Jear\ des Cars

SncnFAVORITELOR

Tladucere din francezi, de

Bogdan PerdivarS.

TRCI

Cuprins

Cuuint-inainte.... 13

AgnEs Sorel. intiia favoriti 16

Copiliria lui Carol al VII-lea: tat5. nebun,

mami infideli, gari in rlzboi 2lSunt doi regi in Franla, iar unul este gi rege al Angliei! 24

Regele a mai avut amante, ins5" are acum

o favoriti: Agnds Sorel . 26

Agnds Sorel scandalizeazi. curtea cu ginutele sale decoltate... . . . 32

Agnds Sorel, clienti gi protectoare a iscusitului Jacques Caur . . . 37

Noi dezviluiri: Agnds Sorel suferea de malariesi isi ridea... pubisul! 4l

Cu Agnds Sorel, Carol al VII-lea a descoperit dragostea;

influengafavoriteisales-adoveditbenefici. .. .. ... 45

Diana de Poitiers. Amazoana lui Henric al Il-lea 46

Diana de Poitiers este migcati de tristegea

fiului cadet al lui Francisc I. . . 5ICa si rimAni insircinati, Caterina ii cere sfatul Dianei, rivala sa! 57

Caterina devine regini a Frangei, insi Dianadomnegte peste sogul acesteia, regele . 60

Saga favoritelor

Diana de Poitiers igi ingrijegte corpul intr-un fel foarte modern . . . 63

Chenonceau, un castel somptuos pentru un mena.i in trei. . . . . . 67

Henric al Il-lea moare, iar Caterina se ri,zbun5.:

favorita se retrage 7l

Gabrielle d'Estrdes. Vesela alinare a lui Heniic al IV-lea . . . . 76

Gabrielle d'Estrdes il respinge pe Henric al lVlea:e murdar si miroase a usturoi! 83

Henric al IV-lea nu se mai poate dispensa de favoriti,,,ingerulGabrielle" ....... 86

inci insurat cu regina Margot, regele vreas-o ia de nevastS. pe Gabrielle 90

Favorita ii susgine pe proresrangi ca si poati ajunge regini . . . . . 95

Ludovic alXlV-leasau celetreivirste ale dragostei. . . . . . . . 100

Cu ocazia unui banchet, Louise il remarcipe tinirul rege, care insl nu o observi . . . . 105

Mulgumiti ,,sfesnicului", Ludovic al XIVlease indrlgosteste de Louise . . 108

TXnira favoriti a regelui, Louise de La Vallidre,cade victimS, intrigangilor 111 \

Regina si favorita rimAn insircinate cu regele... una dupi alta . . lt5La23 de ani, Louise primeste titlul de ducesi de La Vallidre.

E un fel de adio? lL9Doamna de Montespan caut5. o guvernanti.

pentrubastarziiregali. ....125Viduva Scarron e salvat5.: il vede adesea pe rege,

venit s5.-si viziteze copiii. . . . I28Louise de La Vallidre s-a ficut carmelitl,

insi rizboiul favoritelor continui! . . 132Domnigoara de Fontages?,,Frumoasi

ca un inger, proast5. ca noaptea!" . . . 136

Cuprins

Scandal: doamna de Montespan este suspectatiinafacereaotrivurilor. ....139

Cisitoriti in secret cu regele, doamna de Maintenonnuvafiregin5.. ....143

Capriciile amoroase ale lui Ludovic al XV-lea. Un rege secretos L48

Dupi unsprezece ani de fidelitate, Ludovic al XVleavafiamantulatreisurori! ..154

Louise de Mailly-Nesle il infrunti pe rege: acesta,

neobisnuit cu asa ceva, ii apreciazlfranche;ea 158

A treia sori iubiti de rege devine ducesi de Chiteauroux . . . . . . 161

Cine este deci cuceritoarea doamni de Etiolesremarcati de Ludovic al XV-lea? . . . 166

Protectoare a artelor, Pompadour are cutezanfa

de a proreja gi Enciclopedia . . 171

Dupi o relagie de gase ani cu regele, Pompadourdevineoprietenidevotati. .......174

Pompadour dispare, iar Ludovic al XV-leanu-ivamairostiniciodatinumele. .......180

Viitoarea doamni du Barry are un tati cilugirsi pe Ioana d'Arc ca strimoagi! . . . . lB2

Cind e prezentate la Versailles, in ciuda intArzierii,

Jeannecuceresteintreagacurte. ...186Delfina, Maria Antoaneta, nu gtie si se poarte cu du Barry . . . . 190

Zo6 da C.yl". Inspiratoarea lui Ludovic al XVII-Iea . . . . . . 194

O tAniri aristocratl in virtejul revolugionar . . . . 199

Doamna Campan, supravieguitoare

aVechiului Regim, o educi peZo€ . . .. . . . 203

in,rr.m" Consulatului, fata de proscris

semiritS,cuunbirbatinsuportabil.... ... 205

Dintre aman[i, care este tatil feti;ei lui Zo€? . . . 208

Saga favoritelor

Timpurile se schimbi, relajiile doamnei du Cayla continu5.. .. . . . 2llRecomandati lui Ludovic al XVIIIJea, Zo€, du Cayla

starnegte pasiunea regelui . . 215

O relaqie amoroasS" unde se prizeazl, tabac...intr-un fel ciudat. . . 2lB

Muz|, apartidului ultraregalist, favoritaareputereadeanumiministri. ....220

Lola Montez. Muza blestemati a regelui Ludovic I alBavaiei. . 222Foarte frumoasi, falsa dansatoare spanioli

sefolosestedebirbali .....227Aventurierastarnegtescandalin intreagaEuropi . . . . . . 231

La Paris, un jurnalist este ucis intr-un dueldincauzaloleiMontez..... .....233

Lola vine inaintea regelui cu s6.nii dezgoligil . . . . 235La Operi, Lola danseazi inaintea unui public format din poligigti . . 239Intriganta incepe s5. se amestece in politica bavarezi. . . . . 241

Scandaloasa Lola este declangatoarea revolugiei din Mtinchen. . . 244Dupi douizeci gi trei de ani de domnie,

regele Ludovic I abdici din cauzalolei Montez. . . . . . . . . . 247

Miss Howard. Amanta providen$alipentruviitorulNapoleonallllJea. .....250

La Londra, Ludovic Napoleon cade victimlfarmecelorluiMissHoward ......256

Bogata englezoaici. Miss Howard este indri,gostitidenepotulluiNapoleon!..... ....260

Revolugia de la 1848 transformS. o idili in destin politic . . . . . . . 254Amanta englezoaicl fi nangeazi" campania electoralS

acandidatuluiBonaparte.... ....269I-a promis pregedintele Republicii metresei sale ci se vor cisatori? . . 276Cine va fi impiriteasS.: englezoaica sau spanioloaica? . . . 28I

10

Cuprins

Katia. Fericirea furati a larului Aleksandru al Il-lea al Rusiei . . 2BG

Noul gar este un dandy cu purtiri plicute,insigarinaestebolnavl ....291

in 1861, Aleksandru al Il-leaare curajul de a aboli gerbia . . . . . . 294

Descurajat si simgindu-se singur, garul

se indrigostegte de tAnisa Katia . . . 299

Paris, 1867. farul o reintilnegte in secret pe Katia.Ocilitoriedecogmar! ....304

Katia preferi intimitatea fastului curlii. A rimas inslrcinati! . . . 308

Terorigtii ajung sI urmireascl si viaga privat5. a garului . . 3llMiritati insi neincoronati, Katia aduce un pic

cudoamnadeMaintenon.... ....318

Blanche Delacroix. Iubirea sfiditoare a lui Leopold al Il-lea . . 322

Cine este fata remarcati de intreprinzS.torul Leopold al Il-lea? . . 327

Un domn important soliciti o intrevedere

cu domnigoara Delacroix . . 330Leopold are 65 de ani. Noua sa cucerire,

pe cale si se mlrite, doar 17 . . . . . . 333

Franluzoaica se di drept italianci, finI a regelui belgienilor . . . . 335

Regele cere si fie numit ,,Preabitrinul",Blanchedevine,,Preafrumoasa"!.. ....... 339

Regele este viduv, amanta sa devine favoriti...si poate sI piardi totul! . . . . 343

Un mariaj secret si o viduvi veselicareserecisitoregteingrabamare!. ...... 348

Magda Lupescu. Lupoaica lui Carol al Il-lea al Rominiei . . . 352

Regele Carol I e lipsit de imaginagie,

sotiasaeopoetiprecumSisi.. ...357Scandal la Bucuregti: regina pleaci cu doamna ei de onoare!. . . . 360

Copiliria viitorului rege Carol al illeaesteperturbatideaventurilemamei ......363

11

Saga favoritelor

PrinEul mosrenitor Carol fuge in Rusiaca si se cS,sS.toreasci cu amanta . . . . 367

Carol este sedus de o romi.nc5" divor1at5., doamna Lupescu . . . . . 3TO

Degi i se interzice si intre in Rominia,Carol devine din ce in ce mai popular acolo! . . . . . . 374

Favorita Magda Lupescu devine o ,,Pompadour a Balcanilor"l. . . 380Regele ii impune fiului siu prezenla conrinui

aMagdei Lupescu, pecarecopilulo detesti . . . . . - 3BjDin exil in exil, regele sfrrgegte prin a se cisitori

cu,,lupoaicadinRominii'.... ...357Wallis Simpson. O ameninlare pentru coroana britanici. . . . 3g0Nevasti de ofiger, \Tallis Spencer e trimisl in China. in ce scop? . . 397Proaspit divorEatS., \Tallis se teme de siricie

si-sicautiunaldoileasog...bogat! ....... 399Prinlul de \7ales? Un noctambul vesel 9i un sportiv

de performanEs. care se ocup5" cu tapiseria! . . 402\(allis Simpson va fi prezentatl unui pring,

agac5.-si repetS.reverenfa... in tren! . . .. . . . 405Eduard ii primegte pe \Tallis si pe sogul ei

la Fort Belvedere, in parcul \7indsor. . . . . . 4OB

Degi i se interzice si mai calce in Palatul Buckingham,'Wallis

Simpson reugegre s5" se faci invitati acolo! . . . 412Doamna Simpson il indepirteazi pe Eduard al VIII-lea

de sarcinile sale si se amesteci in tot.. . Shoching! . . . 414Scandal in Scogia: favorita e primiti

ca un membru al familiei regale! . . . 418Ducesei de 'S7'indsor George al Vl-lea ii refuzi titlul

deAltegi Regali, ceea ce o indigneazipeste misurl.. . . . . . 422DupI ce a intAlnit-o, Hitler declarl:

,,Ducesaarfifostoregin5.buni...".... ... 427

Mulpumiri. 435437

12

Credite fongrafice

Aqq/tisS7rel? A. f . vIntara favonta

Fecioara yi Pruncul inconjurali de ingeri. Acest tablou de ]ean Fouquet,

din secolui al XV-lea, o are drept model pe Agnis Sorel. Intrati inintimitatea iui Carol al VIIlea, ea este prima favoriti oficiali. Pictura,

care-i lasi dezvelit sXnul sting, este un amestec indriznel de sacru si

prolan. Conrcmporanii au losr;oca1i. Aparea pe panoul din dreapta al

unui diptic din sacristia bisericii Notre-Dame din Melun.

Gisantul lui Agnts Sorel, aflat in biserica colegiali Saint-Ours de la Loches (Indre-et-Loire).

Acest monument funerar, profanat la Revolugie si mutat apoi in mai multe rAnduri, se

regiseste din aprilie 2OO5 in nava laterali din stinga bisericii parohiale. Sculptati inalabastru, favorita este privegheati de doi ingeri. La picioare are doi mielusei ce simbo-

lizeazS. blAndelea sa.

Loches (Indre-et-Loire), 2 aprilie 2005. in biserica colegialiSaint-Ours, o ceremonie religioasi marcheazi. finalul unui straniuparcurs al rimi;igelor pi.minte;ti ale unei femei plecate dintrecei vii in 9 februarie 1450. Dupi o serie de strimut5.ri, sarcofa-

gul, acoperit de un magnific gisant, aproape ci gi-a regi.sit loculinigial, chiar daci nu se afi intocmai in acela;i amplasament ca

la momentul primului serviciu funerar. Cea care fusese supranu-

miti.,,Doamna FrumuseEii" nu se mai odihneste in corul bisericiiparohiale, ci in nava stingi.. Monumentul, profanat in timpulRevolugiei, fusese deja mutat in timpul domniei lui Ludovic alXVIlea qi apoi, inci o dati, a Imperiului. La cinci sute

cincizeci si cinci de ani rte, aceastl femeie inc5. stAr-

neste cunozttate, fascinagie. Excepgionala fineEe a

gilin gi zvelt, aga cum este redat de

ngi pictori ai acestei perioade prerenas-

centiste, de la Frangois Clouet la Jean Fouquet, inci. ne fac sine minun5.m. Fouquet a zugrilvit-o chiar gi in Fecioara si Prun-cul, un admirabil tablou, pictat firi indoiali dupi moartea ei,

ln care cuteazd., cum o f5.cuse inainte si Clouet, si-i infili;ezesinul stAng gol. Fecioara nu este alta decAt Agnds Sorel! ,,Privireplecati., frunte inalti, sprAncene pensate cu griji, nasul mic, invAnt, buze rogii gi netede, birbie mici., un chip gra;ios gi fragil,de o mare finege. Talia este foarte subEire, abdomenul plat, iarpartea de sus a rochiei, desflcuti., lasi si. se vadi un sAn splendid,

ferm, provocator, care gi este de fapt punctul central al tabloului,

t9

Saga favoritelor

atrigAnd toate privirile."l O operi de arti ce combini sacrul gi

profanul in chip indrizneg, tulburd"tor gi revelator, fiindci ade-

varatul titlu de glorie al celei ce a servit de model penrru aceasriFecioard era cel de amanti recunoscuti gi iubiti nebuneste deregele Carol al VII-lea! $i mai mult decit atit chiar, deoareceAgnds a fost, neindoielnic, prima femeie instalati oficial in pozigia

de favoriti de un suveran deja cisitorit. Regele, regina, favorita:inceputul unei tradiEii franceze!

Carol al VII-lea nu e rocmai viu in memoria noastri. colec-

tivi. Cu toate ci. domnia i-a fost foarte lungi pentru acele vremuri(aproape patruzeci de ani), oamenii in general nu-i mai reEin decitporecla de ,,micul rege din Bourges", dar;i numele celor trei femeicare i-au marcar viaga: mama, redutabila Isabeau de Bavidre, binu-iti de adulter; Ioana dArc, care va face din el un rege al Frangeilegitim, izbutind si-i obEini ungerea la Reims; gi Agnds Sorel,

despre care se spune, exagerAndu-se fireste, ci a fost cea carel-aimpins pe rege si reia lupta pentru ,,a-i azvdrli pe englezi afaridin Franga' si si incheie victorios Rizboiul de 100 de Ani. FiuI

;i urma;ul siu, vicleanul Ludovic al Xl-lea, ii ripegte pe nedreptgloria de a fi primul rege al Frangei moderne datoriti. spiritului siucentralizator si unificator. Carol al VIIlea a fost cel care ainigiataceasti transformare a regatului, insi adesea omitem si-i recunoag-

tem meritele. Cu toate ci., pentru el, nimic n-a fost simplu si niciobginut cu dtlu definitiv.

Georges Minois, Charles VII, un roi shahespearien, Perrin, 2005, reed.2008.

2A

Agnis Sorel

Copilaria lui Carol al VILlea: tata nebun,

mamd infidela, {ara tn razboi

Niscut in 1403, este al cincilea fiu al lui Carol al VIJea;i al luiIsabeau de Bavitre; are deci, a priori, puEine ganse de a-si pune pe

cap coroana dinastiei de Valois. inci" de la nastere vor apirea indo-ieli in privinga legitimitigii sale ca mostenitor; tatil siu, Carol al

Vllea, care domneste cu incepere din 1380, di primele semne de

demenli lavirsta de25 de ani. S-au numirat patruzeci gi trei de

episoade de nebunie in douizeci si noui de ani. Data presupusi a

conceperii viitorului Carol al VIIlea coincide cu unul dintre aceste

accese de delir, pe parcursul cirora regele nu se atingea de regini.Isabeau, de altfel, avea stinjenitoarea reputagie cL isi in;ela sogul.

Nu se stia sigur, insi indoiala avea si persiste si si-i subrezeasci

pozigia celui ce urma si devini urmasul la tron, dupi ce togi fraliimai vArstnici muriseri. O alti circumstangd. nefavorabili. Pe lingiasta, copiliria prinEului se desfigoari intr-o Franli profund scin-

dati. Asasinarea ducelui de Orl6ans, fratele regelui, comandati. de

ducele de Burgundia, Ioan fari Frici, imparte Franga intre ,,arma-

gnaci" (partizani ai ducelui de Orl6an$ si ,,burgunzi". Henric al

Vlea al Angliei va profita de aceasti confruntare fratricidi 9i de

haosul din FranEa pentru a relua rizboiul (numit ,,R5"zboiul de

100 de Ani"), cucerind Normandia dupi zdrobitoarea victorieenglezl de la Azincourt, din 1475. Carol avea pe atunci doispre-

zece ani; nu va uita niciodati aceasti dureroasi infringere si, pe

parcursul lungii sale viegi, va refttza confruntarea, temindu-se sise arunce cu capul inainte intr-o betllie ce putea repeta dezastrul

de la Azinco,r.t. i, 1414, Carol se logodegte cu Maria de Anjou,

2l

Saga favoritelor

Ludovic al Illea de Anjou si Iolanda de Aragon il saluti pe viitorul ginere

;i viitorul rege Carol al VII-lea, a cirui sogie, Maria de Anjou, figuri gtearsi

gi lipsiti de farmec, va fi mama lui Ludovic al Xllea. Miniaturl extrasi dinCronicile lui Jean Froissart, din secolul al XV-lea.

fiica ducelui Ludovic al Il-lea de Anjou (totodati conte de Pro-

vence gi suveran contestat al regatului Neapolelui ;i Siciliei) si a

Iolandei de Aragon, femeie de o remarcabili inteligenfi politicS".

Dupi logodni, Isabeau ii permite fiului siu si locuiasci la curtea

22

Agnis Sorel

viitoarei sale soacre, de care va deveni foarte ata$at. Petrece acolo

doi ani, timp ln care se inigiaza in tainele istoriei;i ale literaturii,sub tutela unor excelengi profesori alesi de Iolanda de Aragon. inatmosfera linistitoare a castelului din Angers se va naste pasiunea

sa pentru Valea Loarei.

Revine la Paris in 1416. Doi ani mai tA.rzitt, ajuns intre timpmostenitor al coroanei, Carol trebuie sa pi.raseasci degraba orasul

in 29 mai 1418, plecAnd pe Sena cu o barci pentru a evita captu-

rarea sa de citre burgunzii care stipaneau ora;ul. Tiauma aceasta

a umilingelor suferite in copilirie il va face si deteste Parisul si

chiar mai tirziu, dupi ce orasul va fi recucerit, nu-l va vizita decAt

in treaci.t. Frica si umilinla sa aduc cu acelea pe care le va simgi

si foarte tAnarul Ludovic al XIVlea, obligat;i el, in plini noapte,

si fugi din Paris pentru a nu cadea in mXinile Frondei. Asemenea

lovituri dure se imprimi. in caracter.

Refugiat la Bourges, incearci si se apropie de ducele de Bur-

gundia. O intrevedere este fixata la Montereau, insi intre timp Ioan

fara Frici este asasinat la 10 septembie 1419. Delfinul Carol este

socotit rispunzitor de aceasta rizbunare crudi, izgonit din regatul

Franlei ;i deposedat de drepturile sale de mo;tenire.in mai 1420,

Isabeau de Bavitsre incheie Tratatul de la Troyes cu regele Angliei,

Henric, casatorit cu o sori de-a lui Carol, care i;i ia titlul de mos-

tenitor al tronului Frangei. Prin;ul Carol, a cirui calitate de urmag

la tron nu mai este recunoscuti, se intreabi fari oprire daca nu

este cumya ilegitim, incercAnd si accepte faptul ci al siu cumnat,

deja rege al Angliei, igi va insugi si coroana Frangei la moartea luiCarol al VIJea. Renegat de propria-i mami, obligat la exil in sudul

Loarei, Carol pare si se giseasci intr-o situagie disperati, deoarece

chiar partizanii sii, ,,armagnacii", par sa se indoiasci de el.

23

Saga favoritelor

Sunt doi regi in Franya,

iar unul este ;i rege al Angliel!

S-a fi"cut yremea ca pringul si se insoare gi si-gi asigure descen-

denga, mai ales ci rivalul siu englez, Henric al V-lea, care intritriumfal in Paris, are deja un fiu nou-niscut. Carol se cisitorqtedeci, in aprilie 1422,la Bourges, cu Maria de Anjou, logodnica

sa de mai bine de zece ani. Are aproape20 de ani, iar ea 18. Dinpicate, mireasa e uriti... ,,numai buni" de speriat englezii cu ea"!

Cu toate acesrea, ii va dirui lui Carol, in 3 iulie 1423, primul siufiu, pe viitorul rege Ludovic al Xllea.

intre timp, in 31 august 1422, Henric al V-lea igi di ultimasufare la Vincennes; nu va mai fi rege al Franlei. Doui luni mai

tl,rziu, iivine rAndul lui Carol al Vl-lea si se stingi din viagi, inpalatul Saint-Pol, dupi un ultim acces de demengi. Dupi ce fune-

rariile sale au loc la Saint-Denis, rege al FranEei si al Angliei este

proclamat un bebelug de unsprezece luni, sub numele de Henric al

VIJea, urmag al lui Henric al VJea gi al Caterinei de Valois, fiici a

lui Carol al Vllea. Regenga este asigurati de ducele de Bedford. Ca

rispuns la provocarea englezilor, fostul delfin se proclami rege al

Frangei, la Bourges, in 30 noiembrie l422,,,prin bunivoinEa Dom-nului", sub numele de Carol aI VII-lea. Situalia e complicati, Franga

ajunge si aibi doi regi. Cel de la Bourges sufer5" infringeri militare

importante, ajungind si-gi doreasci exilul in Scogia. O razd.de spe-

rangi se va aprinde odati cu primele semne de rezistengi la asediul

englez al Orl6ans-ului, incepind din octombrie 1428. Dupi cum

stim, Ioana dArc intri in sceni Ia Chinon, in februarie t429; ciq-

tigi increderea regelui, elibereui" Orl6ans-ul si obgine consfi nlirea

24