Exemplu Studiu de fezabilitate

PROIECTANT GENERAL: S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.

STUDIU DE FEZABILITATE

Program Operaţional Sectorial

pentru CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE

Axa Prioritara 2: Cresterea competitivitatii economice prin cercetare-dezvoltare si inovare

Domeniul major de interventie 2-Investitii in infrastructura de CDI Operatiunea 2.1-Dezvoltarea infrastructurii CD existente

si crearea de noi infrastructuri CD

CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGI E BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI

TEHNICI MOLECULARE - TARGET -

BENEFICIAR: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CRAIOVA

- 2008-

Studiu de fezabilitate – TARGET SF 2

STUDIU DE FEZABILITATE

««««««««««««

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL – CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE

AXA PRIORITARA II: INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE CDI

- TARGET - CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE

BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE


CUPRINS Cuprins:.......................................................................................................................................................3 Acronime:....................................................................................................................................................4 1 DATE GENERALE...............................................................................................................................5

1.a Denumirea obiectivului de investitii ................................................................................... 5 1.b Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)......................................................... 5 1.c Titularul investitiei ............................................................................................................. 5 1.d Beneficiarul investitiei........................................................................................................ 5 1.e Elaboratorul studiului ......................................................................................................... 5

2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL................................................................................5 2.a Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului .... 5 2.b Descrierea investitiei ........................................................................................................ 11

2.b.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat ................. 11 2.b.2 Scenarii tehnico-economice : .................................................................................... 37 2.b.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz.................................... 40

2.c Date tehnice ale investitiei ................................................................................................ 94 2.c.1 Zona si amplasamentul ................................................................................................. 94 2.c.2 Statutul juridic al terenului............................................................................................ 94 2.c.3 Situatia ocuparilor definitive de teren............................................................................ 94 2.c.4 Studii de teren............................................................................................................... 94 2.c.5 Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si variantele constructive de realizare a investitiei ........................................................................ 94 2.c.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum..................................................... 107 2.c.7 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului ........................................................ 107

2.d Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei ...................... 108 3 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI ............................................................................................110

3.a Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general ............................................ 110 3.b Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei .............................. 112

4 ANALIZA COST BENEFICIU...........................................................................................................115 4.a Identificarea investitiei si definirea obiectivelor.............................................................. 115 4.b Analiza optiunilor ........................................................................................................... 116 4.c Analiza financiara........................................................................................................... 117 4.d Analiza economica ......................................................................................................... 118 4.e Analiza de senzitivitate................................................................................................... 118 4.f Analiza de risc ................................................................................................................ 119

5 SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI.................................................................................120 6 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI.................121

6.a Numar de locuri de munca create in faza de executie ...................................................... 121 6.b Numar de locuri de munca create in faza de operare ....................................................... 121

7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI................................................122 8 AVIZE ŞI ACORDURI ......................................................................................................................126

8.a Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea si oportunitatea investitiei............ 126 8.b Certificatul de urbanism.................................................................................................. 126 8.c Avize de principiu privind asigurarea utilităţiilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc) ................................................................................................... 126 8.d Acordul de mediu ........................................................................................................... 126 8.e Alte avize şi acorduri de principiu specifice.................................................................... 126


ACRONIME MP Master Plan SF Studiu de fezabilitate C/D Cercetare – Dezvoltare POS-CCE Program Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice POS-CCE/CDI Program Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice /

Cercetare-Dezvoltare-Inovare POS-DRU Program Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane FP7 7th Framework Program – Progamul cadru 7 privind cercetarea PET Positron Emission Tomography CT Computer tomography MRI Magnetic Resonance Imaging MRCP Magnetic Resonance Colangio-Pacreatography MRS Magnetic Resonance Spectroscopy Module ERCP Endoscopic Cholangiopancreatography AFI Autofluorescence Endoscopy LIFS Laser-Induced Fluorescence Spectroscopy CLE Confocal Laser Endomicroscopy (CLE) MCE Magnification Chromoendoscopy NBI Narrow Band Imaging EUS Endoscopic Ultrasound NOTES Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery LS Laparoscopic Surgery ICC Immunocytochemistry IHC Immunohistochemistry ISH In Situ Hybridization LCM Laser Capture Microdissection CGH Comparative Genome Hybridization Technique MSI Microsatelitic Instability SNP Single Nucleotide Polymorphism LOH Loss of Heterozygosity State RT-PCR Real-time Polymerase Chain Reaction MALDI-TOF-MS Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry AFM Atomic Force Microscopy LSCM Laser Scanner Confocal Microscopy AI Artificial Intelligence


1 DATE GENERALE

1.a Denumirea obiectivului de investitii TARGET – CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE TARGET – CENTRE FOR TREATMENT AND RESEARCH IN GASTROENTEROLOGY BASED ON IMAGING METHODS AND MOLECULAR TECHNIQUES

1.b Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul) LOCATIA A Cladirea Veche a UMF Craiova, Str Petru Rares, Nr 2, Craiova – 200349 LOCATIA B Cladirea Noua a UMF Craiova, B-dul 1 Mai, Nr 66, Craiova – 200638

1.c Titularul investitiei UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

1.d Beneficiarul investitiei UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

1.e Elaboratorul studiului S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L. 2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.a Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Situatia cercetarii si a infrastructurii de cercetare la nivel international, national si la nivel de institutie Utilizarea inovatiilor tehnologice in medicina a dus la cresterea constanta a cheltuielilor in sistemul sanitar international. Aceasta tendinta va duce la cresterea duratei medii de viata care la rindul ei va conduce la dorinta de a avea tratamente si implicit medicamente mai bune. Paralel cu aceasta dezvoltare a aparut si o noua disciplina, economia sanitara, care canalizeaza resursele economice spre o folosire cit mai eficienta. Parte a acestui concept este diagnosticul precoce care va permite o alocare optima a resurselor umane si materiale prin realizarea unei terapii individualizate. In acelasi timp diagnosticul modern, cu precadere imagistic si molecular, este o sursa de explorari inovative legate de noi cunostinte ale mecanismelor bolilor fundamentale. Tehnicile imagistice folosite pentru evaluarea afectiunilor digestive, aflate in uz curent pe plan international, includ sisteme PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) si MRI


(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores-centa endoscopica (AFI), spectroscopia cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendos-copia cu magnificatie (MCE), si endomicroscopia confocala laser (CLE). Diagnosticul modern care beneficiaza de metode noi adaptate din biologia celulara si biochimie, este canalizat pe elucidarea mecanismelor moleculare ale patologiei clinice si are ca scop identificarea de tinte moleculare in vederea testarii de noi medicamente. Dintre noile tehnologii imagistice foloste in acest scop si devenite standard in dotarea laboratoarelor de investigatie enumeram microdisectia laser si microscopia confocala laser. In domeniul analitic au devenit rutina, in laboratorul de investigatii moleculare modern, tehnologii de identificare a markerilor tumorali prin spectrometrie de masa de inalta rezolutie Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) si Microscopia de Forta Atomica (AFM), precum si tehnologii de identificare de grupuri de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer (DNA microarrays, Genomics). La nivel de cercetare IT ne aflam in domeniul utilizarii tehnologiilor informatice in crearea de interfete om-masina. Cel mai bun exemplu este crearea recenta de retele neuronale artificiale care sa fie controlate de biocurenti derivati din creierul uman. Astazi, patologia digestiva, si in special cancerele digestive, reprezinta o problema majora de sanatate in lume, pe locul 1 in patologia tumorala, cu peste 3 milioane de cancere noi anual depistate si respectiv peste 2.2 milioane decese anual. Cancerele tractului digestiv reprezinta astfel o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de rezervat. Localizarile predominante in ordinea incidentei in Romania sunt reprezentate de cancerul colorectal, gastric, esofagian, hepatic si pancreatic, majoritatea fiind curabile intr-un stadiu precoce. Aceste cancere beneficiaza in prezent de tratament multimodal chirurgical, radio- si chimioterapic, noi strategii terapeutice fiind in curs de evaluare. Descoperirile recente legate de biologia tumorala au dus la identificarea unor tinte terapeutice vulnerabile si la crearea unor noi agenti terapeutici. Strategiile de tratament actual la pacientii cu cancere digestive avansate includ combinatii de terapie cu agenti citotoxici si anti-angiogenetici, ca o tinta noua si atractiva de terapie tumorala, care ofera speranta unui control pe termen lung al progresiei tumorale. Folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Astfel, dezvoltarea sistemelor imagistice (PET-CT si MRI) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice. In mod similar, endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor (AFI, CLE, etc.), cu cresterea acuratetei diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei. In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice detectate prin endoscopie si/sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar consta in dezvoltarea unor “biopsii optice”, adica a unor sisteme de recunoastere care pot detecta cancerele in timp real fara a necesita prelevare de tesut. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri prognostici va permite sortarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar “computerizarea” progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de diagnosticare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de “sisteme imagistice inteligente” cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din


aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive. Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania si in regiunea Oltenia, ele fiind strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei. In Romania, infrastructura necesara pentru efectuarea de examinari imagistice de inalta performanta lipseste. Initierea programelor de cercetare-dezvoltare, respectiv de screening si detectie precoce, asociate cu metode diagnostice de inalta performanta, care folosesc tehnici moderne de patologie, imunologie sau biologie moleculara, vor permite realizarea unor progrese semnificative care ar putea avea drept consecinta scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive. Ne referim aici la tehnicile imagistice recent introduse in centrele de referinta din strainatate, incluzand metode radiologice, endoscopice si interventionale “state-of-the-art”. Introducerea in premiera in Romania a unui sistem de tomografie cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT) va permite localizarea corecta a tumorilor prin PET, cu respectarea detaliilor anatomice oferita de CT. La fel, utilizarea tehnicilor de rezonanta magnetica (MRI) de 3 Tesla va permite dezvoltarea in premiera in Romania a unui centru de cercetare de excelenta in domeniul patologiei maligne digestive, inclusiv prin utilizarea de tehnici de tipul MRCP si colonoscopiei virtuale MR, respectiv prin includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica. Dintre metodele endoscopice recente mentionam autofluorescenta endoscopica, spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie (inclusiv in mod NBI) si endomicroscopia confocala laser (tehnici recent introduse in ultimii ani). Ecoendoscopia permite suplimentar si stadializarea leziunilor maligne identificate prin tehnicile „red-flag” amintite. Dezvoltarea examinarilor ecoendoscopice, folosind tehnici recente (examinari cu substanta de contrast, elastografie, reconstructii 3D, etc.), respectiv dezvoltarea sistemelor imagistice hibride (de tip CT-EUS, respectiv MR-EUS), vor permite alinierea studiilor clinice la tendintele mondiale in domeniu. Combinarea acestor tehnici endoscopice, precum si studiile comparative vor clarifica rolul acestor metode pentru analiza structurii si vascularizatiei leziunilor premaligne si maligne, evident in combinatie cu tehnicile anatomo-patologice si de biologie moleculara. Implementarea acestor tehnici de diagnostic precoce va beneficia in plus de posibilitatea efectuarii unor proceduri terapeutice experimentale minim-invazive, de chirurgie endoscopica transluminala (NOTES). Mai mult prezenta conglomerata a acestor tehnici imagistice intr-un singur centru diagnostic de inalta performanta va permite dezvoltarea si validarea de metode hibride (PET-CT, EUS-CT, EUS-MR), efectuate in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Combinatia dintre metodele endoscopice ”state-of-the-art”, respectiv PET-CT si MR-3T va fi unicat in Romania, permitind realizarea de cercetari interdisciplinare in domeniul cancerelor digestive. Sistemul PET-CT, folosit ca un ”standard de aur” de oncologie gastroenterologica va fi unicat in Romania. Mai multe proceduri endos-copice (AFI, LIFS, etc.) vor fi de asemenea efectuate in premiera in Romania.


Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra. Pentru identificarea si caracterizarea unor markeri de progresie maligna si a tintelor terapeutice se vor utiliza astfel metode si aparate de ultima generatie: DNA Arrays, CGH, MALDI-TOF-MS, microscop AFM, etc. De asemenea propunerea de realizare a investigatiei morfologice si imunologice, intr-un modul integrat, care, la randul lui, ofera materialul necesar si se conecteaza cu modulul de investigare genomica si proteomica, are prioritate absoluta, nefiind utilizata pana la ora actuala in Romania. Diagnosticul modern anatomo-patologic a inregistrat mari progrese in privinta specificitatii coloratiei prin aparitia anticorpilor dedicati pentru diagnostic si cercetare. In particular colectia de anticorpi destinati diagnosticului vizand cancerul creste din zi in zi. Tesutul canceros este heterogen si rezultatele cercetarilor din ultimii ani au aratat ca un diagnostic corect presupune vizualizarea simultana a 3-4 anticorpi. Aceasta este posibila numai prin folosirea microscopiei confocale laser care permite excitarea cu 4 lungimi de unda diferite. Un progres substantial s-a inregistrat prin aparitia microscopului laser cu doi fotoni care, pe langa studiul simultan al mai multor anticorpi, permite si urmarirea dinamicii de interactie a markerilor tumorali in tesutul nativ pe o durata apreciabila (3-4 saptamani). Microscopia confocala laser permite astfel reconstructii tridimensionale care ofera o imagine in spatiu conforma cu realitatea din tesut. De exemplu, cu ajutorul microscopiei laser se pot obtine imagini tridimensionale ale vaselor nou formate (neoangiogenezei), proces esential in evolutia tesutului malign. Microscopul laser cu doi fotoni va fi unic in tara. Prin omogenizarea tesutului tumoral si analiza biochimica se obtin de multe ori rezultate contradictorii intre studiile realizate de diferite colective de cercetare din domeniul medical. Cauza este, din nou, heterogenitatea tesutului tumoral care contribuie cu pondere diferita la rezultatul final. Din acest motiv, sunt necesare un criotom pentru sectionarea tesuturilor prelevate si un microscop laser pentru microdisectie. Celulele izolate sunt preluate de platforma de real-time PCR si expresie genica si analizate. O alte directie este analiza moleculara prin metode biochimice a materialului furnizat de celulele canceroase. Cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura genetica” care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a cancerelor. Pentru identificarea acestor cataloage de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer se va utiliza platforma de Genomics (DNA microarrays). Este necesara validarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics” prin real-time PCR (RT-PCR). Platforma de Genomics va fi unica in regiunea Oltenia. Analiza genica a inregistrat progrese atat de mari incat a inceput sa fie automatizata, fiind astfel posibila secventierea genomului uman, o realizare extraordinara a acestui secol. Automatizarea proceselor de separare si identificare a proteinelor este infinit mai dificila, proteinele fiind structuri deosebit de heterogene. In pofida acestor dificultati de ordin principial, si analiza proteomului a inregistrat progrese importante. Pe linga imbunatatiri in rezolutia electroforezei bidimensionale clasice, progrese esentiale s-au facut si prin aparitia unor Protein-Chip (in analogie cu DNA chips) pentru separarea proteinelor. Markerii tumorali pot fi apoi identificati prin Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) care va fi unica in Oltenia.


Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiul molecular. Culturile in vitro reprezinta un pas extrem de important in caracterizarea celulara, biochimica si moleculara a tintelor terapeutice. In acelasi timp modelul in vitro ne ofera informatii privind evolutia in termeni moleculari a procesului de malignizare. In plus, modelul in vitro este prima treapta in dezvoltarea de noi medicamente anti-canceroase. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza tehnica microscopieei cu doi fotoni, tehnica ce este recomandata, in special, datorita lipsei de efecte nocive asupra celulelor, ceea ce permite observatia un timp mai indelungat, precum si microscopia AFM. Ambele tehnici vor fi unicat in Oltenia. Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (de exemplu, retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie) este in stadiu incipient pe plan mondial, mai ales in domeniul studiului datelor imagistice pentru obtinerea diagnosticului automat, care actualmente este de abia in faza de elaborare. Acest fapt s-a datorat atat complexitatii procesarii prin mijloace de Inteligenta Artificiala a datelor aferente imaginilor medicale, cat si slabei legaturi dintre specialistii IT si medici. O astfel de dezvoltare in cadrul acestui proiect are mari sanse de a deveni pionierat pe plan mondial, daca se realizeaza in timp util. In plus, din punct de vedere financiar, costurile sunt relativ reduse, reducandu-se doar la sisteme informatice relativ ieftine, referinte bibliografice (carti si articole de specialitate) si softuri de prelucrare a imaginilor. In cadrul modulului de Inteligenta Artificiala se prevede optimizarea algoritmilor cunoscuti, precum si dezvoltarea de noi variante de algoritmi pentru sistemele inteligente, special proiectati sa proceseze imaginile digitale din acest domeniu. Astfel, costurile cu procurarea de software specializat vor fi diminuate semnificativ. Identificarea precoce a cancerelor digestive va avea ca rezultat direct scaderea semnificativa a morbiditatii si mortalitatii induse de aceste boli, scaderea numarului de interventii chirurgicale inutile prin selectia exacta a subgrupurilor de pacienti, si nu in ultimul rand scaderea costurilor mari determinate de managementul defectuos si incomplet al acestor pacienti. Identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice sau neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv) vor permite nu numai diagnosticul precoce, dar si tratamentul potential curativ al leziunilor detectate precoce, cu implicatii majore in scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive. Identificarea markerilor prognostici si stratificarea grupurilor de pacienti va permite ameliorarea algoritmilor diagnostici, crescand eficienta deciziilor medicale si implicit supravietuirea pacientilor cu afectiuni oncologice digestive. Proiectul de fata vine sa rezolve lipsa dotarilor necesare realizarii activitatilor de cercetare-dezvoltare, prin crearea unui Centru de Excelenta in Gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare a UMF Craiova, prin dotarea cu cele mai moderne echipamente si instrumente software. Implementarea acestui proiect va permite astfel dezvoltarea infrastructurii unui centru regional de detectie precoce si screening de referinta in zona Oltenia, avand drept consecinta cresterea calitatii si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare in regiunea de dezvoltare sud-vest in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul precoce al cancerelor. Centrul de cercetare TARGET va permite implementarea de noi strategii de detectie precoce prin analiza variatelor modele de cost-eficienta si ameliorarea strategiilor actuale prin selectia celei mai bune metodologii de screening in conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. Dotarea acestui centru la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre regiunea de sud-vest a Romaniei, prin dezvoltarea infrastructurii Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru (FP7) si ameliorarea neta a programelor de detectie precoce a cancerului, cu implicatii


directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara pentru sectorul medico–social. Resursele necesare ce se vizeaza a fi achizitionate prin proiectul de fata completeaza dotarea actuala existenta in cadrul Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie, centru acreditat CNCSIS si integrat in structurile de cercetare nationale si internationale. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Craiova reprezinta un vechi centru cultural si comercial, cel mai important oras din sudul tarii, dupa capitala Romaniei, oferind atat un cadru educational propice, cat si unul cultural - istoric. Zona de sud-vest a Romaniei reprezinta insa una din zonele comunitare europene defavorizate din punct de vedere economic, existand preocupari si eforturi intense pentru micsorarea decalajelor existente. Din punct de vedere medical numai in Craiova exista peste 2500 de paturi repartizate in cinci spitale, centrul universitar medical din Craiova asigurand asistenta medicala pentru intreaga regiune de sud vest a Romaniei. In cadrul programelor de cercetare transfontaliera, UMF Craiova detine o pozite particulara având granita directa cu doua tari din Balcani (Serbia si Bulgaria), desfasurand programe de cercetare in parte-neriat cu universitati din cele doua tari precum si cu alte tari din Balcani si din restul Europei. Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova reprezinta singura universitate de medicina din regiune de sud-vest a României. Regiunea pe care o deserveste prioritar are peste 2,5 milioane de locuitori. In cadrul UMF Craiova isi desfasoara activitatea patru facultati: Facultatea de Medicina, Facultatea de Medicina Dentara, Facultatea de Farmacie si Facultatea de Moase si Asistenta Medicala, cu 3 specializari. Corpul academic numara peste 400 de cadre didactice universitare si cercetatori, in pregatire fiind un numar de peste 3000 studenti, 500 doctoranzi si 700 de rezidenti in aproape toate specialitatile medicale. Studentii si rezidentii universitãtii noastre provin din toate zonele tãrii, inclusiv din judete unde existã institutii similare de invãtãmânt superior. Intregul corp academic este integrat in activitatea de cercetare, apreciatã atât in tarã cât si peste hotare, fiind elocvente cele aproape 100 de articole publicate in reviste cotate ISI in ultimii 5 ani. Trebuie mentionat ca procentul veniturilor din activitatile de cercetare-dezvoltare-inovare a crescut de la 2,3% in anul 2004 la peste 30% in anul 2007, an in care s-au atras aproape 5,5 milioane euro din granturi cistigate prin competitii nationale. Eforturile corpului academic de a creste activitatea de cercetare-dezvoltare, inovare s-au concretizat in cresterea numarului de granturi de la 7 in 2004, la 54 in 2007. Cu toate acestea, in aceeasi perioada, cercetatorii UMF nu au participat la nici o propunere finantata de grant international, unul din motive fiind tocmai lipsa infrastructurii adecvate. UMF Craiova, constienta de rolul si pozitia deosebita pe care o are in domeniul cercetarii stiintifice, atat ca laboratoare efervescente, dinamice, generatoare de idei, concepte şi tehnologii noi, cat si ca factor de translatie a achizitiilor stiintifice in formarea si practica medicala, si-a propus urmatoarele: - Sustinerea preferentiala si exploatarea maximala, eficienta, interdisciplinara şi inter-profe-sionala, a echipamentelor, dotarilor si experientei umane; - Incurajarea, atragerea si sustinerea participarii studentilor, rezidentilor, doctoranzilor in programe de cercetare si in procesele de translatare a rezultatelor cercetarii în practica medicala; - Dezvoltarea infrastructurii de cercetare a institutiei, printr-o politica pragmatica, trans-parenta de investitii bazata pe proiecte clare, bine argumentate; - Dezvoltarea de noi centre de cercetare, bazata pe prioritati nationale si internationale, posibilitati umane si tehnice, in urma unor analize interne obiective.


Module Submodule

Spatii suport

Laboratoare

TEME

2.b Descrierea investitiei 2.b.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat

Justificarea stiintifica a investitiei Justificarea stiintifica are menirea de a pune in evidenta necesitatea investitiei. Astfel, temele de cercetare au rolul de fi principalele elemente care justifica investitia. Proiectul TARGET se fundamenteaza stiintific pe patru teme de cercetare majore. Aceste teme sunt, in fapt, directii majore de cercetare pe care cercetatorii centrului TARGET doresc sa le abordeze dupa implementarea proiectului. Temele de cercetare sunt legate de structura functionala a centrului de cercetare TARGET. Fiecare tema se va dezvolta in cadrul unui modul. Astfel, in cadrul Centrului TARGET vor exista, din punct de vedere functional patru module (impartite in submodule, iar submodulele sunt impartite in laboratoare si spatii suport - vezi schema de mai jos), fiecare cu destinatii stiintifice specifice.

NOTA!!! In cadrul fiecarei teme de cercetare vor exista (dupa imple-mentarea proiectului) activitati specifice de cercetare pe care, pentru a nu le confunda cu activitatile specifice crearii infrastructurii de CD le vom denumi „cercetari”.

Pentru a putea dezvolta „cercetarile” propuse prin teme, avem nevoie de o infrastructura de cercetare. Aceasta infrastructura are doua componente de investitie:

• Prima componenta a investitiei este data de echipamentele implicate in fluxul de cercetare. Caracteristicile si specificatiile tehnice ale acestor echipamente ne ajuta sa gasim solutia optima cu privire la amplasament (spatiu functional).

• A doua componenta de investitie este reprezentata de: constructia unei cladiri in locatia B si amenajarea laboratoarelor existente in locatiile A si B, potrivit cu specificatiile tehnice ale echipamentelor.

o Constructia va avea caracteristici speciale, dictate de specificatiile tehnice ale echipamentelor de cercetare si de fluxul strict al subiectilor de cercetare.

o Amenajarile sunt de doua tipuri. Primul tip, amenajari normale: zugraveli, refacere instalatii termice, electrice, pardoselei. Al doilea tip, amenajari speciale. Aceste amenajari sunt necesare in vederea protejarii vietii cercetatorilor, intrucat in unele laboratoare se vor dezvolta cercetari la nivel de gena si de ADN. Amenajarile speciale sunt reglementate prin standardul SR EN 12128/aprilie 2003, standard privind situatiile de risc si biohazard.


NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme-”cercetari”-echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), respectiv echipamente-la-boratoare-spatii (aferente laboratoarelor) s-a realizat ”Tabelul cu echipa-mente” pe care il puteti vizualiza la punctul 2.b.3 din studiului de fezabilitate.

In continuare prezentam cele patru teme de cercetare, modulele de care apartin aceste teme (cu submodule si laboratoare), ”cercetarile” specifice pe care cercetatorii din Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova doresc sa le dezvolte, precum si fluxurile de cercetare care vor avea loc in cadrul temelor de cercetare. TEMA I. OBTINEREA UNUI DIAGNOSTIC PRECOCE IN TIMP REAL SI EVALUAREA MARKERILOR PROGNOSTICI PRIN FOLOSIREA DE METO-DE IMAGISTICE „STATE-OF-THE-ART”, IN CONCORDANTA CU TEHNI-CILE MODERNE DE MORFOPATOLOGIE SI BIOLOGIE MOLECULARA In cadrul proiectului vor fi introduse in premiera in Romania tehnici imagistice complexe, de tipul tomografiei cu emisie de pozitroni in combinatie cu tomografia computerizata (PET-CT), respectiv a rezonantei magnetice (MRI), sau de tipul colonoscopiei virtuale MR si colangio-pancreatografiei prin rezonanta magnetica (MRCP). Includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica (MRS) va permite obtinerea de informatii despre metabolitii tisulari specifici unor afectiuni. Dezvoltarea tehnicilor imagistice hibride obtinute prin fuziunea imaginilor mai multor metode diferite va reprezenta o componenta importanta a proiectului. Vor fi explorate tehnici imagistice hibride de tip PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni - tomografie computerizata), EUS-CT (endoscopie ultrasonografica - tomografie computerizata), respectiv EUS-MR (endoscopie ultrasonografica - rezonanta magnetica) , in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala (retele neuronale, calcul evolutiv, etc.), care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Introducerea in premiera in Romania a unui sistem PET-CT ca gold-standard in imagistica oncologica va permite detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, precum si stadializarea si restadializarea post-terapeutica, respectiv aprecierea eficientei chimio- sau radioterapiei. Metodele imagistice vor include tehnici endoscopice recent introduse in strainatate care permit vizualizarea tubului digesiv prin tehnici de inalta rezolutie de tipul autofluorescentei endoscopice (AFI), spectroscopiei cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopiei cu magnificatie (MCE, NBI), endoscopiei ultrasonografice (EUS) si endomicroscopiei confocale laser (CLE). Pornind de la introducerea acestor tehnici endoscopice de ultima generatie se vor dezvolta multiple teme de cercetare care vizeaza obtinerea diagnosticului anatomo-patologic in timp real si caracterizarea moleculara a afectiunilor tubului digestiv, pentru diagnosticul displaziei, metaplaziei si a altor leziuni premaligne, respectiv pentru diagnosticul precoce al leziunilor maligne. Identificarea markerilor prognostici (de exemplu evaluarea neo-angiogenezei) va permite stratificarea grupelor de pacienti, in vederea imbunatatirii procesului decizional si ameliorarii strategiilor terapeutice. Tehnicile endoscopice diagnostice si terapeutice vor fi dezvoltate experimental in cadrul unor proceduri de chirurgie endoscopica transluminala si chirurgie laparoscopica experimentala. Dezvoltarea tehnicilor experimentale de tip N.O.T.E.S. (Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery) vor permite initierea unor studii prospective si dezvoltarea de tehnici combinate chirurgicale mini-invazive, utile in special pentru scaderea morbiditatii si interventiilor chirurgicale inutile la pacienti oncologici. Acesta tema de cercetare se va dezvolta din punct de vedere functional in cadrul Modului de Imagistica Digestiva.


I. Modulul Imagistica Digestiva Are un puternic caracter de cercetare, diagnostic si tratament datorita achizitionarii aparaturii diagnostice avansate unicat in Romania, in completarea celei existente. Modulul cuprinde 3 submodule: I.1. Submodul de Radiologie si Imagistica

(situat in cladirea Centrului de Imagistica – constructie noua) I.2. Submodul de Endoscopie Digestiva I.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica I.1. Submodul Radiologie si Imagistica In cadrul acestui submodul vor fi utilizate sisteme imagistice complexe, unicat in Roma-nia, de tipul PET-CT, respectiv MRI 3T, combinate cu sisteme imagistice conventionale, precum cele de radiologie digitala. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT), sau imagistica de fuziune, este una dintre cele mai moderne metode de obtinere a imaginii functionale in scop medical. Metodele conventionale de creare a imaginii (US, CT, MRI) infatiseaza in primul rand relatiile anatomice ale organelor, morfologia sistemelor organice, in imagini tridimensionale de rezolutie tot mai mare, de calitate tot mai buna. Dezavantajul acestora este ca nu se poate stabili daca procesul patologic este malign sau benign decat daca in structura, dimensiunea sau forma organului in cauza, apar transformari, anomalii. Unicitatea investigatiei PET-CT fata de alte metode de imagistica utilizate in momentul de fata, consta in faptul ca ofera informatii nu numai despre structura anatomica a organelor, dar si despre metabolismul tesuturilor. Dezvoltarea noilor clase de radiofarmaceutice cu substrat metabolic si liganzi de receptori pentru studiul functiilor celulare au extins aplicatiile clinice ale imagistici moleculare PET-CT, oferind informatii diagnostice unice care nu pot fi obtinute prin tehnicile imagistice conventionale CT sau MRI. Prin dezvoltarea noilor radioagenti pozitronici si cu emisie monofotonica incluzand marcarea unor enzime, peptide, medicamente, anticorpi, medicina se afla in pozitia unica de a folosi mecanismele moleculare aflate la baza proceselor fiziopatologice: imagistica apoptozei si a neoangiogenezei a fost transpusa astfel din laboratoarele de cercetare in practica clinica. Imagistica de fuziune PET-CT se aplica pe scara larga in tarile dezvoltate oferind prioritati diagnostice in detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, in stadializarea si restadializarea postterapeutica, precum si in apreciera eficientei chimio- sau radioterapiei, fiind unanim acceptata ca gold standard in imagistica oncologica. Imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) are un rol din ce in ce mai crescut in evaluarea numeroaselor afectiuni abdominale in special in evaluarea pancresului, sistemului biliar ductal si tubului digestiv. Progresele tehnice recente in ceea ce priveste intensitatea campului magnetic, sistemele de hardware si software au permis achizitia de imagini RM care ofera detalii anatomice excelente si nu prezinta artefacte secundare peristaltismului intestinal sau miscarilor respiratorii. Secventele rapide folosite au redus timpul de achizitie, imbunatatind astfel acceptarea de catre pacient si permitand utilizarea mai eficienta a aparaturii. Noile secvente tridimensionale permit achizitia rapida a imaginilor, reducand inregistrarea deficitara a sectiunilor si artefactele de miscare, in timp ce reconstructia multiplanara este imbunatatita. Potentialul imagisticii prin rezonanta magnetica de a oferi detalii anatomice si functionale este in crestere, si noi tehnici, incluzand imagistica prin difuzie si perfuzie, sunt in evaluare. Alte progrese tehnice vor propulsa imagistica prin rezonanta magnetica spre un nou nivel de utilitate in patologia abdominala. De exemplu, optimizarea secventelor (RARE, FISP, etc.)


au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate (MRCP), care au devenit metode neinvazive importante pentru evaluarea sistemului pancreatico-biliar. Imaginile obtinute in dinamica printr-o combinatie de agenti de contrast administrati intravenos si achizitii tridimensionale, gradient-echo, sau fast breath-hold au condus la un diagnostic mult mai precis al afectiunilor vasculare abdominale. Achizitiile 3D breath-hold permit un diagnostic de precizie al tumorilor mici hepatice. Studii recente sugereaza ca MRI poate fi folosit ca metoda imagistica in cazul colonoscopiei vir-tuale, in locul examenului CT, crescand acuratetea diagnosticului afectiunilor intestinale. Romania este printre putinele tari din Estul Europei in care NU sunt instalate si NU functioneaza echipamente integrate PET-CT si MRI 3T, pacientii din tara noastra fiind privati de aportul benefic al detectiei precoce al diferitelor afectiuni digestive in faza de debut cand tratamentul instituit este eficient, reducandu-se astfel mult costurile de ingrijire si prelungirea vietii. In cadrul Submodulului de Radiologie si Imagistica vor functiona trei laboratoare. Mai jos prezentam laboratoarele si principalele cercetari ce vor fi dezvoltate: I.1.A. Laborator de Imagistica de Fuziune (PET-CT)

• Cercetarea a.1: Evaluarea rolului tomografiei prin emisie de pozitroni combinata cu computer tomografia (PET-CT) in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv;

• Cercetarea a.2: Evaluarea utilitatii sistemului de fuziune PET-CT in stadializarea si restadializarea pre- si post-terapeutica a afectiunilor maligne digestive;

• Cercetarea a.3: Testarea fezabilitatii PET-CT pentru evaluarea apoptozei si neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic, etc.);

• Cercetarea a.4: Evaluarea comparativa a PET-CT cu imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) pentru evaluarea formatiunilor tumorale digestive;

I.1.B. Laborator de Imagistica prin Rezonanta Magnetica (MRI)

• Cercetarea b.1: Evaluarea rolului imagisticii prin rezonanta magnetica cu intensitate crescuta a campului magnetic (MRI 3T), combinata cu examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D, in detectarea precoce si caracterizarea afectiunilor digestive;

• Cercetarea b.2: Evaluarea acuratetei MRI in implementarea unor tehnici imagistice moderne, de tipul MRCP (colangipancreatografie MR), colonoscopiei virtuale, spectroscopiei MR, cu rol in diagnosticul precoce al leziunilor maligne digestive;

• Cercetarea b.3: Evaluarea fezabilitatii metodelor hibride EUS–MR, PET-MR pentru diagnosticul precoce si cresterea acuratetei stadializarii cancerelor digestive;

• Cercetarea b.4: Introducerea unor protocoale multistep de diagnostic al afectiunilor digestive care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical;

I.1.C Laborator de Radiologie Digitala (DRX)

• Cercetarea c.1: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in detectarea si caracterizarea afectiunilor digestive;

• Cercetarea c.2: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale pentru efectuarea ERCP si ghidajul miniprobelor EUS la nivelul caii biliare si ductului pancreatic;

• Cercetarea c.3: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in montarea de stenturi in patologia maligna obstructiva a tubului digestiv;

• Cercetarea c.4: Evaluarea comparativa a colangiopancreatografiei endoscopice retrograde (ERCP) cu MRCP in diagnosticul patologiei pancreatico-biliare.


NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiul de fezabilitate. Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus. De exemplu, Cercetarea a.1: ”Evaluarea rolului PET-CT in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv”, va putea fi identificata in tabel dupa codificarea: ”C.a.1”

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Radiologie – Imagistica precum si legatura acestuia cu celelalte module.

I.2. Submodul Endoscopie Digestiva Submodulul va permite implementarea unor tehnici endoscopice avansate, in completarea celor existente: autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopie cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopie cu magnificatie (MCE) si mod NBI (narrow band imaging), endoscopie ultrasonografica (EUS) diagnostica si terapeutica, inclusiv cu punctie fina aspirativa si tehnici de tipul elastografiei ecoendoscopice, respectiv endomicroscopie confocala laser (CLE). O parte din aparatura necesara acestui submodul a fost recent achizitionata in cadrul unei Platforme Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii Imagistice Microendoscopice Avansate (PYRAMID), proiect finantat in cadrul competitiei PNCDI II, programul Capacitati (2007-2009). Aparatura necesara pentru a fi achizitionata in cadrul proiectului Target completeaza astfel infrastructura de cercetare deja existenta, creand premizele unei functionalitati deosebite atat pentru cercetare, cat si pentru diagnostic profesional interdisciplinar. Interdisciplinaritatea acestor tehnici va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate a tehnicilor conexe endoscopiei (examene histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor


prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic direct al imaginilor endomicroscopice beneficiind de tehnici avansate de telepatologie. In cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva vor functiona patru laboratoare: I.2.A. Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)

• Cercetarea a.1: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (displazie joasa sau inalta), respectiv a adenocarcinomului esofagian sau gastric;

• Cercetarea a.2: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (polipi colorectali), respectiv a adenocarcinomului de colon;

• Cercetarea a.3: Evaluarea pensei biopsie optice tip LIFS (life induced fluorescence spectroscopy) pentru diagnosticul in timp real al leziunilor preneoplazice si neoplazice esogastrice;

I.2.B. Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE), inclusiv mod NBI

• Cercetarea b.1: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul pacientilor cu esofag Barrett, in vederea diagnosticului precoce al adenocarcinomului esofagian;

• Cercetarea b.2: Evaluarea gastroscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul pacientilor cu leziuni preneoplazice gastrice, pentru detectia adenocarcinomului gastric;

• Cercetarea b.3: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a adenocarcinomului de colon;

• Cercetarea b.4: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat;

I.2.C. Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)

• Cercetarea c.1: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D pentru evaluarea neoangiogenezei) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice;

• Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv cu punctie fina aspirativa, examinari cu substanta de contrast, elastografie ecoendoscopica, examinari 3D, etc.) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer pancreatic;

• Cercetarea c.3: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer bronhopulmonar (inclusiv cu examinari complementare ecobronhoscopice);

• Cercetarea c.4: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecografie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului hepatocelular primitiv;

• Cercetarea c.5: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecoendoscopie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului pancreatic;

• Cercetarea c.6: Evaluarea utilitatii ecoendoscopiei cu punctie fina aspirativa pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive prin tehnici imunocitochimice si moleculare (microarray, real-time PCR);

• Cercetarea c.7: Evaluarea comparativa a utilitatii elastografiei EUS cu elastografia ultrasonografica in timp real, pentru evaluarea formatiunilor tumorale hepatice;


• Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate. Dezvoltarea abilitatilor diagnostice ale cerce-tatorilor prin utilizarea de simulatoare;

I.2.D. Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE)

• Cercetarea d.1: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopa-tologic in vivo si in timp real la pacientii cu esofag Barrett si adenocarcinom esofagian precoce;

• Cercetarea d.2: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopa-tologic in vivo si in timp real la pacientii cu leziuni preneoplazice si adenocarcinom gastric precoce;

• Cercetarea d.3: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopato-logic in vivo si in timp real la pacientii cu colita ulcerativa si adenocarcinom colorectal precoce;

• Cercetarea d.4: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatolo-gic in vivo si in timp real la pacientii cu infectie cu Helicobacter pylori;

• Cercetarea d.5: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histo-patologic in vivo si in timp real la pacientii cu boala celiaca;

• Cercetarea d.6: Testarea fezabilitatii endomicroscopiei pentru transmisia la distanta in vivo si in timp real, in vederea consultului histopatologic;

• Cercetarea d.7: Testarea fezabilitatii tehnicilor endomicroscopice pentru evaluarea neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, can-cer gastric, cancer pancreatic);

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate. Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva precum si legatura acestuia cu celelalte module.


I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica Submodulul va permite efectuarea de cercetari in scopul dezvoltarii aplicatiilor chirurgiei mini-invazive in diagnosticul precoce al afectiunilor maligne. Chirurgia Endoscopica este o noua ramura chirurgicala care urmareste minimizarea cailor de acces in cavitatea peritoneala, pentru abordarea organelor abdominale. Se evita astfel inciziile largi ale peretelui abdominal care aduc un prejudiciu estetic recunoscut, prelungesc durata de spitalizare si de recuperare postoperatorie a pacientului, prezinta risc de infectie postoperatorie si de eventratie. Primul pas a fost realizat prin Chirurgia Laparoscopica (CL) in care accesul in cavitatea peritoneala sa face prin mici orificii, pana la 2 cm diametru, practicate in peretele abdominal antero-lateral. Un al doilea progres a fost realizat prin Chirurgia Endoscopica (CE) Transluminala prin Orificii Naturale (N.O.T.E.S. – Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery). Prin acest tip de abord accesul in cavitatea peritoneala nu se mai face traversand straturile peretelui abdominal ci prin orificiile naturale ale organismului: oral (transgastric), vaginal sau anal (transrectal sau transcolonic). Se anuleaza astfel orice traumatism asupra peretelui abdominal, risc de infectie parietala, de eventratie ulterioara sau orice prejudiciu estetic. Un beneficiu major al chirurgiei endoscopice fata de cea traditionala este scaderea semnificativa a imunodepresiei generale postoperatorii care se pare ca este datorata tocmai minimalizarii agresiunii parietale si peritoneale. Acest avantaj este foarte important la pacientii cu afectiuni maligne unde consecintele unei interventii chirurgicale exploratorii, diagnostice si de stadializare trebuie sa fie minime. Chirurgia Laparoscopica a atins un nivel de dezvoltare apreciabil atat ca tehnologie cat si ca performanta, in timp ce N.O.T.E.S.–ul este abia la inceput de drum, insa perspectivele acesteia din urma sunt teoretic nelimitate. Chirurgia Endoscopica permite astfel explorarea vizuala, imagistica (ecografica), prelevarea de material biologic pentru biopsii avand aplicatii directe in diagnosticul precoce si in stadializarea afectiunilor maligne ale tubului digestiv. Submodulul de Chirurgie Endoscopica va avea doua laboratoare, care vor fi conectate din punct de vedere al fluxului de informatii digitale atat intre ele cat si cu laboratoarele din celelalte submodule (Submodul Endoscopie Digestiva, Submodul Radiologie si Imagis-tica). In imediata vecinatate a submodulului se vor efectua examenele histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteo-mice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa. I.3.A. Laborator de Chirurgie Experimentala (CEX)

• Cercetarea a.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local (peritoneal) induse de chirurgica laparoscopica;

• Cercetarea a.2 Evaluarea modificarilor raspunsului imun sistemic induse de chirurgia laparoscopica;

• Cercetarea a.3 Evaluarea influentei chiurgiei laparoscopica asupra biologiei tumorilor maligne peritoneale secundare;

• Cercetarea a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de biopsii, explorare ecografica;


I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S.

• Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si sistemic in N.O.T.E.S.;

• Cercetarea b.2 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transgastric in N.O.T.E.S.;

• Cercetarea b.3 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transrectal in N.O.T.E.S.;

• Cercetarea b.4 Evaluarea metodelor de explorare peritoneala, biopsie, ecografie in scop de diagnostic si de stadializare a cancerelor digestive;

• Cercetarea b.5 Evaluarea metodelor de rezectie chirurgicala oncologica a cancerelor digestive in N.O.T.E.S.;

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate . Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Chirurgie Endoscopica precum si legatura acestuia cu celelalte module.


TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE Metodele de investigatie conventionale (coloratii uzuale si speciale) permit identificarea primara a proceselor preneoplazice si a celor neoplazice maligne. Tehnicile imuno-citochimice (ICC) si imunohistochimice (IHC) permit, intr-o a doua etapa a investigarii, incadrarea corecta a proceselor neoplazice, identificarea unor posibili factori prognostici si a unor posibile tinte terapeutice. Tehnica de hibridizare in situ (ISH) constituie un prim pas in elucidarea la nivel molecular a mecanismelor carcinogenezei prin localizarea la nivel de tesut a celulelor care exprima gene pro-canceroase. Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante includ: morfometria tisulara si celulara asistata de calculator, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat. Metoda microdisectiei laser (LCM), care constituie un pivot important de legatura intre investigatia histopatologica la nivelul Modulului de Patologie si Imunologie, si investigatia la nivel molecular de la nivelul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie, va avea drept scop izolarea de grupuri de celule cu morfologie omogena, specifice tesutului malign. Izolarea de grupuri omogene este un pas esential in vederea stabilirii unor markeri morfologici de diagnostic anatomo-patologic specific. In plus, izolarea acestor celule va furniza materialul biologic necesar in vederea identificarii de markeri moleculari ai celulelor care ulterior vor permite dezvoltarea unor tinte moleculare terapeutice. Pentru diagnosticul rapid este necesar achizitia unui criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de tesut nativ (nefixat). In acelasi timp, criomicrotomul este indispensabil in vederea furnizarii de material pentru microdisectia laser. Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evaluare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Astfel, citometria in flux si-a demonstrat aplicabilitatea si utilitatea in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive, evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice in cancerul colorectal sau determinarea antigenului carcino-embrionar (CEA) in biopsia obtinuta dintr-o leziune suspecta. Examinarea imunologica prin metoda ELISA vine sa completeze evaluarea comportamentului populatiilor celulare maligne si a raspunsului sistemelor de aparare ale organismului prin determinarea, la nivel tumoral, a unei largi palete de markeri tumorali, a unor importanti markeri virali si a citokinelor secretate de diferitele subpopulatii limfocitare. Acesta tema de cercetare se va dezvolta in cadrul Modului de Patologie si Imunologie. II. Modulul Patologie si Imunologie Modulul isi propune sa asigure conditiile pentru desfasurarea activitatii de diagnostic histopatologic, citologic si imunologic de inalta performanta prin utilizarea unor tehnici moderne, cum ar fi cele de coloratii speciale, imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizare in situ prin tehnicile FISH si CISH, analiza computerizata a imaginilor microscopice, flowcitometrie, chemiluminescenta si ELISA. Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica si Citologie include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante sunt: tehnica de colorare imunohistochimica ("IHC" pe sectiuni la parafina si pe sectiuni la gheata - metoda imunohistochimica rapida pentru diagnostic intraoperator), hibridizarea in situ (fie cu fluorescenta - Fluorescence in Situ Hibridization - FISH, fie cu cromogen -Chromogen


in Situ Hibridization - CISH), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat. Cu ajutorul acestei mari varietati de metode de investigatie morfologica este posibila parcurgerea unui algoritm de diagnostic morfologic care sa permita: - identificarea primara a proceselor netumorale, preneoplazice si a celor neoplazice maligne - incadrarea corecta a proceselor neoplazice - evaluarea corecta si completa a factorilor implicati in oncogeneza - evaluarea corecta si completa a dezvoltarii tumorale - identificarea si evaluarea factorilor de prognostic - identificarea posibilelor tinte terapeutice eficiente in tratamentul bolii canceroase - evaluarea raspunsului la terapie Obiectivele si activitatile de cercetare majore in cadrul acestui modul vor include: 1. Investigatia factorilor de transcriptie (proteine nucleare necesare transcriptiei anumitor gene, unele dintre ele fiind tisular-specifice). Avantajele fata de markerii clasici citoplasmatici, de membrana nucleara sau din spatiul extracelular constau in gradul de specificitate in general mai inalt si in absenta fenomenului de difuziune. De asemenea, de vreme ce localizarea markerului este nucleara, imunoreactia poate fi combinata cu cromogeni diferiti adresati unor markeri citoplasmatici sau de membrana citoplasmatica. 2. Evaluarea factorilor de prognostic in diverse neoplazii (Ki67, p53, PCNA, bcl2, VEGF). In patologia tumorala digestiva, de exemplu, a fost evidentiata recent asocierea dintre supraexprimarea stathminei (proteina majora implicata in depolimarizarea microtubulilor) si mutatia genei P53, acestea fiind corelate cu progresia tumorala, prognosticul nefavorabil si aparitia recidivelor in carcinoamele cu origine la nivelul tubului digestiv si al glandelor anexe. Alte exemple sunt oferite de supraexpresia bcl-2 care se asociaza cu un prognostic favorabil in carcinoamele colorectale sau de corelarea expresiei VEGF cu progresia tumorala (indicator al recurentelor si metastazelor) in carcinoamele hepatocelulare. 3. Evaluarea repararii ADN si apoptozei, ca functii supresoare ale dezvoltarii tumorale. Este posibil ca formele aberante ale unor gene care controleaza fenomenul apoptotic (cum ar fi BARD1 sau p53), sa nu mai indeplineasca functia genei normale de supresie a dezvoltarii tumorale astfel incit, ele sunt exprimate in exces in celulele canceroase, reprezentind markeri indicatori ai unui prognostic rezervat. 4. Evaluarea angiogenezei care permite tumorilor sa-si rectureze propriul lor suport vascular. Celulele canceroase nu pot forma o masa tumorala mai mare de 1 mm3 deoarece difuziunea oxigenului sau a compusilor nutritivi devine insuficienta in aglomerari celulare cu dimensiuni mai mari decat aceasta. Totusi, semnalele angiogenetice produse de celulele tumorale, ca rezultat al stresului hipoxic si trofic sau ca rezultat al alterarilor oncogenice, conduc la o exprimarea genica aberanta a substantelor care controleaza angiogeneza ceea ce determina, in final, dezvoltrea unui raspuns angiogenetic dezorganizat. Dependenta tumorilor de vascularizatia oferita de celulele endoteliale normale a condus la ipoteza dezvoltarii unor potentiale strategii terapeutice bazate pe inhibitia angiogenezei care ar trebui sa determine distrugerea vascularizatiei tumorale, cu degradarea perfuziei intratumorale fara insa a avea efectele adverse ale chimioterapiei traditionale. 5. Detectarea posibilelor tinte terapeutice in diverse tipuri de tumori maligne. Astfel, receptorul tirozinkinazei, c-erb B2 este un important factor prognostic si o importanta tinta terapeutica, in cancerul mamar si gastric. VEGF constituie de asemenea o tinta terapeutica cu perspective deosebite in tratamentul carcinomului hepatocelular. La fel, detectarea receptorilor ciclooxigenazelor 1 si 2 la pacienti cu polipi colorectali in vederea instituirii terapiei cu AINS previne aparitia malignizarii si evolutia spre carcinomul colorectal.


Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Obiectivele si activitatile majore de cercetare din acest submodul includ: (1) Demonstrarea aplicabilitatii si utilitatii flow-citometriei in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive (determinarea antigenului nuclear p105), evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice. (2) Completarea evaluarii raspunsului imun al pacientilor cu afectiuni digestive prin metoda ELISA care permite aprecierea activitatii subpopulatiilor limfocitare implicate in raspunsul imun umoral si celular prin determinarea in ser a citokinelor secretate de acestea (IL-1, IL-2, IL-6, IL-8, TNF-alfa, IL-10, IL-12 etc), respectiv prin determinarea autoanticorpilor cu diferite specificitati.

NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre dife-ritele laboratoare, ”cercetarile” in cadrul Modulului de Patologie si Imunologie se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu in cadrul laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.

Pentru realizarea acestor obiective si activitati de cercetare, in cadrul acestui modul vor functiona doua submodule: II.1. Submodul de Anatomie Patologica II.2. Submodul de Imunologie

II.1. Submodulul de Anatomie Patologica Va avea in componenta urmatoarele laboratoare si spatii suport:

A. Laboratorul de Histopatologie (HP) B. Laboratorul de Imunohistochimie si Imunocitochimie (L-IHC/ICC) C. Laboratorul de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (MdL-

CIT-HIS) D. Laboratorul de Analiza Computerizata a Imaginii (L-ACI) E. Sala de Telepatologie – Telemedicina (TELMED) F. Laborator pregatire material documentar pentru cercetare – (PMDF) G. Cabinete de documentare si diagnostic – (CDD) H. Secretariat/Server LAN – (SS LAN) I. Spatii de depozitare materiale si reactivi

NOTA!!! Datorita conexiunilor de cercetare puternice care exista intre laboratorare „cercetarile” se vor desfasura pe submodul, si nu pe laboratoare cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva

Submodulul isi propunde sa dezvolte urmatoarele tipuri de cercetari:

• Cercetarea p.1: Studiul microscopic pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale;

• Cercetarea p.2: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de imunofluorescenta;


• Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica;

• Cercetarea p.4: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale;

• Cercetarea p.5: Studiul microscopic histologic calitativ si diagnosticul al leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica;

• Cercetarea p.6: Recoltarea de material celular si tisular tintit pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnicile histopatologice si citologice;

• Cercetarea p.7: Recoltarea de material celular si tisular pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnici de patologie moleculara;

• Cercetarea p.8: Studiul morfometric, cantitativ pe preparate incluse la parafina si preparate citologice si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de analiza computerizata a imaginii;


Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Patologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.


III.2. Submodulul de Imunologie Va avea in componenta urmatoarele laboratoare:

A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC) B. Laboratorul de investigare (ELISA) C. Cabinetul de documentare, interpretare si prelucrare a datelor (DIP) D. Camera de primire probe (CPP)

In cadrul acestor laboratoare se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari:

• Cercetarea i.1: Identificarea unor markeri caracteristici umorali si celulari ai leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul citometriei de flux

• Cercetarea i.2: Identificarea unor markeri caracteristici umorali ai leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicii ELISA


Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Imunologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.


TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI-GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE PROGRESIE MALIGNA SI A TINTELOR TERAPEUTICE PRIN TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE Dezvoltarea si evolutia unui proces tumoral malign sunt insotite de modificari complexe ale expresiei genice. Desi genele individuale au fost propuse pentru diagnostic si uneori au fost tinte terapeutice in tratamentul cancerelor, cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura genetica” care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a cancerelor. In plus, fiecare gena din „semnatura genetica” poate sa fie prezenta in mai multe forme, numite polimorfisme. Pentru identificarea acestor grupuri de gene si polimorfisme care colectiv confera un risc sporit de cancer se va face prin utilizarea de DNA microarrays (Genomics). Tehnica microarray reprezinta o metoda eficienta si fezabila pentru obtinerea si compararea profilelor expresiei genice intre indivizii sanatosi si indivizi cu leziuni premaligne, precum si la cei depistati cu patologie maligna digestiva. Unele modele ale expresiei genice obtinute se pot constitui in criterii de diagnostic precoce foarte utile in managementul afectiunilor digestive. Analiza activitatii transcriptionale utilizand DNA Arrays este insotita de rezultate fals-pozitive, fiind necesara eliminarea anumitor gene. Acest dezavantaj este inerent tehnicii care are o valoare statistica. Din acest motiv evaluarea chip-urilor pentru DNA necesita si o prelucrare de tip statistic cu soft-uri specializate, prelucrare ce se va face in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala (Submodulul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica). Validarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics” se va face prin real-time PCR (RT-PCR). Desi expresia genica ne ofera o cantitate imensa de informatii privind activitatea transcriptionala a celulei canceroase, nu ne ofera cu certitudine localizarea exacta a celulei care exprima gena respectiva si, in plus, nu ne spune nimic referitor la translatia informatiei genetice in efector (proteine) la nivel celular. Din acest motiv sunt necesare trei platforme cu caracter imagistic si analitic, o platforma de microdisectie laser (LCM) pentru localizarea in tesut a proteinelor asociate cu cancerul, o platforma de identificare a proteinelor relativ abundente prin tehnica MALDI-TOF-MS (Proteomics), iar pentru analiza proteinelor prezente in concentratii extrem de mici se va utiliza microscopia de forta atomica (ATM). Prin tehnica AFM poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva. Tesutul malign este deosebit de heterogen. Pentru analiza fenotipica si moleculara a celulelor din tesutul canceros este necesara izolarea unor grupuri de celule omogene fenotipic cu ajutorul microdisectiei laser. Cu ajutorul microdisectiei laser vom realiza: - (i) identificarea si cuantificarea unor gene importante in procesul de malignizare prin izolarea de ARN mesager si amplificare prin real time PCR din grupe de celule specifice tesutului malign; - (ii) verificarea localizarii in tesut a ARN mesager specific celulei canceroase prin tehnica de hibridizare in situ (ISH);


- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS); - (iv) investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel de substructura celulara in stare nativa, fiziologica, poate fi indeplinita si utilizand microscopul AFM care are o rezolutie comparabila cu cel electronic (nm-zeci de nm). Pentru intregirea studiului, vom realiza: - (v) analiza modificarilor structurale si conformationale ale markerilor tumorali prin studii de luminiscenta. AFM este o metoda nedistructiva, modificarile spectroscopice putandu-se constitui in criterii de diagnostic si prognoza utile in managementul afectiunilor digestive. - (vi) Identificarea (fenotipizare) celulelor care exprima proteine specifice celulelor maligne va fi realizata prin microscopie de fluorescenta confocala cu 2 fotoni (Two-photon Laser Scaner Confocal Microscopy). Penetratia acestui microscop poate ajunge si la 1-2 mm. In plus microscopul cu doi fotoni poate fi folosit pentru observatii pe termen lung (saptamani) deci se poate urmari si documenta procesul de malignizare in model animal in vivo. Identificarea acestor markeri celulari si moleculari va constitui baza pentru dezvoltarea unor tinte moleculare terapeutice. Din motive logistice, materialul utilizat pentru microdisectia laser va fi pregatit de un criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de tesut nativ (nefixat). Criomicrotomul va fi folosit si la Modulul de anatomo-patologie pentru obtinerea unui diagnostic rapid. Alaturi de investigatiile anterioare vor fi introduse metode de citogenetica moleculara. Acestea nu se substituie in totalitate tehnicilor citogenetice clasice, putand insa identifica modificari cromozomiale nedetectabile prin metodele standard (bandare G, T, C, R). Caracterizarea unor remanieri complexe sau a unor cromozomi markeri mai ales in celulele tumorale (neoplasm gastric, hepatic, colo-rectal) este facilitata de introducerea metodei FISH. De asemenea prin intermediul echipamentului ce urmeaza a fi achizitionat se poate realiza procesul de hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization), tehnica derivata din FISH care se utilizeaza pentru punerea in evidenta a dozajului genic. Metoda este folosita in mod particular pentru studiul aberatiilor cromozomiale in tumori solide in care se cariotipeaza foarte greu. Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule si apoi prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiu molecular. Pe modelul culturilor celulare se pot realiza studii vizand activitatea intracelulara, urmarind replicarea si transcriptia ADN, sinteza de proteine, metabolismul celular, moartea celulara (necroza sau apoptoza). Dezvoltarea si stabilizarea unor linii celulare relevante pentru diferite tipuri de tumori este de maxima importanta pentru punerea la punct a unor strategii terapeutice eficiente impotriva cancerului. Acesta tema de cercetare se va dezvolta cu precadere in cadrul Modului de Biologie Moleculara si Biochimie. Activitatea Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie are caracter de cercetare fundamentala. Prin achizitionarea aparaturii necesare fiecarui submodul din cadrul Modulului de biologie moleculara si biochimie in completarea celei existente este posibila realizarea cercetarii la un inalt nivel tehnic in vederea depistarii de noi markeri de diagnostic, dar si dezvoltarea unor programe de pregatire specifice in cadrul modulului pentru familiarizarea medicilor rezidenti si a doctoranzilor cu tehnica de varf folosita in cadrul acestor laboratoare, tehnici competitive pe plan international. Tehnicile folosite in cadrul modulului vin in completarea tehnicilor de imagistica si a celor de patologie stabilind caracterul de interdisciplinaritate al cercetarilor realizate in cadrul acestui centru.


Cercetarile dezvoltate se vor axa pe: 1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala (Transcriptome) in patologia maligna gastro-intestinala in vederea realizarii unui diagnostic genetic; 2. cuantificarea unor gene specifice celulei canceroase prin hibridizare genomica comparativa; 3. identificarea unor mutatii genetice specifice procesului de malignizare; 4. standardizarea unor teste biochimice de diagnostic precoce; 5. depistarea unor potentiale tinte terapeutice la nivel celular si molecular; 6. determinarea unor markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei, markeri de stres oxidativ) in lichide biologice (ser, plasma) si 7. evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri genetici si biochimici ca indici de diagnostic neinvaziv in cancerul pancreatic, de colon, hepatic; 8. determinarea unor markeri proteici in extrg54acte tisulare si corelarea acestora cu rezultatele obtinute la analiza lichidelor biologice pentru diagnosticul corect al cancerelor digestive mentionate; 9. dezvoltarea de nanosisteme pentru separarea proteinelor pe baza proprietatilor lor biologice; 10. aplicarea unor detectori moleculari capabili sa “masoare” molecule individuale sau complexe ale acestora, precum microscopul AFM; 11. caracterizarea fenotipica a celulelor canceroase; 12. coroborarea rezultatelor deteminarilor biochimice cu diagnosticul clinic si imagistic si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate. Obiectivele acestui modul pot fi atinse cu ajutorul unor tehnologii moleculare noi bazate pe analize globale ale expresiei genice: tehnicile microarray dublate de RealTime PCR, hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization) si secventiere ADN (sistemul optic avansat aflat in curs de achizitie), tehnici de separare si analiza a proteinelor de inalta performanta prin MALDI-TOF-MS si AFM. Prin tehnica AFM (microscop cu forta atomica) poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sau microspectroscopia RAMAN, sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva. Activitatea in cadrul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie se va desfasura in vederea cercetarii avand la baza urmatoarele obiective:

• imaginarea, crearea si introducerea unor teste de diagnostic molecular in cancerul digestiv prin introducerea unor tehnologii de ultima ora (bazate pe genomics si proteomics) si transferul rezultatelor din laborator catre clinica, in folosul pacientului;

• realizarea de studii pentru initierea unei baze de date a proteinelor implicate in cancer, referitor la modificarea proteomului plasmatic si tisular, cu scopul detectarii unor biomarkeri fiabili pentru: un diagnostic precoce in cancerele digestive; prognostic si monitorizarea terapiei; stabilirea tintelor optime de actiune preventiva si terapeutica;

• evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei) ca indici de diagnostic in cancerele digestive si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate

• stabilirea identitatii celulor maligne prin fenotipizare


”Cercetarile” se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule:

III.1. Submodul de Biologie Moleculara III.2. Submodul de Biochimie

III.1. Submodulul de Biologie Moleculara Isi va desfasura activitatea in cadrul urmatoarelor laboratoare spatii suport:

A. Laborator de Genomica (LG); B. Laborator de Citogenetica (LCG); C. Laborator de Culturi Celulare (LCC); D. Secretariat - Centru de analiza si documentare (SCAD); E. Spatiu de sterilizare (SS);

In cadrul laboratoarelor se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari. III.1.A. Laborator de Genomica (LG)

• Cercetarea g.1: Detectarea instabilitatii microsatelitice (MSI), a polimorfismelor mononucleotidice (SNP) si a mutatiilor genelor potential implicate in patologia maligna a tubului digestiv;

• Cercetarea g.2: Evaluarea starii de metilare si a pierderii starii de heterozigotie (LOH) in tesuturile malignizate;

• Cercetarea g.3: Evaluarea simultana a nivelului de activitate pentru sute de gene (microarray) urmata de validarea rezultatelor prin Real-Time qPCR;

• Cercetarea g.4: Generarea unor profile ale statusului genetic pentru subiectii sanatosi, cu leziuni premaligne si maligne. Depistarea unor markeri genetici utilizabili in screening-ul cancerelor digestive;

III.1.B. Laborator Citogenetica (LCG)

• Cercetarea cg.1: Initierea culturilor celulare din limfocite si tumori necesare efectuarii preparatelor cromozomiale;

• Cercetarea cg.2: Efectuarea preparatelor cromozomiale si pregatirea lor pentru examinare (bandare, denaturare, hibridizare);

• Cercetarea cg.3: Examinarea microscopica si cariotiparea, interpretare rezultate;

III.1.C Laborator de Culturi Celulare (LCC) • Cercetarea c.1: Initierea unor culturi primare din celule si tesuturi tumorale prelevate

de la pacienti; • Cercetarea c.2: Stabilizarea unor linii celulare care reflecta cu fidelitate

caracteristicile celulelor tumorale; • Cercetarea c.3: Testarea in vitro a unor substante cu potential terapeutic; • Cercetarea c.4: Realizarea unor experimente de genomica si proteomica pe celulele

din cultura; • Cercetarea c.5: Stocarea pe termen mediu si lung a liniilor celulare;



Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biologie Moleculara precum si legatura acestuia cu celelalte module.

III.2. Submodulul de Biochimie va avea urmatoarele laboratoare:

A. Laborator pentru analiza MALDI -TOF (MLD) B. Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM) C. Laborator pentru masuratori luminiscente (LL) D. Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (MCF) E. Laborator pentru prelucrare probe (LPP)

Acestora li se vor adauga spatiile destinate unui Centru de analiza datelor (CAD), Spatii de depozitare materiale si reactivi (SD) si o sala server (SS). In cadrul acestui submodul se vor desfasura urmatoarele tipuri de cercetari: III.2.A Laborator pentru analiza MALDI-TOF (MLD)

• Cercetarea p.1: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti sanatosi.

• Cercetarea p.2: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti supectati de/diagnosticati cu patologie maligna a tubului digestiv.


III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)

• Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii diferite pentru a stabili sensibilitatea si specificitatea metodei pentru patologia studiata prin compararea cu alte tipuri de cancer.

• Cercetarea p.4: Analiza cluster pentru identificarea profilului proteomic corelat semnelor ce indica risc crescut sau o patologie maligna a tubului digestiv instalata.

III.2.C Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)

• Cercetarea p.5: Caracterizarea modificarilor proprietatilor unor proteine plasmatice asociate specific patologiei maligne a tubului digestiv prin determinari de luminiscenta si chemiluminiscenta.

III.2.D Laborator microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)

• Cercetarea p.6: Investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel de substructura celulara in stare nativa.


Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biochimie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

CADLPP

ModulImagisticaDigestiva

ModulPatologie

Imunologie

ModulTelemedicină

şiInteligenţăArtificială

Flux unidirecţional prelucrare

Flux bidirecţional informaţie

Unitate Prelucrare

Unitate Integrare

SUBMODUL BIOCHIMIEFluxurile activităţilor dePrelucrare, Interpretare

LL

AFM

MCF

MLD

ModulBiologie

Moleculara siBiochimie


TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE-LUCRARE STATISTICA. Acest obiectiv complex va fi realizat prin dezvoltarea de tehnici de telemedicina, bazate pe crearea unor baze de date cu acces public si privat precum si prin utilizarea unor tehnologii moderne de Inteligenta Artificiala (IA) din domeniul Invatarii automate (Machine Learning), pentru crearea de Sisteme Inteligente de diagnostic automat in timp real, in vederea asistarii computerizate a deciziei medicale. Tehnologiile IA vizate sunt: retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie. In plus, utilizarea unor tehnici moderne de analiza multivariata, regresie liniara multipla, analiza supravietuirii si inferenta statistica pentru analiza statistica de profunzime a datelor medicale, vor permite stabilirea relatiilor de baza dintre ele si mai buna lor intelegere in vederea utilizarii tehnologiei informatiei, pentru procesarea lor in vederea obtinerii diagnosticului asistat de computer. Aceasta tema de cercetare se va desfasura in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala. IV. Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala Modulul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala isi propune sa fie puntea de legatura intre toate celelalte module ale proiectului si sa faciliteze conlucrarea si schimbul de informatii atat intre laboratoarele si disciplinele implicate cat si cu lumea larga, prin intermediul Internetului si a altor metode de integrare a informatiei. Modulul este complex si include un Submodul de Telecomunicatii si Baze de date cu acces public si privat precum si un Submodul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica ce va functiona ca o interfata intre aparatura medicala si bazele de date dezvoltate. In principal, fluxul informational este dirijat dinspre sursele de date medicale (inregistrari text, imagini statice si dinamice) catre Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala in procesul de colectare si stocare a datelor intr-o baza de date globala. Datele obtinute vor fi prelucrate off-line in cadrul Laboratorului de Procesare Video si restocate sub forma unui set de parametri analitici ce vor fi mai departe analizati statistic in cadrul Laboratorului de Prelucrare Statistica, urmand ca in final sa fie analizate in cadrul Laboratorului de Inteligenta Artificiala pentru obtinerea diagnosticului automat si elaborarea concluziilor. Scopul final al activitatii Laboratorului de Inteligenta Artificiala va fi de a crea un flux de prelucrare on-line a informatiei, astfel incat pachetul software integrat, construit pe baza modulelor software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent, sa poata furniza diagnosticul automat in timp real imediat ce a fost alimentat cu informatia medicala corespunzatoare.

NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre dife-ritele laboratoare, ”cercetarile” in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu in cadrul laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.


Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule: IV.1. Submodul Telecomunicatii si Baze de Date

• Cercetarea t.1: achizitionarea de imagini video de la echipamentele medicale (statice si dinamice) si stocarea lor intr-o mega - baza de date cu acces privat;

• Cercetarea t.2: dezvoltarea unor algoritmi avansati si a unor programe de prelucrare automata a fisierelor video pentru identificarea unui set de parametri utilizabili in testele statistice comparative si de semnificatie, respectiv in sistemele inteligente;

• Cercetarea t.3: prezentarea rezultatelor si prezentari de caz, precum si stocarea de informatii rezultate din cercetare;

IV.2. Submodul Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica

• Cercetarea v.1: interpretarea si clasificarea informatiilor pe baza prelucrarilor statistice specifice si tehnicilor avansate de inteligenta artificiala (masini instruibile);

• Cercetarea v.2: proiectarea de sisteme inteligente (neural networks, evolutionary algorithms, classification and decision trees, support vector machines, clustering analysis) si aplicarea sistemelor inteligente in procesarea datelor medicale;

• Cercetarea v.3: crearea de pachete software integrate, constituite din modulele software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent in prealabil construit, care sa produca diagnosticul automat optim, prin alegerea celui mai performant diagnostic, pe baza competitiei dintre modulele componente;

• Cercetarea v.4: dezvoltarea de tehnologii de modelare virtuala (reconstructies tridimensionala si palparea virtuala) si diagnosticare la distanta (telemedicina);


Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Telemedicina si Inteligenta Artificiala, precum si legatura acestuia cu celelalte module.


Situatia Actuala In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de rezervat. Cu toate acestea, folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Dezvoltarea sistemelor imagistice (MRI si PET-CT) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice. Endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor, cu cresterea acuratetei diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei. In mod similar. In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice detectate prin endoscopie sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar consta in dezvoltarea unor “biopsii optice”, adica a unor sisteme de recunoastere care pot detecta cancerele in timp real. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri prognostici va permite stratificarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar “computerizarea” progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de diagnostiare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de “sisteme imagistice inteligente” cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive. Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania (PET-CT, MRI 3T, autofluorescenta endoscopica, etc.) si in regiunea Oltenia (endomicroscopie confocala laser, sistem microdisectie laser, platforma microarry, AFM, etc.), ele fiind strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei si pentru cresterea capacitatii de cercetare a Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova. Dezvoltarea unui centru de cercetare interdisciplinar de asemena anvergura va permite initierea cercetarii de inalta performanta in regiune, prin obtinerea si coagularea unei mase critice de cercetatori care vor putea dezvolta diverse programe de cercetare-dezvoltare interdisciplinare si transdisciplinare.


Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Necesitatea Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si Tratament sunt in conformitate cu obiectivele generale ale programelor de cercetare din Romania pentru ca ele permit dezvoltarea cercetarilor fundamentale aplicate pentru prevenirea unui grup de boli cu impact major, dezvoltarea cunostintelor in domeniul stiintelor medicale fundamentale, folosirea retelei de informatica medicala cu administrarea optima a informatiilor incluse intr-o retea academica si implementarea tehnicilor moderne de telemedicina care sa permita eradicarea diferentelor fata de nivelul serviciilor medicale europene. Este de asteptat ca prin implementarea acestui proiect sa se dezvolte teme de cercetare ale caror rezultate sa conduca in primul rand la obtinerea unui diagnostic precoce in patologia maligna ceea ce ar avea influenta directa asupra sanatatii populatiei Regiunii Oltenia, in special, si a populatiei Romaniei, in general. O crestere a calitatii vietii (sanatatii populatiei) va avea implicatii si asupra mediului economic din Romania. Proiectul este relevant deoarece pune bazele si pentru crearea unui centru de excelenta in gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de CD a UMF Craiova prin dotarea cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii C-D existente. Prin dezvoltarea infrastructurii unui centru de excelenţă va exista posibilitatea de dezvoltare a parteneriatului international in C-D (in special in plan european) si dezvoltarea de domenii tehnologice cu potential economic de interes pentru Romania prin dotarea si modernizarea laboratoarelor existente. Crearea unei noi infrastructuri de cercetare care sa integreze cele patru module fundamentale descrise (Modul de Imagistica, Modul de Patologie si Imunologie, Modul de Biologie Moleculara si Biochimie, Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala) se incadreaza in domeniul major de interventie va permite cresterea capacitatii si a eficientei activitatii de C-D a UMF Craiova. Oportunitatea:

• Posibilitatea participarii la programe de cercetare europene In urma implementarii proiectului TARGET, Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova va avea posibilitatea, datorita infrastructurii de cercetare, sa dezvolte proiecte in parteneriate cu alte institutii si institute de CD din Europa, ca de exemplu actualul Programul Cadru 7, unde UMF Craiova poate aplica cu proiecte de CD pentru Programul Cooperare- Domeniul Sanatate. In trecut au existat proiecte internationale ale UMF Craiova, care, datorita infrastructurii insuficiente, au fost respinse de catre evaluatorii internationali: 1. Proiectul “Evaluarea Mini-invaziva a Angiogenezei Tumorale” a fost evaluat in cadrul Programului Cadru 7- Idei, Call ERC-2007- StG, obtinand un punctaj de 6.5 dintr-un total de 10. Principalul motiv pentru care nu s-a obtinut finantarea a fost acela al insuficientei resurselor (resursa infrastructura si umana). Desi, proiectul a fost considerat foarte interesant de catre evaluatori, cu un impact practic important, nu a fost finantat; 2. Cercetatorii Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie ai UMF Craiova, au incercat sa aplice, intr-un consortiu, pentru Programul Cadru 7 - Parteneriate, cu proiectul ”EUROPHYSIOME- EU_GIOME”. Cu toate acestea, consortiul nu a putut fi realizat datorita insuficientei resurselor si echipamentelor (in special datorita lipsei unor dotari cum ar fi endomicroscopia confocala laser si autofluorescenta endoscopica). Se doreste ca, prin realizarea infrastructurii Centrului TARGET, proiecte de viitor sa nu mai fie respinse datorita infrastructurii insuficiente.


• Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare,

dezvoltare tehnologica si inovare, Domeniul major de interventie 2.2- investitii in infrastructura de CDI, Operatiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii de CD existente si crearea de noi infrastructuri de CD. Programul Operativ Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice, prin Domeniul major de interventie 2.2- Operatiunea 2.2.1 este singurul Program Operational Sectorial care finanteaza crearea de infrastructuri de CD pentru institutii care dezvolta activitati de CD. Desigur, putem spune ca exista programe fie nationale (Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare II: Programul Capacitati si Parteneriate), fie internationale (Programul Cadru 7: Cooperare si Capacitati) care finanteaza intr-o anumita masura dezvoltarea infrastructurii de CD-I a institutiilor de CD (achizitia de echipamente de CD), dar nici unul nu finanteaza crearea de infrastructuri (constructia de cladiri destinate CD). In aceste conditii consideram ca este oportun ca Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova sa aplice pentru obtinerea de finantari din Fonduri Structurale in vederea dezvoltarii infrastructurii de CD.

• Unicitatea infrastructurii face ca cercetari de genul celor la punctul 2.b.1 „Justificarea stiintifica a proiectului” sa fie posibile:

o Detectarea modificarilor moleculare (la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genice, respectiv al expresiilor proteinelor modificate;

o Realizarea de sisteme imagistice integrate; o Initerea de programe de screening si detectie precoce cu urmatoarele posibile

consecinte: scaderea mortalitatii si morbiditatii induse de cancerele digestive; o Utilizarea de tehnici endoscopice ultramoderne: autoflorescenta endoscopica,

spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie-inclusiv in mod NBI, tomografia cu coerenta optica si endomicroscopia confocala laser;

o Caracterizarea in situ a tesutului malign prin utilizarea de tehnici de microscopie cu doi fotoni;

o Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (retele neuronale artificiale, algoritmi evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de cluster, arborii de clasificare si decizie) – tehnici incipiente la nivel mondial;

o Identificarea rapida a prezentei sau absentel riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice si neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv).

• Crearea infrastructurii poate duce la urmatoarele rezultate:

o identificare precoce a cancerelor digestive cu rezultat direct asupra morbiditatii si mortalitatii;

o identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala; o Integrarea în programul european de cercetare şi îmbunătaţirea potenţialului de

cercetare în interiorul proiectului va fi asigurat de colaborarea constantă între participanţii la proiect şi alte departamente de gastroenterologie, imagistică medicală şi informatică medicală: Laboratory of Endoscopy and Department of Gastroenterology and Hepatology, University Hospital Aarhus, Denmark; Laboratory of Gastrointestinal Endoscopy and Department of Surgical Endoscopy, Gentofte University Hospital, Copenhagen, Denmark; University Group for Healthcare Modelling, University of Westminster, London, United Kingdom;

o Integrarea laboratorului de ecoendoscopie şi microendoscopie în reţeaua de formare a Societăţii Europene de Endoscopie Digestivă (ESGE) va permite formarea de specialişti români şi străini în cadrul centrului de cercetare, respectiv


formarea de specialişti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG şi ESGE. Menţionăm ca Laboratorul de Ecoendoscopie al UMF Craiova dispune de aparatură performantă, inclusiv prin câştigarea a două granturi CEEX în 2006 pe baza cărora se va achiziţiona aparatură performantă de elastografie ecoendoscopică, unică în România până în momentul actual. Activitatea Laboratorului de Ecoendoscopie se poate reflecta deja prin crearea unui CD şi a unui website interactiv şi dinamic de ecoendoscopie liniară, www.EUSAtlas.ro care are deja utilizatori înregistraţi din România şi străinătate (SUA, Franta, Olanda, Danemarca, Suedia, Germania, Ungaria, Mexic, Taiwan, Thailanda, Vietnam, India, China, Venezuela, Egipt, etc.), cu peste 18000 de vizite individuale, contribuind astfel în permanenţă la diseminarea rezultatelor cercetărilor personale şi la creşterea prestigiului clinicii, respectiv centrului. CD-ul şi website-ul au fost premiate cu Marele Premiu Gheorghe Badea, premiul anual al Societăţii Române de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie, decernat la al II-lea Congres Naţional de Ultrasonografie, Cluj Napoca, 28-29 mai 2005. Mai mult extinderea site-ului cu imagini şi filme ale unor tehnici noi de elastografie endoscopică sau endomicroscopie ar permite creşterea popularităţii şi diseminării prin această activitate;

o răspândirea largă a informaţiei prin articole care vor fi publicate in extenso în reviste indexate ISI şi/sau Medline, prin lucrările care vor fi prezentate la congresele naţionale şi internaţionale, respectiv prin realizarea materialelor de educaţie medicală continuă (CD-uri, DVD-uri, site-uri web).

Avand in vedere directiile strategice ale Programului Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice ce sunt in concordanta cu liniile directoare propuse de Comisia Europeana, este necesar si oportun sa se implementeze acest proiect deoarece fondurile de investitii alocate acestui domeniu de cercetare au fost insuficiente, iar sursele proprii au lipsit cu desavarsire. Scenariul tehnico-economic selectat Se propune implementarea proiectului TARGET cu urmatoarele componente:

- Constructie cladire – Departamentul de Imagistica Se doreste realizarea unei constructi in Locatia B (B-dul 1 Mai, nr. 66, Craiova) cu caracteristicile S+P+3E, cu Hmax 14,50 m (fata de cota terenului), cu suprafata construita de 445 mp si cu suprafata desfasurata construita de 2250 mp. Constructia va avea un sitem structural din BA, cadre din BA, grinzi si plansee din BA, si sistem de acoperire cu terasa termoizolanta si hidroizolanta. Constructia va avea bransamente la : - sistemul de alimentare cu apa; - sistemul de canalizare, ape uzate si menajere; - sistemul de canalizare, ape pluviale; - sistemul de energie electrica/telefonie/internet - sistemul de alimentare cu gaze;

NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Constructie cladire in Locatia B”

- Realizarea de amenajari pt locatiile existente A si B

Se doreste realizarea a doua tipuri de amenajari: § amenajari speciale, pentru camere albe, (in Locatia A, Str. Petru Rares, nr. 2,

Craiova) reglementate prin standardul SR EN 12128/ aprilie 2003, standard referitor


la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de siguranta. Aceste amenajari vor fi realizate pentru laboratoarele Submodulului de Biologie Moleculara (SS, SR, SC, LCC, LCG, LG, CR) si pentru laboratoarele Submodulului de Biochimie (MLD, LPP, SD, MCF).

§ amenajari normale – aceste amenajari (zugraveli, inlocuire instalatii electrice si termice, inlociure parchet, sisteme izolatii, usi si geamuri) sunt necesare in vederea asigurarii unui mediu optim atat pentru desfasurarea cercetarilor cat si pentru functionarea optima a aparaturii de cercetare. Amenajarile vor fi realizate in Locatiile A si B ale proiectului.

NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B”

- Achizitia de echipamente si mobilier

Se doresc achiziti de echipamente pentru realizarea de activitati de cercetare-dezvoltare. Multe dintre aceste echipamente au caracterul „state of the art” si sunt unicate in Romania. Se vor achizitiona si echipamente IT, necesare realizarii cercetarilor integrate (Echipamente Modul Telemedicia si Inteligenta Artificiala). Atat Constructia din Locatia B precum si constructiile existente din Locatiile A si B vor fi dotate cu mobilier special medical si cu mobilier normal.

NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Dotarea cu echipamente de CD”; - „Dotarea cu hardware si software”; -„Dotarea cu mobilier”

2.b.2 Scenarii tehnico-economice :

Scenariile tehnico-economice propuse: Pentru cresterea capacitatii de CD a UMF Craiova putem caracteriza urmatoarele scenarii: Scenariul 1: Inchirierea unor laboratoare dotate complet in care cercetatorii UMF Craiova sa poata dezvolta temele de cercetare care stau la baza justificarii stiintifice a proiectului TARGET OPERABILITATEA SCENARIULUI O trecere in revista a ultimelor date de piata la inceputul anului 2008 a aratat ca aproximativ 350-400 sisteme MRI de 3T sunt disponibile in lume, 25% dinte acestea fiind folosite in cercetare. De asemenea, distributia sistemelor cyclotron in toata Europa, si astfel cresterea aprovizionarii cu radioizotopi, a determinat dezvoltarea sistemelor PET/CT. In timp ce Germania, dispune de 94 de sisteme PET si PET/CT, Marea Britanie si Franta au adoptat aceste tehnici mai tardiv. In Romania niciuna dintre aceste tehnici nu este momentan disponibila. Sistemele de autoflorescenta endoscopica si endosmicroscopie confocala laser reprezinta o noutate de ultima ora in domeniul gastroenterologiei. In acest moment in Romania nu exista nici un sistem achizitionat pentru autofluorescenta endoscopica si doar un sistem functional pentru endomicroscopie confocala laser. In Europa exista doar 10 sisteme de autofluorescenta in clinicile de referinta si aproximativ 20 de sisteme pentru endosmicroscopie.


Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra. INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI: a) Alternativa desfasurarii cercetarilor in laboratoare similare din centre de cercetare din strainatate nu este viabila deoarece in momentul de fata NU exista centre de cercetare care sa abordeze integrat teme precum cele propuse. b) Multi cercetatori nu sunt dispusi sa se deplaseze in strainatate pentru a dezvolta aceste cercetari c) Costurile deplasarilor ar fi imense, Univeritatea de Medicina si Farmacie din Craiova neavand posibilitatea sutenii financiare a unui astfel de tip de scenariu. Scenariul 2: Realizarea infrastructurii de cercetare etapizat, cu ajutorul finantarilor interne si internationale. OPERABILITATEA SCENARIULUI Plecad de la premisa ca Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova poate participa la programele nationale de cercetare PNCDI2: capacitati si parteneriate, precum si la programele internationale de cercetare, FP7: capacitati si cooperare, estimam ca, aplicand cu proiecte mai mici (din punct de vedere valoric) pentru fiecare dintre aceste programe, si obtinand finantari maxime, se poate crea infrastructura similara celei propuse prin proiectul TARGET in aproximativ sase ani si noua luni:

o PNCDI2: - Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari cu valoare maxima,

adica 2.000.000 RON - Programul Parteneriate- se estimeaza castigarea a cel putin trei proiecte de

cercetare cu valoarea maxima de 600.000 RON, deci o valoare totala de 1.800.000 RON

o FP 7: - Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ

3.600.000 RON - Programul Cooperare- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ

1.260.000 RON Calculand, putem ajunge la realizarea infrastructurii propuse etapizat: cu un total de 8.660.000 RON/an putem ajunge la investitia maxima propusa de proiectul de fata – aproximativ 60.000.000 RON- in sase ani si noua luni. INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI: a) Nici unul din aceste Programe (fie national sau international) nu finanteaza constructia de infrastructuri de cercetare; b) Nici unul din aceste programe nu finanteaza achizitia de echipamente cu valori mai mari de 2.000.000 RON (aproximativ 540.000 Euro) c) Perioada de timp necesara realizarii infrastructurii este prea mare (sase ani si noua luni). Exista posibilitatea ca cercetarile propuse sa nu mai fie de actualitate.


Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET . Crearea infrastructurii presupune constructia unei cladiri cu specificatii constructive speciale, realizarea de amenajari normale si speciale pentru spatiile care vor gazdui modulele de cercetare componente ale infrastructurii TARGET, achizitia de echipamente de cercetare. Din punct de vedere tehnic acest scenariu presupune investitia in:

• constructia unei cladiri cu urmatoarele caracteristici:S+P+3E, Hmax 14.50 m (fata de cota terenului), suprafata construita de 445 mp, suprafata construita desfasurata de 2250 mp

NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Constructie cladire (DEPARTAMENT DE IMAGISTICA) in Locatia B”

• realizarea de amenajari speciale si amenajari normale pentru locatiile A si B - se

propune realizarea de amenajari normale si amenajari speciale reglemantate prin standardul SR EN 12128/2003

NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B”

• achizitia de echipamente de CD si mobilier- se propune achizitia de echipamente de

CD necesare dezvotarii cercetarilor precum si achizitia de mobilier de specialitate.

NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Dotarea cu echiamente de CD”; - „Dotarea cu hardware si software”; -„Dotarea cu mobilier”

Scenariul recomandat de către elaborator Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET. Scenariul recomandat de laborator presupune constructia unei cladiri noi care sa corespunda caracteristicilor echipamentelor de cercetare (Locatia B), realizarea de amenajari speciale (pentru camera alba) in laboratoare din Locatia A si realizarea de amenajari normale pentru laboratoarele din Locatia A si B. Se propune achizitia de echipamente de CD , IT si mobilier de specialitate necesare dotarii constructiei noi din Locatia B, precum si pentru dotarea laboratoarelor de cercetare existente in Locatiile A si B. Informatii despre constructie(memoriu constructie), despre echipamente si despre mobilier vetiti putea gasi la punctul 2.b.3- unde am detaliat urmatoarele:

- pentru constructie - memoriu tehnic - pentru echipamente – caracteristicile minime de functionare, utilitatile necesare

pentru buna functionare a echipamentelor, spatiile fizice destinate amplasarii echipamentelor si utilizare echipamentelor in fluxul de cercetare.

Avantajele scenariului recomandat • perioada in care putem realiza infrastructura nu va depasi 3 ani, fata de Scenariul doi in

care perioada de realizarea a unei infrastructuri similare poate dura, daca caluclele raman constante, sase ani si noua luni;


• se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2, Operatiunea 1, intr-o perioada de maxim trei ani;

• dezvoltarea integrata a temelor de cercetare propuse; • crearea de noi locuri de munca in Regiunea defavorizata socio-economic Oltenia; • realizarea unei infrastructuri cu echipamente „state of the art”, multe din ele unicate in

Romania si chiar in partea Central Sud-Estica a Europei; • posibilitatea dezvoltarii unor cercetari in parteneriat cu centre de cercetare din

strainatate; • posibilitatea ca dupa implementarea proiectului si dezvoltarea cercetarilor sa se obtina

rezultate cu impact direct asupra cresterii sanatatii populatiei si deci asupra calitatii vietii oamenilor

2.b.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Descrierea constructiva • Constructie cladire in locatia B (Departament de Imagistica) I. GENERALITĂŢI I.1 OBIECTUL PROIECTULUI Prezenta documentaţie, întocmită în conformitate cu prevederile Legii 453/2001, cuprinde piesele scrise si desenate pentru faza de proiectare S.F. si se referă la realizarea lucrarilor de construire a DEPARTAMENTULUI DE IMAGISTICA. Potrivit P100/92, imobilul se încadrează în clasa II de importanţă. Categoria de importanţă a construcţiei este C. I.2 DATE DE TEMĂ Conform temei de proiectare, documentaţia se referă la proiectarea integrala a cladirii. Funcţiunea imobilului este de pavilion de laboratoare pentru activitatea de cercetare. - Regim de construcţie: Constructie individuală. - Sistem constructiv: - sistem constructiv: cadre din BA şi planşee din BA; - sistem acoperire: învelitoare – terasă termoizolată şi hidroizolată. I.3 DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL Parcela, este situată în Craiova, Bvd. 1 Mai, nr. 66-68. - regim juridic: proprietate a UMF Craiova I.4 ACCESE ŞI CIRCULAŢII - accesul auto pe parcelă: direct din stradă. - accesul pietonal: direct din strada - circulaţie staţionară: rezolvată în cadrul parcelei (locuri de parcare pe parcela). I.5 REGIM DE INĂLŢIME Clădirea existentă se încadrează în regimul de înălţime al zonei, fiind o construcţie: S + P + 3E cu inaltime maxima la cornişă: Hmax = 14.50m (fata de cota terenului) II.DESCRIEREA SOLUŢIILOR DE ARHITECTURĂ II.1 ORGANIZARE FUNCŢIONALĂ Schema funcţională majoră cuprinde: - spaţii destinate activităţilor de cercetare (laboratoare), - spaţii destinate administratiei cladirii. II.2 SUPRAFEŢELE CONSTRUCŢIEI SC = 445 mp


SCD = 2250 mp II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor nr. 602 / 02 decembrie 2003, pentru constructia propusa nu este necesara prevederea unui adapost de protectie civila. II.4 SISTEM STRUCTURAL - sistem constructiv: fundaţii din B.A., cadre din B.A., grinzi şi planşee din BA; - sistem acoperire: terasă termoizolată şi hidroizolată II.5 ÎNCHIDERI ŞI COMPARTIMENTĂRI II.5.1 Închideri - Faţadă cortină pe structură de aluminiu - inchideri opace cu placaje pe structură ventilată II.5.2 Compartimentări compartimentările interioare sunt realizate din pereţi cu rol nestructural din zidărie de 12,5 – 25 cm şi pereţi despărţitori uşori din gips-carton cu tratament acustic 15cm. II.6 FINISAJE EXTERIOARE ŞI INTERIOARE II.6.1 Finisaje exterioare Soclu: tencuiala decorative şi placaje cu piatră naturală; Pereţi: tencuială hidrofugă tip Baumit, perete cortină pe structură de aluminiu şi placaje pe structură ventilată; Tâmplării: uşi si ferestre din aluminiu cu geam PVC, prevăzute cu ruperea punţii termice; Învelitoare: terasă termoizolată şi hidroizolată. II.6.2 Finisaje interioare Pardoseli: mochetă de trafic intens pentru birouri, plăci ceramice sau piatră naturală pentru holuri, grupuri sanitare şi scări. Pardoseala din PVC – antistatic si antibacterii in laboratoare. Pereţi: vopsitorie lavabilă; placaj de faianţă până la inaltimea plafonului pentru grupurile sanitare. Tavane: zugrăveală lavabilă pe placaje de gips carton si plafon fals casetat. Tâmplării: tâmplărie lemn (uşi plăci celulare / lemn masiv - furniruite), tâmplărie din aluminiu cu geam PVC. II.7 INSTALAŢII AFERENTE CONSTRUCŢIEI Construcţia este prevăzuta cu instalaţii electrice, sanitare, canalizare, gaze branşate la reţelele edilitare. Încălzirea spaţiilor interioare ale construcţiei se va asigura prin centrală termică proprie. Centrala termică este amplasată la nivelul subsolului şi beneficiază de suprafaţă de explozie conform P-118/1999. Instalaţii: - alimentare cu apa - bransament; - canalizare ape uzate menajere - bransament; - canalizare ape pluviale - bransament; - energie electrică / telefonie: - bransament; - alimentare cu gaze - bransament. II.8 AMENAJĂRI EXTERIOARE Amenajările exterioare sunt după cum urmează: - spaţii libere: gazon şi arbori, - spaţii destinate circulaţiilor auto: placă de beton armat, - spaţii destinate circulaţiilor pietonale: trotuare de beton, - spaţii destinate colectării gunoiului menajer şi a reziduurilor rezultate din fluxurile tehnologice: platformă betonată, pubele etc. - împrejmuiri: se vor folosi cele existente. III. ORGANIZARE DE ŞANTIER Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” - desfăşurarea fluxurilor tehnologice fiind următoarea:


- lucrări de constructie a infrastructurii, - lucrări de constructie a suprastructurii, - lucrări de montare a faţadelor cortină, - lucrări de executie hidroizolaţiilor. - lucrări de executie a compartimentarilor interioare, - lucrări de tâmplărie şi finisaje, Deşeurile rezultate din lucrările de construcţii vor fi transportate la cea mai apropiată groapă de împrumut indicată de autorităţi (cu acordul scris al acestora). Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte suprafeţe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public). CONDIŢII MINIMALE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII IV. ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE CONF. LEGII NR. 10/1995 IV.1 LISTA MINIMALĂ DE CONTROL IV.1.1 CLASIFICAREA REGIMULUI JURIDIC (TEREN, CONSTRUCŢII EXISTENTE) - teren: proprietate A UMF CRAIOVA IV.1.2 INVESTITOR, BENEFICIAR DE INVESTIŢII (UTILIZATOR), DESTINAŢIE - investitor: UMF CRAIOVA. - destinaţie: CENTRU DE CERC ETARE SI IMAGISTICA IV.1.3. REGIM TEHNIC IV.1.3.a. Accese, circulaţie (auto), asigurare parcaje proprii si pentru vizitatori - accese auto şi pietonale sunt realizate prin racordarea la trama stradală existentă în zonă - parcajele proprii şi pentru vizitatori sunt rezolvate în cadrul parcelei. IV.1.3.b. Aliniere, retrageri, înălţime (număr de etaje) - sunt respectate aliniamentele prevazute in certificatul de urbanism. IV.1.3.c. Asigurare utilităţi (electrice, apa, canalizare, telefon etc.) - imobilul va beneficia de toate utilităţile prin racordare la reţelele tehnico-edilitare existente în zonă. IV.1.3.d. Expresivitate integrată ansamblului - întregul ansamblu se încadrează în caracterul vecinătăţilor, IV.1.3.e. Influenţa construcţiei asupra mediului (natural si amenajat) - nu sunt necesare intervenţii majore asupra cadrului natural sau amenajat, - însorire / umbrire: sunt respectate prevederile Regulament Local de Urbanism. IV.1.3.f. Măsuri pentru protecţia faţă de noxele exterioare - nu există noxe exterioare: construcţia nu are fuctiuni poluante. IV.1.3.g. Climat radiativ - nu există emanaţii radioactive, câmpuri electrice, magnetice etc. IV.1.4 Modificări in flora, fauna - nu sunt necesare defrişări, degajări agenţi biologici, IV.1.5 Modificări in sol si subsol (calitatea solului, pante ) - solul nu face parte din clasa de fertilitate I sau II, în plus, este situat în intravilan si a fost scos definitiv din circuitul agricol, - panta terenului natural este amenajată pentru evacuarea apelor pluviale spre reţeaua de canalizare existentă in cadrul parcelei. IV.1.6 Mod de colectare, evacuare - deşeuri solide: pubele + serviciul de salubritate orasenesc, - deşeuri lichide: la reţeaua de canalizare de care dispune zona. Prin proiect se asigură cerinţele de calitate prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea construcţiilor. In execuţie se vor respecta soluţiile cuprinse în proiect precum şi legislaţia şi prescripţiile tehnice în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor de construcţii-montaj.


IV.2 CERINŢA SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE IV.2.1. Siguranţa utilizatorilor Documentaţia prevede pardoseli (conf. normativ C37), înălţimi de siguranţă (conf. STAS 6131) şi înălţimi utile (conf. Norme Generale de Protecţia Muncii 1996). IV.2.1.a. Circulaţia exterioară pavele din beton prefabricat cu striaţii. IV.2.1.b. Circulaţia interioară orizontală pardoselile prevăzute sunt antiderapante şi antifoc. IV.2.1.c. Circulaţia interioară verticală - scara în două rampe conf. 2h + l = 62÷64, pantă aproximativ 57%, lăţime rampă 1,20m, - balustradă 90cm, - suprafaţa de călcat: treptele sunt prevăzute cu striaţii. IV.2.1.d. Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii - instalaţia electrică: în întregime sub tencuială, prize şi întrerupătoare ST; în încăperile umede măsuri suplimentare. IV.2.1.e. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere - pardoseli antiderapante (a se vedea finisaje interioare). IV.2.2. Siguranţa construcţiei Se prevede ″Urmărirea curentă în timp a construcţiei″, conform Regulamentului aprobat prin HGR 766/1997 şi Normativ P130-88. Rezistenţa şi stabilitate - asigurate de structura (cadre din B.A.), - organizarea spaţială este subordonată tramei structurale. Cerinţa Siguranţa la foc Protecţia faţă de vecinătăţi:- distanţa faţă de clădiri: min. 10,00m Protecţia împotriva propagării incendiului:- sunt asigurate căi de evacuare şi salvare: lăţime minimă circulaţie orizontală 1.50m, uşi evacuare 1.00m etc. Acces echipaje intervenţie: - maşinile de pompieri pot interveni pe reţeaua stradală existentă cât şi din incintă, IV.3 Cerinţa Igiena şi sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului IV.3.1. Posibilităţi de menţinere a igienei - finisajele interioare sunt lavabile, - evacuarea apelor uzate către reţeaua de canalizare propusă, - evacuarea deşeurilor menajere: în afara imobilului în pubele dispuse în cadrul unei platforme gospodăreşti. IV.3.2. Igiena şi sănătatea oamenilor Sunt asigurate toate condiţiile de microclimat: temperatură, umiditate, iluminat natural şi artificial, ventilaţie naturală şi mecanică. Condiţii de iluminat, ventilare - iluminarea spaţiilor: pentru toate încăperile sunt asigurate condiţiile necesare de iluminare naturală (norma de min. 2h/zi la solstiţiul de iarnă este mai mult decât satisfăcută) (şi ventilare); orientarea spaţiilor respectă RGU. - ventilarea spaţiilor: pentru toate încăperile sunt asigurate condiţiile necesare de ventilare naturală; volumul de aer luat în calcul: 2m3 aer / oră 1persoană. IV.3.3. Refacerea şi protecţia mediului Nu există surse de poluare: apă, aer, sol. Nu sunt degajate noxe. Microclimatul local se va îmbunătăţi prin plantarea de arbori, arbuşti şi gazon pe terenurile neocupate de construcţie. IV.4 CERINŢA PROTECŢIA TERMICĂ, HIDROFUGĂ ŞI ECONOMIA DE ENERGIE IV.4.1. Izolarea termică Condiţii climatice: - temperatură iarna: -15°


- temperatură vara: +25° Soluţiile constructive şi materialele prevăzute asigură izolarea termică. Punţi termice: evitate (placare cu polistiren extrudat 5cm). IV.4.2. Izolarea hidrofugă Este asigurată de învelitoare şi închideri (garantate de constructor). IV.5 CERINŢA PROTECŢIA LA ZGOMOT IV.5.1. Măsuri de protecţie acustică faţă de zgomotul din exteriorul clădirii IV.5.1.a Orientarea spaţiilor - spaţiile destinate activitatilor de cercetare sunt orientate spre partea insorita, Asigurarea schimbului de aer în condiţiile izolării faţă de zgomotul din exterior: - schimbul de aer în condiţiile izolării faţă de zgomotul din exterior este asigurat prin intermediul golurilor (tâmplării). IV.5.1.b. Măsuri de protecţie acustică în interiorul clădirii - pereţii de compartimentare între funcţiuni similare pe acelaşi etaj: zidarie caramida si gips carton + vată minerală + gips carton = 15cm. IV.5.1.c. Spaţii propuse pentru insonorizare - spaţiile propuse pentru insonorizare: spaţiile de birouri şi sălile de şedinţe şi protocol, - organizarea spaţială asigură condiţii optime pentru „izolarea” spaţiilor protejate, - spaţii protejate : nivel sonorizare luat în calcul max. 35Db. Alcătuirile constructive existente sunt corespunzătoare destinaţiei construcţiei. Activităţile desfăşurate în exploatare nu impun măsuri speciale de fonoizolare a închiderilor sau compartimentărilor. V. OBSERVAŢII La proiectarea elementelor de închidere s-au respectat prevederile normativului P118/1999. Lucrările necesar a fi executate şi tehnologiile propuse sunt uzuale pentru orice antreprenor, motiv pentru care nu s-au prevăzut prin proiect masuri speciale care să necesite cheltuieli suplimentare. Constructorul, prin serviciul sau persona împuternicită cu protecţia muncii, va asigura personalului de execuţie condiţiile necesare evitării accidentelor de munca sau îmbolnăvirilor profesionale. Se vor respecta normele de protecţie a muncii specifice locului de munca şi operaţiei ce o executa la un moment dat muncitorii respectivi, precum şi Regulamentul privind protecţia muncii în construcţii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 conform Buletinului Construcţiilor nr. 5/1993. Se vor respecta prevederile Legii nr. 90 din iulie 1996. Menţionăm că materialele puse în operă vor trebui sa aibă caracteristicile prevăzute in standardele în vigoare, pentru care ofertantul va prezenta agrementele tehnice emise de MLPAT-INCERC. Controlul calităţii lucrărilor se va efectua în conformitate cu programul de control pe faze determinate. VI. MĂSURI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu normele PSI in vigoare. Clădirea se încadrează în gradul de rezistenţă la foc conform Normativului P118/1999. Se vor respecta următoarele norme: Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, Indicativ P 118 / 1999, Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate de MI nr. 381/1994, Ordinul nr. 225 al MI pentru aprobarea procedurilor de eliberare a avizului şi a autorizaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor,


Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii Indicativ C 58 / 1996, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.24/N VII. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII În timpul executării lucrărilor se vor respecta prevederile cuprinse în normativele aflate în vigoare: – Legea protecţiei muncii nr. 90/1996, – Norme generale de protecţia muncii – 1996, NDPM 1968, NSPM 1969, NRPM 1975, NPM 1980 ş.a., – Regulamentul privind protecţia muncii în construcţii – MLPAT 9/N/1993. Pentru asigurarea protecţiei muncii în timpul exploatării, se vor prevedea balustrade de protecţie împotriva căderii in gol, conf. STAS 6131/73. Aceste instrucţiuni nefiind limitate, constructorul la execuţie şi beneficiarul în exploatare vor lua măsuri suplimentare de protecţie a muncitorilor de câte ori va fi necesar, astfel încât să se evite producerea de accidente. Este obligatorie respectarea Legii 10/1996 privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalitate şi calitate a construcţiei. Memoriul constructiei il puteti vizualiza in Anexa 7. • Amenajarea spatiilor in locatia A si locatia B Ø Amenajari speciale

Pentru Submodulul de Biologie Moleculara, care isi propune sa dezvolte cercetari la nivel de gena si ADN sunt necesare realizarea de amenajari speciale (camera curata), conform Standardului SR EN 12128/aprilie 2003, standard referitor la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de siguranta, amenajari menite sa asigure atat protectia vietii cercetatorilor, cat si mediul optim de lucru din punct de vedere al dezvoltarii cercetarilor. Tabelul urmator prezinta principalele operatiuni de amenajare si caracteristicile echipamentelor de amenajare.

Amenajari speciale I. Demolare infrastructura existenta II. Reamenajare infrastructura existenta si dotarea cu: a. Echipament pentru asigurarea parametrilor de aclimatizare Nr. Crt Echipament Caracteristici

1.

Centrala modulara de tratare aer- CTA

- Structura panouri autoportante, cu suprafata lipsa; - debit de aer tratat: D=2, 7.000m³/h, presiune disponibila dP=500Pa; - capacitate de incalzire Qinc=30Kw pentru agent primar T=65/55ºC; - capacitate de racire Qrac=16,30Kw

2. Ventilator dublu aspirant pentru evacuare si reciclare aer D=2

650m³/h; presiune disponibila dP=200

3. Filtre absolute Filtru HEPA, c lasa de eficienta H13; 610x610x150 mm; 650x305x150 mm

4. Dispozitiv de introducere aer din aluminiu anodizat

Anemostat cu refulare aer pe 4 directii, inclusive sistem individual de regenerare -450x450 mm

5 Dispozitiv aspiratie si Prefiltru grosier G4, inclusiv sistem individual de


Amenajari speciale reciclare aer regenerare 300x600 mm

6 Umidificator aer

Aferent Centrala modulata de tratare aer- CTA; asigurarea nivelului de umiditate impus la nivelul camerei M=5,00kg/h; rampa de distributie abur oe tubulatura

b. Linoleum 1 Antistatic 2 Bacteriostatic 3 Fungicid

Particule de 5µm/ft³: 650-100.000; 65-10.000

Astfel vor avea nevoie de amenajari speciale pentru camera alba laboratoarele notate in Schema spatiilor Submodulului de Biologie Moleculara (vizualizarea releveelor o puteti face la punctul urmator ”Dotarea cu echipamente de CD”) cu SS, SR, SC, LCG, LCC, LG, CR, si in Schema spatiilor Submodulului de Biochimie, cu MLD, LPP, SD, MCF. Ø Amenajari normale

In cadrul amenajarilor normale se vor realiza zugraveli, inlocuirea pardoselii, a geamurilor si usilor, inlocuirea instalatiilor electrice si termice.


• Dotarea cu echipamente de CD In tabelele de mai jos (coloana intai) sunt prezentate echipamentele celor patru module ale centrului de cercetare TARGET cu sumodule si laboratoare. In coloana a doua sunt prezentate caracteristicile minime de functionare pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentele. Aceste caracteristici corespund cel mai bine nevoii de cercetare. Coloana a treia prezinta utilitatile necesare pentru functionarea echipamentelor. Coloana patru prezinta legatura dintre echipamentele si spatiile functionale unde vor fi amplasate. De precizat este faptul ca, dupa fiecare tabel vom plasa releveele spatiilor functionale. A cincea coloana prezinta legatura dintre echipamente si implicarea lor in cercetari. Pentru a vizualiza tipurile de cercetari in care sunt implicate echipamentele va rugam sa vizualizati punctul 2.b.1 (justificarea stiintifica) al studiului de fezabilitate. S-a dorit, prin realizarea acestui tabel, demonstrarea nevoii de cercetare prin corelarea dintre cercetari (notate mai jos cu „Cercetarea n”), echipamentele necesare pentru cercetare, utilitatile necesare pentru ca echipamentele sa poata functiona, precum si spatiile functionale destinate echipamentelor. Am definit ca si utilitate elementele de care un echipament/sistem de echipamente are nevoie pentru a functiona (ex.: numar de oameni, tipul de energie electrica, gaze naturale, internet, softuri si programe speciale, etc). I Modul Imagistica I.1 Submodul Radiologie-Imagistica

I. MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA Echipament/aparatura/

sistem aparate Parametri tehnici minimi de

functionare Utilitati necesare Spatiul destinat

infrastructurii

Implicarea in cercetare

I.1 SUBMODUL DE RADIOLOGIE - IMAGISTICA A. LABORATOR DE IMAGISTICA DE FUZIUNE (PET-CT)

1. Sistem PET-CT cu combinarea tomografiei prin emisie de pozitroni cu tomografia computerizata

a) Sistem PET cu detector multi-LSO, dimensiunea cristalelor 4.0 x 4.0 mm, diametrul gantry 70 cm, FOV axial 21,6 cm, posibilitati de achizitie si reconstructie 3D

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare reziduuri biologice si radioactive - sistem conditionare aer

PET-CT

b) Sistem CT multislice (6 slice-uri), diametrul gantry 70 cm, adaptive array detector, tub Rx de 130 kV, 345 mA, FOV extins la 70 cm, prelucrare 3D a imaginilor, soft colonoscopie virtuala

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare reziduuri - sistem conditionare aer

PET-CT

C a.1, C a.2, C a.3, C a.4

2. Sistem cyclotron

Accelerator automat ionic negativ optimizat pentru productia radionuclizilor emitatori de pozitroni, cyclotron cu autoprotectie

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare reziduuri radioactive - sistem conditionare aer

PET-CT C a.1, C a.2, C a.3





infrastructurii


3. Imprimanta color pentru filme

Imprimare prin fototermografie, rezolutie 320 dpi, rezolutie scala gri 12 bits (4096), rezolutie scala culori 16,7 milioane, dimensiune maxima de printare 24 x 30 cm, capacitate de printare 100 foi/ora, compatibilitate DICOM si cu sistem PET-CT

- energie electrica (220 V) - sistem conditionare aer

PET-CT C a.1, C a.2

B. LABORATOR IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA (MRI)

1. Sistem rezonanta magnetica

Camp magnetic 3T, magnet superconductibil inchis-lung (198 cm), diametrul gantry 70 cm, 102 elemente de antena integrate cu 18 canale de RF independente, FOV pana la 181 cm, puterea campului magnetic 45 mT/m, achizitie paralela a imaginilor, scanare corporeala totala (total imaging matrix), soft colonoscopie virtuala, soft MRCP, soft analiza vasculara


MRI C b.1, C b.2, C b.3, C b.4

2. Imprimanta cu tiparire uscata pentru filme

Rezolutie 325 dpi, rezolutie scala gri: 4096, dual scan, capacitate de printare 70 filme/ora, dimensiune filme 35x43 cm, 28x35 cm, 35x35 cm, interfata DICOM integrata, compatibilitate cu sistemul RM


MRI C b.1, C b.2

3. Injector automat de substanta de contrast

Sistem compatibil cu camp magnetic 3T, injectare programata multifaza, rata de injectare 0.01-10 ml/s, suport dual pentru seringi, set seringi 65 ml /115 ml (substanta de contrast/ ser fiziologic), optiune prevenire ocluzie vasculara (KVO)

- energie electrica (220 V)

MRI C b.1

C. LABORATOR DE RADIOLOGIE DIGITALA (DRX)

1. Sistem radiologie digitala cu doua posturi scopie/grafie

Generator 65-100kW, tub anod rotativ dual focus cu capacitate crescuta de incarcare si stocare termica pentru leziuni focale mici, voltaj tub 40-150kV, timp de expunere 1 ms, inclinarea mesei +90°/-17°, ansamblu telescopic de tuburi cu rotatie ±90°/-180°, sistem digital de stocare imagini (2000 imagini), achizitie in timp real si postprocesare a imaginii, conectare DICOM la statia de prelucrare a imaginii


DRX C c.1, C c.2, C c.3, C c.4

2. Imprimanta cu tiparire uscata

Rezolutie 325 dpi, rezolutie scala gri: 4096, dual scan,

- energie electrica (220 V) DRX C c.1, C c.2





infrastructurii


pentru filme capacitate de printare 70 filme/ora, dimensiune filme 35x43 cm, 28x35 cm, 35x35 cm, interfata DICOM integrata, compatibilitate cu sistemul RM

- sistem conditionare aer

Schema cu amplasarea fizica a echipamentelor o puteti gasi in Anexa 8 I.2. Submodul de Endoscopie Digestiva




infrastructurii


I.2 SUBMODUL ENDOSCOPIE DIGESTIVA A. LABORATOR AUTOFLORESCENTA ENDOSCOPIA (AFI)

1. Gastroscop + colonoscop cu autofluorescenta;

posibilitati de autofluorescenta si magnificatie (AFI, NBI, HDTV), compatibilitate cu sistemul de endoscopie cu autofluorescenta aflat in dotare

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare reziduuri biologice - sistem conditionare aer

AFI C a.1, C a.2

2. Sistem pensa biopsie optica tip LIFS (life induced fluorescence)

consola sistem, cu laser, componente electronice de receptie a semnalului fluorescent emis, calculator pentru analiza semnalului tisular + forceps biopsie cu fibra optica incorporata, cu posibilitati de utilizare prin canalul de biopsie al endoscopului


AFI C a.3

3. Software si hardware integrativ al imaginilor medicale tip Endobase

image & video recording, DICOM + HL7 format, statistics, browser based application


AFI C1, C2, C3

B. LABORATOR DE CROMOENDOSCOPIE CU MAGNIFICATIE (MCE)

1. Sistem videoendoscopic de inalta rezolutie (HDTV) cu posibilitati NBI

mod de lucru NBI si HDTV; gastroscop si colonoscop cu magnificatie 1.5x, compatibil NBI (narrow band imaging) si cu sistemul de pozitionare magnetica


MCE C b.1, C b.2, C b.3

2. Sistem de coagulare in plasma argon;

compatibilitate cu sistemele de endoscopie digestiva superioara si inferioara


MCE C b.1, C b.2, C b.3

3. Sistem de pozitionare magnetica 3D a colonoscopului

Unitate centrala pentru detectarea pozitiei colonoscopului, compatibilitate cu colonoscopul sistemului NBI;


MCE C b.3, C b.4





infrastructurii


posibilitate de vizualizare a pozitiei colonoscopului in timp real




MCE C1, C2, C3, C4

C. LABORATOR DE ENDOSCOPIE ULTRASONOGRAFICA (EUS)

1. Sistem de videoecoendoscopie radiala si liniara, cu posibilitati de ecoendoscopie cu substanta de contrast;

compatibilitate cu sistemul de ecografie specializat cu posibilitati de substanta de contrast; ecoendoscopie radiala 360 grade; ecoendoscopie liniara terapeutica, cu prototip de ecoendoscop cu posibilitati de examinare cu substanta de contrast (contrast-enhanced harmonic EUS)


EUS C c.1, C c.2, C c.3, C c.4, C c.5, C c.6

2. Sistem de ecografie specializat cu posibilitati de substanta de contrast;

compatibilitate cu sistemul de videoecoendoscopie radiala si liniara specializat; real-time 3D; contrast harmonic echo + e-flow; extended field of view.


EUS C c.1, C c.2, C c.3, C c.4, C c.5, C c.6

3. Ecoendoscop radial si liniar cu posibilitati de elastografie,

compatibil cu sistemul de elastografie ecoendoscopica din dotare, ecoendoscop radial 360 grade, ecoendoscop liniar terapeutic cu posibilitati de elastografie si substanta de contrast


EUS C c.1, C c.2, C c.3

4. Sistem de ecografie specializat cu posibilitati de elastografie si imagine panoramica

real-time 3D imaging, advanced 4D ultrasound imaging technology, 2D and Spectral ultrasound technology, B/W and color panoramic imaging, Touch Elasticity imaging, contrast pulse sequencing technology, direct ultrasound research interface, full suite of array transducers, Hanafy Lens transducer technology


EUS C c.4, C c.7

5. Simulator examinari endoscopice si ecoendoscopice

GI Mentor II, simulator pt. investigatiile endoscopice gastro-intestinale, ERCP si ecoendoscopie


EUS C c.8




EUS C c.1, C c.2, C c.3, C c.4,

C c.5

D. LABORATOR ENDOMICROSCOPIE CONFOCALA LASER (CLE)

1. Sistem dedicat de endomicroscopie

endomicroscopie confocala in vivo cu magnificatie x1000, cu

- energie electrica (220 V) CLE C d.1, C d.2,

C d.3, C d.4,





infrastructurii


(videoprocesor digital HD + gastroscop + colonoscop), in completarea sistemului actual

identificarea structurilor tisulare observate prin histologie conventionala

- apa potabla - evacuare reziduuri biologice - sistem conditionare aer

C d.5, C d.6

2. Sistem miniprobe endomicroscopice compatibile cu gastroscop, colonoscop si enteroscop

laser scanning unit (488 nm), micro si miniprobe (300 µm - 2.8 mm), lungime variabila (2-6m), software de prelucare a imaginilor (Cellvizio GI)


CLE C1, C2, C3, C4, C5, C6

3. Software integrativ al imaginilor medicale tip Endobase



CLE C d.1, C d.2, C d.3, C d.4,

C d.5

Mai jos, reprezentat cu rosu in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Endoscopie Digestiva


Spatiile Submodulului de Endoscopie Digestiva contin: AFI = Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (suprafata 30 mp) MCE = Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (suprafata 45 mp) CLE = Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (suprafata 30 mp) EUS = Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (suprafata 30 mp) MON AFI MCE = Sala monitorizare AFI si MCE (suprafata 34 mp) MON CLE EUS = Sala monitorizare CLE si EUS (suprafata 34 mp) SS = Sala de sterilizare (suprafata 6 mp) SA = Sala asteptare (suprafata 21 mp) SEDIU = Sediu Centru de Cercetare Gastroenterologie si Hepatologie (suprafata 63 mp) TMED = Sala de imagistica - telemedicina (suprafata 21 mp) DBSLAN = Sala server baza de date + LAN (suprafata 16 mp) ARHIVA = Arhiva materiale multimedia (suprafata 10 mp) DEPOZIT = Depozit materiale modul imagistica (suprafata 7 mp) MAGAZIE = Magazie modul imagistica (suprafata 7 mp) SECR = Secretariat (suprafata 43 mp) WC = grup sanitar (suprafata 26 mp) Holuri (suprafata 40 mp) I.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica

I.MODUL IMAGISTICA Echipament/aparatura/



infrastructurii

Implicarea in

cercetare I.3 SUBMODUL DE CHIRURGIE ENDOSCOPICA

A. LABORATOR CHIRURGIE EXPERIMENTALA (CEX)

1. Lampa scialitica

Lampa 150.000 lux, 1 singur spot luminos, fixare in tavan


CEX C a.1, C

a.2, C a.3, C a.4, C

a.5

2. Aparat de anestezie

Aparat de anestezie cu circuit inchis

- energie electrica (220 V) - sistem conditionare aer - oxigen

CEX C a.1, C

a.2, C a.3, C a.4, C

a.5

3. Monitor Monitor puls, tensiune - energie electrica (220 V)

CEX C a.1, C

a.2, C a.3, C a.4, C

a.5

4. Pulsoximetru Aparat pentru monitorizarea oxigenului arterial


CEX C a.1, C

a.2, C a.3, C a.4, C

a.5

5. Coloana video laparoscopie

Monitor TV Camera video high-definition Sursa de lumina rece Insuflator automat cu reglarea presiunii automata Unitate de electrocauterizare: coagulare mono si bipolara Unitate de irigatie-aspiratie


CEX C a.1, C

a.2, C a.3, C a.4, C

a.5

6. Trusa de interventii

Laparoscop 0 grade Laparoscop 30 grade

- energie electrica (220 V) CEX C a.1, C

a.2, C a.3,





infrastructurii

Implicarea in

cercetare laparoscopice Tija aspirator

Carlig de disectie Foarfeca monopolara tip Metzenbaum Foarfeca bipolara tip metzenbaum Foarfeca cioc de papagal Pense atraumatice fenestrate 24 mm Pense atraumatice dinti 24 mm Pense de disectie 24 mm Pensa bipolara de coagulare

- apa potabla - evacuare reziduuri biologice - sistem conditionare aer

C a.4, C a.5

7. Sistem de sigilare vasculara Sistem de sigilare vasculara


CEX C a.1, C

a.2, C a.3, C a.4, C

a.5

8. Coagulator cu plasma-argon Coagulator cu plasma -argon


CEX C a.1, C

a.2, C a.3, C a.4, C

a.5

9. Morselator Morselator cu ultrasunete


CEX

B. LABORATOR NOTES

1. Lampa scialitica

Lampa 150.000 lux, 1 singur spot luminos, fixare in tavan


NOTES C b.1, C

b.2, C b.3, C b.4, C

b.5

2. Aparat de anestezie

Aparat de anestezie cu circuit inchis

- energie electrica (220 V) - apa potabla - sistem conditionare aer

NOTES C b.1, C

b.2, C b.3, C b.4, C

b.5

3. Monitor Monitor puls, tensiune - energie electrica (220 V) NOTES

C b.1, C b.2, C b.3, C b.4, C

b.5

4. Pulsoximetru Aparat pentru monitorizarea oxigenului arterial

- energie electrica (220 V) NOTES

C b.1, C b.2, C b.3, C b.4, C

b.5

5. Coloana video laparoscopie

Monitor TV Camera video high-definition Sursa de lumina rece Insuflator automat cu reglarea presiunii automata Unitate de electrocauterizare:

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare reziduuri biologice - sistem

NOTES C b.1, C

b.2, C b.3, C b.4, C

b.5





infrastructurii

Implicarea in

cercetare coagulare mono si bipolara Unitate de irigatie-aspiratie

conditionare aer

6. Sistem videoendoscopic

Turn complet endoscopie, cu aspirator, sursa de lumina, procesor video, gastroscop terepeutic cu un canal si dublu canal, duodenoscop terapeutic si colonoscop terapeutic


NOTES C b.1, C

b.2, C b.3, C b.4, C

b.5

7. Sistem de coagulare in plasma argon;

compatibilitate cu sistemele de endoscopie digestiva superioara si inferioara


NOTES C b.1, C

b.2, C b.3, C b.4, C

b.5




NOTES C b.1, C

b.2, C b.3, C b.4, C

b.5

Mai jos, reprezentat cu violet in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Chirurgie Endoscopica


Spatiile Submodulului de Chirurgie Endoscopica contin: PA = receptie, pregatire animal (suprafata 27 mp) BPS = biopsii (suprafata 8 mp) DS = dezinfectie, spalare instrumentar (suprafata 17 mp) SS = sterilizare (suprafata 17 mp) V = vestiar (suprafata 17 mp) CP = camera personal (suprafata 35 mp) WC = grup sanitar (suprafata 17 mp) NOTES (suprafata 35 mp) S = spalator (suprafata 17 mp) CEX = Laborator de chirurgie experimentala (suprafata 35 mp) MAGAZIE (suprafata 17 mp) HOL (suprafata 88 mp) TB. EL = tablou electric = (suprafata 7 mp) II Modul de patologie si imunologie II.1 Submodul patologie

II. MODUL PATOLOGIE SI IMUNOLOGIE

Echipament/aparatura/ sistem aparate

Parametri tehnici minimi de functionare Utilitati necesare

Spatiul destinat

infrastructurii

Implicarea in

cercetare II.1 SUBMODUL PATOLOGIE

A. LABORATOR HISTOPATOLOGIE (HP)

1. Microtom rotativ (Echipament pentru sectionarea fragmentelor de tesuturi si a concentratelor celulare din fluide incluse in blocuri de parafina)

• Domeniu de sectionare 0,5-60 µm; • Cursa mai mare de 100 µm la retractia port piesei; - Posibilitate de orientare a piesei pe cele 3 axe; • 2 trepte la avansul de degrosare; • Menghina clasica si Mengina pentru prindere rapida a casetelor de biopsie


HP C p.1, C

p.2, C p.3, C p.4

2. Criotom rotativ (Echipament pentru sectionarea tesuturi lor extemporanee sau a celor neprocesate si neparafinate)

• Domeniul de taiere: 0 - 60 µm • Racire pina la –40ºC in pasi de 1ºC • Sistem pt. racire rapida la -60ºC • Statii multiple de congelare • Sistem de sterilizare complet automat, continind 1 container pentru mediul de sterilizare (formalina), 1 container pentru reziduuri, o pompa si 2 injectoare • Orientarea port-piesei pe axele X,Y 15º min. si pe Z 360º • Cursa verticala port-piesa min. 55 mm • Avans orizontal port-piesa min. 40 mm • Taiere cu cutit si lame microtom • Unghi de inclinare reglabil 0 – 30º • Sistem anti-roluire, protectia operatorului contra taisului • Avansul / retractia motorizate, cu 2 viteze • Mecanismul de microtom sa permita miscarea de retractie/cursa.


HP C p.1, C p.2, C p.3





Spatiul destinat

infrastructurii

Implicarea in

cercetare Mecanismul amplasat in afara camerei de lucru • Iluminare cu lampa fluorescenta • Panoul de vizitare protejat contra condensului • Sistemul de racire amplasat in piciorul criomicrotomului • Dezghetare automata la intervale prestabilite sau la comanda

B. LABORATOR IMUNOHISTOCHIMIE SI IMUNOCITOCHIMIE

1. Autostainer pentru imunohistochimie (Echipament automat pentru colorarea preparatelor histo-patologice prin tehnica de imunohistochimie)

Caracteristici similare cu ale autostainerului pentru coloratii uzuale


IHCICC C p.3, C p.6

C. LABORATOR DE ANALIZA COMPUTERIZATA A IMAGINII

1. Sistem de microscopie cu sursa clasica si sursa UV pentru examinare, achizitie si prelucrare a imaginilor histopatologice

a) Microscop erect pentru examinari in contrast normal prin transmisie si in epi-fluorescenta • Obiective universale plan apocromate, cu corectie infinita 2x, 4x/0.16, 10x/0.40, 20x/0.75, 40x/0,95 si 100x/1.40, • Camp vizual min. 22 mm, • Cap trinocular cu tija de dirijare a fasciculului luminos, • Condensor cu lentila frontala si apertura reglabila, • Filtre pentru conversia la lumina naturala si densitate neutra incluse, • Iluminare cu halogen 100W si pentru epifluorescenta cu lampa HBO 100W, • Condensor epi-fluorescenta cu turela filtre automata, ecran de protectie UV, • Diafragme de camp si apertura reglabile • Seturi de filtre pentru excitatii albastra, verde si UV


ACI

b) Sistem de achizitie • Camera foto/video digitala color cu rezolutie min. 5 Mpxl • Placa de conversie a semnalului


ACI

c) Modul de prelucrare: • Calculator Pentium 4, in configuratie actualizata • Software de preluare si analiza a imaginii si control al camerei digitale, cu functii de morfometrie pentru analiza automata


ACI

C p.1, C p.2, C p.3, C p.4, C

p.5, C p.6, C p.9





Spatiul destinat

infrastructurii

Implicarea in

cercetare 2. Sistem de Microdisectie Laser (Echipament pentru selectarea tintita de material tisular si celular de examinat; prin tehnicile Microarray si patologie moleculara)

a) Microscop inversat motorizat, • Obiective cu corectie infinita si corectie de planitate 4x, 10x, 20x si 40x, • Masa cu deplasare automata, • Sistem de focalizare automat • Oculare 10x cu camp larg min. 22 mm • Sistem epi-fluorescenta


ACI

b) Modul de disectie cu raza laser UV-A 355 nm, rata de impuls la nivel picosecunda, •Taiere precisa si rapida, repetitie min. 5 KHz, • Diametru raza <1µm, • Energie laser < 1 µJoule pentru protectia termica a tesutului, • Sistem de colectare cu protectie ridicata impotriva contaminarii ariei microdisecate prin tehnologie “capac adeziv”, • Pozitionare/ridicare/coborare motorizata a colectorului, controlata prin software, • Presiunea de contact a capacului reglabila, • Posibilitatea de izolare a portiunilor de tesut cu diametre de pana la 1 mm intr-o singura etapa, • Posibilitatea de taiere a oricarei forme perimetrale de tesut si indiferent de tipul de coloratie, • Creion de marcare a traseului de taiere pe ecran tactil (monitor min. 20” cu functii tactile, care permite operarea software-ului pentru microdisectie in mod tactil), • Camera video digitala de ultra inalta sensibilitate, transmisie prin tehnologie FireWire, CCD min. 1/1.8”, tehnologie super HAD, scanare progresiva rezolutie min. 3,2 Mpxl, functia “binning” pentru cresterea nr. de cadre /sec, balansul de alb automat si manual, setari pentru aplicatiile in fluorescenta, controlabila prin software-ul de microdisectie, calculator Pentium 4 in configuratie actualizata.


ACI

c) Modul de control digital • Calculator Pentium 4, in configuratie actualizata • Software de microdisectie dedicat


ACI

C p.7, C p.8, C p.9

d) Masa antivibratii pentru amortizarea dinamica a vibratiilor



Mai jos, reprezentat cu cyan in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Patologie

Spatiile Submodulului de Patologie contin: PMDF = Laborator pregatire material documentar pentru formare (suprafata 35 mp) TMED = Sala de telepatologie - telemedicina (suprafata 55 mp) ACI = Laborator de analiza computerizata a imaginii (suprafata 27 mp) WC = grup sanitar (suprafata 17 mp) TB.EL = tablou electric (suprafata 7 mp) DMR = Depozit materiale si reactivi (suprafata 21 mp) CITHIS = Laborator de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (suprafata 47 mp) HIS = Laborator de Hibridizare in situ (suprafata 12 mp) IHCICC = Laborator de imunohistochimie si imunocitochimie (suprafata 10 mp) HP = Laborator de histopatologie (suprafata 35 mp) CDDA = Cabinete de documentare si diagnostic - CDD (suprafata 17 mp) CDDB = Cabinete de documentare si diagnostic - CDD (suprafata 17 mp) SSLAN = Secretariat/server LAN (suprafata 17 mp)


II.1 Submodul Imunologie MODUL PATOLOGIE



Spatiul destinat

infrastructurii


II.2 SUBMODUL IMUNOLOGIE a) Laborator Flowcitometrie

1. Analizor automat de citometrie de flux

• 3 lasere solid-state cuplate cu sistem de fibra optica, care sa analizeze minim 10 parametri • 10 detectori – 6 parametri/laser 1: lumina imprastiata la unghi mic (FSC – forward scatter), lumina imprastiata la unghi mare (SSC – side scatter) si 4 fluorescente; 2 parametri/laser2; 2 parametri /laser 3, in total 8 detectori pentru emisia fluorescenta la diferite lungimi de unda din spectrul vizibil (albastru, violet si rosu) • procesarea semnalelor (pana la 70000 evenimente /sec) si achizitia datelor este 100% digitala • compensare matrice 100% inter- si intra- laser • compensare automata pre si post achizitie date • soft de analiza ce permite aplicatii din cercetare, aplicatii pe ciclu celular/ADN • soft pentru analiza (achizitie / analiza ) automata pe 6 culori in aceeasi proba /tub (fluorocromi )


FLWC C i.1

b) Laborator Investigare ELISA

1. Linie ELISA automata (Echipament automat de identificare a unor structuri moleculare cu ajutorul reactiilor imunoenzimatice)

• Analize calitative si cantitative • Capacitate de lucru: 4 placi simultan /12 parametri /placa • Pina la 96 de probe on line cu incadrare continua -walk away pentru tuburi cu diametre intre 11 si 12,5 mm si intre 50 si 100 mm lungime; • Pina la 50 pozitii pentru tuburi cu diametre de 16 mm si 100 mm lungime • Lucreaza din tuburi primare si secundare • Cititor CCD de cod de bare • Pozitii dedicate de reactivi si de standarde si controale • Dilutii si predilutii de probe si reactivi


ELISA C i.2


MODUL PATOLOGIE Echipament/aparatura/



infrastructurii


• Senzori de detectie nivel probe si reactivi • Senzor de cheag de singe • Alarma pentru waste si solutii de spalare • Program de control de calitate CE MARK

Mai jos, reprezentat bleumarin in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Imunologie

Spatiile Submodulului de Imunologie contin: ELISA = Laborator Elisa (suprafata 35 mp) DIP = Documentare, interpretare si prelucrare date (suprafata 17 mp) FLWC = Laborator flowcitometrie (suprafata 13 mp) CPP = Camera de primire inregistrare probe (suprafata 13 mp) WC = grup sanitar (suprafata 35 mp) TB.EL = tablou electric (suprafata 7 mp)


III Modul de biologie moleculara si biochimie III.1 Submodul Biologie Moleculara

III. MODUL BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE Echipament/aparatura/



infrastructurii

Implicarea in

cercetare III.1 SUBMODUL DE BIOLOGIE MOLECULARA

A.1 LABORATOR DE GENOMICA (LG)

1. Sistem automat de pipetare cuplat cu Real- time PCR termocicler (minim 4 canale)

Sistemul cuprinde: - Real-time PCR termocicler cu termobloc (minim 4 canale), PC si software dedicat; - Platforma automata de pipetare cu protocoale si aplicatii setabile (sistem deschis). Precizie in pipetare de la 1 µl la 1000 µl;


LG C g.1, C

g.2, C g.3, C g.4

2. Sistem complet de pregatire si analiza a microarray-urilor cu densitate mare

Sistemul cuprinde: - Scanner dedicat chip-urilor, - Statie de spalare si colorare a chip-urilor genice, - Incubator pentru hibridizare; - Statie de lucru cu soft de operare;


LG C g.1, C g.2

3. Sistem microfluidic automat de analiza a acizilor nucleici

Sistemul cuprinde: - Statie de pregatire a chip-urilor; - Sistem dedicat de vortexare; - Sistem de analiza a chip-urilor;


LG C g.1, C

g.2, C g.3, C g.4, C

g.5

4. Hota cu flux laminar vertical, portabila, clasa III Biohazard,

Protectie probe si operator; mecanism deplasare ferestre in plan vertical si pivotare; panou frontal cu manusi; sistem de siguranta pentru viteza fluxului de aer, pozitia ferestrei si schimbarea filtrelor; etansare completa in timpul procesului de dezinfectie; afisaj LCD; filtru purificare a aerului;

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare reziduuri biologice

LG C g.1, C

g.2, C g.3, C g.4, C

g.5

5. Concentrator acizi ADN, ARN, proteine

Concentrator cu pompa de vid, cu rotor pentru tuburi de 1.5 si 0.2ml.

- energie electrica (220 V) LG

C g.1, C g.2, C g.3, C g.4, C

g.5

B. LABORATOR CITOGENETICA (LCG)

1.Echipament complet pentru FISH, MFISH, CGH si examinare in epi-fluorescenta

-microscop motorizat de baza cu masa XY, revolver cu 6 pozitii, trinocular cu trei cai, oculare, condensor si iluminare 30 W, fluorescenta cu turela rotativa cu 6 pozitii, iluminare 130 W cu durata de viata 2000 ore, transmisie prin fibra optica si filtre fluorescenta, obiective


LCG C cg.1





infrastructurii

Implicarea in

cercetare speciale de fluorescenta X10 si X100 si obiective plan-achromate X4, 20, 40, camera video digitala specializata 2 Mpx; cu racire, unitate de control cu ecran cu posibilitatea de cuplare direct la ecran si trans-mitere a imaginilor in retea, adaptor C-mount, software FISH, MFISH si CGH, calculator (PIV, 3,5GHz, 2GRAM, 200 GB), monitor TFT (LCD19 inch), imprimanta laser color.

2. Sistem de denaturare si hibridizare automata a lamelor

- efectuarea automata a operat iilor de denaturare si hibridizare pentru efectuarea lamelor necesare tehnicii FISH, mentine temperatura uniforma a lamelor,operare pana la 12 lame, programare timp de procesare control al temperaturii


LCG C cg.2

3. Sistem de cariotipare automata

-microscop trinocular cu masa ergonomica, obiective plan acromate, iluminare cu LED, port DSC,camera video digitala 2MPx, unitate de control, soft cariotipare, calculator


LCG C cg.3

4. Sistem procesare automata a lamelor

- sistem automat de pretratament, bandare G, spalarea de rutina a lamelor, special pentru pre-tratamentul probelor din tumori solide; include PC computer, UPS, VP 200 software si VP 2000 procesor


LCG C cg.1, C cg.2

5. Hota microbiologica, clasa II de siguranta

-protectie probe; mecanism deplasare ferestre in plan vertical si pivotare; sistem de siguranta pentru viteza fluxului de aer, pozitia ferestrei si schimbarea filtrelor; etansare completa in timpul procesului de dezinfectie; afisaj LCD; filtru purificare a aerului.


LCG C cg.1, C cg.2

6.Termostat culturi celulare

Domeniul de temperaturi de lucru de la 7°C deasupra temperaturii camerei, pana la 60°C, cu o acuratete de 0.3°C la 37°C; interfata seriala de comunicare; dispozitiv de siguranta termica; sistem de auto-diagnosticare cu alarmare; sistem de control pentru temperatura;rafturi perforate realizate din otel inoxidabil; usa interioara cu inchidere etansa


LCG C cg.1, C cg.2

7.Centrifuga Viteza maxima: 5.000 rpm, Afisaj digital: RPM SI TIMP(min, sec.)

- energie electrica (220 V) - sistem

LCG C cg.2





infrastructurii

Implicarea in

cercetare conditionare aer

8. Agitator magnetic cu incalzire si control de temperatura

Domeniul de viteze de agitare 0... 1500 rpm,Viteza de incalzire 7°C/min.; Temperatura maxima 340°C; Acuratetea temperaturii fara sensor extern 10°C; Sensor de temperatura extern ETS-D 4 fuzzy; Acuratetea controlului temperaturii folosind sensorul extern 1°C


LCG C cg.1, C cg.2

9. Baie de apa termostatata

Reglaj independent la fiecare post; Reglaj al temperaturii la fiecare post; Otel-inox; Termoregulator bimetalic gradat in °C; Posturi (variante):4; Domeniu de emperature°C:Amb.+120; Gradul de precizie °C:± 1,5; Putere de incalzire W: 1600


LCG C cg.1, C cg.2

C. LABORATOR CULTURI CELULARE (LCC)

1. Incubator cu CO2 Lampa UV; pereti interiori,rafturi din

aliaj de otel-inox-crom; sistem de circulatie a aerului asistat de

calculator; senzor CO2;


LCC C c.1, C

c.2, C c.3, C c.4

2. Hota microbiologica, clasa II de siguranta

protectie probe si opreator; mecanism deplasare ferestre in plan vertical si pivotare; sistem de siguranta pentru viteza fluxului de aer, pozitia ferestrei si schimbarea filtrelor; etansare completa in timpul procesului de dezinfectie; afisaj LCD; filtru purificare a aerului;


LCC C c.1, C

c.2, C c.3, C c.4

3. Centrifuga cu racire cu motor interschimbabil

sa indeplineasca conditiile metodelor de lucru impuse in laboratoarele de culturi celulare;microprocesor si display cu afisaj digital; dispozitiv ergonomic la inchidere si deschidere; sistem anti-condens; motor de inductie; programarea vitezei de rotatie cu increment de 10 rot/min; programarea fortei centrifuge cu increment de 10 RCF; incinta de centrifugare din otel inoxidabil; 9 nivele de preselectie de accelerare/intrerupere; protec tie a motorului si a camerei de centrifugare la supraincalzire; recunoastere automata a rotorului si reglare automata a vitezei maxime de lucru impuse de acesta.


LCC C c.1, C

c.2, C c.3, C c.4

4. Microcentrifuga de laborator

echipare cu microprocesor si display electronic; blocare automata a capacului; camera de centrifugare din otel-inox; viteza de rotat ie sa poata fi programata cu increment de 10 rot/min; viteza maxima/RCF:


LCC C c.3, C c.4





infrastructurii

Implicarea in

cercetare 1800 rpm/23.907; capacitate 6*50 ml; programare timp functionare 1....99 min (functionare continua), pulsuri (cicluri scurte)

5. Microscop inversat cu fluorescenta pentru culturi,cu camera foto conectata la PC

trebuie sa permita observarea evolutiei culturilor de celule, modiicarile aparute flacoanele de cultura (numarul sau morfologia celulelor); camera digitala care sa permita datelor in computer si analiza


LCC C c.1, C

c.2, C c.3, C c.4

6. Balanta analitica

calibrare interna, control al timpului si ajustabil, in cazul schimbarii temperaturii cu mai mult de 3ºC; determinare densitatii lichidelor si fluidelor; afisare directa a densitatii calculate

- energie electrica (220 V) - apa potabla

LCC C c.1, C

c.2, C c.3, C c.4

III.2 Submodul Biochimie

1. Sistem pentru electroforeza bidimensionala

Sistem de focalizare izoelectrica compus din: sursa de putere (10000 V, 2.4 mA); platforma care sa se poata adapta unui numar de pana la 24 stripuri de 7 cm sau 12 de 11, 17, 24 cm care sa aiba un control precis in intervalul 10-25oC cu sistem Peltier; tavi de rehidratare si echilibrare care sa poata include pana la 12 stripuri; cuva de focalizare isoelectrica cu electrozi de platina inglobati, care sa asigure integritatea probelor; colectarea datelor via RS-232 serial port; interfata care sa permita programarea metodei si sa furnizeze informatii continue asupra procesului de migrare; IPG strips cu gradient de pH in diferite variante (3–6, 5–8, 7–10), marcate pentru identificarea rapida a polaritatii si intervalului de pH sistem de electroforeza verticala compact care sa permita analiza simultana a 12 geluri; dotat cu sistem de racire, pompa de recirculare a tamponului;electrozi tip placa care sa creeze un camp electric uniform; capacitate de adaptare la dimensiuni variate ale gelului (18,3x19,3 cm, 18,5x20 cm, 20x20,5 cm, 25x20,5 cm) si grosime variata (1-3 mm); placi spatiatoare; accesoriu de stabilizare a gelurilor in timpul incarcarii;sursa putere adecvata (250 V, 3 A, 300 W): scanner cu rezolutie ridicata pentru


MLD C p.1, C p.2, C p.3, C p.4





infrastructurii

Implicarea in

cercetare evaluarea cantitativa a spoturilor si soft adecvat pentru analiza proteinelor identificate.

2. Sistem pentru spectrometrie tip MALDI -TOF-MS

- sursa de ioni microScout extractie prin puls ionic (PIE™); tinta exact un sfert dintr-o microplaca; 96 tipuri de tinte spot pentru diferite aplicatii; laser cu azot cu rata variabila repetitiva pana la 20 Hz; - analizor TOF: configuratie de inalta rezolutie; optiune MS/MS cu auto PSD (automated post-source decay) incluzand dispozitiv de selectie a ionilor; design modular; WhisperMode™ pentru reducerea zgomotului; software adecvat pentru analiza datelor


MLD C p.1, C p.2, C p.3, C p.4

3.Sistem de omogenizare a probelor

sistem de sonicare; sistem de omogenizare cu azot lichid


MLD C p.1, C p.2, C p.3, C p.4

4. Spectrometru de luminiscenta

analiza spectrelor de luminiscenta, excitatie, fosforescenta, detectie cu fotomultiplicator; corectie automata a spectrelor; posibilitati de analiza in lumina polarizata; de masurare a bioluminiscentei; control al temperaturii; posibilitatea de modificare a parametrilor masuratori i: gate, delay; flow-cytometry; software de achizitie a datelor +calculator pentru comanda si control Pentru chemiluminiscenta: imagini 2D; detectie CCD, control al temperaturii detectorului; filtru UV; Functionare in timp real, software de prelucrare si analiza a imaginilor


RL C p.5

5. Sistem de detectie cu chemiluminiscenta pentru Western blot

sistem dual de excitatie si emisie pentru detectarea proteinelor de interes prin Western blot; lungimi de unda de emisie:488 si 560 nm; realizare de imagini 2D; detectie CCD; control al temperaturii detectorului; filtru UV; functionare in timp real, transiluminator, EPI-iluminator; software adecvat de prelucrare si analiza a imaginilor


MCF C p.1, C p.2, C p.3, C p.4

6. Microscop AFM microscop de forta atomica, modular, moduri de operare: contact si true non-contact – Atomic Force Microscopy, LFM (contact), mod de

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare

AFM C p.6





infrastructurii

Implicarea in

cercetare lucru AFM -SPM pentru probe lichide, lateral force microscopy, mod rezonant, semicontact si noncontact AFM) Phase Imaging Modulatie de forta – vâscoelasticitate EFM – Electrostatic Force Microscopy, Adhesion Force Imaging, soft care asigura vizualizare 3D si analiza micrografiei AFM, cuplaj cu microscop optic, vizualizare XY > 90 microni, sistem de incalzire al probei, sistem de izolare a vibratiilor, calculator pentru control, Zgomot Z:<0,03 nm – RMS banda 1000 Hz, Zgomot XY:<0,01 nm – RMS banda 200 Hz; cuplat la un microscop optic inversat

reziduuri biologice - sistem conditionare aer

7. Frigider - 80°C 2 usi, no-frost, anti-bacteria, temp -20oC +4°C


SD C p.1, C

p.2, C p.3, C p.4, C

p.5

8. Balanta analitica

0-300g, afisaj digital cu cristale lichide, calibrare interna, interfata RS 232 C; incinta de cantarire din sticla cu usi laterale glisante, rezolutie 0.1 mg, precizie 0.1 mg


LPP C p.1, C

p.2, C p.3, C p.4, C

p.5

9. Autoclav pentru sterilizare umeda; capacitate 40L; temperatua de lucru: 120°C; presiunea de lucru: 1,2-2 atm


CAD C p.1, C

p.2, C p.3, C p.4, C

p.5

10. Baie de apa termostatata

domeniu de operare: 30-100°C; capacitate: 20L; acuratetea controlului temperaturii folosind sensorul extern 1°C


CAD C p.1, C

p.2, C p.3, C p.4, C

p.5

11. Etuva pentru sterilizare uscata; capacitate 120L; temperatura de lucru: 40-300°C; timp de lucru programabil


CAD C p.1, C

p.2, C p.3, C p.4, C

p.5

12. Microscop laser cu doi fotoni (Two-photon laser scanning microscopy)

pentru analiza longitudinala a dinamicii markerilor genetici si proteici; permite analiza unei probe mici fara afectarea regiunilor adiacente; excitare cu laser cu safir; domeniu spectral: 720-920 nm; sistem de detectie: multi-

- energie electrica (220 V) - apa potabla - evacuare reziduuri biologice - sistem

MCF C p.6





infrastructurii

Implicarea in

cercetare fotomultiplicator; sistem de sectionare optica in axele X-Ycu reconstructie tridimensionala a structurilot celulare; software pentru deconvolution

conditionare aer

c3.1 Submodul Biologie Moleculara (reprezentat cu verde deschis)

Spatiile Submodulului de Biologie Moleculara contin: SS = spatiu sterilizare (suprafata 15 mp) SR = spatiu recoltare (suprafata 12 mp) SV = spatiu vestiar (suprafata 12 mp) SC = spatiu crioconservare (suprafata 16 mp) SCAD = spatiu secretariat analiza si documentare (suprafata 24 mp) LCG = laborator citogenetica (suprafata 68 mp) LCG1 = spatiu prelucrare probe (suprafata 16 mp) LCG2 = spatiu cariotipare standard (suprafata 17 mp) LCG3 = spatiu FISH (suprafata 12 mp) LCG4 = spatiu CGH (suprafata 12 mp) Hol = (suprafata 11 mp) LCC = laborator culturi celulare (suprafata 52 mp) LCC1 = spatiu prelucrare probe (suprafata 17 mp) LCC2 = spatiu incubare (suprafata 12 mp) LCC3 = spatiu microscopie (suprafata 12 mp) Hol = (suprafata 11 mp) LG = laborator genomica (suprafata 79 mp) LG1D = spatiu pre-amplificare ADN (suprafata 6 mp) LG2D = spatiu amplificare ADN (suprafata 8 mp) LG3 = spatiu post PCR (suprafata 28 mp) LG1R = spatiu pre-amplificare ARN (suprafata 6 mp) LG2R = spatiu amplificare ARN (suprafata 9 mp) CR = camera reactivi (suprafata 5 mp) Hol = (suprafata 17 mp)


III.2 Submodul de Biochimie (reprezentat cu verde inchis)

Spatiile Submodulului de Biochimie contin: MCF = Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (suprafata 51 mp) SS = Sala Server (suprafata 17 mp) CAD = Centru de analiza datelor (suprafata 30 mp) MLD = Laborator pentru analiza MALDI-TOF (suprafata 50 mp) SD = Spatiu depozitare (suprafata 25 mp) LPP = Laboratoare prelucrare probe (suprafata 65 mp) Holuri (suprafata 53 mp) AFM = Laborator pentru microscopie cu forta atomica (suprafata 35 mp) LL = Laborator masuratori de luminiscenta (suprafata 50 mp)


• Dotarea cu hardware si software Tabelul urmator prezinta echipamentele IT necesare dotarii Modulelor TARGET. Prima coloana prezinta tipul de echipament hard/soft, a doua coloana prezinta caracteristicile minime de functionare ale echipamnetelor hard/soft, iar a treia coloana prezinta legatura cu tipurile de cercetari in care sunt utilizate echipamentele.

NOTA!!! Pentru a vizualiza tipurile de cercetari in care sunt utilizate echipamentele IT va rugam vizualizati punctul 2.b.1”justificarea stiintifica a investitiei”, identificarea facandu-se dupa codificare

I. MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA

MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA Echipament/aparatura/

sistem aparate Parametri tehnici minimi de functionare Implicarea in cercetare

1. Server PC x 1 P4 quad-core 2.6 GHz, 4Gb RAM, 2xHDD 500 Gb, DVD Writer, placa captura video, Windows preinstalat

C t.1, C t.2, C t.3, C v.1

2. Statii de lucru PC x 2

P4 quad-core 2.6 GHz, 2Gb RAM, 2xHDD 250 Gb, DVD Writer, Windows preinstalat

C t.1, C t.2, C v.1

3. Monitor x 3 LCD; diagonala 20” C t.1, C t.2, C v.1

4. UPS x 2 2500 VA C t.1, C t.2, C v.1

5. Imprimanta x 2 laser color A4 600dpi C t.2, C t.3, C v.1

6. Imprimanta multifunctionala x 1 laser A4, printer/scanner/copiator/fax C t.2, C t.3, C

v.1 7. Scanner x 1 inalta rezolutie A3 2400 dpi 24bit C t.1 8. Switch/router x 1 1000Mbps layer 3 cu management C t.1, C t.3 9. Wireless gateway x 1

4 UTP 100Mbps, wireless, USB hub, HDD 500Gb, print server, port SATA

C t.1, C t.3

10. Echipament video-conferinta x 2

Terminal, camera incorporata cu zoom, conectivitate LAN/ISDN, intrari video multiple, dual-stream

C t.1, C t.3

11. Monitor/tuner x 2 LCD; diagonala 37”, 16:9 PIP/POP, intrari RGB/Composite/S-video/DVI, prindere perete

C t.1, C t.3

12. Swich audio/video x 1 composite; video; RGB C t.1, C t.3

13. DVD x 2 recorder PAL VHS/HDD/DVD/card C t.1, C t.3

14. Notebook x 2 Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB VRAM, monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), Modem, Wi reless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000, Camera, Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat

C t.1, C t.2, C v.1

15. PDA x 2 400MHz, 64Mb, IrDA, USB, serial, Mini SD, display 3” 64k color, camera 1.3Mpix, GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth, wireless, Windows Mobile preinstalat

C t.1, C t.2, C v.1

16. MS Office x 9 Program aplicatii office C t.2, C v.1 17. Corel Draw x 1 Editare imagini 3D C t.2, C v.1 18. Adobe Photoshop x 1 Editare imagini C t.2, C v.1

19. Adobe Premiere x 1 Editare imagini video C t.2, C v.1

20. Antivirus x 9 Protectie PC, firewall C t.2, C v.1 21. Windows x 9 buc Program



MODUL PATOLOGIE SI IMUNOLOGIE Echipament/aparatura/



C t.1, C t.2, C t.3, C v.1

2. Statii de lucru x 2 P4 quad-core 2.6 GHz, 2Gb RAM, 2xHDD 250 Gb, DVD Writer, Windows preinstalat

C t.1, C t.2, C v.1


4. UPS x 2 2500 VA C t.1, C t.2, C v.1


6. Imprimanta multifunctionala x 1 laser A4, printer/scanner/copiator/fax C t.2, C t.3, C

v.1 7. Scanner x 1 inalta rezolutie A3 2400 dpi 24bit C t.1 8. Switch/router x 1 1000Mbps layer 3 cu management C t.1, C t.3 9. Wireless gateway x 1


C t.1, C t.3



C t.1, C t.3


C t.1, C t.3


13. Notebook x 2 Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB VRAM, monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), Modem, Wi reless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000, Camera, Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat

C t.1, C t.2, C v.1


C t.1, C t.2, C v.1



19. Antivirus x 9 Protectie PC, firewall C t.2, C v.1 20. Windows x 9 Sistem de operare C t.2, C v.1


III. MODUL BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE

MODUL BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE Echipament/aparatura/



C t.1, C t.2, C t.3, C v.1


C t.1, C t.2, C v.1


4. UPS x 2 2500 VA C t.1, C t.2, C v.1


6. Imprimanta multifunctionala x 1 laser A4, printer/scanner/copiator/fax C t.2, C t.3,

C v.1 7. Scanner x 1 inalta rezolutie A3 2400 dpi 24bit C t.1 8. Switch/router x 1 1000Mbps layer 3 cu management C t.1, C t.3 9. Wireless gateway x 1


C t.1, C t.3

10. Echipamen t video-conferinta x 1


C t.1, C t.3


C t.1, C t.3


13. Notebook x 2 Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB VRAM, monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), Modem, Wireless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000, Camera, Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat

C t.1, C t.2, C v.1


C t.1, C t.2, C v.1



19. Antivirus x 9 Protectie PC, firewall C t.2, C v.1 20. Windows x 9 Sistem de operare C t.2, C v.1


IV Modul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala 4.1 Submodul Telecomunicatii si Baze de Date

IV. MODUL TELEMEDICINA SI INTELIGENTA ARTIFICIALA Echipament/aparatura/



infrastructurii


4.1.SUBMODUL TELECOMUNICATII SI BAZE DE DATE

1. DB server x 2

Server; stocare date; configuratie back-up cu baterie de stocare de masa 2xP4 3GHz, 8Gb RAM, 4x500Gb HDD, DVD-writer


SGBD

C t.1, C t.2, C t.3, C v.1,

C v.4

2. Server web/ftp/mail/servicii de internet x 1

2xP4 3GHz, 8Gb RAM, 4x500Gb HDD, DVD-writer, placa real-time video streaming

- energie electrica (220 V) TCOM C t.1, C t.3

3. Router/gateway x 1

2xP4 3GHz, 8Gb RAM, 4x500Gb HDD, DVD-writer, placa real-time video streaming

- energie electrica (220 V) TCOM C t.1, C t.3

4. Monitor x 4 LCD; diagonala 22” - energie electrica (220 V)

SGBD, TCOM

C t.1, C t.2, C v.1

5. UPS x 2 3000 VA - energie electrica (220 V)

SGBD, TCOM

C t.1, C t.2, C v.1

6. Imprimanta x 1 laser color A4 600dpi - energie electrica (220 V) SGBD C t.2, C t.3,

C v.1 7. Imprimanta multifunctionala x 1

laser A3, printer/scanner/copiator/ fax

- energie electrica (220 V) SGBD C t.2, C t.3,

C v.1

8. Sistem integrat de proiectare x 1

imprimanta/copiator/scanner A0 color

- energie electrica (220 V) SGBD

C t.1, C t.2, C t.3, C v.1, C v.2, C v.3,

C v.4

9. Switch/router x 1 1000Mbps layer 3 cu management

- energie electrica (220 V) SGBD C t.1, C t.3

10. Wireless gateway x 1


- energie electrica (220 V) SC C t.1, C t.3

11. Router x 1 profesional, dedicat - energie electrica (220 V) TCOM C t.1, C t.3


Server, camera incorporata cu zoom, conectivitate LAN/ISDN, intrari video multiple, dual-stream




14. Swich audio/video x 1 composite; video; RGB - energie electrica

(220 V) SC C t.1, C t.3

15. Video-proiector x 1

XGA/WXGA minim 1024x768 minim 3000 ore, distanta 12m


16. Camera video x 2 conectivitate IP, senzor miscare, color pe timpul noptii, montare perete


SGBD, TCOM C t.1, C t.3

17. DVD x 1 recorder PAL VHS/HDD/DVD/card






infrastructurii


18. Notebook x 1

Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB VRAM, monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), Modem, Wireless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000, Camera, Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat


C v.1

19. Rack x 1 42U, cu ventilatie/racire - energie electrica (220 V) TCOM C t.1, C t.2,

C v.1

20. PDA x 1

400MHz, 64Mb, IrDA, USB, serial, Mini SD, display 3” 64k color, camera 1.3MPix, GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth, wireless


C v.1

21. Accesss point x 2 wireless IEEE 802.11g 56Mbps omnidirectional 500m

- energie electrica (220 V) SC, TCOM C t.1, C t.2,

C v.1

22. Infrastructura canal cablu, cabluri UTP, prize duble UTP, mufe UTP, cleste sertizare, tester cablu UTP, media convertor

- energie electrica (220 V) TCOM C t.1

23. UPS x 1 40kVA/32kW, trifazat, mentinere 25 min

- energie electrica (220 V) UPS

C t.1, C t.2, C v.1, , C

v.2, , C v.3, , C v.4

24. UPS x 1 30kVA/24kW, trifazat, mentinere 25 min

- energie electrica (220 V) UPS

C t.1, C t.2, C v.1, , C

v.2, , C v.3, , C v.4

25. Centrala telefonica x 1

Centrala IP, 4 trunchiuri analogice, 2 ISDN, minim 100 telefoane IP, minim 100 extensii analogice, optional linie T1/E1

- energie electrica (220 V) TCOM

26. MS Office x 5 Program aplicatii office - energie electrica (220 V) SGBD C t.2, C v.1

27. Corel Draw x 1 Editare imagini 3D - energie electrica (220 V) SGBD C t.2, C v.1

28. Adobe Photoshop x 1 Editare imagini - energie electrica

(220 V) SGBD C t.2, C v.1

29. Adobe Premiere x 1 Editare imagini video - energie electrica

(220 V) SGBD C t.2, C v.1

30. Antivirus for server x 4 Protectie PC, firewall - energie electrica

(220 V) SGBD C t.2, C v.1

31. Windows 2003 server x 4 Server - energie electrica

(220 V) SGBD C t.2, C v.1

32. SQL server x 4 Server - energie electrica (220 V)

SGBD C t.2, C v.1


Mai jos, reprezentat galben in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Patologie

Spatiile Submodulului de Telecomunicatii si Baze de Date contin: TCOM = Centrul gestiune comunicatii (suprafata 35 mp) UPS = surse alimentare neintreruptibila (suprafata 39 mp) DEPOZIT (suprafata 6 mp) HOL = (suprafata 5 mp) SGBD = Sala gestiune baze de date (suprafata 174 mp) SC = Sala comandã teleconferinte (suprafata 36 mp) ARHIVA = Arhiva materiale multimedia (suprafata 36 mp)


4.2 Submodul Procesare Video si Prelucrare Statistica




infrastructurii


4.2 SUBMODUL PROCESARE VIDEO SI PRELUCRARE STATISTICA


- energie electrica (220 V) IA/VR

C t.2, C t.3, C v.1, C v.2, C

v.3, C v.4



C t.2, C v.1, C v.2, C v.3, C

v.4

3. Monitor x 7 LCD; diagonala 20” - energie electrica (220 V) IA/VR

C t.2, C v.1, C v.2, C v.3, C

v.4

4. UPS x 2 2500 VA - energie electrica (220 V) IA/VR

C t.2, C v.1, C v.2, C v.3, C

v.4

5. Imprimanta x 1 laser color A4 600dpi - energie electrica (220 V) IA/VR

C t.2, C t.3, C v.1, C v.2, C

v.3, C v.4

6. Imprimanta multifunctionala x 1

laser A4, printer/scanner/copiator/fax


C t.2, C t.3, C v.1, C v.2, C

v.3, C v.4

7. Scanner 3D x 1 multilaser color 3D scanner, 200dpi, field size 13.5”x10.1”


C t.1, C t.2, C v.1, C v.2, C

v.3, C v.4

8. Wireless gateway x 1



C t.2, C t.3, C v.1, C v.2, C

v.3

9. Notebook x 2

Procesor Core 2 Duo 1.8GHz, 2GB, 250GB SATA, 128MB VRAM, monitor WXGA TFT, DVD-RW/CD-RW (Multiburner), Modem, Wireless 11a/b/g, Bluetooth, placa retea 10/100/1000, Camera, Microfon, 3xUSB, Windows preinstalat


C t.2, C v.1, C v.2, C v.3, C

v.4

10. PDA x 2

400MHz, 64Mb, IrDA, USB, serial, Mini SD, display 3” 64k color, camera 1.3Mpix, GSM/GPRS/EDGE, Bluetooth, wireless, Windows Mobile preinstalat

- energie electrica (220 V) IA/VR C t.2, C v.1, C

v.2, C v.3

11. Drivere + SDK kit x 1

Drivere pentru Windows XP si SDK pentru dezvoltare

- energie electrica (220 V) IA/VR C v.4

12. MS Office x 9 Program aplicatii office - energie electrica (220 V) IA/VR C t.2, C v.1, C

v.2, C v.3

13. Corel Draw x 1 Editare imagini 3D - energie electrica (220 V) IA/VR C t.2, C v.1, C

v.2, C v.3 14. Adobe Photoshop x 1 Editare imagini - energie

electrica (220 V) IA/VR C t.2, C v.1, C v.2, C v.3

15. Adobe Premiere x 1 Editare imagini video - energie


16. Antivirus x 9 Protectie PC, firewall - energie electrica (220 V) IA/VR C t.2, C v.1, C

v.2, C v.3

17. Microsoft C++ x 1 Programare web - energie electrica (220 V) IA/VR C t.2, C v.1, C

v.2, C v.3





infrastructurii


18. SPSS x 1 Program analiza corelatii statistice


v.2, C v.3 19. Program Statistica x 1 Program analiza date - energie


20. Visual Studio x 1 dezvoltare de apl icatii mission-critical, multi-tier, smart client, Web, mobile sau bazate pe Microsoft Office


v.2, C v.3

Spatiile Submodulului Procesare Video si Prelucrare Statistica contin: IA/VR = Laborator inteligenta artificiala / realitate virtuala (suprafata 35 mp)


• Dotarea cu mobilier Este necesara achizitionarea de mobilier special pentru modulele Centrului de Cercetare TARGET. Astfel s-a realizat tabelele de mai jos in care sunt trecute tipurile de mobilier si caracteristicile lor.

Necesar mobilier Caracteristici H=inaltime, W=latime, D=adincime

I.MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA I.1. SUBMODUL RADIOLOGIE SI IMAGISTICA (CONSTRUCTIE NOUA)

SUBSOL Intretinere

Birou cu noptiera cu 3 sertare (2 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun birou (2 buc) Scaun birou

Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm Corpuri biblioteca cu usi si rafturi (2 buc) Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm

Depozit uleiuri Dulapuri metalice cu rafturi (2 buc) H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm

PARTER Intretinere



Asteptare pacienti Scaune (40 buc) Scaune plastic

Inregistrare pacienti Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Cu cotiere

Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi transparente de sticla (2 buc)

Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm

Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Camera asteptare pacienti activi

Scaune (10 buc) Scaune plastic Camera asteptare pacienti inactivi

Scaune (10 buc) Scaune plastic Camera medicului de serviciu

Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm

Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi transparente de sticla


Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Labor

Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun ergonomic Scaune de plastic cu suport textil



Analiza rezultatelor PET Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele



Depozit izotopi Dulapuri metalice cu rafturi (4 buc) H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm


Intretinere

Corpuri biblioteca cu usi si rafturi (2 buc) Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm Camera de comanda PET

Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar (4 buc) Piele, cu cotiere

Pregatire Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare (2

buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Piele, cu cotiere Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi

transparente de sticla (2 buc) Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm

ETAJ 1 Intretinere



Birou fizician Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm




Birou tehnician Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm




Depozit livrari Dulapuri superpozabile cu usi si sertare (6

buc) Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea

inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm Controlul calitatii


Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele Intretinere, deservire tehnica, depozit gaz

Dulapuri superpozabile cu usi si sertare (2 buc)

Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm

Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun birou Scaun birou piele

Camera de comand a ciclotron Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun mobil, rotativ cu spatar (4 buc) Piele, cu cotiere Productie, laborator clasa C

Birou cu noptiera cu 3 sertare (2 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele

Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Piele, cu cotiere Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi


Productie, laborator clasa B Birou cu noptiera cu 3 sertare (2 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Piele, cu cotiere




ETAJ 2

Intretinere Birou cu noptiera cu 3 sertare (2 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou (2 buc) Scaun birou Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm

Corpuri biblioteca cu usi si rafturi (2 buc) Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm Camera medicului de serviciu





Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Inregistrare pacienti


Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Cu cotiere Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi


Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Asteptare pacienti

Scaune (40 buc) Scaune plastic Camera medicului de serviciu





Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Asteptare pacienti

Scaune (30 buc) Scaune plastic Camera de comanda

Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar (4 buc) Piele, cu cotiere

ETAJ 3 Intretinere



Garderoba femei Dulapuri tip vestiar cu usi (2 buc) Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm

Garderoba barbati Dulapuri tip vestiar cu usi (2 buc) Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm

Bucatarie Masa (2 buc) H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun (8 buc) Scaun

Dulap cu usi si rafturi H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm Camera de seminar, biblioteca



Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare (2 buc)

Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm


Scaun ergonomic (4 buc) Scaune de plastic cu suport textil


Camera medici 1





Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Camera medici 2





Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Birou fizician


Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi


Birou fizician-LTG Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm




Arhiva Dulapuri superpozabile cu usi si sertare (8

buc) Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea

inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm Server

Dulap cu uşi glisante din sticlă temperată şi patru rafturi

L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm

Superpozabil cu uşi glisante din sticlă temperată şi un raft

L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm

Rack vertical cu ventilatie Rack 19” 42U Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm

Tabelul urmator prezinta caracteristicile minime pe care trebuie sa le aiba mobilierul special pentru dotarea laboratoarelor Submodulului de Imagistica Digestiva:

I Mobilier Modul Imagistica Digestiva I.2 Submodul Endoscopie Digestiva (constructie existenta)

Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H=inaltime Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)

Canapea examinare endoscopica

Canapea mobila pe orizontala si verticala, cu actionare electrica, cu stativ pentru perfuzii

Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun birou Scaun birou piele

Modul pentru medicatie de urgenta cu usi din sticla transparenta.

Dulap cu usi usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W 75 cm/ D 35 cm

Scaune de examinare pentru medici si asistente (3 buc)

Scaune rotative, cu inaltime reglabila, H 60 cm

Dulapuri superpozabile cu usi Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm



Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H=inaltime Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi

transparente de sticla Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm

Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm Dulap endoscopie Dulap cu structura metalica H 200 cm / W 105 cm / D =

35 cm, cu aerisire speciala, suport pentru 4 endoscoape Sistem de prindere turn endoscopie Sistem de prindere pentru turn endoscopie, cu fixare in

plafon (ceiling mounting system) Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5

Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE) Canapea examinare

endoscopica Canapea mobila pe orizontala si verticala, cu actionare

electrica, cu stativ pentru perfuzii Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou Scaun birou piele Modul pentru medicatie de urgenta cu usi

din sticla transparenta. Dulap cu usi usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/

W 75 cm/ D 35 cm Scaune de examinare pentru medici si

asistente Scaune rotative, cu inaltime reglabila, H 60 cm




Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm Dulap endoscopie Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm, cu aerisire

speciala, suport pentru 4 endoscoape Sistem de prindere turn endoscopie Sistem de prindere pentru turn endoscopie, cu fixare in

plafon (ceiling mounting system) Jaluzele 1.5x2.5

Sala Monitorizare postprocedurala Autofluorescenta Endoscopica si Cromoendoscopie cu Magnificatie (MON AFI MCE)

Canapele pentru pacienti in sala de monitorizare (3 buc)

Paturi mobile prevazute cu aparatori laterale si stativ

Fotolii pentru sala de asteptare Fotolii simple de piele Canapele pentru sala de asteptare Canapele cu 3 locuri din piele

Scaune simple (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Usa PVC (2 buc) H 200 cm, W150 Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5 Modul anestezie aparat anestezie + monitor functii vitale + butelii O2

Sala de Sterilizare (SS) Jaluzele 1.5x2.5

Masina de spalat endoscoape (2 bucati)

1.5x0.4 (masina automata, cu 2 endoscoape)

Sistem de dezinfectie endoscoape + accesorii

Sistem de curatire ultrasonic controlat prin microprocesor (ciclu de curatare 1-30 minute)

Instalatie de ventilatie Ventilare aer 20 mc/min Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)

Canapea examinare Endoscopica

Canapea mobila pe orizontala si verticala, cu actionare electrica, cu stativ pentru perfuzii

Modul pt medicatie de urgenta cu usi din sticla transparenta.

Dulap cu usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W 75 cm/ D 35 cm

Scaune de examinare pentru medici si asistente (3 buc)

Scaune rotative, cu inaltime reglabila, H 60 cm

Corp masca chiuveta Dulap cu 4 usi H 70 cm / W 160 cm / D 35 cm, cu polita depozitare

Dulapuri superpozabile cu usi si sertare Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm

Dulap endoscopie Dulap cu structura metalica H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm, cu aerisire speciala, suport pentru 4 endoscoape



Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H=inaltime Sistem de prindere turn endoscopie Sistem de prindere pentru turn endoscopie, cu fixare in

plafon (ceiling mounting system) Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5

Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE) Canapea examinare

endoscopica Canapea mobila pe orizontala si verticala, cu actionare

electrica, cu stativ pentru perfuzii Modul pt medicatie de urgenta cu usi din

sticla transparenta. Dulap cu usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W

75 cm/ D 35 cm Scaune de examinare pentru medici si

asistente (3 buc) Scaune rotative, cu inaltime reglabila, H 60 cm

Corp masca chiuveta Dulap cu 4 usi H 70 cm / W 160 cm / D 35 cm, cu polita depozitare



Sistem de prindere turn endoscopie Sistem de prindere pentru turn endoscopie, cu fixare in plafon (ceiling mounting system)

Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5 Sala Monitorizare postprocedurala Endoscopie Ultrasonografica si

Endomicroscopie Confocala Laser (MON EUS CLE) Canapele pentru pacienti in sala de

monitorizare (2 buc) Paturi mobile prevazute cu aparatori laterale si stativ

Fotolii pentru sala de asteptare Fotolii simple de piele Canapele pentru sala de asteptare Canapele cu 3 locuri din piele

Scaune simple (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Usa PVC (2 buc) H 200 cm, W150 Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5 Modul anestezie aparat anestezie + monitor functii vitale + butelii O2

Sala asteptare Scaune (20 buc) Scaune de plastic

Usa PVC H 200 cm, W150 Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5

Secretariat Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou Scaun birou piele Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi


Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm Canapea pentru sediu Canapea cu 3 locuri din piele

Masuta Masuta diverse Usa PVC (2 buc) H 200 cm/W120 Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5

Sediu TARGET Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou Scaun birou piele Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi


Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm Canapea pentru sediu Canapea cu 3 locuri din piele

Masuta Masuta diverse Masa conferinta Masa ovala 12 locuri

Scaune conferinta (12 buc) Scaune de piele Usa PVC (3 buc) H 200 cm/W120 Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5

Sala server Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm



Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H=inaltime Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou (2) Scaun birou piele Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi


Dulapuri superpozabile cu usi (2 buc) Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm

Rack vertical cu ventilatie Rack 19” 42U Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil

Usa PVC H 200 cm/W120 Jaluzele 1.5x2.5

Sala Telemedicina Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm


Canapea Canapea cu 3 locuri din piele Masuta Masuta diverse



Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm Scaune simple (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Corp masca chiuveta Dulap cu 4 usi H 70 cm / W 160 cm / D 35 cm, cu polita

depozitare Usa PVC H 200 cm/W120

Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5 Spatiu arhivare

Dulapuri superpozabile cu usi (6 buc) Dulap cu usi temperate de st icla in partea superioara si sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm

Usa PVC H 200 cm/W120 Jaluzele 1.5x2.5

Depozit imagistica Dulapuri superpozabile cu usi (8 buc) Dulap cu usi temperate de st icla in partea superioara si

sertare in partea inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm Usa PVC H 200 cm/W120 Jaluzele 1.5x2.5

Hol acces Usa PVC H 200 cm/W120

Grup sanitar Instalatie de ventilatie (2 buc) Ventilare aer 20 mc/min

Usa PVC H 200 cm/W120 Tablou electric + centrala telefonica

Usa PVC (2 buc) H 200 cm/W120 Dulapuri superpozabile cu usi si sertare Dulap cu usi in partea superioara si sertare in partea

inferioara: H 220 cm/ W 75 cm / D 35 cm Tabelul urmator prezinta caracteristicile minime pe care trebuie sa le aiba mobilierul special pentru dotarea laboratoarelor Submodulului de Chirurgie Endoscopica:

I Mobilier Modul Imagistica Digestiva I.3 Submodul Chirurgie Endoscopica

Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H=inaltime Laborator de Chirurgie Laparoscopica

Masa de operatie de uz veterinar

- speciala pentru uz veterinar, permite asezarea si fixarea animalului de experienta (porc 40-50kg) in decubit dorsal - permite pozitionarea in ruliu dreapta stanga, inclinare

Trendelenburg / antiTrendelenburg Modul pentru medicatie de urgeta cu usi Dulap cu usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W 75 cm/ D



Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H=inaltime din sticla transparenta. 35 cm


Troliu cu etajere metalice si roti cu dispozitiv de autoblocare

Troliu 1,80m/60cm/30cm cu 5 etajere pentru dispunerea componentelor turnului de video laparoscopie

Jaluzele (2 buc) 0,5/1m Masuta instrumentar Masuta instrumentar reglabila pe inaltime 150/60/30 Masa instrumentar Masa de instrumetar pe roti autoblocante 90/90/60

Laborator de N.O.T.E.S.

Masa de operatie de uz veterinar

- speciala pentru uz veterinar, permite asezarea si fixarea animalului de experienta (porc 40-50kg) in decubit dorsal - permite pozitionarea in ruliu dreapta stanga, inclinare

Trendelenburg / antiTrendelenburg Modul pentru medicatie de urgenta cu

usi din sticla transparenta Dulap cu usi usi glisante din sticla temperata: H 185 cm/ W 75 cm/

D 35 cm


Troliu cu etajere metalice si roti cu dispozitiv de autoblocare

Troliu 1,80/60/30cm cu 5 etajere pentru dispunerea componentelor turnului de video laparoscopie


Jaluzele (2 buc) 100/180 Masuta instrumentar Masuta instrumentar reglabila pe inaltime 150/60/30 Masa instrumentar Masa de instrumetar pe roti autoblocante 90/90/60

Camera pentru personal Canapea extensibila Canapea extensibila de trei locuri

Masa conferinta Masa de tip conferinta dreptunghiulara sau ovala cu lungimea de 2-3 m si latimea de 1 m

Scaune de birou Scaunde de birou cu spatar reglabil si cu inaltimea ajustabila Birou de calculator Birou de calculator cu 1 sertar culisabil pentru tastatura

Etajera Etajera cu 3 sertare pentru biroul de calculator

Dulap de biblioteca Dulap de biblioteca cu rafturi, sertare, casete 200/400/30 cm

Dulap de bucatarie Dulap de bucatarie cu blat la inaltimea de 90 cm, sertare in portiunea inferioara si casete cu usi in portiunea superioara

2/3/0,3 m Jaluzele (2 buc) 100/180

Cuier Cuier perete 6 suporturi Sterilizator

Etajera metalica mobila Etajera metalica 90/90/60 cm pe roti cu dispozitiv de autoblocare Autoclav Aparat de sterilizare cu caldura umeda Pupinel Aparat de sterilizare cu caldura uscata

Aparat de sigilat pungi Aparat de sigilare pungi Sterilizator ultrasunete Aparat de sterilizare cu ultrasunete

Sterilizator oxid de etilena Aparat de sterilizare cu oxid de etilena Uscator maini Uscator maini cu jet de aer cald

Dispenser Dispenser servetele de hartie Oglinda baie Oglinda baie – 50/30 cm

Cabina de dus Cabina de dus de colt cu sticla mata 180/90 Cuier perete Cuier perete 2 suporturi Cada de dus 90/90 cm

Dulap cu rafturi si sertare Dulap 200/400/60 cm cu multiple casete, sertare, rafturi Grup sanitar

Scaune de toaleta Scaune de toaleta cu evacuare laterala Suport hartie igienica Suport hartie igienica cu fixare in perete

Suport sapun Suport sapun cu fixare in perete Chiuveta Chiuveta cu fixare in perete



Necesar mobilier Caracteristici: D=adincime, W=latime, H=inaltime Masca Chiuveta Masca chiuveta – 90/50/30 cm

Etajera Etajera Uscator maini Uscator maini cu jet de aer cald

Dispenser Dispenser servetele de hartie Oglinda baie Oglinda baie – 50/30 cm

Cabina de dus cabina de dus de colt cu sticla mata 180/90 Cada de dus Cada de dus poliacrilat 90/90 cm Cuier perete Cuier perete 2 suporturi

Lavoar

Lavoar chirurgical Lavoar chirurgical metalic cu adancimea de 50 de cm 2 unitati de spalare cu apa calda si rece

Camera pentru prelucrare instrumentar Chiuveta metalica Chiuveta metalica cu adancimea de 50 cm apa calda si rece

Masa metalica Masuta metalica 90/90/60 cu raft Camera prelucrare biopsii

Masa metalica Masuta metalica 90/90/60 cu raft Frigider Frigider 150/80/70

Vestiar personal

Dulap cu usa Dulap cu usa 220/90/60 cm si incuietoare rafturi inferior si suport umeras

Tabelul urmator prezinta caracteristicile minime pe care trebuie sa le aiba mobilierul special pentru Modulul de Patologie si Imunologie:

II Mobilier Modul de Patologie si Imunologie Necesar mobilier Caracteristici L=lungime, l=latime, H=inaltime

Histopatologie Dulap inalt cu vitrina L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm

Dulap produse chimice Polipropilen rezistent la acizi L 90 cm/l 52 cm/H 72 cm

Kit Extractie Kit de accesorii pentru relizarea ventilatiei incintei dulapului Chiuveta speciala de laborator Material Inox, adinca

L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm Dulap Suspendat cu doua usi L 60 cm/ l 36 cm/H 63 Dulap Suspendat cu doua usi L 90 cm/ l 36 cm/H 63 Dulap Suspendat cu doua usi L 45 cm/ l 36 cm/H 63

Dulap Suspendat cu doua usi sticla L 120 cm/ l 36 cm/H 63 Dulap Suspendat cu doua usi sticla L 90 cm/ l 36 cm/H 63

Scaun mobil, rotativ cu spatar Poliuretan, suport pentru picioare Inaltime ajustabila 56-82 cm

Jaluzele 1.5x2.5 Imunohistochimie si Imunocitochimie

Banc de lucru cu suprafata de ceramica L 240 cm/ l 75/H 90 cm Dulap inalt cu vitrina L 90 cm/l 52 cm/H 19,2 cm

Chiuveta speciala de laborator Material Inox, adinca L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm

Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar Poliuretan, suport pent ru picioare

Inaltime ajustabila 56-82 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere

Jaluzele 1.5x2.5 Citologie si Hibridizare

Banc de lucru cu suprafata de ceramica L 240 cm/ l 75/H 90 cm Banc de lucru cu suprafata de ceramica: L 120 cm/ l 75/H 90 cm



Dulap Suspendat cu doua usi sticla L 120 cm/ l 36 cm/H 63 Dulap metalic pentru depozitare reactivi L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm

Kit Extractie Kit de accesorii pentru relizarea ventilatiei incintei dulapului Dulap inalt cu vitrina L 90 cm/l 52 cm/H 19,2 cm Dulap inalt cu vitrina L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm

Chiuveta speciala de laborator Material Inox, adinca L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm


Inaltime ajustabila 56-82 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere

Jaluzele 1.5x2.5 Analiza Computerizata a Imaginii

Birou de lucru L 180 cm/ l 75 cm /H 75 cm Coltar

Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere Dulap metalic cu usi glisante din sticla

temperata si patru rafturi L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm

Superpozabil metalic cu usi glisante din sticla temperata si un raft L 180 cm/l 45 cm/H 74 cm

Dulap metalic cu usi glisante din sticla temperata si patru rafturi L 150 cm/l 45 cm/H 200 cm


Jaluzele 1.5x2.5 Sala de Telepatologie- Telemedicina

Dulap metalic cu usi glisante din sticla temperata si patru rafturi

L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm


Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere

Jaluzele 1.5x2.5 Laborator Pregatire Material Documentar pentru Formare


Dulap metalic cu usi glisante si patru rafturi L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm Dulap metalic cu usi glisante din sticla


Birou de lucru L 240 cm/ l 75 cm /H 75 cm Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm

Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere Jaluzele 1.5x2.5

Cabinete de Documentare si Diagnostic Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm

Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere Histoteca de mare capacitate L 102,3 cm/ l 72,5 cm /H 145 cm

Jaluzele 1.5x2.5 Secretariat/Server LAN



Dulap metalic cu usi glisante si patru rafturi L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm Superpozabil metalic cu usi glisante si un raft L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm

Rack vertical cu ventilatie Rack 19” 42U Corp masca chiuveta Dulap cu 4 usi H 70 cm / W 160 cm / D 35 cm, cu polita

depozitare




Jaluzele 1.5x2.5 Depozit Materiale Reactivi

Dulap metalic pentru depozitare reactivi L 90 cm/l 52 cm/H 19,2 cm Kit Extractie Kit de accesorii pentru realizarea ventilatiei incintei

dulapului Jaluzele 1.5x2.5

Camera de Primire-Inregistrare Probe Banc de lucru cu suprafata de ceramica L 240 cm/ l 75/H 90 cm


Jaluzele 1.5x2.5 Laborator Flowcitometrie

Banc de lucru cu suprafata de ceramica L 150 cm/ l 75/H 90 cm Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm

Scaun mobil, rotativ cu spatar Poliuretan, suport pent ru picioare Inaltime ajustabila 56-82 cm


Cabinet de Documentare, Interpretare si Prelucrare a Datelor Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm

Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere Dulap metalic cu usi glisante si patru rafturi L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm

Superpozabil metalic cu usi glisante si un raft L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm Dulap metalic cu usi glisante din sticla



Jaluzele 1.5x2.5 Laborator ELISA


Inaltime ajustabila 56-82 cm Tabelul urmator prezinta caracteristicile minime pe care trebuie sa le aiba mobilierul special pentru dotarea laboratoarelor Submodulului de Biologie Moleculara:

III Mobilier Modul Biologie Moleculara si Biochimie III.1 Submodul Biologie Moleculara

Necesar mobilier Caracteristici D=adincime, W=latime, H=inaltime Submodul culturi celulare

Suprafata de lucru, blat ceramic Modular (A0214) (Lxl) 1200x700

Suprafata de lucru, blat PAL cu suprafata HPL-R (A0202) (Lxl) 1200x700

Corpuri sub blat, 1 loc, 4 sertare postament HPL (C0103+C0103) (LxlxH) 600x550x660 mm

Corpuri sub blat, postament HPL, 1 loc, usa, polita (C0001+C0101) (LxlxH) 600x550x660 mm

Masa balanta, PAL, placa de granit si amortizoare de cauciuc (L0001) (LxlxH) 900x700x900 mm

Birou simplu din Pal, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750 mm Scaune profesionale de laborator normal

(T0011)

Masa de laborator fixa (N0001) 1200x700x37mm Corp suspendat, PAL, 2 usi si polita (S0021) (LxlxH) 600x300x700 mm



Necesar mobilier Caracteristici D=adincime, W=latime, H=inaltime Corp suspendat, PAL, 4 usi sticla si polita

(S0012) (LxlxH) 1200x300x700 mm

Corp mobil cu rotire, 2 locuri, usi HPL (E0002) 1200x550x690 Corp dulap PAL, cu usi de sticla in partea de

sus, usi de PAL in partea de jos (D0041) (LxlxH) 800x370x2000 mm

Dulap vestiar

(D0002) Dimensiuni

(LxlxH) 400x500x2000 mm Chiuveta dubla ceramica cu baterie dubla

(K0012) (LxlxH) 880x485x322 mm

Jaluzele 1.5x2.5 Submodul citogenetica

Suprafata de lucru, blat ceramic modular (A0214) (Lxl) 1200x700

Suprafata de lucru, blat PAL cu suprafata HPL-R (A0202) (Lxl) 1200x700

Corpuri sub blat, 1 loc, 4 sertare postament HPL (C0103+C0103) (LxlxH) 600x550x660 mm

Corpuri sub blat, postament HPL, 1 loc, usa, polita(C0001+C0101) (LxlxH) 600x550x660 mm

Masa balanta, PAL, placa de granit si amortizoare de cauciuc (L0001) (LxlxH) 900x700x900 mm

Scaune profesional de laborator normal (T0011)

Masa de laborator fixa (N0001) 1200x700x37mm Corp suspendat, PAL, 2 usi si polita (S0021) (LxlxH) 600x300x700 mm

Corp suspendat, PAL, 4 usi sticla si polita (S0012) (LxlxH) 1200x300x700 mm

Corp dulap PAL, cu usi de sticla in partea de sus, usi de PAL in partea de jos (D0041)

(LxlxH) 800x370x2000 mm

Jaluzele 1.5x2.5

Submodul de genomica Scaun profesional de laborator, reglaj multiplu

(T0021)

Masa de laborator, fixa (N0001) 1200x700x900mm (LxlxH) Corp modular cu sertare si usi (M002) 1800x700x900

Chiuveta dubla, ceramica (K0011) Birou simplu de pal, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750

Masa balanta, PAL, placa de granit si amortizoare de cauciuc (L0001) 900x700x900

Dulap vestiar din PAL (D0002) 400x500x2000 Corp dulap din PAL, usi, sertar cu sina

(D0081) 800x370x2000

Corp dulap din PAL, usi de sticla, rama de aluminiu, doua sertare cu sina (D0051) 800x370x2000

Corp suspendat, PAL, 4 usi si polita (S0012) 1200x300x700 Corp mobil cu rotire, 2 locuri, usi HPL (E0002) 1200x550x690 Corp mobil cu rotire, 1 loc, usi HPL (E0003),

sertare HPL (E0023) 600x550x690

Corp pentru blat postament HPL 1 loc, usa, polita (C0001 + C0101) 600x550x660

Corp pt blat 1 loc, 4 sertare, postament HPL (C003+C0103) 600x550x660

Blat HPL-R (pentru chimie, foarte rezistent chimic) alb (A0302) 1800x700

Blat ceramic modular alb (A0314) 1800x700 Jaluzele 1.5x2.5



Necesar mobilier Caracteristici D=adincime, W=latime, H=inaltime Submodul de proteomica

Scaun profesional de laborator, reglaj multiplu (T0021)

Masa de laborator, fixa (N0001) 1200x700x900 Masa de mijloc cu gaze si prize si cu chiuveta

in capat (M0001) 1800x700

capetele 1400x700 Chiuveta dreptunghiulara ceramica (K0002)

Birou simplu de PAL, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750 Masa balanta, PAL, placa de granit si

amortizoare de cauciuc (L0001) 900x700x900

Dulap vestiar din PAL (D0002) 400x500x2000 Corp dulap din PAL usi (D0011) 800x350x2000

Corp dulap din PAL, usi de sticla, rama de aluminiu (sus), doua sertare cu sina jos

(D0051) 800x370x2000

Corp suspendat, PAL, 4 usi si polita (S0022) 1200x300x700 Corp mobil cu rotile, 2 locuri, usi HPL (E0022) 1200x550x690 Corp mobil cu rotile, 1 loc, usi HPL (E0003),

sertare HPL (E0023) 600x550x690

Corp pentru blat postament HPL 1 loc, usa, polita (C0001 + C0101) 600x550x660



Blat ceramic modular alb 3 locuri (A0314) 1800x700 Jaluzele 1.5x2.5

III Mobilier Modul Biologie Moleculara si Biochimie III.2 Submodul Biochimie

Necesar mobilier Caracteristici L=lungime, l=latime, H=inaltime Laborator Proteomica (prelucrare probe)

Dulap înalt cu vitrină L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm Dulap produse chimice Polipropilen rezistent la acizi

L 90 cm/l 52 cm/H 72 cm Chiuvetă specială de laborator Material Inox, adinca

L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm Scaun profesional de laborator, reglaj multiplu

(T0021)

Masa de laborator, fixa (N0001) 1200x700x900 Masa de mijloc cu gaze si prize si cu chiuveta

in capat (M0001) 1800x700

capetele 1400x700 Chiuveta dreptunghiulara ceramica (K0002)

Birou simplu de PAL, cu patru sertare (B0021) 1200x700x750 Masa balanta, PAL, placa de granit si

amortizoare de cauciuc (L0001) 900x700x900

Dulap vestiar din PAL (D0002) 400x500x2000 Corp dulap din PAL usi (D0011) 800x350x2000

Corp dulap din PAL, usi de sticla, rama de aluminiu (sus), doua sertare cu sina jos

(D0051) 800x370x2000

Corp suspendat, PAL, 4 usi si polita (S0022) 1200x300x700 Corp mobil cu rotile, 2 locuri, usi (E0022) 1200x550x690

Corp mobil cu rotile, 1 loc, usi HPL (E0003), sertare HPL (E0023) 600x550x690

Corp pentru blat postament HPL 1 loc, usa, 600x550x660



Necesar mobilier Caracteristici L=lungime, l=latime, H=inaltime polita (C0001 + C0101)



Blat ceramic modular alb 3 locuri (A0314) 1800x700 Jaluzele 1.5x2.5

Secretariat / Server LAN Dulap metalic cu uşi glisante din sticlă

temperată şi patru rafturi L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm

Superpozabil metalic cu uşi glisante din sticlă temperată şi un raft L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm

Dulap metalic cu uşi glisante şi patru rafturi L 120 cm/l 45 cm/H 200 cm Superpozabil metalic cu uşi glisante şi un raft L 120 cm/l 45 cm/H 74 cm

Rack vertical cu ventilatie Rack 19” 42U Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm


Depozit Materiale Reactivi Dulap metalic pentru depozitare reactivi L 90 cm/l 52 cm/H 19,2 cm Dulap metalic pentru depozitare reactivi L 90 cm/l 52 cm/H 19,2 cm

Kit Extractie Kit de accesorii pentru relizarea ventilatiei incintei dulapului Jaluzele 1.5x2.5

Laborator Microscopie Confocala cu doi fotoni Masa optica L 200 cm/ l 100/H 90 cm

Banc de lucru cu suprafata de ceramica: L 150 cm/ l 75/H 90 cm Birou de lucru L 150 cm/ l 75 cm /H 75 cm

Scaun mobil, rotativ cu spatar Poliuretan, suport pentru picioare Inaltime ajustabila 56-82 cm


Laborator pentru analiza MALDI-TOF Dulap înalt cu vitrină L 120 cm/l 52 cm/H 19,2 cm

Dulap produse chimice Polipropilen rezistent la acizi L 90 cm/l 52 cm/H 72 cm

Chiuvetă specială de laborator Material Inox, adinca L 70 cm/l 50 cm/H 66 cm

Dulap Suspendat cu doua usi x 3 L 60 cm/ l 36 cm/H 63 Dulap Suspendat cu doua usi sticlă x2 L 120 cm/ l 36 cm/H 63

Banc de lucru cu suprafata de ceramica L 240 cm/ l 75/H 90 cm Laborator de Luminiscenta


Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere Dulap metalic cu uşi glisante din sticlă



Dulap metalic cu uşi glisante din sticlă temperată şi patru rafturi L 150 cm/l 45 cm/H 200 cm


Jaluzele 1.5x2.5 Laborator de Microscopie cu Forta Atomica


Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere



Necesar mobilier Caracteristici L=lungime, l=latime, H=inaltime Dulap metalic cu uşi glisante din sticlă



Dulap metalic cu uşi glisante din sticlă temperată şi patru rafturi L 150 cm/l 45 cm/H 200 cm


Jaluzele 1.5x2.5 Tabelul urmator prezinta caracteristicile minime pe care trebuie sa le aiba mobilierul special al Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala:

Necesar mobilier Caracteristici H=inaltime, W=latime, D=adincime Sala serverelor TCOM

Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Birou cu noptiera cu 3 sertare (3 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm

Scaun birou (2 buc) Scaun birou piele Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Piele, cu cotiere





Rack vertical cu ventilatie Rack 19” 42U Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm

Instalatie de ventilatie Ventilare aer 20 mc/min Usa PVC (2 buc) H 200/W120

Sistem de alarma si supraveghere Supraveghere, securitate baza de date Incuietoare cu cod/cartela Securitate retea electrica si comunicatii

Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5 Sala UPS

Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun mobil, rotativ cu spatar Piele, cu cotiere



Usa PVC H 200/W120 Instalatie de ventilatie Ventilare aer 60 mc/min

Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5 Depozit



Usa PVC H 200/W120 Instalatie de ventilatie Ventilare aer 20 mc/min

Hol Usa PVC H 200/W120

Sala gestiune baza de date (SGDB) Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare (2



Scaun mobil, rotativ cu spatar (2 buc) Piele, cu cotiere Dulap metalic cu usi glisante din sticla

temperata si patru rafturi (12 buc) L 180 cm/l 45 cm/H 200 cm


Necesar mobilier Caracteristici H=inaltime, W=latime, D=adincime Superpozabil metalic cu usi glisante din sticla

temperata si un raft (12 buc) L 180 cm/l 45 cm/H 74 cm





Dulapuri tip vestiar cu usi Dulap H 200 cm / W 105 cm / D = 35 cm Corp masca chiuveta Dulap cu 4 usi H 70 cm / W 160 cm / D 35 cm, cu polita

depozitare Sistem de alarma si supraveghere Supraveghere, securitate baza de date

Incuietoare cu cod/cartela Securitate baza de date Usa PVC (3 buc) H 200/W120

Instalatie de ventilatie Ventilare aer 20 mc/min Sala comanda SC

Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare (2 buc) Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm


Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi transparente de sticla (2 buc) Corp biblioteca H 185 cm / W 75 cm / D 35 cm

Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Canapea Canapea cu 3 locuri din piele Masuta Masuta diverse

Usa PVC H 200/W120 Arhiva

Birou cu noptiera cu 3 sertare Birou simplu H 75 cm / W 160 cm / D 80 cm Scaun birou Scaun birou piele



Usa PVC H 200/W120 Usa metalica de exterior H 200/W120

Submodul Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica Birou calculator cu noptiera cu 3 sertare (2



Scaun ergonomic (2 buc) Scaune de plastic cu suport textil Corpuri biblioteca cu usi si rafturi, cu usi



Usa PVC H 200/W120 Jaluzele (2 buc) 1.5x2.5

Crearea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET, achizitionarea echipamentelor si aparaturii pentru laboratoarele propuse in acest proiect, vor putea determina initierea temelor de cercetare propuse pentru a fi studiate. Rezultatele activitatii de cercetare pot contribui in mod cert la diminuarea unor pierderi de natura financiara, materiala, dar mai ales umane. Totodata rezulatele cercetarii pot duce la o crestere a calitatii sanatatii populatiei. Percepute ca modalitati de sporire a randamentului in numeroase activitati practice, ele vor putea fi valorificate. Prin astfel de rezultate susceptibile sa contribuie la cresterea sanatatii populatiei, proiectul, prin temele de cercetare pe care si le propune, raspunde cerintei obiectivului de baza al Programului Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice Sistemul educational din Romania este si el un mare beneficiar al acestui proiect, intrucat tinerii studenti, masteranzi si doctoranzi din domeniu isi pot desavarsi studiile in cadrul


Centrului de Cercetare TARGET. In urma implicarii tinerilor in cercetare putem preconiza o crestere a gradului de pregatire si cunoastere, din partea tinerilor, in domeniul patologiei digestive maligne. Mediul social este cel mai mare beneficiar, populatia din Zona Defavorizata Oltenia, putand avea acces la un servicii de diagnostic si tratament in conditii decente si cu o eficacitate maxima.


2.c Date tehnice ale investitiei 2.c.1 Zona si amplasamentul

LOCATIA A Cladirea Veche a UMF Craiova, Str Petru Rares, Nr 2-4, Craiova – 200349 LOCATIA B Cladirea Noua a UMF Craiova, B-dul 1 Mai, Nr 66-68, Craiova – 200638 2.c.2 Statutul juridic al terenului

Terenul se afla in proprietare Universitatii de Medicina si Farmacie Craiova, potrivit Ordinului Ministrului Educatiei Nr.3388/10.03.2008 2.c.3 Situatia ocuparilor definitive de teren

Ordin MECT Nr. 3388/10.03.2008 privind atestarea dreptului de proprietate 2.c.4 Studii de teren

Am atasat in Anexa 9 studiile de teren 2.c.5 Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si variantele

constructive de realizare a investitiei

Varianta constructiva: Varianta constructiva alternativa, fata de cea prezentata in memoriul de arhitectura, poate fi urmatoarea: 1. SISTEM STRUCTURAL - sistem constructiv: fundaţii din B.A., stalpi si grinzi metalice, planşee din tabla cutata si B.A., circulatia verticala va fi in intregima realizata din diafragme din B.A.; - sistem acoperire: terasă termoizolată şi hidroizolată 2. ÎNCHIDERI ŞI COMPARTIMENTĂRI 2.1. Închideri - faţadă cortină pe structură de aluminiu - inchideri opace din panouri termo si hidroizolatoare, si placaje pe structură ventilată 2.2. Compartimentări - compartimentările interioare sunt realizate din pereţi despărţitori uşori, nestructurali, din gips-carton cu tratament acustic 15cm. 3. FINISAJE EXTERIOARE ŞI INTERIOARE 3.1. Finisaje exterioare Soclu: tencuiala decorative şi placaje cu piatră naturală; Pereţi: perete cortină pe structură de aluminiu şi placaje pe structură ventilată; Tâmplării: uşi si ferestre din aluminiu cu geam PVC, prevăzute cu ruperea punţii termice; Învelitoare: terasă termoizolată şi hidroizolată. 3.2. Finisaje interioare Pardoseli: - mochetă de trafic intens pentru birouri,


- plăci ceramice sau piatră naturală pentru holuri, grupuri sanitare şi scări. - Pardoseala din PVC – antistatic si antibacterii in laboratoare. Pereţi: - vopsitorie lavabilă; - placaj de faianţă până la inaltimea plafonului pentru grupurile sanitare. Tavane: - zugrăveală lavabilă pe placaje de gips carton si plafon fals casetat. Tâmplării: - tâmplărie lemn (uşi plăci celulare / lemn masiv - furniruite), - tâmplărie din aluminiu cu geam PVC. Acesta varianta constructiva are avantajul unui timp de executie mai rapid, decat cea prezentata in memoriu, dar are si o serie de dezavantaje: - cost ridicat de executie datorita datorita problemelor de satisfacere a urmatoarelor cerintelor de calitate conf. legii nr. 10/1995: - in exploatare - protecţia termică, hidrofugă şi economia de energie - protectia la zgomot - masurile de protectia muncii, pe perioada desfasurarii constructiei, mai dificil de realizat; - lucrari speciale pentru satisfacerea masurilor de protectie contra incendiilor; - solutii de executare a fundatiilor si structurii portante a cladirii, complexe si implicit mai costisitoare, pentru a raspunde in siguranta regimului seismic din Romania; Avand in vedere toate acestea sugeram adoptarea solutiei constructive prezentate in memoriul de arhitectura. Varianata tehnologica Pentru analiza de optiuni au fost luate in considerare acele aparate/sisteme de aparate care NU sunt UNICAT, deci cele care pot face obiectul unei analize de optiuni. In cazul de fata, selectia variantelor tehnologice optime se poate face doar pentru cateva echipamente/sisteme de echipamente, restul fiind unicate pe piata. In cazul aparaturii/sistem de aparate care nu este unicat, pentru alegerea alternativelor optime, s-au avut in vedere stabilirea unor parametri tehnici minimi de functionare, avantajele pe care le prezinta aparatura/sistemul de aparatura, gradul de interes pe care ii reprezinta parametrii pentru cercetatori, precum si costul estimativ al aparaturii/sistemului de aparate. In final fiecare aparat/sistem de aparate a primit un anumit punctaj. Aparatul/sistemul de aparate care a avut cel mai mare punctaj a fost ales ca fiind cel optim pentru dotarea infrastructurii TARGET. Urmatoarele echipamente vor face obiectul unei analize de optiuni: - Sistem combinat PET-CT, sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva - Sistem rezonanta magnetica 3T, sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva - Completare sistem autofluorescenta (AFI) + magnificatie (MCE) + mod NBI , sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva - Laser induced fluorescent spectroscopy (LIFS) , aparat propus spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva - Completare sistem dedicat endomicroscopie confocala laser (CLE) , sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva


- Sistem miniprobe endomicroscopice confocale laser, sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului de Imagistica Digestiva - Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia microarray, sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului Biologie Moleculara si Biochimie - Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia qReal-time PCR, sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului Biologie Moleculara si Biochimie - Microscop de forta Atomica AFM, aparat propus spre achizitionare in cadrul Modulului Biologie Moleculara si Biochimie - Sistem microscopie fluorescenta confocala cu doi fotoni, sistem propus spre achizitionare in cadrul Modulului Biologie Moleculara si Biochimie Tabelele urmatoare prezinta analiza facuta in vederea alegerii variantei optime de echipament/sistem de echipamente care sa corespunda cel mai bine nevoii de cercetare. In realizarea analizei s-au avut in vedere criteriile tehnice, criteriile economice, impactul asupra mediului si conformitatea cu cerintele legale. In definirea caracteristicilor tenice(parametri minimi de functionare) s-a avut in vedere acele caracteristici minime de functionare pe care trebuie sa le indeplineasca un echipament/sistem de echipamente pentru a corespunde nevoilor de cercetare. Astfel au primit punctajul cel mai mare (cinci) acele echipamente care au avut caracteristicile tehnice definite de cercetatori. Pentru definirea caracteristicilor economice s-au avut in vedere acele caracteristici care au influenta semnificativa asupra deciziei de investitie. Astfel, au primit punctaje mari acele caracteristici relevante pentru cercetatori. Impactul asupra mediului – am dorit sa stim daca echipamentul/sistemul de echipamente are un impact nefavorabil asupra mediului si daca el influenteaza puternic mediu. Echipamentele/sistemele de echipamente care au impact puternic negativ asupra mediului au primit punctaje slabe. Conformitatea cu cerintele legale- au primit punctaj maxim acele echipamente/sisteme de echipamente care sunt omologate sau sunt realizate in conformitate cu standardele din domeniile pentu care au fost realizate.


TABEL ANALIZA OPTIUNILOR OPTIME

Sistem Combinat PET-CT

Varianta 1 pct Varianta 2 pct Varianta 3 pct Pct

max pon-dere

Sistem combinat PET-CT

Sistem conventional PET

Sistem conventional CT multislice

1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. CT (numar achizitii/ rotatie) DA (6) 3 NU 0 DA (6) 3 3 30%

b. PET (tipul cristalelor, dimensiunea cristalelor, FOV axial)

DA (LSO; 4.0 x 4.0 m; 21,6 cm)

3 DA (GSO; 4.0 x 6.0 mm; 18 cm)

2 NU 0 3 30%

c. Diametrul gantry-ului 70 cm 0 85 cm 1 70 cm 0 1 10%

d. Achizitie 3D DA 1 DA 1 DA 1 1 10% e. Soft colonoscopie virtuala DA 2 NU 0 DA 2 2 20%

2. Criterii economice a. Costuri de investitie DA 2 DA 2 DA 2 2 20%

b. Costuri de operare DA 2 DA 2 DA 2 2 20% c. Pret Mare 1 Mare 1 Mediu 2 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 UE 2 2 20% e. Observatii

NU

2

NU

2

NU

2

2

20%

3. Impactul asupra mediului DA/NU DA 5 DA 5 DA 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%

Punctaj total 28 23 26 30 Punctaj: 1=f.slab, 2=slab, 3=acceptabil, 4=bun, 5=f.bun Dintre cele trei variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 28 de puncte, in timp ce variantele 2 si 3 au obtinut 23, respectiv 26 puncte.



Sistem rezonanta magnetica 3T


max pon-dere

Sistem rezonanta magnetica 3T

Sistem rezonanta magnetica 1.5T

Sistem rezonanta magnetica 1.2T (open)

1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare)

a. Camp magnetic Foarte mare (3T) 4 Mare (1.5T) 2 Mediu (1.2T) 1 4 40%

b. Configuratie gantry-ului

Inchis - lung (>1.5 m) 0 Inchis – scurt

(<1.5 m) 0 Deschis 1 1 10% c. Diametrul gantry-ului 70 cm 1 60 cm 0 Deschis 1 1 10%

d. Scanare corporeala totala DA (TIM) 2 DA (TIM) 2 NU 0 2 20%

e. Soft colonoscopie virtuala

DA 2 DA 2 NU 0 2 20%

2. Criterii economice a. Costuri de investitie DA 2 DA 2 DA 2 2 20%

b. Costuri de operare DA 2 DA 2 DA 2 2 20%

c. Pret Mare 1 Mare 1 Mediu 2 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 UE 2 2 20% e. Observatii NU 2 NU 2 NU 2 2 20% 3. Impactul asupra mediului a. Da/NU NU 5 NU 5 NU 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM, etc

DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%

Punctaj total 28 25 23 30 Punctaj: 1=f.slab, 2=slab, 3=acceptabil, 4=bun, 5=f.bun Dintre cele trei variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 28 de puncte, in timp ce variantele 2 si 3 au obtinut 25, respectiv 23 puncte.



Sistem autofluorescenta (AFI) + magnificatie (MCE) + mod NBI

Varianta 1 pct Varianta 2 pct Pct max Pondere

Sistem autofluorescenta (AFI) + magnificatie (MCE) + mod NBI

Endoscopie cu lumina alba (white-light endoscopy)

1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Rezolutie Mare 2 Mare 2 2 20% b. Vizualizare structura DA (MCE, 1.5x) 2 Partial 1 2 20%

c. Vizualizare vascularizatie DA (NBI) 1 NU 0 1 10%

d. Diagnostic in timp real DA (MCE, NBI) 3 NU 0 3 30%

e. Observatii Sistem independent 2 Sistem independent 2 2 20% 2. Criterii economice a. Costuri de investitie NU 2 NU 2 2 20%

b. Costuri de operare NU 2 NU 2 2 20%

c. Pret Mare 1 Mediu 2 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 2 20% e. Observatii NU 2 NU 2 2 20% 3. Impactul asupra mediului a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM, etc

DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%

Punctaj total 29 25 30 Punctaj: 1=f.slab, 2=slab, 3=acceptabil, 4=bun, 5=f.bun Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 29 in timp ce varianta 2 a obtinut 25 puncte, fiind in plus o metoda conventionala cu utilitate clinica, dar fara utilitate deosebita in cercetare.



Sistem Laser induced fluorescent spectroscopy (LIFS)


Laser induced fluorescent spectroscopy (LIFS)


1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Rezolutie Mica 1 Mare 2 2 20% b. Vizualizare structura NU 2 Partial 1 2 20%

c. Vizualizare vascularizatie NU 1 NU 0 1 10%

d. Diagnostic in timp real DA 3 NU 0 3 30%





Punctaj total 28 25 30 Punctaj: 1=f.slab, 2=slab, 3=acceptabil, 4=bun, 5=f.bun

Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 28 in timp ce varianta 2 a obtinut 25 puncte, fiind in plus o metoda conventionala cu utilitate clinica, dar fara utilitate deosebita in cercetare.



Sistem endomicroscopie confocala laser


Sistem dedicat endomicroscopie confocala laser


1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Rezolutie Foarte mare 2 Mare 2 2 20% b. Vizualizare structura DA (1000x) 2 Partial 1 2 20%

c. Vizualizare vascularizatie DA (fluoresceina) 1 NU 0 1 10%





DA (omologat) 5

DA (omologat) 5 5 100%





Sistem Laser induced fluorescent spectroscopy (LIFS)


Sistem miniprobe endomicroscopice confocale laser


1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Rezolutie Foarte mare 2 Mare 2 2 20% b. Vizualizare structura DA (800x) 2 Partial 1 2 20%

c. Vizualizare vascularizatie DA 1 NU 0 1 10%




c. Pret Mare 1 Mediu 2 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 2 20% e. Observatii NU 2 NU 2 2 20% 3. Impactul asupra med iului a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM, etc






Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia microarray


Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehno-logia microarray

Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia macroarray

1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Numar gene analizate simultan Foarte mare 2 Mare 1 2 20%

b. Utilitate in screening-ul si validarea expresiei genice

Foarte mare 2 mare 1 2 20%

c. Specificitate Da 1 DA 1 2 20% d. Evaluare in timp real DA 2 NU 0 2 20%

e. Observatii NU 2 NU 2 2 20% 2. Criterii economice a. Costuri de investitie NU 2 NU 2 2 20%


c. Pret Mare 1 Relativ mic 2 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 2 20% e. Observatii NU 2 NU 2 2 20% 3. Impactul asupra mediului a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM, etc



Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 28 in timp ce varianta 2 a obtinut 25 puncte.



Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia qReal-time PCR

Varianta1 pct Varianta 2 pct Pct max Pondere

Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia qReal-time PCR

Sistem dedicat evaluarii expresiei genice prin tehnologia macroarray

1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Numar gene analizate simultan Mare 1 Mare 1 2 20% b. Utilitate in screening-ul si validarea expresiei genice

Foarte mare 2 mare 1 2 20%

c. Specificitate Da 2 DA 1 2 20% d. Evaluare in timp real DA 2 NU 0 2 20%

e. Observatii NU 2 NU 2 2 20% 2. Criterii economice a. Costuri de investitie NU 2 NU 2 2 20%


c. Pret Mare 1 Relativ mic 2 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 2 20% e. Observatii NU 2 NU 2 2 20% 3. Impactul asupra mediului a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM, etc



Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 28 in timp ce varianta 2 a obtinut 25 puncte.



Microscop de forta Atomica AFM


max pon-dere

Microscop de forta Atomica AFM

Microscop electronic SEM

1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Rezolutie

Mare (nm-zeci de nm) 2.5 Mare (nm-zeci

de nm) 2.5 2.5 25%

b. Vizualizare structura DA, proteine 2.5 DA, proteine 2.5 2.5 25% c. Pregatirea probelor DA, normala 2 Da, speciala 0 2 20%

d. Masuratori de vascoelasticitate DA 1 NU 0 1 10%

e. Observatii

Sistem independent 2 Sistem

independent 2 2 20%

2. Criterii economice a. Costuri de investitie NU 2 NU 2 2 20%

b. Costuri de operare DA 1 DA 1 2 20%

c. Pret Mare 1 Foarte mare 0 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 2 20% e. Observatii NU 2 NU 2 2 20% 3. Impactul asupra mediului a. Da/NU NU 5 NU 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM, etc

DA (omologat) 5 DA (omologat) 5

5 100%

Punctaj total 28 24 30 Punctaj: 1=f.slab, 2=slab, 3=acceptabil, 4=bun, 5=f.bun Dintre cele doua variante, varianta 1 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 38 de puncte, in timp ce varianta 2 a obtinut numai 34 puncte.



Sistem microscopie fluorescenta confocala cu doi fotoni

Varianta 1 pct Varianta 2 pct Varianta 3 pct Pct max

pon-dere

Sistem microscopie fluorescenta cu lampa de mercur

Sistem microscopie fluorescenta confocala cu laser

Sistem microscopie fluorescenta confocala cu doi fotoni

1. Criterii tehnice (parametri minimi de functionare) a. Rezolutie mica 0 mare 2 mare 2 2 20% b. Lezarea structurii DA 0 Partial 1 NU 3 3 30% c. Penetratie structura Partial 1 Partial 1 DA 3 3 30%

d. Imagine 3D in timp real NU 0 DA 3 DA 2 2 20%

2. Criterii economice a. Costuri de investitie NU 2 NU 2 NU 2 2 20%

b. Costuri de operare NU 2 DA 2 DA 2 2 20% c. Pret Mic 1 Mediu 1 Mare 2 2 20% d. Provenienta UE 2 UE 2 UE 2 2 20% 3. Impactul asupra mediului a. Da/NU NU 5 NU 5 NU 5 5 100% 4.Conformitatea cu cerintele legale Standarde, norme, legi, HG, OG, OM, etc

DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 DA (omologat) 5 5 100%

Punctaj total 18 24 28 28 Punctaj: 1=f.slab, 2=slab, 3=acceptabil, 4=bun, 5=f.bun Dintre cele trei variante, varianta 3 este cea optima, obtinand un punctaj maxim de 28 de puncte, in timp ce variantele 1 si 2 au obtinut numai 18, respectiv 24 de puncte.


2.c.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării; Utilitatile vor fi asigurate de catre furnizorii locali de utilitati, dupa cum urmeaza: • energia electrica este asigurata de reteaua locala, gestionata de Electrica; se poate face

alimentarea din doua surse: 1. de la Spitalul Judetean (aproximativ 50 m distanta). 2. de la UMF (distanta de 200 m)

• apa si canalizarea sunt asigurate de la reteaua locala de distributie si colectare (50 m distanta)

• alimentarea cu gaze se va face de la reteaua locala de distributie, Distrigaz (distanta de 20 m)

• incalzirea se va realiza cu ajutorul punctului termic al UMF (distanta de 50 m) • conexiunea la internet se va realiza prin cablu optic (distanta de 50 m) 2.c.7 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Intrucat prin Certificatul de Urbanism nu se solicita Acord de Mediu, iar Legea 111/1996 (r2) stipuleaza ca Avizele speciale se obtin numai dupa implementarea proiectului, consideram ca pentru proiectul de fata aceasta evaluare se va raliza doar daca autoritatile o vor cere.


2.d Durata de realizare si et apele principale; graficul de realizare a invest itiei Graficul activitatilor

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Alocare buget Nr. Crt. Denumire activitate Nr

luni 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 An 1 An 2 An 3

A1 Activitati administrative ale proiectului

A1.1 Managementul proiectului 36 # # # # # # # # # 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 33% 33% 33%

A1.2

Pregatirea si aprobarea DL pentru selectarea unui consultant in vederea pregatirii DL-urilor si consultanta pentru management de proiect pe perioada implementarii proiectului

1

# 100% 0% 0%

A1.3

Selectarea unui consultant pentru pregatirea DL pentru achizitiile de servicii/bunuri/lucrari si consultanta pentru management de proiect pe perioada implementarii proiectului

3

# # # 100% 0% 0%

A1.4 Pregatirea si aprobarea DL pentru crearea la "Cheie" a Modulului IMAGISTICA 1

# 100% 0% 0%

A1.5 Pregatirea si aprobarea DL pentru achizitia de echipamente si mobilier 1

# 100% 0% 0%

A1.6 Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de amenajare 1

# 100% 0% 0%

A1.7 Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de publicitate 1

# 100% 0% 0% A1.8 Selectarea unui auditor financiar 1 1 0% 0% 100% A1.9 Realizarea auditului financiar 1 1 0% 0% 100%

2 Crearea infrastructurii Centrului TARGET

2.a Constructie cladire Imagistica la "Cheie"

2.a1 Derularea procedurii de licitatie pentru proiect la "cheie" a cladirii de Imagistica 4

# # # # 100% 0% 0%

2.a2 Constructia, amenajarea si dotarea la "cheie" a Cladirii de Imagistica 21

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 14% 57% 29%

2.a3 Receptia finala a cladirii de Imagistica la "Cheie" 1 1 2.b Amenajare spatii existente

2.b1 Derularea procedurii de licitatie de lucrari si selectarea executantului lucrarilor 4

# # 1 1 100% 0% 0%

2.b2 Executia lucrarilor de amenajare 12 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 8% 92% 0%

2.b3 Receptia lucrarilor 1 1 0% 100% 0% 3 Dotarea Modulelor TARGET 0

3.1 Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului / furnizorilor de bunuri 4

1 1 1 1 0% 100% 0%

3.2 Livrarea echipamentelor si mobilierului 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%

3.3 Instalare, testare si receptie 5.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%

3.4 Instruire personal in vederea utilizarii infrastructurii noi 5.5

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%

0 4 Intarirea capacitatii administrative 0

4.a Achizitia de bunuri pentru intarirea capacitatii administrative 0

4.a1 Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului/furnizorilor de bunuri 2

# # 100% 0% 0% 4.a2 Livrarea bunurilor 4 # # # # 100% 0% 0% 4.a3 Instalare testare si receptie 0.4 # # # # 100% 0% 0%


Graficul activitatilor

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Alocare buget Nr. Crt. Denumire activitate Nr

luni 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 An 1 An 2 An 3

4.a4 Instruire personal in vederea utilizarii infrastructurii noi 0.4

# # # # 100% 0% 0% 0

4.b Publicitate 0

4.b1 Selectarea furnizorului de servicii de publicitate 0.5 # 100% 0% 0%

4.b2 Realizarea si aplicarea de insemne pe echipamentele achizitionate 2

1 1 0% 0% 100% 4.b3 Realizarea de spoturi audio-video 3 # # # 100% 0% 0% 4.b4 Realizarea de postere si brosuri 3 # # # 100% 0% 0%

4.b5 Distribuirea posterelor si brosurilor 2.7 # 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 15% 44% 41%

Legenda: Activitatea se deruleaza continuu in perioada indicata Activitatea se desfasoara in perioada indicata, dar nu in mod constant Activitatea se desfasoara conform cu nevoile/oportunitatile in perioada indicata


3 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI 3.a Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general Valoarea totala a investitiei pentru proiectul propus „TARGET – Centru de Cercetare si Tratament in Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare” este de 70.331,13 Mii RON inclusiv TVA si cuprinde costuri pentru constructia unei cladiri noi destinate Departamentului de Imagistica, amenajarea unor spatii existente, precum si pentru imbunatatirea infrastructurii de cercetare-dezvoltare prin dotarea cu echipamente a centrului. Costul total al obiectului de investitii propus este prezentat conform noii structuri a devizului general, dupa cum urmeaza:

DEVIZUL GENERAL conform HG nr.28/2008 privind cheltuielile necesare realizarii "TARGET - Centru de Cercetare si Tratament in Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare" in mii Lei/mii Euro

curs 3.6 Lei/Euro Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Nr.crt. Denumirea capitolelor si

subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro 1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1.1 Obtinerea terenului - -

-

- -

1.2 Amenajarea terenului 84.60

23.50

16.07

100.67 27.97

1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala

- -

-

- -

TOTAL CAPITOL 1 84.60

23.50

16.07

100.67 27.97

2 CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

36.00

10.00

6.84

42.84 11.90


10.00 6.84 42.84 11.9

CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1 Studii teren 7.56

2.10

1.44

9.00 2.50

3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

166.53

46.26

31.64

198.17 55.05

3.3 Proiectare si inginerie 460.59

127.94

87.51

548.10 152.25

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 12.86

3.57

2.44

15.30 4.25

3.5 Consultanta 1,102.94

306.37

25.76

1,128.71 313.53

3.6 Asistenta tehnica 13.22

3.67

2.51

15.73 4.37

TOTAL CAPITOL 3 1,763.71

489.92

151.31

1,915.01 531.95

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1 Constructii si instalatii 15,810.24

4,391.73

3,003.94

18,814.18 5,226.16

4.2 Montaj utilaje tehnologice 15.71


DEVIZUL GENERAL conform HG nr.28/2008 privind cheltuielile necesare realizarii "TARGET - Centru de Cercetare si Tratament in Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare" in mii Lei/mii Euro

curs 3.6 Lei/Euro Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Nr.crt. Denumirea capitolelor si

subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro 1 2 3 4 5 6 7

47.52 13.20 9.03 56.55

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj

36,422.28

10,117.30

6,920.23

43,342.51 12,039.59

4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport

32.40

9.00

6.16

38.56 10.71

4.5 Dotari 1,898.46

527.35

360.71

2,259.17 627.55

4.6 Active necorporale 227.70

63.25

43.26

270.96 75.27


15,121.83

10,343.33

64,781.93 17,994.98

CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1 Organizare de santier 455.57 126.55 86.56 542.13 150.59 5.1.1 Lucrari de constructii 373.81 103.84 71.02 444.83 123.56 5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii de santier 81.76 22.71 15.53 97.30 27.03

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 212.58 59.05 0.00 212.58 59.05 5.2.1 Comisioane, cote, taxe legale 212.58 59.05 0.00 212.58 59.05

5.2.1.1 Cota aferenta ISC ((0.7%+0.1%) x

(C+M)) 130.82

36.34

-

130.82 36.34

5.2.1.2 Cota aferenta Casei Sociale a

Constructorilor (0.5% x (C+M)) 81.76

22.71

-

81.76 22.71

5.2.1.3 Taxe acorduri, avize si autorizatia

de construire (1% x (C+M)) - -

-

- -

5,2,2 Costul creditului (0.1% x

(1.2+1.3+2+3+4+5.1+5.2.1)) - -

-

- -

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute (max.10% x (1.2+1.3+2+3+4))

2,252.92

625.81

428.05

2,680.97 744.71


811.41

514.61

3,435.68 954.35

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 29.41

8.17

5.59

35.00 9.72

6.2 Probe tehnologice si teste 16.81

4.67

3.19

20.00 5.56


12.84

8.78

55.00 15.28

TOTAL GENERAL 59,290.18

16,469.50

11,040.95

70,331.13 19,536.43

Din care C+M (1.2+1.3+2+4.1+4.2+5.1.1)

16,352.17

4,542.27

3,106.91

19,459.08 5,405.30

SC INTERGROUP ENGINEERING SRL Economist, Ana Vasile Capitolele de cheltuieli componente ale devizului general precum si devizele pe obiect sunt prezentate detaliat in Anexa 1.


3.b Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a invest itiei Pentru a descrie valoarea totala a investitiei pe categorii de activitati ce compun proiectul propus, s-a realizat un tabel care cuprinde esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei, dupa cum se poate observa mai jos:

Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Anul 1 Mii RON/luna Anul 2 Mii RON/luna Anul 3 Mii RON/luna Nr. crt.

Denumire activitate

UM / Nr.lu

ni

TOTAL COST fara TVA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

1

Activitati administrative ale proiectului

Mii RON

989.96

28.13

29.95

29.95

29.95

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

38.97

1.1

Managementul proiectului

Mii RON

967.35

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

26.87

1.2

Pregatirea si aprobarea DL pentru selectarea unui consultant in vederea pregatirii DL-urilor si consultanta pentru management de proiect pe perioada implementarii proiectului

Mii RON

1.26

1.26 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3

Selectarea unui consultant pentru pregatirea DL pentru achizitiile de servicii/bunuri/lucrari si consultanta pentru management de proiect pe perioada implementarii proiectului

Mii RON

9.24 0

3.08

3.08

3.08 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.4

Pregatirea si aprobarea DL pentru crearea la "Cheie" a Modulului IMAGISTICA

Mii RON

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.5

Pregatirea si aprobarea DL pentru achizitia de echipamente si mobilier

Mii RON

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.6

Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de amenajare

Mii RON

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.7

Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de publicitate

Mii RON

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.8 Selectarea unui auditor financiar

Mii RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.9 Realizarea auditului financiar

Mii RON

12.10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

12.101

2.a

Constructie cladire Imagistica la "Cheie"

Mii RON

15,740.66 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.22 1.22 1.22 1.22

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

2.a1

Derularea procedurii de licitatie pentru proiect la "cheie" a cladirii de Imagistica

Mii RON

4.87 0 0 0 0 0 1.22

1.22

1.22

1.22 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.a2

Constructia, amenajarea si dotarea la "cheie" a Cladirii de Imagistica

Mii RON

15,735.79 0 0 0 0 0 0 0 0 0

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32

749.32 0 0 0 0 0 0

2.a3

Receptia finala a cladirii de Imagistica la "Cheie"

Mii RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.b

Amenajare spatii existente

Mii RON

1,513.20 0 0 0 0 0 0 0

0.53

0.53

0.53

0.53

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.b1

Derularea procedurii de licitatie de lucrari si selectarea executantului

Mii RON

2.10 0 0 0 0 0 0 0 0.53

0.53

0.53

0.53 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


lucrarilor

2.b2

Executia lucrarilor de amenajare

Mii RON

1,511.10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93

125.93 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.b3 Receptia lucrarilor Mii RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3

Dotarea Modulelor TARGET

Mii RON

38,472.85 0.00 0.00 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.42 0.42 0.42 0.42

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38

3497.38 0.00

3.1

Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului / furnizorilor de bunuri

Mii RON

1.68 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0.42

0.42

0.42

0.42 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.2

Livrarea echipamentelor si mobilierului

Mii RON

38,437.56 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32

3,494.32 0

3.3 Instalare, testare si receptie

Mii RON

11.76 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.07

1.07

1.07

1.07

1.07

1.07

1.07

1.07

1.07

1.07

1.07 0

3.4

Instruire personal in vederea utilizarii infrastructurii noi

Mii RON

21.85 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.99

1.99

1.99

1.99

1.99

1.99

1.99

1.99

1.99

1.99

1.99 0

4

Achizitia de bunuri pentru intarirea capacitatii administrative

Mii RON

222.67 0 0 0.63

0.63

55.35

55.35

55.35

55.35 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1

Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului/furnizorilor de bunuri

Mii RON

1.26 0 0 0.63

0.63 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2 Livrarea bunurilor Mii RON

208.80 0 0 0 0 52.2 52.2 52.2 52.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3 Instalare testare si receptie

Mii RON

5.04 0 0 0 0

1.26

1.26

1.26

1.26 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.4

Instruire personal in vederea utilizarii infrastructurii noi

Mii RON

7.56 0 0 0 0 1.89

1.89

1.89

1.89 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Publicitate Mii RON

97.93 0 0

1.6807

- 0

30.961

30.961

30.961 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.68

1.68

- 0

5.1

Selectarea furnizorului de servicii de publicitate

Mii RON

1.68 0 0 1.68 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2

Realizarea si aplicarea de insemne pe echipamentele achizitionate

Mii RON

3.36 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.68

1.68 0 0

5.3 Realizarea de spoturi audio-video

Mii RON

82.80 0 0 0 0 0 27.6 27.6 27.6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.4 Realizarea de postere si brosuri

Mii RON

10.08 0 0 0 0 0

3.36

3.36

3.36 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Diverse si neprevazute

Mii RON

2,252.92

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

62.58

TOTAL fara TVA Mii RON

59,290.18

90.71

92.53

94.84

93.16

144.80

176.98

176.98

177.51

91.20

839.30

839.30

964.70

964.70

964.70

964.70

964.70

964.70

964.70

964.70

964.70

965.12

965.12

965.12

839.20

4336.15

4336.15

4336.15

4336.15

4336.15

4336.15

3586.83

3586.83

3588.51

3588.51

3586.83

101.55


In continuare, in tabelele alaturate sunt prezentate componentele majore ale investitiei:

Costul component elor majore ale investitiei fara TVA UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL

Constructie TARGET Mii

RON/an 2,042.73

8,170.93

4,085.47

14,299.14

Amenajare module Mii

RON/an 125.93

1,385.18

-

1,511.10

Echipamente noi Mii

RON/an -

-

36,502.20

36,502.20

Dotari Mii

RON/an 190.80

-

1,935.36

2,126.16

Total Mii

RON/an 2,359.46

9,556.11

42,523.03

54,438.60

Costul component elor majore ale investitiei fara TVA UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL

Constructie TARGET Mii

EURO/an 567.43

2,269.70

1,134.85

3,971.98

Amenajare module Mii

EURO/an 34.98

384.77

-

419.75

Echipamente noi Mii

EURO/an -

-

10,139.50

10,139.50

Dotari Mii

EURO/an 53.00

-

537.60

590.60

Total Mii

EURO/an 655.41

2,654.47

11,811.95

15,121.83


4 ANALIZA COST BENEFICIU 4.a Identificarea investitiei si definirea obiectivelor Costul total cu investitia pentru proiectul de investitii “TARGET- CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE ” cuprinde cheltuieli aferente real izarii unei constructii, realizarii de amenajari si achizitionarii de echipamente necesare infrastructurii de cercetare-dezvoltare. Activitatea de construire si dotare ”la cheie” a Cladirii de Imagistica se va desfasura pe parcursul a 21 luni calendaristice si amenajarea spatiilor existente se va realiza pe parcursul a 12 luni calendaristice. In continuare, sunt prezentate in tabelul alaturat principalele elemente ale costurilor de capital aferente investitiei:

Componentele de capital Valoare Mii RON fara

TVA

Valoare Mii EURO fara

TVA

Constructie Cladirea Cnerului de Imagistica 14,299

3,971.98

Amenajare module 1,511

419.75

Achizitie echipamente 36,502

10,139.50

Achizitie sisteme de calcul 1,386.36

385.10

Achizitie aplicatii software 227.70

63.25

Achizitie mobilier 321.30

89.25

Achizitie dotari intarirea capacitatii administrative

190.80

53.00

TOTAL 54,438.60

15,121.83

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilitatii proiectului de investitii este necesara previzionarea evolutiei intrarilor si iesirilor aferente acestuia pe termen mediu si lung. Astfel, avand in vedere natura proiectului de infrastructura s-a considerat un orizont de timp pentru perioada de analiza de 15 ani. In ceea ce priveste perioada de referinta, anul 2007 este considerat anul de referinta al proiectului, iar analiza economico - financiara are ca punct de referinta anul 2007.


4.b Analiza optiunilor In cadrul acestui subcapitol se va realiza o analiza a optiunilor posibile pentru prezentul obiect de investitii si se va concluziona prin precizarea alternativei selectate. Pentru proiectul de investitii “TARGET- CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE ” s-au luat in considerare trei alternative:

1. alternativa zero (varianta fara investitie)

2. alternativa medie (varianta cu investitie medie)

3. alternativa maxima (varianta cu investitie maxima)

In scopul indeplinirii obiectivului proiectului propus, alternativa zero sau varianta fara investitie reprezinta acea optiune in care se utilizeaza spatiile si dotarile existente ale Unievrsitatii de Medicina si Farmacie din Craiova, nu se realizeaza nici o investitie de tipul reinnoirii, imbunatatirii sau crearii de spatii pentru cercetare sau achizitionarii de echipamente noi. Actuala retea seismica are o vechime de 20 ani, avand in componenta echipamente care sunt depasite din punct de vedere fizic si moral. In consecinta, sistemul seismic national nu mai este competitiv cu alte retele seismice si nu se poate utiliza pentru implementarea obiectivului proiectului. Alternativa medie sau varianta cu investitie medie presupune imbunatatirea partiala a echipamentelor si infrastructurii prin reparatii ale echipamentelor sau achizitionarea anumitor echipamente, precum si amenajari provizorii ale spatiilor dedicate cercetarii-dezvoltarii. Nici aceasta optiune nu asigura indeplinirea obiectivului proiectului de investitii deoarece infrastructura care se va imbunatati partial nu poate sa dezvolte temele de cercetare propuse. Alternativa maxima sau varianta cu investitie maxima propune constructia unei cladirii de imagistica, amenajarea spatiilor de cercetare precum si achizitionarea unei infrastructuri care nu exista la nivel national. Aceasta optiune propune un sistem integrat precum infrastructura TARGET care sa asigure obtinerea rezultatelor dorite prin implementarea proiectului de investitii. In concluzie, varianta selectata in urma analizarii alternativelor este cea cu investitie maxima.


4.c Analiza financiara Analiza financiara pentru proiectul de investitii propus a fost intocmita in baza Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si ISPA) si a Documentului Cadru nr.4 pentru „Guidance on the Methodology for Carrying out Cost Benefit Analysis”. Analiza financiara are ca scop utilizarea previziunilor fluxului de numerar al proiectului pentru a determina indicatorii de performanta financiara precum: fluxul cumulat, rata interna de rentabilitate a investitiei sau a capitalului si valoarea neta actualizata corespunzatoare. Avand in vedere ca proiectul propus nu aduce venituri directe cuantificabile, o analiza financiara este utila doar pentru evaluarea fluxurilor de numerar. Pe de alta parte termeni financiari ca rentabilitate, rata cost-beneficiu, valoare neta actualizata sunt inaplicabili pentru proiecte de infrastructura de cercetare. Astfel, analiza financiara realizata pentru proiectul de fata este alcatuita dintr-o serie de tabele care furnizeaza informatii cu privire la detalierea datelor financiare ale investitiei de capital pe categorii de activitati, la costurile si veniturile aferente perioadei de exploatare, la sursele de finantare, la analiza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiara a proiectului. Costuri de exploatare Cheltuielile de exploatare au fost fundamentate pe baza costurilor efectuate de institutie in ultimii ani, acestea fiind estimate pe intreaga perioada de anal iza de 15 ani. Costurile de exploatare reprezinta cheltuieli anuale cu materialele folosite in procesul de cercetare, costurile salariale ale personalului implicat in activitatea de cercetare, cheltuielile administrative precum si cheltuielile aferente intretinerii si reparatiilor infrastructurii de C/D. De asemenea, costurile de exploatare includ si cheltuielile cu activitatea de baza a institutului, precum si cheltuieli aferente activitatilor auxiliare. Cheltuielile salariale cuprind costurile corespunzatoare salariilor brute ale angajatilor si alte cheltuieli cu personalul (tichete de masa, tichete cadou, ajutoare materiale, prime de 8 Martie, Paste, Craciun, concedii odihna etc.). Cheltuielile salariale au avut la baza plafoanele salariale pe baza carora se calculeaza costurile salariale directe la contractele de finantare incheiate incepand cu luna mai 2007 din fonduri bugetare alocate Planului National II, asa cum au fost ele stabilite in cadrul anexei 3 din cadrul HG nr.475 din data de 23 mai 2007. Costurile administrative sunt detaliate in costuri pentru utilitati (energie, apa, telefon etc.). In calculul fiecarei categorii de cheltuieli s-a luat in considerare evolutia preturilor pe intreaga perioada estimata conform prognozei evolutiei PIB-ului facuta de Comisia Nationala de Prognoza pentru urmatorii 10 ani, previzionandu-se o crestere anuala de 5%. Evolutia costurilor este prezentata in Anexa 2. Venituri de exploatare Rezultatele activitatii de cercetare desfasurate folosind infrastructura nou creata prin acest proiect, vor genera venituri pe termen mediu si lung prin participarea in proiecte de dezvoltare de noi teme de cercetare, venituri care vor constitui resurse financiare pentru derularea si dezvoltarea altor activitati de cercetare. Valoarea proiectelor si serviciilor atrase in urma implementarii TARGET a fost estimata in functie de participarea atat la proiecte nationale cat si internationale utilizand noua infrastructura creata pentru abordarea unor noi probleme legate de patologia digestiva maligna.


De mentionat este faptul ca beneficiile obtinute din participarea la proiecte nationale si internationale reprezinta surse de venit pentru care s-a previzionat o crestere anuala de 5%. Prin implementarea obiectului de investitii TARGET se vor obtine si venituri din activitati economice si anume se vor incheia contracte cu spitale si banci prin care se vor pune in aplicare rezultatele proiectului. Veniturile astfel obtinute vor fi folosite in dezvoltarea activitatilor in domeniul patologiei digestive maligne. Evolutia veniturilor este prezentata in Anexa 2. 4.d Analiza economica Conform HG nr.28/2008 intrata in vigoare incepand cu data de 23 februarie 2008, analiza economica este obligatorie doar in cazul investitiilor publice majore. Definirea investitiei publice majore prezentata in HG nr.28/2008 descrie termenul ca fiind acea investitie publica al carei cost total depaseste echivalentul a 25 milioane euro, in cazul investitiilor promovate in domeniul protectiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, in cazul investitiilor promovate in alte domenii. In concluzie, drept urmare celor mentionate anterior, pentru proiectul propus nu este necesar a se elabora o analiza economica. 4.e Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatarii sale viitoare si se concretizeaza in variatii ale indicatorilor privind rentabilitatea financiara si economica a proiectului – RIR (rata interna de rentabilitate) si VNA (venitul net actualizat). Acesti indicatori nu se pot calcula pentru proiectul de fata, intrucat domeniul cercetarii nu este un domeniu care aduce venituri certe masurabile, iar sursele de finantare atrase au menirea de a sustine activitatea de cercetare si nu de a aduce profit. Drept urmare celor spuse mai sus, nu este cazul a se realiza o analiza de senzitivitate.


4.f Analiza de risc In cadrul acestui capitol au fost prezentate riscurile ce pot aparea pe parcursul derularii implementarii proiectului precum si masurile ce pot fi aplicate pentru reducerea acestora. Riscurile de tip financar si tehnic asupra proiectului sunt prezentate in matricea alaturata:

Crt Tip risc Descriere Masuri de reducere Evaluare

1 Financiar Costurile de investitie vor fi mai mari decat bugetul alocat

Monitorizarea continua a preturilor de piata Ajustarea investitiei Atragerea de fonduri complementare

Redus

2 Financiar Costurile de operare ulterioare nu vor putea fi sustinute

Identificarea de noi surse de finantare / parteneri Redus

3 Tehnic

Specificatiile tehnice indicate vor corespunde unor echipamente uzate moral in momentul derularii achizitiei

Monitorizarea continua a progresului tehnologic Modificarea specificatiilor minime

Redus

4 Tehnic Echipamentele achizitionate sunt incompatibile

Elaborarea specificatiilor tehnice si documentelor de licitatie va urmari compatibilitatea tuturor echipamentelor incluse in proiect

Redus

In cadrul licitatiilor organizate in vederea achizitiei echipamentelor pot fi identificate urmatoarele riscuri:

Ø Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului redus de oferte conforme primite – lucru ce va influenta in mod negativ planul de actiune al proiectului;

Ø Nerespectarea termenelor stabilite pentru predarea echipamentelor - din cauza unor motive ce depind sau nu de executant.

Riscuri interne: Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor prevazute in planul de actiune al proiectului:

a) Erori in instalarea echipamentelor achizitionate; b) Slaba planificare a activitatilor din partea echipei de management a proiectului; c) Dificultati in instruirea personalului specializat in utilizarea noilor echipamente.

Riscuri interne in faza de livrare: d) Etapizarea eronata a perioadei de livrare; e) Nerespectarea normativelor si legislatiei in vigoare f) Comunicarea defectuoasa intre entitatiile implicate in implementarea proiectului si furnizorii

de echipamente.

Administrarea riscurilor interne ale proiectului:

a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune au fost prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului

b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a instalarii noilor echipamente; c) Managerul de proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu partile implicate

in realizarea proiectului; d) Se va urmari respectarea specificatiilor tehnice referitoare la echipamentele achizitionate.


e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele prevazute; f) Se va solicita furnizorilor echipamentelor instruirea personalului responsabil cu utilizarea

acestora.

Riscul contractual In scopul reducerii riscului contractual se vor institui reguli stricte pentru a asigura capacitatea de livrare la timp de catre furnizori. Astfel, se vor incheia contracte cat mai exacte cu furnizorii. 5 SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI Finantarea pentru valoarea asistentei publice nerambursabile aferenta proiectului se va face 100% prin programul POS-CCE/CDI si anume : - 76,7% contributie comunitara - 23,3% contributie publica nationala (bugetul de stat).

Surse de finantare Costul total cu investitia (inclusiv TVA) Mii RON 70,331.13 Costuri eligibile Mii RON 59,290.18

Finantare buget program POS-CCE/CDI % 100% (76,7%+23,3%)

Costuri neeligibile Mii RON 0 Contributie beneficiar % 100% Costuri neeligibile aferente TVA Mii RON 11,040.95 Contributie de la bugetul ordonatorului principal de credite in coordonarea/subordonarea careia se afla beneficiarul % 100%

Conform Ghidului Solicitantului pentru Dezvoltarea Infrastructurii Publice pentru Cercetare-Dezvoltare existente si Crearea de noi Infrastructuri, taxa pe valoarea adaugata va fi suportata din fonduri publice prin bugetele ordonatorilor principali de credite in coordonarea/ subordonarea carora se afla beneficiarul.

Avand in vedere natura proiectului si perspectiva de a se obtine venituri din prestari de servicii de cercetare catre terti, pentru proiecte generatoare de venituri din astfel de activitati se impune calcularea deficitului de finantare. Astfel, conform metodologiei de calcul a ratei de interventie, impusa de Working Document 4 pentru „Guidance on the Methodology for Carrying out Cost Benefit Analysis”, a fost calculata rata co-finantarii proiectului propus. Intrucat veniturile anuale obtinute de la terti nu sunt in masura sa acopere cheltuielile anuale de operare ale centrului ce va fi amenajat si dotat cu echipamente, beneficiul net actualizat pe 15 ani este negativ ceea ce duce la o rata de co-finantare de 100%. Modul de calcul al asistentei nerambursabile in cazul proiectului generator de venit TARGET este prezentat in Anexa 3.


6 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA

INVESTITIEI 6.a Numar de locuri de munca create in faza de executie In faza de executie vor fi create cinci locuri de munca, cele aferente echipei e management a proiectului 6.b Numar de locuri de munca create in faza de operare Necesarul de locuri de munca estimat dupa implementarea proiectului este de 49, dupa cum urmeaza: - Modul Imagistica digestiva: Submodul A: PET-CT: 2+2 medici (2 / tura, adica 1 imagistica si 1 medicina nucleara); 2 operatori, 1 fizician; 1 chimist; 2 asistenti medicali RM: 2 medici (1 / tura); 2 operatori; 1 asistent medical; 1 fizician Rx digital: 1 medic; 1 asistent SubModul B: 3 medici, 1 operator, 6 asistenti SubModul C: 2 medici, 1 operator, 1 laborant animale, 2 asistenti - Modul Patologie si Imunologie: 2 medici; 1 operator; 2 asistenti - Modul Biologie moleculara si biochimie: 3 medici; 1 biochimist; 1 operator; 2 asistenti - Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala: 2 ingineri IT; 1 tehnician


7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI In cadrul acestui capitol se vor detalia indicatori tehnico-economici ai investitiei precum: valoarea totala a investitiei esalonata pe luni si ani de realizare a proiectului, durata de realizare a proiectului exprimata in luni, capacitati prezentate in unitati fizice si valorice si alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz. Valoarea totala a investitiei Valoarea totala a investitiei esalonata pe luni de realizare a proiectului se prezinta in tabelul urmator:

Esalonarea investitiei pe ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 361 Activitati administrative ale proiectului Mii RON 994.25 276.18

1.1 Managementul proiectului Mii RON 967.35 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 26.87 268.71

1.2

Selectarea unui consultant in vederea pregatirii DL-urilor si consultanta pe perioada implementarii proiectului Mii RON 1.50 1.50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.42

1.3 Pregatirea documentatiilor de licitatie Mii RON 11.00 0 3.67 3.67 3.67 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.06 1.4 Auditul financiar Mii RON 14.40 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14.4 4.00

2 Organizarea procedurilor de achizitie publica Mii RON 13.80 0 0 2.75 0.75 0 1.45 1.45 2.08 2.08 0.63 0.63 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.5 0.5 0.5 0.5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.83 3 Etapa de constructii Mii RON 66,451.16 18,458.65

3.3 Investitia de baza Mii RON 66,451.16 0 0 0 0 56.763 56.763 56.763 56.763 0 889.77 889.77 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 1,039.62 889.77 5,048.02 5,048.02 5,048.02 5,048.02 5,048.02 5,048.02 4,158.25 4,158.25 4,158.25 4,158.25 4,158.25 0 18,458.65 3,3,1 Constructie TARGET Mii RON 18,685.20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 889.77 0 0 0 0 0 0 5,190.33 3,3,2 Amenajare Module Mii RON 1,798.21 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 149.85 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 499.50 3,3,3 Montaj echipamente Mii RON 56.55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 5.14 0 15.71 3,3,3 Echipamente noi Mii RON 43,381.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 3,943.73 0 12,050.30 3,3,4 Dotari Mii RON 2,032.12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 184.74 0 564.48 3,3,5 Active necorporale Mii RON 270.96 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 24.63 0 75.27

3,3,6Dotari privind intarirea capacitatii administrative Mii RON 227.05 0 0 0 0 56.76 56.76 56.76 56.76 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 63.07

4 Publicitate proiect Mii RON 135.95 0 0 0 0 29.99 33.99 33.99 33.99 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 0 0 37.76 5 Diverse si neprevazute Mii RON 2,680.97 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 74.47 744.71 6 Darea in exploatare Mii RON 55.00 0 0 0 0 3.75 3.75 3.75 3.75 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 3.64 0 15.28

Mii RON 70,331.13 102.84 105.01 107.76 105.76 191.84 197.29 197.29 197.92 103.42 991.74 991.74 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,140.96 1,141.46 1,141.46 1,141.46 991.61 5,153.00 5,153.00 5,153.00 5,153.00 5,153.00 5,153.00 4,263.22 4,263.22 4,265.22 4,265.22 4,263.22 115.74 19,536.43 Mii RON 19,459.08 5,405.30

Anul 3 / Mii RON/lunaEtape in realizarea investitiei COST TOTAL

inclusiv TVAAnul 1 / Mii RON/luna Anul 2 / Mii RON/luna

UM / Nr.luniCOST TOTAL

inclusiv TVA Mii EURO

TOTAL GENERAL inclusiv TVADin care C+M:

Nr.crt.


Esalonarea investitiei Esalonarea investitiei totale pe ani de realizare a obiectului de investitii este prezentata in tabelul de mai jos:

Nr.crt. Etape in realizarea investitiei UM / an Anul 1 Anul 2 Anul 3 COST

TOTAL inclusiv TVA

1 Activitati administrative ale proiectului Mii RON 994.25

1.1 Managementul proiectului Mii RON/an 322.45

322.45

322.45

967.35

1.2

Selectarea unui consultant in vederea pregatirii DL-urilor si consultanta pe perioada implementarii proiectului Mii RON/an

1.50 0 0

1.50

1.3 Pregatirea documentatiilor de licitatie Mii RON/an 11.00 0 0

11.00

1.4 Auditul financiar Mii RON/an 0 0 14.40

14.40

13.80

2 Organizarea procedurilor de achizitie publica Mii RON/an 11.80

2.00 -

13.80

3 Etapa de constructii Mii RON 66,451.16

3.3 Investitia de baza Mii RON/an 3,046.22

12,325.61

51,079.32

66,451.16

3,3,1 Constructie TARGET Mii RON/an 2,669.31

10,677.26

5,338.63

18,685.20

3,3,2 Amenajare Module Mii RON/an 149.85

1,648.36 0

1,798.21

3,3,3 Montaj echipamente Mii RON/an 0 0 56.55

56.55

3,3,4 Echipamente noi Mii RON/an 0 0 43,381.07

43,381.07

3,3,5 Dotari Mii RON/an 0 0 2,032.12

2,032.12

3,3,6 Active necorporale Mii RON/an 0 0 270.96

270.96

3.4 Dotari privind intarirea capacitatii

administrative Mii RON/an 227.05 0 -

227.05

4 Publicitate proiect Mii RON/an 131.952 0

4.00

135.95

5 Diverse si neprevazute Mii RON/an

893.66

893.66

893.66

2,680.97

6 Darea in exploatare Mii RON/an 15 0

40.00

55.00

TOTAL GENERAL inclusiv TVA Mii RON 4,433.58

13,543.72

52,353.83

70,331.13

Din care C+M: Mii RON 19,459.08

Durata de realizare Durata de realizare a proiectului de investitii „TARGET – Centru de Cercetare si Tratament in Gastroenterologie Bazat pe Metode Imagistice si Studii Moleculare” este de 36 luni. Durata activitatilor majore ale proiectului este descrisa alaturat: § constructia „la cheie” a Cladirii de Imagistica se va desfasura pe parcursul a 21 luni

calendaristice; § amenajarea spatiilor existente se va realiza pe parcursul a 12 luni calendaristice; § achizitionarea echipamentelor pentru proiect se va realiza pe parcursul a 11 luni

calendaristice. Capacitati (in unitati fizice si valorice) Capacitatile in unitati valorice reprezinta acele beneficii socio-economice asteptate, efectul multiplicator, iar capacitatile in unitati fizice sunt reprezentate de indicatorii fizici de infrastructura. In cazul proiectului evaluat se vor prezenta atat indicatori calitativi, cat si cantitativi care se incadreaza in definitiile mentionate mai sus.


Nr.Crt Capacitati in unitati valorice

1 Instruirea si lucrul in comun cu studenti, doctoranzi si tineri cercetatori pentru specializarea acestora in activitatile de C/D in sectorul patologiei maligne digestive va duce la dezvoltarea resurselor umane angrenate in acest sector.

2 Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin crearea unor programe de educatie in vederea diminuarii riscului de aparitie a bolilor aparatului digestiv.

3 Crearea Centrului TARGET va permite realizarea unor progrese semnificative care ar putea avea drept consecinta scaderea morbiditatii si mortalitatii.

4 Centrul TARGET va da posibilitatea efectuarii unor examinari endoscopice prin infrastructura nou creata, populatia va beneficia astfel de asistenta medicala de inalta performanta in domeniul gastroenterologiei.

5 Se vor utiliza aparaturi care vor avea drept rezultat o suferinta mai mica asupra pacientului, precum si dezvoltarea de noi metode de de interventie.


Alti indicatori specifici

o Amenajare speciala (camera curata)- Se vor realiza amenajari speciale (camera curata) pe o suprafata de 438mp (Laboratoare si spatii suport din cadrul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie)

INDICATORI Valoare la începutul perioadei de

implementare

Valoare la sfârşitul perioadei de

implementare

Indicatori de realizare

Constructie noua 0 1

Constructii amenajate 0 2

Laboratoare nou create 0 15

Laboratore si spatii suport amenajate cu amenajari normale 0 19

Laboratoare si spatii suport cu amenajari speciale (camera curata) 0 11

Echipamente CD în valoare de peste 100.000 euro achiziţionate pe proiect (număr) 0 15

Total echipamente achizitionate, inclusiv IT 0 314

Indicatori de rezultat

Locuri de munca create în CD datorită proiectului (număr) 0 20

Locuri de munca menţinute în CD datorită proiectului (număr) 0 20

Numar de tineri implicati in cercetare 0 15

Numar de femei implicate in cercetare 0 8

Teme de cercetare abordate 0 4

Proiecte internaţionale în care va fi implicată infrastructura (număr) 0 2

Regiuni defavorizate afectate de implementarea proiectului 0 1

Impact transnational (regional) 0 da

Numar de cercetatori atrasi din strainate 0 3

Posibilitatea de a initia politici publice in domeniul sanatatii 0 1


8 AVIZE ŞI ACORDURI

8.a Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea si oportunitatea investitiei Avizul beneficiarului cu privire la necesitate si oportunitatea investitiei il puteti vizualiza in Anexa 4.

8.b Certificatul de urbanism Il puteti vizualiza in Anexa 5.

8.c Avize de principiu privind asigurarea utilităţiilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc)

In Anexa 6, fisele cu numerele de intrare pentru avize specifice, solicitate in cadrul Certificatului de Urbanism.

8.d Acordul de mediu Nu este solicitat prin Certificatul de Urbanism.

8.e Alte avize şi acorduri de principiu specifice Potrivit Legii 111/1996 (r2) , Art. 8 , Alin. (7) Autorizarea unei faze de realizare sau de funcţionare a oricărei instalaţii nucleare ori radiologice se poate face numai dacă fazele anterioare au primit toate tipurile de autorizaţii necesare; respectiv Alin. (8). În înţelesul prevederilor alin. (7), fazele de autorizare a instalaţiilor nucleare sau radiologice sunt, după caz, următoarele: a) proiectarea; b) amplasarea; c) producerea; d) construcţia şi/sau montajul; e) punerea în funcţiune; f) funcţionarea de probă; g) exploatarea; h) repararea şi/sau întreţinerea; i) modificarea; j) conservarea; k) dezafectarea. In aceste conditii, obtinerea avizelor speciale se va face numai dupa realizarea infrastructurii.

Documents

Exemplu Studiu de fezabilitate