Examen Drept international public

8/10/2019 Examen Drept international public

1/52

52

1.Notiunea de drept international publicDreptul international public reprezinta totalitatea normelor si principiilor sanctionate de subiectii acestuia sicontin drepturi si obligatii conform dreptului international precum si raspunderea in caz de incalcare a uneinorme indiferent de caracterul acesteia fie conventionala fie cutumiara.Dreptul international se divizeaza in doua mari parti:-partea generala care include : subiectele, obiectul, izvoarele, teritoriu, populatia, raspunderea.-partea speciala include: dr. diplomatic si consular, dr. tratatelor, dr. marii, dr. aerian ect.

Dreptul internaional public poate fi definit ca totalitatea normelor juridice create de state i de celelaltesubiecte de drept internaional, pe baza acordului liber exprimat de acestea prin tratate i alte izvoare de drept,n vederea reglementrii raporturilor dintre ele, norme a cror aducere la ndeplinire este asigurat derespectarea de bun voie, iar n caz de necesitate prin msuri de constrngere aplicate de ctre state n modindividual sau colectiv. !otiunea de drept international a fost folosita pentru prima oara in "nglia. #n lucrarilemarilor ju-risti a predominat expresia $ dreptul gintilor %, mostenita din dreptul roman & jus gentium. 'usgentium avea un continut mai larg decat cel al dreptului international contemporan, deoarece el cuprindea sinorme care reglementeaza raporturile dintre cetatenii romani si straini.(u toate acestea, notiunea dreptulgintilor va fi mentinuta in paralel cu cea de drept international , desi notiunea in cauza a avut o anumitasemnifica-tie istorica, proprie dreptului roman. #n secolul )*-)+, gandirea juridica atribuie dreptului gintilor cucaracter voluntar, fixandu-i defini-tiv sensul de drept a relatiilor dintre state. #n doctrina juridica romaneasca s-

au folosit termeni ca : drept international, drept international pu blic, drept international contemporan.ermenul de drept international insa apare mai adecvat, atat prin continut cat si prin frecventa sa, in doctrina siin practica diplomatica.

2. Obiectul dreptului international public.pre deosebire de dreptul intern, care reglementeaz relaiile sociale n cadrul statelor, obiectul dreptuluiinternaional l formeaz n principal relaiile dintre state, care reprezint domeniul cel mai cuprinztor alrelaiilor internaionale. #nspirndu-se n general din dreptul intern al statelor, unde diferitele ramuri ale sale auca obiect instituirea ori sancionarea unui sistem de raporturi corespunztoare nevoilor sociale la un momentdat, dreptul internaional public rspunde nevoii de a reglementa relaiile dintre state i de a satisface nevoile

comune ale membrilor societii internaionale.Dar cum orice drept reprezint o reflectare a societii care i-adat natere, tot astfel i dreptul internaional public constituie acel ansamblu de norme juridice care guverneazfuncionarea societii internaionale. "lturi de relaiile dintre state, dreptul internaional mai are drept obiect irelaiile care se creaz ntre state i alte subiecte de drept international organizaiile internaionale, de exemplu,sau relaiile dintre acestea din urm/. Dreptul internaional public contemporan avnd un caracter universal,obiectul su l constituie relaiile dintre toate statele lumii, indiferent de mrimea sau puterea lor ori de regiuneade pe glob n care sunt situate.

3. Izvoarele principale de drept international public!ormele de drept internaional sunt consacrate prin anumite forme specifice recunoscute de comunitateastatelor ca fiind izvoare de drept. 0rin izvoarele dreptului internaional se neleg acel e mijloace juridice de

exprimarea normelor de conduitrezultat e din acordul de voina dou sau mai multe state orialt e subiecte dedrept internaional.a/ Tratatul internaional.ratatul este cel mai important izvor de drept internaional datorit claritiiexprimrii normei juridice,te1nicii sofisticate de redactare i frecvenei utilizrii sale. ratatu l internaional estedefinit ca forma expres de manifestare a acordului de voin dintre dou sau maimulte stateori alte subiecte dedrept internaional,nc1eia t n form scris i guvernat de dreptul internaional, cu scopul dea crea,a modifica saua abroga norme de drept internaional. 2lemente : 0artile tb sa fie subiecte de D#, tratatul e reglementat de D#,tratatul produce efecte juridice internationale, obiectul tratatului tb sa fie legal si posibil.b) Cutuma internaional. (utuma constituie un izvor nescris al dreptului internaional,cel mai vec1i nordinea istoric i cel mai frecvent n perioada de nceput a formrii dreptului internaional public. 3lterior, nmare parte, cutumele au fost ncorporate n tratate , dar ele joac un rol important i n dreptul internaional

contemporan. (utuma internaional este definit ca o practic general,relativ ndelungat i uniform,considerat de ctre state ca exprimnd o regul de conduit cu for juridic, obligatorie. 4ri decte ori seinvoc o cutum, existena i coninutul acesteia trebuie s fie probate, prin invocarea documentelor i a

practicilor relevante i convingtoare.


2/52

52

c) Principiile generale de dreptsunt acele principii de drept care sunt identic e sau nu difer substanial nlegislaia intern al diferitelor state, ele fiind comune marilor sisteme de drept i impunndu-se caprincipiifundamentale nlegisl aia majoritii statelor,ca noiuni intrinseci ideii de drept. 0rincipiile generale de drept nutrebuie s fie confundate cu principiile fundamentale ale dreptului internaional,ele fcnd parte din dreptulinternal statelor.d) uri!prudena internaionalreprezint practica instanelor de judecat, aa cum rezult din 1otrrile datede acestea , care au relevan pentru existena unei norme de drept internaional. 4 deosebit importan prezint

pentru dreptul internaional 1otrrile date de (urtea #nternaional de 'ustiie, dar i de alte instane judiciareinternaionale, iar uneori i de tribunalele interne ale statelor.e) Principiile ec"itiipot fi invocate n soluionarea unor probleme internaionale n lipsa unor izvoare de dreptclasic e sau n situaia cnd aplicare a unor principii de drept ar duce la soluii inec1itabile

#.Izvoarele derivate de drept internaional public.4biectul acestora este interpretarea normelor existente si aplicarea lor in conformitate cu esenta si spiritulacestora:$ezolutiile org.internationale- 5ezoluiile organizaiilor internaionale au fost denumite recomandriinternaionale,acte ce recomand, fr ns s genereze efecte juridice pentru destinatarii lor. 4 marensemnatate pentru procesul normativ general prezint rezoluiile "dunrii 6enerale a 4!3 i ale (onsiliului

de ecuritate al 4!3, care formuleaz n textul lor, principii i norme generale alerelaiilor dintre state.5ezoluiile "dunrii 6enerale a 4!3 i declaraiile sale contribuie la precizarea idezvoltarea coninutuluinormelor i principiilor dreptului internaional, precum i la pregtirea adoptrii de noi norme ale acestui drept,ceea ce n doctrin poart denumirea de predrept.%otaririle &udecatore!ti-rolul acestora este aplicarea corecta a normelor de dr.intern. indiferent de naturaacestora fie ca sunt conventionale fie cutumiare. 7otrrile judectorei internaionale contribuie lainterpretarea i precizarea normelor de drept internaional i prin ele se constat existena acestornorme.intagma 81otrrile judectoreti9 cuprinde deciziile pronunate de judectorul sau arbitrulinternaional cu ocazia soluionrii unor diferende supuse lor. 7otrrile (urii au for obligatorie numai

pentru statele pri la diferend i doar pentru cauza soluionat prin aceast 1otrre. "ceste 1otrri nuconstituie nite precedente de natur s determine apariia de noi norme ale dreptului internaional public.

"stfel, jurisprudena internaional constituie o surs de inspiraie n procesul de codificarea dreptuluiinternaional public. 0rintre institutiile de acest gen sunt: (urtea #nternationala de 'ustitie a 4!3; (urtea0enala #nternationala.

'.Izvoarele !ecundare de drept internaional public.5olul acestora consta in argumentarea unor sau altor pozitii ce ar facilita codificarea progresiva a dr.intern.#n doctrin se disting doua categorii eseniale de izvoare ale dreptului comunitar: izvoare primare si izvoaresecundare .(ea de-a doua categorie, izvoarele secundare, cuprind, in mod obligatoriu, actele adoptate deinstituiile comunitare in scopul aplicrii prevederilor tratatului: regulamente, directive, decizii. 2le au uncaracter juridic obligatoriu, nu sunt simple rezoluii sau recomandri in dreptul internaional .(octrina dreptului internaionalreprezint opiniile formulate de specialitii cei mai calificai n aceast

materie, dar i de forurile tiinifice internaionale, cum ar fi #nstitutul de Drept #nter, care se impun prin analiztiinific profund a ordinii normative interna n lumina principiilor de drept i a finalitii dreptului. Doctrina dedreptinternaional contribuie la individualizarea i precizarea normelor sale cutumiare, iar n cadrul eiadesea sefac propuneri delege ferenda, care nu au o valoare juridc obligatorie pentru subiecteledreptului internaional

public.ctele unilateral ale !tatelor. "ctul unilateral de ratificare se refer la procesul de formare a tratatuluiinternaional, iar cel de retragere sau denunare, se atribuie la stingerea tratatului.


3/52

52

progresul tuturor popoarelor.Din categoria actelor unilaterale cu efecte internaionale fac parte: promisiunea,declaraiile,recunoaterea, renunarea, protestul etc.

*.Proce!ul de creare a normelor de drept internaional!ormele dr-lui international, in general, sunt de origine cutumiara. 0rocesul de codificare incepe in sec )=,drept exemplu pot servi (ongresul de la >iena din )+)?, cind a fost codificat dreptul diplomatic; (ongresul dela 0aris din )+?@, cind a inceput codificarea dr-lui marii si doua (onferinte de la 7aga din )+== si )=A*, incadrul carora a fost codificat dreptul conflictelor armate. 4data cu constituirea 4!3, comisia de D# incepe

procesul de codificare a diverselor domenii de D#. !ormele D# se impart in B mari categorii : imperative sidispozitive.a/. !ormele imperative sunt normele cu un caracter obligatoriu pt toate subiectele de D#, in # rind pt state, carestau la baza tuturor celorlalte norme de D#.

b/. !ormele dispozitive constituie o mare parte de norme de D#, ce au un caracter de recomandare, acordindstatelor dreptul de a alege forma de punere in aplicare a acestora.

4 alta clasificare a normelor de D# tine de obiectivele urmarite de acestea. "sa putem constata :- !orme-principii, din care fac parte in # rind principiile D#0;- !ormele-definitii, care se contin, de regula, in ratatele #nternationale;- !ormele-obiective, care definesc sarcinile ce stau in fata unui document international;

- !ormele-conventionale, ce constituie principala sursa de codificare a D#;- !ormele-cutumiare.

+. Codi,icarea dreptului international0rin codificarea dreptului international se intelege operatiunea prin care se realizeaza sistematizarea normelorsale pe anumite ramuri cum ar fi dreptul diplomatic, dr. marii, dr. tratatelor etc. (odificarea deasemeneacontribuie la precizarea continutului normelor dreptului international public, in primul rind la codificareanormelor cutumiare."ctivitatea de codificare a dreptului international se desfasoara in doua forme principale: codificare oficiala sineoficiala.(odificarea neoficiala se realizeaza sub forma numeroaselor proiecte individuale elaborate de unii doctrinari,

specialist in domeniul dr intern public, unele institutii si oranizatii stiintifice interne sau international cum ar fi:institutul de dr. intern, asociatia de dr. inren si institului "merican de dr. intern. (odificarea neoficiala nu are oforta obligatorie pentru subiectele sale, dar poate fi luata in consideratie in cadrul conflictelor oficiale, pacticastatelor, jurisprudenta international.(odificarea oficiala este realizata de catre state, are o forta obligatorie pentru subiectele dr. intern, in masura incare acestea recunosc si acepta caracterul obligatoriu al actelor de codificare astfel devenind parti contractantela tratalele de codificare.7ugo 6rotius indentifica doua domenii: dr. pacii si al razboiului, astfel putem spune ca dr. intern public esteconsiderat un dr. al pacii."ctivitatea de codificare a dr. intern public incepe in sec C#C. (ongresul de la >iena din )+)? este considerat

primul forum international care codifica, desi partial, normele dr. intern referitoare la regimul de navigatie pe

anumite fluvii international, norme referitoare la dr. diplomatic.Dupa cel de-al ##-lea razboi mondial codificarea se intensifica sub egida 4!3. "dunarea 6enerala a 4!3creaza in anul )=* comisia de dr. inrenational in calitate de organ subsidiar al sau cu misiunea de a pregatiactele internationale de codificare a dr. intern, de a formula cu precizie si sistematic regulile dr. inern, indomeniile in care exista o practica juridica considerabila, precedente sau opinii dotrinare. #n present comisia dedr. intern se preocupa de codificarea urmatoarelor domenii: rs intern a statelor, imunitatea de jurisdictie astatelor si a bunurilor acestora, statutul curierului diplomatic si a valizei diplomatice, reglementarea relatiilordintre state si organizatiile international, codificarea crimelor impotriva pacii si securitatii omenirii.

-. paritia !i periodizarea dr. international2xista mai multe pareri contraversate, in unele lucrari se mentioneaza ca dr. intern a aparut si s-a dezvoltatodata cu aparitia statelor. #n altele se stipuleaza ca originea normelor de dr. intern poate fi constatata din cele


4/52

52

mai vec1i timpuri. De la aparitia unor reguli fragmentate insa pina la aparitia unor norme si institutii de dr.intern.0e masura evolutii istorice, relatiile intern. s-au dezvoltat si diversificat, statelor revenind un rol important. (utimpul relatiile intern. au cuprins toate domeniile in care interesele statelor sunt in cauza. #n present acestea auaspect politic, economic, militar, social, cultural si stiintific. 2volutia principiilor si normelor au avut loc intr-un

proces indelungat si a fost un rezultat firesc al dezvoltarii statelor si relatiilor dintre ele.Din punct de vedereistoric dr. intern a aparut odata cu statele si aparitia raporturilor dintre ele.Dr. intern capata noi dimensiuni odata cu aparitia si manifestatrea unor noi entitati pe scena relatiilor intern,organizatiilor intern, a natiunilor si poarelor care lupta pentru eliberarea si formarea statului propriu.

. (reptul international in epoca antica"paritia si evolutia normelor si institutiilor drept intern au luat nastere odata cu descompunerea comunei

primitive, cu impartirea societatii in clase antagoniste, cu aparitia statelor si relatiilor dintre ele.#zvoarele istorice ale dr intern isi iau inceputurile in (1ina, #ndia, 2gipt si alte state ale orientului antic."stfel in sec >#-lea i.7 statele (1inei antice inc1eie un tratat privind renuntarea la razboi si solutionareadiferendelor prin arbitraj.Eonumentele legislative din #ndia antica, atesta o bogata practica de drept intern. Fegile lui Eanu, elaborate insec al >-lea i.7, consemneaza existent unor misiuni diplomatice ad 1oc.ratatele inc1eiate in india antica erau

considerate sacre si se inc1eiua cu pronuntarea unui juramint religios, executarea se garanta prin predarea unorostatici.2giptul antic a jucat un rol important in dezvoltarea relatiilor international deoarece intretin legaturi comercialesi politice cu toate tarile orientului.(el mai vec1i tratat intern, conceput si redactat este acela inc1eiat la )B=@ i.7 intre 5amses al B, faraonul2giptului si 7attusel al G. ratatul este compus din:introducere, din textul propriu zis si formelereligioase."stfel prin tratatul dat sa instituit o alianta intre cele doua state, care se obligau sa traiasca in pace sisa-si acorde ajutor in eventualitatea unui atac din partea unui stat tert, sa-si acorde ajutor mutual pentruinabusirea rascoalelor sclavilor, sa-si extradeze fugarii.4 puternica influenat asupra dr intern a avut-o imepriu roman. 0roblemele relatiilor intern intrau in competentasenatului si a unui colegiu sacerdotal, care avea un rol deosebit in transarea diferendelor, in declararea

razboiului, in inc1ierea pacii, tratatelor de alianta. 5omanii inc1eiau tratate de prietenie sau neutralitate sau dealianta, cu cei pe care ii considerau egali. "lte tratate consacrau diferite forme de dependenta. ratatele laromani trebuiau respectate cu buna credinta, iar in relatiile lor diplomatice erau folositi ambasadorii.Din cele expuse rezulta ca in perioada sclavagista au aparut si sau dezvoltat anumite norme si institutii ale drintern.#nfluentate de rituri religioase, ele sunt legate si poarta amprenta razboaielor de expansiune si desubjugare a altor popoare, exprimind interesele clasei dominante si ale stapinilor de sclavi.

1/.(reptul international in evul mediuDezvoltarea dr intern in evul mediu este influentata de conditiile si cerintele specifice raporturilor dintre statelefeudale in diferite etape de dezvolatre a acestora. #n urma destramarii imperiului roman, are a avut loc in anul*@ si formarea pe ruinele acestuia a unor noi state, ca de exemplu imperiu bizantin, statele feudale germane,

statele sclave de rasarit dreptul international cunoaste mai degraba o stagnare decit in progres.#n aceasta perioada a evului mediu, iau o deosebita amploare pracitca inc1eierii tratatelor mai ales in

problemele de purtare a razboaielor.(aracteristic acestor tratate este garantarea lor prin juramint, darea in gaj aunor castele, bijuterii sau alte bunuri de valoare.0racticarea garantarii tratelor demonstreaza faptul ca acestea erau inculcate fregvent. ot in acea perioada seinc1eie tratate comerciale. "ceste tratate creau privilegii economice si comerciale, interziceau pirateria, iar inunele cazuri aplicau jurisdictia consulara.3n moment de semnificatie speciala pentru dezvoltarea dr intern reprezinta tratatele de pace de la Hesfalia din)@+, prin care sa pus capat razboiului de GA ani. 0acea de la Hestfalia contribuie la afirmarea suveranitatii siegalitatii in drepturi a a statelor, constituind piatra ung1iulara a dreptului international. !egocierile paciiHestfalice reunesc statele europene fara deosebire de regim politic ori de credinta religioasa.#n aceasta perioada are loc formarea si dezvoltarea dr intern ca stiinta juridical de sine statatoare. 4 importantacontributie in aceasta materie este adusa de scoala din alamanca, formata din teologi catolici spanioli in fruntecu Irancisco de >itoria)+A-)?@/ urmat de Irancisco uarez)?+-)@)*/.


5/52

52

(el mai important doctrinar al acestei perioade a fost olandezul 7ugo 6rotius )?+G-)@?/ care este consideratparintele stiintei dr intern.0rin operele sale Earea Fibera si Despre dreptul razboiului si a pacii el face primaexpunere de ansamblu in dr intern; el a afirmat principiul libertatii marilor care a fost acceptat ulterior ca un

principiu de baza al dr intern si a dezvoltat conceptia razboiului just.6rotius a elaborate conceptual deextrateritorialitate in dr diplomatic ca fundament al imunitatii diplomatice.Dupa el stiinta dr intern se divizeaza in G curente:).scoala dr natural-care fundamenteaza dr intern pe natura omuluiB.scoala dr pozitiv-care admitea dr inter conventional si cutumiar, bazat pe acordul dintre stateG.scoala sintetica-care era o imbinare de conceptii atit de drept natural cit si de cel poziti.

11.(reptul interational cla!ic0rimele evenimente care defines caracterul societatii international si care au influentat dezvoltarea progresiva adr intern se situeaza transformare monar1iilor europene in state modern, noile descoperiei geografice,dobindirea independentei 3", revolutia franceza din )*+=.2laborarea coloniilor din "merica de nord si adoptarea declaratiei de independent a 3" in )**@ reprezentata

prin afirmarea a dreptului popoarelor de asi 1otari singure soarta & un viitor principiu important al dr intern.4 contributie esentiala la dezvoltarea institutiilor dr intern o aduc revolutia franceza din )*+= si revolutiile

burg1eze ulterioare. ub influenta acestor revolutii, sunt incorporate idei umaniste de mare valoare, principiu

suveranitatii capata o recunoastere deplina cu respectful integritatii teritoriale si neamestecul in treburile interneale statelor.4 importanta deosebita pentru dezvoltarea dr intern a avuto actul final de la >iena din )+)?. "cest document

pune capat razboaielor lui napoleon si instituie un s#stem politic, economic, si de cooperare in europa.3n alt eveniment remarcabil pt dezvoltarea dr intern a fost congresul de la 0aris din )+?@ care a constatatinfringerea rusiei in razboiul din (rimeea. (onform deciziilor congresului de la >iena, Earea !eagra devineneutralizata, 5usia este obligata sa-si distruga atit flota de razboi cit si fortificatiile de pe coastele Earii

!egre.(ele mai importante decizii ale congresului vizeaza codificarea partial a razboiului maritime sireglementeaza regimul de navigatie pe dunare ca fluviu international.0rocesul de eloborare a regulilor international de purtare a razboiului continua cu adoptarea conventiilorinternational de la 7aga din )+== si )=A* la lucrarile conferintei din )+== au participat B@ de state care au

adoptat reglementari ce interziceau lansarea proiectelor si materialelor explosive din inaltul baloanelor,folosirea proiectelor care au drept scop raspindirea gazelor asfixiante sau vatamatoare, utilizarea gloantelor carese latesc sau se turtesc usor in corpu omenesc. Deasemenea la conferinta sau codificat legile si obiceiurile de

purtare a razboiului terestru, precum sis a decis adaptarea la razboiul maritim a principiilor conventiei de la6eneva din )+@ cu privire la imbunatatirea soartei militarilor raniti in companie.(onventiile din )=A* faceau referire la regulile de purtare a razboiului maritim la regimul de neutralitate si la

problema creerii unei curti international de prize maritime.Fa sfirsitul sec C#C apar o serie de lucrari si tratatede dr intern care nu si-au pierdut actualitatea nici astazi: tratat de dr international )++A, drept internationalcontemporan al popoarelor civilizate )++G.

12.(reptul international contemporan

3n moment important in dezvoltarea dr intern este marcat de tartatul de la 0aris din )=)= prin care sa instituitsistemul de la >ersailles si care a marcat aparitia unor noi state independente pe 1arta europei: ca "ustria,3ngaria, #ugoslavia, 0olonia, (e1oslovacia.Deasemenea prin acest tratat a fost fondata prima organizatie international cu c1aracter general, Figa

!atiunilor. 3nul din scopurile principale ale acestei organizatii a fost mentinerea paciii si ingradirea recurgeriila razboi precum si respectarea dr intern.3n eveniment deosebir de important pt dezvoltarea dr intern si punerea lui in serviciu pacii la constituitinc1eierea la B* august )=B+ pactului de la 0aris.0rin prevederile pactului statele parti isi ausmau obligatia sarenunte la razboi ca instrument al politicii lor nationale."cesta a fost primul document international care aconsacrat principiul reglementarii pasnice a diferendelor dintre state."doptarea (artei 4!3 a constituit un eveniment important in dezvoltarea dr intern, in carta sunt stipulate

principiile fundamentale a dr intern. #n prevederile cartei 4!3 a fost consacrat dreptul fiecarui popor de asi1otari singur soarta. ub ediga 4nu sa elaborate o serie de documente care au avut un puternic impact asupra


6/52

52

dezvoltarii dr intern:declaratia cu privire la lic1idarea colonismului, conventii referitoare la pro1ibirea oricarordiscriminari fata de femei a discriminarii rasiale.#n cadru 4!3 au fost infiintate o serie de institutii specializate, care potrivit statutelor lor au largi abilitatiiinternational in domeniu economic, social, cultural, al invatamintului ca de exemplu fondu monetarJinternational, organizatia mondiala a sanatatii, organizatia international a muncii.#n etapa contemporana dr intern se caracterizeaza printro dezvoltare rapida a normelor sale, prin sporireanumarului de organizatii international ca subiecte de dr intern, tinzind astfel ca de la un drept de coordonare in

perioada dezvoltarii clasice, sa fie investit cu un rol crescind in promovarea intereselor de termen lung aleintregii comunitati internationale.

13.Notiunea !i cla!i,icarea principiilor ,undamentale ale dreptului international contemporan#n dr intern exista o categorie de norme principia care sunt niste reguli juridice internationale si care au caobiect cele mai importante raporturi dintre subiectele dr intern, unele avind un c1aracter fundamental, pt caguverneaza dr intern general in ansamblu sau, iar altele sunt principii specific fiecarei ramuri a dr inter publicaplicindu-se doar raporturi din domenii mai restrinse.0rincipiile fundamentale se detaseaza din totalitatea normelor principale, reprezentind nucleul de baza a drintern public, intrucit toate celelalte principii si norme adoptate, fie pe cale conventionala, fie pe cale cutumiara,trebuie sa se conformeze principiilor fundamentale ale dr intern.

(arta 4!3 si Declaratia adunarii generale a 4!3 privind principiile de dr intern ale relatiilor prietenesti si decooperare intre state in conformitate cu carta 4!3 din )=*A. (arta 4!3 enunta * principii fundamentale ale drintern:1.principiul nerecurgerii la ,orta !au la amenintarea cu ,orta in relatille international !au principiulneagre!iunii2.principiul reglementarii pe cale pa!nica a di,erendelor international3.principiul neame!tecului in treburile interne ale altui !tat !au principiul neingerintei#.obligatiunea !tatelor de a coopera unele cu altele in con,ormitate cu carta ON0'.principiul egalitatii popoarelor !i dreptului lui de a di!pune de ele in!ele*.principiul egalitatii !uverane a !tatelor+.principiul indeplinirii cu buna credinta de catre !tate a obligatiunilor a!umate in con,ormitate cu carta

ON0Declaratia privind principiile care guverneaza relatiile dintre statele participante la conferinta pt securitate sicooperare in europa din )=*? enunta si dezvolta )A principii fundamentale. Fa cele expuse in carta 4!3 sideclaratia adunarii generale din )=*A au mai fost retinute inca G:1.principiul inviolabilitatii ,rontierelor2.principiul integritatii teritoriale ale !tatelor3.principiu re!pectarii drepturilor !i libertatilor ,undamentale ale omului.(arta de la 0aris pt o noua europa din B) noiembrie )==A avea sa reitereze importanta celor )A principii retinutein actul final de la 7elsinKi mentionind cainfaptuirea deplina a tuturor angajamentelor ((2 trebuie sa

prezinte temelia initiativelor statelor europene, pt ca natiunile si popoarele de pe continental 2uropean satraiasca potrivit aspiratiilor lor.

1#.Neaplicarea ,ortei !i neamenintarea cu ,orta.#n present razboiul este considerat cea mai grava crima internationala. 0rimul act care consacra acest principiueste pactul general de renuntare la razboi ca instrument a politicii nationale a statelor din B* august )=B+cunoscut sub denumirea 0actul Liand-Mellogg.(arta 4!3 defineste in articolul B principiul neagresiunii astfel: toti membrii organizatiei se vor abtine, inrelatiile internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau folosirea ei, atit impotriva integritatii teritorialeori independentei politice a vreunui stat, cit si in alt mod incompatibil cu scopurile 4!3.Definitia agresiunii adoptat de adunarea generala din )=* arata ca prin agresiune armata se intelege folosireafortei armate de catre un stat impotriva suveranitatii teritoriale sau independentei politice a altui stat, sau inorice alta maniera incompatibila cu carta 4!3. 0entru calificarea agresorului se aplica regula prioritatii in timpadica cine a comis primul actele de agresiune este considerat agresor.

!otiunea din )=* enumera urmatoarele acte de agresiune :


7/52

52

invadarea sau atacarea teritoriului unui stat de catre fortele armate ale altui stat, sau orice ocupatie militara,c1iar temporara rezultind dintr-o astfel de invazie sau un astfel de atac.

bombardarea de catre fortele armate ale unui stat a teritoriului altui stat sau folosirea oricaror arme de catreun stat impotriva teritoriului altui stat

atacarea de catre fortele armate ale unui stat a fortelor armate terestre, navale, aeriene, ale altui stat sau amarinei ori a aviatiei civile ale acestuia

folosirea fortelor armate ale altui stat care sunt stationate pe teritoriul altui stat, cu acordul acestuia, contrar

conditiilor prevazute in accord sau orice prelungire a sederii acestor forte armate pe teritoriul dupaexpirarea acordului.Dreptul international actual admite in mod cu totul exceptional trei cazuri cind se poate recurge la forta inrelatiile internationale: drepul la autoaparare individuala sau colectiva masuri colective de constringere dreptul popoarelor aflate sub dominatie colonial de a lupta pt dobindirea independentei0rima rezolutie a consiliului de securitate adoptata dupa evenimentele din )) sepembrie BAA) se refera expres ladreptul inerent la autoaparare individuala sau colectiva in conformitate cu carta.0rincipalele context legale care ar determina folosirea sau amenintarea cu forta sunt urmatoarele:

incidenta responsabilitatii statului pt a ctele ilegale sau omisiunii si obligatia rezultata de a plati reparatii responsabilitatea criminal a persoanelor pt actele de agresiune: responsabilitatea pt actele criminale a statelor pr actele de agresiune aplicarea cartei natiunilor unite de catre organele politice, si in particular, executarea de catre consiliu de

securitate a componentei sale conform capitolul * a cartei vizind:orice amenintare la adresa pacii, incalcareapacii, sau act de agresiune

aplicarea prevederilor conventiilor multilateral privind autoapararea colectiva si mentinerea pacii regionale aplicarea prevederilor tratatelor bilaterale de asistenta reciproca sau cooperare, comert si navigatie.

1'.olutionarea pe cale pa!nica a di,erendelor internationale.

0rimele incercari de eliminare a razboiului ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state si de impunerea mijloacelor pasnice a avut loc la finele sec C#C-lea. (onferintele de la 7aga din anul )+== si )=A* reunite subauspiciile 8pacii, dezarmarii si arbitrajului, au reusit doar in privinta perfectionarii procedurilor diplomatice dereglementare a diferendelor.#deea interzicerii razboiului ca mijloc de desfasurare a relatiilor international a aparut pt prima data in actulsocietatii natiunilor care isi propunea printer principalele sale scopuri si pe acela de a veg1ea la mentinerea

pacii si de a oferi cadrul international al unei organizatii in vederea evitarii razboaielor , aplicinduse importantelimitari ale competentei statelor de a recurge la razboi.#n afirmarea principiului solutionarii pasnice a diferendelor, semnarea la an Irancisco la B@ iunie )+? a cartei4!3 si a statutului curtii international de justitie la inc1eierea conferintei international pt organizareainternationala, si intratea acesteia in vigoare la B octombrie )=? a reprezentat prin caracterul sau de tratat

international un moment crucial.(u prilejul codificarii dr intern, principiul solutionarii pasnice a disputelor international a cunoscut importantedezvoltari, in acest context retinem declaratia adunarii generale a 4!3 asupra principiilor de dr internationaldin )=*A, declaratia de la Eanilla cu privire la reglementarea pasnica a diferendelor international adoptata deadunarea generala a 4!3 la )? noiembrie )=+B.Declaratia adunarii generala a 4!3 asupra principiilor de dr intern din )=*A indica urmatoarele: obligatia statelor de a cauta rapid o solutie ec1itabila a diferendelor internationale si atunci cind nu ajung la

o solutie din mijloacele retinute in carta, sa caute o reglementare a diferendului prin mijloace pasnice pecare le vor conveni

statele parti la diferend, precum si alte state trebuie sa se abtina de la orice act susceptibil sa agravezesituatia, astfel incit sa nu puna in pericol pacea si securitatea internationala.

diferendele internationale vor fi solutionate pe baza egalitatii suverane a statelor si in baza principiluluiliberei alegeri a mijlocului de reglementare9


8/52

52

#n anul )=+B adunarea generala a 4!3 adopta declaratia cu privire la reglamentarea pasnica a diferendelorinternationale care prevede obligatia statelor de a actiona cu buna credinta in relatiile dintre ele pt a evita ivireala diferende, urmarind sa traiasca in pace si ca buni vecini sa contribuie la consolidarea pacii si securitatiiinternational, obligatia de a nu inceta procesul de solutionare a diferendelor numai prin mijloace pasnice,

posibiliattea de a inc1eia tratate speciale cu privire la reglementarea pasnica a diferendelor care se poate iviintre ele.

1*.galitatea !uverana a !tateloruveranitate de stat reprezinta un principiu atit a dreptului intern cit si a dreptului international. uveranitateareprezinta dreptul unui stat de a rezolva liber si dupa propria sa apreciere problemele sale atit pe plan intern citsi extern, fara a transgresa in nici un fel drepturile altor state si nici principiile fundamentale ale dreptuluiinternational.3na din consecintele principale ale egalitatii suverane o reprezinta inalienabilitatea si indivizibilitateateritoriului de stat. #naliebilitatea semnifica ca prerogativele esentiale ale suvernatitatii nu pot fi cedate sautransferate, iar prin indivizibilitate se intelege ca atributele suvernatitatii nu pot fi fragmentate, nu pot apartinemai multor titular, cu alte cuvinte inadmisibilitatea oricarei atingeri aduse teritoriului unui stat prin acte deagresiune sau a unor actiuni de aplicare cu forta, de dezmembrare a unui teritriu sau de modificare princonstringere a frontierelor unui stat.

Dreptul la egaliate este o consecinta directa a dreptului la suveranitate si independenta, care postuleaza ca toatestatele se bucura de drepturi si obligatii egale, in calitatea lor de member a comunitattii international.Din acest principiu decurg urmatoarele drepturi ale statelor:dreptul la personalitate internationala, dreptulstatului de a # se respecta integritate teritoriala, dreptul inerent la legitima aparare, dreptul de a-si stabili singursistemul sau economic, cultural, si normative, dreptul de a define si conduce in mod liber relatiile sale cu altestate conform dreptului international etc.

1+. Neame!ticul in a,acerile interne ale unui !tat.2ste un principiu fundamental a dr int cont. in cazul unei interventii se incalca egalitatea suverana a statelorcit si dr popoarelor de asi 1otari singure soarta. respectarea acestui principiu garanteaza dezvoltarea libera siindependente a fiecarui popor. "para : valorile suverantitatii , independentei , dezvoltarii pasnice a popoarelor,

condamnind orice fel de imixtiune in treburile lor. "cest principiu semnifica obligatia statelor de a nu seamestica in afacerile interna si externe ale statelor si popoarelr, de a nu le impune regimul sau de stat sauideologia sa . acest principiu prevede interdictia interventiei sub orice forma: armata, economic, diplomatica ,idieologica etc. interventia armata poate avea loc nu neaparat introducerea pe un teritoriu strain trupelemilitare, ea poate realiza si prin organizarea razboaie civile in stat, trimiterea trupelor armate etc. interventiaeconomica- 8ajutor financiar sau alt tip de 8ajutor economic cu impunerea anumitor conditii politice,

blocarea economiei,contracte neec1itabile , care desc1id capitalului strain posibilitati largi de interventie ineconomie si politica unui stat strain. #nterventia diplomatica-amesticul in afacerile interne pri intermediuaparatului diplomatic , mai ales prin intermediu ambasadorului. #nterventia ideological- are loc prin mijloacelede informare: radio , presa, tv, film. 2xceptii de la princiupiul: interventia solicitata. (onsacrat de art.B, p.*(arta 4!3, statutul organizatiilor internat cum ar pactul ligii arabe , carta osa si carta oua, conventia de la

>iena )=@) cu privire la relatii diplomare si )=@G cu privire la relatiile consulare.

1-. Indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor a!umate in con,ormitate cu dr internat postuleazarespectarea cuvintului dat , executarea cu buna credinta intelegirilor internat , o atitudine constructive inindeplinirea obligatiile internat asumate de catre stat. buna credinta este o cerinta elementara a dreptului siec1itatii , ea trebuie sa calauzeasca statele in relatiile mutuale .in exercitarea dr lot suverane , statele sunt tinutesa se conformeze acelor obligatii impuse de dr internat. (onsacrat de preambulul Figii natiunilir, in preambulul(artei 4!3, (onventia de la >iena )=@= cu privire la tratatele internat. tatele au oblige de a respecta cu

buna-credinta doar tratatele legale,licite sau juste. 6aranteaza respectful intereselor nationale aale tuturorstatelor.


9/52

52

Figii !aiunilor, ca mai apoi s fie reafirmat n: preambulul (artei 4!3, n conveniile de la >iena )=@=,)=+@cu privire la dreptul tratatelor, n declaraia privind principiile de drept #nternaional )=*A, n actul final de la7elsinKi )=*?, n statutul 4", (arta 43" .a.


10/52

52

dr popoarele asuprite de a lupta impotriva dominatiei straine si caracterul legal acestei lupte; dr de a benifecia de protectia dr internat; dr de a stabili relatii oficiale cu state si de a participa la organiz inernat ,de regula cu statut de observator; dr de a-si alege si dezvolta in mod liber sistemul lor economic, politic si social; dr la libera exploatare a resurselor si bogatiile sale minerale etc.Obligatiile4 oblig. statelor de a respecta acest dr in conformitate cu dispozitiile (arti 4!3; sunt obligate sa acorde ajutor 4!3 in vederea ac1itarii acesteia de raspunderile pe care # le confera (arta

4!3 in privinta aplicarii acestui principiu; obli. statelor de a se abtine de la orice masura de constringere care ar priva popoarele de acest dr. acest

principiu este consacrat in (arta 4!3, in rezolutia "dunarii 6enerale din )=@A privind acordarea indepenttarilor si popoarelor colonii, Declaratie din )=*A, in "ctul final de la 7elsinKi, etc.

21. Integritatea teritoriala a !tatelor.Dreptul statului de a exercita suprematia sa deplina pe teritoriu sau, delimitat prin frontiere de stat, suprematiece &si gaseste expresie in organizarea politico-admin a teritoriului,in stabilirea regimului juridic al persoanelorce se afla pe teritoriul sau , in folosirea libera a resurselor sale naturale. 0rincipiul presupune interzicerea

oricaror tentative de a urmari rupererea partiala sau totala a unitatii nationale , manifestarile de forta indreptateimpotriva teritoriului unui anumit stat. statelor la revin obligatia de a nu viola terioriul altui stat, de anexa cuforta teritoriul unui stat, precum si de a nu exercita puterea sa pe teritoriul unui stat. o consecinta a acestui

principiu este inadmisibilitatea recunoasterii ca legala a oricarei ac1izitii teritoriala efectuata prin forta , precumsi a oricaror tendinte sau practice care urmaresc sa lipseasca un stat de o parte din teritoriul sau national. "cest

principiu este consacrat in (arta 4!3, "ctul Iinal de la 7elsinKi

istemul relaiilor internaionale, bazat pe raporturile dintre state, create n limitele unui teritoriu, asupracruia se rsfrnge supremaia acestui stat, cu alte cuvinte, puterea exclusiv & presupune drept condiie aexistenei statului & dreptul la integritate teritorial i independen politic.)

5espectarea integritii teritoriale i a independenei politice a statelor presupune interzicerea oricroraciuni, ndreptate mpotriva integritii teritoriale sau a independenei politice a unui stat. "ceasta este stabilitn (arta 4!3 n calitate de norm imperativ a dreptului internaional, care impune obligaia tuturor statelor dea se abine n relaiile lor internaionale de la ameninarea cu fora sau aplicarea forei mpotriva integritiiteritoriale sau a independenei politice a oricrui stat p. art. B/. "ceast norm este consacrat i n p. B art. *din (art, care prevede ne admiterea amestecului n afacerile interne ale unui stat att din partea 4!3, ct idin partea altor subiecte de drept internaional. "ceast norm i-a gsit de asemenea oglindirea ntr-un numrmare de alte tratate internaionale. 5ecunoaterea acestui drept ca parte component a principiului egalitiisuverane a statelor i imprim acestuia eficacitate i stabilitate.

Declaraia privind instaurarea unei noi ordini economice internaionale, adoptat n cadrul sesiunii a >#-a a"dunrii 6enerale a 4!3 la = mai )=* prevede: P!oi, membrii 4rganizaiei !aiunilor 3nite... declarm

necesitatea instaurrii unei noi ordini economice internaionale, bazat pe ec1itate, egalitate suveran,dependen reciproc, comunitate de interese i cooperarea tuturor statelor, indiferent de sistemul social-economic. #nstaurarea unei asemenea ordini, susine Declaraia, va nltura inegalitatea, va duce la nlturareadivergenelor dintre statele industrial-dezvoltate i cele n curs de dezvoltare, va asigura o cretere a niveluluieconomic i social n lume i ec1itatea generaiilor viitoare.B

!oua ordine economic internaional se va baza pe recunoaterea urmtoarelor principii:

- egalitatea suveran a statelor, autodeterminarea tuturor popoarelor, ne admiterea acaparrii unui teritoriu cu- fora, integritatea teritorial i neamestecul n afacerile interne ale altor state;

participarea efectiv, bazat pe egalitatea tuturor statelor, la soluionarea problemelor economice mondiale ninteresul tuturor statelor.G

)

B

G


11/52

52

De garantarea suveranitii i integritii teritoriale ale statelor este strns legat i problema prezeneiforelor militare strine sau a bazelor militare strine contrar voinei statelor. Declaraia de la (airo din )=@,adoptat n cadrul Eicrii de !ealiniere, prevede c aceasta vine n contradicie cu principiul egalitiisuverane a statelor.

4bligaia de a respecta integritatea teritorial i independena politic reiese din obligaiile statelor de a seabine n relaiile internaionale de la aducerea oricrui prejudiciu principiului egalitii suverane a statelor

22. Inviolabilitatea ,rontierelor."ctul final de la 7elsinKi : 8tatele participante considera inviolabile, fiecare, toate frontierele celuilalt, precumsi frontierele tuturor statelor din 2uropa, si in consecin ele se vor abine acum si in viitor de la orice atentatmpotriva acestor frontiere.#n consecin, ele se vor abine, de asemenea, de la orice cerere sau de la act deacaparare si de uzurpare a ntregului sau a unei pri a teritoriului oricrui stat participant. dr internat admitemodificarea frontierelor dintre state pe cale pasnica. Irontiele fiecarui stat vor trebui sa fie respectate de toatecelelalte state , de unde decurge caracterul illicit al oricaror manifestari sau demonstartii de forta in apropiereaacestor frontiere, a oricaror acte de violare a 1otarilor nationale.

0rincipiul inviolabilitii frontierelor vine s ntregeasc principiul integrrii teritoriale.


12/52

52

- statele membre ale 4!3 sunt c1emate sa coopereze in domeniul economic, cultural, social, ca si in cel alstiintei si te1nicii si favorizind progresele culturii si invatamintului in lume;- statele au datoria de a-si uni efortorile pu a promova dezvoltarea economiei si ridicarea nivelului de viata intoate tarile lumii, si in mod particular in tarile in curs de dezvoltare;- cooperarea statelor pu eliminarea progresiva a obstacolelor din calea comertului mondial, pu promovareaunei expansiuni stabile si a unei liberalizari crescind a acestui;- cooperarea in domeniul dezarmarii generale si complete. "cest principiu este consacrat catre (arta 4!3.

Iormularea principiilor fundamentale ale dreptului internaional rezult din cuprinsul unordocumente politico-juridice de prim rang ale vieii internaionale, cu deosebire din (arta 4!3, din uneletratate multilaterale generale i din anumite declaraii ale "dunrii 6enerale a 4!3 cu intenii decodificare a principiilor fundamentale ale raporturilor dintre state, ntre care cea mai important estePDeclaraia referitoare la principiile dreptului internaional privind relaiile prieteneti i cooperare dintrestate, n conformitate cu (arta 4!3, adoptat prin 5ezoluia "dunrii 6enerale nr.B@B? din )octombrie )=*A. "rt.B al (artei 4!3 prevede c, n urmrirea scopurilor organizaiei, membrii acesteiatrebuie s acioneze n conformitate cu urmtoarele principii: egalitatea suveran a statelor; ndeplinireacu bun-credin a obligaiilor asumate conform (artei; rezolvarea diferendelor internaionale prinmijloace panice, n aa fel nct pacea i securitatea internaional, precum i justiia, s nu fie puse n

primejdie; abinerea n relaiile internaionale de a recurge la ameninarea cu fora sau la folosirea ei

mpotriva integritii teritoriale ori a independenei politice a vreunui stat sau n orice alt modincompatibil cu scopurile naiunilor unite; neamestecul n treburile interne ale altor state.2xprimnd evoluiile dreptului internaional n acest domeniu dup B? de ani de la nfiinarea4!3, declaraia din )=*A, menionat, formuleaz urmtoarele * principii ale dreptului internaionalcontemporan:a/ principul egalitii suverane a statelor;

b/ principiul egalitii n drepturi a popoarelor i dreptului de a decide de ele nsele;c/ principiul neamestecului n treburile interne ale altor state;d/ principiul nerecurgerii la for i la ameninarea cu folosirea forei;e/ principiul soluionrii pe cale panic a diferendelor internaionale;f/ principiul ndeplinirii cu bun-credin a obligaiilor internaionale pacta sunt servanda/;

g/ principiul cooperrii internaional


13/52

52

asumate prin aceste tratate i, respectiv, implementarea corespunztoare a prevederilor internaionale. #n aceastprivin, putem meniona c prin acceptarea de ctre un stat in baza acordului su de voin a normelor de dreptinternaional, acestea devin obligatorii i urmeaz a fi aplicate pe intregul su teritoriu i pentru populaia carelocuiete pe acest teritoriu. !ormele acestui drept dobandesc o valoare juridic egal cu cea a normelor de dreptintern, fr a mai fi de obicei necesar incorporarea lor in dreptul intern al statelor. 2xist tratate care pot aducemodificri in legea intern sau pot prevedea obligaia statelor de a adopta anumite reglementri interne, darexist, de asemenea, i o serie de reglementri naionale, care vizeaz direct relaiile internaionale ale statului.0rintre acestea putem meniona: numirea i funciile misiunilor diplomatice, competena organelor statale carereprezint statul in relaiile internaionale i care au dreptul de a inc1eia tratate, problemele legate de cetenie,regimul juridic al strinilor etc.

"ceast corelaie dintre cele dou ordini juridice au ridicat problema raporturilor dintre ele i determinareaunei eventuale ascendene a uneia asupra alteia. 0oziia adoptat in aceast c1estiune determin modul in carese soluioneaz in practic urmtoarele dou probleme: )/ modalitile prin care se aplic normele de dreptinternaional in ordinea juridic intern a diverselor state; B/ soluia care se va da in cazul unui eventual conflictintre normele juridice interne i cele internaionale. 0entru unii, dreptul internaional are aceeai natur juridicca i dreptul intern: intre ele nu exist decat o diferen de grad; in mod indiscutabil evidente suntimperfeciunile te1nice ale dreptului internaional in raport cu drepturile naionale ale statelor. Fumea juridiceste puternic unitar, cci dreptul este unul: o dubl definiie a dreptului este inconceptibil. 0artizanii acestei

teze sunt calificai in mod tradiional moniti. 0artizanii dualismului ii fondeaz convingerile lor pe diferenefundamentale deceleaz dreptul internaional i dreptul intern, diferene care le fac ireductibili unul fa decellalt. #ntr-o perspectiv extern este vorba de dou ordini juridice indiferente una fa de alta, care, afar deresponsabilitatea internaional, nu au puncte comune de tangen.

2'. In,luenta dreptului national a!upra proce!ului de creare !i aplicare a normelor de dr internatDat fiindca dr national a aparut si sa fondat pina la consolidarea dr international, unele domenii ale dr internatau receptionat concepte consolidate in cadrul dr national. Drept exemplu pot servi dr internat a dr omului carea fost influentat in mare parte de valorile promovate in marea revolutie burg1eza si legislatia interna a Irantei, a3", E.Lrit,etc. un alt exemplu poate fi dr marii, prevedere conventionale ale caruia se bazeaza in mare

parte pe normele ce reglementeaza regimul teritoriilor respective a statelor riverale. 4data cu adoptarea declarat

4!3privind decolonizarea "fricii si "siei in anii O@A, sec BA. statele in cauza a adoptat a.n . internr prin careau stabilit suveranitatea poporului asupra resurselor naturale ale statului. 3lterior aceasta regula a preluatforma principiului de baza a dr internat economic, iar a n internat ce reglementeaza relatii econom internatrecunosc acest principiu in calitate de norma imperativa.

2*. In,luenta dreptului international a!upra proce!ului de creare5 ,unctionare !i dezvoltare a dreptuluinational.Dreptul international public i dreptul intern al statelor sunt dou sisteme de norme i dou tipuri de dreptdistincte, cu obiect de reglementare, izvoare i metode diferite. Dreptul internaional exercita o influensubstanial n sensul unificrii unor concepte i reglementri de drept intern. 0ornindu-se de la ideea c dreptulinternaional exprim interesele superioare comune ale societii internaionale, statelor le revine obligaia de a-

i adapta propria legislaie la exigenele i la regulile de drept internaional, existnd astfel elemente ale unuiproces de internaionalizare a dreptului intern.3nele tratate internaionale cuprind prevederi exprese in temeiulcrora statele care devin pri sunt obligate s ia anumite msuri n planul legislaiei lor interne pentru aducereala ndeplinire a obligaiilor ce le revin din aceste tratate.De asemenea-admiterea n organizaiile de colaborare pe plan european a unor noi state este nsoit deasumarea de ctre acestea a obligaiilor de a-i pune de acord legislaia intern cu reglementrile comunitare dindomeniul drepturilor omului i din alte domenii;-conveniile internaionale referitoare la dreptul internaionalaplicabil n conflictele armate cuprind obligaia statelor semnatare de a-i ncorpora in dreptul internreglementri i sanciuni, inclusiv penale, pentru nclcrile prevederilor acestora;Dreptul internaional apare, de aceea, ca avnd un caracter de coordonare ntre state suverane, iar dreptul interneste considerat un drept de subordonare, n care statul se manifest ca autoritate politic suprem ce prescrie oanumit conduit persoanelor ce-i sunt subordinate.

2+. 6ormele &uridice de racordare a !i!temelor de drept international !i national.


14/52

52

participarea statelor la relatiile internationle ofera acestora anumite drepturi si obligatii reglementate denormele dretului international. "cest proces obliga statele sa se introduca normele respective si in ordinea

juridica interna . deptul international cunoaste citeva forme de racordare sau ajustare a dreptului national ladreptul international, prin acestea se enumera;tran!,ormarea-procedura ce presupune modificarea legislatiei in conformitate cu prevederile conventionaleinternationale si poate avea loc dupa expunerea consimtamintului statului de a fi legat prin tratat sau anterioracestuia;incorporarea-presupune introducerea 8in integruma prevederilor, acordurilor interntionale semnate de catrestat in ordinea juridica interna;receptionarea-implimentarea unor prevederi continute in acordurile internationale semnate de catre stat.trimiterea-procedura ce presupune aplicarea unor acte interne in cazurile in care actul normativ national facetrimitere directa la el.4bligatia statului de a implimenta dreptul international este dictata de mai multi factori:)- in primul rindestevorba despre indeplinirea obligatiilor principale asumate.conform prevederilor art.B=al conventiei din )=@=

privind dr.tratatelor, statul nu poate face trimitere la prevederile nationale pQu asi motiva neindeplinireaobligatiilor internationale asumate.majoritatea statelor prevad in mod direct in constitutiile nationale faptul case obliga sa-si onoreze obligatiile internationale.B- o alta procedura de influentarea adreptului national este

practica judiciara internationala, adica 1otaririle acelor instante jurisdictia carora este recunoscuta de

catrestatele respectivecurtea internationala de justitie sau (2D4/2-. Notiunea de !ubiect de drept internat.ubiect de dr internat sunt actorii participanti la relatiile internat care au capacitatea de a avea dr si asi asumaoblige in baza dr internat. ubiectele sunt participantii la crearea n de dr intr sau cei cui sunt destinate n de drinter. ub se impart in B categ:recuno!cute !i nerecuno!cute.

Din cele recunoscute fac parte : statele suverane, popoarele ce lupta pu elib nationala, organiz internat,interguvernament, formatiuni de tip statal.

Din cele nerecunoscute; persona fizica,organiz intern nonguvernament, companiile transnationale.ubiectele poseda capacitatea de exercitiu, de folosinta si sunt responsabili pu actiunile sale in baza dr

internat. tatele poseda capacite de exerc din momentul aparitiei sale , popoarele din momentul constientizarii

a dr la autadeterminare, organiz din momentul adoptarii actul constitutive. (apac de folosinta tine de specificulsi natura fiecarui subiect. tatele au capacite de folos universala iar organizat si formatiunile speciala in bazaactului constitutive.ubiectele recuno!cute sunt derivate !i principale. 0rincip- statele suverane,popoarele ce lupta pu elibnation; derivate organiz inter interguvernament si formatiunile de tip statal. ubiectul sa aiba oblige, sa fiecapabil a reclama beneficial dr sale sa aiba capaciatea de a intra in raporturi cu alte persoanr jurid recunoscutede sistemul particular de dr.

2. tatele!ubiecte primare !i originare de drept international.tatele constituie principalele subiecte de drept internaional."cestea au caracterul de subiecte originare, tipice,

fundamentale ale dreptului internaional, ntruct numai statele, au dreptul nelimitat de a participa la elaborareanormelor de drept internaional i i pot asuma n totalitate drepturile i obligaiile prevzute de dreptulinternaional.tatul particip n relaiile internaionale ca purttor de suveranitate.(a atribut esenial al statului,suveranitatea nseamn supremaia puterii de stat pe plan intern i independena acesteia fa de orice alt

putere n sfera raporturilor internaionale.tatutul de subiecte primare este determinat de locul pe care acesta il ocupa in sistemul relatiilor internationale.

0rin intermediul si sub controlul statelor isi desfasoara activitatea si alti participanti la viata socialainternationala- unitatile administrative ale statelor, asociatiile obstesti, indivizii. !ici o societate umana nu

poate exista in afara statului. (1iar insusi dreptul international, este conceput in mare parte ca un drept alrelatiilor dinter state, fara existenta acestora nici nu ar putea functiona, deoarece statele creaza normele de dreptinternational, le confera forta juridica obligatorie, aducind la indeplinire mecanismul lor de functionare. tatelesunt obiecte originare deoarece alte subiecte cum ar fi organizatiile internationale capata acest statut numai caurmare a existentei statelor principale.


15/52

52

3/. Popoarele ce lupta pentru eliberarea nationala ca !ubiecte de drept international.Eiscrile de eliberare natioanl spre deosebire de stat sunt subiect cu caracter provizoriu. Devin subiect dinmomentul recunoasterii sale n calitate de organizatie ce reprezint poporul sau natiunea ce lupt pentrueliberare national si si pierd aceast calitate din momentul atingerii scopului fie crearea unui stat nou fieintrarea n componenta altui stat a teritoriului respectiv.(alitatea de subiect a miscrilor de eliberare national reiese din unul din principiile fundamentale ale dreptuluiinternational si anume dreptul popoarelor de a dispune de ele nsele. Declaratia "dunrii 6enerale din )=@A

prevede n mod expres dreptul popoarelor colonizate la lupta armat organizat obiectivul creia const nautodeterminarea poporului respectiv.0entru a fi recunoscut n calitate de reprezentant al poporului ce lupt pentru eliberare national organizatiarespectiv trebuie s ntruneasc urmtoarele criterii:

)/ organizatia trebuie s apar ca reprezentant legal al poporului respectiv;B/ trebuie s controleze efectiv teritoriul respectiv;G/ s aib o structur bine organizat;/ lupta armat pe care o duce s fie n conformitate cu prevederile dreptului international umanitar.

Fa moment unicul subiect de drept international din acest categorie este organizatia pentru eliberarea0alestinei care este reprezentantul poporului palestinian n lupta sa pentru crearea propriului stat. 4rganizatiarespectiv nc1eie acorduri internationale, particip la reuniuni, conferinte internationale fie cu statut de

participant sau de observator.31. Organizatiile internationale ca !ubiect de drept international.(alitatea de subiect a dr este caracterizata prin posesia de dr si aptitudenea de de a dobind si indepliniatributiile in baza statutului sau altor acte constitutive. 4rganiza internat guvernam au la baza crearii lor untratat inc1eiat intre doua sau mai multe state suverane si egale in dr. la conferintele de constituiere sunt stabiliteo serie de regui si norma refiretoare la scopurile si obiectivele organizatiei, membrii, competentele acesteia,,tipurile si formele de activitate , modul de formare si functionare a secretariatului si diverse organe aleoranizat ,etc. au caracter de permanenta care se refera la aspect continuu intreruperi al activitati organiz. "uvointa proprie, dipsune de organele sale proprii care asigura realizarea actiunilor prevazute de catre

programul stabilit de catre statele membr e si indeplinesc diferite functii te1nico-administrative. 4rganizatiile

internationale si membrii sai se bucura pe teritoriul statelor membere de privilegii si imunitati. 2xistaorganizatii cu capacitate universala sau speciala. (u caracter universal- 4!3 si institutile sale specializate.

32. 6ormatiunile de tip !tatal ca !ubiecte de drept international.Din aceast categorie un timp ndelungat au fcut parte orasele libere iar la moment >aticanul si 4rdinul(avalerilor de Ealta. "ceste subiecte la fel au un caracter derivat dat fiind posibilittile limitate de a participala relatiile internationale.0rintre orasele libere evidentiem:)-3niunea 7ansa.B-4rasul (racov statutul cruia a fost stabilit prin acordul dintre "ustria si 5usia pe parcursul secolului C>###nceputul secolului C#C.

G-4rasul Mdansc a avut statut de oras liber stabilit prin tratatul de pace de la >ersailles )=)=.-4rasul riest -statutul riestului a fost stabilit dup cel de-al doilea rzboi mondial conform cruia sectorul "n care intra nssi orasul riest a intrat n componenta #taliei iar sectorul L a revenit #ogoslaviei.

7aticanul.tatutul su a fost stabilit prin acordul de la Faterano din )=B= semnat ntre reprezentantul 0apeisi guvernul lui Eusolini. (onform acestui acord, >aticanul preia suveranitatea asupra unei portiuni din jurulcatedralei fntul 0etru. fntul sediu are dreptul s nc1eie acorduri internationale inclusiv concordate si tratateinternationale laice. 0articip n calitate de observator la diverse organizatii internationale, are drept de legatieactiv a trimite reprezentanti diplomatici/ si pasiv a primi reprezentanti diplomatici/. 5eprezentantiidiplomatici ai >atcanului se numesc !untii papali iar Eisiunea papal & !untiatur papal.

33. Per!oana ,izica !i recunoa!terea ei ca !ubiect de drept international.#ndividul mpreun cu companiile transnationale si organizatiile internationale non-guvernamentale formeazasa numita categorie a subiectelor nerecunoscute. 0ersoanele fizice, sunt subiecte ale dreptului intern alstatelor.


16/52

52

cu statele, recunoscndu-li-se anumite drepturi a cror ocrotire trebuie s se realizeze dincolo de limitelelegislaiilor naionale.


17/52

52

3*. (elimitarea di,erendelor !i a !ituatiilor in dreptul international.(onform prevederilor normelor de drept international, statele sunt obligate sa solutioneze diferendele care auaparut intre ele prin mijloace pasnice , pQu a nu supune pericolului pacea si securitatea in-ala.principiul unanimrecunoscut al dreptului international privitor la solutionarea pasnica a diferendelor internationale are c1aracterimperative si este stipuat in (arta 4!3. "stfel conform art.B p.G 8toti membrii organizatiilor vor rezolvadiferendele lor internationale prin mijloace pasnice in asa fel incit pacea si securitatea #n-ala , precum si justitiasan u fie puse in primejdie.problematica privind solutionarea pasnica a diferendelor #n-ale au fost puse indiscutie inca la conferinta de pace de la 7aga din )+==-)=A*,insa in cadrul conventiilor inc1eiate razboiul nu afost interzis ca mijloc de solutionare a diferendelor , abia in )=B+ prin pactul de la 0aris au fost recunoscuteilegale mijloacele militare de solutionare a conflictelor. tatutul 4!3 divizeaza diferendele in B categorii:)/extreme de periculoase-continuarea carora pot duce la afectarea securitatii #n-ale si mentinerea paciimondiale; B/alte diferende. Diferendele internationale apar intre urmatoarele subiecte: state; statele siorganizatiile internationale; organizatiile internationale; alte subiecte ale dreptului international.

3+. 8i&loacele diplomatice de reglementare pa!nica a di,erendelor internationale.Diferendele internationale se solutioneaza pe cale pasnica cu respectarea principiilor egalitatii suverane alstatelor si in conformitate cu liberatea de alegere a modalitatilor si mijloacelor de reglementare pasnica adiferendelor. #n categoria de mijloace politico-diplomatice de solutionare a diferendelor internationale fac parte:

Negocierele - sunt cele mai eficiente mijloace , mai ieftine,si la indemina partilor care pot fi de Btipuri:bilaterale si multilaterale.pe parcursul negocierilor pot fi acceptate diverse forme si metode de solutionarea diferendului in-al. toate mijloacele de solutionare pasnica a diferendelor se initiaza de regula prin negocieri sise finalizeaza de multe ori de asemenea prin negocieri.

9unele o,icii - implica prezenta unui tert acceptat d catre partile in diferend ce ajuta la negocieri si c1iar laevitarea unor conflicte. Dreptul de a acorda bunele oficii il au statele care nu sut implicate in conflict, precum siorganizatiile internationale. tatele si org,in-ale, care acorda bunele oficii de obicei nu participa la negocieri,decit cind partile in diferend solicita a ceasta participare.

8edierea- preconizeaza ca tertul participa nu numai la negocieri ci formeaza si propuneri de solutionare ,insa care nu sunt obligatorii pQu parti in diferend.scopul mediatorului se limiteaza doar la stabilirea pretentiilorreciproce intre parti in diferend si indemnarea lor spre solutionarea pasnica a diferendelor. 5olul de mediator

inceteaza cind una din parti sau c1iar insusi mediatorul constientizeaza ca propunerile sale nu sunt acceptate..

3-. 8i&loacele &uri!dictionale de reglementare pa!nica a di,erendelor internationale.Din aceasta categorie fac parte:arbitrajul international, instantele de judecata internationale permanente,undediferendele se rezolva prin 1otarirea unui organ,iar partile se angajeaza sa accepte si sa execute 1otarirea careeste obligatorie pQu toti.".rbitra&uleste modul de reglementare a diferendelor internationale in care partile,printr-o conventieformala,se supun deciziei unei terte parti,care poate fi una singura sau mai multe,in urma unei proceduricontencioase din care rezulta o 1otarire definitive."rbitrajul isi gaseseste temeiul in vointa partilor,care se poate

exprima in mai multe feluri : a/(ompromisul este un tratat caruia i se aplica toate principiile si reguliledr.tratatelor,el stabileste daca arbitrajul va fi efectuat de un tert,de un arbitru unic sau de un organ collegial ad-1oc ori de un tribunal preconstituit.b/(lauza compromisorie reprezinta o stipulare cu caracter special saugeneral dintr-un tratat bi-sau multilateral,prin care statele-parti se oblige ca,in cazul aparitiei unui different intreele,sal solutioneze prin recurgerea la arbitraj.c/ratatul de arbitraj permanent ce are ca scop principiul de arecurge la arbitraj.0artile,tribunalul,procedura,si sentinta fiind necesare,sentinta fiind obligatorie pentru parti.L.u!titia Internationala care este bazata pe:a/#nstantele 'udiciare #nternationale(2D4 si (urtea#nteramericana a drepturilor 4mului,(urtea de 'ustitie a (omunitatiilor 2uropene3niunea 2uropeana/, ('(2,ribunalul pentru Dreptul Earii.#nfiintarea si (ompunerea (urtii #nternationale de 'ustitiecurtea are o proprie jurisdictie,competentacontencioasa,consultative,1otarirea curtii este adoptata cu majoritatea judecatorilor prezenti,in caz de voturiegale votul presedintelui fiind preponderent.

3. Procedura de reglementare a di,erendelor in cadrul O.N.0.


18/52

52

#n cadrul sistemului 4!3, (onsiliul de ecuritate si "dunarea 6enerala au competente speciale inreglamentarea pasnica a diferendelor. (onsiliul de ecuritate- de competenta sa tine solutionarea diferendelorde natura a pune in pericol pacea si securitatea internationala. "stfel (onsiliul poate sa recomande partilordiverse metode de solutionare cum ar fi negocierele, bunele oficii, medierea., sa faca recomandari cu privire lamodul de reglementare a diferendului, sa recomande partilor continutul reglementarilor . (onsiliul poateanc1eta orice diferend ori poate incredinta aceasta ecretarului 6eneral. "dunarea 6enerala &discuta si favcerecomandari partilor pQu rezolvarea oricarui diferend sau situatie daca acestea afecteaza bunastarea generala saurelatiile prietenesti intre natiuni. ecretarul 6eneral-indeplineste misiuni de bune oficii, mediere, invita partilein diferend sa-l solutioneze prin negocieri. #nstitutiile specializate ale 4!3 au in structural or si organe cucompetente de solutionare pasnica a diferendelor. tatele in plan regional au creat urmatoarele organizatiiinternationale:Figa tatelor "rabeF"/ )=?-care nu sa dovedit eficienta in problematic ace vizeazasolutionarea pasnica a diferendelor internationale. 4rganizatia tatelor "mericane 4"/ in ratatulinteramerican de "jutor 5eciproc este prevazut atit principiul solutionarii pasnice a diferendelor, cit simijloacele de reglementare a lor. 4rganizatia 3niunii "fricane din BAAB3niunea "fricana, 4rganizatia pentruecuritate si (ooperare in 2uropa 4(2.

#/. $eglementarea di,erendelor :n cadrul OC.(onventia privind concelierea si arbitrajul )==B a adus in cadrul 4(2 urmatoarele inovatii:

- a creat (352" 235402"!" de (4!(#F#252 si "rbitraj; - procedura de conceliere obligatorie;- neacceptarea solutiilor propuse,intr-un anumit termen,poate duce la aplicarea unor mijloace de presiune decatre (onsiliul 4(20rocedura de conceliere este confediniala si contradictorie.0ropunerile de solutionare sunt cuprinse in raportulfinal al (omisiei de conceliere care se notifica partilor."rbitrajul prevazut de (onventie are caracterfacultativ.ribunalul arbitral poate fi constituit pe baza acordului partilor sau la solicitarea unei parti daca a fostrecunoscuta cmpetenta (urtii.


19/52

52

R interzice recurgerea la for pentru reglementarea conflictelor;R recurgerea statelor n diferend la (onsiliul Figii, care are funcii arbitrale i de conciliere;R 1otrrea (onsiliului este obligatorie i executorie;R statele pri n diferend nu vor participa la dezbateri i nici la adoptarea 1otrrilor;R (onsiliul i poate oferi bunele sale oficii n orice diferend care poate duce la rzboi ntre dou state membresau ntre un stat membru i un stat ter.


20/52

52

persoana fizica raspunde in fata organelor jurisdictionale internationale, fiind vorba de o raspundere penalaindividuala.

#2. $!punderea !tatelor pentru aciunile organelor !ale ;i a per!oanelor cu ,uncii de r!pundere."tribuirea raspunderii pentru prejudiciul cauzat de un organ bsau de catre o persoana ce se afla sub autoritateasa este larg admisa in dreptul international.0recizind ca un organ de stat cuprinde orice persoana sau entitatecare are acest statut in baza dreptului national al statului."rt al protocolului (D# enunta acest principiu cit decit realizind un ec1ilibru satisfacator intre cele doua exigente contradictorii :autonomia statului ,adica aorganizarii interne si raspunderea oricarui subiect pentru actiunile sale indiferent de statutul pe care il detine.Drept actiune a statului este considerat comportamentul oricarui din organele sale ,indiferent de locul pe care ilocupa in sistemul de stat cu conditia ca acest organ sau persoana sa desfasoare o activitate oficiala .>a fi considerat drept actiune a statului orice fapta a unei persoane sau a unei formatiuni care desi nu activeazaca organ al statului toptusi poseda unele particularitati ale puterii de statIaptul lca orgaul sau persoana care & sidepaseste atributiile nu scuteste statul de raspundere pentru un asemenea comportament.

#3. $!punderea !tatului :n legtur cu ,apta comi! de alt !tat.(onform regulii principale raspunderea ia nastere in cazul incalcarii unei obligatii internationale,iar conform

principiului raspunderii statul poarta raspundere numai pentru fapta proprie sau pentru propriull

comportament.Dar uneori fapta ilicita poate fi rezulttul actiunilor citorva state .#n cazul in care un stat acordaajutor altui sta la comiterea unui act ilicit ,el va purta raspundere daca:-tatul constientizeaza ca fapta este ilicita-Iapta ar fi fost ilicita in cazul in care ar fi fost comisa de statul care acorda ajutor.#n cazul dat este vorba de o coparticipare la fapta ilicita.desi al doilea punct de vedere este discutabil deoareceacordarea ajutorului unui stat nu est eobligatorie pentru survenirea consecintelor.5aspunderea statului pentru actiunile comise pe teritoriul sau preia o noua forma in conditiile intensificariireciprocitatii statelor.0ractica internationala si anterior mentiona ca principiul egalitatii suverane a statelorinclude obligatia statelor de a nu admite utilizarea proprilui teritoriu pentru actiunile ce incalca drepturile altorstate.

##. 6ormele de r!pundere internaional a !tatelor.Dreptul internaional a consacrat mai multe forme ale rspunderii internaionale n raport de natura nclcriloraduse prin actul ilicit.Iormele rspunderii internaionale sunt: politic, moral, materiali penal.


21/52

52


22/52

52


23/52


24/52

52

(apacitatea juridic de a nc1eia un tratat, deci calitatea de subiect de drept internaional, o au n principalstatele care, n virtutea suveranitii lor egale, pot nc1eia orice fel de tratat internaional i n orice domeniu alrelaiilor internaionale.


25/52


26/52

52

b) Nerespectarea unor norme imperati'e ale dreptului internaional-0rin tratatele pe care le nc1eie, statelesunt obligate s respecte normele de drept internaional care le oblig la o anumit comportare n acord cuinteresele generale ale comunitii umane.

''. =ncetarea ;i !u!pendarea unui tratat.De regul, statele prevd n tratatele pe care le nc1eie anumite termene de valabilitate.


27/52

52

(onventia adoptat la 7aga n )=GA prevedea unele modaliti de prentmpinare a apariiei apatridiei, nsituaiile n care persoana are cetenia unui stat dar, prin plecarea n alt stat, prin nfiere, cstorie etc. risc s-i piard cetenia fr a putea dobndi a alt cetenie.0rincipalele reglementri n vigoare se afl n dou convenii internaionale nc1eiate la !eS TorK sub egida4.!.3.: (onvenia referioare la statutul apatrizilor din )=? - tatutul apatridului, potrivit (onventiei din )=?,cuprinde n principal urmtoarele reguli:-fiecare apatrid are obligaii fa de ara n care se gsete, fiind inut s respecte legile acestuia i msurileviznd meninerea ordinii publice;-statele trebuie s aplice acelai regim tuturor apatrizilor, fr discriminri privind rasa, religia sau ara deorigine;-apatrizii trebuie s se bucure de acelai regim ca i proprii ceteni cu privire la libertatea religioas i educaiareligioas a copiilor lor;-apatrizilor trebuie s li se acorde regimul aplicat de ara respectiv strinilor.

'+. 6ormele de dob>ndire ;i de pierdere a ceteniei :n dreptul internaional.*etenia- legtura politic i juridic permanent i efectiv dintre o persoan fizic i un anumit stat, caregenereaz drepturi i obligaii pentru cetean i statul respectiv. 2a exprim apartenena persoanei la statul

respectiv, caracterizeaz prin plenitudinea drepturilor i obligaiilor reciproce prevzute de constituie i legi.Dobndirea ceteniei (etenia se poate dobndi prin natere sau prin naturalizare.&rin na-tere5cetenia se dobndete automat ca efect al producerii acestui fenomen natural, noul nscutneputnd fi consultat dar neputnd rmne fr cetenie pn la maturizarea sa.


28/52

52

ceteniei.Din conflictul pozitiv de reglementare un cetean poate dobndi independent de voina sa o altcetenie fr a o pierde pe cea anterioar.

'-. tatutul &uridic al re,ugiatilor0roblema refugiailor a aprut dup primul rzboi mondial, cnd un mare numr de persoane de naionalitaterus sau armean din fostele imperii arist i otoman care se prbuiser au fost obligate s-i prseasc ara is se stabileasc, de teama persecuiilor, pe teritoriul altor state.(reterea masiv a numrului refugiailor n perioada imediat urmtoare celui de-al doilea rzboi mondialdeportai din rile ocupate de 6ermania, victime ale regimurilor naziste, fasciste sau falangist, evrei fugii din6ermania i "ustria etc./ a determinat ca 4.!.3. s-i propun drept obiectiv asigurarea unui sisteminternaional de protecie i a unei asistene materiale adecvate pentru refugiai i s ia msuri n consecin.tatutul refugaiilor este reglementat n prezent n principal prin B instrumente juridice:(onvenia privindstatutul refugiailor din )=?) i P0rotocolul asupra refugiailor din )=@*, crora li se altur o serie derezoluii ale "dunrii 6enerale a 4.!.3. i alte acte cu caracter internaional.5ezult, deci, n esen, c refugiatul este un strin sau o persoan fra cetenie care pentru variate motive de

persecuie nu poate sau nu dorete s se ntoarc n tara de origine, fiind astfel lipsit de protecia acesteia.De menionat c statutul de refugiat se acord ntotdeauna n mod individual i numai dac motivele invocatesunt temeinice. tatul n care se afl refugiaii este n drept s stabileasc regimul acestora n limitele propriului

teritoriu, innd seama i de standardele stabilite prin instrumentele n materie la care a aderat sau la ale crorprevederi a ac1iesat.tatutul juridic al refugiailor cuprinde dou categorii de probleme: protecia i asistena..0rotecia se refer la acordarea de ctre statul primitor a unor drepturi concretizat n dreptul de intrare peteritoriul su , dreptul de edere, care implic o sum de drepturi i obligaii similare n general statutuluistrinilor, dar care include i elemente ale unei situaii privilegiate fa de acetia, n special n domeniul sociali al raporturilor de munc avnd n vedere c refugiaii sunt lipsii de protecia altui stat, precum i dreptul de anu napoiai fr voia lor statului de origine c1iar dac sunt expulzai."sistena se refer la msuri de ajutorare a refugiailor implicnd sprijin material, financiar, asistan social,locuine i altele asemenea care s fac posibil i convenabil ederea lor pe teritoriul statului primitor.'. cordurile internationale de baza ce reglementeaza protectia drepturilor !i libertatilor ,undamentale

ale omului.Dreptul internaional contemporan stabilete n sarcina statelor numeroase obligaii cu privire la respectuldrepturilor i libertilor fundamentale ale omului.(omunitatea internaional este astzi mai mult ca oricnd preocupat de promovarea ct mai larg adrepturilor omului, de crearea unui cadru legal ct mai diversificat de colaborare internaional n acestdomeniu, de realizarea unui sistem ct mai complet de aprare pe diferite ci legale a drepturilor omului nvariate domenii i de asigurarea ct mai deplin a transpunerii n practic a acestora, inclusiv prin sancionareanclcrilor aduse normelor de drept existente, indiferent ce forme ar lua ele..(ea mai vec1e abordare, cu caracter de reglementare, a problemelor privind respectul persoanei umane irecunoaterea unor drepturi ale acesteia, este considerat P Eagna (arta Fibertatum Earea (art a Fibertii/din )B)?, un document semnat de regele englez #oan Ir de Uar sub presiunea nobilimii, n cadrul creia se

consemna c P nici un om liber nu va fi arestat ori deinut sau deposedat de bunurile sale, sau declarat n afaralegii, exilat sau lezat n orice mod, fr o judecat corespunztoare potrivit legilor rii.3n alt act, ulterior provenind tot din "nglia i intitulat P7abeas (orpus "ct )@*=/, ntrea protecia juridic a

persoanelor contra abuzurilor nobililor, de aceast dat stabilind noi garanii n aprarea liberttilor individualea fiecrei persoane n faa justiiei.PDeclaraia drepturilor omului i ale ceteanului, adoptat n )*+=, n timpul 5evoluiei franceze, ncoronaaceste tradiii, ca i ideologia iluminist ce a inspirat procesul revoluionar, constituind o sintez a celor maiavansate idei umaniste ale epocii.2a consacra drepturile naturale i imprescriptibile ale omului: egalitatea nfaa legii, garania mpotriva oricror arestri abuzive, prezumia de nevinovie, libertatea de opinie, libertateareligioas, libertatea de exprimare, dreptul de proprietate, etc.(arta 4.!.3. cuprinde o palet destul de larg de prevederi referitoare la drepturile omului."stfel, n 0reambulse consemneaz Pcredina n drepturile fundamentale ale omului, n demnitatea i valoarea persoanei umane, negalitatea n drepturi a brbailor i femeilor, precum i a naiunilor mari i mici..., iar printre scopurileorganizaiei art. ), paragraful G/ figureaz i realizarea cooperrii internaionale pentru dezvoltarea i


29/52

52

ncurajarea respectrii drepturilor omului i a libertilor fundamentale pentru toi, fr deosebire de ras, limbsau religie.

*/. !igurarea drepturilor !i libertatilor ,undamentale ale omului in cadrul ON0Dreptul internaional modem al drepturilor omului este un fenomen posterior celui de-al doilea rzboi mondial.Dezvoltarea sa poate fi o consecin a monstruoaselor nclcri ale drepturilor omului din timpul lui 7itler iconvingerii c aceste nclcri, poate c1iar rzboiul, ar fi putut fi evitate dac n perioada funcionrii Fegii

!aiunilor ar fi existat un sistem internaional eficient pentru protecia drepturilor omului.6radul de implicare al unei organizaii n problemele drepturilor omului poate s difere n funcie de specificul su,de cadrul su geografic, de tradiiile politice i culturale ale statelor membre.4rganizaia !aiunilor 3nite reprezint o structur foarte larg i foarte complex pentru astfel de preocupri, nsistemul su coexistnd organisme cu structuri i competene variate, innd seama i de conveniile adoptate ndomeniul drepturilor omului sub egida sa, care prevd, la rndul lor, unele organisme de evaluare a modului ncare statele-pri i ndeplinesc obligaiile.0revederile referitoare la drepturile omului, care au fost n cele din urm incluse n (arta !aiunilor 3nite, eraudeparte de a corespunde ateptrilor create de viziunea lui 5oosevelt i retorica din timpul rzboiului. Vi nu erade mirare, cci fiecare dintre principalele puteri victorioase avea propriile sale probleme acute n domeniuldrepturilor omului. 3niunea ovietic avea 6ulag-ul, tatele 3nite discriminarea rasial, Irana i Earea

Lritanie imperiile coloniale. "vnd n vedere propria lor vulnerabilitate n ceea ce privete drepturile omului, nuera n interesul politic al acestor ri s elaboreze o (art care s nfiineze un sistem internaional eficientpentru protecia drepturilor omului, aa cum susineau unele naiuni democratice mai mici. (u toate acestea,(onferina de la an-Irancisco a creat un sistem de protecie propriu-zis, (arta !aiunilor 3nite punnd totui

bazele juridice i conceptuale ale dezvoltrii dreptului internaional contemporan al dreptului omului.

*1. Protectia drepturilor !i libertatilor ,undamentale ale omului in cadrul Con!iliului uropei0rin activitatea sa n domeniul drepturilor omului si cu ajutorul conventiilor si celorlalte instrumentelegislative, (onsiliul 2uropei urmareste:- protejarea drepturilor civile si politice, gratie procedurilor prevazute de (onventia europeana a drepturiloromului

- protejarea drepturilor sociale si economice prin mecanismul (artei sociale europene- protejarea persoanelor private de libertate, prin intermediul vizitelor efectuate de (omitetul 2uropean -pentru prevenirea torturii si pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante- protejarea drepturilor minoritatilor nationale prin intermediul (onventiei- cadru pentru protectiaminoritatilor nationale- promovarea egalita.ii ntre barbati si femei (omitetul director pentru egalitate ntre femei si barbati/- combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei (omisia europeana mpotriva rasismuluioi intolerantei/- consolidarea libertatii de exprimare si de informare prin mijloacele de comunicare n masa si libera circulatiea ideilor si informatiilor dincolo de frontiere.

*2. (reptul diplomatic4 notiunile5 izvoarele !i principiile2ste ramur a dreptului internaional public ce are ca obiect normele i practica ce reglementeaz relaiileexterne ale statelor i ale altor subiecte de drept internaional.5eprezint ansamblul de reguli ce se aplic relaiilor diplomatice dintre state.#zvoarele dreptului diplomatic(utuma & are un dublu neles:- (a o norm deja stabilit, adic o practic general recunoscut ca norm juridic- ensul de practic creatoare de norme obligatorii(utuma reglementeaz relaiile dintre state n urmtoarele domenii:- n relaiile nereglementate prin (onvenia de la >iena din )=@);- n relaiile dintre statele care nu sunt pri n convenie- ntre statele care au denunat (onvenia de la >ienaTratatul. 0rin tratat se definete acordurile de voin ale subiecilor de drept internaional care creeaz,modific sau sting obligaii i drepturi internaionale. 2le sunt:


30/52

52

% tratate bilateralesunt izvoare atunci cnd:-- statele stabilesc prin acord bilateral clasa creia i aparin efii misiunilor diplomatice-- prin tratat se convine asupra tratamentului reciproc% tratatele multilateralestabilesc domenii foarte largi de colaborare dintre state.uri!prudena ;i doctrina ? nu sunt izvoare de drept diplomatic propriu zise.- 'urisprudena constituie izvor de drept n msura n care clarific domenii, aspecte neclare ale dreptului saudac prin 1ot judiciare se complinesc unele lacune ale dreptului.- Doctrina ajut la formarea jurisprudenei tribunalului arbitrar, comisiilor de concilieri i a (urii permanentede jurispruden internaionalPrincipiile ,undamentale ale dreptului internaional.(onstituie cadrul n care se examineaz i se creeazorice surs de drept diplomatic.(reptul intern ? legile interne intervin n reglementarea relaiilor diplomatice prin B ci:- prin reguli juridice care adapteaz ordinea juridic intern la ordinea juridic internaional i- prin reguli juridice care reglementeaz situaii pe care dreptul diplomatic nu le prevede.(onvenia de la >iena din )+.A.)=@) privind relaiile diplomatice a fost adoptat de (onferina

plenipotenialilor n conformitate cu rezoluia din A*.)B.)=G= a adunrii generale 4!3 i a intrat n vigoare peB.A.)=@.(onvenia a constituit o reuniune de state avnd un caracter deliberativ i nvestit cu putere de decizie n

formularea unui tratat internaional. " fost convocat de 4!3.*3. Organele !tatului pentru relatii e


31/52

52

"ctivitatea Einisterului "facerilor 2xterne este strins legat de funciile care ii sint atribuite prin legislaiaintern. "ceste funcii difer de la ar la ar, ins esena lor rmine nesc1imbat: promovarea politicii externea statului.

Eisiunile diplomatice sint reprezentanele permanente ale statelor infiinate prin consimmint mutual.(onvenia de la >iena privind relaiile diplomatice din )=@) a definit noiunile de misiune i de personaldiplomatic i a determinat funciile misiunilor diplomatice. "rticolul ) al onveniei menionate precizeaz c:a/ prin expresia 8ef de misiune se inelege persoana insrcinat de statul acreditant s acioneze in aceastcalitate;

b/ prin expresia 8membrii misiunii se inelege eful misiunii i membrii personalului misiunii;c/ prin expresia 8membrii personalului misiunii se inelege membrii personalului diplomatic, ai personaluluiadministrativ i te1nic i ai personalului de serviciu al misiunii;d/ prin expresia 8membrii personalului diplomatic se inelege membrii personalului misiunii care au calitateade diplomai;e/ prin expresia 8agent diplomatic se inelege eful misiunii sau un membru al personaluluidiplomatic al misiunii;f/ prin expresia 8membrii personalului administrativ i te1nic se inelege membrii personaluluimisiunii angajai in serviciul te1nico-administrativ al misiunii;g/ prin expresia 8membrii personalului de serviciu se inelege membrii personalului misiunii angajai in

serviciul casnic al misiunii;1/ prin expresia 8om de serviciu particular se inelege persoanele folosite in serviciul casnic al unui membru almisiunii, care nu sunt angajai ai statului acreditant;i/ prin expresia 8localuri ale misiunii se inelege cldirile sau prile din cldiri i din terenul aferent care,indiferent de proprietar, sunt folosite pentru realizarea scopurilor misiunii, inclusiv reedina efului misiunii.

tructura misiunilor diplomatice difer de la ar la ar i de la misiune la misiune.#n articolul G al (onveniei sunt determinate funciile misiunilor diplomatice, care constau in:

a/ a reprezenta statul acreditant in statul acreditar;b/ a ocroti in statul acreditar interesele statului acreditant i ale cetenilor si, in limitele admise de dreptulinternaional;c/ a duce tratative cu guvernul statului acreditar;

d/ a se informa prin toate mijloacele licite despre condiiile i evoluia evenimentelor din statul acreditar i araporta cu privire la aceasta guvernului statului acreditant;e/ a promova relaii de prietenie i a dezvolta relaiile economice, culturale i stiinifice intre statul acreditant istatul acreditar.

Vefii misiunilor diplomatice se impart in trei clase:a/ clasa ambasadorilor sau nunilor, care sint acreditai pe ling efii de stat;

b/ clasa trimiilor, minitrilor sau internuniilor, care sint acreditai pe ling efii de stat;c/ clasa insrcinailor cu afaceri, care sint acreditai pe ling ministerele afacerilor externe.

*#.$eprezentantele diplomatice4 cla!i,icarea !i ,unctiile lor ). Iunciile misiunii diplomatice constau n special n:

a/ a reprezenta statul acreditant n statul acreditar; b/ a ocroti n statul acreditar interesele statului acreditant i ale cetenilor si, n limitele admise de dreptulinternaional; c/ a duce tratative cu guvernul statului acreditar; d/ a se informa prin toate mijloacele licite despre condiiile i evoluia evenimentelor din statul acreditar i araporta cu privire la acestea guvernului statului acreditant; e/ a promova relaii de prietenie i a dezvolta relaiile economice, culturale i tiinifice ntre statul acreditanti statul acreditar.

(onvenia de la >iena din )=@) cu privire la relaiile diplomatice clasific membrii misiunii diplomatice in treicategorii:a/ eful misiunii;

b/ membrii personalului misiunii.c/ om de serviciu particular.


32/52

52

Eembrii personalului misiunii diplomatice la rindul su sint clasificai in trei categorii:a/ membri

Documents

Examen Drept international public