Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie · laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în implementarea rezolvării problemelor practice. Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare

Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie

FIȘELE DISCIPLINELOR – ANUL III

INFORMATICĂ

2018-2019

2

3

1. Planul de învăţământ – anul III – 2018-2019

4

2. Fişele disciplinelor

5

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Inteligențǎ artificialǎ

2.2.Codul disciplinei INF.DS.15

2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Popescu Bodorin Nicolaie

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Popescu Bodorin Nicolaie, specialist Moloiu

Alexandra

2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Logicǎ computaționalǎ, Fundamentele programării, Structuri de date, Probabilităţi şi

statistică, Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Tehnici avansate de

programare 4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor; software necesar: SWI

Prolog, SWI Prolog Editor, RStudio.

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

6

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de

domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea

principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea conceptelor inteligenţei artificiale, a principiilor,

metodelor și tehnicilor de rezolvare a problemelor specifice

domeniului.

7.2. Obiectivele specifice Formarea abilității de recunoaștere a problemelor specifice

inteligenţei artificiale, a mecanismelor de raţionare şi reprezentare

adecvate rezolvării acestora. Realizarea unor implementări specifice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni fundamentale. Reprezentarea problemelor prin spațiul

stărilor

Prelegere folosind video-

proiector şi tablă. 2h

2. Strategii de căutare: căutare în adâncime, adâncire iterativă Prelegere folosind video-


3. Strategii de căutare: căutarea în lățime, analiza tehnicilor de

căutare de bază



4. Strategii de căutare bazate pe euristici, căutare best-first,

algoritmul A*



5. Reducerea problemelor, grafuri AND/OR (reprezentări,

exemple, proceduri de căutare)



6. Sistemele expert (funcții, structură, reprezentarea

cunoştinţelor, implementări, incertitudine)



7. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Prelegere folosind video-


8. Principiul minmax, implementare eficientă Prelegere folosind video-


9. Învățare supervizată, tipuri de probleme, algoritmi (regresie

lineară, regresie logistică, Bayes, KNN)



10. Învățare nesupervizată, tipuri de probleme, algoritmi

(clusterizare, reducerea dimensionalității, deep learning)



11. Rețele neurale: definiție, clasificare, propagare înapoi,

specificarea rețelelor neurale



12. Folosirea rețelelor neurale în învățarea automată Prelegere folosind video-


13. Aplicații ale inteligenței artificiale, studii de caz: robotică,

înțelegerea textului, informatică medicală, „minerit” audio, în

baze de date, imagistică



7

14. Sinteză Prelegere folosind video-


Bibliografie

1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001

2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995

3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999

4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Recapitulare Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Reprezentarea problemelor prin spațiul stărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Operații pe structuri de date (liste, arbori binari, grafuri) Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Implementarea strategiilor de căutare în adâncime, în lățime Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Căutare best-first, tipuri de probleme Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Căutare best first AND/OR Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Recapitulare R. Prezentarea pachetelor de rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Principiul minmax, implementare eficientă Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Reprezentarea cunoştinţelor şi sistemele expert Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Elemente de învățare automată Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Învățare folosind rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Comunicare, percepție, acțiune Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentarea portofoliului Validare, discuții 2h Bibliografie

1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001

2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995

3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999

4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice domeniului, și identificării

tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligenței artificiale. Domeniul inteligenței artificiale este

extrem de actual. Probleme din tot mai multe domenii își găsesc rezolvarea prin tehnici specifice

inteligenței artificiale. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de

prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de

evaluare 10.3.Pondere

din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a

rezultatelor teoretice în identificarea de probleme

specifice și a soluțiilor adecvate

Evaluare parţială 20%

10.5.Seminar /

laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în implementarea

rezolvării problemelor practice. Evaluare parţială 20%

10.6.Evaluare finală Examen: lucrare

scrisă 60%

10.7.Standard minim de performanţă

• Cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului.

• Capacitatea de identificare a problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială și

8

propunerea de soluții adecvate, folosind metodele și tehnici specifice domeniului.

• Capacitatea de implementare și utilizare a tehnicilor elementare, folosind Prolog și R

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

…………………. ……………………………… …………………………………..

Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,

……………………………… ……………………………………

9

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode avansate de programare


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Georgescu Horia

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Georgescu Horia


3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,

Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Programarea în limbaje de nivel înalt.


Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.

10

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al

disciplinei Descrierea conceptelor și principiilor programării distribuită și a unor algoritmi

avansați. 7.2. Obiectivele specifice Implementarea în Java a principiilor programării distribuite și a algoritmilor

menționați.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în tehnologia sistemelor

distribuite. Introducere în Map-Reduce

Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

2. Hadoop. Spark Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Programare client-server. Introducere în

Socket-uri. Serializare / deserializare


4. Remote Method Invocation. Socket-uri

multicast


5. Modelul publicare-subscriere. Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 6. Modelul SPMD (Single Program Multiple

Data)


7. Comunicare P2P Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 8. Ordonarea mesajelor și deadlock Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 9. Comunicări non-blocante. Comunicări

colective


10. Procese și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 11. Servere cu multithread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 12. MPI și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 13. Actori distribuiți Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 14. Programare distribuită reactivă Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008

2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996

3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press

4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014

5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Implementarea algoritmului de analiză a

hiperlegăturilor (page rank) folosind Spark

Problematizare, discuții, implementare 6h

2. Implementarea unui server de fișiere

folosind socket-uri


3. Înmulțirea matricilor distribuite folosind

MPI


4. Server de fișiere paralel folosind threaduri

multiple și socket-uri


11

5. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie

1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008




5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015



Programarea distribuită permite dezvoltatorilor să folosească mai multe noduri într-un centru de date pentru

a crește debitul și/sau a reduce latența aplicațiilor. Principiile de bază și modalitățile de implemetare studiate

creează premizele adaptării facile a absolvenților la alte medii de lucru în programarea distribuită pe care le-

ar putea întâlni (ex. Scala, C++). De asemenea, tematica abordată este în concordanţă cu programul de

studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de

masterat în informatică.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere

din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare

a locului și rolului lor în situații practice Evaluare parţială 20%

10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în

curs.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

12

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Inginerie software


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Defta Luminita

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Defta Luminita



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte 4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.


Com

pet

en

ţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.


13

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





disciplinei • Dezvoltarea de unități de program și elaborarea documentațiilor aferente.

• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de

limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin

semantic şi sintactic.

• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente,

într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de

proiectare date.

• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare

(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele de

bază.

• Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, conceptelor şi a metodologiilor de dezvoltare a

aplicaţiilor.

• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să

dezvolte aplicaţii software ample, utilizând metodologii moderne de

dezvoltare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 2. Medii de dezvoltare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 6. Programare orientată pe obiecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 7. Programare bazată pe componente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 8. Programare bazată pe aspecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 9. Metodologii de dezvoltare agile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 10. Planificarea proiectelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 11. Extreme programming, lucrul in echipă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 12. Dezvoltarea ghidată de teste Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 13. Testarea şi validarea sistemelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Bibliografie

1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,

2003

2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented

Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004

3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003

4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing

Code, Addison-Wesley Professional, 2002

5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004

14

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Medii de dezvoltare Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Programare orientată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Programare bazată pe componente Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Programare bazată pe aspecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Metodologii de dezvoltare agile Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Planificarea proiectelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Extreme programming, lucrul in echipă Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Dezvoltarea ghidată de teste Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Testarea şi validarea sistemelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie

1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,

2003

2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented

Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004

3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003

4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing

Code, Addison-Wesley Professional, 2002

5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004



Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor complexe.

Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, urmând

metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software. 10. Evaluare


din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a

acestora pe exemple tipice: definiții, enunțuri,

abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea

problemelor practice. Evaluare parţială 20%

10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă

• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.

• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.

• Studentul este capabil să utilizeze metodologii de dezvoltare, concepere și modelare de aplicaţii

complexe.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

15

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de gesiune a bazelor de date


2.3.Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta Magdalena 2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta Magdalena 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână

4 din care: 3.2.curs

2 3.3.Lucrări practice /

laborator 1/1

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56

din care: 3.5.curs 28

3.6. Lucrări practice /

laborator 14/14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Baze de date 4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle. 5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Programarea în limbaje de nivel înalt

Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice

Proiectarea și gestiunea bazelor de date

16

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor de proiectare şi exploatare a sistemelor de

gestiune a bazelor de date. 7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor dobândi cunoştinţe şi abilităţi în: dezvoltare de modele,

operare cu relaţii, reprezentări, dezvoltare, proiectare şi implementare

de interogări, implementare de sisteme de securitate specifice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Componente ale SGBD.

Funcţiile SGBD. Avantaje şi dezavantaje

Prelegere, proiecţie,

discuţii, studii de caz 2h

2. Structuri de baze de date client - server

- Redundanţa datelor în aplicaţiile client-server

- Comparaţie între formatele bazelor de date client - server



3. Elemente de securitate Prelegere, proiecţie,


4. Abordări moderne în colectarea şi structurarea datelor

- Introducere în programare orientată pe obiect Oracle

- Aplicaţii de nivel înalt de dezvoltare ale SGBD



5. Tranzacţii standard în aplicaţii SGBD client - server Prelegere, proiecţie,


6. Proiectarea aplicaţiilor client - server orientate pe servicii Prelegere, proiecţie,


7. Scalabilitatea informaţiilor

- Tehnici de extragere a informaţiilor în aplicaţii client - server

- Tehnici de extragere a informaţiilor prin metoda JOIN

- Tipuri de JOIN utilizate în extragerea datelor



8. Limbajul PL/SQL

- Blocuri PL/SQL

- Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO,

WHILE, LOOP)



9. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL Prelegere, proiecţie,


10. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL



11. Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor

- Tratarea interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite

- Secvenţe (Sequence)

- Sinonime (Synonym)



12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT, DBMS_JOB etc.,

pachete utilizator)



13. Cod SQL dinamic Prelegere, proiecţie,


17

14. Tehnici de refacere a bazelor de date Prelegere, proiecţie,


Bibliografie

1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and

Management, Ed. Addison Wesley, 2005

2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009

3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul

studenților, Ed. Alma Mater, 2011

4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012

5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) –

aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură,

ştergere tabele

Exemple, studii de caz,

problematizare, validare Săptămâna

1

Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language)

aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări.



2 Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY,

HAVING). Funcţii de grup. Subinterogări.

Comanda SELECT – clauze JOIN



4

Limbajul PL/SQL. Exemple și aplicații practice. Blocuri PL/SQL,

comenzi PL/SQL

Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii

Declanşatoare (trigger) PL/SQL – aplicaţii

Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor. Tratarea

interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite



6

Secvenţe (Sequence)

Sinonime (Synonym)

Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii



8

Cod SQL dinamic

Programare PL/SQL pe obiecte



10 Tehnici de refacere a bazelor de date Exemple, studii de caz,


12 Bibliografie








8.3 Proiect Metode de predare Observaţii

Alegerea unei teme pentru proiect

Studii de caz,

problematizare Săptămâna

3 Specificații pentru proiect Studii de caz,


5 Design general proiect Studii de caz,


7 Design detaliat proiect



9 Punerea în aplicare Exemple, studii de caz, Săptămâna

18

problematizare, validare 11 Verificare și validare



13 Prezentare proiect Validare Săptămâna

14 Bibliografie










Cunoaşterea unui SGBD este valorificată în majoritatea domeniilor de activitate. Posibilităţi de angajare

sunt atât la nivel local şi regional, cât şi la nivel internaţional.

10. Evaluare


din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a

acestora: definiții, enunțuri, abilitatea de a da

contra/exemple.


10.5.Seminar /


problemelor practice Evaluare parţială 20%

10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Capacitatea de a proiecta un SGBD.

• Capacitatea de a exemplifica noţiunile studiate.

• Capacitatea de a crea şi gestiona un SGBD, utilizând Oracle şi PL/SQL.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

19

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Programare paralelă, concurentă și distribuită


2.3.Titularul activităţilor de curs Conf.. univ. dr. Zaharescu Eugen

2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf.. univ. dr. Zaharescu Eugen



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,

Tehnici avansate de programare

4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




20

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





disciplinei Descrierea conceptelor teoretice referitoare la programarea paralelă, concurentă

și distribuită și utilizarea lor. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea în Java a principiilor programării paralele, concurente și distribuite.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Elemente fundamentale despre paralelismul taskurilor.

Paralelism în Java. Crearea și terminarea taskurilor



2. Modele teoretice de calcul pe grafuri și proprietățile

programelor cu taskuri paralele (work, span, paralelism ideal,

accelerarea paralelismului, legea Amdahl)



3. API-uri Java pentru paralelizarea taskurilor. Cadrul Fork/Join Prelegere folosind video-


4. Accelerarea execuției buclelor prin folosirea paralelismului.

Folosirea API-urilor Java. Gruparea și trunchierea iterațiilor

paralele



5. Sincronizarea fluxului de date. Paralelism „pipeline” Prelegere folosind video-


6. Concepte fundamentale și principiile programării concurente Prelegere folosind video-


7. Fire de execuție. Blocări structurate, blocări nestructurate.

Cina filosofilor



8. Secțiuni critice. Izolare bazată pe obiecte (monitoare).

Variabile atomice. Moduri de acces read/write



9. Actori. Algoritmul ciurului lui Eratostene. Problema

producător-consumator. Problema mărginirii buffer-ului



10. Structuri de date concurente. Concurență optimistă. Cozi

concurente. Linearizare



11. Concepte fundamentale și principiile programării distribuite.

Paradigma MapReduce



12. Programare client-server. Socket-uri. Serializare. RMI Prelegere folosind video-


13. Transmiterea mesajelor. SPMD. Comunicare P2P.

Comunicări neblocante. Comunicări colective



14. Combinarea distribuirii și a firelor de execuție multiple Prelegere folosind video-


Bibliografie

1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008





21

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Programare paralelă în Java. Crearea și terminarea taskurilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind Fork/Join Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind taskuri recursive.

Procesarea paralelă a listelor folosind Java stream

Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Paralelizarea înmulțirii matricilor folosind paralelizarea

buclelor


5. Optimizarea aplicațiilor de paralelizare a fluxului de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Blocări și sincronizări Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Izolare globală și izolare bazată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Ciurul lui Eratostene folosind paralelismul actorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Paralelizarea algoritmului de minimum spanning tree Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Hadoop și Spark Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Server de fișiere folosind socket-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Înmulțirea matricilor în MPI Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Server de fișiere folosind fire multiple de execuție Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentarea portofoliului Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008







Conceptele și tehnicile abordate reprezintă fundamentul aplicațiilor software din multe domenii, de la

cercetare biomedicală la servicii financiare, pentru o gamă largă de platforme, de la dispozitive mobile la

servere de cloud computing. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi

de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare




10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în

curs.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

22

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Securitate informatică

2.2.Codul disciplinei INF.DF.17

2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Iorga Benedictos

2.4.Titularul activităţilor de seminar


3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25

Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69

3.8.Total ore pe semestru 125

3.9.Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării, Sisteme de operare,

Rețele de calculatoare, Coduri și criptografie

4.2.de competenţe



Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

23

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





disciplinei Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor și instrumentelor de

dezvoltare și gestiune a sistemelor informatice sigure. Formarea deprinderilor

de securizare a informației, accesului la informație, autorizare a accesului. 7.2. Obiectivele specifice • Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securității informației în

sisteme de calcul și rețele de calculatoare.

• Proiectarea, implementarea și evaluarea unor componente de securitate ale

sistemelor de calcul.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Atacuri, politici și mecanisme, asigurare, aspecte

operaționale, aspecte umane. Fundamentele securității

informației: modele de securitate și principalele rezultate



2. Politici de securitate. Confidențialitate, integritate, protecția

datelor personale, autentificare, încredere



3. Protocoale de autentificare. Parole. Aspecte biometrice Prelegere folosind video-


4. Protocoale de autentificare. Chei simetrice, Chei publice,

etichetare



5. Autorizarea accesului. Matricea de control a accesului.

Modele de securitate multinivel



6. Securitatea rețelelor de calculatoare. Firewalls, Proxies, DMZ:

mail server, WWW server, DNS server, log server



7. Securitatea rețelelor de calculatoare. Network flooding,

Intermediate hosts, CP state and memory allocations



8. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate

Internet (PEM, S/MIME, PEM-MIME, MOSS, S-HTTP)



9. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate

Internet (SSL, PCT, S/WAN, IPSec, GSM)



10. Vulnerabilități software. Buffer overflow. Race conditions Prelegere folosind video-


11. Vulnerabilități software. Tehnici de programare a aplicațiilor

sigure



12. Malware. Viruși, viermi, troieni, etc. Prelegere folosind video-


13. Malware. Identificare, eliminare, recuperarea sistemului Prelegere folosind video-


14. Protecția programelor. Aspecte legale Prelegere folosind video-


Bibliografie

1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security

Flaws, Wiley, 2011

24

2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005

3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC

World, Prentice Hall,

4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006

5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005

6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000

7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005

8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-

Hill Osborne Media, 2007

9. Online references:

http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,

SANS, http://www.sans.org/

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Dezvoltarea unei politici de securitate în reîea Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Securizarea unui sistem de operare (Windows/Linux) Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Testarea securității unui sistem de operare Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de

operare (Windows/Linux) I


5. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de

operare (Windows/Linux) II


6. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor I Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor II Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Instalarea şi configurarea firewallului Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Configurarea unei reţele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Tipuri de atacuri informatice. Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe internet Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații I Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații II Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie

1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security

Flaws, Wiley, 2011

2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005

3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC

World, Prentice Hall,

4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006

5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005

6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000

7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005

8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-

Hill Osborne Media, 2007

9. Online references:

http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,

SANS, http://www.sans.org/



Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și

http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html

http://www.sans.org/

http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html

http://www.sans.org/

25

străinătate (Princeton University http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/, San Jose State University, http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html,

Stanford University http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html), şi permite absolvenţilor să

urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de

demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,

enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.Seminar /



10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă - studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului

- studentul este capabil să securizeze un sistem de operare

- studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software

- studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure

- studentul este capabil să identifice, să elimine și să recupereze un sistem infectat cu malware


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/

26

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Elaborarea lucrării de licență

2.2.Codul disciplinei INF.DF.19

2.3.Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta

2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta, Lector univ. dr. Defta

Luminita, Lector univ.dr. Stefan Cristian

2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB



0 3.3.Lucrări

practice/laborator 0/3



3.6. Lucrări practice

/laborator 0/42

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 42 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 70 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 158 3.8.Total ore pe semestru 200 3.9.Număr de credite 8

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Conform temei alese.

4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt.

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.



Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.

Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Nu este cazul.

5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.


27

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale





Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.

Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de



Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a

capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de

comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind

tema aleasă.

• Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a

proiectelor software.

• Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a

tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și

validării proiectului.

7.2. Obiectivele specifice • Elaborarea unei lucrări de licență care să demonstreze

competențele acumulate pe parcursul anilor de studiu.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii - Bibliografie

-

8.2.Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare Observaţii 1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere

- Booking

2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora

3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness

4. Analiză cerere a pieței

5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical

6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea

aeroportului Henri Coandă

7. Proiectarea unui site de tutoriale web

8. Programare grafică. Aplicație în educație

9. Auditarea unei baze de date

10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle

11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de

mediu

12. Prism-android puzzle

13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice

14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială

15. Joc PC

16. Aplicație web pentru comerț electronic

17. Crearea unei aplicații de tip CRM

28

18. Joc în C++

19. Istoria BMW

20. Tehnologii open source pentru Elearning

21. Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de

service IT

22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql,

aplicate pe un game server

23. Star-wars: Un mini wiki

24. Online voting

25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații

26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la

implementare

27. Blockchain în sistemul medical

28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul

Ravage

29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse

30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației

31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților

32. Metoda Monte Carlo. Aplicații

33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini

34. Cloud management cu Python și Django

35. Creare magazin online și baza de date

36. Proiectarea unui site de socializare

37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar

38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare

39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto

Bibliografie

1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC,

http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf

2. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,

http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html

3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999

4. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and

faculty, Marcel Dekker, 2003

5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007

6. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,

http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf

7. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,

http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf

8. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001

9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/

10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență,

http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta

11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat,

http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-

2016/ghid_redactare.pdf

12. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware



Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă

http://orwell.ru/library/others/style/english/

29

studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea

unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente

esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice

domeniului informatic în cadrul companiilor.

10. Evaluare


din nota finală 10.4.Curs 10.5.Seminar / laborator 10.6.Evaluare finală Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor corectă în elaborarea lucrării de

licență, pentru punerea în evidență a competențelor dobândite pe parcursul anilor de studiu.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

30

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea jocurilor pe calculator


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector Dr. Averian Alexandru

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector Dr. Averian Alexandru

2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP


4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Dezvoltarea aplicațiilor

WEB, Tehnici avansate de programare

4.2.de competenţe



Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



31

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare și a

mediilor de dezvoltare pentru realizarea jocurilor.

• Elaborarea unor jocuri interactive. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a

principiilor de funcţionare jocurilor interactive.

• Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor

paradigme de programare, pe evenimente, pe obiecte.

• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze

jocuri interactive simple.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Introducere în programarea jocurilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

2. Medii de dezvoltare a jocurilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

3. Proiectarea jocurilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

4. Object component model - COM Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

5. Jocuri DirectX Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

6. Interacţiune TouchScreen Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

7. Programare client/Server Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

8. Instant messaging Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

9. Jocuri distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

10. Jocuri web: HTML5/CSS3 Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

11. Evenimente asincrone in web Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

12. Jocuri în java Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

13. Jocuri pentru sisteme mobile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

Bibliografie

• Polinger A., Developing Microsoft Media Foundation Applications, O’ Reilly, 2011

• Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1998

• Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J. M., Design Patterns: Elements of Reusable Object-

Oriented Software, Addison- Wesley, 1995

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii

1. Medii de programare Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Jocuri in Win32 Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Aplicaţii DirectX Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. TouchScreen Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Programare client/Server Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Instant messaging Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Jocuri distribuite Exemple, aplicaţii, teme 2h

32

8. Sisteme Instant Messenger Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Jocuri pentru WindowsStore Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Jocuri web: HTML5/CSS3 Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Evenimente asincrone in web Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Jocuri în Java Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Jocuri pentru sisteme mobile Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentare proiect Discuții, problematizare, validare 2h

Bibliografie

1. Polinger A., Developing Microsoft Media Foundation Applications, O’ Reilly, 2011

2. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1998

3. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J. M., Design Patterns: Elements of Reusable Object-

Oriented Software, Addison- Wesley, 1995

4. Eckel B., Thinking in Java (4th ed.), Prentice Hall, 2006



Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare jocurilor pe sisteme de operare Windows, Windows Phone,

Android.

10. Evaluare






10.5.Seminar /



10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă

• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;

• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;

• studentul este capabil să creeze jocuri simple pe platforma Windows, Windows Phone, Android


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

33

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Modelare și simulare


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore, Conf. Univ. dr. Ioan Rodica

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore, Conf. Univ. dr. Ioan Rodica





Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69

3.8.Total ore pe semestru 125

3.9.Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică 4.2.de competenţe



Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


34

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





disciplinei Cursul are drept scop familiarizarea studenților cu statisticile aplicate și

introducerea în sistemul R. Acesta oferă un limbaj de programare și grafică de

nivel înalt pentru analize statistice.

7.2. Obiectivele specifice La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să definească termeni și să

demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului. Se intenționează ca

studentul să știe cum să rezolve probleme aplicative folosind cele mai bune

tehnici și metode prezentate în curs și laborator: instrumente de programare în

R, statistici descriptive, funcții și proceduri de grafică în R.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în R: noțiuni de bază, spațiul de lucru, date de

intrare și ieșire, pachete



2. Introducere în R: prelucrarea pe serii, folosirea datelor de

ieșire ca rezultate prin reutilizarea datelor de intrare, lucrul cu

seturi de date de mari dimensiuni



3. Crearea unui set de date: înțelegerea noțiunilor de seturi de

date. Structuri de date: vectori, matrice, tablouri, liste



4. Crearea unui set de date: date de intrare, introducerea datelor

de la tastatură, importul datelor dintr-un fișier text delimitat,

importul datelor din Excel, importul datelor din XML,

webscraping



5. Noțiuni de bază cu grafice: lucrul cu grafice, parametri

grafici, simboluri și linii, culori, caracteristici de text



6. Noțiuni de bază cu grafice: adăugarea de text, axe

personalizate, legende, titluri, axe, linii de referință, adnotări

text. Combinarea de grafice



7. Noțiuni de gestionare a datelor: crearea de noi variabile.

Variabile de înregistrare



8. Noțiuni de gestionare a datelor: redenumirea variabilelor,

valori lipsă, valori de date



9. Noțiuni de gestionare a datelor: conversii, sortarea datelor;

fuzionarea de seturi de date.



10. Date de management avansate: gestionare a datelor, funcții numerice și caractere, funcții matematice, funcții statistice,

funcții de probabilitate, funcții de caractere. Alte funcții utile,

aplicarea funcțiilor la matrice și la structuri de date. O soluție

pentru abordarea de gestionare a datelor



11. Date de management avansate: flux control, executarea

condiționată. Utilizarea funcțiilor definite, agregare și

restructurare.



35

12. Statistici de populații finite: populații finite complexe. Prelegere folosind video-


13. Generare, realizarea unui sondaj, estimarea parametrilor,

statistici multivariate.





Bibliografie

1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006

2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011

3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007

4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004

5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983

6. ***R-project home page, http://www.r-project.org/

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în R: instrumente de programare in R, clase de

date, tipuri de R – obiecte


2. Introducere în R: utilizarea de funcții în R Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Statistici descriptive (I). Grafic Bar. Distribuția frecvenței

cumulative. Graficul frecvenței cumulative. Histograma.

Medie. Mediane. Quartile


4. Statistici descriptive (I ): percentile de ordin N. Interval de

variație. Variație. Deviație standard. Covarianță. Coeficient

de corelație. Asimetrie. Exces


5. Generarea de valori aleatoare (I) . Distribuția normală,

distribuția binomială


6. Generarea de valori aleatoare (II). Repartiția hipergeometrică,

Repartiția Poisson. Repartiția Multinomiala.


7. Repartiția statisticilor (I). Repartiția binomială. Repartiția

uniformă. Repartiția exponențială. Repartiția normală.


8. Repartiția statisticilor (II) Repartiția Chi -pătrat. Repartiția

Student. Repartiția Fisher


9. Estimări pe bază de interval de încredere cu media populației

cunoscută (sau necunoscută) pentru dispersia și proporția unei

populații


10. Testarea de ipoteze: pentru media populației cu dispersie

cunoscută/necunoscută; eroarea de tip 2


11. Inferența a două populații Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Analiza de varianță Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Realizarea unui sondaj Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare și validare portofoliu Discuții, studii de ca. z 2h Bibliografie

1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006

2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011

3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007

4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004

5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983

6. Verzani J., Simple R - Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004.

7. ***R-project home page, http://www.r-project.org/

36




străinătate. Problemele de modelare și simulare se folosesc uzual în viaţa reală.

10. Evaluare






10.5.Seminar /



10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă

• studentul este capabil de a defini, aplica și folosi conceptele, funcțiile și procedurile din sistemul R

studiate în timpul semestrului;

• studentul este capabil de a rezolva probleme, de a efectua analiza datelor și reprezentări de grafice

utilizând comenzile din sistemul R (histograma, distribuția frecvențelor cumulativă, grafic de

frecvențe cumulate, medie, mediana, quartilele, dispersie, dispersie standard, covarianță, coeficient

de corelație, asimetrie, exces)


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

37

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicațiilor mobile


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector dr. Averian Alexandru

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Averian Alexandru



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de

programare

4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Android Studio

instalat și funcțional corespunzător și dispozitive mobile Android.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Programarea în limbaje de nivel înalt



38

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea notiunilor specifice programării aplicaţiilor mobile. 7.2. Obiectivele specifice Programarea aplicaţiilor Android.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Principiile aplicaţiilor mobile. Crearea

activităților. Ciclul de viață al unei activități, intenții, resurse



2. Android Studio. Structura unui proiect. Testare. Android

Support Library



3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea

strategiilor de navigare



4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu

utilizatorul. Principii de Material Design



5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Prelegere folosind video-


6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Prelegere folosind video-


7. Permisiuni, performanță și securitate Prelegere folosind video-


8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea

fragmentelor și a widget-urilor



9. Utilizarea senzorilor Prelegere folosind video-


10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și

îmbunătățirea acestora



11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Prelegere folosind video-


12. Adăugarea de caracteristici geografice Prelegere folosind video-


13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Prelegere folosind video-




Bibliografie

1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Concepts, 2016,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-

concepts/details

2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Concepts, 2017,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-

concepts/details

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Necesar logistic – instalare şi utilizare Exemple, aplicaţii, teme 2h

39

2. Android Studio. Structura unui proiect. Dezvoltarea unei

aplicații elementare. Testare. Android Support Library


3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea

strategiilor de navigare


4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu

utilizatorul. Principii de Material Design


5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Permisiuni, performanță și securitate Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea

fragmentelor și a widget-urilor


9. Utilizarea senzorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și

îmbunătățirea acestora


11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Adăugarea de caracteristici geografice Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie

1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Practicals, 2016,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-

practicals/details

2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Practicals, 2017,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-

practicals/details




străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare



a componentelor aplicațiilor Android Evaluare parţială 20%

10.5.Seminar /

laborator Implementarea de aplicații Android cu

caracter didactic Evaluare parţială 20%

10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor dezvoltării de aplicații Android. Identificarea componentelor aplicațiilor Android.

Implementarea de aplicații Android elementare.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

40

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode de testare și dezvoltare software


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector dr. Defta Luminita, Lector dr. Stefan Cristian

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Defta Luminita, Lector dr. Stefan Cristian



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de

programare, Programare paralelă, concurentă și distribuită, Metode avansate de

programare

4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

41

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea paradigmelor și metodelor de dezvoltare software și

testare, a diverselor abordări în verificarea și validarea software, a

unităților de testare și a verificării formale, a sistemelor CASE și

CASRE.

7.2.Obiectivele specifice Absolvenții vor fi capabili să aplice noțiunile studiate în testare și

depanare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în verificarea și validarea software.

Obiective: corectitudine, consistență, necesitate,

suficiență, perfofrmanță

Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

2. Limitări teoretice și practice în validarea și

verificare programelor


şi tablă. 2h

3. Abordări ale evoluției software-ului (Waterfall,

Agile)


şi tablă. 2h

4. Revizuiri tehnice ale software-ului Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

5. Introducere în testarea software. Nivele de testare Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

6. Tehnici de testare și aplicabilitate. Testare

funcțională și structurală


şi tablă. 2h

7. Alte tehnici de testare și aplicabilitatea lor Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

8. Demonstrarea corectitudinii Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

9. Simulare. Prototipizare Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

10. Planificarea verificării și validării Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

11. Metrici software. Fiabilitate software Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

12. Utilizare CASE în verificare și validare Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

13. Verificarea și validarea securității software Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector

şi tablă. 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Popentiu F., Optimal Reliability Allocation for Large Software Projects, OPTIM’2002,

Proceedings of the 8th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic

Equipment, Brasov-Romania, Vol. 1, 2002, pp. 602-606.

42

2. Albeanu G., Popentiu F., Total Quality for Software Engineering Management, In Springer Reliability

Engineering Handbook (H. Pham ed.), Springer Verlag, 2003, pp. 567-584.

3. Madsen H., Thyregod P., Burtschy B. , Albeanu G., A Fuzzy Logic Approach to Software Testing and

Debugging, European Safety and Reliability Conference (ESREL 2006), Sep. 18-22, 2006, Estoril-

Portugal, In (G. Soares ed.) Safety and Reliability for Managing Risk, Vol. 1-3, pp. 1435-1442.

4. Steven R., Software Verification and Validation for Practitioners and Managers, ed. Artech House, 2nd

Edition, ISBN 1-58053-296-9, 2001,

5. Copeland L., A Practitioner's Guide to Software Test Design, ed. Artech House, 2004.

6. Patton R., Software Testing, Sams Publishing, ISBN: 0-672-32798-8, 2005.

7. ESA, Guide to software verification and validation, 1995.

8. ***, IEEE Guide for Software Verification and Validation Plans, 1993.

9. ***, http://staf.sourceforge.net/.

10. ***, CASRE, http://www.openchannelsoftware.com/projects/CASRE_3.0

11. ***, SMERFS, http://www.slingcode.com/smerfs/

12. ***, http://spinroot.com/spin/whatispin.html

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Unități de testare (C++/Java) Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Unelte de testare a surselor. Inspectarea codului Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Unelte de testare funcțională Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Unelte de testare a performanței Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Unelte de testare a bazelor de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Unelte de testare WEB Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Unelte de testare a gestionării Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Verificări formale pentru aplicații multi-thread Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Dezvoltarea de software curat Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Testare automată. Medii de testare automată Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Unelte de testare a fiabilității software Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Metrici și calitate software Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Bune practici în testare și validare Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie

1. Albeanu G., Popentiu F., Optimal Reliability Allocation for Large Software Projects, OPTIM’2002,

Proceedings of the 8th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic

Equipment, Brasov-Romania, Vol. 1, 2002, pp. 602-606.

2. Albeanu G., Popentiu F., Total Quality for Software Engineering Management, In Springer Reliability

Engineering Handbook (H. Pham ed.), Springer Verlag, 2003, pp. 567-584.

3. Madsen H., Thyregod P., Burtschy B. , Albeanu G., A Fuzzy Logic Approach to Software Testing and

Debugging, European Safety and Reliability Conference (ESREL 2006), Sep. 18-22, 2006, Estoril-

Portugal, In (G. Soares ed.) Safety and Reliability for Managing Risk, Vol. 1-3, pp. 1435-1442.

4. Steven R., Software Verification and Validation for Practitioners and Managers, ed. Artech House, 2nd

Edition, ISBN 1-58053-296-9, 2001,

5. Copeland L., A Practitioner's Guide to Software Test Design, ed. Artech House, 2004.

6. Patton R., Software Testing, Sams Publishing, ISBN: 0-672-32798-8, 2005.

7. ESA, Guide to software verification and validation, 1995.

8. ***, IEEE Guide for Software Verification and Validation Plans, 1993.

9. ***, http://staf.sourceforge.net/.

10. ***, CASRE, http://www.openchannelsoftware.com/projects/CASRE_3.0

11. ***, SMERFS, http://www.slingcode.com/smerfs/

12. ***, http://spinroot.com/spin/whatispin.html

http://staf.sourceforge.net/

http://www.openchannelsoftware.com/projects/CASRE_3.0

http://www.slingcode.com/smerfs/

http://spinroot.com/spin/whatispin.html

http://staf.sourceforge.net/

http://www.openchannelsoftware.com/projects/CASRE_3.0

http://www.slingcode.com/smerfs/

http://spinroot.com/spin/whatispin.html

43



Sunt abordate metode, tehnici și tehnologii moderne de validare și testare software, inclusiv metode

formale, utilizate de companiile dezvoltatoare de software.

10. Evaluare






10.5.Seminar /



10.6.Evaluare finala Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea principalelor concepte ale validării și testării software, și capacitatea de exemplificării aplicării

acestora.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

44

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme distribuite


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Georgescu Horia

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Georgescu Horia



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Rețele de calculatoare, Programare

orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare, Metode avansate de

programare

4.2.de competenţe



Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




45

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





disciplinei Introducere în elementele fundamentale ale sistemelor distribuite

7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studentului cu aspectele specifice sistemelor distribuite, a

conceptelor, principiilor și tehnicilor de rezolvare ale principalelor probleme

specifice diferitelor tipuri de sisteme distribuite.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 2. Arhitecturi și modele Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Sisteme de operare și rețele de calculatoare Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 4. Obiecte distribuite și invocarea la distanță Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 5. Servicii de nume. Servicii web Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 6. Sisteme de fișiere distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 7. Sincronizări Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 8. Replicări Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 9. Toleranța la greșeli Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 10. Securitate Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 11. Tranzacții distribuite, controlul concurenței Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 12. Sisteme multimedia distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 13. Design-ul sistemelor distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h Bibliografie 1. Coulouris G., Dollimore J., Kindberg T., Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-Wesley,

2005

2. Salomie I., Cioară T., Anghel I., Salomie T., Distributed Computing and Sysetms, Ed. Albastră, 2008

3. Tanenbaum A. S., van Steen M., Distributed Systems: Principles and Paradigms, Pearson/Prentice-

Hall, 2007

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere Problematizare, discuții, exemple 2h 2. Arhitecturi și modele Problematizare, discuții, exemple 2h 3. Sisteme de operare și rețele de calculatoare Problematizare, discuții, exemple 2h 4. Obiecte distribuite și invocarea la distanță Problematizare, discuții, exemple 2h 5. Servicii de nume. Servicii web Problematizare, discuții, exemple 2h 6. Sisteme de fișiere distribuite Problematizare, discuții, exemple 2h 7. Sincronizări Problematizare, discuții, exemple 2h 8. Replicări Problematizare, discuții, exemple 2h 9. Toleranța la greșeli Problematizare, discuții, exemple 2h 10. Securitate Problematizare, discuții, exemple 2h 11. Tranzacții distribuite, controlul concurenței Problematizare, discuții, exemple 2h 12. Sisteme multimedia distribuite Problematizare, discuții, exemple 2h

46

13. Design-ul sistemelor distribuite Problematizare, discuții, exemple 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Coulouris G., Dollimore J., Kindberg T., Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-Wesley,

2005

2. Salomie I., Cioară T., Anghel I., Salomie T., Distributed Computing and Sysetms, Ed. Albastră, 2008

3. Tanenbaum A. S., van Steen M., Distributed Systems: Principles and Paradigms, Pearson/Prentice-

Hall, 2007




străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare




10.5.Laborator Analiza și testarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi exemplificarea problemelor tipice menționate în curs și laborator.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

47

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de optimizare


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării,

Structuri de date

4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, calculatoare cu sofware

aferent (CodeBlocks).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


48

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Introducerea noţiunilor fundamentale din domeniul cercetărilor

operaţionale.

• Prezentarea principalelor tehnici de rezolvare a problemelor de

optimizare. 7.2. Obiectivele specifice • Însuşirea și implementarea principalilor algoritmi de rezolvare a

problemelor de optimizare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Formulări ale problemelor de programare liniară Prelegere folosind video-


2. Construirea modelelor de programare liniară în formă standard



3. Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii optime Prelegere folosind video-


4. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Prelegere folosind video-


5. Dualitatea în programarea liniară. Formularea problemei

duale. Baze dual admisibile, soluţii, legătura între soluţia

duală şi soluţia primară



6. Algoritmul Simplex dual Prelegere folosind video-


7. Problema transporturilor. Formularea problemei, metode de

determinare a unei soluţii iniţiale



8. Problema transporturilor. Determinarea soluţiilor optime.

Degenerarea în problemele de transport



9. Programare neliniară. Funcţii convexe şi generalizări Prelegere folosind video-


10. Programare neliniară. Condiţii necesare şi suficiente de

optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-Tucker



11. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Prelegere folosind video-


12. Programare neliniară. Algoritmi de optimizare Prelegere folosind video-


13. Programare neliniară. Metoda optimizării fără restricţii Prelegere folosind video-


14. Programare neliniară. Metode de optimizare cu restricţii Prelegere folosind video-


Bibliografie

1. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008

2. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999

49

3. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986

4. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981

5. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005

6. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii

1. Complemente de algebră liniară. Rezolvarea sistemelor de

ecuaţii şi inecuaţii liniare prin diagonalizare


2. Transformarea formulărilor de programare liniară în formă canonică şi standard


3. Determinarea unei baze admisibile iniţială, metoda bazei

artificiale


4. Rezolvarea problemelor de programare liniară folosind

algoritmul Simplex


5. Dualitatea în programarea liniară. Trecerea de la problema

primală la problema duală. Rezolvarea problemelor duale de

programare liniară


6. Obţinerea soluţiilor problemei primale şi soluţia optimă a

problemei duale


7. Problema transporturilor. Aplicarea metodelor de obţinere a

unei soluţii iniţiale pentru problema transporturilor.

Determinarea soluţiilor optime pentru problema

transporturilor


8. Problema transporturilor. Rezolvarea unei probleme de

transport în care intervine degenerarea


9. Rezolvarea problemelor de programare neliniara fără restricții

prin metode ale analizei matematice


10. Programare neliniară.Verificarea condiţiilor necesare şi

suficiente de optimalitate


11. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare fără restricţii


14. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare cu

restricţii


Bibliografie

1. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008

2. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999

3. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986

4. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981

5. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005

6. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983




străinătate. Problemele de optimizare sunt probleme uzuale în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat

pentru orice angajator.

50

10. Evaluare






10.5.Seminar /


și implementarea problemelor practice. Evaluare parţială 20%

10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Rezolvarea problemelor de programare liniară și de transport.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

51

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Calitatea și fiabilitatea programelor


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Popentiu-Vladicescu Florin

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Popentiu-Vladicescu Florin

2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP


4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Dezvoltarea aplicațiilor

WEB, Tehnici avansate de programare

4.2.de competenţe



Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



52

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Formarea unei culturi a calității în domeniul programării. 7.2. Obiectivele specifice Însușirea noțiunilor și principiilor domeniului calității

programelor. Deprinderea aplicării procedurilor de colectare a

datelor, a mecanismelor de modelare și predicție pentru creșterea

fiabilității sistemelor informatice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Introducere în calitatea programelor: conformitatea și

siguranța în funcționare (fiabilitate, întreținere, securitate).



2. Caracteristici de calitate ale produselor software Prelegere folosind video-


3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,

clasificare și evaluare



4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Prelegere folosind video-


5. Funcții specifice fiabilității, mentenanței și disponibilității Prelegere folosind video-


6. Controlul statistic de recepție al conformității Prelegere folosind video-


7. Indicatori generali de fiabilitate și relațiile dintre ei. Estimarea

neparametrică și parametrică a indicatorilor de fiabilitate



8. Fiabilitatea sistemelor. Evaluarea fiabilității sistemelor cu

structură fiabilistică serie, paralel și nedecompozabilă



9. Fiabilitatea sistemelor cu restabilire. Modele Markov pentru

evaluarea fiabilității sistemelor reparabile



10. Fiabilitatea componentelor electronice. Variația ratei

defectărilor în funcție de solicitări



11. Fiabilitatea rețelelor de comunicații. Modele matematice Prelegere folosind video-


12. Fiabilitatea programelor Prelegere folosind video-


13. Ingineria fiabilității sistemelor Prelegere folosind video-




Bibliografie

1. Baciu F., Fiabilitatea sistemelor informatice, Note de curs în format electronic

2. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988

3. Cătuneanu V., Bacivarov I. C., Fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, Ed. Militară, 1985

4. Cătuneanu V., Mihalache A., Bazele teoretice ale fiabilităţii, Ed. Academiei Române, 1983

53

5. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced

Mechatronics Systems, Debrecen, 2012

6. Teodorescu L., Ivan I., Managementul calității software, Ed. Inforec, 2001

7. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Atribute ale calității programelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Caracteristici de calitate ale produselor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,

clasificare și evaluare


4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Modelele Weibul si Shooman Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Modelul Jelinski-Moranda de bază Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Modelul Jelinski-Moranda geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Modelul Poisson geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Modele Poisson Schneidewind Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Modele NHPP Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Calitatea modelelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Ingineria fiabilității asistată de calculator: CASRE, Frestimate Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, problematizare,

validare 2h

Bibliografie

1. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988

2. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced

Mechatronics Systems, Debrecen, 2012

3. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017



Calitatea și fiabilitatea programelor sunt elemente esențiale în dezvoltarea aplicațiilor informatice. Cursul le

oferă studenţilor concepte și metode de evaluare și îmbunătățire a performanțelor unor modele de calitate,

respectiv fiabilitate a programelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la

universităţi de prestigiu din ţară și străinătate.

10. Evaluare






10.5.Seminar /



10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă

• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului

• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate


…………………. ……………………………… …………………………………..


54

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode formale în informatică


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore

2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP


4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării, Limbaje formale și

compilatoare / Automate, calculabilitate și complexitate, Programare orientată pe

obiecte, Tehnici avansate de programare, Inginerie software

4.2.de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (Mediul K).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale

55

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





disciplinei Prezentarea noțiunilor fundamentale referitoare la metode formale folosite în

informatică pentru validarea și testarea programelor.

7.2. Obiectivele specifice Înțelegerea puterii metodelor formale în validarea, testarea și monitorizarea

aplicațiilor informatice. Familiarizarea cu acestea prin intermediul unui mediu

de specificare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în metode formale de verificare, testare și

validare. Limitări. Asociații și agenții



2. Clasificarea metodelor formale. Modalități de alegere a

metodei pentru un proiect dat



3. Notații logice în specificarea programelor Prelegere folosind video-


4. Semantici formale și notația programelor Prelegere folosind video-


5. Logici Hoare în demonstrarea corectitudinii programelor Prelegere folosind video-


6. Transformarea predicatelor și cele mai slabe precondiții Prelegere folosind video-


7. Teorii de punct fix aplicate în demonstrarea programelor Prelegere folosind video-


8. Verificarea modelului logic în demonstrarea formală a

corectitudinii programelor concurente



9. Elemente de testare automată a programelor: mașini cu stări

finite, testări aleatoare, testări bazate pe constrângeri



10. Aspecte de monitorizare a programelor: depanare automată,

logici și algoritmi pentru monitorizarea execuției



11. Metode formale în testarea și validarea sistemelor de gestiune

a bazelor de date



12. Metode formale în dezvoltarea sistemelor critice Prelegere folosind video-


13. Exemple reale de utilizarea a metodelor formale Prelegere folosind video-




Bibliografie

1. Almeida J. B., Frade M. J., Pinto J. S., Melo de Sousa S., Rigorous Software Development, Springer

Verlag, 2011, p. 15-44

2. Haxthausen A. E., An Introduction to Formal Methods for the Development of Safety-critical

Applications, DTU Informatics, Tech. Univ. Of Denmark, 2010

3. Monin J-F., Hinchey M. G., Understanding Formal Methods, Springer, 2003

56

4. Rodhe I., Karresand M., Overview of formal methods in software engineering, FOI Report, 2015

5. Schneider K., Verification of Reactive Systems: Formal Methods and Algorithms, Springer Verlag, 2004

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în mediul K Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Definirea unui limbaj funcțional simplu Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Definirea unui limbaj imperativ Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Definirea de constructori ce schimbă controlul execuției Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Definirea unor elemente de limbaj pentru concurență Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Definirea sistemelor de tipare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie

• K framework, http://www.kframework.org/index.php/Main_Page




străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. Metodele formale sunt

unelte cruciale în dezvoltarea sistemelor software complexe, de mari dimensiuni, sigure, robuste.

10. Evaluare






10.5.Seminar /



10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în

informatică.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

57

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Etică profesională și proprietate intelectuală

2.2.Codul disciplinei INF.DC.116

2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe





Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 22 3.8.Total ore pe semestru 50 3.9.Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul.

4.2.de competenţe Nu este cazul.

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


58

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa







7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate

intelectuală specifice domeniilor informaticii.

7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu reguli de comportament și bune practici conforme

eticii profesionale în domeniu și cu respectarea proprietății

intelectuale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Cod de etică și comportament profesional.

Aspecte generale. Rol. Documente


2. Imperative morale generale Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 3. Responsabilități profesionale specifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 4. Imperative de leadership organizațional Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 5. Conformarea la codul de etică Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 6. Particularități ale eticii și practicii

profesionale în producerea de software


7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor

tehnologiei informației


8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Prelegere folosind video-proiector şi tablă 3h 10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă

înregistrată. Design industrial. Indicație

geografică. Copyright și alte drepturi


11. Legislație referitoare la etică și proprietate

intelectuală


Bibliografie

1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,

https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse

2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-

acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS

3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-

code/

4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,

1997



6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/

7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Cod de etică și comportament profesional.

Aspecte generale. Rol. Documente

Exemple, problematizare, discuții 2h

2. Imperative morale generale Exemple, problematizare, discuții 2h

59

3. Responsabilități profesionale specifice Exemple, problematizare, discuții 2h 4. Imperative de leadership organizațional Exemple, problematizare, discuții 2h 5. Conformarea la codul de etică Exemple, problematizare, discuții 2h 6. Particularități ale eticii și practicii

profesionale în producerea de software


7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor

tehnologiei informației


8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Exemple, problematizare, discuții 2h 9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Exemple, problematizare, discuții 6h 10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă

înregistrată. Design industrial. Indicație

geografică. Copyright și alte drepturi


11. Legislație referitoare la etică și proprietate

intelectuală


Bibliografie

1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,

https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse

2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-

acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS

3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-

code/

4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,

1997



6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/

7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int




străinătate. Studentul se familiarizează cu principiil eticii profesionale și a tipurilor de proprietate

intelectuală specifice domeniilor informaticii, aspecte intrinseci ale activității sale ca informatician atât în

cazul continuării studiilor cât și în cadrul oricărei activități profesionale specifice.

10. Evaluare


din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau

recunoaștere a lor în domeniul informaticii

10.5.Seminar /


problemelor practice

10.6.Evaluare finală Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate intelectuală specifice domeniilor

informaticii.


…………………. ……………………………… …………………………………..


60

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Redactare și comunicare științifică și profesională


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe





Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 22 3.8.Total ore pe semestru 50 3.9.Număr de credite 2





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


61

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa







7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea bunelor practici de redactare și comunicare

științifică și profesională. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică

și profesională în elaborarea părții scrise a lucrării de licență și

a prezentării ei.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Reguli elementare de stil, gramatică și

punctuație


2. Principii de compoziție Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Stilul specific unei lucrări științifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 4. Aspecte despre forma redactării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 5. Menționarea și citarea resurselor folosite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 6. Redactarea unei lucrări de licență Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 7. Revizuirea și finalizarea lucrării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a

unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare


9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de

comunicări: formă, format, aspecte ale

discursului


Bibliografie





3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,

MA: MIT Press



5. Strunk W., White E. B., The elements of style, ALLYN & BACON, 2000,

http://orwell.ru/library/others/style/ 6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Reguli elementare de stil, gramatică și

punctuație


2. Principii de compoziție Problematizare, aplicare 2h 3. Stilul specific unei lucrări științifice Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Aspecte despre forma redactării Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Menționarea și citarea resurselor folosite Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Redactarea unei lucrări de licență Exemple, aplicaţii, teme 2h


62

7. Revizuirea și finalizarea lucrării Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a

unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare


9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de

comunicări: formă, format, aspecte ale

discursului


Bibliografie





3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,

MA: MIT Press



5. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/

6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004



Tematica abordată permite însușirea de către studenți a bunelor practici în redactarea și prezentarea

lucrărilor științifice, aspect semnificativ în activitatea ulterioară, fie ea în continuare de studii, cercetare sau

în mari companii de profil.

10. Evaluare


din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau

recunoaștere a lor în elaborarea unui text

științific dat.

10.5.Seminar /


problemelor practice.

10.6.Evaluare finala Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și profesională, respectarea regulilor

elementare de stil, gramatică și punctuație, menționarea și citarea corectă a surselor folosite, structurarea

logică a conținutului, extragerea elementelor esențiale ale lucrării în vederea prezentării ei.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………


63

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Managementul proiectelor informatice


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan

2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DFA

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/Labrator 0/28

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.9.Total ore pe semestru 100 3.10.Număr de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe



Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

64

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





disciplinei • Studenţii vor cunoaşte metodele si practicile informatice pentru

realizarea unui proiect software. 7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în

măsură să identifice resursele, riscurile probabile și vor putea

identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor

cunoaşte elemente de management al contractelor si de management

al resurselor umane, vor defini calitatea, vor identifica standarde şi

metrici ale calităţii, vor putea elabora teste funcționale ale produselor

software.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere in managementul proiectelor software: ce este un

proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce

presupune managementul, activităţi necesare pentru

managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor

software, probleme cu proiectele software



2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea

proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea

infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor

proiectului.



3. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea

riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea

planului.



4. Estimarea efortului software: baza estimărilor software,

probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului

utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar

pentru implementarea software utilizând un limbaj de

programare procedurală.



5. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi

pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui

drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,

calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT).



6. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în

pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor

prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor

riscurilor pe scara temporală.



7. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea

datelor, monitorizarea costurilor.



8. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii

specifici ai unui contract, acceptarea.



65

9. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:

selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune

metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,

structuri organizatorice.



10. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design

pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,

dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste

calitatea.



11. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere folosind video-


12. Inginerie software. Complexitate McCabe. Prelegere folosind video-


13. Metrici de complexitate software. Metrici Halstead. Prelegere folosind video-


14. Introducere în Microsoft Project. Prelegere folosind video-


Bibliografie

1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.

2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.

3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison

Wesley, 2003.

4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.

5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001. 8.2.Seminar Metode de predare Observaţii 1. Tipuri de proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Estimarea costurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Planificarea resurselor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Planificarea activităţilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Diagrame PERT. Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Managementul contractelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Managementul persoanelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Monitorizarea şi controlul. Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Managementul proiectelor mici. Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.

2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.

3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison

Wesley, 2003.

4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007. 5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,


Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi

permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

66

10. Evaluare



demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,

enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea


10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la dezvoltarea aplicațiilor informatice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

67

FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria sistemelor de calcul


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore

2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DFA



2 3.3.Seminar/lucrări

practice 0/2



3.6.Seminar/lucrări

practice 0/28

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ………

3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


68

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa




Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea

capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri

diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea etapelor evoluției sistemelor de calcul și a

informaticii, particularități, motivații, implicații, perspective. 7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu evoluția gândirii, tehnicii și

tehnologiei în domeniul sistemelor de calcul.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 2. Etapele dezvoltării informaticii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul

în România

Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

4. Principii, concepte, teorii implicate în

evoluția sistemelor de calcul


5. Personalități care au marcat evoluția

invormaticii și a sistemelor de calcul


6. Istoria dispozitivelor mobile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe

calculator


8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul

în alte domenii


9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri.

Tehnologii


10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 11. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Bibliografie

1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/

2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/

3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,

https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html

4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014

5. Vlada M., Adăscăliței A.,, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and

Horn clauses, Proc. ICVL 2017

8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h 2. Etapele dezvoltării informaticii Exemple, studii de caz, teme 2h 3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul în România Exemple, studii de caz, teme 2h 4. Principii, concepte, teorii implicate în evoluția sistemelor

de calcul

Exemple, studii de caz, teme 6h

5. Personalități care au marcat evoluția invormaticii și a

sistemelor de calcul


6. Istoria dispozitivelor mobile Exemple, studii de caz, teme 2h

69

7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe calculator Exemple, studii de caz, teme 2h 8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul în alte

domenii


9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri. Tehnologii Exemple, studii de caz, teme 4h 10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h 11. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie

1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/

2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/

3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,

https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html

4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014

5. Vlada M., Adăscăliței A., History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and

Horn clauses, Proc. ICVL 2017




străinătate. Studentul capătă noțiunile și abilitățile necesare înțelegerii evoluției sistemelor de calcul.

10. Evaluare


din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre evoluția

sistemelor de calcul

10.5.Seminar /

laborator Capacitatea de aplicarea cunoștințelor

teoretice în studiile de caz pe diferitele etape,

concepte, tehnologii din evoluția sistemelor

de calcul

10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100% 10.7.Standard minim de performanţă

Studentul este capabil să exemplifice diferitele etape ale evoluției sistemelor de calcul.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

Documents

Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie · laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în implementarea rezolvării problemelor practice. Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare