EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ŞI OCUPAREA FORŢEI

DE MUNCĂ ÎN U.E

1

INTRODUCERE :

In ciuda intensificarii masurilor active de combatere a somajului in

statele europene, ocuparea fortei de munca continua sa reprezinte o

problema importanta la nivelul Uniunii Europene si totodata o provocare

pentru statele membre.

Printre obiectivele generale urmarite in acest domeniu se numara

promovarea unui nivel inalt de ocupare a fortei de munca, un nivel mai

ridicat de viata si conditii de munca mai bune, protectie sociala adecvata,

asigurarea unui dialog intre conducerea intreprinderii si sindicat, dezvoltarea

resurselor umane pentru obtinerea unei rate inalte de ocupare si pastrare a

fortei de munca, si nu in ultimul rand combaterea situatiilor de excludere.

Conform tratatelor comunitare, “Uniunea si statele membre se

angajeaza sa elaboreze […] o strategie coordonata de ocupare a fortei de

munca si, in special, sa promoveze o forta de munca formata,calificata si

adaptabila, precum si piete ale muncii capabile sa reactioneze rapid la

evolutia economiei, in vederea realizarii obiectivelor” propuse. 1

La nivelul Uniunii Europene exista 3 agentii specializate pentru

studiul tehnic si cercetarea principalelor probleme aparute in domeniul pietei

muncii:

Agentia Europeana pentru Sanatatea si Siguranta Muncii (Bilbao);

Fundatia Europeana pentru Conditii de Viata si Munca (Dublin);

Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei

(Viena).

1 Tratatul de Instituire a unei Constitutii pentru Europa, Institutul European din Romania, iunie 2005, capitolul III, sectiunea I- Ocuparea fortei de munca, art. III-203

2

La inceputul anilor ’90 s-a raspandit teama ca nivelul mare al

somajului din majoritatea statelor ar putea deveni o problema permanenta,

astfel incat Comisia Europeana condusa de Jacques Delors a instituit in 1993

“Actul alb al concurentei si cresterii nivelului de ocupare a fortei de munca”.

Se evidential o dezbatere pe tema strategiei economice europene de ocupare

a fortei de munca si se aducea in discutie pentru prima data problema

somajului ca fiind printre cele mai importante in Agenda Europeana.

PROCESUL ESSEN:

In decembrie 1994, Consiliul European de la Essen a recomandat

statelor membre sa investeasca in pregatirea vocationala, in cresterea

intensive a locurilor de munca si a politicilor active pe piata muncii, si

totodata sa ia masuri impotriva somajului in randul tinerilor si pe termen

lung. Statele membre au fost instruite sa adopte aceste recomandari in

programe pe termen lung care sa fie monitorizate de Comisia Europeana si

de Consiliul de Ministri. Acestea urmau sa efectueze anual o serie de

rapoarte catre Consiliul European. Aceasta solutie, denumita “Procesul

Essen” nu a delegat competente in acest domeniu Uniunii Europene, dar a

contribuit la o crestere a constientizarii problemei somajului la nivelul

Europei.

In anul 2000, Consiliul European de la Lisabona a incredintat

statelor membre misiunea de a atinge un punct strategic prin care sa faca din

UE “cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunostinte din

intreaga lume”, capabila sa sustina cresterea economica prin crearea

locurilor de munca, imbunatatirea calitatii muncii si prin ridicarea nivelului

de coeziune sociala. Scopul este acela de a atinge o rata de 70 % a ocuparii

fortei de munca pana in 2010, si o rata mai mare de 60 % in randul femeilor.

3

Conform Tratatului de la Amsterdam, tarile candidate trebuie

sa coopereze cu UE in ceea ce priveste Analiza Politicii de Ocupare a Fortei

de Munca, avand in vedere mai multe puncte:

1. imbunatatirea functionarii pietei muncii, astfel incat sa se

asigure ca oferta de forta de munca corespunde in mod eficient cererii de pe

piata interna, precum si masurile introduse pentru sustinerea acestui proces;

2. rapiditatea si consistenta reformelor din domeniul politicii de

ocupare si a transformarilor pietei muncii, astfel incat sa permita participarea

la Piata Unica;

3.aplicarea politicilor si masurilor necesare pentru pregatirea

populatiei apte de lucru, nespecializata sau specializata in mod

necorespunzator pentru o economie de piata;

4. gradul de pregatire al structurilor politicii ocuparii fortei de

munca si al sistemelor derivate pentru a asigura aplicarea Strategiei de

Ocupare a Fortei de Munca.

Acquis-ul include si Fondul Social European (FSE), programele

comunitare din domeniul sanatatii publice desfasurate de Comunitatea

Europeana a Carbunelui si Otelului, un regulament al Consiliului UE cu

privire la Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei,

precum si masurile privind crearea si gestionarea Fundatiei Europene pentru

Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca.

Rolul actual al Fondului Social European (perioada de

programare 2000-2006):

1- Rolul in ansamblul politicilor comunitare:

Politica de ocupare a fortei de munca: FSE este instrumentul

financiar esential al politicii de ocupare a fortei de munca,

4

definit de Strategia Europeana pentru Ocuparea Fortei de

Munca (1994) si de liniile directoare de angajare (1997).

2- Scopul FSE:

Domenii esentiale- ca parte a obiectivului sau specific, FSE

acopera cinci domenii cheie (12 iulie 1999):

a) Dezvoltarea politicilor active pe piata muncii pentru a

lupta impotriva somajului, pentru a preveni somajul

pe termen lung si pentru a facilita reintegrarea

somerilor pe termen lung si integrarea in munca a

tinerilor;

b) Promovarea egalitatii de sanse, acordandu-se o atentie

speciala persoanelor expuse la excludere sociala;

c) Promovarea si imbunatatirea educatiei si formarii

profesionale;

d) Promovarea fortei de munca competente si

adaptabile, a inovatiei si a spiritului intreprinzator;

e) Imbunatatirea accesului femeilor pe piata muncii.

Preocupari complementare- in aceste domenii,

FSE trebuie sa tina cont de 3 obiective de tip orizontal:

a) Sustinerea autoritatilor locale in materie de angajare;

b) Sa confere o dimensiune sociala societatii

informationale;

c) Promovarea sanselor egale pentru barbate si femei.

In fiecare an, Consiliul European stabileste prioritatile comune

si obiectivele individuale pentru politica de ocupare a fortei de munca dusa

de statele membre, si propune totodata strategii pentru crearea locurilor de

munca, productivitate, calitatea muncii si salarizare. De asemenea, Consiliul

5

propune un echilibru mai bun intre conditiile si cerintele locului de munca si

viata personala, imbatranirea populatiei si mijloacele de asigurare ca rasa,

genul sau dizabilitatile nu limiteaza oportunitatile de angajare. Progresele

realizate in acest sens sunt urmarite prin Planurile Nationale de Actiune.

In Romania de exemplu, in iulie 2002 s-a aprobat Planul

National de Ocupare a Fortei de Munca, un document de programare

complex, care include orientarile si masurile pe care Romania trebuie sa le ia

pe termen scurt si mediu pentru imbunatatirea ocuparii fortei de munca,

sustinerea invatarii continue, eficientizarea si fluidizarea functionarii pietei

muncii, combaterea discriminării si excluderii sociale.

DATE CIFRICE :

Intr-un raport al UE se arata ca in ciuda unei slabe cresteri

economice este necesara o politica mai activa privind piata muncii pentru a

se putea ajunge la o scadere a ratei somajului. Astfel, in 2004, in ciuda

conditiilor economice existente, rata celor care s-au angajat pe piata muncii

s-a dublat ( crescand cu 0,6 %) iar cea a somajului s-a stabilizat la

aproximativ 9 %. Rata somajului a fost calculata de Biroul pentru statistica

al Comunitatilor Europene ca fiind procentajul de persoane neincadrate in

munca din numarul total al populatiei active economic. Informatiile culese

de catre expertii europeni arata ca intre 2003 si 2004 rata medie a somajului

s-a mentinut stabila in cele 25 de state membre luate in ansamblul lor,

respectiv la 9,2%. Totusi, daca se analizeaza din punct de vedere regional, se

observa o crestere a acestei rate in 57% din cele 254 de regiuni.

In 2004 peste 92 milioane de europeni au fost inactivi, iar 19

milioane au fost someri. Din cei 92 milioane, 14% erau apti si dornici de

munca. Persoanele inactive au varste cuprinse intre 15 si 64 de ani, nu

lucreaza, nu sunt inregistrate ca someri si se situeaza in afara pietei muncii

6

din cauza educatiei, traning-ului, responsabilitatilor de familie sau a

handicapurilor. Multi pur si simplu nu isi gasesc de lucru, ceea ce face ca

rata persoanelor inactive sa atinga 30% in randul populatiei capabile sa

munceasca. Alaturi de consultanta necesara privind cariera, trebuie

subliniata nevoia investitiilor in training si dezvoltarea abilitatilor, pentru a

putea aduce oamenii inapoi pe piata muncii.

Thomas Friedman scrie in The New York Times ca viitoarea

decada va fi una exploziva pentru o Europa de Vest care nu pare sa gaseasca

raspunsul potrivit la provocarile create de impactul „acestor economii

imbatranite, inflexibile, obisnuite cu vacante platite de 6 saptamani si

indemnizatii de somaj aproape egale cu un salariu" cu ambitiile si

dinamismul celor din Europa de Est, China si India, intr-o lume tot mai

globalizata. 2 Intr-adevar, multe dintre statele membre utilizează un dublu

sistem de protecţie pentru cazurile de şomaj: un sistem de asigurări finanţat

din contribuţii, bazat pe vechimea în muncă şi pe veniturile anterioare, şi

unul finanţat, de obicei, de la bugetul naţional şi bazat pe testarea

mijloacelor. Cu câteva excepţii, tendinţa actuală este de a se reduce nivelul

ajutoarelor de şomaj şi/sau de a se scurta perioada de acordare a acestora,

combinată cu o accentuare a obligaţiei de a căuta un loc de muncă. În

Austria, perioada de acordare a ajutorului de şomaj porneşte de la cinci luni

şi ajunge până la şapte luni şi două săptămâni, dacă persoana respectivă a

fost încadrată pe parcursul a trei din ultimii cinci ani. Perioada de acordare a

indemnizaţiei de şomaj în Belgia este, în general, nelimitată, excepţiile

având parte de calcule complicate. Valoarea alocaţiei se calculează pe baza

salariului de referinţă din Belgia, plafonat la aproximativ 1.400 de euro. Din

această sumă, între 42 şi 60 la sută merge în buzunarul şomerilor.

2 Alexandru Lazescu, art. “Europa – punct si de la capat” (hotnews)

7

Danemarca este o altă ţară unde este “rentabil” să fii şomer, având în vedere

că valoarea alocaţiei este de 90 la sută din salariul de referinţă, calculat în

ultimele 12 luni înaintea intrării în şomaj, dar plafonat la 430 de euro pe

săptămână. 3

Exemple de succes ale implementarii politicilor active pe piata

muncii sunt Olanda, Irlanda, Suedia, Danemarca si Belgia. Nu a existat insa

o implementare uniforma a acestor politici in toate tarile UE: in timp ce

Spania a reusit sa reduca disparitatile, in Polonia acestea s-au accentuat.

Potrivit Eurostat, intre 1995 si 2004 cea mai mare scadere a somajului s-a

inregistrat in Marea Britanie (3%) si Grecia, Spania, Franta, Italia si

Finlanda (2%). Reformele au dus la eficientizarea pietei muncii in

Danermarca, Spania, Olanda, Ungaria si Marea Britanie, unde rata somajului

a scazut, iar posturile vacante s-au ocupat mai repede.

Datorita unei cresteri continue a somajului in regiunea Balcanilor

de Vest este pusa la indoiala stabilitatea acestora si este amenintata chiar

integrarea lor in Uniunea Europeana. Intrucat una din conditiile pentru

aderare este existenta unei economii de piata functionale, rata somajului in

2004 de 44% in Kosovo, 42% in Bosnia-Hertzegovina si de 37% in

Macedonia arata ca acest deziderat este inca departe.

Pentru construirea unei cat mai bune imagini a realitatilor din

domeniu, un studiu al expertilor europeni a catalogat ratele somajului si in

functie de diferitele categorii sociale. Rezultatele analizei arata ca rata

somajului feminin a fost mai mare decat cea a somajului masculin in

aproape doua treimi din regiuni, situatia fiind si mai grea in ceea ce priveste

3 Gazeta de Cluj , Articol de Traian Deleanu, publicat in 23.01.2006

8

somajul inregistrat la tineri, intrucat in peste doua treimi din regiunile UE

rata somajului la tineri a fost dubla fata de cea medie.

In septembrie 2005 cele mai mici rate ale somajului s-au inregistrat

in Irlanda (4,3 %), Olanda (4,6 %), Marea Britanie (4,6 % in iulie),

Danemarca (4,7 %) si Austria (5,2 %). La polul opus se situeaza statele

unde rata somajului este foarte mare, cum ar fi Polonia (17,7 %), Slovacia

(16,4 %), Grecia (9,9 % in iunie), Franta (9,4 %) sau Spania (9,3 %).4

Dintre statele membre UE, 15 au inregistrat o scadere a ratei

somajului intr-un an, 3 au ramas stabile iar in 7 state s-a inregistrat o crestere

a somajului. Printre cele 15 state se numara: Lituania, cu o scadere de la 10,5

% la 7,6 %, Estonia (8,9% - 7,1 %), Spania (10,8 % - 9,3 %), Danemarca

(5,3 % - 4,7 %), in timp ce Cipru (5,4 % - 6,4 %), Ungaria (6,1 % - 7,2 %),

Luxembourg (4,9 % - 5,6 %) si Belgia ( 7,9 % - 8,4 %) au inregistrat un

nivel ridicat al cresterii somajului. O statistica recenta Eurostat ne convinge

ca stradaniile politicienilor europeni pentru diminuarea decalajului dintre

regiuni in ceea ce priveste rata somajului nu sunt eficace. Astfel, suntem

martorii unor oscilatii imense ale ratei somajului in formatul european de 25

de tari membre: Marea Britanie se situeaza cu doar 2,4 procente rata

somajului in regiunea Dorset/Somerst in fruntea clasamentului. La polul

opus se afla regiunea franceza Reunion, cu o rata a somajului de aproape 33

la suta. Variatiile privind rata ocuparii fortei de munca sunt si mai mari in

cazul tinerilor: in timp ce in regiunea olandeza Zeeland somajul la tinerii

intre 15 si 24 de ani nu depaseste 5,4 la suta in aceeasi regiune franceza

codasa, Reunion, peste jumatate din tineri sunt someri. Luata per ansamblu,

rata somajului in UE este totusi constanta in ultimii trei ani - ea situandu-se

la circa 9,2 procente in medie. Pe plan regional insa se observa, potrivit

4 sursa: Eurostat, Oficiul de Statistici al Comunitatii Europene

9

expertilor europeni, o crestere a acestei rate in peste jumatate din cele 254 de

regiuni ale Uniunii. La capitolul ocuparea fortei de munca, cel mai bine stau

tot britanicii, cu 21 de regiuni sub media somajului din Uniune. In clasament

ii urmeaza Italia cu sapte, Austria cu sase si Olanda cu cinci regiuni sub 9,2

la suta somaj. Peste media europeana se afla sase regiuni din Germania si

patru din Franta. Tara cu cea mai mica rata a somajului ramane Olanda, cu

4,7 procente, Polonia incheind clasamentul cu un procent de 19 la suta.

Provincia Kosovo, Bosnia-Hertzegovina si Macedonia, ramase in urma

fostelor tari socialiste membre ale UE din 2004 din cauza razboiului, au o

rata a somajului de circa 40 la suta.

Cat despre Romania, la rata somajului stam mai bine decat vecinii

nostrii, bulgarii (12 %), care au un somaj cu patru procente mai ridicat decat

al nostru. In 2004, Romania a avut cei mai putini someri in regiunea de

Nord-Vest (6,5%) si cei mai multi in Sud-Est (9,9%). Ca si in Bulgaria,

randul celor fara loc de munca l-au ingrosat tinerii, rata somajului la romanii

intre 15 si 24 de ani ridicandu-se la 21,9.5

5 Arhiva Adevarul, 18.10.2005, art. “Enclave cu someri in Europa”, de Magda Crisan

10

RATA SOMAJULUI IN STATELE EUROPENE(septembrie 2004-septembrie 2005)

STAT Sept

2004

Martie

2005

Apr

2005

Mai

2005

Iun

2005

Iul

2005

Aug

2005

Sep

2005

Belgia 7.9 8.3 8.3 8.4 8.5 8.4 8.4 8.4

Cehia 8.3 8.0 8.0 8.0 7.9 7.8 7.8 7.9

Danemarca 5.3 5.1 5.1 5.0 4.9 4.9 4.8 4.7

Germania 9.6 9.8 9.9 9.6 9.5 9.3 9.5 8.7

Estonia 8.9 7.9 7.9 7.8 7.7 7.5 7.3 7.1

Grecia 10.5 9.9 9.9 9.9 9.9 9.9 9.9 9.9

Spania 10.8 10 9.7 9.6 9.5 9.4 9.4 9.3

Franta 9.6 9.6 9.6 9.6 9.6 9.5 9.4 9.4

Irlanda 4.5 4.3 4.3 4.3 4.3 4.3 4.4 4.3

Italia 7.9 7.8 7.7 7.7 7.7 7.7 7.7 7.7

Cipru 5.4 5.8 5.5 6.0 6.2 6.2 6.3 6.4

Ungaria 6.1 7.0 7.1 7.1 7.1 7.1 7.2 7.2

11

0 2 4 6 8 10 12

Belgia

Cehia

Danemarca

Germania

Estonia

Grecia

Spania

Franta

Irlanda

Italia

Cipru

Ungaria

Sep-05

Aug-05

Iul 2005

Iun 2005

Mai 2005Apr-05

Martie 2005

Sep-04

12

BIBLIOGRAFIE:

Centrul de Informare al Comisiei Europene in Romania

(www.infoeuropa.ro si www.europa.eu.int)

Ministerul Integrarii Europene (www.mie.ro)

EUROSTAT (Oficiul de Statistica al Uniunii Europene)

Fise documentare (pe site-ul Parlamentului European) ce cuprind

informatii cu privire la institutiile si politicile UE:

www.europarl.eu.int/facts

“Tratatul de Instituire a unei Constitutii pentru Europa”, Institutul

European din Romania, iunie 2005

“L’Union europeenne en letters et en chiffres” ,publicata de Directia

generala de presa si comunicare a Comisiei Europene, februarie 2004-

Bruxelles

Arhiva Adevarul, 18.10.2005, art. “Enclave cu someri in Europa”, de

Magda Crisan

Gazeta de Cluj, art. de Traian Deleanu, publicat in 23.01.2006

13