Examen Drept Institutional Al Ue

8/16/2019 Examen Drept Institutional Al Ue.

1/67

Test 11. Principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii1.1. Expuneţi istoricul afirmării principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii în UE

Principiul subsidiarităţii a fost consacrat oficial în dreptul UE prin intermediul Tratatului de la Maastricht,care l-a înscris la art 5 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. Cu toate acestea,elemente incipiente ale acestui principiu pot fi deja identificate în articolul 5 din Tratatul CEC !"#5"$,conform căruia Comunitatea %nu e&ercită o acţiune directă asupra producţiei 'i pieţei dec(t dacăcircumstanţele impun acest lucru). *ctul Unic European din "#+ a introdus principiul susidiarităţii îndomeniul mediului !articolul "/ 0 din Tratatul de instituire a CEE$, dar fără a îl menţiona e&plicit.Triunalul de 1rimă 2nstanţă al Comunităţilor Europene a stailit, în hotăr(rea sa din 3" feruarie "##5!0ecueil, p. 22-3+#, punctul "$, faptul că principiul susidiarităţii nu constituia, înaintea intrării în 4igoarea Tratatului pri4ind Uniunea Europeană, un principiu general de drept potri4it căruia treuia 4erificatălegalitatea actelor comunitare.

Principiul proporţionalităţii î'i are originea în dreptul administrati4 german de după primul 0ăoiMondial. 6a începuturile sale, esenţa principiului proporţionalităţii consta în capacitatea de a comina

principiul constituţional lieral cu apărarea drepturilor 'i intereselor fundamentale ale statului prosper. 7-ar putea spune că acest principiu al proporţionalităţii a fost efectul implementării conceptului constituţional dindreptul anglo-american în constituţiile Europei continentale.*cest concept juridic 'i-a început difuia în

dreptul european în "#58 c(nd, pentru prima dată, a fost consacrat de Curtea Europeană de 9ustiţie . :in"#/, principiul proporţionalităţii a început să fie in4ocat în mod constant de Curtea Europeană de 9ustiţie,de4enind astfel unul dintre principiile generale de drept european. :in "###, principiul proporţionalităţii afost introdus în Tratatul de stailire a Comunităţii Europene. ;n preent, acesta se regăse'te reglementat înart. 5 alin. !


2/67

1. 7emnificaţia 'i finalitatea generală a principiului susidiarităţii constau în atriuirea unui anumit grad deindependenţă unei autorităţi suordonate faţă de o autoritate superioară, în special independenţa uneiautorităţi locale faţă de puterea centrală. ;n consecinţă, se porne'te de la partajarea competenţelor întrediferitele ni4eluri de putere, principiu care constituie fundamentul instituţional al statelor cu structurăfederală.

2. *plicat în cadrul Comunităţii Europene, principiul susidiarităţii constituie un criteriu de reglementare a

e&ercitării competenţelor partajate între Comunitate 'i statele memre. 1e de o parte, acesta e&cludeinter4enţia Comunităţii în caul în care o chestiune poate fi reglementată eficient de statele memre la ni4elcentral, regional sau local. 1e de altă parte, acesta pre4ede inter4enţia Comunităţii dacă statele memre nu

pot îndeplini oiecti4ele tratatelor în mod satisfăcător.

;n temeiul articolului 5 al doilea paragraf din Tratatul CE, inter4enţia instituţiilor Uniunii în numele principiului susidiarităţii presupune îndeplinirea a trei condiţii=a. domeniul 4iat nu treuie să ţină de competenţa e&clusi4ă a Comunităţii?b. oiecti4ele acţiunii preconiate nu pot fi realiate în mod satisfăcător de statele memre?

c. acţiunea poate fi îndeplinită mai ine, a4(nd în 4edere dimensiunile 'i efectele sale, prin inter4enţiaComunităţii.

1.. Estimaţi rolul parlamentelor naţionale în controlul subsidiarităţiiConform articolului 5 alineatul !$ al doilea paragraf i articolului "3 litera !$ din Tratatul UE, parlamenteleșna ionale 4erifică respectarea principiului susidiarită ii, în conformitate cu procedura pre4ăută înț ț1rotocolul nr 3. Conform acestei proceduri, în termen de opt săptăm(ni de la data transmiterii unui proiectde act legislati4, orice parlament na ional sau orice cameră a unui parlament na ional poate adresaț ț

pre edin ilor 1arlamentului European, al Consiliului i, respecti4, al Comisiei un a4i moti4at în care să seș ț șe&pună moti4ele pentru care consideră că proiectul în cauă nu este în conformitate cu principiulsusidiarită ii. ;n momentul în care cel pu in o treime din 4oturile atriuite parlamentelor na ionale !un 4otț ț ț

pentru fiecare cameră în parlamentele icamerale i două 4oturi pentru parlamentele unicamerale$ sus in unș ța4i moti4at %negati4), proiectul treuie ree&aminat !%cartona galen)$. 2nstitu ia care se află la origineaș ț

proiectului de act legislati4 poate decide să men ină, să modifice sau să retragă propunerea. ;n pri4in aț țte&telor legate de cooperarea poli ienească i judiciară în materie penală, pragul este de doar un sfert. ;nț șcaul în care, în cadrul procedurii legislati4e ordinare, se contestă conformitatea unei propuneri legislati4ecu principiul susidiarită ii prin cel pu in majoritatea simplă a 4oturilor atriuite parlamentelor na ionale, iar ț ț țComisia decidă să- i men ină propunerea, chestiunea este transmisă legislatorului !1arlamentul European iș ț șConsiliul$, care se pronun ă în primă lectură. ;n caul în care consideră că propunerea respecti4ă nu estețcompatiilă cu principiul susidiarită ii, legislatorul o poate respinge cu o majoritate de 55@ a memrilor țConsiliului sau cu majoritatea 4oturilor e&primate în 1arlamentul European !%cartona ro u) sau cartonaș ș ș

portocaliu)$.

2. !omitetul Economic şi "ocial European # or$an consultati% al UE2.1. Expuneţi natura &uridică a !omitetului Economic şi "ocial'0epreentanţii angajatorilor, ai salariaţilor sau ai altor grupuri de interese î'i pot e&prima punctul de 4ederecu pri4ire la acţiunile UE prin intermediul Comitetului Economic 'i 7ocial European !CE7E$. *cesta este oadunare consultati4ă care emite a4ie către instituţii mai mari - în special Consiliul, Comisia 'i 1arlamentulEuropean. Comitetul Economic 'i 7ocial European a fost înfiinţat în "#5, ca for de discuţie pe margineaaspectelor legate de piaţa unică. CE7E le oferă grupurilor de interese din Europa - sindicate, angajatori,fermieri - posiilitatea de a se e&prima oficial în legătură cu propunerile legislati4e ale UE.Una din sarcinile CE7E principale este de a asigura %o punte) între instituţiile UE 'i %societate ci4ilă

organiată). 1romo4ind democraţia participati4ă în UE 'i ajutind la promo4area rolului organiaţiilor societăţii2.2. Analizaţi procedura de numire( or$anizare şi funcţionare a !omitetului Economic şi "ocial'

2


3/67

Tratatul de la 6isaona e&tinde numărul de memri ai Comitetului Economic i 7ocial pina la 5/!denumitișconsilieri$,repreentanti ai diferitor cercuri social-economice al UE. 1recum este e&pus in art /" TAUEConsiliul, hotăr(nd în unanimitate, la propunerea Comisiei, adoptă o deciie care staile te componen aș țComitetului. Memrii Comitetului sunt numi i pentru un mandat de cinci ani. Consiliul adoptă listațmemrilor stailită potri4it propunerilor fiecărui stat memru. Mandatul memrilor Comitetului poate fireînnoit.Consilierii sunt organiatii in trei grupuri mari=angajatori,salariati si acti4itati di4erse cu orepartiare o fotoliilor fata de statel menre a UE. Comitetul î i desemneaă, dintre memrii săi, pre edinteleș și iroul pentru un mandat de doi ani i jumătate. rganiare interna se preinta in felul urmator=CE7E alegeș ș

din rindurile sale un Birou compus de de memri condusi de 1resedintele si doi 4icepresedinti.Comitetuleste compus din 8 sectii!0elatii e&terne,coeiune economica si sociala etc$ a caror grupuri de studio insusielaoreaa a4iele si sint formate din cite "3 consilieri asistati de < e&perti.Comitetul este asistat de unsecretarial general,condus de un secreatar general.2.. Estimaţi rolul !omitetului Economic şi "ocial în procesul de luare a deciziilor în cadrul UE.CE7 fiind consultat oligatoriu de către Comisia Europeană, de către Consiliul UE 'i de către 1arl.Eur., îndomenii de interes direct pentru cetăţeni= agricultură, liera circulaţie a lucrătorilor, transporturi, educaţie,formare profesională, sănătate pulică, politica socială, etc. :e asemenea, CE7E se poate autosesia 'i emiteopinii pe teme considerate de interes. - ;ncurajeaă o mai largă implicare a societăţii ci4ile în procesul deelaorare a politicilor. CE7E organieaă numeroase coloc4ii, rapoarte, audieri etc., în scopul de a ameliora

raporturile dintre cetăţeni 'i instituţiile Uniunii Europene. *re 'i rolul de a identifica lacunele 'i ostacoleledin funcţionarea pieţei interne 'i de a propune soluţii. - 7timuleaă rolul societăţii ci4ile în ţări nememre aleUE 'i sprijină înfiinţarea unor structuri consultati4e. Este o punte de legătură către Consiliile Economice 'i7ociale ale 7tatelor Memre, candidate sau terţe. 1e plan internaţional, Comitetul Economic 'i 7ocial arelegături cu *sociaţia 2nternaţională a Consiliilor Economice 'i 7ociale 'i are reuniuni cu repreentanţi aimediilor economice 'i sociale din toate onele lumii.

Cum deja am afirmat CE7 este un organ consultati4 al Uniunii Europene a carui competenta principala estede a adresa celor trei institutii!CUE,CM272*,1E$ a4ie pe chestiuni de interes European.*cest fapt denotaca CE7 considerail duce aportul spre imunatarire legislatie si politcii Ue.1romo4eaa si repreinta

socieatatea ci4ila in general interesele acestora si nemijlocit in relatiile dintre institutile legisltati4e. 2ndependenta de situatie,consultarea CE7E este oligatorie sau facultati4e,totusi Comitetul poate emite a4iesi din proprie initiati4e.*stfel,din cele "/ de a4ie emise!in medie$ pe an,apro&imati4 "5@ sint din proprieinitiati4e.

3


4/67

Test 21 .Procedura le$islati%ă specială de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene)1.1.*dentificaţia instituţiile UE implicate şi rolul acestora'Conform art. 3+#!3$ *doptarea masurilor legislati4e este facuta de de 1E cu participarea Consiliului sau deConsiliu cu participarea 1E.2nitiati4a legislati4e apartine Comisiei de regula, dar pot a4ea aceasta initiati4asi alte institutii, daca Tratatele pre4ad astfel!grup de state memre, la solicitarea CE9, la recomandarea BCEetc$ dar in mod e&ceptional Consiliul sau 1E pot solicita Comisiei elaorarea unor proiecte de actelegislati4e.1.2. Analizaţi particularităţile Procedurii le$islati%e speciale şi a %ariaţiilor acesteia +consultare şiaprobare,2n conformitate cu art. 3+# din TAUE, consultarea este o procedură legislati4ă specială prin care 1E i sesolicită a4iul cu pri4ire la legislaţia propusă, înainte ca aceasta să fie adoptată de Consiliu. *ceastă

procedură se aplică în preent într-un număr limitat de domenii legislati4e, cum ar fi derogările de pe piaţainternă 'i dreptul concurenţei. 1E poate aproa sau respinge o propunere legislati4ă, sau poate propuneamendamente la aceasta.;n caurile în care se aplică consultarea, Consiliul consultă 1arlamentul înainte de aadopta o deciie pri4ind propunerea Comisiei 'i se asigură că a4iul acestuia este luat în considerare.

Consiliul nu are oligaţia legală de a se conforma a4iului 1arlamentului, însă, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de 9ustiţie, nu treuie să adopte o deciie în lipsa acestuia. ;n anumite domenii legislati4e, 1E i se solicită să î'i dea aproarea, ca procedură legislati4ă specială înconformitate cu articolul 3+#!3$ din TAUE. 1rocedura de aproare conferă 1arlamentului drept de 4eto.*stfel, 1arlamentul are rolul de a aproa sau de a respinge propunerea legislati4ă fără alte amendamente, iar Consiliul nu poate ignora a4iul 1arlamentului. Cunoscută anterior su denumirea de %procedură de a4iconform), aceasta a fost introdusă în "#+8 de *ctul Unic European în două domenii= acordurile de asociere'i acordurile de aderare la Uniunea Europeană. :omeniul de aplicare al procedurii a fost e&tins prin toatemodificările ulterioare ale tratatelor. Ca procedură legislati4ă, aceasta treuie utiliată 'i în caul adoptării denoi acte legislati4e în domeniul comaterii discriminării? procedura acordă în preent 1arlamentuluiEuropean drept de 4eto. 1E î'i dă aproarea în legătură cu un proiect de act înaintat de Consiliu. El poate

aproa sau respinge actul adoptat de Consiliu. 1arlamentul î'i dă sau nu aproarea. ;n cadrul acestei proceduri, 1arlamentul nu poate depune amendamente la te&tul propus de Consiliu.;n caul în care estenecesară aproarea 1arlamentului pentru un act legislati4 propus sau un acord internaţional preconiat,comisia competentă poate decide, în 4ederea încheierii cu succes a procedurii, să preinte un raportinterimar pri4ind propunerea 1arlamentului, care să cuprindă o propunere de reoluţie cu recomandări demodificare sau de punere în aplicare a actului propus.1..E%aluaţi sub aspect comparati% particularităţile procedurii le$islati%e ordinare şi proceduriile$islati%e speciale;n caurile specifice pre4ăute în tratate, adoptarea unui regulament, a unei directi4e sau a unei deciii decătre 1E cu participarea Consiliului sau de către Consiliu cu participarea 1E constituie o procedurălegislati4ă specială. 167 se deoseeste de 16 prin aceea ca lipseste necesitatea adoptarii actului comun!de

regula o institutie adopta actul$in colaoare sau consultare celelalte institutii ori prin aproare.16 înlocuie'te procedura anterioară de codeciie. Consiliul 'i 1arlamentul sunt situate pe picior deegalitate. Cele două instituţii adoptă actele legislati4e fie în primă lectură, fie în a doua lectură. :acă în urmacelei de a doua lecturi cele două instituţii nu au ajuns încă la un acord, se con4oacă un comitet deconciliere.;n plus, regula de 4ot în cadrul procedurii legislati4e ordinare este majoritatea calificată. 1entru afacilita adoptarea deciiilor 'i pentru a consolida eficacitatea procedurii, Tratatul de la 6isaona a redefinitmajoritatea calificată. 1rocedurile legislati4e speciale înlocuiesc procedurile anterioare de consultare, de cooperare 'i de a4iconform. ;n cadrul procedurilor legislati4e speciale, Consiliul UE este, în practică, singurul legiuitor. 1Edoar participă la această procedură. 0olul său se limiteaă astfel la consultare sau la aproare, după ca.7predeoseire de 16, Tratatul pri4ind funcţionarea UE nu descrie în mod prcis 167. Modalităţile de punere în

practică a acestora sunt definite de la ca la ca, prin articolele din Tratatul pri4ind UE 'i din TAUE care pre4ăd aplicarea lor.

4


5/67

2.!omitetul -e$iunilor # or$an consultati% al UE)2.1.Expuneţi natura &uridică a !omitetului -e$iunilorC0 este un organ consultati4 in prolem ale comunitatilor locale si regionale, instituit prin T. Maastricht dar care functioneaa din "##5.C0 este format din repreentan i ai colecti4ită ilor regionale i locale care sunt fie titularii unui mandatț ț șelectoral în cadrul unei autorită i regionale sau locale, fie răspund din punct de 4edere politic în fa a uneiț țadunări alese. 0olul Comitetului 0egiunilor este de a face cunoscute punctele de 4edere locale 'i regionalecu pri4ire la legislaţia UE. ;n acest sens, Comitetul emite rapoarte sau %a4ie) pe marginea propunerilor Comisiei. Comisia, Consiliul 'i 1arlamentul treuie să consulte Comitetul 0egiunilor înainte de luarea unor deciii în domenii care pri4esc administraţia locală 'i regională !de e&. ocuparea forţei de muncă, mediul,educaţia, sănătatea pulică$.2.2.Analizaţi procedura de numire( or$anizare şi funcţionare a !omitetului -e$iunilor'Tratatul de la 627*BD* e&tinde nr. de memri ai C0 pina la 5/. Consiliul, hotăr(nd în unanimitate, la

propunerea Comisiei, adoptă o deciie care staile te componen a Comitetului. Memrii Comitetului,ș ț precum i un număr egal de suplean i se numesc pentru o perioadă de 5 ani. Mandatul acestora poate fiș țreînnoit. Consiliul adoptă lista memrilor i a suplean ilor stailită în conformitate cu propunerile fiecăruiș ț

stat memru. *ce tia nu pot fi în acela i timp i memri ai 1E. C0 î i desemneaă dintre memrii săiș ș ș ș pre edintele i iroul, pentru un mandat de 3ani i jumătate. Comitetul este con4ocat de pre edinte, laș ș ș șcererea 1E a Consiliului sau a Comisiei. *cesta se poate întruni i din proprie ini iati4ă. Comitetul î iș ț șorganieaă lucrările cu ajutorul a 8 comisii de specialitate, alcătuite din memri C0, care e&amineaă îndetaliu propunerile legislati4e în legătură cu care este consultat Comitetul i elaoreaă un proiect de a4i, înșcare C0 suliniaă elementele din propunerile Comisie Europene cu care este de acord i elementele careșnecesită modificări. 1roiectul de a4i este apoi deătut în cadrul uneia dintre cele 5 sesiuni plenare anualeale C0. :acă majoritatea îl aproă, proiectul este adoptat i de4ine a4i al C0, care se transmite apoișComisiei, 1arlamentului i Consiliului.C0 adoptă i reolu ii cu pri4ire la chestiuni politice de actualitate.ș ș țBiroul poate fi considerat forţa conducătoare a C0, a4(nd sarcina de a elaora programul politic alComitetului la începutul fiecărui mandat, de a controla punerea sa în aplicare 'i de a asigura coordonarea

generală a lucrărilor sesiunilor plenare 'i ale comisiilor.:e regulă, Biroul are 'edinţe pe an= una înaintea fiecărei sesiuni plenare 'i două 'edinţe e&traordinare,organiate fiecare în statul memru care deţine pre'edinţia Consiliului.Ca forţă conducătoare a Co0, Biroul treuie să reflecte pluralismul în special cel politic din cadrulComitetului. 1rin urmare, componenţa Biroului este următoarea=F pre'edintele,F prim-4icepre'edintele,F 3 de alţi 4icepre'edinţi !c(te unul pentru fiecare stat memru$,F 3 de alţi memri,F pre'edinţii grupurilor politice.2.. Estimaţi rolul !omitetului -e$iunilor în procesul de luare a deciziilor în cadrul UE.

2ntrarea în 4igoare a Tratatului de la 6isaona conferă C0 un rol consolidat de-a lungul procesului legislati4. Doul tratat impune Comisiei Europene să consulte, încă din faa prelegislati4ă, autorită ile locale iț șregionale, precum i asocia iile acestora de pe teritoriul Uniunii Europene. Co0, care repreintă 4oceaș țautorită ilor locale i regionale la ni4elul UE, inter4ine într-un mod c(t se poate de acti4 încă din aceastăț șfaă preliminară.:upă preentarea propunerii legislati4e de către Comisie, consultarea C0 este din nou oligatorie dacă

propunerea pri4e te unul din numeroasele domenii strategice cu impact direct asupra autorită ilor locale iș ț șregionale. Tratatul de la Maastricht a stailit 5 astfel de domenii= coeiunea economică i socială, re eleleș țtranseuropene de infrastructură, sănătatea, educa ia i cultura. Tratatul de la *msterdam a adăugat 5 noiț șdomenii= politica pri4ind ocuparea for ei de muncă, politica socială, protec ia mediului, formareaț ț

profesională i transportul. Tratatul de la 6isaona a e&tins i mai mult domeniul de ac iune a Co0,ș ș țadăug(nd la lista domeniilor politice în care acesta treuie consultat protec ia ci4ilă, schimările climatice,țenergia i ser4iciile de interes general.ș

5


6/67


7/67

Test 1. Procedura le$islati%ă ordinară de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene)1.1.*dentificaţia instituţiile UE implicate şi rolul acestora'1rincipale institutii implicate in procesul legislati4e sunt urmatoarele=a$2n principiu monopolul initiati4elegislati4e este reer4at de Comisia Europeana-poate propune acte legislati4e pentru a proteja intereseleUniunii 'i ale cetăţenilor săi.$.$ adoptarea actului are loc in comun de 1E si Consiliul UE!;n multe domenii,

precum protecţia consumatorilor 'i a mediului sGa, 1arlamentul colaoreaă cu Consiliul pentru a decideasupra conţinutului actelor legislati4e 'i pentru a le adopta. Este 4ora, în acest ca, de procedura de%codeciie).;n aa Tratatului de la 6isaona, a crescut numărul domeniilor politice care fac oiectulcodeciiei, ceea ce îi conferă 1arlamentului European mai multă putere de a influenţa conţinutul actelor legislati4e în sectoare care includ agricultura, politica energetică, migraţia 'i fondurile europene.$ Consiliul'i 1arlamentul au ultimul cu4(nt cu pri4ire la actele legislati4e propuse de Comisie.1.2. Analizaţi etapele procedurii le$islati%e ordinare +art.2/ T0UE,0eiesint din art 3#< TAUE 16 constă în adoptarea în comun de către 1arlamentul European i Consiliu așunui regulament, a unei directi4e sau a unei deciii, la propunerea Comisiei.Conditiile acestei procedure sunturmatoarele= "$Comisia preintă o propunere 1arlamentului European i Consiliului?ș Prima lectura

".1arlamentul European adoptă poi ia sa în primă lectură i o transmite Consiliului.ț ș3.;n caul în care poi ia 1E este aproată de Consiliu, actul respecti4 se adoptă cu formularea carețcorespunde poi iei 1arlamentului European.ț.;n caul în care poi ia 1E nu este aproată de Consiliu, acesta adoptă poi ia sa în primă lectură i oț ț ștransmite 1E.


8/67

:e-a lungul construcţiei europene, competenţele instituţiilor UE au fost e&tinse la domenii care în modtradiţional ţineau de competenţa naţională, precum justiţia 'i afacerile interne. *stfel, a de4enit important ca

parlamentele naţionale să primească cele mai une informaţii 'i în cel mai scurt inter4al de timp posiil, înscopul de a fi mai ine implicate !'i, prin intermediul lor, cetăţenii Uniunii Europene$ în procesul de luare adeciiilor la ni4el european. Tratatul de la 6isaona constituie o etapă fundamentală în integrarea europeanăa parlamentelor naţionale, consacr(ndu-le pentru prima dată un articol întreg. *rticolul "3 din TUE grupeaăastfel dispoiţiile referitoare la parlamentele naţionale, care erau dispersate în tratate. 1articiparea lor ia, în

principal, 3 forme= un drept la informare 'i un drept de opoiţie.1rotocolul pri4ind aplicarea principiilor susidiarităţii 'i proporţionalităţii atriuie un drept de opoiţie

parlamentelor naţionale în cadrul procedurilor legislati4e. *stfel, "G din parlamentele naţionale pot solicitaree&aminarea unui proiect de te&t legislati4 în caul în care consideră că nu s-a respectat principiulsusidiarităţii. Comisia poate atunci retrage, modifica sau menţine proiectul legislati4, justific(nd alegereasa. ;n caul în care Comisia decide să menţină proiectul, de'i acesta este contestat cu majoritate simplă de

parlamentele naţionale, Consiliul 'i 1arlamentul European decid, în ultimă instanţă, dacă procedura treuiesă continue sau nu. # posteriori, un parlament naţional poate, de asemenea, să sesiee C9UE pentru acontesta un act legislati4 pe care îl consideră contrar principiului susidiarităţii.;n plus, parlamentele naţionale dispun de un drept de opoiţie în ceea ce pri4e'te deciiile care 4ieaăanumite aspecte ale dreptului familiei 'i care au impact transfrontalier !articolul +" din TAUE$. astfel de

deciie nu poate fi adoptată în conformitate cu procedura legislati4ă ordinară dec(t dacă niciun parlamentnaţional nu i se opune.2.ana$mentul !onsiliului UE) Preşedenţia( "ecretariatul( !-EPE- 2.1. Expuneţi modul de or$anizare a "ecretariatului( Preşedenţiei !onsiliului şi !-EPE-Consiliul este format din cite un repreentant la ni4el ministerial al fiecarui stat memru imputernicit saangajee gu4ernul statului memru pe care il repreinta si sa e&ercite dreptul de 4ot. Consiliu e preidat prinrota ie de cele 3+ de state memre a UE, fiecare dispun(nd de o perioadă de ase luni. ;n cursul semestruluiț șrespecti4, 1re edin ia conduce reuniunile la toate ni4elurile, propune orientări i elaoreaă compromisurileș ț șnecesare adoptării de deciii de către Consiliu. 1resedentia Consiliului cu e&ceptia configuratiilor afacerie&terne e asigurata pe "+ luni, de grupuri prestailite de state memre.

Conform TAUE Consiliul este asistat de un Comitet al repreentantilor permanent!fiecare dintre statele

memre a autoriat la Bru&elles o delegatie permamenta condusa de un repreentant permanent cu rang deamasador.*ceste delegatii permanente asigura o legatura constanta intre gu4ernele lor si Comisie,in scopulde a informa Comisia despre solicitarile inaintate de gu4ernele lor si de a informa gu4ernele despre intentiilecomisiei$-C0E1E0,a carui misiune este de a pregati lucrarile Consiliului si de a indepleni mandatele careii sunt incredintate de catre acesta.Condus de catre repreentantul statului ce asigura presedentiaConsiliului,comitetul este constituit din 3 formatiuni=a$formatiuni repreentantilor permanenti ce trateaa proleme politice

$ formatiuni repreentantilor permanenti adjuncti autoriati cu tratarea chestiunilor tehnice. Consiliul este asistat de 7ecretariatul Heneral, aflat su autoritatea unui secretar general numit deConsiliu. Consiliul hotără te cu majoritate simplă în pri4in a organiării 7ecretariatului Heneral.0olulș ț7ecretariatului Heneral al Consiliului este de a furnia infrastructura intelectuală 'i materială a Consiliului la

< ni4eluri= grupurile de lucru, Comitetul 0epreentanţilor 1ermanenţi, Consiliul de Mini'tri 'i ConsiliulEuropean. 7ecretariatul asigură pregătirea reuniunilor, redacteaă rapoarte, note, procese-4erale 'i altedocumente 'i pregăte'te proiectele de ordine de i a reuniunilor. 7ecretariatul se află în special la dispoiţia1re'edinţiei, sprijinind-o în sarcinile de căutare a soluţiilor de compromis, de coordonare a acti4ităţilor 'i desinteă. 7ecretariatul asigură continuitatea procedurilor în Consiliu 'i este custodele arhi4elor 'i actelor Consiliului. 7er4iciul juridic al Consiliului are scopul de a emite a4ie juridice către Consiliu 'i comiteteleacestuia. mare parte din funcţionarii Consiliului muncesc la traducerea, dactilografierea, reproducerea,difuarea 'i gestiunea documentelor.2.2. Analizaţi responsabilităţile Preşedenţiei !onsiliului UE7tatele memre care de in 1re edin iaț ș ț lucrează împreună îndeaproape în $rupuri de ( denumite3triouri4. *cest sistem a fost introdus de Tratatul de la 6isaona în 3//#. Trioul staile te oiecti4e peștermen lung i pregăte te o agendă comună, determin(nd suiectele i aspectele majore care 4or fi aordateș ș ș

8

http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AC%3A2010%3A083%3ASOM%3ARO%3AHTMLhttp://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AC%3A2010%3A083%3ASOM%3ARO%3AHTMLhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0016_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0016_ro.htmhttp://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AC%3A2010%3A083%3ASOM%3ARO%3AHTMLhttp://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AC%3A2010%3A083%3ASOM%3ARO%3AHTMLhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0016_ro.htm


9/67

de Consiliu pentru o perioadă de "+ luni. 1e aa acestui program, fiecare dintre cele ări î i pregăte teț ș ș propriul său program, mai detaliat, pentru 8 luni.Presedintia este responsaila pentru aplicarea acestui regulament de procedura si asigura una derulare adeaterilor. 2n acest scop, presedintia poate, cu e&ceptia caurilor in care Consiliul decide altfel, sa adopteorice masura adec4ata necesara pentru ca timpul disponiil in cursul reuniunilor sa fie folosit in cel mai unmod posiil, in special=!a$ sa limitee, pentru deaterea unui anumit punct, numarul de persoane din fiecare delegatie preente insala de reuniune si sa decida daca sa autoriee sau nu deschiderea unei sali suplimentare?!$ sa staileasca ordinea in care se trateaa punctele si durata discutiilor care le sunt consacrate?!c$ sa organiee timpul alocat pentru deaterea unui anumit punct, in special limitand timpul in care

participantii pot lua cu4antul si stailind ordinea inter4entiilor lor?!d$ sa solicite delegatiilor sa preinte in scris propunerile lor pentru modificarea unui te&t in discuţie inaintede o anumita data insotite, daca este caul, de o scurta e&plicatie?!e$ sa solicite delegatiilor care au poitii identice sau similare pri4ind un anumit punct, te&t sau parte a unuite&t să o aleaga pe una dintre ele pentru a e&prima poitia lor comuna in cadrul reuniunii sau in scris inaintede reuniune.2.. E%aluaţi rolul !-EPE- în procesul de luare a deciziilorC0E1E0, acronimul france su care este cunoscut Comitetul 0epreentanţilor 1ermanenţi, include două

organisme 'i anume=- Coreper 2, format din amasadorii adjuncţi ai repreentanţelor permanente ale 7tatelor Memre de pe l(ngăUE i se a&eaă pe proleme de mediu, competiti4itate, agricultură, pescuit, cultură, tineret, transport,șenergie, sănătate si proleme sociale?- Coreper 22, format din amasadorii repreentanţelor permanente ale 7tatelor Memre de pe l(ngă UE i seșa&eaă pe proleme de politică e&terna, proleme financiare si de protecţie ci4ilă.Baa competentelor C0E1E0 sta in stailirea *gendei pentru reuniunile Consiliului si di4iarea *gendeiConsiliului in listele * 7i B. *cordul repreentantilor permanenti asupra unei prolem fac ca sa fie trecuta

pr. 2n lista punctelor * de pe ordinea de i a consiliului- care include chestiuni ce consiliu le adopta automat.6a sedintete C0E1E0 participa un repreentant al comisiei, a4ind loc negocierile si cu comisia= daca o

propunere a comisiei nu e acceptaila, se incearca a con4inge aceasta institutie sa o modifice. 2n lista

punctelor B se include acele asupra carora persista deacordul C0E1E0, ori intre coreper si comisie, fiindsupuse deaterilor in cadru consiliului. :eci suiectele de pe lista * sunt decise de C0E1E0, iar de pelista B de Consiliu. Majoritatea deciiilor /@ se iau la ni4el C0E1E0.C0E1E0 este responsail cu asistarea Consiliului Uniunii Europene în reol4area unor propuneri sau

proiecte de instrumente înaintate de Comisie, în stadiul care implică negocieri preliminare. C0E1E0 ocupă o poiţie centrală în procesul de luare a deciiilor în Comunitate, fiind în acela'i timp un forum pentrudialog !între repreentanţii permanenţi 'i între acestia 'i autorităţile din ţara de origine$, dar 'i un organismde e&ercitare a controlului politic !prin faptul ca traseaă linii directoare 'i super4ieaă acti4itateagrupurilor de e&perţi$.

9


10/67

TE"T /1 .Tratatele de modificare a tratatelor instituind !omunităţile Europene şi de instituire a UE1.1 *dentificaţi în ordine cronolo$ică tratatele modificati%eTratatele modificatoare sunt urmatoarele=

• Tratatul de la &ru'elles (de fuiune% ) semnat* +-/ adoptat* +-0 • #ctul unic European ) semnat* +1-/adoptat*+10 • Tratatul de la 2aastric3t asupra Uniunii Europene(si de modificare si de instituire% ) semnat* +4/

adoptat* +5• Tratatul de la #msterdam ) semnat* +0/ adoptat* +• Tratatul de la 6isa ) semnat* 477+/ adoptat* 4775

1.2. Analizaţi contextul istoric şi noutăţile introduse de Tratatul de fuziune

1entru ca e&istenta unor institutii paralele nu era eficienta, statele fondatoare al Comunitatii Europene auluat masuri pentru unificarea institutionala. 7ugestii in pri4inta unei posiile fuiuni au fost formulate chiar dupa putin timp de la intrarea in 4igoare a Tratatelor de la 0M*!"#5+$. *cest suiect sa aflat pe agendastatelor si comunitatilor europene incepind cu "#8/, primul pas a fost deja facut prin Con4entia de la 0oma,odata cu TCEE si TCEE*, cand s-a decis ca cele Comunitati 4or a4ea o singura Curte de 9ustitie si osingura *dunare 1arlamentara, care din "#83 de4ine 1arlament European. :a au treuit sa treaca 5 ani catratatul de fuiune sa fie semnat in cadru conferintei intergu4ernamnentale care s-a desfasurat la Bru&elles +aprilie "#85

Doutatile introduse prin TA= Un singur Consiliu cu o presedintie rotati4a de 8 luni? *stfel, 5nalta Autoritate - ca instituţie a Comunităţii Europene a Cărunelui 'i ţelului, !omisia ca

instituţie a Comunităţii Economice Europene 'i !omisia pre%ăzută în Tratatul !EEA au încetat să mai

funcţionee paralel 'i au fuzionat într6o !omisie unică.;n mod similar s-a înt(mplat 'i cu cele trei Consilii,toate fuion(nd într-un Consiliu unic. comisie compusa din # memri, nr. careia 4a putea fi modificat de Consiliu,actionand in unanimitate.

Mandatul Comisiei este de < ani. Un presedinte al Comisiei si 4icepresedinti, numiti pe un mandat de 3ani, cu posiilitatea reinnoirii.

:ispoitii detaliate in pri4inta ugetului? 1rotocol pri4ind pri4ilegiile si imunitatile Comisiei Europene.

0eforma institutionala nu aducea atingere atriutiilor si competentelor stailite in cele Tratate.Ca urmare, dupa "#8, incepe sa functionee o singura administratie pentru cele Comunitati, iar ugetul defunctionare a Comunitatilor este unic.1.. E%aluaţi sub aspect comparati% noutăţile introduse de proiectul Tratatului constituţional preluate

de Tratatul de la 7isabonaTratatul Constitutional a a4ut scopul sa modifice structura UE si continutul Tratatelor e&istente. :esiTratatul a fost semnat de toate statele memre in 3//


11/67

1olitica E&terna si 7ecuritate, care asigura o singura 4oce a UE? Banca Centrala Europeana este ridicata larang de institutie.

2.Acţiunile exercitate în faţa !8UE)2.1. *dentificaţi tipurile de acţiuni declanşate în faţa !8UE1rincipale actiuni e&ercitate in fata C9UE sunt=

*ctiunea in constatare de neindeplinire a oligatiilor!infringement$de catre statele memre-actiuni impotri4aunui go4ern national care nu isi indeplineste olig. 1re4aute de legisl. Eur.

1rocedura intrearilor preliminare!sau hotarilor preliminare$colaorarea C9E si instantelor nationale? *ctiunea in anulare? *ctiunea în constatarea aţinerii de a acţiona? 0ecursul? 0ee&aminarea.

2.2. Analizaţi particularităţile acţiunilor directe +acţiunea în anulare şi abţinerea de a acţiona,a,Acţiunea în anulare 1e calea acestei acţiuni, pot fi atacate toate actele care produc efecte juridiceoligatorii, care printr-o incalcare a poitiei juridice a reclamantului afecteaa interesele acestuia.1rin intermediu acesteia reclamantul solicită anularea unui act al unei instituţii, al unui organ, al unui oficiusau al unei agen ii a Uniunii !e&= regulament, directi4ă, deciie$. C9UE este singura competentă săț

soluţionee acţiunile introduse de un stat memru împotri4a 1arlamentului European 'iGsau împotri4aConsiliului !cu e&cepţia actelor acestuia din urmă în materie de ajutoare de stat, dumping sau competenţe dee&ecutare$ sau pe cele introduse de o instituţie a Uniunii împotri4a unei alte institu ii. Triunalul estețcompetent 'ă judece, în primă instanţă, toate celelalte acţiuni de acest tip 'i îndeosei acţiunile introduse de

persoane pri4ate.:eci dacă un stat memru,Consiliul UE, Comisia sau !în anumite condi ii$ț 1arlamentul European considerăcă un anumit act legislati4 al UE încalcă drepturile fundamentale sau tratatele Uniunii, îi poate cere Cur ii deț9usti ie să anulee actul respecti4.ț1ersoanele fiice pot, de asemenea, să solicite Cur ii anularea unui act al Uniunii care le pri4e te în modț șdirect.b%#cţiunea !n constatarea abţinerii de a acţiona1arlamentul, Consiliul i Comisia au oliga ia de a adopta anumite deciii în anumite situa ii. :acă nu facș ț țacest lucru, gu4ernele statelor memre, celelalte institu ii ale UE i !în anumite condi ii$ persoanele fiiceț ș țsau întreprinderile pot înainta o pl(ngere Cur ii.ț*ceastă acţiune permite Curţii să controlee legalitatea inacţiunii instituţiilor, a unui organ, a unui oficiu saua unei agen ii a Uniunii. Cu toate acestea, o asemenea acţiune nu poate fi introdusă dec(t după ce instituţieițrespecti4e i s-a solicitat să acţionee. *tunci c(nd s-a constatat nelegalitatea a inerii, instituţia în cauățtreuie să pună capăt aţinerii de a acţiona, lu(nd măsurile adec4ate. Competenţa de a judeca acţiunea înconstatarea aţinerii de a acţiona este împărţită între Curtea de 9ustiţie 'i Triunalul în funcţie de acelea'icriterii precum acţiunea în anulare.2.. E%aluaţi rolul şi modul de desfăşurare a procedurii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor ce

revin statelor membre !n temeiul tratatelor (procedura de infringment%Comisia poate iniţia o acţiune în justiţie în caul în care consideră că un stat memru nu î'i îndepline'teoligaţiile pre4ăute de legislaţia europeană. 1rocesul poate fi intentat 'i de un alt stat memru.;n amelecauri, Curtea in4estigheaă acuaţiile 'i pronunţă sentinţa. :acă se constată că acuaţiile aduse statuluirespecti4 sunt întemeiate, acesta are oligaţia de a remedia situaţia imediat. ;n caul în care statul memrunu se conformeaă hotăr(rii pronunţate de Curtea de 9ustiţie, aceasta poate impune plata unei ameni.;n caul în care Comisia consideră că un stat memru a încălcat oricare dintre oliga iile care îi re4in înțtemeiul tratatelor, aceasta emite un a4i moti4at cu pri4ire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauă

posiilitatea de a- i preenta oser4a iile.;n caul în care statul în cauă nu se conformeaă acestui a4i înș țtermenul stailit de Comisie, aceasta poate sesia Curtea de 9usti ie a Uniunii Europene.ț;n caul în care Curtea de 9usti ie a Uniunii Europene constată că un stat memru a încălcat oricare dintreț

oliga iile care îi re4in în temeiul tratatelor, acest stat este oligat să ia măsurile pe care le impunețe&ecutarea hotăr(rii Cur ii.ț

11

http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/council-eu/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/european-parliament/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/european-parliament/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/council-eu/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/european-parliament/index_ro.htm


12/67

;n caul în care consideră că statul memru în cauă nu a luat măsurile pe care le impune e&ecutareahotăr(rii Cur ii, Comisia poate sesia Curtea, după ce a dat statului în cauă posiilitatea de a- i preentaț șoser4a iile. Comisia indică cuantumul sumei forfetare sau al penalită ii cu titlu cominatoriu pe care statulț țmemru în cauă treuie să le plătească i pe care îl consideră adec4at situa iei.ș ț;n caul în care Curtea constată că statul memru în cauă nu a respectat hotăr(rea sa, aceasta îi poateimpune plata unei sume forfetare sau a unor penalită i cu titlu cominatoriu.ț;n caul în care sesieaă Curtea printr-o ac iune în temeiul articolului 35+, consider(nd că statul respecti4țnu i-a îndeplinit oliga ia de a comunica măsurile de transpunere a unei directi4e adoptate în conformitateș țcu o procedură legislati4ă, Comisia poate indica, în caul în care consideră necesar, cuantumul sumeiforfetare sau al penalită ii cu titlu cominatoriu care urmeaă a fi plătită de statul respecti4 i pe care îlț șconsideră adec4at situa iei.ț;n caul în care constată neîndeplinirea oliga iei, Curtea poate impune statului memru respecti4 plata uneițsume forfetare sau a unei penalită i cu titlu cominatoriu, în limita 4alorii indicate de Comisie. liga ia deț ț

plată intră în 4igoare la data stailită de Curte prin hotăr(rea sa.

12


13/67

Test 91. Parlamentul European)1.1. -elataţi re$ulile cu pri%ire la ale$erea reprezentanţilor în Parlamentul European'Parlamentul European este o institu ie legislati4ă aț UE aleasă prin scrutin direct o dată la cinci ani, fiindsingura instituţie supranaţională ai cărei memri sunt ale'i în mod democratic, prin 4ot uni4ersal direct,lier i secret, de catre cetatenii UE.*legerile au loc o data la 5 ani si fiecare cetatean are dr de a 4ota si de aș

candida la alegeri indiferent de statul său de resedinta. 1arlamentul European este compus din repreentan iițcetă enilor Uniunii. 1E este organul repreentati4 al celor


14/67


15/67

• *cţiunea în constatarea aţinerii de a acţiona împotri4a Comisiei sau Consiliului Uniunii Europene,dacă acestea nu î'i îndeplinesc oligaţiile.

K Controlul financiar

• 1arlamentul European dispune de o competenţă de control în domeniul economic 'i monetar.

• 1re'edintele, 4icepre'edintele 'i memrii Comitetului :irector al Băncii Centrale Europene treuiesă oţină aproarea 1arlamentului European înainte de a fi numiţi de către Consiliu.

• 1re'edintele BCE preintă raportul anual în faţa 1E, reunit în 'edinţă plenară.

1E e&ercită un control democratic asupra !omisiei? e&istă, de asemenea, un anumit control parlamentar alacti4ităţilor !onsiliului.

• 1re'edintele Comisiei este numit de către Consiliul European cu majoritatea calificată a 4oturilor.1arlamentul aproă sau respinge numirea propusă. *poi, de comun acord cu 1re'edintele desemnat,

statele memre numesc comisarii.Colegiul comisarilor treuie să fie apoi aproat în ansamlul său de către 1arlament.

• 1arlamentul are putere de cenură faţă de !omisie? acesta este un drept fundamental care poate fie&ercitat de către deputaţii în 1arlamentul European pentru a asigura controlul democratic al UniuniiEuropene. 1arlamentul poate oliga Colegiul comisarilor, în ansamlul său, să demisionee.

• Comisia preintă periodic 1arlamentului rapoarte, cum ar fi=

o 0aportul anual al Comisiei pri4ind acti4ităţile Uniunii Europene

o 0aportul anual pri4ind e&ecuţia ugetului

1rin e&aminarea acestor rapoarte, 1arlamentul î'i poate e&ercita competenţa de control.

• Unul dintre mijloacele de e&ercitare a controlului de către 1E este adresarea de întreări scrise 'iorale de către deputaţi Consiliului 'i Comisiei.

• 1arlamentul are o putere de iniţiati4ă politică= el poate solicita !omisiei să preinte o propunere!onsiliului Uniunii Europene.

• 1arlamentul in4ită periodic !omisia 'i !onsiliul Uniunii Europene să de4olte politicile e&istentesau să iniţiee altele noi.

• 6a începutul mandatului, 1re'edintele în e&erciţiu al Consiliului preintă 1arlamentului programulsău, iar la sf(r'itul mandatului preintă un raport pri4ind reultatele oţinute.

2. Actul Unic European)2.1 Expuneţi premisele istorice ale adoptării AUE'6ipsa unei legaturi dintre actiunea comunitara si cooperarea politica, functionarea nesatisfacatoare aanumitor mecanisme institutionale, ponderea prea mare a unanimitatii in cadru procesului decisional in

cadru consiliului ue, caracterul partial al celor < liertati de circulatie au fost doar unele din premiseleadoptarii *UE.

15


16/67

*UE modifică Tratatele de la 0oma, în 4ederea relansării procesului de integrare europeană 'i a realiării pieţei interne. *cesta modifică regulile de funcţionare a instituţiilor europene 'i e&tinde competenţelecomunitare, mai ales în domeniul cercetării 'i de4oltării, al mediului 'i al politicii e&terne comune.1remisele adoptarii *UE= asenta unei legaturi organice intre actiunea comunitara si cooperarea politica,functionarea nesatisfacatoare a anumitor mecanisme institutionale !insuficienta puterilor 1arlamentuluiEuropean, ponderea prea mare a unanimitatii in cadrul procesului deciional din Consiliul european$,caracterul partial al celor < liertati de circulatie pre4aute de tratatul C.E.E. !marfuri, persoane, ser4icii,capitaluri$. * pre4alat de asemenea dorinta de a da o aa juridica solida competentelor deja e&ersate decomunitate in noi domenii.*naliat din perspecti4a continutului sau, *.U.E. nu aduce nici o ul4ersare sistemului comunitar.7chimarea majora consta in imprimarea unui nou oiecti4 comunitatilor, acela al 1ietei 2nterne, fapt care aconstituit caua unei 4eritaile relansari a actiunii comunitare. 1rin aceasta repreinta, deci un momentfoarte important al istoriei Uniunii.2.2. Analizaţi obiecti%ele AUE şi principalele noutăţi introduse prin acest tratat de modificare1rincipalul oiecti4 al *UE este de a relansa procesul de construcţie europeană, în 4ederea realiării sidefiniti4arii pieţei interne, care potri4it art treuia sa fie,, spatiu fara frontier interioara in care lieracirculatie treuie realiata,,. *ceasta părea dificil de realiat pe aa tratatelor e&istente, mai ales din caua

procesului deciional din cadrul Consiliului, care impunea 4otul cu unanimitate în domeniul armoniării

legislati4e.:e aceea, Conferinţa intergu4ernamentală care a condus la *UE a a4ut un dulu mandat. 1e de o parte, era4ora de încheierea unui tratat în domeniul politicii e&terne 'i de securitate comune 'i, pe de altă parte, de unact care modifica Tratatul CEE, mai ales în ceea ce pri4e'te=

• procedura de adoptare a deciiilor în cadrul Consiliului?• puterile Comisiei?• puterile 1arlamentului European?• e&tinderea competenţelor Comunităţilor.

a$CDT02BUL226E T0*T*TU6U2 M:2A2C02 2D7T2TUL2D*6E1entru a înlesni realiarea pieţei unice, *ctul Unic pre4ede cre'terea nr.de domenii în care Consiliul poateadopta deciiile cu IMC în locul unanimităţii. *cest lucru u'ureaă procesul de adoptare a deciiilor,e4it(nd locajele inerente căutării unui acord unanim între "3 state memre. Unanimitatea nu mai estenecesară pentru luarea măsurilor pri4ind realiarea pieţei interne, cu e&cepţia măsurilor pri4ind fiscalitatea,liera circulaţie a persoanelor 'i drepturile 'i interesele lucrătorilor salariaţi.*UE instituie Consiliul European, oficiali(nd astfel conferinţele 'i reuniunile la ni4el înalt dintre 'efii destat 'i de gu4ern. Competenţele acestui organ nu sunt, totu'i, preciate. Consiliul European nu are putere dedeciie, nici putere de constr(ngere, în raport cu celelalte instituţii.1uterile 1arlamentului au fost consolidate prin introducerea a4iului conform al 1arlamentului, în caulîncheierii tratatelor de asociere. ;n plus, *ctul Unic instituie procedura de cooperare, care consolideaă

poiţia 1arlamentului în cadrul dialogului interinstituţional, d(ndu-i posiilitatea unei dule lecturi alegislaţiei propuse. :omeniul de aplicare a acestei proceduri răm(ne totu'i limitat la caurile în care

Consiliul decide cu IMC, cu e&cepţia politicii de mediu. $CDT02BUL226E T0*T*TU6U2 - M:2A2C02 162T2CE*rticolul +* define'te în mod clar scopul *ctului Unic, care este instaurarea progresi4ă a pieţei interne pedurata unei perioade care se încheie la " decemrie "##3. 1olitica socială este deja reglementată de TratatulCEE, dar *ctul Unic introduce două articole noi în acest domeniu. *rticolul ""+* din Tratatul CEEautorieaă Consiliul, care decide cu IMC în cadrul procedurii de cooperare, să adopte dispoiţii minime

pentru a promo4a %îmunătăţirea mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea 'i securitatea lucrătorilor).*rticolul ""+B din Tratatul CEE atriuie Comisiei misiunea de a de4olta dialogul social la ni4el european.1reocupările pri4ind protecţia mediului la ni4el comunitar erau deja menţionate în Tratatul de la 0oma.*ctul Unic introduce articole noi !articolele "/0, "/7 'i "/T din Tratatul CEE$, care permitComunităţii %conser4area, protecţia 'i îmunătăţirea calităţii mediului, contriuie la protecţia sănătăţii

persoanelor 'i utiliarea prudentă 'i raţională a resurselor naturale). 7e precieaă faptul că inter4enţiaComunităţii în domeniul mediului are loc doar dacă această acţiune poate fi realiată mai ine la ni4elcomunitar dec(t la ni4elul statelor memre !principiul de susidiaritate$.

16

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htm


17/67

*rticolul / pre4ede ca statele memre să facă eforturi pentru a elaora 'i aplica o politică e&ternă comunăla ni4el european. ;n acest scop, ele se angajeaă să se consulte cu pri4ire la prolemele de politică e&ternăcare ar putea preenta interes pentru securitatea statelor memre. 1re'edinţia Consiliului este responsailă

pentru iniţierea, coordonarea 'i repreentarea statelor memre faţă de state terţe în acest domeniu.2.. E%aluaţi sub aspect comparati% obiecti%ul pieţei comune a T!E! %s obiecti%ul pieţei interneintrodus de AUETCEC=iecti4ul era formarea unei 1iete Comune in ceea ce pri4este comertul cu caruni si produse siderurgiceintre tarile memre, prin aolirea si intericerea ta&elor 4amale si ta&elor cu effect echi4alent la import sie&port si a restrictiilor cantitati4e? masurilor discriminatorii intre producatori, cumparatori si consumatori?susidiilor si ajutoarelor de stat? a practicilor restricti4e care tind spre impartirea si e&ploatarea pietei.*UE=iecti4ul principal era definiti4area 1ietei 2nterne, care treuia sa fie un spatiu fara frontier interioare incare liera circulatie !cele < - marfuri, persoane, ser4icii, capitaluri$ treuie realiata.

Test =1.!rearea !omunităţii Economice Europene +!EE,şi !omunităţii Europene pentru Ener$ie Atomică+!EEA,1.1 Expuneţi obiecti%ele !EE şi !EEA

8biectivele $EE =Crearea unei piete comune la ni4elul celor 8 state, care 4a a4ea caracterul unei piete nationale care sadetermine la realiarea=

- uniunii 4amale ce presupune liertatea de circulatie a marfurilor si o protecti4e e&terna prin instituireaunei ta&e 4amale commune fata de terti.

- 6iera circulatie a factorilor de productie?- 2nstituirea unei politici commune in domeniul transporturilor agriculturii la ni4elul celor 8 state- 1rotectia lierei concurente- *propierea reglementarilor legale din statele memre pt una functionare a pietei.

8bieticele $EE# = - de a contriui, prin stailirea condiţiilor necesare formării 'i de4oltării rapide aindustriilor nucleare, -la ridicarea ni4elului de 4iaţă în statele memre 'i la

-de4oltarea schimurilor cu alte ţări. -Crearea unei piete comune pentru materiile si echipamentele nucleareintre tarile memre, dar si -promo4area utiliarii energiei atomica in scopuri pasnice.1.2. Analizaţi sistemul instituţional al !EEA şi !EE şi mecanismul decizional7chema institutionala CEE* si CEE= 2D7T2TUT22 CMUDE=-*dunarea comuna pentru cele comunitati? Compoitie= repreentanti trimisi de parlamntele nationale?Aunctii e&clusi4 consultati4e si atriutii de control. *dunarea CEC fiind largita si se transforma in *dunarecu rol de a functiona pentru toate cele comunitari.-Curtea de 9ustiţie comuna celor ? Compoitie= judecatori 7arcini= 4egheaa respectare pre4ederilor Tratatelor, precum si ale dispoitiilor de aplicare ale acestora.2D7T2TUT22 0E10ENEDT*T2IE-Consiliul de Mini'tri CEE*-" ministru din fiecare tara, ce repreinta in mod direct gu4ernele nationale.

*4ind misiunea de a adopta toate deciiile in cumunitate.Consiliu de ministri CEE cate un ministru din fiecare stat in general de e&terne dar in proleme

specialiate ministrii de resort. *dopta toate deciiile majore, principala sarcina fiind de a asiguracoordonarea politicilor economice generale ale statelor.-Comisia CEE* 5 memri cu autonomie fata de statele memre? Competente= de a elaora proiecte pri4indactiuni comunitare pe care le preinta spre aproare Consiliului ministerial.Comisia CEE # memri cu autonomie fata de statele memre? are rolul ca pre4ederile tratatului si masurileadoptate de institutiile comunitare sa fie realiare. 1rincipala responsailitate e de a elaora proiecte pri4indactiuni comunitare pe care le preinta spre aproare consiliului ministerial.-Comitetul Economic si 7ocial rgan consultati4 comOn pentru CEE* si CEE?-*gentia de *pro4iionare a CEE* institutie de gestiune specialiata.

17


18/67

2n cadrul CEE* si CEE, mecanismul deciional este urmatorul= deciiile sunt luate de Consiliul de Ministri,dar la propunerea Comisiilor. *sadar, desi Comisiile nu mai pastreaa puterea de deciie a 2naltei *utoritati,ele primesc un rol care un poate fi neglijat= au puterea de initiati4a legislati4a.1.. 0ormulaţi metodele propuse pentru construcţia europeană1ina la declaratia 7human sau format unele organiatii dupa etoda cooperariiinter$u%ernamentala+diplomatica$ consta in colaorarea internat traditionala dintre state. 2n organiatiileinternat clasice, organul de conducere reuneste repreentantii statelor participante si hotaraste inunanimitate. 7tatele isi pastreaa su4eranitatea, nu se ajunge la integrare. E&= Consiliul Europei, D*T.etoda federalista este una de tip supranational. :eciiile se iau cu majoritate de 4oturi, ceea ce implica olimitare a su4eranitatii nationale. Aederalistii europeni doreau in trecut adoptarea unei constitutii federale,dupa modelul 7U*. Du a fost o idee usor de acceptat, pt ca ea repreenta o amenintare la adresasu4eranitatii nationale.etoda functionalista a lui 8ean onnet. Cautand o solutie de durata, 9M a e4aluat situatia dpd4 practic.*stfel, conditia pt asigurarea pacii era includerea Hermaniei in acordurile europene, cu un statut egal cu alcelorlalti participanti. 2n spiritul conceptiei functionaliste, 9M a pornit de la ne4oile comune ale statelor.2deea lui era ca, daca Europa unita nu se poate ralia dintr-o data, ea se poate cladi pas cu pas, integrandstatele mai intai pe un sector de acti4itate ingust, dar 4ital. 6egaturile economice 4or crea solidaritaticoncrete, declasand un proces ce 4a angrena si alte domenii. 7e 4a ajunge, astfel, la o uniune economica mai

larga si in final, la integrarea politica. rganiatia ec a lui 9M are un caracter puternic supranational. 7tateletransfera esentialul capacitatii de deciie 2naltei *utoritati independente, ale carei acte sunt oligatorii ptstate. Curtea de 9ustitie 4a reol4a orice litigiu aparut.etoda comunitara. :upa esecul Comunitatii Europene de *parare, ideea unei structuri cu un pronuntatcaracter supranat nu mai era de actualitate. 7olutia practica pt Comunitatea Economica Europeana!CEE$ aconstat in compromisul dintre elem supranat, intr-o forma atenuata fata de sistemul CEC si elemintergu4ernamental. 7-a diminuat rolul Comisiei, care a primit monopolul put de propunere, iar puterea dedeciie a fost transferata Consiliului de ministri. :eci, Consiliul decidea la propunera Comisiei, dupaconsultarea 1arlamentului. 2nteresele statelor sint promo4ate de consiliu de ministri. 0egula de 4ot este 4otmajoritar.2. ediatorul European)

2.1 Expuneţi natura &uridică a mbudsmanului European'Creat prin T.Maastricht. musmanul e ales de parlament pe durata unui mandate de 5 ani si cerceteaa plingerile cetatenilor prin care acestis reclama auurile institutiilor si organelor unionale. mudsmanulEuropean efectueaă anchete referitoare la caurile de administrare defectuoasă în acti4itatea instituţiilor 'iorganelor comunitare. *cesta inter4ine fie din proprie iniţiati4ă, fie pe aa pl(ngerilor preentate decetăţeni ai UE. El este numit de 1arlament pe durata legislaturii acestuia.mudsmanul European repreintaun organism European care nu este numit Pinstitutie),dar poate actiona in numele cetatenilor europeni.mudsmanul European prelucreaă pl(ngerile primite de la cetăţeni, întreprinderi 'i organiaţiidin UE care semnaleaă cauri de administrare defectuoasă din partea instituţiilor, organismelor, irourilor sau agenţiilor UE - încălcarea legislaţiei, nerespectarea principiilor unei administrări, încălcarea drepturilor omului. E&. includ= -practici inechitaile? discriminare? -au de putere? - lipsa informaţiilor sau refuul de

a furnia informaţii? -înt(rieri nejustificate? -proceduri incorecte.mudsmanul începe in4estigaţiile după primirea unei pl(ngeri sau din proprie iniţiati4ă. Este un organismindependent 'i, prin urmare, nu acceptă sugestii din partea gu4ernelor sau a altor entităţi. dată pe an, îi

preintă 1E un raport de acti4itate.2.2. :eterminaţi procedura de numire( or$anizare( funcţionare şi atribuţiilembudsmanuluiEuropean'1rocedură= Candidaturile se trimit Comisiei pentru petiţii a 1arlamentului, în 4ederea analiăriiadmisiilităţii acestora. listă a candidaturilor admisiile este supusă apoi 4otului 1arlamentului. 7e

procedeaă la o 4otare pe aă de uletine secrete, lu(ndu-se în considerare majoritatea 4oturilor e&primate.:urată= mudsmanul este numit de 1arlament după fiecare scrutin pentru întreaga durată a mandatului1arlamentului. Mandatul său poate fi reînnoit.Aunctionare= mudsmanul dispune de un secretariat alcătuit dintr-un personal supus normelor pri4indfuncţia pulică europeană. mudsmanul nume'te responsailul principal al acestuia.

18


19/67

*triutii= Q î'i e&ercită funcţiile în condiţii de independenţă totală, în interesul Uniunii 'i al cetăţenilor acesteia? Q nu solicită 'i nu acceptă instrucţiuni de la niciun organism în 4ederea îndeplinirii funcţiilor sale? Q se aţine de la orice act incompatiil cu caracterul funcţiilor sale? Q nu poate e&ercita nicio altă funcţie politică sau administrati4ă ori acti4itate profesională, fie că esteremunerată sau nu.mudsmanul trateaă cauri de administrare defectuoasă în acti4itatea instituţiilor 'i organelor comunitare.:estituirea= mudsmanul poate fi destituit de Curtea de 9ustiţie, la solicitarea 1E, în caul în care nu maiîndepline'te condiţiile necesare e&ercitării funcţiilor sau în caul în care a comis o aatere gra4ă.2.. E%aluaţi relaţiile mbudsmanului European cu Parlamentul European.:e'i este total independent în e&ercitarea funcţiilor sale, mudsmanul are caracter de mudsman

parlamentar. *cesta are legături str(nse cu 1arlamentul, care este e&clusi4 responsail de numirea sa 'i deiniţiati4a destituirii sale, staile'te îndatoririle acestuia, îi oferă asistenţă în cadrul anchetelor 'i prime'terapoartele sale.1e aa mai multor rapoarte anuale pri4ind acti4ităţile mudsmanului European, Comisia pentru petiţii 'i-a reiterat dorinţa ca mudsmanul European 'i omologii acestuia de la ni4el naţional 'i regional săcolaoree cu Comisia 'i cu 1arlamentul, pentru a se asigura că reultatele modificărilor actuale adusetratatelor ma&imieaă accesiilitatea, transparenţa 'i responsailitatea Uniunii Europene.

mudsmanul poate fi destituit de Curtea de 9ustiţie, la solicitarea 1E, în caul în care nu mai îndepline'tecondiţiile necesare e&ercitării funcţiilor sau în caul în care a comis o aatere gra4ă.

TE"T >1.!rearea Uniunii Europene1.1 Expuneţi moti%ele creării Uniunii Europene la aastric?t bazată pe sistemul de piloniConformJ TUE, Uniunea se 4a aa pe Comunitatile Europene si pe noile forme de cooperare stailite detratat.0especti4, TUE a a4ut rolul de unificare a tratatelor de constituire anterioare si de constituire a noi forme decooperare. *stfel, a aparut necesitatea mentinerii celor comunitati si adaugarea a inca doua forme de

cooperare=1olitica E&terna si 7ecuritate Comuna si 9ustitie si *faceri 2nterne.*4em piloni=2 CEC,CEE*,CEE?22 1E7C222- 9*21entru prima data, cooperarea europeana, pana atunci strict economica, se e&tinde si pe plan politic. 7tateleeuropene intra intr-o noua faa a unificarii, creand o noua structura, cu o noua denumire !PUniunea

Europeana)$ si cu o organiare aata pe e&istenta a piloni de importanta inegala. 0eferitor la 9*2 si1E7C,statele-memre nu erau de acord sa renunte la partea de su4eranitate in fa4oarea unei autoritatisupranationale, ci erau pentru intergu4ernamentalism, asa ca treuiau adaugate cate4a institutii, precum siadaugate care4a competente la cele 4echi. Era mai usor pentru a trece treptat la o noua forma de organiare

UE prin mentinerea 4echilor comunitati, decat la trecerea rusca prin aolirea celor comunitati.1.2. Analizaţi noutăţile introduse prin Tratatul de la aastric?t ( Amsterdam şi @isaModificarile Tratatului de la Maastricht=-noi forme de cooperare= 1E7C si 9*2- introduce o moneda comuna europeana?-cetatenia europeana-procedura de codeciie 1*06.legifereaa alaturi de consiliu-introducerea unei referinte e&plicite la drepturile omului?- e creat comitetul regiunilor ca organ consultati4-curtea de conturi de4ine institutie comunitara- comunitatile se 4or numi UE si CE in loc de CEE?- aduce idea de uniune politica 4est-europeana?Modificarile T. *msterdam=

19

http://uniuneaeuropeana.sitestudio.org/membri-uniunii-europene.htmlhttp://uniuneaeuropeana.sitestudio.org/membri-uniunii-europene.htmlhttp://uniuneaeuropeana.sitestudio.org/membri-uniunii-europene.htmlhttp://uniuneaeuropeana.sitestudio.org/membri-uniunii-europene.html


20/67

-transferarea unei parti din pilonul in pilonul comunitar- asa numita comunitariare?- noua denumire a pilonului = cooperare politieneasca in materie penala-e&tinderea pilonului " cu asa domenii precum 4ia, migratie, ail, control la frontiera etc.-respectarea dr omului de4ine o conditie de aderare-este introdus un inalt repreentant pt politica e&terna de securitate comuna pt a contura imaginea politicae&terna?- a fost introdus un capitol referitor la ocuparea fortei de munca?- include un articol nou, consacrat pr. general al nedescriminarii?- este consolidat pr. egalitatii intre femei si arati?Modificarile Tratatului de la Disa=- a fost consolidat rolul colegislator al 1arlamentului European?- asigura o aa juridica partidelor politice din 7tatele Memre prin definirea unui statut?- a fost stailite nr.ma&im de 3 de mandate in 1E?- nr. locurilor in 1E s-a redus pu unele state.- reforma comisiei europene statele memre treuie sa renunte la al 3 comisar, nr acestora sa nu depaseasca3-in consiliu se e&tinde IMC-proclamarea oficiala a carte drepturilor fundamentale, iar din caua deacordului dintre state carta nu e

inclusa in tratat si nici nu primeste forta oligatorie.1.. Estimaţi raţionamentele respin$erii Tratatului !onstituţional şi soluţia adusă prin Tratatul dela7isabonaCu toate ca Tratatul Constitutional a fost semnat in 3//


21/67

de ase ani i poate fi reînnoit. 9udecătorii îl aleg dintre ei pe pre edintele Triunalului pentru o perioadă deș ș ștrei ani. *ce tia numesc un grefier pentru o perioadă de ase ani.ș ș

9udecătorii î i e&ercită funcţiile în deplină imparţialitate i independenţă. 7pre deoseire de Curtea deș ș9ustiţie, Triunalul nu dispune de a4ocaţi generali permanenţi. ;n mod e&cepţional, această funcţie poate fiîncredinţată unui judecător.

Cauele cu care este sesiat Triunalul se judecă de camere compuse din trei sau din cinci judecători sau, înanumite situaţii, de un judecător unic. :e asemenea, Triunalul poate judeca o cauă în Marea Cameră !"5

judecători$ atunci c(nd dificultatea prolemelor de drept sau importanţa cauei justifică această măsură.

1re edinţii camerelor compuse din cinci judecători sunt ale i dintre judecători pentru o perioadă de trei ani.ș șTriunalul dispune de o grefă proprie, însă recurge la ser4iciile administrati4e i ling4istice ale 2nstitu ieiș ț

pentru alte ne4oi.

2..Estimaţi competenţele Tribunalului în raport cu competenţa !urţii de 8ustiţieTriunalul are competenta sa judece in prima instanta actiunile e&pres-mentionate in Tratatul UE, cue&ceptia acelor caue care sunt in competenta instantelor specialiate sau Curtii de 9ustitie. *stfel, spree&emplu actiunile directe !in anulare sau in carenta$ 4or fi judecate in prima instanta in Triunal daca suntintroduse de pfGpj impotri4a actelor institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor UE sau impotri4a altor acte normati4e, pe cand actiunile directe formulate de catre state 4or fi judecate in Curtea de 9ustitie.Totodata, Curtea de 9ustitie 4a e&amina recursurile si ree&aminarile impotri4a deciiilor Triunalului.Triunalul de 1rimă 2nstanţă are competenţa de a judeca=

• acţiuni directe introduse de persoane fiice sau juridice împotri4a actelor instituţiilor, organelor,oficiilor sau agen iilor Uniunii Europene !ale căror destinatare sunt sau care le pri4esc în mod direct 'ițindi4idual$, precum i împotri4a actelor normati4e !dacă îi pri4esc direct 'i dacă nu presupun măsuri deș

e&ecutare$ sau, de asemenea, împotri4a aţinerii de a acţiona a acestor instituţii, organisme, oficii sauagen ii. Este 4ora, de e&emplu, de o acţiune introdusă de o întreprindere împotri4a unei deciii a Comisieiț

prin care i se aplică o amendă?• acţiuni introduse de statele memre împotri4a Comisiei?• acţiuni introduse de statele memre împotri4a Consiliului cu pri4ire la actele adoptate în domeniul

ajutoarelor de stat, la măsurile de protecţie comercială !%dumping$ 'i la actele prin care Consiliul e&ercităcompetenţe de e&ecutare?

• acţiuni prin care se urmăre'te oţinerea unor despăguiri pentru prejudiciile cauate de instituţiileUniunii Europene sau de funcţionarii acestora?

• acţiuni ce au la aă contracte încheiate de Uniunea Europeană, prin care se atriuie în mod e&pres

Triunalului competenţa de judecare?• acţiuni în materia mărcilor comunitare?• recursuri împotri4a deciiilor Triunalului Auncţiei 1ulice a Uniunii Europene, limitate la chestiuni

de drept.

21


22/67

TE"T 1.!rearea !omunităţii Europene pentru !ărbune şi ţel +!E!,)1.1 *dentificaţi proiectele de realansare paşnică a continentului european care au precedat crearea!E!-2n "#5 2mmanuel ant in opera sa ,, despre eternitate,, 4oreste despre necesitatea crearii unei federatii astatelor europene, in opinia sa aceasta ar putea preintimpina raroaiele.-1actul ellog-Briand intelegere semnata la 3 august "#3+, a fost un tratat international care milita ptrenuntarea la raoi ca instrument al politicii nationale. 7copul nu a fost atins dar a fost un pas inainte pentru

de4. :octrinilor dr. 2nternational.-Uniunea Europeană a fost creată cu scopul de a se pune capăt numărului mare de răoaie s(ngeroase dusede ţări 4ecine, care au culminat cu cel de-al :oilea 0ăoi Mondial. # mai "#5/ - Ministrul france alafacerilor e&terne, 0oert 7chuman, î'i preintă planul referitor la o cooperare aprofundată. :e atunci, iuade # mai este sărătorită în fiecare an ca fiind %Niua Europei. 1ornind de la planul 7chuman, 'ase ţărisemneaă un tratat prin care se urmăre'te plasarea producţiei de cărune 'i oţel su o autoritate comună. ;nacest fel, niciuna dintre ele nu î'i mai poate farica arme pentru a se întoarce împotri4a celorlalte, cum seînt(mplase în trecut. Cele 'ase ţări sunt Hermania, Aranţa, 2talia, Lările de 9os, Belgia 'i 6u&emurg, acesteaîncep să se unească, din punct de 4edere economic 'i politic, în cadrul Comunităţii Europene a Cărunelui 'iţelului, propun(ndu-'i să asigure o pace durailă."#5/ 1lanul 7chuman= plasarea productiei franco-germane de carune si otel su responsailitatea unei

autoritati supreme comune,independente, in cadrul unei organiatii deschise participarii si altor stateeuropene.6a fel si alte proiecte precum Congresul de la Vaga, *pel esperanto de n. Titulescu etc au a4ut influentemarcante in realiarea statelor unite ale Europei, discutindu-se modalitatile de unificare a europei.1.2. Analizaţi obiecti%ele şi cadrul instituţional al !E!iecti4ele CEC = formarea unei piete comune in ceea ce pri4este comertul cu caruni si produsesiderurgice intre tarile memre, prin aolirea si intericerea=-ta&elor 4amale si ta&ele cu efect echi4alent laimport si e&port a restrictiilor cantitati4e? -masurilor si practicilor discriminatorii intre

producatori,cumparatori si consumatori?-a practicilor restricti4e care tind spre impartirea si e&ploatarea pietei.- nasterea unei Europe Unite?- incurajarea pacii in lume?

22

http://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/europe-day/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/europe-day/index_ro.htm


23/67

-crearea primei instituii supranational si prima agentie din lume anti-cartel?- crearea unei pieţe Comune in ceea ce pri4este comertul cu caruni si produse siderurgice intre tarilememre2nstitutiile CEC sunt =-2nalta autoritate compoitie= # memri, cu autonomie fata de statele memre? a4ea competente e&tinse?-adunarea comună compoitie= repreentanti trimisi de parlamentele nationale? functii e&clusi4econsultati4e si atriutii de control. *4ea puterea de a demite 2nalta *utoritate si Comisiile prin adoptareaunei motiuni de cenura.-consiliul special de Ministri compoitie= " repreentant din fiecare tara? Coordona actiunea statelor cu ceaa Comunitatii.-curtea de justiţie a CEC compoitie= judecatori? 4eghea respectarea tratatelor.-comitetul consultati4e- memrii caruia erau desemnati de consiliu special de ministrW pt a consulta inaltaautoritate.1.. E%aluaţi particularităţile !E! în raport cu or$anizaţiile internaţionale de cooperare*lte organiatii internaţionale de cooperare sunt DU, UDE7C. 1rincipalul aspect= institutiasupranationala.:aca e sa facem o comparatie intre CEC in raport cu organiatiile internationale de cooperare ar fitemeinic sa incepem cu fundamentarea criteriilor de diferentiere= la aa acestei comparari sta statutul

acestor institutii, daca CEC este o institutie supranationala si prima agentie in lume anti-cartel, celelalteinstitutii sunt create dupa modelul interinstitutiuonal. Ca de e&emplu @U nu este o organiaţiesupranaţională, nu are competenţele unui gu4ern mondial, ci repreintă o organiaţie de state su4erane,funcţion(nd ca %un centru în care să se armoniee eforturile naţiunilor prin atingerea unor scopuri 'ioiecti4e comune). alta particularitate distincta sint scopurile urmarite de acestea= CEC- are ca scop formare unei pietecommune intre tarile memre in ceea ce pri4este comertul cu caruni si produse siderurgice, deci a4ind atitun scop economic cit si unul politic mai putin reliefat.2nsa organiatiile international de cooperare urmaresc mai putin un scop economic aindu-se pe = pace,securitate,cultura, educati etc.E&emple=UDE7C-7copul organia iei este de a contriui la pacea i securitatea lumii prin colaorarea întreț ș

na iuni în educa ie, tiin ă, cultură, i comunica ii pentru a se reu i stailirea unui respect fa ă de justi ieț ț ș ț ș ț ș ț țuni4ersal, pentru corectitudinea justi iei i pentru drepturile i fundamentele omului lier, indiferent de rasă,ț ș șlimă sau religie, după Carta Da iunilor Unite.țDU- 1rimul 'i cel mai important dintre acestea este menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. alta particularitate este cadru insticutional unic si irepetail= in Cadru CEC constituit din inaltaautoritate, consiliul special de ministri, adunarea comuna, curtea de justitie. 1e cind in cadru DU, Carta

Daţiunilor Unite indică următoarele şase or$ane principale ale DU) *dunarea Henerală( Consiliul de7ecuritate(Consiliul Economic 'i 7ocial( Consiliul de Tutelă( Curtea 2nternaţională de 9ustiţie şi 7ecretariatulHeneral.2.Tribunalul 0uncţiei Publice)2.1. Expuneţi istoricul şi temeiul &uridic al crearii Tribunalului 0uncţiei Publice

Curtea de 9usti ie a Uniunii Europene, al cărei sediu este la 6u&emurg, este compusă din trei instan e=ț țCurtea de 9usti ie, Triunalul !creat în "#++$ i Triunalul Aunc iei 1ulice !creat în 3//


24/67

2.2. Analizaţi procedura de numire( modalitatea de or$anizare şi funcţionare a &udecătorilor laTribunalul 0uncţiei Publice'TA1 este alcatuit din judecatori, numiti pentru un mandat de 8 ani, ce poate fi reinnoit. Consiliul, cu IMCla cererea Curtii de 9ustitie, poate mari numarul judecatorilor.1rocedura de numire= 9udecatorii sunt numiti de Consiliu, hotarind in unanimitate, dupa consultarea unuicomitet alcatuit din persoane selectate dintre fostii memri ai Curtii de 9ustitie si ai Triunalului si dintre

juristi recunoscuti pentru competentele lor. Ei sunt alesi pe aa principiului= persoana care ofera deplinegarantii de independenta si care au capacitatea ceruta e&ercitarii unor functii jurisdictionale si treuie sa fiecetateni ai UE. Consiliul 4egheaa la asigurarea unei compoitii echilirate, pe o cat mai larga aageografica.

9udecătorii Triunalului Auncţiei 1ulice desemneaă din r(ndul lor pre'edintele, pentru o perioadă de treiani ce poate fi reînnoită. Triunalul Auncţiei 1ulice se întrune'te în camere compuse din trei judecători. Cutoate acestea, atunci c(nd dificultatea sau importanţa prolemelor de drept justifică acest lucru, o cauă

poate fi trimisă în faţa plenului. ;n plus, în situaţiile determinate prin 0egulamentul său de procedură,Triunalul Auncţiei 1ulice poate soluţiona caua în cameră compusă din 5 judecători sau în complet formatdintr-un judecător unic. 9udecătorii numesc un grefier pentru un mandat de 8 ani. Triunalul Auncţiei1ulice dispune de o grefă proprie, dar recurge la ser4iciile Curţii de 9ustiţie pentru alte necesităţiadministrati4e 'i ling4istice.

2.. Estimaţi competenţele Tribunalului 0uncţiei Publice în raport cu competenţa Tribunalului şi a!urţii de 8ustiţie

;n cadrul instituţiei jurisdicţionale, Triunalul Auncţiei 1ulice este instanţa specialiată în materiacontenciosului funcţiei pulice a Uniunii Europene. *ceastă competenţă a fost e&ercitată anterior de Curteade 9ustiţie 'i, de la crearea sa în "#+#, de Triunal. *ceste litigii au drept oiect nu numai prolemereferitoare la relaţiile de muncă propriu-ise !remuneraţie, desfă'urarea carierei, recrutare, măsuri

disciplinare etc.$, ci 'i regimul de securitate socială !oală, 4(rstă, in4aliditate, accidente de muncă, alocaţiifamiliale etc.$. Triunalul soluţioneaă de asemenea litigiile dintre organe, oficii sau agen ii i personalul lor,ț ș pentru care competen a este atriuită Cur ii de 9usti ie a Uniunii Europene Xde e&emplu, litigii între Europol,ț ț țficiului pentru *rmoniare în cadrul 1ieţei 2nterne !*12$ sau Banca Europeană de 2n4esti ii i agen iiț ș țacestoraY.Triunalul nu poate, în schim, soluţiona litigiile dintre administraţiile naţionale 'i agenţii lor.Votăr(rile pronun ate de Triunalul Aunc iei 1ulice pot face oiectul unui recurs limitat la proleme deț țdrept. *cest recurs poate fi introdus în termen de două luni în faţa Triunalului.

24


25/67

TE"T

1. Extinderea Uniunii Europene'1.1.Expuneţi procesul de extindere a !omunităţilor Europene şi a UE de la = la 2?E&tinderea integrarii europene inseamna e&tinderea geografica !sau integrarea pe oriontala$ si consta inaderarea de noi memri la CEE. 7u acest aspect, procesul de integrare s-a desfasurat in 4aluri succesi4ede aderare, etapele intregrarii geografice fiind urmatoarele=embri fondatori = "#5 - Aranta, Hermania, 2talia, Belgia, landa si 6u&emurg?

Prima e'tindere = "# - :anemarca, 2rlanda, Marea Britanie? # doua e'tindere = "#+" - Hrecia? # treia e'tindere = "#+8 - 1ortugalia, 7pania? # patra e'tindere = "##5 - *ustria, Ainlanda, 7uedia? # cincea e'tindere = 3//< - Cipru, Cehia, Estonia, 6etonia, 6ituania, Malta, 1olonia, 7lo4acia,

7lo4enia, Ungaria. # şasea e'tindere = 3// Bulgaria, 0omănia # saptea e'tindere= 3/"-Croatia1.2.*dentificaţi particularităţile procesului de aderare la Uniunea Europeană din anii 2BB/62BB>'Calitatea de stat memru al UE nu se poate oţine de pe o i pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduricomple&e. dată îndeplinite condiţiile de aderare, ţările candidate treuie să aplice legislaţia europeană întoate domeniile.rice ţară care îndepline'te condiţiile de aderare î'i poate depune candidatura. Cunoscutesu denumirea de %criteriile de la Copenhaga), acestea includ e&istenţa economiei de piaţă, a uneidemocraţii staile, a statului de drept, precum 'i acceptarea legislaţiei UE, inclusi4 a celei referitoare lamoneda euro. Ultimele 4aluri de e&tindere au adus în r(ndurile UE încă "3 ţări din Centrul 'i Estul Europei,Cipru, 0epulica Cehă, Estonia, Ungaria, 6etonia, 6ituania, Malta, 1olonia, 7lo4acia 'i 7lo4enia, în 3//


26/67

UE a fost constituita pentru a unifica cat mai multe state din Europa intr-o organiatie comuna, prin care sase asigure ascensiunea economica si ni4elul de trai inalt a acestor state. *stfel, unul din oiecti4ele Uniuniiera e&pansiunea acesteia spre est, dat fiind faptului ca majoritatea statelor memre pana la 3//< erau dincentral si 4estul Europei. Tarile din este se caracteriau printr-o economie instaila si slaa, precum si sistemde drept nefunctional. 2n procesul de negocieri cu UE, aceste impedimente partial sau total au fost inlaturate,statele fiind chiar si in preent in proces de %integrare) !trecerea la moneda euro$.Ialul de aderare 3//


27/67

-e$ulamentul are aplicailitate generală. *cesta este oligatoriu în toate elementele sale i se aplică directșîn fiecare stat memru.

- Caracter general, contine prescriptii generale si impersonale

- *re forta oligatorW

- *re aplicailitate directa

- Este destinat statelor si particularilor

- *re putere normati4e complete, poate nu numai sa prescrie un reultat ci sa impuna toate modalitatilede aplicare si de e&ecutare considerate opportune.

- Este destinat statelor si particularilor.

:irecti%a este un act normati4e unional oligatoriu pt fiecare stat memru destinat in ceea ce pri4este

reultatul care urmeaa sa fie atins, dar care lasa autoritatilor nationale competent in pri4inta formei simijloacelor.

- ligatoriu in scopul pe care il desemneaa

- *re caracter general

- E destinata unui stat sau mai multor state memre

- *re character normati4e incomplete-fiindca necesita inter4entia puterii legislati4e nationale.

- Este indirect aplicaila deoarece statul destinatar are oligatia sa actionee in 4ederea transpuneriidirecti4e intr-un anumit termen.

:ecizia este oligatorie în toate elementele sale. ;n caul în care se indică destinatarii, deciia esteoligatorie numai pentru ace tia.ș

- *re character indi4idual- *re character oligatoriu- *re character normati4e complet- *re effect direct -Este destinata statelor si particularilor.

TE"T 11. !onsiliul European)1.1. Expuneţi natura &uridică a !onsiliului European( modul de or$anizare şi funcţionare'*nterior Tratatului de la 6isaona, Consiliul European era un organ informal care oferea Uniunii impulsurilenecesare pentru de4oltarea si definirea directiilor politice in general, dar, totodata si in domeniul 1E7C si a7679, in special. *stai, Consiliul European este o institutie a UE, compusa din sefii de stat sau de gu4ern aistatelor memre!care pot fi asistati de un ministru national$, 1resedintele consiliului european si 1resedinteleComisiei!poate fi insotit de un comisar$. 6a fel inaltul repreentant al ue e un memru, dar e in4itat sa

participe la lucrarile consiliului european.Este o institutie distincta de cea a Consiliului UE, fiind supusa acelorasi constringeri ca si alte institutii.

2mputernicirile Consiliului European sunt atriuite si supuse principiului susidiaritatii, iar actiunile sale 4or putea fi atacate in fata C9UE.

27


28/67

1.2. Analizaţi competenţele !onsiliului European( modalitatea de luare a deciziilor şi re$imul &uridical actelor elaborate de acesta'Competentele Consiliului European=a$ rol de %arhitect constitutional al Uniunii)= ia deciii in pri4inta 4iitoarei forme a UE si aderarii la UE?staileste criteriile de aderare la UE, desi nu ia deciia in acest sens? competenta de a initia procedura deroformare a tratatelor.

$ Competente organiationale= determina componenta 1arlamentului European si a Comisiei? numeste1resedintele Consiliului European,1resedintele Comisiei, memrii Comisiei, 2naltul 0epreentant, pememrii Comitetului e&ecuti4 ai BCE.c$ competente de solutionare a prolemelor= sefii de stat 4or solutiona acele aspecte care au ajuns la unimpas in cadrul Consiliului UEd$ rol proeminent in cadrul 1E7C= defineste si identifica oiecti4ele strategice ale UE in domeniul 1E7C sicelelalte domenii de actiune e&terna.Modalitatea de luare a deciiilor luate=". Consensul consensul de4ine regula, cu e&ceptia cand Tratatele pre4ad altfel. :e regula, prin consens seadopta actiunile politice.3. IMC :aca Consiliul European se pronunta prin 4ot, 1resedintele C.European si presedintele Comisieinu participa la 4ot !e&= numirea presedintelui Consiliului European? presedintele Comisiei$

. Unanimitate 2n ca de 4ot prin unanimitate, atinerile memrilor preenti sau repreentati nu impiedicaadoptarea deciiilor Consiliului European !e&= re4iuirea Tratatelor$


29/67

2. Tratatul de amendare a Tratatului pri%ind Uniunea Europeană şi a Tratatului de la -oma instituind!omunităţile Europene( 1 decembrie 2BB>( în %i$oare 1 decembrie 2BB +Tratatul de la 7isabona, şicele mai importante modificări introduse2.1. :eterminaţi natura &uridică a Uniunii Europene şi a TUE şi T0UE

Una din cele mai importante noutati pe care le aduce Tratatul de la 6isaona este faptul ca UniuneaEuropeana are personalitate juridica. Tratatele constituti4e ale Comunitatilor europene le-au dotat pe acesteacu personalitate juridica, dar încep(nd cu Tratatul instituind Uniunea Europeana din "## si continu(nd cutratatele de re4iuire ulterioare nu s-a mai pre4ăut acest aspect !propuneri de acordare a personalităţii

juridice Uniunii Europene au fost înregistrate si cu prilejul elaorării tratatelor de la Maastricht si*msterdam, insa nu s-a luat nicio deciie din raţiuni politice naţionale. $

TAUE cupprinde regulile si modalitatile concrete de functionare a uniunii, transpunind in practica elementede principiu descries in cadru TUE.

2.2. Analizaţi competenţele UE introduse de 7isabona ca urmare a abolirii sistemului de piloni'

Uniunea actioneaa numai in limitele competentelor care i-au fost atriuite de statele memre prin Tratate.

Principiul atribuirii competentelor) UE actioneaa numai in limitele competentelor atriuite? ricecompetenta care nu este atriuita Uniunii prin Tratate, apartine statelor memre. *ceasta semnifica ca toatecompetentele sunt stailite de statele memre. Totusi, nu e&ista in Tratate un catalog al domeniilor integrale&cluse din dreptul UE. Tototdata, cform TUE, securitatea nationala ramine responsailitatea e&clusi4a afiecarui stat memru. *stfel, actiunea Uniunii si a institutiilor sale treuie sa se incadree in limitelecompetentelor sale. 2n ca contrar, este posiila preentarea unei actiuni in anulare in fata C9UE.

Tratatul de la 6isaona clarifica tipurile de competente ale Uniunii, stailind in mod e&pres caracterulacestora= competente e&clusi4eG competente partajateGcompetente de sprijin fata de statele memre.

Competente e&clusi4e= numai UE poate legifera si adopta acte cu caracter de forta juridica oligatorie intr-un domeniu determinat. 7tatele memre nu pot actiona cu e&ceptia cand sunt ailitate de Uniune si pentru

punerea in aplicare a actelor Uniunii. :omenii rele4ante= Uniunea Iamala? Dormele cu referire laconcurenta? 1olitica monetara

Competente partajate= *tit Uniunea, cat si statele memre pot legifera si adopta acte oligatorii din punct de4edere juridic, insa competenta statelor memre se aeaa pe principiul %ocuparii domeniului). 7tatelememre isi e&ecut competenta in masura in care Uniunea nu si-a e&ecutat competenta. :e 4reme cedomeniul a fost ocupat de Uniune, statele memre isi pierd competenta lor. :omenii rele4ante= piata interna?agricultura si pescuitul? mediul?

Competente de sprijin= sustinere, coordonare si completare= *tit Uniunea, cit si statele memre pot legifera,doar ca Uniunea poate doar sa sprijine, sa coordonee sau sa completee actiunile statelor memre.*ctiunile Uniunii nu 4or inlocui competentele statelor memre. *ctele oligatorii ale Uniunii nu pot implicaarmoniarea actelor cu putere de lege ale statelor memre. :omenii rele4ante= industria? cultura? turismul?

protectia ci4ila? educatia.

2.. Estimaţi importanţa modificărilor introduse de 7isabona29


30/67

- uniunea europeana se aeaa pe 3 tratate= TUE si TAUE. UD2UDE* 7 * 7UB7T2TU2T CMUD2T*T22EU01EDE 72 2* 7UCCE:*T *CE7TE2*, 72 EZE0C2T* T*TE :0E1TU026E 7i isi asuma toateoligatiile CE.-EU0*TM ramine- creste rolul parl nationale prin oferirea de modalitati concrete de a contriui la una functionare a uniunii.- acordarea personalitatii juridice unice ue si aolirea pilonilor?- creste rolul 1E in procesul deciional al UE- initiati4a cetateneasca " milion de cetateni europen poate solicita direct Comisiei sa preinte o intiati4alegislati4a?- carta drepturilor fundamentale doandeste caracter oligatoriu, desi nu este incorporata in Tratat?

TE"T 111.!urtea de 8ustiţie)1.1. -elataţi istoricul şi moti%aţia creării !urţii de 8ustiţie' 1entru a construi Europa, anumite state !astăi în număr de 3+$ au încheiat tratate de instituire aComunităţilor Europene, ulterior a UE , dotate cu instituţii care adoptă norme de drept în domeniideterminate. C9UEe repreintă instituţia &urisdicţională a Uniunii i a !omunită ii Europene a Ener$ieiș țAtomice +!EEA,. *ceasta este compusă din trei instanţe= Curtea de 9ustiţie, triunalul 'i Triunalul

Auncţiei 1ulice, a căror principală misiune este e&aminarea legalită ii actelor Uniunii 'i asigurareaținterpretării şi aplicării uniforme a dreptului acesteia.Creata in "#5", ca o institutie a CEC, Curtea de 9ustitie si-a e&tins competentele si asupra CEE si CEE* dela infiintarea acestora, 1e masura de4oltarii Comunitatii, a crescut foarte mult si 4olumul de acti4itate alCurtii, iar institutia a de4enit supraaglomerata. 1entru a descongestiona agenda de lucru a Curtii, s-a deciscrearea Triunalului de prima instanta, care a inceput sa lucree in "#+#. Tratatul de la Disa a e&tinscompetent T12 si a pre4aut posiilitatea infiintarii de camera specialiate pe anumite domenii, care sa preiadin sarcinile T12, in present acesta este numit simplu Triunal este compus din cel puţin un judecător pentrufiecare stat memru. Un prim pas s-a facut prin infiintarea Triunalului Aunctiei 1ulice, care functioneaadin octomrie 3//5. Ior urma, proail, triunalele specialiate in proprietatea intelectuala.Tratatul de la 6isaona introduce clar notiunea de Curte de 9ustitie. *stfel, C9UE es

Documents

Examen Drept Institutional Al Ue