea cercetarea s&a efectuat $n
scopul eviden ierii eficien ei pe filiera carnii de oaie.ț ț
'ercetările de mar(etin) $n cadrul economiei de piaţă urmăresc o serie de acţiuni dintre
care cele mai importante sunt dimensionarea volumului cererii actuale *i potenţiale, adaptarea
ofertei de produse la tentinţele cererii , stabilirea oportunităţii lansării de noi produse pe piaţa dar
*i optimizarea funcţionalităţii canalelor de distribuţie .
+iliera produselor obţinute de la ovine este studiată $ncep%nd cu importan a economică iț ș
nutri ională a acestora, continuă cu produc ia la fermă, transportul i depozitarea, prelucrarea,ț ț ș
distribi ia i consumul.ț ș
!biectivele cercetării sunt identificarea etapelor i componentelor filierei, apreciereaș
eficien ei economice pe filieră ,analiza S!" ,re)lementările le)islative $n sectorul alimentar,ț
a)en ii economici participan i ai filierei produselor obţinute de la ovine,analiaza cererii ,a oferteiț ț
dar i a pie ei, identificarea sau descrierea canalelor de distribu ie, precum i modalită ile deș ț ț ș ț
urmărire a calită ii filierei.ț
etoda cercetării este reprezentată de studiu documentar cu date statistice preluate din
-nuarul Statistic al Rom%niei la nivelul anului 212, din literatura de specialitate, date preluate
de la a)en ii economici dar i de la institu iile specializate.ț ș ț
+iliera produselor obţinute de la ovine pe care am studiat&o se află $n curs de or)anizare pe principiile economiei de piaţă descries mai amanun it $n cuprinsul lucrării.ț
-stfel aceste elemente c/eie , $n cvasitotalitatea lor pot contribui la crearea unor avanta0e
competitive sau la crearea unor posibilităţi de cre*tere a competitivităţii produselor
a)roalimentare rom%ne*ti pe piaţa europeană.
Ca.itolul ,( "re7entarea filierei .roduselor o3tinute de la o)ine 4n
!om5nia
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
4/31
,(, "articularitatile .ietei .roduselor o3tinute de la o)ine
n perioada actuală, inte)rarea a)roalimentara reprezinta pentru Romania fundamentul
formarii unei economii a)roalimentare moderne si competitive.
'rescătorii de oi au la dispoziţie două opţiuni de valorificare a producţiei de carne
obţinută# sacrificarea ovinelor *i comercializarea acestora prin forţe proprii sau v%nzarea către
un intermediar fie pentru eport , fie pentru comercializarea pe piata interna.
! particularitate a filierei carnii de ovine este aceea ca producatorii nu adau)a valoare
produselor, transarea carcaselor pentru comercializarea directa sau pentru utilizarea in scopul
procesarii fiind lasata pe seama vanzatorilor cu amanuntul.
In ceea ce priveste filiera laptelui si a produselor obtinute din lapte de oaie, sistemul de
reprezentare se simplifica destul de mult, avand in vedere ca laptele de oaie este consumat doar
in stare prelucrata 3fie artisanal fie industrial4 sub forma de telemea sau alte produse obtinute
doar din lapte oaie sau din amestec de lapte de oaie cu lapte de vaca. 'ea mai mare parte a
productiei de lapte este prelucrata artizanal si este destinata fie consumului familial, fie
comercializarii pe piete turistice sau taranesti, prin intermediul unor canale de mar(etin) direct.
Principala destinatie a productiei de lana este industria de prelucrare, care fabrica
tesaturi , covoare, articole artizanale, etc. ! alta parte a productiei de lana se eporta in tari
precum "urcia, Italia, etc.
Crescatori de
ovine
Productia interna de carneExport in
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
5/31
Sursa# +ilierele produselor obtinute de la ovine in Romania
+i)ura nr.1 +iliera carnii de oaie in Romania
In +i)ura 1, care reprezinta filiera carnii de oaie in Romania, constatam ca productia a
fost destinata in principal autoconsumului, iar din totalul consumului o mare parte se realizeazain timpul sarbatorilor de Pasti.Pietele taranesti reprezinta o le)auta importanta in lantul de mar(etin), ele functionand in
spatii inc/iriate de macelarii sau de fermieri, pe pietele pentru comercializarea carnii. 'arcaselevandute pe aceste piete provin din abatoare sau direct de la fermieri. In ambele cazuri, inainte safie vandute pe piata taraneasca animalele trebuie sa aiba un certificat, in care se specifica loculde provenienta si parametrii sanitari specifici. Sacrificarea mieilor si a oilor pe scara lar)a,industriala si facilitatile de procesare au un rol minor in ansamblul filierei carnii de oaie.
Disponibil pentru
vanzare Consum propriu
Vanzari directe Procesatori/Agenti de
Exporturi carcase Abator
Mari suprafete de
vanzare cu
Piata
taraneasca
Macelarii
Consumatorii nali
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
6/31
+i)ura nr.2 +iliera laptelui de oaie in Romania
Sursa# +ilierele produselor obtinute de la ovine in Romania
+i)ura 2, ilustreaza filiera laptelui de oaie, in cazul careia lucrurile se simplifica, avandin vedere faptul ca laptele de oaie este consumat doar in stare doar in stare prelucrata sub formade telemea sau alte produse obtinute din laptele de oaie. 'ea mai mare parte este prelucrataartizanal si este destinata consumului familial, fie comercializarii pe pietele turistice sautaranesti. ! mica parte din productia de lapte este livrata inteprinderilor de procesare.
+i)ura nr.6& +iliera lanii provenita de la oi in Romania
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
7/31
Sursa# +ilierele produselor obtinute de la ovine in Romania
n ceea ce priveste lana provenita de la oi! principala destinatie aproductiei este industria perlucratoare! care fabrica tesaturi! covoare!articole artizanale etc" # alta parte a productiei de lana este exportata in tariprecum $urcia! talia! s"a"
,(* Im.ortanta cresterii o)inelor
7na din principalele ramuri ale cresterii animalelor o constituie cresterea ovinelor,
aceasta ca urmare a multiplelor foloase pe care le aduc, printre care se numără # l$na, pielicelele,carnea, laptele, pieile, blănurile.
L$na, produs economic principal obtinut din cresterea ovinelor, reprezintă o valoroasă
materie primă pentru industria tetilă, datorită $nsusirilor sale fizico&te/nolo)ice. Pielicelele,
obtinute prin sacrificarea mieilor $n v%rstă de 1 5 zile apartin%nd raselor 8ara(ul, "urcană
brumărie sau metisilor dintre aceste rase, constituie o valoroasă materie primă pentru indistria
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
8/31
confectiilor ele)ante.
Laptele, care comparativ cu cel de vacă este mai bo)at $n )răsime si proteine, constituie
materia primă pentru fabricarea celor mai alese sortimente de br$nzeturi.
'arnea, constituie un alt produs important ce se obtine la un pret de cost scăzut.
9lănurile si pieile rezultate din sacrificarea oilor adulte si a tineretului $n anumite situatii au o
lar)ă utilizare $n industria confectiilor si articolelor de maroc/inărie.
n afara foloaselor arătate, ovinele prezintă si unele $nsusiri biolo)ice, care contribuie la
mărirea rentabilitătii lor, cum ar fi # au o perioadă de )estatie scurtă 3151 zile4 : valorifică foarte
bine păsunile de munte si cele situate pe terenuri accidentate, c$t si o serie de deseuri a)ricole
3paie, coceni, vre0i de le)uminoase etc.4 : folosesc cu maimum de randament păsunile : sunt
rezistente la cele mai diferite conditii de viată, $ntretin%ndu&se cu c/eltuieli reduse.
Ca.itolul *( Structura industriei .roduselor o3tinute de la o)ine
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
9/31
!vinele reprezinta una dintre speciile de animale care valorifica cel mai eficient
productia ve)etala secundara de toate cate)oriile, Romania avand conditiile favorabile pentru
cresterea acestei specii, care a devenit o ocupatie cu traditie in zona montana, contribuind si
intinsele suprafete de pa0isti naturale cu raspandire de arii lar)i de la litoralul arii ;e)re pana la
zonele alpine.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
10/31
Se apreciaza ca la ora actuala pe )lob eista circa 6 de rase de ovine raspandite pe toate
continentele, dar in special in
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
11/31
"e/nolo)ia la ovineeste diferita in functie de sistemul de crestere si de rasa, fluul pentru
eploatarea animalelor are unele componente comune, mai ales pe partea biolo)ica, dar
distin)em si te/nici specifice. +luul te/nolo)ic va fi analizat pentru o ferma in sistem intensive.
Reproductia la ovine: monta este libera sau diri0ata, folosindu&se un berbec la 6&@ deoi. ! alta forma de imperec/ere este insamantarea artificiala, insemantandu&se in medie A5 de
oi cu un berbec intr&un sezon de monta. Barsta optima este de 1&12 luni.
Cestatia dureaza aproimativ cinci luni.
Cresterea tineretului ovin: pana la doua saptamani, /ranirea mieilor se face numai pe
baza de lapte, iar dupa acest interval se obisnuiesc sa consume si nutreturi ve)etale. In primele
zile de la fatare, mieii sunt sensibili si trebuie feriti de fri) si umezeala. Pana la varsta de 22&25
de zile, mieii se tin impreuna cu mamele lor apoi se separa, aducandu&se la mamele lor doar
pentru alaptare 3de trei&patru ori pe zi4.
ieii din rasele de carne, carne&lana, si lana fina vor fi intarcati la varsta de 6&D luni
3"i)aie, erino4, iar cei din rasele primitive si cele mai tardive la varsta de 2 luni 3metisi de
"i)aie si "urcana4. Eupa intarcare, tineretul ovin se )rupeaza in turme tinandu&se seama de se si
de dezvoltare corporala.
Cresterea berbecilor de reproductie: se face diferit in perioada de monta fata de cea derepaus. In perioada de monta trebuie sa se asi)ure in ratie nutreturi bo)ate in substante proteice,
saruri minerale si vitamine pentru a favoriza procesul de reproductie. Intretinerea berbecilor, atat
in perioada de repaus, cat si in cea de monta se face pe pasune.
Cresterea oilor: se face pe pasune sau in stabulatie, in ferme familiale si industriale si
impune o atentie speciala in timpul )estatiei. Franirea se face in )eneral cu nutreturi firoase.
Intretinerea in timpul iernii se face in saivane, iar vara oile se tin pe pasune.
"underea oilor se face de obicei primavera, dupa ce vremea s&a incalzit3 la noi in tara, in
perioada 15 mai&1 iunie4. !ile se tund manual sau electromecanic. "unsul electromecanic este
cel mai bun sistem deoarece se obtin 1&6 )Gcap in plus fata de tunsul manual, iar firul de
lana va avea o lun)ime mai mare pentru ca se tuned mai aproape de piele. "otodata se mareste si
productivitatea muncii de aproimativ 6&5 ori fata de tunsul manual.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
12/31
ulsul la ma0oritatea raselor de oi din tara noastra se face in perioada de lactatie care
dureaza H&A luni, incepand cu luna martie. ulsul incepe imediat dupa intarcarea mieilor, adica
in lunile mai&iunie, cu eceptia raselor de pielicele. Productia de lapte este de H&12 (), iar
perioada de lactatie de circa 1H5 de zile. In ultima vreme, s&a introdus in numeroase ferme
mulsul mecanic care are o mai mare eficienta.
!eglementari ale Uniunii Euro.ene .ri)ind cresterea o)inelor
> Adaposturile si echipamentele:
!ile trebuie tinute in conditii in care nu sunt daunatoare pentru sanatatea lor si care nu le
cauzeaza vatamari sau alte suferinte. 'onditiile de trai trebuie sa asi)ure animalelor libertatea simiscarea, incluzand, in particular, culcarea, odi/na si ridicarea, precum si contactul vizual cu alte
animale. Incaperea, ec/ipamentul afferent, precum si alte facilitate trebuie sa fie realizate din
materiale care nu sunt daunatoare pentru sanatatea animalelor si care pot fi curatate si
dezinfectate. +acilitatile si ec/ipamentul trebuie sa fie inspectate cel putin o data pe zi, iar toate
defectele trebuie indepartate fara intarziere.
Pentru miei noi nascuti trebuie prevazut un tarc separate care sa aiba instalatie pentru
incalzirea acestora.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
13/31
Plafonul trebuie sa fie plat, astfel incat sa permita curatarea rapida si mentinerea i)ienei.
In cladirile izolate si plafonul trebuie sa fie de asemenea izolat. 'a materiale izolatoare sunt
folosite # polistiren epandat, polistiren, lemn rezistent la apa si poliuretan.
Podeaua incaperii trebuie sa fie neteda, nealunecoasa si etansa, astfel incat sa fie prevenita scur)erea de0ectiilor in sol.
Bentilatia naturala este obli)atorie in cladirea in care sunt tinute oile. Eesc/iderile trebuie
plasate sub sau deasupra )eamurilor, in peretii eterni.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
14/31
Ca.itolul -( Consumul .roduselor o3tinute de la o)ine
're*terea ovinelor este o activitate tradiţională, iar diversitatea producţiilor pe care le
realizează, consumul redus de ener)ie *i natura fura0elor pe care le consumă, conferă cre*terii si
eploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile *i de perspectivă datorita faptului ca eistă
posibilitatea realizării de eport de carne de ovine care să aducă venituri mari producătorilor.
In ceea ce prive*te preţurile, acestea variază, un miel $n viu comercializ%ndu&se cu 1&12
leiG(ilo)ram, $n timp ce un (ilo)ram de carne de miel poate a0un)e, $n supermar(et, c/iar la 6
de lei, $n funcţie de provenienţă.
n fiecare an, $n perioada premer)ătoare sărbătorii Pa*tilor, v%nzările produselor
alimentare tradiţionale cresc, comercializarea cărnii de miel fiind $n topul preferinţelor
consumatorilor, realizandu&se aproape 0umatate din consumul anual de carne de miel.
Referitor la branza din laptele de oaie 3laptele de oaie in stare neprocesata avand un
consum infim, acesta este preluat de catre procesatori si transformat in varii produse lactate4,
actualmente, printre produsele rom%ne ti care se află $n faza completării documenta iei pentruș ț
ob inerea protec iei comunitare 3ț ț Indica ie Geograficăț Protejată – IGP sau Denumire de rigine
Protejată – DP 4 se numără iș 9r%nza telemea de ăr)inimea Sibiului, 9r%nza telemea de
Sibiu 3ambele din lapte de oaie, pentru prima solicit%ndu&se E!P, pentru a doua ICP4 iș 9r%nza
telemea de 'ovurlui 3din lapte de capră, cune)rilică4.
Ta3el nr(,& 'onsumul mediu anual de carne de ovine, lapte si produse din lapte pe locuitor
http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/http://costachel.ro/telemeaua-de-covurlui-incearca-sa-obtina-protectia-europeana/
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
15/31
Sursa# ???.+-!S"-".ro
'onform datelor prezentate in tabel, se poate constata o scadere atat a consumului de
carne, cat si a celui de lapte, in evolutia intervalului de timp. Eaca la inceputul intarvalului
consumul de carne de oaie era in 0urul valorii de 2,H () pe locuitor, se poate constata ca incepandcu urmatorul an acesta prezinta fluctuatii, nu mari ca valori, astfel in fiecare an consumul de
carne de oaie se prezinta undeva peste 2 ().
In Romania, productia de carne de oaie a fost destinata in principal autoconsumului, iar
din totalul consumului o mare parte se realizeaza in timpul sarbatorilor de Pasti.
Pietele taranesti reprezinta o le)atura importanta in lantul de mar(etin), ele functionand in spatii
inc/iriate de macelarii sau de fermieri, pe pietele pentru comercializarea carnii.
Laptele de oaie este consumat doar in stare prelucrata sub forma de telemea sau alte
produse obtinute din laptele de oaie. 'ea mai mare parte este prelucrata artizanal si este destinata
consumului familial, fie comercializarii pe pietele turistice sau taranesti. ! mica parte din
productia de lapte este livrata inteprinderilor de procesare.
Ta3elul nr( * 'onsumul mediu anual al principalelor cate)orii de carne pe locuitor
Sursa# ???.+-!S"-".ro
In ceea ce priveste consumul de carne de ovine in comparatie cu principalele cate)orii
de carne, este evidenta diferenta cantitatii medii anuale pe locuitor consumata in tara noasta.
-ceasta se situeaza si la peste 2 de unitati de masura distanta de consumul de carne de porcine.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
16/31
'onform datelor din tabelul de mai sus, este foarte clar ca romanii nu au in topul
preferintelor lor in ceea ce priveste carnea pe cea de oaie, aceasta fiind cate)oria care are cel mai
mic consum. 'arnea de porcine are mare cautare, fiind in continua crestere a consumului pe
locuitor. Eaca in 21 un roman consuma aproimativ 61,D () de carne de porc, in acelasi an, un
locuitor consuma intr&un an doar aproimativ 2,2 () de carne de oaie, diferenta fiind uriasa.
-celasi lucru se intampla si daca luam ca termen de comparatie carnea de pasare in acelasi an de
referinta 21, cand consumul din aceasta cate)orie era de 1A,2 () pe locuitor. In ceea ce
priveste carnea de bovine consumata intr&un an de un locuitor, constatam ca se apropie de
valoarile consumului carnii de oaie, cel mai probabil o cauza a acestui consum mic este pretul
mare pe () al carnii de bovine, care de la an la an este din ce in ce mai putin cautata.
Ta3elul nr( - & 'onsumul mediu lunar de branza de oaie pe locuitor
Sursa# ???.+-!S"-".ro
Ein datele continute in tabelul de mai sus, consumul mediu lunar de branza de oaie pe
locuitor in Romania prezinta un trend crescator in ultimii ani, fata de inceputul intervalului de
referinta. 'onform datelor prezentate mai sus, constatam ca branza de oaie este din ce in ce mai
preferata de consumatorii romani, astfel in intervalul 25&21, prezinta un trend ascendent al
consumului mediu lunar pe locuitor.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
17/31
Ta3elul nr( 6 'onsumul mediu lunar din principalele cate)orii de branza din Romania pe
locuitor
Sursa# ???.+-!S"-".ro
La fel ca in cazul consumului principalelor cate)orii de carne in care carnea de oaie
prezenta valori mai scazute decat celelalte tipuri de carne luate in calcul, si in ceea ce priveste
branza, filiera produselor obtinute de la ovine sta mai putin bine decat filiera produselor obtinute
de la bovine. -sa se face ca in Romania branza de oaie inre)istreaza valori ale consumului
aproape la 0umatate in comparatie cu branza de vaca.
'/iar daca de la inceputul intervalului de timp, respectiv anul 25, consumul de
branza de oaie a inre)istrat in fiecare an valori mai mari decat in anii precedenti pana in 212,
totusi valorile consumului mediu lunar pe locuitor este mult mai mic decat cel al branzei de vaca,
iar cresterea este semnificativ mai mica fata de cea a celei de a doua cate)orie de branza. -stfel,
daca in anul 212 branza de vaca avea un consum mediu lunar de ,2@ () pe locuitor, branza de
oaie inre)istra un consum mediu lunar de numai ,15A () pe locuitor.
Lana .ro)enita de la oi
In ceea ce priveste lana provenita de la oi, principala destinatie a productiei este industria perlucratoare, care fabrica tesaturi, covoare, articole artizanale etc. ! alta parte a productiei de
lana este eportata in tari precum "urcia, Italia, s.a., insa cea mai mare parte a productiei de lana
din Romania este destinata activitatilor traditionale, realizarea de obicte specifice romanesti.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
18/31
Ca.itolul 6( Studiul de ca78 e)olutia com.arati)a a c0eltuielilor
si a )eniturilor unui modul de 6++ de turcane si 6++ de .orci
Originea oii
"raiesc pe tot )lobul in afara de -ntarctica, indifferent de clima# desert sau padure
tropical. 'ele ami multe sunt in -ustralia.
!aia este un mamifer rume)ator, copitat, aproape in toate cazurile domestic, fiind cel mai lar)
distribuit in lume dintre animalele domestic, crescut pentru lana, piele, carne si lapte. Barietatile
domestic sunt cele mai lar) distribuite dintre animalele domestic, putand fi )asite in aproape
toate tarile lumii. ai mult de @ de rase de oaie domestica au fost create. Rasele sunt adaptatede la desert la conditiile tropicale.
=rana oii
-ceste animale traiesc in turme numai in mediul domestic. Sunt ve)etarian, /ranindu&se cu
buruieni si iarba, iar pe timpul iernii cu )raunte. ;umele lor difera in functie de se si varsta.
-stfel, masculul oaiei este numit berbec, iar femela mai poarta numele de mioara, iar puiul se
numeste miel. !ile si berbecii au coarne scobite, neramificate, care nu le cad. 'oarnele berbecului sunt massive si curbate spiralat. 'oarnele femelelor adult sunt scurte si doarte putin
curbate.
!ase de oi cu lana fina
Merinos american ori)inare din Spania: cei mai multi berbeci au coarne, dar eista si
eemplare fara coarne. Sunt albe cu pete roscate&maronii care apar uneori pe bot, urec/i si
deasupra copitei. -u mai multe bucle decat rasa erinos Eelaine. -u un puternic instinct de
turma si se imperec/eaza in afara sezonului.
De3ouillet & ori)inare din Statele 7nite. 9erbecii pot avea coarne si culoarea lor este alba.
'orpul este neted, acoperit de lana cu firul lun).
Merinos Delaine ori)inare din Spania. 'ei mai multi berbeci au coarne: femelele nu au coarne
sau cornite 3coarne nedezvoltate4. 'uloarea este alba cu pete rosiatice&maronii care pot aparea
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
19/31
deasupra copitei, pe urec/i si pe bot. -u un puternic instinct de turma si se imperec/eaza in afara
sezonului.
!am3ouillet & ori)inare din +ranta. #er3ecii au coarne, oile sunt ciute: eista si berbeci fara
coarne. 'uloarea este alba cu pete roscate&maronii, care pot aparea deasupra copitelor, pe urec/i
si pe bot. Se imperec/eaza in afara sezonului.
!ase de oi cu lana de lungime medie
C0e)lot & !ri)inare din Scotia. -mbele see au coarne. Lana de pe cap este alba, nasul este
ne)ru si deseori le apar pete ne)re pe urec/i. -cestea au cea mai fina lana.
Dorset & !ri)inare din -n)lia.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
20/31
Cots?old & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne: berbecii pot avea si cornite. Sunt albe,
dar au si pete )ri si nuante de albastru. Lana lor este carliontata sau buclata si foarte bo)ata,
acoperind tot corpul. In frunte au un smoc de lana. 'a marime, se situeaza imediat dupa oile din
rasa Lincoln.
Leicester & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne si sunt de culoare alba cu nuante
albastrui sau pete ne)re.
Lincoln & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne. Sunt de culoare alba, putand avea si pete
ne)re, dar nu sunt de dorit. +iind cea mai mare rasa de oi, berbecii pot cantari pana la 1H (), iar
oile pana la 12D ().
!omne@ & ori)inare din -n)lia. -mbele see au coarne, o epresie blanda si sunt albe. Picioarele
lor sunt scurte, iar lana este mai scurta si mai fina.
!ase de oi metise
Colum3ia & !ri)inare in Statele 7nite. -mbele see au coarne, sunt de culoare alba, iar lana nu
le acopera oc/ii.
Corriedale & ori)inare din ;oua Jeelanda. -mbele see au coarne si sunt de culoare alba cu
puncte ne)re.
"anama -mbele see sunt cornute, de culoare alba. Targ0ee
& !ri)inare din Statele 7nite. -mbele see au coarne, sunt albe, de statura medie.
!ase care .roduc lana .entru fa3ricarea co)oarelor
Oaia de munte scotiana cu lana groasa /=ig0land 3lac>face2 !ri)inara din Scotia, ambele
see au coarne si sunt ne)re si pestrite. -u un aspect ele)ant, cu un strat eterior de lana cu firul
lun) si un strat inferior de lana moale
!ase de oi crescute .entru lana
ara>ul & !ri)inare din -sia: berbecii au coarne, oile sunt ciute, de culoare nea)ra sau maro.-u
urec/ile lasate si coada acoperita cu lana.
http://www.animalutul.ro/mamifere-mari/capre-oi/cresterea-oilor/1612/http://www.animalutul.ro/mamifere-mari/capre-oi/cresterea-oilor/1612/
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
21/31
S.ecii de oaie crescute in !omania
NUME
"!ODUCTIE
LA"TE
"!ODUCTIE
CA!NE
"!ODUCTIE
L&NB "!OLIF OI #E!#ECI OI #E!#ECI OI OI"7R'-;K E<
9-S"R-B- 16&1D5 L D6&H@ 8C
62&56
8C
6,5&D.5
8C
1,5&6
8C 12&11="7R'-;K
97'-L-I< 16&1D5 L D6&H@ 8C
62&56
8C
6,5&D.5
8C
1,5&6
8C 12&11=
!-I< '-P ;
6@&D2
8F 1,2&2 8C 15 ="7R'-;-
B-RI
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
22/31
;e)ru de "eleorman este aproimativ e)ala de 11(), fiind de doua ori mai mult decat la
celelalte specii.
're*terea ovinelor este o activitate tradiţională, iar diversitatea producţiilor pe care le
realizează, consumul redus de ener)ie *i natura fura0elor pe care le consumă, conferă cre*terii si
eploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile *i de perspectivă datorita faptului ca eistă
posibilitatea realizării de eport de carne de ovine care să aducă venituri mari producătorilor.
C0eltuielile directe .e an aferente la un modul de 6++ turcane
Specificare '/eltuieli Baloare & lei+ura0e [email protected] plata tunsori HA.-pa 1.25
paie secara 3asternut4 22.62ener)ie electrica AD.
edicamente 2HHD.Dsare cu vitamine si minerale @2.2"!"-L @H12A.@A
Sursa# ???.madr.ro
C0eltuieli directe aferente la un modul de 6++ .orci de ,++ >g
Specificare '/eltuieli Baloare leicost fura0 12.
cost financiar 2.cost forta de munca 2.cost ener)ie 1.costuri intretinere D.costuri veterinare 12.costul prasilei D."otal 1.
Sursa# ???.madr.ro
In urma prelucrarii datelor de mai sus, pentru c/eltuielile directe aferente unui modul de
D oi turcane respective D porci se observa o dublare a acestora a celor din urma. 'ostulfura0elor pentru oi este de [email protected] lei in timp ce pentru porci acesta aproape se dubleaza
a0un)and la 12 lei. 'osturile veterinare sunt substantia pentru porci in comparative cu
ovinele acestea fiind de 5 ori mai mari.
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
23/31
Calcularea )enituri la un modul de 6++ de oi
Specificare 'antitate Pret "otalvanzari miei eport 55 6 1H5.
vanzari tinerefemele 1D. H. @D.carne de miel 6. 1. 6.carne de oi adulte 2. 2. D. piele ovine D. 1. D.vanzari reforma oi
eport 6A5. 2. A5.telemea D. 15. A65.lana 22A5. A. 1525.subventii 51. D6. 216.
"otal -,99(++Sursa# ???.madr.ro
Calcularea )eniturilor de un modul de 6++ de .orci
Sursa# ???.madr.ro
Specificare 'antitate Pret "otal pulpa D5 2 6Hceafa 15 25 15spate 6 22 2HD
slanina 1 65 1D"otal ,6+++
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
24/31
'omparand veniturile celor doua moduluri de D de animele observam ca cele din
comercializarea produselor obtinute direct dar si derivatele din porc sunt considerabil mai mari
decat cele din comercializarea produselor obtinute din ovine.
'resterea unui porc )enereaza c/eltuieli mult mai mari decat unei oi, dar in
acelasi timp si veniturile sunt consistente. Ein datele de mai sus putem spune ca o ferma de D
de porci este mai rentabila decat una de ovine, veniturile acesteia fiind de aproimativ 6 ori mai
mare.
Com.aratia efecti)ului de animale dintre Turcia si !omania(
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
25/31
%&'( )**& )*%* )*%%
*
+******
%*******
%+******
)*******
)+******
,*******
,+******
-*******
-+******
.omania #i .omania Purcei $urcia #i $urcia Purcei
Sursa# Prelucrarea datelor
!bservand )raficul de mai sus, se vede ca pe parcursul celor D ani analizati numarul
capetelor de oi crescute in "urcia este de peste 2 ori mai mare decat in Romania. In present
efectivul de animale a scazut la 0umate in cele doua tari dar si asa numarul de oi crescute in
"urcia este mai mare decat numarul oilor si porcilor insumate. -cest lucru se datoreaza faptului
ca "urcia este o tara musulmana, acestia nemancand carne de porc. ;umarul porcilor crescuti in
"urcia fiind de 155@ in timp ce in Romania este de 5D2@2A2.
1rafic *( Efecti)ul de oi si .urcei din !omania
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
26/31
%&'( )**& )*%* )*%%
*
)******
-******
(******'******
%*******
%)******
%-******
%(******
%'******
.omania #i
.omania Purcei
Sursa# Prelucrarea datelor
Ein )raficul de mai sus putem observa ca efectivul atat a oilor si al purceilor crescuti in
Romania este aproimativ e)al. +acand o comparatie cu Perioada 'omunista cand activitatea de
baza era a)ricultura oieritul fiind o ramura importanta constatam ca numarul animalelor
crescute era aproape dublu la ambele cate)orii de animale.
Ca.itolul 9( Anali7a S:OT9(, La ni)elul fermelor8 anali7a de ti. S:OT a e)identiat'
!portunitati -menintari
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
27/31
Infiintarea si dezvoltarea unor retele de
colectare a produselor obtinute de la
ovine: Infiintarea de a)entii de mar(etin) care
sa promoveze produsele obtinute prin
metode traditionale: Imbunatatirea calitatii laptelui prin
acordarea de consultanta si instruire
privind conditiile si procedurile
i)ienice.
pasare si de porc, fenomen care
determina in)ustarea se)mentelor
aferente carnii de ovine.
Puncte forte Puncte slabe ;atura multifunctionala a productiei, ce
minimizeaza riscurile de piata: ;ivelul ridicat de acoperire din surse
proprii a necesarului de fura0e: 'ontacte de0a stabilite cu pietele
eterne : Eisponibilitatea fortei de munca ieftine: 'osturi mici ale imputurilor comparativ
cu 7
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
28/31
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
29/31
Conclu7ii
In urma studiului realizat pe tema filierei produselor obtinute de la ovine in Romania,
putem concluziona faptul ca in tara noastra cresterea oilor reprezinta o activitate traditionala cu
un nivel ridicat de acoperire din surse proprii a necesarului de fura0e si cu o forta de munca
ieftina, care nu beneficiaza din pacate de o or)anizare adecvata a mar(etin)ului si de interes
pentru imbunatatirea performantelor animalelor.
+iliera produselor obtinute de la ovine este slab dezvoltata in Romania, in primul rand din
cauza lipsei orientarii catre piata, rezultata din nivelul ridicatal autoconsumului, respectiv
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
30/31
vanzarilor pe pietele taranesti si in al doilea rand, din cauza varstei inaintate a fermierilor. In
ciuda acestor lucruri, tara noastra beneficiaza la momentul actual de contacte de0a stabilite cu
pietele eterne.
-sadar filiera pe care am studiat&o prezinta numeroase puncte slabe, care ar putea fi
rezolvate mai ales prin implicarea in procesul de intinerire a clasei fermierilor si orientarea
acestora cate potentialele piete de desfacere.
#i3liografie
1. !iliere Agroalimentare, prof. univ. Bictor anole, coordonatorii,
8/16/2019 Filiera Produselor Obtinute de La Ovine
31/31