Fabrica de Prelucrare a Lemnului

8/17/2019 Fabrica de Prelucrare a Lemnului

http://slidepdf.com/reader/full/fabrica-de-prelucrare-a-lemnului 1/23

BILANTUL DE MEDIU NIVEL I

FABRICA DE PRELUCRARE ALEMNULUI

S.C. ELEGANT LIGNUM S.R.L.

AGNITA, JUD. SIBIU

CUPRINS

1 INTRODUCERE

2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA



2.1 Localizare si topografe2.2 Geologie si hidrogeologie2.3 Hidrologie2.4 Clima

2.5 Solurile2.6 Vegetatia si au!a

3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 "storicul amplasame!tului3.2 #ez$oltari $iitoare

4 UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUIOBIECTIVULUI

5 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

5.1 Ge!eralitati % a!ga&ati pe schim' ( procese teh!ologice5.2 )ateriale de co!structii5.3 Stocarea materialelor5.4 *misii i! atmosera5.5 +lime!tarea cu apa ( e,ue!ti teh!ologici si me!a&eri- sistemul deca!alizare al apelor plu$iale5.6 roducerea si elimi!area deseurilor5./ Su'sta!te to0ice si periculoase utilizate i! acti$itate5. +lime!tarea cu e!ergie electrica5. rotectia si igie!a mu!cii

5.1 re$e!irea si sti!gerea i!ce!diilor5.11 gomotul si $i'ratiile5.12 Securitatea zo!ei

5.13 +dmi!istratie

6 CALITATEA SOLULUI

6.1 *ecte pote!tiale ale acti$itatii de pe amplasame!t6.2 *ecte pote!tiale ale acti$itatilor i!$eci!ate

7 CONCLUZII SI RECOMANDARI

/.1 ezumatul aspectelor de !eco!ormare si cua!tifcara acestora i! propu!eri pe!tru o'iecti$e de mediu mi!im acceptate sau programede co!ormare/.2 ezumatul o'ligatiilor !ecua!tifca'ile sisau al o'ligatiilor co!ditio!ate de u! e$e!ime!t $iitor si i!cert/.3 ecoma!dari pe!tru studii urmatoare pri$i!d respo!sa'ilitatile



!ecua!tifca'ile si co!ditio!ate de u! e$e!ime!t $iitor si i!cert

1 INTRODUCERE



Raportul la Bilantul de Mediu nivel I a fost solicitat beneciarului de catreA.R.P.M. Sibiu, pentru obiectivul „Fabrica de prelucrare a lemnului”,amplasata in ona industriala a orasului A!nita, "udetul Sibiu, in scopulreinoirii Autoriatiei de Mediu nr. SB #$%&'#(.)*.#))+. Se urmareste reinoirea Autoriatiei de Mediu pentru unitate, conform

dispoitiilor le!ale in vi!oare 789G 1525 pri$i!d rotectia )ediului si 8rd. 1/2/ pri$i!drocedura de emitere a +utorizatiei de )ediu. Bilantul de mediu nivel Iurmareste continutul cadru indicat in 8rd. 141/ pe!tru apro'area rocedurii de realizare a :ila!turilor de )ediu. -biectivul de autoriat FABRICA DE PRELUCRARE A LEMNULUI,apartine S.C. ELEGENTLIGNUM S.R.L. cu sediul in loc. A!nita, str. Miai /iteau, nr. +#$, "ud. Sibiu0 adresa la care se desfasoara si activitatea de productie. -biectul de activitate desfasurat in preent de catre proprietar vieaa ocate!orie distincta de activitati, si anume prelucrarea primara a lemnului,

fabricarea cerestlei si apoi productia parcetului nisat din lemn 0 codul1A23 al activitatii +(#*. Activitatea desfasurata urmareste in principal operatiile speciceindustriei lemnului, si anumereceptia materiei prime 4bustean5, debitare !ater, uscare naturala si cu aercald, uniformiare pe fete, tivire, calibrare si prolare a lemnului, slefuire sidepoitare parcet brut. In nal au loc operatiile specice de nisare aparcetului brut obtinut baituire, lacuire si uscare, ambalare, depoitare silivrare parcet nisat. Aceste activitati productive, presupun si activitati au6iliare le!ate deasi!urarea a!entului termic,

asi!urarea ener!iei electrice si apei, depoitarea si utiliarea produselorcimice, precum si !estiunea deseurilor reultate din activitate si aambala"elor, precum si asi!urarea functionarii corespunatoare aecipamentelor de depoluare.

Activitatea de nisare a parcetului pe fae de 7u6 tenolo!ic, presupuneutiliarea de baituri, lacuri, patina, ceara etc. cu continut de solventi or!anici,astfel ca s8au avut in vedere cerintele de re!lementare din L. 3623 pri$i!d regimul su'sta!telor si preparatelor chimice periculoase- H.G. 142 pri$i!d clasifcarea- am'alarea si etichetarea su'sta!telor periculoase- HG 42/ pri$i!d co!trolul asupra pericolelor de accide!t

ma&or i! care su!t implicate su'sta!te periculoase- HG 623 pri$i!dsta'ilirea u!or masuri pe!tru reducerea emisiilor de compusi orga!ici $olatilidatorate utilizarii sol$e!tilor orga!ici i! a!umite acti$itati si i!stalatii. Preentul Bilant de Mediu v8a surprinde si detalia activitatile care se potconstitui in surse !eneratoare de impact asupra factorilor de mediu, scopulnal ind acela de a elabora un pro!ram de masuri specice pentru protectiafactorilor de mediu din ona si eventual ameliorarea calitatii acestora,precum si vericarea incadrarii in normele le!islative in vi!oare.



1a urmare a evaluarii in cadrul Bilantului de Mediu, au reultat obli!atiide mediu ce revin societatii comerciale, obli!atii care asi!ura conformarea cule!islatia privind protectia mediului. Aceste obli!atii se stabilesc impreunacu autoritatea de mediu competenta, in baa Bilantului de Mediu si aproiectului de pro!ram de masuri.

2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI

LOCALIZAREA

#.+ 9ocaliare si topo!rae

Ta.1. 1oordonatele amplasamentului Fa!"#a $% &!%'(#!a!% a '%)*('("+

:istanta pana la primele localitati

8 in 2st, la # ;m, loc A!nita

8 in Sud82st, la # ;m, satul /ard

8 in /83/, la $ ;m, loc. Bar!is

8 in 3/, la +,& ;m, satul 1oves

Farica S.1. 292<A3= 9I<3>M S.R.9. este amplasata in ona functionala deunitati industriale ale orasului conform P>< A!nita. Amplasamentul Fabricii de prelucrare a lemnului, se a7a la cca. # ;mdistanta fata de ona reidentiala a orasului A!nita, pe drumul A!nita 0 Sibiu,in ona fostului 1.A.P. Accesul la amplasamentul Fabricii se face direct din



drumul "udetean :?+)( Sibiu8A!nita, si apoi pe drum pietruit cca. () m panala ona de acces in incinta.

1aracteristici topo!race ale onei de amplasare

-rasul A!nita este practic cel mai apropiat oras de centrul tarii. :inpunct de vedere re!ional, A!nita este situata in partea centrala a Podisului@artibaciului, pe cursul mediu al raului cu acelasi nume. Poitia !eo!raca incadreaa teritoriul administrativ al orasului A!nita inpartea centrala a Podisului @artibaciului 4<eo!raa Romaniei, vol. III, 2d.Academiei R.S.R., +*%&5. Atat vatra orasului A!nita, cat si satele Ru"a si1oves sunt amplasate in one de lunca, locuintele intinandu8se pana peversantii delurosi ai onei. elieul de $ersa!t stapaneste natura ipso!raca a intre!ii one.:ealurile preinta inaltimi cuprinse intre ))8()) mdM3. 9uncile, ca unitati morfoidro!race comple6e, repreinta relieful cel mai

coborat devoltat in lun!ul vailor. 9unca @artibaciului este bine devoltataavand latimi care variaa de la cateva sute de metri, pana la ma6im # ;m. In ceea ce priveste relieful minor, dealurile +g!itei sunt dominate deprocesele de versant, in special de alunecari de teren, favoriate deintercalatii marnoase si ar!iloase in depoite !roase de nisipuri. 1aracteristice sunt alunecarile masive, sub forma de movile.

Caracteristici geofzice ale tere!ului 7

:in punct de vedere seismic, ona cercetata este caractriata de valoareade varf a acceleratiei terenului pentru proiectare a! ),#) ! pentru

cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR +)) ani si perioada decontrol 4colt5 =c ),& sec 4cf. 1odului de proiectare seismica Partea I 0Prevederi de proiectare pentru cladiri 0 indicativ P +))8+'#))(5.

#.# <eolo!ie si idro!eolo!ie

9uand in considerare !eomorfolo!ia terenului si caracteristicile stratelor cealcatuiesc terenul in teritoriul administrativ al orasului A!nita, au fostdelimitate doua one principale

8 o!a de lu!ca 0 devoltata pe fasii paralele cu raul @artibaciul, in orasulA!nita si in lun!ul vailor Infundaturii si 1oves. 1a structura litostrati!raca,se intalnesc predominant prafuri si nisipuri in diferite combinatii procentuale,ce au culori ce variaa de la !albui la cenusiu si pana la ne!ru, cu resturive!etale, lentile de mal si intercalatii de pamanturi turboase la diferitenivele. Aceste depoite aluvionare de lunca, recente 4@olocene5, atin!!rosimi de (0+) m si stau peste un fundament ar!ilo8marnos8nisipos devarsta Sarmatiana. In !eneral aceste terenuri preinta caracteristici



!eotenice slabe, compresibilitate mare, improprii pentru fundarea directa.Pana freatica se 7a in ona la cote ridicate, nivelul idrostatic stabiliandu8se la adancimi cuprinse intre ),() 0 #,)) m fata de 1.=.3. 3ivelul paneifreatice este in stransa le!atura cu precipitatiile caute si oscilatiile niveluluiapei din raul @artibaciu si din celelalte

paraie din ona.

8 o!a de $ersa!t 0 este intalnita in tot teritoriul administrativ al A!nitei sieste caracteriataatat de preenta depoitelor cuaternare 4deluvii, proluvii5 alcatuite dinpamanturi cu fractiune !ranulometrica na ar!ile si prafuri, de obiceiplastice, cu consistenta medie, cat si din depoite sarmatiene, repreentateprin alternante de ar!ile cu marne, nisipuri si !resii ce au, in cele mai multecauri, capacitati portante mari. Apa subterana este intalnita la adancimicuprinse intre #,))8$,)) m, uneori putand sa apara sub forma de ivoaredinspre versanti.

#.C @idrolo!ie

Artera idro!raca principala din ona de studiu este repreentata de raul@artibaciu 4cod cadastral /III.+.+#).++5, curs de apa ce traverseaa orasulA!nita de la nord8est la sud8vest. aul Harti'aciu este cel mai mare a7uent al raului 1ibin care dreneaacea mai mare parte din Podisul @artibaciului si este mar!init la nord dea7uentii raurilor =irnava Mare si /isa, la est si sud de a7uentii raului -lt, iarla vest de raul 1ibin si unii a7uenti ai acestuia. Raul @artibaciu este un rau de podis ce ivoraste de la circa (&) m

altitudine din :ealul Soars 4"udetul Brasov5, traverseaa Podisul @artibaciuluipe o lun!ime de ++) ;m si se varsa in 1ibin, a7uent pe dreapta al -ltului, laC%C m altitudine absoluta. In cadrul acestor limite altitudinea medie abainului este de )* m. Panta !enerala a raului este apro6imativ de C D, scaand de la #) D inona primilor +) ;m de la ivor pana la #, D, si ciar mai putin in ultimii #);m inainte de con7uenta cu raul 1ibin. Bainul idro!rac @artibaciu este usor asimetric, acesta ind devoltatmai mult pe versantul drept al albiei care ocupa circa (CE din suprafatatotala a acestuia, fata de versantul stan! care se devolta pe apro6imativC&E din suprafata.

Pe teritoriul administrativ al localitatii A!nita, raul @artibaciu primeste oserie de a7uenti pe partea dreapta, dintre care se mentioneaa, din amontein aval, cei mai importanti /alea Infundaturii 4cod cadastral /III.+.+#).++.(5care trece prin partea estica a satului Ru"a paraul =i!anilor 4cu denumireavece, pr. <roden5, curs de apa necadrastat, ce con7ueaa in apropiere deona centrala a orasului pr. /alea Stricata cu con7uenta la iesirea din oraspr. 1oves, ce trece prin dreptul localitatii cu acelasi nume, toate cu directiede cur!ere apro6imativa de la nord la sud. Pe stan!a cel mai important



aGuent este Albacul 4cod cadastral /III.+.+#).++.+) 5 care con7ueaa la ( ;min aval de A!nita. 1ursul @artibaciului preinta multe meandre, iar lunca este bilaterala siare o cadere spre talve!, ceea ce denota o alterare a aluviunilor din lunca cumaterial de pe versanti.

1u privire la calitatea apelor de supraata, putem vorbi de alterareacalitatilor ecolo!ice datoritadisfunctionalitatii din sistemul de canaliare si lipsa unei statii de epurare in

orasul A!nita.

#.$ 1lima

Poitia !eo!raca, caracteristicile reliefului determina un climat temperatmoderat specic tinuturilor de dealuri si de podisuri inalte. recipitatiile medii a!uale- cu valori intre ()) si &)) mm, variaa atatlunar, cat si anotimpual.

3umarul anual al ilelor cu precipitatii este cuprins intre +C) si +$), insemestrul cald scaand mai mult de #'C din cantitatea anuala. Mediacantitatilor ma6ime de precipitatii in #$ de ore pune in evidenta lunile iulie siiunie ca lunile cele mai ploioase. 9unile cu media cea mai mica a cantitatilorma6ime in #$ de ore sunt decembrie, apoi februarie. ;emperatura medie a!uala a aerului variaa intre % si *H1, a lunii ianuarieintre 8C si 8$H1, iar a lunii iulie intre +% si #)H1, valoarile medii aletemperaturilor ilnice sunt mai mari de )H1 <umarul a!ual al zilelor cu strat de apada este de )8& pe valea@artibaciului, si de &8+)) in vecinatatea orasului. 1icluri !elivale, respectivalternante in!et 8 de!et, se pot produce intr8un interval destul de mare, si

anume in ##) de ile. =oate elementele climatice denesc un topoclimat devale mai moderat decat cel al dealurilor inalte. =inand cont de activitatea industriala destul de redusa din ona putemspune ca aerul nu preinta o poluare semnicativa incadrandu 0 se inparametrii normali.

#. Solurile

Solurile din orasul A!nita se caracterieaa printr8o mare varietate in ceea

ce priveste atat tipurile cat si repartitia lor. Astfel se intalnesc solurialuvionare, ar!iloase, nisipoase. In sol se mai !asesc inca urme ale poluariistorice 8 cromul 8 folosit in procesul de tabacire a pieilor, care esteconsiderat to6ic pentru mediu si om. :atorita eroiuni pluviale si in mica masura a eroiunii eoliene o mareparte din terenuri sunt inapte folosintelor a!ricole, sin!ura modalitate depunere in valoare din punct de vedere economic si de refacere a mediuluieste introducerea in circuitul silvic prin impadurire.



-rasul A!nita nu este inclus in sfera oraselor puternic poluate dinRomania, motivul ind slaba devoltare a onei industriale. 26ista insa opoluare istorica, tinand cont de faptul ca pana in anii *) ramura industrialaera puternic devoltata fapt care a condus la presiuni asupra mediului4prelucrarea pieilor ca ramura importanta producatoare de bunuri de lar!

consum5.

#.( /e!etatia si fauna

1u privire la 8S+ =odisul Harti'aciului> se fac urmatoarele detalieri

Aria este considerata ca ind prioritatea nr. + dintre cele (% de situri SPApropuse de catre <rupul Milvus in ## de "udete ale tarii. Importantadesemnarii SPA JPodisul @artibaciului” consta in

-1+ 0 efective importante pe plan !lobal 0 + specie cristel de camp 4Crexcrex 5



-1( 0 populatii importante din specii amenintate la nivelul >niunii 2uropene 0+) specii cristel de camp 4Cre0 cre0 5, acvila tipatoare mica 4 +?uila pomari!a5, viespar4er!isapi$orus5, uure mare 4Stri0 urale!sis5, caprimul! 4Caprimulgus

europaeus5,ciocanitoare de ste"ar 4#e!drocopos medius5, ciocanitoarea de !radini4#e!drocoposs@riacus5, !ionoaie sura 4icus ca!us5, ciocarlia de padure 4Lullula ar'orea5,sfranciocrosiatic 4La!ius collurio5.

3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SIDEZVOLTARI VIITOARE

C.+ Istoricul amplasamentului

Inainte de functionarea acestei unitati industriale in ona, terenul aferentfabricii de la A!nita a fost folosit de fostul 1-M12R2A9 S.A. 0 baa dereceptie A!nita 4pana in +**$5. :in anul +**, aici a inceput activitatea S.1. 292<A3= 9I<3>M S.R.9. carepana in anul #))& a fabricat parchet 'rut pentru e6port, la o capacitate deproductie considerabil mai mare fata de cea preenta. :in anul #))&, aici se produce doar parcet artianal pentru piata interna.:in caua situatiei economice actuale volumul productiei este diminuatsemnicativ, la aceasta data.

C.# :evoltari viitoare

3u se pro!noeaa e6tinderi ale capacitatilor de productie, moderniarisau alte lucrari care ar putea !enera un impact 4poitiv sau ne!ativ5 asupramediului ambiant. 9ucrarile de intretinere si reparatii curente ale



ecipamentelor din dotare nu sunt considerate activitati viitoare cu potentialimpact semnicativ asupra mediului si populatiei. :aca se realieaa o buna !estionare a deseurilor specice reultate, caambala"e de la produsele de nisare a parcetului, resturi de lemn, precum sia apelor uate mena"ere reultate din unitate si un bun control al emisiilor

atmosferice, in acest stadiu de analia, se poate arma ca activitateaviitoare a societatii nu poate !enera un impact ne!ativ semnicativ asupracalitatii factorilor de mediu din ona si'sau asupra populatiei reidente.

4 UTILIZAREA TERENULUI IN ZONAAMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI

1onform 26trasului 1F nr. $%) loc. 1oves, terenul de amplasare a Fabricii se

a7a in proprietatea S.1. 292<A3= 9I<3>M S.R.9., si se identica prinparcelele



5 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRULOBIECTIVULUI

.+ <eneralitati 0 an!a"ati pe scimb procese tenolo!ice

K Re!imul de functionare #() ile'an, +) ore'i.

K 3umar total de an!a"ati % persoane, din care

- muncitori in productie

-C an!a"ati =2SA.

K Activitatea principala a unitatii este fabricarea parcetului artianal4nisat5.



K 1apacitatea ma6ima de debitare la !ater + mc bustean'i.

K Principalele operatii tenolo!ice de prelucrare a lemnului, desfasurate inunitate



.# Materiale de constructii

Pentru constructia alelor de prelucrare a semifabricatelor si de prelucrarea parcetului, a corpului pentru 1= si constructiei administrative, precum siplatformele e6terioare de depoitare, s8au utiliat materiale autotoneclasice de tipul betoane, ciment, scelete metalice, acoperiri cu placiondulate metalice sau plansee cu idroiolatii etc., care nu preinta conditiispeciale de utiliare si nici a!resivitate fata de mediul incon"urator. 8 -peratiile de debitare primara a bustenilor se desfasoara intr8un sopron,care este o constructie



metalica 4sceletLinvelitoare5.8 1amerele de uscare sunt constructii metalice, din elemente prefabricate,respectiv panouritermoiolante.8 -peratiile de prelucrare se fac in cele # ale din idarie8beton, cu invelitori

din tabla metalica ondulata. In incinta nu s8a remarcat preenta unor materiale de constructii curestrictie la utiliare in unitati industriale, abest sau materiale cu continut deabest. Materialele folosite in constructia cladirilor sunt incombustibile 4stalpi si!rini beton sau metal prote"at, plansee beton, compartimentari din idariesau beton5.

.C Stocarea materialelor

:epoitele de materiale au6iliare si substante cimice necesare in procesul

tenolo!ic de productie sunt or!aniate in interiorul alelor de lucru. Pentrumateria prima 4busteni5 si produsele seminite sau nite 4cerestea5 au fostor!aniate platforme e6terioare betonate si acoperite 4soproane5.

A. D%&-"% $% )a%!"" &!")% +

In e6terior este or!aniat un depoit de busteni, astfel

8 :epoit busteni cu suprafata de cca. C)) mp, platforma e6terioarabetonata nu este dotata cu ri!ole pentru colectarea apelor pluviale. Sementioneaa ca radierul acestui depoit este pe alocuri deteriorat 4preintasuri5. Bustenii sunt aproviionati cu mi"loace auto proprii, iar apoi sunt depoitatidirect pe platform betonata sau sunt manipulati si introdusi direct pe 7u6ultenolo!ic. Avand in vedere ca in ultimii C ani, productia in fabrica a scautsemnicativ, practic nu s8au remarcat depoitari de busteni pe platforma,acestia intrand direct in productie 4!ater5.

B. D%&-"(' $% #/")"#a'%

S8au or!aniat in cadrul @alei de produse nite 4prelucrare parcet5, intr8utarc incis cu plasa de sarma, produsele cimice ind depoitate pe rafturimetalice, functie de cate!oria acestora. :epoitul este total etans si feritfata de scur!eri, a7andu8se in ala incisa, aerisita natural. S8a remarcat preenta e6tinctoarelor in ona de depoitare, a insemnelorcare indica preenta substantelor cimice periculoase si sistematiareadepoitului pe tipuri de cimicale.



In caul produselor cimice depoitate in ambala"e metalice, de la + l sipana la +) l, este eticetat ecare recipient in parte, identicandu8sedenumirea comerciala, tipul substantei depoitate si frae de risc, masuri deprevenire si interventie.

C. D%&-"% $% &!$(0% 0%)"*"% 0" *"% +

Sunt or!aniate la e6terior, pe platforme betonate 0 in soproane, astfel

8 Sopron cu structura metalica, invelitori din tabla si radier betonat, cu S +)&$ mp, pentru uscarea naturala a cerestelei 8 # buc. Soproane cu structura metalica, invelitori din tabla si radier betonat,in ona alei de semifabricate si produse nite 8 # buc. 1amere de uscare pentru cerestea si + buc. 1amera de vopsire side uscare pentru parcet nisat. Produsul semifabricat 4ceresteaua, scandura5 este depoitat cubat pepaleti, in sopronul e6terior, pana la introducerea in blocurile de uscare, sausunt introduse direct in productie. Se face mentiunea ca in interiorul celor # ale de prelucrare semifabricatesi parcet, sunt or!aniate depoite interioare, temporare, care deservesc7u6ul de productie. Acesta nu preinta potential de poluare asupra factorilorde mediu.

.$ 2misii in atmosfera

Industria lemnului implica folosirea materiilor prime care in urma

prelucrarii !eneraeaa cantitati semnicative de pulberi de lemn, ma"oritateain suspensie dar si sedimentabile. Prelucrarea lemnului preinta potentialeemisii semnicative de pulberi. Problemele ma"ore de mediu in industria lemnului sunt emisiile in aer siepurarea !aelor reiduale, precum si a aerului din sistemul de absorbtiepulberi al utila"elor. Sursele de emisie specice activitatii S.1. 292<A3= 9I<3>M S.R.9. se potclasica astfel

K :upa tipul sursei

K surse diri"ate sistemul de e6austare din ale sistemul de e6austare dela camera de nisare parcet cosul de dispersie al 1= K surse nediri"ate difue provenite din ona de debitare 4!ater5, aladepoitare pulberidin ciclon, fara sistem mecaniat de aerisire.

K :upa provenienta



K emisii tenolo!ice 4controlate si fu!itive5 si K emisii de la centrala termica.

. Alimentarea cu apa e7uenti tenolo!ici si mena"eri, sistemulde

canaliare al apelor pluviale

>tiliarea si evacuarea apelor uate din industria lemnului nu ridica problemede mediu ma"ore. In procesul tenolo!ic la S.1. 292<A3= 9I<3>M S.R.9., apaeste utiliata

8 in centrala termica, unde este recirculata,8 pentru folosinta i!ienico8sanitara a an!a"atilor,8 pentru stin!erea incendiilor.

Alimentarea cu apa

Se realieaa din reteaua publica de alimentare cu apa a orasului A!nita,pe baa de 1ontract inceiat cu S.1. APA =AR3A/2I MARI S.A., nr.$('+$.)(.#))& 4vei ane6a5. Alimentarea cu apa potabila se face prin racordarea la reteaua dealimentare cu apa potabila a loc. A!nita, din P2@: *)mm, printr8un bransament contoriat realiat din tubP2 )mm.

8 Alimentarea cu apa pentru folosinta mena"era

In scop mena"er, apa potabila este utiliata pentru nevoi i!ienico8sanitarela !rupurile sociale, precum si pentru baut.

.( Producerea si eliminarea deseurilor

1aracteristic pentru industria lemnului este faptul ca deseurile industrialereultate sunt in cantitati relativ mari, sunt solide si in ma"oritate sunt

utiliate in instalatiile proprii, adica sunt arse in 1=. >n alt avanta" il constituie faptul ca ma"oritatea materiilor care intra inunitate nu sunt ambalate, problema acestora ind eliminata. Sin!ureleambala"e reultate sunt de la produsele cimice utiliate la nisareaparcetului. 1antitatea redusa de ambala"e 4recipiente metalice5 estepreluata de catre S.1. ?IFA 21-9-<I1 pe baa 1ontractului nr.+&#'+*.)+.#))&.



.& Substante to6ice si periculoase utiliate in activitate

=abel Substante periculoase nominaliate, apare

.% Alimentarea cu ener!ie electrica

Alimentarea cu ener!ie electrica a Fabricii de prelucrare a lemnului se facepe baa 1ontractului de furniare a ener!iei electrice nr. +$)')&.+).#))& 0

Alimentarea de baa se face dintr8un post de transformare #)'),$ ;/, #);/A, fara ulei, amplasat in interiorul incintei, alimentat din sistemul ener!eticnational. Punctul de transformare se a7a in /est, la limita incintei, si este amplasatintr8o rida incisa cu acces restrictionat.



.* Protectia si i!iena muncii

In tabelul de mai "os, sunt preentate no6ele la care sunt e6pusi muncitorii simasurile tenice si medicale care se iau

.++ !omotul si vibratiile

Preenta !omotului in mediul ambiant, cu repercusiuni asupra starii desanatate si confort a colectivitatii umane e6puse, deneste poluarea sonora.

In caul amplasamentului studiat !omotul este determinat de8 functionarea utila"elor din incinta 8 functionarea instalatiilor in alele de lucru 8 circulatia mi"loacelor de transport.

Punctele unde !omotele sunt mai puternice 4cca. *) dB5 sunt in ona!aterului si in sectiile de prelucrare 4semifabricate si parcet5, unde!omotul este produs in principal de masinile de debitare si prelucrare.

Atenuarea !omotului !enerat de functionarea instalatiilor si sau de alteactivitati desfasurate pe amplasament se realieaa prin

K peretii cladirilor si alelor K acoperisurile alelor construite din materiale fonoiolante



K e6tintia naturala datorita departarii de sursa.

.+# Securitatea onei

Pe amplasament s8au identicat one care necesita masuri speciale de

securitate, in scopul prevenirii unor accidente care ar putea !enera efectesemnicative ne!ative asupra factorilor de mediu, comunitatii si pa!ubemateriale. Aceste puncte sunt ma!aia de substante cimice, depoitele de lemn4busteni, cerestea, parcet5. Aceste puncte necesita masuri speciale de paa deoarece prindesfasurarea unor activitati improprii, in special foc descis, desfasurate depersoane neaviate, se pot !enera accidente cu repercusiuni !rave. Printre aceste accidente mentionam incendii si deversari accidentale deproduse cimice si uleiuri. 2ste motivul pentru care securitatea obiectivului se asi!ura prin serviciul

propriu de paa 0 + an!a"at pe timp de noapte. Iluminarea obiectivului pe timp de noapte este asi!urata de la iluminatulde incinta. :upa naliarea pro!ramului de lurcu accesul in incinta obiectivului esteinteris, iar ona de acces si perimetrala este incisa. Prin masurile luate consideram ca s8au realiat obiectivele principaleprivind securitatea onei si protectia mediului.

.+C Administratie

Activitatea S.1 292<A3= 9I<3>M S.R.9. ste coordonata de un :irector<eneral care are in subordine personalul =2SA si de e6ecutie. Activitatea in alele de lucru este coordonata local de o persoana numitadin unitate 0 sef productie.

6 CALITATEA SOLULUI

(.+ 2fecte potentiale ale activitatii de pe amplasament

Principalele surse de poluare a solului pe amplasament sunt

8 :epoitul de busteni8 Bainul vidan"abil pentru ape uate mena"ere

#epozitul de 'uste!i preinta radierul deteriorat pe alocuri. In preentriscul este scaut datorita reducerii substantiale a productiei, astfel ca nu semai practica depoitari frecvente in aceasta ona.



Bustenii receptionati sunt introdusi direct pe 7u6ul de productie.In situatia unei redresari economice si cresterii volumului de lemn prelucrat,probabil ca se vor solicita toate facilitatile de depoitare, astfel ca trebuieavuta in vedere reabilitarea si amena"area corespunatoare a acestei one4depoit busteni5.

1u privire la bainul vidan"abil betonat, la deplasarea in teren s8aconstatat ca acesta are o vecime apreciabila astfel ca nu se poate estimacare este starea de etansare. 3u trebuie omisa posibilitatea alterariistructurii acestuia, in timp. 1a urmare, nu se e6clude posibilitatea dee6ltrare a apelor stocate in acesta si eventuala impuricare a solului8subsolului si freaticului. Se apreciaa ca in ona, freaticul este la micaadancime, avand in vedere apropierea de valea raului @artibaciu. 1u privire la situatii accidentale de afectare a calitatii solului in incinta, sefac urmatoarele preciari In privinta depozitului de am'ala&e periculoase, depozitului de produsechimice si camerei de f!isare a parchetului, acestea sunt amplasate in

incinta alelor de lucru, sau sunt constructii din beton separate, care auradiere inte!ral betonate. 1a atare, posibilitatea de impuricare a solului caurmare a preentei produselor cimice se poate manifesta doar in cauriaccidentale, la receptia si manipularea acestora si sunt datorate unor eroriumane de operare.

1oncluia acestui capitol este aceea ca prin modul de or!aniare al incinteiprobabilitatea de impuricare a solului pe amplasament este luata inconsiderare, trebuind aplicate masuri pentru protectie 4de e6. amena"areadepoitului de busteni si vericarea etanseitatii bainului pentru ape uatemena"ere5.

(.# 2fecte potentiale ale activitatilor invecinate

9a deplasarea in teren nu s8au identicat surse semnicative invecinate depoluare a solului onal. Pe platforma industriala a orasului A!nita, isidesfasoara activitatea a!enti economici care actioneaa in sfera prelucrariilemnului, beni adeive, materiale de constructii etc., motiv pentru care seface aprecierea ca solul nu poate suferi poluari semnicative prin transportulpoluantilor de catre masele de aer.

7 CONCLUZII SI RECOMANDARI

&.+ Reumatul aspectelor de neconformare si cuanticaraacestora inpropuneri pentru obiective de mediu minim acceptate saupro!rame de conformare



1a aspecte de neconformare s8au surprins

K Aspecte constructive

depoitul de busteni nu este amena"at corespunator 0 radierul betonat

este partial deteriorat,ind posibile scur!eri

nu se cunoastea starea de etansare a bainului vidan"abil pentru apeuate mena"ere.

S8au inre!istrat aspecte de neconformare le!ate de preenta unorsurse probabile de poluare pentru sol si subsol.

&.# Reumatul obli!atiilor necuanticabile si'sau al obli!atiilorconditionate de un eveniment viitor si incert

Fa#! $% )%$"( SOL

Se recomanda

K vericarea inte!ritatii radierului depoitului de busteni, cu lucrari de reparatiiacolo unde este

caul 0 amena"are corespunatoare impotriva scur!erilor K curatarea bainului vidan"abil, cu vericarea starii acestuia si lucrari de reparatiidaca seconstata o stare necorespunatoare, sau inlocuire

K a se evita crearea de depoite neor!aniate pe amplasament K !estionarea corespunatoare a substantelor to6ice'periculoase utiliate inactivitate.

Fa#! $% )%$"( APA

Masurile recomandate anterior se aplica si in caul factorului de mediu„apa”.

Fa#! $% )%$"( AER

Se recomanda

K intretinerea corespunatoare a instalatiilor de ltrare utiliate ciclon pentru alelede



prelucrare semifabricate si parcet si ltre Amer<lass la camera de nisareparcet

K se va verica sa tenica a ltrului Amer<lass utiliat 0 furniata de catreproducator, siecienta de retinere a 3M/-1 pentru acesta in caul clasicarii 423&&*5necorespunatoare

a acestui tip de ltru pentru activitatea data, se vor aciitiona si utilia altecate!orii adecvatede ltre.

&.C Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatilenecuanticabile si conditionate de un eveniment viitor si incert

Se vor realia studiile si evaluarile corespunatoare domeniilor PSI, protectiamuncii si protectiamediului, conform re!lementarilor in vi!oare si in situatii in afara conditiilor normalede functionare

si'sau accidente.

Documents

Fabrica de Prelucrare a Lemnului