Anul I I Am«!, Duminecă 13 (25) Septembre ШЯ m. 1 7 3 кеІЖГГІА

irai, Str. Aulich (Adam) ABONAMENTUL

Pentru Austro- Ungat га : pe 1 an fi. 10 ; pe an Й. 5; pe l / 4 d e a-.i fi. 250 ; pe 1 lunfi fi 1.

N-rii de Duminecă pe an fl. 2.—

Pmtm România fi stram/Sut* : pe an 40 franci.

Manuscripte iui se înaţ'oiazîi.

ADMINISTRAŢIA Arad, Str. Anlieh (Adam)

ASERŢIUNILE: йе i fir garmond: ргіша-datà 7 er. ; a doaua oarí 6 cr. ; a treia-oară 4 cr. şi timbru de 30 cr. de flecare pubíi

caţiune.

Atât abonamentele cât ţi iasorţiunile aûnt a s i plarî

înainte,.

Scrisori nefrancate nu i e primesc.

Fatalitate şi | Noimă nemiloasă.

{SI.) Că ce poate, cât poate, până unde merge femeia, când iubeşte ori ureşte pe cineva, ne da exemple şi dovezi, fie măreţe fie înfiorător de urîfce, vieaţa de toate zilele şi anume atât cea privata, particulară, cât şi experienţele vieţii publice, sociale ori politice, de la t reapta cea mai de jos până la cea mai de sus.

Tema aceasta atâta e de obştească, fiecăruia bine cunoscuta îu cât expe­rienţele şi pildele ce ni-se ofer în toate zilele, sunt aşa de dese şi de Învederate, convingëtoare, în cât par­ca s'ar părea banal a o analisa mai pe larg.

Influenţa femeiei fie asupra soţului Bou, sau peste tot asupra bărbatului ori bărbaţilor, cari îi stau mai mult sau mai puţin aproape, adese-óri aşa e de covîrşitoare, fie în sen3 bun ori In rëu, în cât cei-ce se află afară din cercul acestei influenţe, român în­cremeniţi şi esclamă: Cum se poate, ca un om aşa de cuminte, serios, şi aşa de bun, să se lase a fi condus In toate şi îu chestiunile cele mai importante publice, naţionale, de o femeie; şi încă de o femeie rea de fee ca asta ? !

De câte ori nu rostim noi astfel de cuvinte ? Nu-i aşa, că de multe ori „admirăm" slăbiciunea sexului tare şi tăria sexului slab ?

Când dragostea femeei produce numai fapte bune, fie In vieaţa par­i t ó r a ori publica, când influenţa ei e îndreptată spre binele tuturora, atunci ea devine „înger păzitor-1. Când însă în pornirile sale e stăpâ­nită de ură, rösbunare ori pofte de­şarte, neînfrânate, ea devine demo­nul, fie al societăţii restrînse în care traeşte, fie al naţiunii ori al terii.

Pilde de acestea ne arată istoria în belşug mare.

Gladstone delătura influenţa îeme-iască în vieaţa politică prin farmecul nespus al afabilităţii s a l e ; prin cu­vinte şi vocea-i dulce dădea a în­ţelege şi demonstra femeilor pro verbul latinesc: „mulier taceat in ec-desia."

Bismarck combătea amestecul fe­meilor în politică şi presto tot în trebile publice prin ironie şi sarcasm fin dar' şi extrem de pişcător, ustu­rător, însăşi împerătese lacrëmau a-dese-ori de necaz şi de punerea la reson, când ,,fustele" voiau „să facă politică".

Respectul cătră capul suprem al anei biserici nu ne permite a vorbi cum al treilea gigant intelectual al veacului, pe care-1 comparam cu a-ceşti doi cu prilejul morţii lui Glad­stone, nu admite infîuinţa „muierei în

I eclesie". In locul lui însă vom a-; miati de gigantul intelectului rësboinic,

de Napoleon I, că el respingea şi ză­dărnicea amestecul femeilor in trebile publice simplu cu brutalitatea-i obici­nuită cătănească, avênd grije cu toate acestea, a se folosi mai în-taiu de ele după pofta lui ge­niala şi fără consideraţie. Ori-ce fe­meie, care i-se apropia făcea această

tristă experienţă, dar ' mai ales Po­lonezele, pe care le aruncă cu bru­talitate dela sine ca lămâie stoarsă . . .

* Precum am zis mai sus, femeia în

urma dragostei ori ar ei, ce o stăpâ­neşte, poate deveni sau «înger pă­zitor" sau ,.demon".

ş i în destinele popoarelor, ca şi în vieaţa oamenilor singuratici, sau în soartea familiilor, se ivesc „demoni" şi „îngeri păzitori".

Un astfel de „înger păzitor" s'a ivit Maghiarilor în persoana rëposatei Im-perătese-Regine Elisaveta, care ca o princesă streină, venită din Bavaria pe tronul austro-ungar, găsise tocmai pe poporul maghiar ca cel mai inte­resant, cel mai vrednic de iubirea Sa dintre popoarele inonarchiei, toc­mai pe poporul mai strein de cât o r i c a r e altul în familia naţiunilor eu­ropene.

„Căci — precum am zis In arti­colul nos t ru : Odihneşte în pace! — simţemintelor nu se poate porunci".

Că fură iubirea şi dragostea, pe care i-o arëta fieiertata şi atât de ne­fericita Imperăteasă-Regină, faţa in­fîuinţa şi intervenirea acestui „înger păzitor" Maghiarii n 'ar fi ajuns acolo unde sunt, o spun ei înşişi, o spune toată ceealaltă lume, o dovedesc e-venimentele, ba o adevereşte chiar însuşi Monarchul.

Mercuri, 21 c , s'a ţinut adecă în Budapesta o adunare a représentan­t e ^ tuturor reuniunilor femeieşti maghiare din ţeară , cu scopul de a se chibzui şi pune la cale o co­lectă genera lă spre a strînge bani pentru următoarele scopuri : a depune pe mormântul Imperătesei-Regine o coroană „din metal pre ţ ios" ; a con­tribui cu o sumă potrivită şi destoi­nică la colecta ce se face întru ri­dicarea unui monument celei reposate. Restul apoi să slujască drept basă la un fond mare, ce are să crească mereu prin daruri şi contribuiri şi ale cărui interese să se împărţească Ia femei vrednice în ori-ce ocupaţie, şi pe ori-ce t reaptă a societăţii, a-ualog instituţiunei franceze poreclite „Premiile Montyon", sau „Premiul de virtute".

La această adunare , ţ inută sub pré­sidents contesei Teleki, a vorbit şi Jókay, care a compus şi a cetit el însuşi apelul pentru str îngerea banilor în scopurile sus pomenite. Apelul în­cepe astfe l :

„Intr 'adever Maghiarii pot să „o plângă, că au perdut în t r ' Insa „pe cea mai bună pr ie t ină a lor" . .Aces te cuvinte memorabi le ale regelui în­

coronat t rebue sä deş tep te un echou în fie­care inimă maghiară , ear ' mai ales în inima fie-earei fiice a U n g a r i e i " . . .

Chiar dacă n 'ar eşi aşa curênd la iveală documentele din cari s'ar putè învedera în mod istorico-pragmatie cât au Ungurii să mulţumească Im-perătesei-Regine Elisaveta, aceste cu­vinte ale Domnitorului ar ajunge a ne da pe deplin seamă de infîuinţa Rëposatei atât de nefericite în vioaţă, în folosul natiunei maghiare.

Nu voim să bănuim pe adeveraţii Maghiari asupra gradului de sinceri­tate în doliul lor după binefăcetoarea ; admitem chiar, că gradul acesta de

doliu stă în potriveală cu recunoştinţa ce o datoresc îngerului lor păzitor la adeveraţii maghiari, deşi în acea­stă privinţă amestecul cu caracter gheşeftăresc al Ovreilor dă mani-festaţiunilor de ja le ceva făţarnic, îmbulzitor, nesincer : tocmai blăstămul tuturor pornirilor naţionale maghiare.

Nu voim să scrutăm întru-cât au fost şi sunt Maghiarii, tocmai ei, vrednici de aşa mare dragoste din partea fleiertatei, căci în această privinţă Ea ar fi fost cea mai com­petentă judecă toare ; ear noue numai în rîndul al doilea ar reveni dreptul sa ne pronunţăm.

Şi totuşi un lucru române bătător la ochi, constatat cu amărăciune şi mâhnire şi de dînşii, că nimic din ceea-ce a fost pământesc într ' /nsa nu le r ëmânè ; ba nici însuşi „trenul zurui-tor ce duce sicriul — cum se tângueşte Hazánk — nu trece prin pămentul ma­ghiar".

„Munţii, văile, codrii umbroşi ai pă­mântului maghia r o vedeau înflorind în fericire, şi aci venise când < ea mai m a r e mâehnire cuprinse inima ei de mamă. Aci învaţă pe copiii Sei regeşt i graiul dulce al limbii de patr ie şi acum când pieptu-i a rësuflat ul t imul suspin după pumnalul uc igă t - r , acum

„Nici cenuşa ei să n u fle a noa­stră !

Foiie maghiare erau şi sunt încă pline i de tânguiri de acestea, a căror since­ri tate însă nu se poate controla tocmai fiind-că sunt scrise de Jidani.

Dar' că tocmai ei să fie siliţi şi încă pe drept a se plânge, că nu pot în caşul acesta să facă ce voesc, ba să fie chiar bajocoriţi când voiau să şi arete şi exprime je lea pe pă­mentul „străin", unde e îngropată Aceea, care atât de mult îi iubea, în aceasta, më rog, să ne iertaţi, dar' noi vedem încă o fa ta l i ta te şi noimă nemiloasă.

Obst ruc ţ i e de ca rneva l . Foa ia în toate privinţele j idänitului fiiu al de t ronătorului de odinioară, „Egyetértés", eacă în ce cuvinte pehlivane anun ţă naţiei naive obs t rucţ iunea de carneval şi îacă comanda tă de însuşi Bânffy, ce o va înscena eu prilegiul des-baterilor asupra reinoirii pactului :

„Modul de luptă al seu, opo3iţiunea dreptului de s tat şi-1 va potrivi diferitelor închegări ale si tuaţiei .

Par t idul independls t şi patruzeci-şi-optist va ţ ine pe semne în primele zile ale septă-mâne i vi i toare o conferenţă, spre a şi sta­bili tact ica independent de celelal te part ide oposiţionale, ce s tau pe basa de la 1867.

In şedinţa de Vineri (23 c.) aşa dar ' nu se desfăşură încă în t reaga perspect iva viitorului. Asupra acestui lucru însă de altfel va avea influenţă şi redesch iderea re ichstra thului Lunia vii toare, deşi nici un fel de faptă a domnilor Austriaci nu poate face pe part idul independist şi pat ruzeci optiät sä s lăbească în hotăr î i i ie lui, ca re şi a înscris pe s teagul desfăşura t de el lupta fără sfîrşit şi fără c ru ţa re în contra reînoirii pactului cu Aus t r i a" .

Se înţelege, că toată lumea rîde de aces te palavre înşelă toare , mai feu pofta însuşi Bânffy şi Kossuth.

* Manifestul domnesc. M. Sa Mo

narchul a grăit şl „Cătră popoarele" Austriei în cuvinte în tocmai ca şi acelea din manifestul cătră popoarele „din toate ţerile Coroanei Sf, Stefan."

Pasagiul privitor la popoarele, din comitiva cătră contele Thun sună :

Şoaptei inimei Alele urmez, când Te încre­dinţez cu publicarea în mod corespunzător a

alăturatei mulţumite adresată tuturor iubi telor Mele popoare; pe când în comitiva cătră Bânffy mai urmează cuvintele : „din toate ţer i le apar ţ ină toare coroanei Mele un­gare."

Se înţelege, că împregiurările între naţionalităţi fiind dincolo altele de cât în Ungaria, şl organele opiniunei pu­blice discută manifestul altfel decât ziarele naţionalităţilor nemaghiare.

In privinţa ajutoarelor din România , pentru scoale şi al te aşezăminte de cul tură naţ ională dincoace de Carpaţ i , pr imim dela un amic din Bucureşt i , om to tdeauna bine informat, ca re jar pu tè să spuie şi m a i multe , tocmai acum, când afacerea ridică noue valuri ale patimilor omeneşt i , u rmă­toarele notiţe.

încă de mult s'au înfiinţat în Ma­cedonia şcoli româneşti, cari sunt subvenţionate de guvernul României. E învederat, că aceste subvenţiuni nu puteau să fie distribuite fără de ştirea guvernului otoman. Nu avea însă guvernul otoman nici un cuvent de a opri distribuirea, de оагѳ-сѳ propaganda română era şi este curat culturală, şi dintre toate mişcările na­ţionale din imperiul otoman singură cea româneasca ѳ nu numai politiceşte inofensivă, ci chiar favorabilă pentru intregitatea împorăţiei otomane. Era cu toate aceste lucru de sine înţeles, că subvenţiile nu puteau să fie dis­tribuite decât printr 'un om, care se bucură şi de încrederea Porţii . Mai ales după-ce între guvernul român şi cel otoman s'au stabilit cele mai bune relaţiuni, numai aceia cari ar fi voit să turbure aceste relaţiuni, ar fi putut stărui, ca distribuirea să se facă prin vre-o altă persoană, care nu se bucura de încrederea Porţii .

De aceea toate guvernele Ro­mâniei au distribuit subvenţiunile prin mijlocirea dlui Apostol Mărgărit, un român macedonean, care a ştiut să câştige încrederea mai marilor de la Poartă şi să présente mişcarea naţi­onală română drept o acţiune fa­vorabilă pentru unitatea împerăţiei otomane, ceea-ce în adevër şi este.

Cam in acelaşi fel stau lucrurile şi în ceea-ce priveşte ajutoarele date de guvernul României şcoalelor şi altor aşezăminte culturale din mo­narchia Austro-Ungară. După-ce s'au stabilit bunele relaţiuni între cabinetul din Bucureşti şi cel din Viena, aceste ajutoare nu mai puteau să fie distri­buite decât prin oameni, cari se bucurau şi de încrederea guvernelor austro-ungare. E nu numai naiv, ci chiar absurd a crede, că guvernul con­servator din România a pus în budgetul terii sute de mii de lei, cari urmau să fie distribuiţi pentru ajutorarea aşezămintelor culturale din Bucovina ori din regatul ungar, fără ca să fi avut o înţelegere de mai în­ainte luată cu guvernul din Viena, dacă nu chiar şi cu cel din Budapesta.

Sunt semne destule, că a avut-o şi cu acesta. Şi tocmai de aceea, bine să se ştie — tocmai de aceea ajutoarele în ţerile coroanei ungare au fost distribuite prin oamenii cu­noscuţi, cari se bucură de încrederea

i -» | ţ . 846 - N r . 173 TRIBUNA POPORULUI 13/25 Septemvrie 1898

guvernului ungar şi se bucurau şi de a celui român.

De aceea, tocmai de aceea şi numai de aceea guvernul ungar, deşi ştia foarte bine, ca ajutoarele se dau, ba îşi avea agentul chiar în birourile ministerului de culte şi instrucţiune publica din România, pentru-ca sâ ştie sigur prin cine se dau ajutoarele, a tăcut şi s'a bucurat, ca prin aceste subvenţiuni oamenii lui de încredere işi câştiga trecere.

Bl a întrevenit numai după-ce un guvern al României n'a mai voit să distribue ajutoarele prin mijlocirea unor oameni, pe cari nu-i socoteşte vrednici de încrederea Românilor.

Vë dau această notiţă pentru-ca lumea să nu mai n'e prostita.

Puţină minte se cere, pentru-ca ori şi cine să le inţeleagâ celelalte şi să-şi dee seamă — de ce guvernul ungar şi oamenii lui de încredere spriginesc pe cei ce sunt gata de a face causa comună cu ei.

, De al tcum înt reg actul — după cum o poate judeca aceas ta ori-ce om care cât de cât cunoaş te afacerea — nu conţine absolut nimic, ce mai înainte nu ar fi a-părut deja tn tipar, şi deja aceas tă împre­ju ra re tncă a r a t ă destul de ciar, că ac tn l cu p r i c ina nu e a l t c e v a , decâ t s c r i soa re de s t i na t ă s p r e s implă i n f o r m a r e .

Actul fals. Lumină s'a făcut. Astăzi es te ştiut şi — dat — pe faţă

rolul tr ist care l 'a avut popa Voina în ches­tia . t r ă d ă r e i " şcoalelor române din Braşov.

Dînsul adecă servise d-lui T a c h e lonescu, deputa t în camera României , acel act , pre­tins oficios de la ministrul Wlas i t s ori Bàn­ffy, prin care s 'au provocat a t â t ea fur tune în par lamentul român, şi acum de nou agi-t ează spiritile oamenilor.

Autent ic i ta tea actului a fost t r a s ă la în­doială chiar de la început şi actul însuşi combătu t ca falş din par tea celor a taca ţ i şi bănuiţi ca „ t rădător i* .

Acum, după-ce t r ecură a t â t ea luni la mij­loc, popa Voina vino şi declară prin . T r i ­buna* că actul exis tă , posedându ' l în text original maghia r de la Metropolitul Miron Romanul .

Lucru inexplicabil , ca un ac t oficios ve­nit de la minis t ru la ad resa Metropolitului, în tex tu l original să ajungă în posesiunea preotului Voina. Dar ' faptul se explică acum prin cons ta ta rea falsului, care In afară de ori-ce îndoială r eese din comunicatul lui „P . L loyd" de la 22 Septemvrie şi a semi-oficiosului ,,Országos Ér tes í tő - ' din Buda­pesta .

Ea t ă comunicatul : . T r i b u n a " din Sibiiu a publicat în nrul

ei de Dumineca t recu tă o declara ţ iune a protopopului Torna din Braşov, în care a-ces ta susţ ine, că din cele doue scrisori, pe cari le a cetit dl Tache lonescu în camera română privitor la subvenţ ionarea şcoalelor române din Braşov, cea a doua, a cărei autent ic i ta te a fost t r asă la Îndoială, pro­vine de la ministru-presidenţ ia r egească un­gară . Aceasta declara ţ iune a lui Voina a fost tn aceeaşi v reme publ icată şi tn „Epoca'1" din Bucureşt i .

,Cu aceas tă afacere se ocupă azi şi ^Or­szágos Értesítő", care pe basa informaţiu-nilor primite din isvor bun declară , că amin­tita declara ţ iune a lui Voina spune ne­adevăr , pentru-că din oficiul p r im-min i s t e -r ial , cu ş t i r e a p r im- in in i s t r a lu i nu s'a t r i m i s me t ropo l i tu lu i Miron Romanu l în aces t obiect nici un fel de s c r i soa re nici oficioasă, nici confidenţială.

, ,După aces tea „O. publică u rmătoa­rele rênduri , ce au t imbru de comunicat :

,,Actul din chest iune menit pentru in­formarea personală a metropolitului Miron Romanul, e concipiat ca scrisoare privată din partea unei persoane, ce nu a p a r ţ i n e s t r i c t g r an iu l i i i oficiului min i s t ru -p res tden ţ i a J , şi anume din propria iniciativâ a respecti­vului, f ă r ă nici un m a n d a t oficial, şi pa-sagiul acela din act, pe care Tache lonescu l 'a referit la actualul guvern român , după cnm résul ta clar şi din nexul textului , se

Congresul de la Tulcea al

s t u d e n ţ i l o r ti i n R o m â n i a . . — 7 Sep. 1898.

Luând par te la congresul al XIX-lea al s tudenţ imei univers i tare din România, con gres ce s'a ţ inut în oraşul Tulcea , îmi iau voia a vë tr imite următoru l rapor t :

î n t r u n i r e a din B u c u r e ş t i . In p researa plecărei ia congresul din

T u l c e a ce s 'a ţ inut în zilele de 7, 8 şi 9 ale 1. c , s tudenţ imea univers i tară din B u-c u r e ş t i s'a înt runi t la „Asociaţiunea ge­nerală'.

Preşedintele .Asoc i a ţ i une igene ra l e " des­chizând adunarea a espus In puţine cuvinte scopul congresului , fără de a da vre o a-tenţie acelora, cari încă de pe acum s'au apucat să se poar te cu dujmănie faţă de congres .

A a ră t a t apoi, cari sunt datorinţele ti-nerimei faţă de neam şi a s tărui t , ca tine­r imea să ducă în deplinire uceea-ce şi-a propus să facă.

In sensul aces ta a vorbit preşedinte le Popescu Oion, rugând t iner imea aă fie la înăl ţ imea chemăre i sale, ferindu-se de a mai sub t rage din prest igiul fău după-eum s'a făcut tn celelal te congrese de până acum şi In special tn anii din u r m ă ; lu­cruri , cari dacă s 'ar repeta , s tudenţ imea ar ajunge !n t r is ta posiţie d 'à nu mai fi spri­j ini tă în ţ inerea congreselor, ceea-ce ar ză­dărnici o bună par te din acţ iunea t inerimei.

Cuvintele preşedintelui Popescu Giou au fost ascul ta te cu mare a ten ţ iune şi t ine­r imea a promis, că se va acomoda sfatu­rilor înţelepte date de preşedinte le ,A o ciaţiunei g e n e r a l e " .

Defi larea s t u d e n ţ i m e i . In seara de 6 Sept. după ce şedinţa s'a

Închis pe la oare le 11 seara , t iner imea r» plecat din s t r ada Academiei şi a făcut în eunjurui pe la Bulevard pent ru a defila în faţa Clubului l iberal, de unde s 'au auzit nesfîrşite urăr i de , s ă t ră iască* la ad re ra t iner imei . Ajunşi tn faţa palatului regal s tudenţi i au intonat imnul regal .T ră i a scă Regele." Musica d e a s e m e n e a a cân ta t a-cest imn.

P l e c a r e a . P lecând de la Bucureş t i , s tudenţi i au fost

primiţi pe la toa te gări le de un numeros public, care Ii bineventa .

O bună primire i-s'a făcut s tudenţimei din pa r t ea ploeştenilor. P l o e ş t i i , care când e vorba de chestii naţ ionale , to td 'auna sunt cei dintâiu, nici de as tă -da tă n 'a lipsi de la postul său. La ga ra Ploeşti lor stu­denţ imea a fost b ineventa tă de numeros public, ca re venise cu musica, ca rea in­tona cân tece naţ ionale .

Aci am fost omeniţi cu vorbe b u n e şi tnsuflpţitoare şi cu bere . De a semenea şi la celelal te gări ale oraşelor mai m*ri. ne r imea a fost în t impinată cu insufle-ţ i re .

Sosind la G a l a ţ i . d;ipă o primire f rumoasă din pa r t ea orăşenilor cu pnm;-ru în frunte, am tost conduşi la Dunăre nr.de ni-s 'a da t dejunul pe vaponl „Meteor . cu care am ajuns la 11 ore în Tulcea .

P r i m i r e a s tuden ţ ime i .

încă înainte de sosirea vaporului în por se auz iau la o depăr ta re de 2 chilumetri s t r igătele însufleţitoare de „să t r ă i a se* ti­ne r imea univers i ta ră" .

Poporaţ iunea în t reagă tu lceana cu mic cu mare ne aş tepta şi prin pr imarul ne iulresi cuvintele de binevenire.

B i n e v e n t a r e a p r i m a r u l u i Dinescu.

„Ziua de azi, pentru oraşul Tu lcea este una din zilele de să rbă toare ; şi cu atât

Imsoază pe dee lara ţ iuuea fostului ministru m a i m a r e , cu cât noi de aci pu tem vede de ex terne conte Kdlnohj, făcută în 1894 í res tu l ţeroi foarte greu din causa l ipsei u în delegaţiunile ungare ca răspuns la in- n e i comunicaţiuni directe şi mai uşoare cu te ipe la ţ iunea lui Btrzeviczy şi care sună j celelal te oraşe şi cu Capi ta la D voastră astfel : veniţi aci din toate colţurile terii, prin d-v

vedem ţeara în t reagă şi d .Am cunoştinţă, că In budgetul pro 1894—95 sunt susccpnţi 525.000 do franci. Conform in-foi-maţiimtlor câştigate, eoa mai maro parte a sumei acesteia, 38Ó.000 fr., guvernul roman o du bisericilor si şcoaloior romane din Macedonia, dur' cu ştiri-a guvernului turcesc. Natúrul, cil restul (145.000 fr.) îl împarte bisericilor si şcoalelor diu Ardeal, dar' conform hotăritei asigurări a guvernului român, numai acelor scoale şi biserici, cari altcum ar trebui în­chise".

iceea azi cred că toată ţearn se găseş te r ep resen ta t ă în oraşul Tulcea , întră d-voastră şi noi i s t e o s ingură deosebire că sunteţi mosafiri şi noi gazde .

, In numele meu ca ce tă ţean şi în nu­mele cetăţenilor Tulceni , pe cari îi vedeţi că s'au aduna t aci cu toţii pentru a vă vede, a vă cunoaş te şi îmbrăţ işa , vă declar cu

deo cbită dragos te că oraşul nost ru pri­meş te In sînui său t ineretul s tudios veDit în congres .

Oraşul Tulcea vede cu încredere , ca şi toa tă ţara, în d-tră, că viitoriul ei es te de aur. Sunt fericit, eă vă pot ura bun sosit, iubiţii nos t ru oaspeţi , că vă zic cu mândr ie întraţ i tu ce ta tea noas t ră , care vă deschide porţile cu mul ţumi re" .

Acestora le răspunse t iner imea înt r 'un mod demn de ea.

De aici a fost condusă la biserică, unde s'a ce lebra t , T e - D e u m u l " . In frunte erau 4 jandarmi călări , după cari mergeau elevii şcoalelor din Tulcea îmbrăcaţ i tn haine de

ă rbă toare . După care venea musica mili­t a ră u rma tă de societăţi le cu drapelele lor, autori tăţ i le din Tulcea — universitari i şi în u rmă cetă ţeni i oraşului Tu lcea .

D e s c h i d e r e a congresu lu i .

La orele 2 se deschide congresul şi mai Intâiu se purcede Ia a legerea pres idenmlu ' . P e lângă toate sforţările unei minorităţi cont rare candidatului celor mai mulţi , s'a ales dl 1. Ştefănescu-Galaţi. Actul alegerii a decurs cam multişor şi nu chiar liniştit.

T e l e g r a m e l e congresu lu i . După-ce dl Ştefănescu-Galaţ i a mulţumit

pentru încrederea şi cinstea ce i-au dat-o alegèndu-1 de preşedinte , a propus să se trimită t e l egrame Maiestăţii Sale Regelui României, ministrului preşedinte Sturdza, ministrului instrucţiunii puplice Haret , pre­cum şi primarului din T.-Jiu, unde s'a ţinut congresul din anul t recut .

Te legramele , cele dintâiu trei sunt u rmă­toarele :

Maiestăţii Sale Regelui României.

Răgaz. Studenţii Universitari din România, în­

truniţi în al 19 lea congrts studenţesc, cred de cea hitâiu şi mai sfântă datorie a lor a are ta Maiestăţii Voastre încredinţări'a respe­ctuoasă a devotamentului lor. înalta con sideraţiune ce Maiestatea Voastră a ar etat în totdeauna corpului studenţesc din cele doue capitale ale României şi interesul ce Maiestatea Voistră pune pentru instrucţia terii, studenţimea este fericită a le putea aprecia şi Vë roagă, Maiestate, să bine voiţi a primi încredinţarea respectuoasă a supunerii şi urărilor ce studenţimea fo.ee pentru Tron şi dinastie.

Preşedinte, Ş te fănescu-Gala ţ i .

Dlui preşedinte al consiliului de miniştri.

Bucureşti. Studenţii Universitari din România, în­

truniţi în Tulcea pentru al 19 lea congres, îşi face respectuoasa datorie a adresa capu­lui guvernului terii încredinţarea gratitudiuei ce îi păstrează. Consideratiunea ce aţi bine­voit, domnule prim-ministru, a arëta s lu­den ţimii ori de câte ori a avut nevoie de înaltul D voastră sprijin şi înalta operă de regenerare a înreţămêntutui ce aţi întreprins, studenţimea e fericită a le aprecia şi ţeara întreagă va fi în mesura a cunoaşte bine făcetoarele roade.

Preşedinte, Ş tefănescu Gala ţ i .

Dlui ministru al instr. publice şi al cultelor.

Bucureşti Studenţimea celor doue Universităţi din

ţenră, în congres la Tulcea, îşi face respee iii.oosi datorie a adresa capului înveţămen-tidui terii încredinţa/rea respectului ce îi pă streazfi

Grija ce aretaţi pentru înveţăment, do vezile de interes ce aţi aretat pentru cea mai i>erfeetă înflorire a Universităţilor şi mai presus de toate, preţioasa dovadă de consi deraţune ce şi acum aţi arêtat sludenţimii, fiiiciiându-i întrunirea îu cd de al 19dea congres, sunt die ministru, titluri ce re oxi gură drepturi neperitoare la recunoştinţa noastră şi studenţii sunt fericiţi a vë arëta eu acesta ocasiwne respectuoasa gratitudine ce re păstrează.

Preşedinte, Ştefănoscii Ga la ţ i .

Decu r su l congresu lu i .

Congresul decurge într'un mod demi ceea-ce îl ridică p->ste celelal te congres» 1 şi t;e face a crede , că dubiul expr imat în Bu­cureşt i de căt ră preşed in te le „Asociaţiei genera le a s tudenţ imei" , nu se va réal isa

Ca să nu scap posta, termin de a s t ă d a t ă amintind, că Marţi îu 8 Sept. se vor dis cula afaceri administrative şi se vor ţ ine conferinţe, ear ' M e r e u r i l;i 9 Septemvr ie rie vor discuta de că t ră congres chestiun naţionale. — In şedinţa de Mercuri presi­dentul Comite tu 'u i naţional va face o a ma' iunţ i tă dare do seamă despre activita­t ea sa în decursul anului t recut . După în­

chiderea congresului se vor face mai multe escursiuni , d intre cari una la C o n s t a n ţ a pe Marea-neagră. La Constanţa se va ţine un bal, în cinstea studenţi lor universitari,

Argus.

Suspinuri crude In nrul de Joia t r ecu tă am relatat cum a

fost primită de că t ră Monarh deputaţiunea represenfantei orăşeneşt i , ca re venise BÜ 'şi depună omagiile de c o n d o l o n ţ l Pentru a ne re înprospetâ în memor ie notiţa respec­tivă, să reproducem încă odată cel puţin u rmă toa rea par te din e a :

„Mai discurând încă, M. Sa a ob­servat, că doliul şi compătimirea Vie-nei a fost sinceră, mişeătore, dove­dind cât de mult iubesc popoarele pe domnitor. Vicnczii,—a zis M. Sa—sta n privinţa aceasta fără păre>he şi inj

simţesc în mijlocul lor par' ca aşi trăi într'o familie".

Si noi i id togasem din par tea noastră .niti •sta nu va plăcea patrioţilor." Şi cât de bine m ghicit, căci abia plecase numărul nostru

aminti t la poştă, primisem d'acolo foile Ba-dapes tane , fot de Joi ; şi ea tă în „Виіктф Hírlap' găsim o noti ţa mai lungă în aceasti chest ie , int i tulată . M u l ţ ă m i r e zisă Vienei,' în care patriotica foaie începe astfel:

. P r e c u m suntem informaţi, cele ce s'au co - unicat în ziare despre aşa zisele deda-raţ iuni ale monarchului (nu zice nici ,rşt-lui,'' nici „Imperalui," ca de obiceiu, ci „uralkodó." R. „Tr .P ." ) ros t i t e faţă cu primarul t-i vice primarii din Viena, au atins în nai foarte neplăcut cercurile politice din Buk-P"sta t i încă nu numai рѳ cele oposiţionele,

„Se poate , ba e verosimil, că aceste de-claraţ iuni au fo.st inspirate de consideratiu­nea la stările politice din Austria, dar' e fapt că intimitatea şi căldura lor -în t i ' adovăr fidel reproduse au fost -- stm într'un contrast strigător atât faţă cu .,. zisul doliu al Vienezilor, cât mai ales faţi cu p r i m i r e a de care a fos t păr taşă depo-t a ţ i unca Budapes te i în cap i ta la austriaca.'

Criticând apoi pe calapodul patrioţii manifestaţ iunile de je le ale poporaţiuneidii Viena, „Bud. Hirlap' încheie astfel:

. E a r ' în cât priveşte deputaţiunea Buda­pestei , din locul de sas nici un cuvinţelitm. de încuragiare n 'a căzut , că ea poate eS». roage de a fi primită tn audienţă pentru i tâ lmaci condolenţele capitalei şi reşedinţei; ci dinpotrivă, dacă bine suntem informaţi, i sa adusese în mod confidenţial deputat nei la cunoştinţă, că lucru cel mai bun mf, de a da expresiuue simţimentelor capitală pfo i-'o adresă

„Cele întâmplate în decursul zile­lor de doliu în Viena vor fi puse ne­greşit pe tapet într 'una din cele i apropiate şedinţe ale parlamenti] Este de temut, că cele scrise în foi despre primirea de eri a primarului şi a viceprimarilor vor pricinui în* ceasta discuţie gravaminoasă voci nu amare, de cum ar fi fost de dorit,

Aceste „suspinuri c r u d e " — cum ш cântecul — şi amare , cum zicem noi, .. fac impresia de a fi băgate în foaia Appt-nyis tă de că t ră însăşi acele .cercurinum mai oposiţionale', adecă de chiar gUYerii menta l e Ori cum o fi însă, patrioţii Îngâm­faţi nu mai es din desamăgir i şi supărări, de când s'au învelit în doliul mai mult oi mai puţini făţarnic.

Dar ' - - t rebue să înceapă a se obi odată şi cu d 'as tea , ca să nu le cadă apţi odată prea de tot greu, când va suna ( răfuirei definitive.

Afacerec şcoalelor din Braşov! Románia.

Sub acest titlu ziarul „Egyetértés 1 ' di 22 Septemr ie e. publică un articol, |tiii ca re îşi bate joc a tâ t de adminstraţiunei noas t ră biser icească, cât şi de partidele bărbaţii politici din România pentru corturile şi a tacuri le lor înverşunat.? în afacem şcoalelor din Braşov.

Dacă oamenilor li-a plăcut a porni ne­norocita campanie pe chestia „trădării i ona le" —primească-ş i acum şi complimente Ungurilor.

Ea t ă articolul : In România ba t la uşă alegerile comu­

nale. Oposiţ iunea conservativă se щ găteş te la luptă c râncenă contra guvernului liberal. In lupte le partidelor din Romanii pună acum s'au dovedit a fi bune tot felul de a rme, de la ciomag până la săgeataи vîrful otrăvit . Se 'nţelege de sine, ci

13/25 Septemvrie 1898. TRIBUNA POPORULUI Pag. 847 — Nr. 173

I e'a ясоя de nou din magas inul de èitiiri şi arma odinioară a tâ t de cu _ a „chestiei na ţ ionale ' ' , şi încă in rsâ săgeţii cu vîrf otrăvit a t rădăre i de

Jim, îndreptată contra lui Sturdza. •Cetitorilor foaiei noastre le es te cunoscut , Itonforra destăinuirilor făcute do fostul distra conservativ Tache Ioneseu, S turdza

aceasta , . t rădare în contra nea­român'* prin aceea , că afirmative a

t guvernului ungar secretul bine pa­rtal subvenţiunii illegale din România

Ijeoalelor române din Braşov ; şi pen t ru ca che ioneseu să-şi dovedească aceas ta

ridicată în contra lui Sturdza, a Ein parlamentul României un afirmativ |Bipt oficios al guvernului ungar. Mare

iiimful lui Tache Ioneseu, dar ' dupa tev» zile a cşit la iveală, că guvernul

• nici-eănd nu a edat v r e u n rcs. 'ript .mea celui cetit. Săgea t a otrăvi tă nu

lliment, şi acum Sturdza s'a folosit de taţia favorabilă pentru-ca la rândul seu Iţi sloboadă Şi «1 săgea ta in contra lui iche jloneaeu, numindu-1 falsificator de

pjmente. Situaţia lui Tache Ioneseu erá foarte dos­ita. Acusa falsificftrei de documente nu

Iputea spăla de pe sine niei-decum şi eră •ояре să i-se nimicească şl car iera poli-

Eră secret deschis, că actele cet i te in Áment le a capota t de la protopresbi-|nl Voina, presidentul eforiei scalelor ro­me din Braşov. A recurs deci la Voina, Bsa-ideie el a tes ta t de modalitate, măr-biiind pentru autent ic i ta tea acte lor din tstiaiie. Voina lu numëru l de Duminecă al .Tribunei" clin Sibiiu şi e s t radă pe seama ti Tache Ioneseu doritul a t e s t a t de mora-nte, Intru cât declară, că el a câpë ta t ac-tleln copie ungurească de la metropoli tul îmi Romanul pre lângă observarea , că «elea sunt acte din biuroul prim-mini ' te­nii. Această aserţ iune şi-o dovedeş te cu o unsoare de dorgatoriu pr imită de la metró­stul, in care metropolitul îl ia aspru la rfepundere, cum de a putut fi aşa indiscret , I cât pre lângă peeătoasa violare a seere-Itai oficial a pus la disposiţia unui poliţi­sm din România drept a r m ă de par t id ac­ute comunicate lui confidenţial ? Ia numërul de Duminecă dimineaţa , E -

oca' publică In mare tr iumf aceas t ă dec iraţiune a lui Voina şi acum în t reagă Ro Bănia resună de acusa de t r ăda re a lui ätordia. De as tăda tă deci earăş i S turdza e ţintit \a păment ca învins, şi T a c h e lo-Bbcu a de-asupra ca tr iumfător Invingătoriu. Jtyi-ce insă este de tot sigur că actul din ustione n'a emana t de Ia nici unu l d i n t r e umbrii guvernului u n g a r , putem fi pregă­tiţi la aceea, că pres te câ teva zile în a rena arcului vieţei politice din România earăşi triumfătoriul Sturdza va pune piciorul pe jitul lui Tache Ioneacu, t ras pe sfoară ( ,du-rirozott") de Voina.

Pe noi I'v adecă foarte puţin ne impoar tă , i In Bucureşti politicianii din România tun se fac imposibili moral iceşte prin a Ürrnativa .chestie na ţ ion i lă* a Românilor k Ungaria, folosind o ca a r m ă de p i r t id , öci n'avem motiv de a compăt imi pe nici mul dintrö ei, nu ne pu tem însă re ţ ine de . J i g i t a la periculoasele urmăr i , ce sunt împreunate cu ingerinţa part idelor din Ro

în bine îaţt lesele in terese bisericeşti (jculturale ale românimei din pat r ie . Lni Tache Ioneseu i-a succes , întru sal

tarea propriei sale reputa ţ iuni individuale, •pune pe Voina faţă 'n faţă cu metropoli­tul Miron Romanul Lui e:;te a se mul ţămi, 6 azi deja administraţ ia bisericei gr.-ort.

şi disciplina cc necondi ţ ionat ar lté să fie aperată, es te ruşinos compro

; nisa In faţa terii şi 1 urnei. Cu ajatoriul subvenţ iunei au adus şcoa

ie din Braşov în dependen ţă de România icei politiciani, cari c redeau că fac lucru corect, dacă prin l icuidarea de sume mari ie amestecă în afacerile cul tura le ale ce tă (enilor unui stat străin. Aşa se pare , că de aeeasta subvenţiune s 'au împăr tăş i t şi unii membri ai bisericei gr . ort. române , într 'o formă ori alta, pent ru-ca clerul aceleia, eonform exemplului lui Voina, chiar şi în preţul spargerei disciplinei bisericeşti să fie instrument gata la toa te in manile pohti danilor do partid din România .

Afirmativa chestie naţ ională deja de ani de zile e ţinută la suprafa ţă în mod illoial, In scopuri de partid din par tea politiciani-lor de partid din România. P e unii i-a ajutat să ajungă la putere , pe alţii să traîitiască pe cei de la pu te re . In s tadiu ei actual însă numai de un lucru e b u n ă : k a nimici moraliceşte ambele părţi. P r in aceasta evoluţiunea chest iei a ajuns Ia .„ţiunea ult imă: ia esp i rarea t r is tă şi u rit», ear' românimei diu pat r ie ne lăsându i moştenire nimic al ta, de-cât bancrută poli tó, morală şi culturală11.

Scrisoare din Năseud. A l e g e r e a de depu ta t . — Banche t . — P r e o ţ i

nev redn ic i . — Vi i to ru l d i r e c t o r gim­nas ia l . — Sub masca frăţie».

- 10 Sept. 1898. „Fio-care Român, de la

mic până la maro, de la bogat până la sörac trebue sä ştie, că păstrarea neştir­bită a programului naţio­nal este datoria coa mai mare, cea mai înaltă, cea mai sfântă ce poate să o aibă un Român."

După-cum vi-am comunica t în pr ima scri­soare , .confer in ţa prealabi lă de candidară* din 4 1. c. convocată de . p re şed in te l e par-dului l i b e r a l ' a oferit din nou mandatu l de deputa t dlui Ioan Ciocan, profesor la uni­vers i ta te , di rector şi profesor la gimnasiul lia Năsoud, care primind cand ida tu ra a şl

fost ales .cu unanimitate* Neavênd mamelucul banfist contra-can-

didat , a legerea a decurs iute şi In linişte. La a legere au lua t par te vre-o 200 ale-

gëtori , primari , notar i , o mul ţ ime de Ji­dani , Sëeui i-unguri din Nimigea şi urmă­torii preoţi români : Ioan Neşcuţiu (Năseud), Vasilc Dumbrava (Salva). Gregore Pop şi Valeriu Mureşian (Telciu), Toader Dumitru Ranc). G. Petri (Nimigera rom.) I. Ciur-

dărean (Luşca) afară de aceş t ia vre-o câţiva Inveţă tor i şi apoi aproape Înt reagă inteli-ginţa din Năseud, care şi In caşul de faţă a ţ inut să-şi a rê te servil ismul sëu faţă de guvern şi mamelucul seu. Afară de aceşti răteci ţ i a m observa t şi pe medicii Dr. Hăn-gănuţiu (Borgo-Prund) şi Dr. Ileni (Rodna).

După a legere , ca re s'a sfîrşit foarte iute, soseşte noul „deputat naţional-romăn" între sunete le „marşului lui Rlűcoczg" şi mulţu­meş te alegëtori lor pen t ru încredere . După a legere a fost banche t , la care au luat par te vre-o 150 persoane . S'au r idicat şi toaste patr iot ice, în cari s 'au preamăr i t oameni ca Ciocan prin individul Gregore Pletos, p re fectul şi pretori i comitatului prin alt individ I. Ghcţie, e tc . Banchetul a ţ inut până târziu. Oameni împleteciţ i la umblet , glasuri ră­guşi te , cântece frivole şi chiuituri dovediau, că „deputatul naţional român" a făcut în deajuns cinste alegëtorilor sëi. — Ţeranii români s'au abţinut.

* Aşa a decurs aceas ta a legere , care a

lăsat urme de ruş ine pe numele înteliginţei din Năseud, ca re pent ru un „ciocan" de beu tu ră sau pen t ru unele interese mici per­sonale s'a lepădat de programul naţional , dând astfel o lovitură g rea solidarităţii na­ţ ionale a poporului român . — Numele bun de care a fost pă r t a şă până acum inteli ginta din Năseud, s 'a prefăcut în o ruşine, care s'a măr i t cu a tâ t mai ta re , cu cât s'a dovedit până acum că mulţi nu lucră după convingerile lor profirii, ci se lasă seduşi de clica ciocanistă a lcătui tă din Români ca Pletos, Gheţie, Pop e tc . şi care clică lucră sub numirea de „partidtd liberal român.1'

Ruşinea neamulu i e zes t rea guvernamen­tala, dlor Năseudcni .

* Sunt aproape doi ani împliniţi de când

s'a ales dl Ioan Ciocan ca deputa t şi ar fi t rebui t să abzică din postul de director si profesor gimnasial . dar ' nu a abzis . In anul scolastic 1896/97 dl Ciocan a avut concediu, ear ' în anul scolast ic t recu t—după cum se poate vede din rapor tu l gimnasial , ca profesor a fost splinit prin amicul DSale Pletos , ca director prin Dr. Tanco , ear ' DSa in cal i tate de .deputat naţio7ial român" a petrecut mult timp la Pesta votând proiectele de magkiarisare şi astfel s'a îngrijit, ca inte­resele „ţinutale* (vorba lui Pletos) — bine înţeles ţ inutul e românesc — să nu fie jiq nite. Acum după ce s'a ajuns Ia ţ intă şi scop, se crede — aş:i e pă re rea pe la noi că totuşi va abzice în curènd şi se va putè alege alt director. — După stările) ac tua le lupta va fi c râncenă , căci dl deputa t et comp voeşte să-'şi pună un „om de încredere" şi fericitul candidat e „un" profesor cu nu mele Ioan Gheţie. Lup tă c râncenă va fi căci clica ciocanistă, s igură de sprijinul din „sus' şi de lipsa de energie a dlor de la fondurile grăni ţereş t i , ţ îne ca sigură reuş i ta lor, ear ' cei ce voiesc binele inst i tutelor noastre cul turale , vor avè candidatul lor vrednic de st ima, încrederea şi iubirea tu tu ror oamenilor de bine din ţ inutul Năseud Iui.

Că Ion Gheţ ie nu corespunde nici unei condiţiuni, On. cetitori se vor convinge la t impul potrivit.

Românii, membri ai „part idului liberal t ră iesc în str înse pre tenie cu Unguri i năse ­udcni . — Insă duplici tatea de carac te r a Unguri lor se obsarvă şi aci.

P e de o par te faţă deRomânii .lor" sunt foarte prevenitori , ear ' pe de al tă par te sunt

cei mai mar i şovinişt, lucrând pe ascuns pentru surparea inst i tutelor noas t re cultu­rale, pen t ru de smembra rea inteliginţei, pen­tru de-a sărăci poporul român şi a Intro­duce o v iea ţă socială mai ungurească , cu un cuvent fac tot ce le s tă în put inţă pen­tru a da un avên t mai mare maghiar isă-rii. — Ear ' Românii orbiţi de pret inia lor, ademeniţ i de vorbe dulci şi amăgi toare , nu bagă în seamă vicleanul lor plan, ci în ser­vilismul lor ruşinos lucră, fac totul ce un pretor sau câţ iva daBcăli de s ta t demanda sau poftesc. Sub masca frăţiei Ungurii au înfiinţat de vre o doi ani o bancă , care face mare concuren ţă celei româneşt i , căci po-jorul român poveţui t de notari , ba chiar şi preoţi, contrage zilnic împrumute mari cu câte 15—18 o/o; au o casină maghiară care numëra vre-o 50 membr i , d intrë c a r i j u m ë -tate sunt Români , au o şcoală de s tat , care e f recuenta tă şi de vre-o 40 copii Români .

Preotul local Ion Năşcuţiu, şi alţi inteli-igenţi îşi dau copiii la şcoala ungurească ,

ear ' şcoala normală (românească) e In )ericlu de a se închide, nefiind destui şcolari. — Ungurii năseudeni s imţindu-se destul de tari — tot sub masca frăţiei, — cer diferite lucruri de la comună, ear ' mi­nistrul — ca să fie recunoscător faţă de Românii cari s 'au dat cu t rup şi suflet lui — dă diferite ordinaţiuni fondurilor grani ţă reşii şt irbindu-le to tdeauna câ te un drept ga ran ta t de lege şi de s ta tu te aprobate de el etc.

Şi românii năseudeni ce fac la toa te a-c e s t e ? Tac , înghit şi cont inuă a ade ra la politica guvernulu i condusă şi pusă la cale de „deputatul naţional literal român" Ioan Ciocan şi clica sa.

Până când va domina aceas ta s ta re ruşi­noasă, când vë veţi în toarce la calea cea adevera tă , când vë veţi s cu tu ra de frènele elicei eiocaniste, d-lor năseudeni ? Când veţi recunoaş te , că frăţia ungurească e o ticălo­şie, e un mijloc de ru inare pent ru v o i ?

Grijiţi, să nu fie prea târziu şi b lăs tămul neamului să nu vë ajungă.

încă nu e târziu, vë pute ţ i rehabil i ta .

* In o corespondenţă viitoare voiu descr ie

starea institutelor noastre culturale şi a fon­durilor grăniţăreşti. Nicu.

P e t r e c e r e . T iner imea română din Lipova Invită la P e t r e c e r e a de dans ce o va a ran-gia Duminecă în 20 Sept . v. 2 Oct. n. 1898 in şalele hotelului .Arch iduce le losif". în­ceputul la 8 oare seara . P re ţu l de Intrare : de persoană 1 fl., de familie 2 fl. Veni tul cura t es te des t ina t pen t ru fondul t inerimei s tudioase din Lipova. Suprasolvir i şi oferte (la adresa cassariului) se pr imesc cu mul-ţămi tâ şi se vor cuita pe cale ziarist ică. Pen t ru comitetul a rangia tor : Va le r i a Milo-van preşedinte . Emil Dogée vice-preşedinte . Torna Carabas iu cabsar. Ioan Torna secre­tari . Emil Pasca controlor.

Cules de vii. Dl Vancu din Măderat ne scrie u rmătoare le : Culesul viilor pe teri­toriul comunei Măderat se va Începe la 1 Oct. (19 Sept.) a. c. Din causa secete i în­de lungate va fi vin de tot puţ in, dar ' cu a t â t mai bun, căci încă nu s'a v ë i u t nici un s t rugure putred pe în t reg hotarul , ci din contră , cei rescopţi au început a se sbârci , a deveni ca şi stafidele. Cu un cuvent , ca­l i ta tea vinului de est imp va fl r a r i t a te . Pre ţu l încă nu e hotăr î t dar ' s igur va fi mai mare de câ t în anul t recut . P re ţu l unui hit. va fi pres te 20 fl.

NOUTĂŢI Arad, 24 Septemvrie n . 1898.

Din causa sfintei s e r b ă t o r i de Lun i n u m ë r u l p r o x i m al foaiei n o a s t r e va apare n u m a i Mar ţ i la amiazi .

*

De la Curtea română . Joia tre­cuta, în 22 Septembre, a fost aniver­sarea naşterei Principelui Leopold de Hohenzollern, tatăl Principelui Ferdi­nand al României. Aniversarea aceasta a fost sörbatoritá în familie la caste Iul de la Weinburg, unde au fost faţă şi Regina României dimpreună cu Principesa Maria,

J i d a n i i n ' au ce cău ta în P a l e s t i n a , aşa se je luesc foile cura t J idane . Se ştie că Jidanii aşa numiţi .Sionis t i" în t impul din u rmă au început o putern ică acţ iune pent ru a întemeia o bancă , care să lif ereze banii t re-buincioşi pent ru cumpôra rea de păment în Pales t ina . P lanur i le lor de a const i tui un s ta t j idovesc în Pa les t ina se vede că nu se vor réalisa, căci guvernul tu rcesc a da t porunci*, ca Jidanii să nu aibă voe d'a cum përa p ă m e n t în Pales t ina .

«

Mandatnl de la H ë r m a n a ajuns în ma­nile lui Jakabffy secre taru l de s tat , carele a căpă ta t 337 voturi , pe când protopresbi-terul Obert din Braşov n 'a căpe ta t decâ t 71 voturi . Circumspecţi i Saşi , ca re de pré­sent .pe t rec* în oposiţie, au ales a şadară deputa t — guvernamen ta l .

* Congresul g r eco catol ic i lor . Sub titlul

aces ta foile magh ia re earăş i aduc ştiri des­pre .n i su in ţa" greco-catolicilor maghiar i de a se in t roduce l imba magh ia ră în biser ică . Tot foile magh ia re mai şt iu spune, că se lansează pr intre maghiar i i greco-catolici şi o listă pen t ru subscrier i , ca re să fie a lă tu ra tă la ruga rea ce se va face pent ru Intro­ducerea în biserici a l i turgiei maghia re .

*

Conjura ţ ie în c o n t r a unni m e t r o p o l i t . in contra metropo ' i tu lui bulgar din Sofia, în Serbia veche s'a descoperi t o conju­ra ţ ie . Doi indivizi ca re îmbrăcaţ i în ha ine femeeşti au vroit să pă t rundă în reşed in ţa metropol i tană, au fost prinşi .

Dr . S t e r i e N. Ciurcu. X Pe l ikangasse — Nr. 10, Viena. Consultaţ iuni cu cele­brităţi le medicale şi cu specialiştii delà facul ta tea de medicină din Viena .

Paziţ i-ve s ă n e t a t e a ! Tuturor celor-ce su-fer de boale de p iep t , de boală, de apă, de mis tu i r e n e r e g u l a t ă , d u r e r i de s t o m a c , de r e u m a t i s m , gu tu r a i , d u r e r e de ochi şi a l te boale lăunt r ice , apoi pen t ru boa le de copi i , se r ecomandă cu mul tă că ldură med ica ­men te l e E n e i p p i a n e .

Se pot căpeta de-adreptul sau prin postă delà farmacia dlui D r . Jul ius S c h o p p e r In Oraviţa (Krassó-Szőrény m.)

CataXogxd tuturor medicamentelor (leacurilor) cu preţurile lor, se trimite, la cerere, ori-cui gratis şi franco din numita apotecă!

ULTIME ŞTIRI Abzicerea I m p r ë a t u l u i Chine i .

Impëra tu l Chinei, Tsa i—Thien a abzis de tron, pe care îi va u r m a m a m ă sa. Cu pu­ţin înainte de abzicere a da t un manifest, în care pleda pentru reformarea Chinei, ceea ce a născu t resens puternic la conservat ivi i chinezi.

Ed i to r : Anrel Popovic i -Barc iann . Redactor rosnonsabil Іояп Кп«кп S i r i a n n

Щ&ЛАЛЛЛАЛеЬЛЛАЛЛШ

„Bihoreana" Ins t i tu t de credi t şi economii,

societate pe acţii In

ORADEA-MABE îşi va începe activitatea la 3 Octomvrie n. 1898 în localul seu din piaţa St. Ladis lau (Szt.-László tér) casa D rului Augustin Kutiàk, Int rarea din S t rada Gradinei , (Kert u teza) .

Inst i tutul : 1. P r imeş te bani spre fructificare pe lângă

Iibele de depuner i , sau în c o n c o u r e n t , şi după banii depuşi spre fructificare p lă teş te in terese de 5o/o.

2. Acoardă împrumutur i h ipotecare . 3 . Acoardă împrumutur i s imple ţe răneş t i

pe obligaţiuni cu cavenţi (credite personale ţerăneşt i ) .

4 . Escomptează cambii (poliţe), efecte şi pretensiuni s igure că t ră case publice cu sca­denţe fixe.

5. Acordă împrumutur i pe lângă amane­tare de efecte (lombard).

6. Acordă credi te cambiale şi de cont cu­ren t cu acoperire h ipotecară sau de al tă na­tură .

7. îngri jeşte afaceri economice şi to t fe­lul de afaceri de | baneă .

Dat în Oradea-Mare din şedinţa direcţiu-nei inst i tutului de credit şi economii „Biho­reana" societate pe acţii , ţ inută la 17 Sep­temvrie 1898. 222 1—3

los'.f Vulcan, Dr. Coriolan Pap prosidentul direcţiunei. director executiv

Nr. 173 Pag. 848 TRIBUNA POPORULUI 13 25 Septemvrie II

L ш M

M O R I T Z R U B I N S T E I N ХдІгергігДвгг: de transport şi de comandă.

Membru al societăţii generale europene pen t ru t ranspor tu l mobilelor „ALIANCE".

î n A î n d (edificiul teatrului). îmi iau îndrăsneala a aduce la cunoştinţa Onoratului public,

ca precum până acuma, aşa şi de aici înainte voiu a duce în deplinire tot soiul de transportări , cu ajutorul noilor mele va­goane de mobile, care sunt elastice, construite de-a putea fi încuiate si sunt patentate.

De asemenea cu cea mai mare conştienţiositate şi prompti­tudine efectuesc transportări în provincie, sau în al te oraşe , precum şi în teri străine şi încă cu siguranţă în contra focului şi incidentelor.

Рѳ Iftngă cele mai avantagioase preţuri primesc spre păs-г.тлге In deposit în magasiile mele cele mari şi ferite de foc rot soiul de obiecte menite a fi mutate precum şi alţi articli de negoţ.

Tot aici am şi un deposit stabil de Por t l and din Nyerges-u j f iűu şi de C e m e n t românesc recunoscut de prima calitate şi totdeauna proaspët. Se poate cumpëra cu cele mai avanta­gioase preţuri.

1—5 223 Moi*iţ Rubinstein

Credit personal pe amort isa ţ ie Exoporoz :

I m p r u m u t ü F i i e f t i n e p e a m o r t i s a r e ùo mai mulţi ani si farit cheltueli prea labi le ,

func ţ iona r i lo r publici şi oi iceri lor cu leafa min ima la de !HH) fl, ori

4i

ы

cu r en tă v i age ră de cel puţ in 5 0 0 fl. Mai iieparto.

«II I m p r . a m o r t i s a ţ i o u a l o pe m o ş i i şi c a s e h ОЩ m c u *'/., 4 V 2 ş i 5 7 »

precum şi amort i sa ţie corespunzătoare.

Convertesc împrumuturi cu carnete m a i mari.

L a dorinţă anticipe?! spesele de întabulare . S z ü l g ® F . ¥ i k n o s

I n s t i t u t de î m p r u m u t pe imobile şi moşi i 220 2-52 AKAD, Fő-iit Nr 5, vis à vis cu m o a r a Szécheny i .

L a a d m i n i s t r a ţ i u i i e a „ T r i b u n e i P o p o r u l u i " se afla de vênzare

urmetoarele căr ţ i pen t ru şcoalele popora le . ABC Carte de cetire de Iosif Moldovan, N. Stef etc A doua carte de cetire, de mai mulţi prietini, Braşov . . . , 1% Geografia Patriei de Ioan Dariu % Istoria bisericească Ioan Popescu : Carte de cetire II, prelucrată de Dr. Pe t ru Şpan. Intuia carte de scriere şi cetire pentru învoţâmentul limbei ma­

ghiare de Ioan Roman ifl Gramatica română do Ioan Petrán profesor . . . . . . . . Micul catechis . . . 15 Istoria Patriei de Ioan Dariu Carte de cetire şi deprindere în limba maghiarade Wilhelm Groo 21

p r e c u m şi requis i tu de scr i s . Rugam deci pe toţi domnii înveţători a ne onora cu eomandele lor pentru i

aces ta scolastic. La facerea comandelor , cari se vor efeptui prompt, sunt rugaţ i a adaugă ţi ţi

sele de porto postai . Adnr in i s t r a ţ iunea . ,T r ibuna Poporal

щ

I Ш Щ

•4m \лш Ш Arad Aîîdrftssv t é r Nr. 17

în sus îmbrăcăminte pentru copii delà . . fl. 3.-„ „ bărbaţi delà . fl. 10.-

Ghete (papuci) pentru bărbaţi de l à . fl. Ghete (papuci) pentru dame delà . fl. Pălării pentru copii fl. Pălării pentru bărbaţi delà . . . fl. Cămăşi pentru bărbaţi delà . . fl. Camoşi pentru copii delà . . . . fl. Corturi (umbrele) cu băţ de fer delà fl. şi toate acestea de o calitate excelent de bună

se pot căpăta la

Markus Lajos, Arad Andrassy-tér 17. Tot aici se află în mare deposit paltoane (Cabaturi)

şi pălării pentru preoţi

2.80 2.80 0.80 1.— 1.20 1 — 1.20

i HFL

i n s t i t u t d e c r e d i t ş i d e e c o n o m i i

SOCIETATE P E Ai Ţ I I .

Arai, casa proprio, e a k Archiducele Iosif Nr. 2.

î n t e m e i a t a l a 1 3 8 7 .

Capital de acţii il. 3OO.O00

Fond de réserva „ 1OO.O00

Depuner i „ 1,000.000

Circulaţia anuală „ 15,000.000

Primeşte depuneri spre fructificare, după care solveşte 5°/*> interese fără privire la terminul de abzicere.

Darea de venit după interese încă o solveşte institutul se­parat.

După starea cassei, depuneri până la îl. 1000 se restituesc îndată la presentarea libelului fără abzicere.

Depuneri se pot face şi prin postă şi se efectuesc momen­tan după sosirea comandei.

122-(4) Direcţiunea institutului.

'ГіаоетнЙ* . T r i b u n « Р и п п п Н п і. із r í' ' P >:• n •} V i c i-P. ч r o. i K n >i fn Лгнгі