EUROPA, RUSIA Si ROMANIA

STUDIU ETNIC I POLITIC

DE

DIM. A. STURDZA

CU T R EI CH A R TI

B-uctiresciSTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

96, Strada Berzi, 96.

1 8 9 O.

EUROPA, RUSIA SI ROMANIA

STUDIU ETNIC *I POLITIC

DE

DIM. A. STURDZA

CU TREI CH A RTI

BucuresclSTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

96, Strada Berzi, 96.

1 8 9 0.

EUROPA, RUSIA $1 ROMANIA

STUDIU ETNIC §I POLITIC

Rostislav Fadejew, Puterea militara a RusieT i poitica el militara (1868). Rostislav Fadejew,Desvoltarea cestiunel orientale (1870). Danilewsky, Rusia §i Europa (1871). Komarow §i Sarjanko,Charta popcirelor slave (1890). Calendarul ruso-slav pe anul 1890. Barthélémy L'Indo .An-glaise (1887).Colonel Stoffel, De la possibilité d'une future alliance franco-allemande (1890). Acte r¿i docu-mente privitoare la istoria., Renascerel Romaniel (1888-1890). Almanach de Gotha (1854 la 1890). OttoHiibner u. Iuraschek, Geograpisch-statistische Tabellen (1890). Minoprio, Jahrbuch der Volks und Staats-wirthschaft aller Lander aer Erda (1880).Kolb, Handbuch der vergleichenden Statistik (1879, 1883),Block,L'Europe politique et sociale (1869). Retina, Nouvelle géographie universelle (1875). Daniel, Geographie(1883). Lejean, Ethnographie de la Turquie d'Europa (1861). Vogel, L'Europe Orientale (1881). Mayer'sConversationslexicon (ultima editiune).Analele Statistice ale Româniel (1865).Petrescu, Estract din Statis-tica administrativa (1866). Obedenaru, la Roumanie aconomique (1876). Emanuil Kretzulescu. Romania(1876). Aurelian, Teara noastril. (1880). Mi§carea populatiunel din Romania pe 1889 (1690). Czoernig,Vertheilung der Voelker.stamme in der oesterreichischen Monarchie (1861). Ficker, die VOlkerstamme deroesterraichischen Monarchie (1869).Keleti, Statistique dela Hongrie (I873).Schwicker, Statistik des KOni-greichs Ungarn (1877).Schmitt, Statistik der oesterreichischen Monarchie (1878).

(ÇU TREI CHARTI).

u de asta di dateazd luptadintre popoarele din Apusulsi din Rdsdritul Europei; ea

numérd secoli si este o parte a insasiistorie omenirei.

Dupd ce Grecii aii asezat in mod ge-nial basele civilisatiunei omenesci, dupdce organisarea politicd a statului romana dat o forma palpabild si practica a-ceste civilisatiunl; popoarele greco-la-tine aú atras spre ansele demente cul-turale noue. Pe la inceputul ere cres-cine, Germanii aú nävälit pesee a totputernica dominatiune a Rome, care fuinfrintd politicesce, dar care a rdmasinvingdtoare din punctul de privire cul-tural. Atunci, s'a format acea contopirea elementelor civilisate i civiliskoarea Europei, care sd numesce lumea oca-dentaki, ocupind astgli pe toatd supra-lata globului positiunea predomnitoare.

In contra aceste formatiuni culturales'afi rddicat patru rinduri de furtunliruptiunea Mongolilor si a Tharilor, in-cursiunea Arabilor, invasiunea Turcilor

lupta intreprinsd de Rusi pentruasigura suprematia europeand.

Mongolil, Tätaril, Arabil ati fost In-vinsl si_ zac astddi nimicitl.

Mult timp a stat indecisd soarta Eu-rope, -când Turcii, viteji i sumeti, inain-tase in al séptespreçliecelea secol pèndsub zidurile Vienei i credeaii cd sabiasi focul eraii mijloace sigure pentru apune coranul in locul civilisatiune eu-ropeane. Dupd trei secole de lupte crin-,

cene, ei aU trebuit sd se retragd incet cu in-cetul. Europa a rémas invinotoare. In a-cele timpurr Românii aU stat multi ani iso-lati de Europa si esistinta lor era in peri-col : dar resistinta le-a fost vitejeascda contribuit mult la infrAngereq Turcilor.

In urma Turcilor s'ad rddicat RusilIn contra Europei. Inchipuindu-si cd re-presintd elementul unel noui civilisatiunibasatd pe alte principii, pe alte idei, peo altd organisatiune de cAe vechea iumeoccidentald; Rusii sa cred chemati afunda o lume noud, lumea ruseascd, seaiilumea slavond, precum o màf numescspre a o face mai ademenitoare. Rusii

4 EUROPA, RUSIA p ROMINIA

nu apar Cu dorinta de a intra in cer-cul cultural de astadi, contopindu-se cucivilisatiunea europeana, spre a parti-cipa la mersul progresiv al omenireiel vor sa intrerupd §irul acestel desvol-tar! de mil de anr, i lupta de dol se-coil pentru a o nimici.

Aceasta luptA a Rusilor cu Europaformeazd nodul imprejurul cAruia stdastAcji lumea incdieratd. Aceastà luptae piing de actualitate. Ne aflarn in mi-jlocul el, participdm la dinsa. Adese des-bingrile popoarelor Europe.' civilisatesint pentru dinsele o causd de sldbiciuneIn fata actiunel strins unite a Rusilor,conclusa de o singurà voinO, constantä.De aceia multi stilt nedumeriti, cui vaapartine victoria finata. Nu e indoios cáaceste desbindrì prelungesc o situatiunecare ar putea fi de alt fel ldmurita cuu§urin0 cAci puterea materiala si trio-rald a Europei e atát de mare, incátsigura e inftingerea acelora, carii cautgsa distruga mdreata clddire, radicata nuprin nimicirea a tot ce s'a fdcut, ci princonlucrarea comunk continud, netermu-rità a spiritului omenesc.

Dar acum astfel stall lucrurile in-

decise, i in aceasta -situatiune Orientuleuropean searnAnA une ori espus a'§i

perde individualitatea sa proprie, lega-mintele sale cu lumea culta, pentru a ficuprins tu oceanul rusesc. Românii a-flând use in acest orient, e de un ifite-res vital pentru ansii, a esamina detimpuria i continuu situatiunea, pentrua'si clarifica positiunea in fata luptato-rilor si a sci ca- precisiune, ce aft deacut in fie care moment.

Timpul de fata estel:propicift pentruo cugetare linititä. Luptaltrurmeazacursul pe cdi piezise, laturalnice, ascun-se; dar ne afilm totusi inteun momentde répaos. E ca inainte de o incaierarevie, cAnd adversaril se odihnesc, pentru

a da pept unul in contra altuia. SI e-saminam deci fortele taberelor i posi-tiunea Románilor in fata lor, ca sá tra-gem conclusiunile, in stare sd luminezecalea de urmat cu o lumina vie, sprea nu solidi i spre a face ca cuvintulde -4politicd româneascd, sä fie un a-devér, iar nu un cuv6nt färä miez, ser-vid numai de momealg pentru a ade-meni pe cei nepriceputi seaft pe ceislabi de Anger

and aruncdm o privire asupraEuropei i tragem o linie dreapid de laCap Nord, virful continentului nostru celmai apropiat de polul arctic, spre Triestepunctul de separatiune al Italienilor deCroatl si de Sirbi pe Marea Adriaticd ;despdrtirn Europa etnicesce In doue' pAr0una occidentald, alta orientalg. In Eu-ropa. occidentala popoarele latino-ger-mane se afld inteun antagonism, ce nus'a alinat; in Europa orientald elernen-tul slavon predomnesce si intr'acesta a-cel rusesc are o preponderentä. nein-doioasa.

In lumea europeana. occidentald An-gla, Francia, Spania, Portugalia, Italia,Elvetia, Belgia, Olanda, Germania si

Danemarca formeazá corp compactasezat in teritoriul cel mal desvoltatdin punctul de vedere geografic, celmai favorabil din acel geologic si cli-

materic. Acest corp isi trimite in ldun-trul lumei ruso-slavone trei brate. Bra-/1,cl despre Nord cuprinde amindoué tér-murile Mdrel Baltice, e ocupat de Scan-dinavi, de Fini, de Leti, de Germani,si tine lumea ruseascd, depastata demare. Bratul despre Sud, legat de cor-pul principal prin suvina ingusta. a Dal-matiei e situat in peninsula balcanicd,e ocupat de Greci si de Turd, de Ma-cedo-Románi si de Albanezi, i sg tinede Grecia si de Turcia.

In mijlocul améndurora inainteazd sprerdsdrit un al treilea brat, ca un zid,pare a fost pan acum un obstacol ne-invins in contra inaintdrif Ru§ilor spreConstantinopol. Acest zid e ingust la in-ceput, intre Viena §i Presburg la Nord §iMarburg la Sud, unde Germanii Austrieisint strin§i de Celli §i de Sloven! ; darsè. ldrgesce acolo, unde locuesce ele-mentul finic al Maghiarilorl devenind inpartea ocupatd. de Români o adevératdcetate, a cdreia simbure e Regatul Ro-mânief, turnul de cdpetenie al acestercetäti, bine inarmate, bine pdzite, do-minând jur imprejur intreg teritoriul dela Marea ...Neagrä pdnd. in Carpati.

Situatiunea de fapt, descrisa mai susa fost de mult inteleasd. de Ru§1. Deand s'ati convins, cd incerarile lor dea cuceri Peninsula balcanied §i Constan-tinopolul ye mare vor remâne zadarnice,ei se pregatese -necontenit. Resboielelelor, and cu Turcia, and cu Europaoccidentald, nu sunt de at incercdrI, incare eI 41 intdresc fortele. Inaintândca o masd greoaie de la Marea Nor-dia., de la Ural §i de la Marea Cas-pia., Ru§ii ating §irul nordic al Carpa.tilor prin Polonezi, §i imping o lance intrupul Europe!" occidentale prin CehitBoemiei. Dar aci se opresce- elementulruso-slavon. In Boemia chiar, Cehil 41impart teritoriul cu Germanii, §i dincolode muntil Erzgebirge (in Saxonia) §iBöhmischer Wald (in Bavaria), Germaniistag neclintiti in dese §i puternice fa-lange. Ru§ii se simtesc slabf in aceastdparte L_ de aceea ef eautd a intoarce po-sitiunea §i-§I indreapta silintele lor spreSud, acolo unde cetatea româneascdpare a fi slabitä de mai inainte, prin a-salturile indesite ale Turcilor §i ale Gre-cilor, uniti acolo odinioarà inteo comunaopera de distrugere. Ru§ii scig mal binedecát ori-cine, ce crudd incereare a fost

EUROPA, RUSIA *I.ROMANIA 5

pentru Români epoca FanarioOlor cuincursiunile ruso-turce §i at de cumplitail fost el sguduiti prin intâmpldrile, careag curs peste din§iI de la a doa jumdtatea secolului al cinci-spre-decelea pAnd lacdderea Sevastopolului in 1856. Ru§iiad creçlut §i cred §i astd4i, cd in Ro-mánia totul e copt, pentru ca fruptulsa le cada de la sine in brate, pentruca Românil sa primeascd cu bucurie do-minatiunea lor. Antèiul pas in -aceastddirectiune a fost hotdrirea Ru§ilor, dea indeplini, prin cedarea Bucovinei, lip-surile, pe care Austria pretindea cä le-asuferit la impdrtirea Poloniei. Ca o con-secintd naturalá a urmat al doilea pas,rdpirea Basarabiel §i stabilirea protec-toratului rusesc in Principatele Moldovel§i a Valachiel. Protectoratul s'a desfi-intat, dar Basarabia se rusificd din toateputerile. Aceasta e pentru Ru§l o ne-cesitate de ânt6iul ordin, ad trebuesd se dovedeased in mod nedubios, cdd. fost cu putintd sá se sdrobeased dre-sistinta obstinatd a Românilor, care du-reazd acum de cinci-spre-dece secole.Sldbirea §i finalminte nimicirea elemen-tului românesc a fost §i este unul dinpunctele cele mal vNute ale politice!

-rusescl.

Intre zidul occidental, care rdzemat peCarpati sä intinde de-a lungul Dundrei1)8116 in Marea Neagrd, §i teritoriul su-dic al Peninsulei balcanice, unde tráeseGrecii, Tura', Albanezii §i Macedo-Ro-mânii, se afid a§ezatä o insulá slavond, cuCroatia §i Slavonia, Bosnia §i Herzego-vina, Serbia §i Muntenegrul, Bulgaria§i Rumelia Orientald.. Boemia §i Poloniastag legate lant de Rusia: Insula Sla-vilor din Balcanl e despdrtitd de Rusiaprin cetatea dundreand, conscientd de po-sitiunea el §i de pericolul ce o amenintd.

Precum forta culturald e necontestatIn panca grupului etnic occidental, pre-

cum posiOunea lui e cea mai avanta-gioasá pentru desvoltarea puterilor sale,precum el este mal* puternic a§ezat i in,fipt in teritoriul sea; asemine §i folla luinumerica e mdi insemnat6.. Populatiuneaintregei Europel numera. 33 2.196.000de locuitori. Grupul popoarelor occiden-tale e de 2 2,5 ori mai numeros de cit a-cela al popoarelor ruso-slavone: 2341/3milioane staii in fata a 973/4 milioane,

Elementul oci d m'al se compune dinI o . 708.00o Latini, adecd

40.280.000 Frances1 gi Wat onl,29.570.000 Italienl,20.810.000 Spanioll iPortugesT,11,000.000 Romanl,

48.000 Retp-Romenl.

105.1 30.000 Germani, adeca63.205.000 GermanT, Olandezl, Fla-

mane,32.980.000 Englezl,

8.945.000 Scandinavl.

2 7. 2 9.000 popoare adecd6.575.000 MaghiarI,5.415.000 Fin!,4.760.000 Turel i Tetar',3.12).000 Grecl,8.150.000 LituanY, LeT i Ourl,1.942.000 Celtl,1.316.000 AlbanezI,

556.000 BaseY,690.000 Alte micY reamitturl de

popoare.234.367.000 in total

Elementul ruso-slav are :84.2 00.000 in grupul nonti c , adeca :

65.270.000 Rue i Buten!,11.581000 Polonezl,7.220.000 Cehl, Moravl, Slovael,

130.000 Sorbl.

1o.! 5s .000 in grupul balcanic, adeca :4.230.000 CroatY,1.800.000 Sèrbl,2.865.000 Bulger!,1.260.000 SlovenT i Muntenegrinl.

3.474.000 Israelqii din OrientulEuropei,97.8 2 9.000 in total.

Israelitil din Orientul Europeia§ezat in grupul ruso-slav, fiind cA par-tea cea mai mare a lor locuesce inRusia (2.797.880), se rdspAndesc de a-colo in Austro-Ungaria, România §i Pe-

EUROPA, RUSIA $1 ROM.LNIA

ninsula balcanica, §i, din causa cà nuse contopesc cp nici o n4onalitate,vin, când trec peste hotarele imperiuluide la Nord, 'un instrument -insemnat dedisolvare a ori-ce aspiratiune na0onalà,de slAbire a fortelor de resistintd a po-poarelor g,rupate politicesce in state or-ganisate §i prin urmare de favorisare alucrArei de cotropire a Rusiei prin in-piurirea lor antin4onala.

'Daca implrtim aceste doue elementeetnice in diferite grupe, dupa cum elese aild a§ezate in descrierea de malsus, avem dinaintea ochilor urmAtorultabloù instructiv al grupdref popoareloreuropeane:

Grupul occidental se compune din234% milioane §i anume

8 8 .o8 1.000 Corpul central.90.708.000 Latinlin afare de Romera94.185.000 Germanl, In afara do

Scandinavl i de Ger-manil Ungariel.

1.942.000 Celti,556.000 Basel690.000 Miedo fArtimittur! de pe-

Ipbeire.

r 7.5 ro.000 Bratul despre Nord8.945.000 Sean di navY.5.415.000 Fin!,3.150.000 Lituaul, Letl,

18.745.000 Bratul mijloci saü CetateaDundreand i-10.170.000 Romanl,

6.100.000 in Regat,2.870.000 in Austro4Ing.1.000.000,111 Basarabia

200.000 in Serbia, giBulgaria,

6.575.000 Maghiarl,2.000.000 Get mata.

10.03 .000 Braol despre Sud sail bal-canje

4.760.000 Turd i Tetar!,3.125.000 GrecI1.316.000 Albanezi,

800.000 RornenT Macodonen!.30.000 RomAnf din Grecia.

Grupul ruso-slav se compune din 9784milioane §i anume :87.6 74.00o Corpul nordic, in care se afld §i

cea mai mare parte de JsraeliV,o. 1 5 5 .000 Corpul balcanic.

Din tustrele bratele etnice, ce se in-tind de grupul popoarelor occidentalespre rè'sarit, ca inainte mergAtoare a

ca intdriturf puternice, me-nite a opri ori-ce veleitAtI de destruc-iune a culturei, radicatä de dinsele; bra-

tul mijlociii e cel mai numeros, §i in-teinsul Românil ail puterea, cdcf ei re-presintg, in cele 183/4 milioane, 54,33 lasutd, pe când Unguril numai 35 la suta§i Germanii 10,67 la suta, §i ei ati po-sitiunea cea mai espusa, fiind cea maldepgrtata de corpul central.

Din cele doué grupurl slavone, ín-sula balcanicd cu o populaOune de10.155.00e locuitori e Onnuitg. la Sudde bra4u1 etnie occidental, egal de nu-meros de 10.031.000 §i la Nord decetatea dunareana, indoit de puternicaprin numérul el de 18.745.000 locuitori.

Dupg ce s'a larnurit situatiunea reala popoarelor -Europei In Eta Rusiei, ede nevoiä sá esaminam, cate sunt pri-virile Ru§ilor, care sunt planurile poli-tice ce reiesa dinteinsele ca o conse-ciqg logicd.

Pentru a ne face o idee clara des-pre aceste planuri, sd reamintim, intreacdt, cum Rusia, in timp de una sutäcincl-deci dd arii de la inceputul seco-lului trecut 1)611'6 la resboiul Crimeei,a cotropit in Europa imense teritoril.,prin arme si tot felul de uneltiri, mic-§urand sead desfiintand chiar, alte statepurtdtoare de cultura. Aceasta lucrarea fost sistematica §i Rusia a pus multapacientá pentru a '§i ajunge scopurile.Unde imprejurarile nu eraii propicii, ease multumea §i cu cáte o provfncie,care, ca Besarabia, imputirá importano§i forta de resistintd a statului, din acdruia trup sd rupea. Invinsg de Turdla 1711, când Petru cel mare fu silit a

EUROPA, RUSIA *I RODUNIA 7

subscrie Tratatul ru§inos de la Prut,Rusia a devenit cu incetul un pericolserios pentru Europa.

Resbelul Crimeei t'acuse de incetaseactiunea ruseascd o bucata de timp. Nutrecurá insd mal mult de doue decenilde la 1856 §i aceasta acOune disolvantgincepu din noti cu o activitate mal mare,mal deschisd sJ mal fati§a. Mal tnaintefusese vorba de a libera pe cre§tinii or-todoxi de jugul musulman; acum sd puninainte drepturile de dominatiune a Ru-§ilor peste toate popoarele slavone, rusesaü neruse, §i peste aItele, pe care Ru-§ilor le place a le trage in lumeavota. Astd41 Rusil proclama dreptul dea imparti terile §i popoarele dupa bunullor plac, dupg vederile lor, dupg inte-resere lor.

O serie intreagá de scrieri istorice §ipolitice apar, desvoltând dogma de ca-petenie §i nestramutatg a politice! ma-relui imperia de la Nord. O serie In-treagg de serien aú de scop a dirigein acest sens opiniunea publica ruseascg.§i aceea a 'érilor, menite, dupg. Ru§i, ale apartine lor intr'un timp mai apro-piat saü mal departat.

Renumitul general Faa'ejew espunea,inca de la anul 1868, ca antagonis-mul dintre Europa i Rusia e creatprin insu§i faptul ivirei poporulq rusesc,a unui popor noú, numeros, cu alteidei sociale, cu o biserica a sa proprie,incunjurat de elemente etnice ce' l sintinrudite sail prin asemanare de rasa sailprin asemlnare de religiune. Ru§iI nusint pentru Fadejew numai Ru§il propriil

ci el cuprind pe Slavii ruflnerufi §i pe cortodoxi». Toti acestiaail a trdi intr'o naturala §1 vecinica ini-miele Cu celelalte popoare europeane,dintre care nici unul nu va deveni in modconstant un aliat al Ru§ilor. Din aceastdsituaOune reiesa,pe de o parte sim-

8 EUROPA, RUSIA *I ROILiNIA

patiile EuropeI pentru -Polonia §i Fin-landia, precum §i trecerea sub tutelaapuseana a Principatelor române §i aCrescinilor din Turcia,pe de alta partenecesitatea rusificareI Finlandiel pentrua o apéra de Scandinavism, a Provin-ciilor baltice pentru a le apéra de Ger-manism, a Basarabief pentru a o scapade Românism, a Transcaucasiei pentrua o scdpa de Europa §i de fanatismulmulsuman, a Polonier §i a Provinciilorvestice pentru a le scoate de sub com-plicatiunile unor influinti §i comploturlpernicioase.

Fadejew declara cd ecestiunea ori-entalls e cestiunea slavic42, tare nue insd o cestiune proprie a Slavilormeridional", ci a tutulor Slavilor, si

prin urmare a Ru§ilor. De aceea peri-colele une" ciocnir" intre Rusia §i Eu-ropa occidentalá din cestiunea orientalaieasd, printeinsa sè impleticese §i tntrInsareintra. Cestiunea orientala e o cestiuneslavona ântâiú, fiind-ca numaf popoareslave ocupa, dupa Fadejew, teritoriulTurciel Europeane din Dalmatia pénéla Dunare §i Constantinopol, cu sUnguraesceptiune a peninsulei grecescr, locuitade GrecI §i AlbanezI, §i al doilea fiind-ca numaI pravoslavniculuf Czar al Ru-sieI i se inchina populatiunile, ce se 'n-tind din România péné 'n Grecia, inSiria, §i'n Egipet, ca singurulul mosce-nitor direct al Marelui Constantin, casingurülui impérat crescin din Orient.Naturalmente Greca' §i Romini" sint cu-prin§i intre Slavi, cae neputincio§i a seridica §i a se sustine singurl, aceia§"inimicI ti amenintd ca §i pe Ru§I. Grecanumai de la Ru§" pot spera scdpareaneamului lor, sub conditiunea de a parasifantasia archeologica a imperiului orientalgrecesc fiindca statul rasaritean cres-cin apartine Ru§ilorl ca unora ce sintcapul §i inima imense rase slavone.

Românii, invdscuO" in carnea Slavismului,numaI prin ajutorul Rusiei pot sa esiste,§i independinta ca §i libertatea lor deRusia atirng. Singura piedica ce intim-pina. Rusia in aspiratiunile sale slavoneeste separatiunea sa de popoarele slavemeridionale prin Galitia austriaca, vir-ful spadeI Indreptata in contra Rusielde inimicif sei, §i prin România, forte-reta de la Dunare, care separd pe Ru§ide Slavii balcanici. Astfel stail strinsunite cestiunea polonezd §i cestiuneabalcanica : nodul amindurora fiind latermurile Dunare". Fadejew pune Ru-siei alternativa sail de a '§I intinde do-minatiunea 1)&16 la Adriatica sal' de aretrograda peste Nistru. Finalmente elnu se indoiesceinsa, ca curind saú tarditiRusia va proclama domnia Slavismului,adeca federatiunea tutulor Slavilor §i Or-todoxilor. Aceasta federatiune s'ar com-pune din Rusia §i din maI multe state

Aceste, puse sub principi din familiaruseascd, §'ar 'regula fie-care, intereselelor cu totul interne in mod independent :

iar capul federatiunel ar fi naturalmenteCzarul Rusiel, care va conduce toate in-teresele generale, politice §i militare, §ilimba de stat va fi limba ruseascd. NumalIn asemine conditiunI sà poate ridica Ru-sia, §i pot sd '§i mantie independinta po-pulatiile balcanice §i dunarene. Conside-rind, dup. constelatiunile momentului,pe Francezi §i pe GermanI odatá ca a-liati, alta data ca adversarr, Fadejew1§I sprijinesce opiniunea, opuind celor 8omilioane de Ru§", seail 87.630.000 Fran-cezi, Austriaci, Belgiani §i Olanclez", sal:"78.2 10.000 Germani; Austriacl, Belgiani§i Olandezi.

Danilewski e mal esplicit de-cit Fedajew, pentru cd scrierea lui ecurat politica, pe cand cealalta e maimult militara. Danilewski stabilesce malant6ifi, cg. precum Ru§ia e pentru Eu-

ropa un corp strein; asemine Europapentru Rusia nu esistá nici geografi-cesce, flia. istoricesce, niel ca civilisa-tiune : cdcI in fata societatilor europeaneindividualiste, cu ilusiunea opticä a unefcivilisatiuni senile, sa radica Rusia, alza-indivi dualista', cu o viatd a ei proprie,neatinsd de a§a numitul progres civili-sator al Europel. Ideia Slavismului este,dupa acest autor, una cu ideia Dumnezei-ref §i a Bisericelo, §i dih puntul de privireintelectual national §i politic maI inaltd§i maf precioasd dedil libertatea, sciinta,instructiunea §i ori ce alt bun moral saiimaterial al lumel. Danilewski espune, mal.departe, cd aceasta este causa, cd Ru-sia nu poate pdrdsi organisarea el de omie de anl, udatd cu singele §i sudoareaa 8o milioane de suflete de aceia§1 origine,pentru scopul de a initia la civilisatiuneaeuropeand pe sdrenturo§il de la Kokand,Samarkand §i Kiva §i pe doné milioanede Mongol! vagabonzl, §i cd ea nu poatevro datá renunta la misiunea el de ascutura de jugul apdsdtor al sclavief in-telectuale a EuropeI atit popoarele cu-rat slavone, precum §i acele populatiunineslavone, care, ca RomâniI, Grecil §iUnguril, sint strdbdtute de elementeslave §i de voe orl de nevoe sint legatede destinele popoarelor ruso-slave. Deaci deduce Danilewski , cd cestiuneaOrientului e eminamente o cestiune ru-seascd, strins legatd §i de slavism §i deortodoxie, care pentru acest autor unasint. El aratd, cd. dacd Grecil §i Ro-márill. nu sint de rasa slavond, eI totu§ise nutresc de slavism prin biseria., sin-gura lor boald fiind pretentiunile P m b i-Ooase de a '§i mantine individualitateaprin ajutorul Occidentulusi european, ina-mic al lumei slavone. Ca dovadd des-pre aceasta se aduce: adoptarea decdtre Români a alfabetulul latin §i schi-mosirea limbel românesci prin alungarea

EUROPA, RUSIA *I ROMINIA

cuvintelor slavone din ea §i adoptareade cuvinte francese nepotrivite cu firealimbel poporulul.

Danilewski spune mal departe, cdSlavismul §i in particular Rusia, sint de-stul de puternici pentru a se impuneEuropeI. Rusia ar fi mo§tenitoarea Bi-zantului, cdcl provedinta dupd ce a a-les pe Otomani peutru a impedeca ere-siile occidentale sä inlocuiascd in Orientortodoxia, i-a fd.cut astAcji inutili prinrddicarea fortelor slavone cu Rusia in cap.De aci iard§l reese, cd cestiunea orien-tului e o cestiune eminamentd. slavond§i ruseascd. Aceasta fiind misiunea ne-agaduitd a Rusiei, ea e in istoria orne-nirel primul stat fdra tendinti cotropi-toare. Danilewski sè incearca a dovedica. ldtirea succesivá a imperiului rusescnu a fost resultatul unor cotropirf, te-

ritoriile ocupate fiind sail nepopulate,sal' colonisate de slavoni, satl trecutefdrd. opositiune §i in mod pacific in do-meniul seil. El aratd,cd Finlanda, he-avènd niel odatá o viatä istoricd proprie §iSuedia amenintând'o cu perderea libertd-tilor el, Rusia nu a atins'o intru nimicrotunjindu§l despre dánsa hotarele geo-graficesce, spre a'§i mari strategicescesiguranta, ca. Provinciile Baldee, nuail fd.cut nici-o-data. parte din imperiulgerman, sint populate de Estora §i deLeti, §1 ati fost anecsate prin vointa§i cu ajutorul nolAeteI locale, cd po-pulatiunile Litua)zi ei, Rusiel albe §i Ma-lo-Rusiei fiind slavone, Rusia §i-a incor-porat téri, ce naturalminte II apartineaii,cd. Impdrtirea Polonia a fost pusd inlucrare de ldcomia Prusiel §i a Austriei§i cd singura gre§eald, a Rusiel in a-ceastd imprejurare a fost, de a fi avutmarinimia O. ddruiascd Austrief Galitiaruteand §i ortodoxd, cd. Basarabia afost luatd. de Rusia pentru a smulgedin mânile barbarilor §i sélbaticilor Turci

10 EUROPA, RUSIA SI RUSLINL9

o populatiune ortodoxa tinutd in sclaviescoasd din captivitate, precum ati fost

odatd liberati Evreii din captivitatea babi-lonicd prin Ciru,cd atdt anexarea Ba-sarabia cât i aceea a Siberia' §i a Tur-kestanului nu meritd a fi discutate,fiind-cä nu s'aii distrus prin ele state sinatiuni bine stabiliter cd Caucasul afost contopit cu Rusia dupa cererea po-pulatiunilor, care ail cdstigat in bundstare si civilisatiune, in fine cd sin-gura cotropire, fdcutd de Rusia, e aceeaa Cri meei, care in adevér s'a perdutindependinta, insá aceasta din causd cáaú fortat pe Rusia a se pune in fataer in legitima apdrare, ceia ce a avutde resultat victoria finald a imperiulufrusesc. Dupd Danilewski, Petru celMare s'a apdrat continuil in contra ini-micilor séi; Impérdteasa Ecaterina II nua avut altd Vntd politicd, decit a nuse amesteca in afacerile altora si a ur-mdrit neintrerupt numai scopurf pacifice ;

Impératul Pavel nu a rèsboit decit pen-tru a scdpa Europa de jugul lui Napo-leon I; si nici el, nicr Nicolae I, nu ailavut intentiunea sd lea Moldova si Va-lachia precum if satuia cu mare drep-tate Feldmaresalul Kutuzow.

Telul Rusiei in cestiunea Orientuluieste dupd Danilewski , de a posedeConstantinopolul, de a impedica recon-struirea unui imperiú bizantin, si de acrea marea confederatiune slavond, cuRusia cap conducd.tor. Constantinol,olul,nu poate fi posedat in mod util de &itde Rusia, fiind-cd numai ea singurà areun interes real a'l posede, interesul do-minatiunel slavone; pe când pentru oricare alt stat, Constantinopolul nu arconstitui de cât o sarcinä., i anume dea impedica miscdrile Rusiei. Reconsti-tuirea in Orientul European a Imperiu-lid Greco-bizantin e ddundtoare intere-selor Rusiei si a Slavismului, fiind-cd

resultatul ce'l va da, nu poate fi altul,de cât a forma in peninsula balcanicd oconfiguratiune de stat dualistä in favo-rul Românilor si a Grecilor. Danilewskiincheie prin a ardta, cum. lumea slavond(Ana de vigoare si puternicd, are sdintre numai de cât in luptd crincená cuvechia lume europeand putrezitd, pentrua da nascere marei Federaliuni ruso-slavone, destinata a tine cap intregelEuropei si compusáde urmdtoarele state

I) de Imperiul rus, cu Galicia, par-tile rutenesci din Bucovina si din Un-gana, seful si conducdtorul intregelfederatiuni,

de Regatul Ceho-Moravo-Slovaccu pdrtile slavice din nordvestul Unga-rid (9 milioane),

de Regatul Serbo-Croalo-Slovean,compus din Serbia, Muntenegru, Bosniasi Herzegovina, Vechea Serbie, Albaniade Nord, Serbia Unguréscd, Banatul,Croatia si Slavonia, Dalmatia, Confiniilemilitare, Kraina, Goric'a, Gradisca, Istria,Triesta, 2/8 a Carintiel i 1/5 a Stiriel(8 milioane).

Regatul Bulgaria cu Rumelia siMacedonia, (6 milioane),

Regatul Grecia' cu Tesalia, Epirul,partea sud-vesticd. a Macedonier, insu-lele Archipelului, insulele Rodu, Cipru,Creta si Vérmul asiatic a mdrei Eged(4 milioane),

Provincia Constantinefiolului cu par-tile limitrofe a Rumeliei si a AsielCu Dardanelele, Peninsula Gallipoli siInsula Tenedos (2 milioane),

Regatul Ungaria, compus din pdr-tile Ungarief i Transilvaniei, neanexatela Rusia, la Regatul Ceho-Moravo-Slo-vac, la Regatul Serbief si la RegatulRomâniel (7 milioane),

Regatul România, cuprinOnd a-fard de Moldova si Valachia, pdrtile

neslave ale Bucovinel, jumatate din Tran-silvania, o parte a Basarabief, DeltaDunaref si Dobrogea (7 milioane).

S'ar putea dice : Ce amestecaturg, destate si de popoare, cu granite greil destabilit din capul loculuf si menite acrea si a intretine certe continue! Dar cemijloc practic de a mdntine peste celesépte state vasale cu o populatiune de43,000,000 suflete, a tot puternicia le-galmente constituita a Rusief cu o Po.pulatiune, care in urma nouelor anexad,sd va sui la 92 1/2 milioane !

Inainte de Danilewsky, incä de pe lai83o, loan Kollar canta patria SlavonilortPanslavia, care sa intinde peste totf muntifsi peste toate vale de la Atos la Tri-glav si Pomerania, din câmpurile Silesiefla cámpurile Cosovei, de la Constantinopolla Petertirg, de la Ladoga la Astracan,din tara Cazacilor la aceea a Ragusa-nilor, de la lacul Balaton la mareaBalticg, si la Marea Azow, de la Pragala Kiew si Moscva, de la Kamciatca laJaponia, de la picioarele Muntilor Uralla acel al Carpatilor. Plin de entusiasmKollar se intreaba : Ce vom fi nofSlavii in o sutd de aril ? Ce va fi atuncfEuropa? *i el da imediat re'spunsulscurt si cuprindaor :Peste o sutd deanf viata slava ca un potop 41 va in-tinde imperiul ef peste tot locul.

Cu flor' trebue Romkul sg, citeascaaceste rindurf, ve'dênd si pipäind deCate ori trec peste trupul Românief li-niile de unire ale luf Kollar !

Cea mal noué lucrare in aceastd di-rectiune e e Charta populatiuni lor slavedin Europa, de Komarow ,si Sarj anko,publicata in Decemvrie 1889 de Revi-sta e Slawianskya Isvestia», sub egidaeComitetula de binefacere2, presedutde Generalul Ignatiew. Aceasta carteetnicd cu tabelele ef statistice este me-nita a popularisa ideile rusescf, care a-

EUROPA, RUSIA *I ROMANIA 11

par adesea sub numirea de idel pansla-viste, spre a nu speria acele popoareslavone, care doresc a trdi viata lornationala. si a se bucura de libertgilepublice ale statelor europeane. ChartaKomarow-Sarjanko trebue sd insufle ma-selor increderea, ca planurile rusescf decotropire nu numal sint posible, ci sintchiar o necesitate, resultând din insas1firea lucrurilor.

Ceia ce caracteriseaza, aceasta chartasint urmatoarele puncte. Nume'rul popu-latiunilor ruso-slavone nu e crescut inmod esagerat si neadmisibil; dar gru-parea si unificarea lor la un loc in o-punere cu restul Europe' neslavone silgirea teritoriala a elementuluf slavonmdresc insemnätatea etnica a Ruso-Slavonilor si arata in mod plastic, cd

Rusii sint conducatorif si capul necesaral lor. Acolo unde poporul rusesc epresarat in mijlocul altor popoare, cumd. e. in Estlanda, Curlanda, Finlanda,Polonia si Basarabia, tot el e presintatca acel, care domineazd. Micilor centrurfslavone din alte Off li se da peste totlocul o importanta teritoriala mal marede cat o ati in realitate ; aceasta malales intre Viena si Presburg de o partesi Marburg in Stiria de alta parte, sprea indica necesitatea si putinta apropie-rif Slovacilor de la Nord cu Sloveniide la Sud. In aceastd charta sá faceabstractiune de fruntarif politice. Ele-mentele slavo-rusescl sá confunda pestetot locul si sd presintá legate in modfiresc unele de altele, ca si cum ar formastate cu fiinta politica esistenta. Acea-sta este espus in mod grafic cu atitamlestrie incat charta Komarow-Sarjancoa fost luatá drept realitate si a dat loe lao mare iritatiune la Belgrad, fiind-cáatribue, in sudul peninsulef Balcanice,Bulgarilor o bucata de teritoriti cu unmilion de locuitorf, care, dupg. ideile

12 EUROPA, RUSIA *I ROMANIA

S'érbilor, trebue sd le apartie lor, cândse va imparti de Ru§r restul Imperiuluiturcesc. Mai are aceastd chartâ o parti-cularitate, care schimbä cu totul aspec-tul etnic al Europel. Elementul ruso-slavon e represintat ca un trup intreg,grupul nordic legandu-se de grupul su-dic prin Basarabia, Gurele Dundrel §iDobrodja, pe ale cdrora teritoriu Ru§iide la Nord daii mâna Slav ilor de la Sud.Astfel lumea ruseased, devine o apd dela capul Nord, de la Ural §i de lamarea Caspicd pAnd in Boemia, trecéndCarpatif, §i inaintând ca un torent deo putere irestibild prin Basarabia, gu-rele Dundref §i Dobrodja pentru a inun-da grupul popoarelor din peninsula bal-canied pánd. la Triesta, puind in pericolzidul central al Europa occidentale cucetatea româneascd, facènd sa treacd cusiguran0 in mânile Rusiel Bosforul §iDardanelele, §i intindéndu'§I dominatiu-nea pána in Marea Eged, Mediterana§i Adriatica. Tura' §i Green' sd trateazdIn mod egal, puind la o parte deosebi-rile reiigioase dintre din§il.

Pentru a lini§ti pe Sirbii iritati, hartalui Komarow-Sarjanko a apdrut trite°noua editiune, quasi oficiald a Comite-tuluI de binefacere tu Russko-Slavian-sky Kalendar na 1890 god.»

Acest Calendar a aparut la Peters-burg in anul 1890 pentru prima oara.El s'ar putea numi dupa cuprinsul sétl §i

Calendarul BisericeI ortodoxe). El a-trage atentiunea cetitorulul chiar prinfrontispiciul sèü. Acesta presintd, in mi-jloc, un munte nalt §i stáncos, pe virfulcdruia vulturul rusesc intinde aripelesale protectoare peste lumea slavond,care alearga din toate pdrtile, din dreaptaSlavil de Sud, din stinga Slavii de Nord,spre a se pune sub conducerea Rusiei,represintatd prin un téran rus, pd§ind cugravitate §i un calugdr bdtrân care Im-

parte pomenl. In fund sunt doué- rindurlde cetdti, caracterisate prin edificii reli-gtoase : in dreapta rarigr cu SI.Sofia, purtând crucea §I rézpándind Indepartare raze luminoase, §i Belg-r adul,In stânga A'i evul §i Moscva.

Incercarea de a impaciui cearta dintrefratii Bulgarl §i Sérbi se face prin cre-area in Macedonia a until grup deose-bit de Slavf. El sè introduc prin urmd.-toarea interesan A tobservatiune pentruamid §i acel ce sint defavorabilf Sla-

t vismulub : t Revédénd charta natio-t nalitatilor slave, acutd de slavi§tI in-vétati §i de slavi locuind diferiteleslave, s'a constatat erori, inevitabile In-

. teo lucrare cartografica §i lexicograficd,dar puténd da loc la neintelegeri §i

esplicdrI 1-611 intentionate. Editorul §itautorul acestel chartl, pdtrun§l de -eelmat viù amor pentru tot Slavismul §idorind sa isbuteascä a publica o chartdcát mal esacta a nationalitdtilor Slave,

taú decis a publica in curánd o a treiateditiune a eI. De aceia ei roagd cuinsistintd pe toti amicil §i neamicii, pe

a toti invétatii §i insd cu totiiccunoscatorì adevérati In intregimetin parte al patriel lor slave, de a co-munica Domnulul Visarion Komarow

csaù Societätil de binefacere la San-Pe-t tersburg observatiunile §i indicatiunile,care ar trage dupä sine indreptarea §i

t amelior area chdrtif, aducéndu-§i amintecd o charta absolut esacta a nationa-litatilor slave nu se poate face de eatprin binevoitorul lor concurs §i cola-

. borare. Pasiunile dintre natiunile suroriale Sérbilor §i ale Bulgarilor fiindtartate din causa studiuluf neindestu-ldtor al etnografiel localitatilor atribuite

elor in prima editiune a acestel chdrti;teditorul §i autorul gräbit, in a-t ceastd a doua editiune a insemna Ma-t cedonia cu o coloare speciald, ca o

eférd a cg.reia compunere etnicd nu s'aesaminat in mod suficient §i care prin

g urmare provoacd conflicte, ce nu sàc pot deslega acum, nu numai intre Bul-egad §i Sérbl, ci incd §i intre alf" Slav'.Cu toate erorile ce charta confine, Re-

, dactiunea Calendarului Ruso-slav pen-etru anul 1890, leap aceastd charta deeacest Calendar in convicfiunea, cd eateste foarte utild pentru a da multor ce-ctitor" nespeciali§ti deslu§irl asupra dis-eposifiunef §i repartifiunel populafiunefeslavone de xoo,000,000 §i ca ea vaeatinge esactitudinea cerutd in viitoarelee edifiunI, . Astfel sd. lasd. Bulgarilor §i Sir-bilor câmpul liber, de a cduta prin zel In-focat pentru politica ruseascd §i prin su-punere oarbd la cerinfele acesteia, sd sefacd demn1 de bucata de pdmint, carepentru moment se pune sub rubrica uneidominafiunI incerte, unef hotdriri viitoare,care sd poate chiar modifica in dauna Bul-garilor §i a Sêrbilor, §i in favoarea ealtor

EUROPA, RUSIA *I ROMINIA. 13

Slav!), ce sint Inca a se descoperi inPeninsula Balcanicd.

In charta Komarow-Sarjanko RomAnifdin Macedonia stilt inldturaf" cu desd-vAr§ire, Macedonia fiind ard.tatd ca ocu-patá numal de Slav". Creare insd a a-cestor tSlav" Macedoneni, are multa a-semdnare cu aceea a Grecilor Macedo-neni de origind romand. Autorif ace-stei din urmä denumiri, inventatd pen-tru a ie§i pe cal piezi§e dintr'o situafi-une despldcutd, nu §'ail dat poate compt,eä asemenea espresiuni. necorecte §i du-bioase, care nu ail de bazd realitatea,niveleazd numa" calea ndzuinfelor rusesci,fiiind-cä tind a desfiiinfa consciinfa de-spre starea adevérata §1 reald a lucrurilor.

Statul actual al popoarelor ruso-slavedupd. Komarow-Sarjanko e presintat intabela de mai jos, in care s'aii insemnat,spre comparafiune §i fixarea diferinfelor,datele dupd operele cele mai noue ale in-véfafilor statistician' Hiibner §i Brachelli.

o oo oti ?o oá '

STATELE Ru sY BulgarY Serbo-CroatT

SlovenT Slovad Ceho-MoravY

Ve nzY PolonezY TotalulSlavilor

Totalulpopulatiund

statelor

78,87 Rusia European& . 6.388.00016 122.000 8.00 - - 20.000 - 5.912.000 72.450.000 91.862.000

6,22 Germania . . . . 15.000 - - - - 60.000 286.000 2.454.000 2.815.000 45.234.000

44,87 Austro-Ungaria . . 3.096.000 30.000 2.960.000 1.260.000 2.224.000 4,783.000 - 2.645.000 16.998.0 37.883.000

0,03 Francia 3.000 - - - - - - 8.00 11.000 37.672.000

0,02 Anglia 1.000 - - - - - - 5.000 6.000 35.412.000

0,11 Italia - - 1.000 30.000 - - - - 31.000 28.731.000

0,02 Suedia-Norvegia . 1.000 - - - - - - - 1.000 6.411.000

1,69 Romlnia . . . , . 16.000 30.000 45.000 - - - - 91.00 5.376.000

22,22 Turcia . . ,. . . . - 1.000.000 - - - - - - 1.000.00 4.500.000

67,23 Bulgaria 1.000 1.846000 2.000 - - 1.000 - 1.350.00 2.008.000

88,80 Serbia - 10.000 1.646.0 - - 1.000 - 1.657.00 1.866.000

97,32 Bosnia - Herzegov. - - 1.197.000 - - - - 1.197.00 1.230.000

70,34 Rumelia -Oriental& - 574.000 - - - - - 574.0 816.000

100,00 Muntenegru . . . - - 260.000 - - - - - 260.0 260.000- Celelalte state . . - - - - - - - - - 38.302.000

29,161 Toitcá,lisrdZalinzmo a- 69.521.000 3.112.000 6.119.000 1.290.000 2.224.000 4.865.000 286.000 11.024.000 98.441.000 337.563.000

Total dupti Hilbner-Brachelli 65.270.000 2.865.000 6.030.000 1.260.000 7 220.000 286.000 11.580.000 94.511.000 329.876.000

Diferintele in -I- Beau - 4.251.000 247.000 89.000 30,000 131,000 - I 556.000 3.930.00 7.687.000

14 EUROPA, RUSIA SI ROMANIA

Deosebirea dintre datele Komarow-Sarjanko §i Hilbner - Brachelli e de7.687.000 pentru populatiunea intregeiEuropei §i de 3.930.000 pentru aceeaa popoarelor slave, adeca. de 2,30/o §ide 4,2%. Acest spor poate sl fie inadevèr real, dar el nu schimba intru ni-mic nici positiunea ocupata. de Europa

De observat e, cd. Komarow-Sarjankosporesc pe Ru§i cu 4.251.000, pe Bul-garl cu 247.000, pe Serbi-Croati cu89.000, pe Sloveni 30.000, pe VenziCu I56.000, scade pe Ceho-Moravi cu131.000, pe Polonezi cu 556.000, §i

arata pe to0 Slavonii §i pe to0 aceice aù sa se mai slavoniseze ca unitisub conducerea Rusiel. Ideea panrusista,caci aceasta e fundul ideei panslaviste,sd vedereazd incä mai mult din tabelaurmatoare, aldturatd la chartd, despreintrebuintarea alfabetului fatin §i a celuicirilic la popoarele Slavo-Ruse :

lb

SlaviT cu alfabetulcirilic

Ru§1 . . 69.521.000BulgarI. . 3.112.000Serbl . . 8.623.000

76.256.000 22.185.000

98.441.000

SlaviY cu alfabetullatin

8.496.000 Croatl3.514.000 Slavonl4.865.000 Cehl

286.000 Venzl11.024.000 Polonez1

fata cu Rusia, nici positiunea diferite-lor grupuri etnice, de care s'a vorbitmai sus; ceja ce e cert, e ca numérulRuso -Slovenilor din charta Komarow-Sarjanko trebue sa fie considerat ca ocifra maxima. Tabela de mal' jos Idmu-resce aceasta posi%iune in mod foarteneted :

Pentru Români charta lul KomarowSarjanko are o importan0 mal' mare decit pentru Bulgari §i Sèrbi, pentru caea ne presinta in mod plastic ideile-care främintä lumea ruseasca §i o im-ping necontenit in aqiunea el deschisa§i oculta.

In aceasta chartä cele douè brate et-nice ale Occidentului European de laNord §i de la Sud sint strimtate §i mic-§urate in mod deosebit, §i legdturile lorcu simburele central sa aflä intreruptprin Ruso-Slavi. Ast-fel se tinde a do-vedi, cä contopirea acestor bra;e occi-dentale cu elementul rusesc este numalo cestiune de timp, de altmintrelea irisacerta §1 neinidturabill. Mai importanteste insa, cd. zidul etnic, ce occidentulintinde spre rdsdrit §i care la MareaNeagrd sá termina cu cetatea roma-neasca, sa preface inteo limbá ingustd,bauta de amindoue pdrtile de torentul

RUSO-SLAVIf DUPA Deosebire

In plusHttbner-Brachelli Komarow-Sarjanko

65.270.000 Ru§1 69.521.000

7.2 20'0004.200.000Slovacl

{Ceho-Moravl. .

2.224.0004.865.000 87.920.000

130.000 Venzl 286.00011.580.000 Polonez1. ,. . . . 11.024.000

3.471.000 Israelitl 3.474.000

87.674.000 Grupul Nord 21.394.000 3.720.000

10.155.000/2.865.000 Bulgaril. . . . - 3112.0006.030.000 Serbo-Oroatil . . 6.119.000 10.521.000

I 1.260.000 Slovenil 1.290.000

10.155.000 Grupul Sud 10.521.000 366.000

97.829.000 Totalul . . . . 101.915.000 4.086.000

slavon, menitá a fi mai curind sail maiardifi inghiPtI de ddnsul. In imprejuri-mile Vienei, Slavii din Nord si din Sudsunt aratati mai apropiati de cdt reali-tatea si continuitatea dintre ansii esteintretinuta prin mal multe grupuri sla-vone, care latinduse cu incetul vor in-tiri pe Germanii Austriei din teritoriulce ocupá astadi si vor tdia completa-mente pe Maghiari si pe Roindni delumea europeand. Astfel aceste din urmadoué popoare usor vor putea fi intro-duse in lumea ruso-slavd, parte prin iso-lare de restul lumei culte si prefacereazidului si cetAtiI, puternice ()data, inteoinsula espusd din toate pdrOle, asaltu-rilor rusismului,parte prin cuceriri ve-nind de la Prut sub forma de schimbarlteritoriale sail de protectorate religioasesi politice. Zidul si cetatea dunareanadisparind, elementul slavo-rus se va putearevArsa cu o putere iresistibild asupraEurope', spre a realisa visul Panslavisti-lor si a Rusilor. Aspectul ce va lua atundintreaga Europa, va fi nu numai cu totuldiferit de acel de astadi, dar si de acelrepresintat prin charta Komarow-Sar-janko, destinata, a ardta telul, pentrua face un nod pas, inainte.

Ideile espuse de acesti scriitori rusinu slut elucubraOunile unor spirite a-prinse si estravagante, scriind si lucrindIn afard de realitate. Acestl barbati ailconcretisat numai. si ail esprimat in modciar si 8istematic cugetdrile si ideile se-filor conducatori din Rusia, fie acestiabarbati politici sail agitator' de meseriefie ei intr'o posiOune oficiala sail lucrandca membri si agent.' al renumitelor so-cietgi de bine-facere, ale cdrora centrueste in Moscva.

Spre a dovedi unitatea de idel si deeluri ale Rusilor si ale Panslavistilor

oficiali si ne oficiali din toate timpurile,nu avem de cat sa recetim actele diplo-

EUROPA, RUSIA SI ROMANIA 15

matice ale guvernului din San-Petersburgsi sa le alaturam la scrierile citate maisus, unde credintele sail dogmatisat, sprea deveni ma" populare. Vom aminti acinumai trel asertiuni oficiale.

La luarea in stapAnire a Basarabiel,in i8 i 2, instructiunile Impè'ratului Ale-xandru I gldsuiail astfel : «Admini-«strA.nd Basarabia trebue cugetat, cd O.« aseaza fundamentele unuf edificiil maieintins. Poporul acestei provincii trebue«sa primeasca bine-facerile unei admi-t nistratiuni parintesci si liberale, ca ast-« fel O. fie atrasa eu dibacie atentiuneaepopoarelor limitrofe asupra fericirei el..«Bulgaril, Moldovenii, Muntenii, SCr-tbil eau/a o patrze, sa le usurdm ca lea« ca sà. o afle. Trebue sd esaltArn prine toate mijloacele aceste populatiuni, spre«a le aduce la telul ce ne propunem :«sa le promitem independinta, intemeie-«rea unui regal slay, recompense pe-« cuniare barbatilor celor mai influinvi,« decoratiuni si titluri convenabile pentru«sefi si pentru ceila10,.

Cancelarul Rusesc comitele Nesselrodescriea in 12 Fevruarie 1830 Marelui DuceConstantin urmatoarele : «Telul rea-«tiunilor noastre cu Turcia este fixat«prin tratatul de Adrianopole. Depindea«numai de no", sd inaintdm cu armataespre Constantinopol si sd rdsturndm«imperiul Turcesc. Nici o putere nu s'ar« fi opus, niel un pericol imediat nu ne« ameninta, daca am fi dat ultima lovi-«tura monarchiel otomane in Europa.«Dar opiniunea Impératului este, cd si.ecuvine mai mult pentru interesele noa-« stre politice si comerciale, ca aceasta«monarchie sa fie reclusa, a nu mal esista«deck sub protecOunea Rusiei si a nu«mai esecuta de aci inainte de cit do-«rit4ele noastre. OH ce alta combina-«Oune noué, ar substitui imperiului oto-«man deosebite alte state, care peste

16 EUROPA, RI:MIA I ROMINIA

«putin timp ar rivalisa cu imperiul ru-«sesc ca putere, ca civilis4une, ca in-« dustrie, ca bootie. 2

Impératul Nicolae I gicea in 21 Fe-,vruarie 1853 ambasadorului Angliei :«Constantinopolul nu poate fi nici acAngliei, nici a Francief, nici a vre«une! alte puteri, dar nici nu voiii«admite o incercare seafi de a reconstrui«Imperiul bizantin, seaii de a mdri Gre-«cia §i de a face din ea un stat puter-«nic, seaii de a preface Turcia in mai«multe republicb, §i adauga «ca, in cas«de disolutiune a imperiului turcesc,«principatele Moldova §i Valachia pot« rdmáne ceia ce sint de fapt, un stat«independinte sub protectiunea Rusiei,«Serbiel i s'ar putea da aceia§i formae de guvern, §i nimic nu s'ar opune ca«§i Bulgaria sä devinä astfel indepen-« dentd.,

Precum sä vede programul e tras demult Cu precisiune §i sd urmdresce cuconsecintd §i. tenacitate. La ori-ce infrán-gere, Ru§ii s a reculeg-, dupd espresiuneadevenita celebra a Cancelarului PrincipeGortchacow, pentru a relua din noti fi-rul acOunel lor cu aceia§1 vioiciune ca§1 mai inainte.

*

Inainte de a ajunge la conclusiune,sä impune a justifica prin date positivenumérul de 1 1 .000.000 a gintei Ro-mâne. Aceastá justificare e necesarápentru a se intdri convicOunea, ca Ro-mánii represintá nu numai o fort& mo-raid §i plinä de energie, ci tot-odatao forta numerica, care le innaltd im-portarga geograficd §i politicd. Rominifsint a§ezdmintul etnic cel mai inaintatal Europei Occidentale spre Räsarit §iocupa punctul cel mai espus, de la caresa cere *i sd asceaptd o resistinta ho-tdritoare §i continud. Astfel semnifica-

rea politicd, a Románilor a crescut cupericolul ce vine pentru Europa despreRusia, §i desvoltarea Românilor a fosto consecinta a ndzuintelor Rusiei de a'iatrage spre sine in lumea ruseascd. Na-poleon III a 4is, sint trei decenii tre-cute, ca Principatele române trebue sadevie Bulevardul Europei occidentale incontra colosului de la Nord ; iar un altbdrbat de stat a accentuat inca maimult aceastä asertiune addogind, ca Re-gatul román e poarta de o%el, care in-chide Ru§ilor calea spre Constantinopol.E necesar dar sd stabilim numérul Ro-mânilor, pentru a constata, cd ei repre-sintá o forta de resistin0., cu care tos',amicI §i inimicl, trebue sd compteze.

Numè'rul Románilor e socotit in modfoarte diferit de diversii scriitori, carI s5,ocupa fie de geografie, fie de statistica,fie de etnografie.

Lejean in 1861 ? crede cd numérultotal al Românilor nu trece mult peste7'/2 milioane; Obedenaru, in 1876 il a-ratd de aproape 9 milioane; Kolb in 1883de io milioane ; Emanuil Kretzulescuin Buletinul Societatii geografice ro-mâne in 1876 de io milioane; Block in1878 §i Hiibner in 1890 11 fixeazd la872 milioane.

Sa esamindm fie-care din terile lo-cuite de Români in parte.

Popula0a Regatului Rorran numèra in1844 dupg. Aurelian. . 3.578.95 I suflete1854 dupg. Aurelian. . 4.000.000 >

dupg. Almanaculde Gotha . . 4.000.000 2,

1857 dupd Aurelian. . 4.424.961 *

/86o clufitt Recensem. . 4.421.961186i dupd. Petrescu. . 4.4 2 4. 961 .1861 dupa Lejean. . . 4.025.000 2,

1867 dupd. Almanaculde Gotha . . . 3.864.848 3

1869 clupa Almanaculde Gotha . . . 4.605.510 >

EUROPA, RUSIA *I ROMA.NIA 17

Rolurile de contribuabill ale ministe-rului de Finante, ale cdrora recensernintsd face din cinc i in cinc! ani, nu re-presinta suma efectiva a tutulor capilorde familie, ci numal pe acei locuitorl,cari dupa lege aii a pldti darea per-sonala, numitä in mod impropriu contri-butiunea pentru cdile de comunicatie.Astfel nu sint cuprinsi in rolurile acestorcontribuabili acei, cari sint scutiti dedarea personald, precum clerul mireansi monacal de toate treptele, militariide diverse categorii, reservistii resbelu-lui din 1878, pdrintii caldrasilor in ac-tivitate, si persoanele farä mijloace detraiù din cause de infirmitate sati bdtri-flete. O altá nepotrivire a acestui re-censemint curat fiscal cu o numArareesacta a tutulor capilor de familie, e pro-dusd si prin timpul indelungat ce se in-trebuinteazd pentru a'l efectua, ceia ceface, ca multi locuitorl scapd ca printredegete de inscriere in roluri. Astfel nu-métul contrlbuabililor e cu inult inferiornuméruhii capilor de familie, si de aceeaeste pentru Romdnia o eroare de a in-multi numérul contribuabililor Cu 5 pen-tru a avé populatiunea Intreagd a tèrel.Aceastd procedere, urmatd Orlé acum,da o cifrá mult sub realitate, care deabia se atinge luind ca muitiplicator nu-mérul 7.

Doue dovedi pipaite O. pot da intrusustinerea celor dise ad.

Ca ântale dovadd va servi recense-mintul, fazut in anul 1890 de munici-palitdtile de Bucuresci si de Galati pen-tru aceste doué orase.

Numérul contribuabilor era dupd ro-luri :

In 1876 In 1881 In 1886

de 19.81 2 24.932 24.6 I I in Bucu-resci si Oltenita.

de 4.738 6.136 6.742 in Galati.Daca inmultim datele pentru anul

1870 dupa Block. . . 5.000 000 suflete1874 dupd Almanacul

de Gotha i . . 5.073.0001875 dupa.EliasReclus 5.234.0001876 dupd Emanuil

Kretzulescu . . 5.073.0001876 dupä Obedenaru 4.300.000i88o dupd Minoprio. . 5.376,000ï881 dupa. Almanacul

de Gotha .

188i dupd Vogel . .

1883 dupd Daniel O e

18.83 dupd Kolb .

1889 dupa. Meyer. .

si

1890 dupd Hilbner-Iu-raschek . . . . 5.000.000

1890 dupa. Almanaculde Gotha . . . 5.376.000

In mijlocul acestui labirint nu e usora afla adevdrul. In genere se crede cäpopulatiunea regatului român trece peste5.000.000 si e de observat, ca aceastácifrá este indicata. in toate actele oficiale,incá de la 1857, când Comisiunea in-ternationald europeand cerceta dorintilesi trebuintele poporului rorran din ac-tualul regat. E cert tusa chiar pentruun observator mar superficial a stdreiRomâniel, cá populatiunea regatului acrescut in aceste trei din urma deceniiinteo proportiune simtitoare. Afard deObedenaru nime nu s'a incercat sA lim-pezeascd aceasta cestiune. Vom urmaaci metoda acestul scriitor distins si scru-

1pulos, aducAnd si alte dovedi puternice,spre a ardta cá asta.di pentru RegatulRoran cifra minimald a populatiunel ede 6'/I milioane.

Singurele date pentru a stabili calcu-lele in aceasta privintd sint : ântgiii recen-semêntul general din 1860 cu miscareaanualä a populatiunei, publicate de Mini-sterul de Interne, si al doilea rolurile decontributiuni ale Ministerului de Finante.

5.376.0005.500 0005.376.00o5.376.00o6.218.0005.500.000

18 EUROPA, RUSIA *I ROMINIA

1885 cu 5, avem pentru Bucuresci siOltenita 123.055, pentru Galati 33 720locuitori: daca le inmultim Cu 7, Bucu-rescii si Oltenita numérd 172.277, Ga-lata 47.194 suflete. Recensemintul muni,cipal al anului 1890, care si el e subrealitate, dupd cum aceasta s'a constatatin mod nedubios, da Bucurescilor 194.633si Galatilor 6o.000 locuitori. Deosebi-rea la casul intAii1 e de 71.578 (37%)si de 26.280 (44°/.), in casul al doileade 22,356 (II%) §i de 12 806 (20/0Pentru a corespunde mal mult cu re-censemintul municipalitatilor, numèrulcontribuabililor din rolurile anului 1886ar trebui inmultite cu 8, ceia ce ar dapentru Bucuresci si Oltenita 196.888, sipentru Galati 53.936 locuitori.

De aci resultd, ca inmultind cu 7 nu-mérul coutribuabililor din roJurile de con-tributiune a ddrei personale, capètdm ocifra a populatiunei, care sa apropie derealitate.

O alta dovadd, cAt de mult sub ade-var sint- rolurile de' contributiune pentrudarea personald sá da prin diferintelecele marl ce sa constata in rectificarilerolurilor in intervalul celor patru aniurtnatori anului de recensemint. Totdea-una aceste rectificar' presinta o scaderedin cifra constatata..

In 1876 recensemintul da 763.768contribuabill.

In 188r recensemintul da 789.569contribuabili adecá un spor de 3,3% inal 5-lea an, insd.anul 1882 inscrie la roluri numai 785.550,

1883 , ) 768.790,1884 , , 779.124,1885 , , , 770.298,

adecd dupd patru ani un minus de 19.271sail de 2,5%.

In 1886 recensemintul da 898.150contribuabili, adeca un spor de 12,1%In al 5-lea an, ,insa

anul 1887 inscrie la roluri numai 835.996,1888 , 827,138,

, 1889 824.137,adeca dupa trei ani un minus de 74 013sail de 8,2%.

E vederat, cá metoda recenseméntu-lui e vicioasa, si- viciul fundamental con-std in, obiceiul autoritdtilor comunale dea 'si reserva un fond de contribuabillIn dispositiunea lor.

Multipiicând Cu 7 cifra recenseminte-lor cincenale, populatiunea regatului nu-méra

5.346.376 locuitori in 1876,5-520.5646.287.050 & ) 1886,

care cifre se pot considera ca minimale.Daca luam ca punct de plecare ulti-

mul recensemint general al populatiunelRegatului, acel din anul 186o, si addo-gdm la dinsul crescerea anuala dupacum ea sd constata din tablourile mis-cdrei populatiunei si din imigratiuneaanuald, ajungem la urmdtorul resultat :

i860 - 4,424 961 4- 44.204I - 4.469.165 + 50.3442 - 4,519.509 + 52,7453 - 4.572.254 + 31.2354 - 4.603.489 + 65.3945 - 4.668.883 + 54.9646 - 4.723.847 - 7.1817 - 4.716.666 + 47.1818 - 4.763.847 + 54.7359 - 4.818.582 + 61.371

1870- 4.879.953 + 55.5891 - 4.935-542 + 50.4342 - 4 985.976 + 26.5763 - 5.012.552 + 19.7734 - 5-032.325 + 17.1955 - 5.049.520 + 49.8626 - 5 099.382 + 58.6907 - 5.158.072 + 45.4098- 5.203.481 + 19.4179 - 5.222.898 + 55.633

1880 5.278.53i 4- 28.0145.306.545 4- 88.614

2 5.395.159 4- 76.8093 5.471.968 + 100.2384 5.572.200 + 97.6055 5.669.805 + 109.7676 5.779.572 -E» 98.0817 5.877.653 + 73.8048 5.951.457 + 86.9849 6.038.441 86.984

1890 6.125.425

Ajungem deci cu acest tabloù la unminimum de 672 milioane, adecd la odiferinta dintre i 86o si 1890 de 1.690.467locuitori, sexi.' la un spor anual mijlociiide 1,28°/2, ceia ce este o sporire mé-suratd.

Daca sd iea crescerea populatiuneidrept 1720/0 pe an, adeca o indoire aei in 66 de ani, populatiunea regatului,minimum de 472 milioane in 1860, tre-bue sa atinga in 1890 cifra de 672 mi-lioane ;, si daca populatiunea regatulvi afost la 186o de 5 milioane, ea trebuesd fie in 1890 de 71/4 milioane.

Numérul locuitorilor Regatului romli()datä stabilit, pasim inainte la fixarea nu-mérului Românilor din Austro-Ungaria,din Rusia, din Bulgaria, din Serbia, dinTurcia si din Grecia. Aci intimpindmgreutdti incd mai mari pentru a aflarealitatea, caci ndzuinvi inamice cautd amicwra importanta elementului românescdin acele téri. Adese olí in scrieriharti sä pdzesce o dala tdcere asuprapopulatiunei românesci, care cu toateaceste trdesce, sè mica §i are consci-intd de esistinta sa. Daca in Ungariaesistd tendinta, de arata pe Români in-tr'un numér inferior realitatii, in tériledincolo de Dundre ei sint, mai ales intimpurile mai noue, cu desevdrsire o-misi.

Vom cita un esemplu. Almanacul deGotha, care primesce notitele sale sta-

EUROpii, RUSIA Ì ROMAITIA in

tistice de la insesi guvernele diferitelorstate, noteazd in 1883 si 1884, popula-tiunea Bulgariei cu 1.998,983 locuitorisi pe Románi Cu 1,36/0 adecd cu numdrulde 25.986. Acelasi Almanac noteaza in1885, 1886, si 1887, cd. 2,44% din po-pulatiunea acelui Principat, adecd 48,993suflete din 2.007.919, sint Romani. In1888 Almanacul fixeazd anume num'é-rul Românilor la 49.064 din totala po-pulatiune a Bulgariei de 2.007.919.Toate aceste cifre poartd ca data a cu-legerei lor anul 1881. Cu anul 1889Alamanacul de Gotha inscrie vopuiatiu-nea Bulgariei si a Rumeliei OrientaleCU 3.154.375 suflete, din care 2.326.250Bulgari, 1069 Rusi, 2142 Sêrbi, 2.557alti Slavi, 607.319 Turci, 58,338 Greci,23.546 Israeliti, 50.291, Tigani 2245Germani, 544 Francesi i 80.074 altenationalitati. Certamente e foarte carac-teristic, cd pe când se face distinctiuneadintre Rusi, S'èrbi i alti Slavi, pe cândse citeaza anume 544 de Francesi ; cei49 064 de Români cari esista5 la 1888sint eliminati i amestecati in denumi-rea generald de t alte natlonalitati.2Cine consulta Almanacul din 1890 poatese rdmind cu convictiunea, ca. in Bul-craria nu esista Români, cu toate cd nuar avé sa visiteze decit tot lungulmalului drept al Dundrei pentru a secon vinge de contrariti. Scrierile gre-cesci asupra Macedoniei, Tesalief si E-pirului rare ori amintesc despre nume-rosii Români ce locuesc in acele provincii.

Cifrele ce ddm aci sint fard Indoialdminimale.

Ficker, bdzindu-se pe recensemintuldin 1857, fixeazd numérul Románilordin Austro-Ungaria la 2.902.400 si a-nume :

1.300.80o in Ungaria,1.200.400 in Transilvania,

147.000 in Confiniile militare

20 EITROPA, RUSIA *I ROILLNIA

205.800 In Bucovina,40.000 in armata activa,

8 400 in celelalte provincii,Czoernig in r 86 r scade numérul Ro-

mânilor la 2,454,540 suflete i anume :526.760 in Ungaria,397.459 in Banat,

1.201 785 111 Transilvania,113.723 111 confiniile militare,184.718 in Bucovina,27.300 in armata activa,2.795 in Istria.

Keleti in 1873 si Schmitt in 1878suie numérul Románilor la 2.685.600

anume :2.477.700 in Ungaria i Transilvania

201.800 in Bucovina,6.roo in celelalte provincii.

Almanacul de Gotha din 1890 in-seamnd pe Románi cu 2.516.637 su-flete si anume :

2.325.838 in Ungaria,190.799 in Austria.

Am citat aci datele cele mai oficiale.Mersul populaOunei Austro-Ungariei dela 1857 incoace, nu accentueazd insdo scddere §i e cert, cd populaOunea ro-máneascd din acest imperiü cresce maicu osebire. Schwicker aratd, cà crescereapopulaOunei dintre anii 1857 1870(adecd in 13 ani), ati fost in Ungariade 12, 440/0 si in Transilvania de 7,13 Vo.Daca calculdm sporul de la 1857 0116la 1890 luAnd de basa aceastd ultimacifra, crescerea in 23 de ani a trebuitsd fie de 12,610/0 seati de 365.992 su-flete, carii adunati cu cifra 2.902.400 alannlui 1857, dd. 3.268.392 locuitori den4onalitate romând pentru Austro-Un-gana. E prin urmare cert, cd. numarulRomânilor din monarchia vecina nu p6tefi astadi inferior cifrel oficiale date deFicker in anul 1857, i ca numérul de3.000.000 e de sigur conform cu reali-tatea. Pentru a fi insd in tot casui inrealitate admitem, ca peste tot locul inaceastá lucrare, ca minimum 2.870.000.

Populatiunea Basarabiei sä inseamndde Almanacul de Gotha din 1890 cu1.526.462 locuitori, de Statisticeski Sbor-nic din 1879 Cll 1.822.231. Aceastd dinurnid scriere aratd numérul Românilor de1.200.000. In tot casul cifra de r .000.000de Români pentru Besarabia este desigur sub realitate.

In Peninsula Balcanicd Românii for-meazd un grup etnic important.

In Bulgaria si Rumelia Orientald einumérd certamente 50.000 suflete; inSerbia, dupd datele oficia1e 150.000.Din popula0a de 5.575.000 a posesitme-lor imediate ale Turciei europeane, 150/0sunt Români, ocupánd päili importantedin Albania, Epir si Macedonia. In Al-bania un district intreg, numit Muzákia,care se intinde dealungul Adriaticeicuprinde orasele Durazzo, Avlona si Be-ratul, e locuit de Români. In Epir Ro-mânii sunt asezati pe amindoé coastelePindului de la orasul Samarina pénéla fruntariile Greciei. In Macedonia Ro-mâni patru grupuri: aceldinprejurul oraselor Bitolia , Crusova,Muloviste, Gopesi, Magarova, Tirnova,Vlaho-Clisura, Neveasta, Blap,acel dinMegleni i Nanta, linga Salonic, cu Ro-m'ami sulmani, acel din 'Seres si din di-strictul Giumaia, i acel de la munteleOlimp. Numérul tutulor acestora sà suiela 800.000, i anume 200.000 in Albania,250.000 in Epiri 350.00o in Macedonia.

In fine in Nordul Regatului Grecieilocuesc ca la 30.000 de Români.

Resumdm numérul total al Românilor :

6. r oo.000 in Regatul Român,2.870.000 in Austro-Ungaria,1.000.000 in Besarabia,

150.000 in Serbia,50.000 in Bulgaria,

Soo 000 in Albania, Epir si Macedonia,30.000 in Regatul Greciei.

11.000.000

Espunerea de mai sus e suficienta,pentru a proba positiunea importantaa Romanilor §i a Regatului Roman inlumea europeana.

In cele trei bra;e infipte de Occi-dent spre rasarit in lumea ruso-slavadincolo de unja Cap-Nord-Trieste, Ro-manif sint poporul cel mar numeros.Din cele 46 1/4 milioane locuitorl (1 7 1/2milioane bratul despre Nord, io mili-oane bratul despre Sud, 18 3/4 milioanebratul dunarean) o patrime (2 3,6 6 Vo)sint Romani, iar popula;iunea Regatu-lui roman cuprinde a §eptea parte dintotalul mentionat.

Prin originea Tor, Românil se inde Europa Occidentala, cu care el sintsteins legati prin cultura §i prin interese.

In privinta culturala faptul istoric,care sare la ochI, este acela, cá Ro-mânii nu s'ait deslipit de mersul civili-satiunei europeane, nici chiar in timpurilecele mal nefaste ale traiului lor, ca el atiavut necontenit relapuni Cu lumea a-puseana i ca de la dinsa eI primitimpulsiunile. In secolul actual din Oc-cident §i printeinsul luminat legioa-nele, din ale clrora. muncl §i luptá ale§it statul roman modern ,; iar acestade la Occident a cApatat sprijin in mo-mente periculoase, prin Occident s'aradicat politicesce §i pe interese politicede antéiul ordin ale Occidentulul el NIreazdmg. necesitatea existintel sale. Ru§iivroieaa, ca legamintele politice dintreRomania §i Turcia, cuprinse de diplo-matie sub nutnirea improprie de eSu-zeranitate §i vasalitatel, sá se desfiin-tole, dar numai pentru ca Romaniaintre in legaturi analoge cu Rusia, a

a). in tone

EUROPA, RUSIA I ROlta.NIA 21

careia tendinti seculare o imping a trecemai departe peste trupul României. Tra-tatul cu Cantemir din 171 t, Epoca res-boaielor ruso turce §i a protectoratuluirusesc, Tratatul de San Stefano stalldovada. intru aceasta. Ca sg. implânteCzarul crucea ortodoxiei rusesci pe virfulSfintel Sofiel din Constantinopole, trebuesa fie suprima0 Românii ca ginte, Rega-tuI roman ea stat; cad Ru§ii nu pot sá seie pe Bosfor far& a'§i asigura spatele,

relatiunile neturburate cu ei in§if. Sla-visarea Românilor e dar o necesitateneinlaturabila pentru Ru§1. Din contra,siguranta Europel Occidentale despreColosul de la Nord cere, ca RomâniiO. prospere, ca Regatul roman sá seconsdlideze din ce in ce mai mult. Res-boiul Crimeei aú facut cu putiro, cavtilturul roman sg, intinda din noùaripele §i sa'§I iea sborul. In aplauseleEuropei occidentale s'a proclamat Re-gatul roman, radicat prin virtutea fiilorsél sub focurile Plevnei, unde ei aü sdro-bit lanturile legamintelor cu Poarta, aildat ajutor la renascerea until popor vecin§i aú scApat onoarea militar6 a unei pu-ternice impératil.

Dar §i prosperarea materiala a Re-gatului român e intemeiata pe rela0u-

, nile sale cu Occidentul. Precurn tinerilRomani nazuesc a se instrui §i a secultiva in tèrile apusene, iar nu in Ru-sia; aseminea §i comequl Regatului ro-man cu acele tari e mai considerabil.Drept dovada. irecusabild pot servi ur-natoarele douè tablouri a mijlociei im-portului §i a exportului Romaniel pentruanii 1884, 1885, 1886, 1887 0 i888:

b). in valoare de Lei

Total Cu Rusia Cu Orientui Cu Occidentul

0/0 0/00/0

Exportul . L,716,601 69,094 4,00 115,059 6,70 1,532,448 89,3oImportul 517,144 19,372 3,74 62,247 12,00 435,525 84,26Totalul . 2,233,745 88,466 4,00 1'77,306 7,90 1,967,973 88,10

Exportul 242,029,252 9,529,864 4,00 18,514,123- 770 213,985,265 88,30Importul . 297,016 371 8,977,757

1

3,00 15 272,502 5,141

Totalul . . 539,045,623 18,507,621 3,45 33,786,625 6,26272,766,112r1,86486,751,377 90,29

22 EUROPA, RUSIA I ROIsLANIA.

Din aceste date resulta., ca 9ho dintotalitatea daraverilor comerciale aleRomania' se fac u OccidentuI Europa'(Anglia, Austro-Ungaria, Belgia, Elvetia,Francia, Germania, Italia, Olanda, Spa-nia, Suedia §i Norvegia), §i numai lhoCu Orientul, iar tn aceastd decime ieaiiparte Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia§i Egipetul cu % §i Rusia cti Vs. Rela-tiunile comerciale cu Rusia formeazadeci numal 8/100 din intregile daraveriale Romania cu strdindtatea.

Astfel toate interesele, toate aspira-tiunile, precum §i toate temerile con-duc pe Regatul roman a se feri de Ru-sia §i a rémâne strins legat cu Occiden-tul Europei; iar criteriul cel mal sigura unei politici nationale este, ca Româ-ni nu serveasca nici direct, nici in-direct planurile cotropitoare ale impe-riului rusesc, pentru cà realisarea ace-stora ar fi desfiintarea §i nimicirea sta-tului roman.

Insa nu Aumai istoria §i instinctM decdnservare spun Rornânilor aceste, nunumal Ru§ii le-o striga necontenit cuvoce puternicd, care rdsund pAnd inmari departan i; §i barbatif de stat ceimai insemnati §i scriitorii politici ceimal cu renume ai Europe! necurmat vor-besc §i serif' in acest sens.

Barthélemy Saint-Hilaire , investiga-tor insemnat al timpurilor vechi §i nouefost Ministru al afacerilor streine a Fran-ciei in timpuri de grea incercare, ami-cul lui Tiers , espuind nu de multin 1887, importanta intreprinderei En-glejilor in India din punctul de priviregeneral al umanitA01 §i al civilisatiunel,arata. ca pericolul despre Rusia enumai o cestiune engleza, pe când lua-rea Constantinopolului de cdtre Ru§i arfi o loviturd cumplita data tutulor pu-terilor occidentale, cu Anglia la un loc,o lovitura din care nici una nu s'ar mai

putea radica. El constatd tot odata ca.Ru§ii, cautând a'§i asimila civilisatiuneaoccidentala ramaind lanoiti de barbaria§i corupOunea asiatica, aü devenit o pu-tere colosala cu tendinta naturala a sescobort de la Nord spre Sud, §i inain-teaza in cotropirile Ion in mod sistema-tic, sprijinindu-se in acest mers pe unguvern organisat.

Barthélemy Saint-Hilaire intreaba dacaEuropa nu trebue sa se 'Ate cu maimulta grija §i spaima la progresul im-periului rusesc in Europa, decit Angliala acela ce el face in Asia, cad Rusiasd IAA spre Constantinopol de o miede ori cu un don mal aprins de cit spreIndia. El aratd cum Rusia, incepAnd dela Petru cel mare, nu §i-a ascuns niciodata planurile sale §i cum astddi eale ascunde Inca mal putin, cum Rusiade doi secoll nu a incetat de a fi inrésboiil cu Turcia, cum Rusia smulgeaTurciei Crimea in 1774 pentru a §i-ob.ndxa diece mai tardiii Si a ca§tigaastfel dominaOunea esclusivd a mareiNegre, cum telul de ajuns a fost demult scris cu litere marl pe arcul detriumf ridicat de Potemkin ImpérateseiEcaterina II la Kherson (Ad e caleaspre Byzant,, cum Rusia nu a ajunsInca a posede Constantinopolul, darcum s'a apropiat de Bosfor, ocupind tottermul nordic §i rasaritean al Mdrei-Ne-gre, cu cetatea Batumului, sucursala Se-vastopolului §i portul militar al insemna-tei posiOuni a Caucasului, cum Rusianu a putut conserva Moldova §i Vala-hia, dar a recuperat partea Basarabielperduta in 1856, malul sting al Duna-rii, prin care domineaza gura Kiliei,Bulgaria cu Rumelia orientala, pe carele trateaza ca §i cum ar fi supuse do-minatiunei sale absolute.

_Mai departe invétatul academician fran-ces espune ca nici o putere europeana

nu poate privi Cu indiferintd perspec-tiva ludril Constantinopolulul de caraRu§1, cdci aceasta ar fi ruina intregeiEuropei, §i ca de aceia toti bdrbatii destat ar trebui sd clica cu Napoleon Ie Constantinopolul ! Constantinopolul !Nici °data. Constantinopolur e Imperiullumel! (Thiers. Histoire du Consulat etde l'Empire, livr 27). El aduce amintecum Thiers incd din anii 1842 §i 1851indica . monstrul ambitiunei moscovite,ca infrico§ind lumea, §i amenintând té.-

rile cu care se invecineazd,.Esaminând consecintele imediate §i

inevitabile ale intrdrei Ru§ilor in Con-stantinopol t Barthélemy Saint-Hilairedice : eConsultand numai conditiunileegeografice e cert, ca invingdtorul se«va substitui indata invinsului in toateiteritoriile din Europa. Bulgaria Ru-. melia, Macedonia, Albania, Epirul cueMuntenegrul deja de tot devotat, vor. pica sub dominatiunea slavd, care ini acela§ moment, -sé va intinde din mare.Eged in marea Adriaticd, a§ezindu-se«pe amindol. sprevali§urile Balcanilor,«pe Dundre §i in Cornul de am'. Dareaceasta ar fi tot? De sigur nu. Poate.cineva s5.-§i inchipuiascd, cd stdpènul.Bosforului nu va trece dincolo , pe.térmul asiatic, §i ca Bosforul nu va.trage dupa sine stapanirea totald a. mat-el Negre, care ar deveni astfel unlac rusesc?.. . Turcii mAtura0 din Eu-

e ropa, nu vor mai puté resiste Ru§ilorinici in Siria nici in Arabia, §i acestia vor.inainta victorios cu atAt mai u§or spre«marea Ro§ie §i golful Persici cu tit.Persia a ajuns a fi chiar asta41 vasa-dul lor... lar cu staptnirea marei Negre,.a Bosforului, a mare de Marmara §i ae Dardanelelor, a Ormurilor mare Egee,a Asiei mid §i. a Siriei, suprematia a-

«supra marei Mediterane ,§i a Canalu-dui de Suez' va trece 1a Ru§I... Atunci

EUROPA, RUSIA $i ROMiNTA 23

.Rusia va posede toate mdrile vechiu-flui continent Glaciala, Baltica, Me-e diterana, Ro§ia, Persica, va ajunge la.0ceanul Indiei §i la acel Pacific, vaeposede ca lacurl interne marea Neagrd«§i de Marmara, marta Caspicd §i de. Aral, va avea intrarea libera in Ocet-. nul atlantic prin Baltica §i Mediterana..Cu ce greutate va apasa atunci Rusiai asupra EuropeQ Care putere va fi in«in stare sal resiste? i tare ar fi coa-.1itiunea in stare a se forma in, contra.acestei mase sdrobitoare?»

Barthélemy Saint-Hilaire resumd. ast-fel i aceste realitAti incontestabile, pe.care nu e permis nimului a le neglige. :*Imperiul Rus este cea mai intinsd im-iparatie de pe suprafata globului; elce cel mal populat dintre tèrile care.së in de civilisatiunea noastra; el séiintinde peste tot Nordul Europe' §1 a.Asiei; el posedd aproape singur Ori-centul continentului nostru; el ocupd«in Caucas o positiune care amenintd.. deodatd §i rdsdritul §1 apusul, domi-s nati in mod egal de aceastd. forteretd4 muntoasA §i inaccesibill ; el pd§esce. Cu decisiune spre luarea Constantino-« polula and aceasta mostenire, dine care a rupt p6n8 acurp multe bu-cdti, 'I va pica intreagd in mani, a-

.tuncl va fi sfir§ita §i independinta Oc-(cidentuluI, care nu va fi sciut sa se aperee contra barbariei. Acele doue puteri,«cele mai interesate la acest viitor, me-enit a le distruge pe amindoue, sint«Austria §i Germania, vecine cu Rusia,.§i ale cdrora alianta recenta izvoresce: dinteun pericol comun ; dar pericolul. de care Anglia are a se teme in Indii«§i pe marea IVIediterand nu e mai. mic. Unirea acestor trel puteri, carora.s'ar putea alipi §i altele, ya ajungecoare pentru a opri §i a da inddrdt to-. rentul ? Numai Dumnegleil poate sci a-

24 EUROPA, RUSIA 1 ROKINLA.

«ceasta : dar fara a prejudeca In modttemerar scopurile nepdtrunse ale pro-evedintei, omul poate cel putin observaisimptomele, prin care ele sd desvalesc«vederei noastre cele! slabe,.

Un militar, Co/one/W. Stofel, ale ca-nal raporturf cdtre guvernul frances, aùdevenit celebre prin precisiunea ob -servarilor §i a conclusiunilor, desvoltainteo scriere recentd tpericolul careamenintA natiunile culte despre rdsdrit«.

El dice cd acest pericol cresce con-tinuu, incet insa cu certitudine ; si case poate afirma cd gratie divisiunilordintre celelalte popoare, Rusia va punemina 'fine() di pe provinciile de la Du-flare, si cd din acea di, Rusia va do-mina peste Europa de la marea Bal-tica pènè in Archipelag, intindéndu-seca o pata de uleiù, spre termurile A-driaticei pènè la Trieste. «SA. alba Ru-esia in acel moment, urmeaza Stoffel,«un Czar cuceritor ; cum vor puté re-

.resiste ataculuI formidabil al rasa la.,,

«vone popoarele occidentale desunite?tAcel résboiii va fi résboiul civilisatiu-tilei in contra barbarie!. Acea °ail va«fi oara In care se va indeplini pentru«Europa profetia lui Napoleon I «Re-« publicana sat"' casaca,... Pericolul eastadi mai mare, cad Rusia are mij-loace mg puternice de invasiune de

«at in 1816 si popoarele Europa' sinttot atit de sasiate intre dinsele, pre-

«cum erail atunci. Aceste sfisierì con-estitue tocmai pericolul,. Colonelul Stof-fel termina astfel remarcabila sa scriere:0 liga a Statelor Europeane devine

enecesard, cu peptul inainte spre rasa-tit, tot deauna gata a impedeca -pe

«Rusia in intreprinderile ei amb4ioase«si mai ales de a pune mâna pe pro.vincule Dunarene. Aceasta liga ar fi

«liga libert4ii si a civilisaOunel euro-« peane,.

Comí/ele Cavour, unul din gigantiipolitici a! lumel, in momentul in carerddica Regatul Italia din fardmatu-rile in care frumoasa patrie a fur Tacitsi a lui Dante picase, vedea in forma-rea une! Romani!' la Dunarea-de-jos unmijloc puternic de a 'si ajunge sco-pul seil si de a incorona cu succes si-lintele marelui se! Rege Victor Ema-nuel.

and Comitele Cavour fu atacat inParlamentul din Turin asupra participa-re! armatei sarde la rdsboiul Crimeei,de cdtre opisiOune, care nu admitea Ile-cesitatea amestecului Sardiniei inteo ex-peditiune atat de nebuloasa, el re'spun-,--se adversarilor s'él in 6 Fevruarie 1855urma.toarele : «Inainte de toate avem a«examina dacá résboiul, care sd p6rtd a-«cum in Orient, intereseazA in realitate«Sardinia si daca in adeve'r esistd pen-«tru nol interese materiale si politice,(care ne indica a lua parte in aceasta«lupta. si a conlucra la %copul ce'si pro-«pun a obOne puterile occidentale. SAtadmitem, cd actualul resbel ar avea un«resultat fericit pentru Rusia si ar avea«de consecintd, de a conduce acilele«victorioase ale Czarului la Constanti-tnopol. E evident ca Rusia ar cdpatatprin aceasta, predomnirea absoluta asu-tpra Mdrei Mediterane si o preponde-tran%a iresistibila in consiliile Europe!.«Am6ndoue aceste consecinti insa nu pottfi altfel judecate, deck ca de tot fa-«tale pentru interesele Piemontelui si a«Italia. In adevér, cand Rusia va de-«veni stApAna Constantinopolului, ea va«fi si stdp5.na Mediteranei , pentru cava domina in mod absolut cea mai

4 considerabill mare interna, care esista«pe suprafao globului, anume MareaNeagra. Marea Neagra va deveni a-

«tuna un adevérat lac rusesc, si eindlacest mare lac rusesc va intra in ma-

nile unei natiunI, care numdrà 70 mi-elioane de locuitori, ea se va preface inputin timp in cel mai mare arsenal ma-

tritim din lume, in contra_ druia toate.celalalte puteri maritime la un loc nuvor mai putea lupta. Marea Neagradevenità ruseasca prin inchiderea Bos-

« forulul, ale cdruia chef vor fi In mOnileunui autocrat, va fi certamente portul

t Sevastopolului lärgit in proportiuni gi-. gantice. Dar ni sd va slice : ce neeimporta predomnirea Mediteranei? A-t ceasti. predomnire tot nu apartine Sar-t diniel, §1 este astadi impdrtitd intre An-. glia §1 Francia; In loe de duoi stapAnitMediterana va avea trei. Et' nu cred«ca asemine simtiminte vor afla un ecoilin aceasti. camera: del ar fi a renunta

«la aspiratiunile viitorului, ar fi o do.vadl de nesimtire pentru relele, decare a fost lovita Italia prin résboaielecontinentale, rele, despre care un mare

t poet modern, descriind urmdrile résboa-ielor purtate de strdini pe pimintul

In fata unor populatiuni indiferente«la triumful noilor cotropitori, dice cuo elocinta rard : stdpinul cel

anlocuesce pe cel vechiü,si un noll po-«por a pus genunchiul pe ceafa celui-lalt Când Rusia va ajunge sa aibäpreponderanta pe Marea Neagrl, a-

. tunci e vor putea aplica cu multá re-talitate aceste versuri asupra noastra.»

Trite() scrisoare din 4 Septemvrie j856cdtre Comitele Corti, ambasadorul Re-gelul Victor Emanuel la Londra, Ca-your dicea

«Unirea Moldovel §i a Valachiei va a-. vea de resultat stabilirea n*onalitdtiltrománe... Principatele dundrene consti-tue o nationalitate a parte.... Un Ro-

t mOn si un Slav ail unul pentru altufmai puçiná simpatie, de cit un Românpentru un Turc. RomAnii constitue un

tobstacol in contra tendintelor de unire

EUROPA, RUSIA I ROMINIA 25

.care animá diferitele ramuri ale marelfamilii slave. Nationalitatea româna esteo peded, care utild Portil, utila Eu-

tropel sé opune desvoltarei periculoasea panslavismului, SA asvirle cine-va o-

st chi! asupra chdrtii Europei si va. vedea,(cd rasa slavd se intinde de la Ural side la Marea Nordici. 'And la Marea A-

(driatica, ard alta intrerupere de cittaceea a térilor locuite de rasa ro-cmând.. Panslavismul fiind, fárä dubiu,t un pericol, nu numai pentru Turcia,

ci pentru intreg occidentul ; nu esteoare de cel mai mare interes de a in-

, fiinta, in mijlocul popoarelor slave, onationalitate, care simpatiseazA numaisi numai cu occidentul si care ar puteaconstitui un obstacol real In contra u-nirei popoarelor cu tendinti puternice

espre o actiune comuna, care le ar con-tduce, poate, a subjuga restul lumiie civilisate, ?

Bazindu-ne pe aceste cercetili putemdice acum, de ce fel trebue sA fie fio-Utica. româneasca

Viata ori.caruI om, ca §i viata or!drei natiuni constä in munca continuA,In lupta neincetata. Acel care,inceteazOa munci sead lingezesce in mund, acelacare abandoneazd lupta de a face binesi mal bine si tot mai bine : acela s'aterminat viata inainte de a muri. Ase-mine si natiunile si statele care sè des-vata a lucra pe dmpul desvoltdrel o-menescf, care inceteaza de a mai luptapentru a '§I sustine si a '§i asigura e-sistinta, care nu maI aù conscfinta degeniul lor conducdtor si pentru carecalea viitorului incepe a deveni intune-cati. saU invelitl de nod grosi t§i tutu-neco§i : acele natiuni, acele state aft in-cetat de a mai fi, independinta lor enumai nominald, §i ele slut destinate adeveni prada altora.

Munca si lupta sint steagul sub care

.26 EUROPA, RUSIA *I ROMANIA. r__oamenii troesc in lume, sub care na-tiunile cresc, sporesc §i semnifica cevaIn viata lor. Cine 56' pune pe viatAmoale §i placuta , acela Cu pa§f re-pedl sa duce spre mormint. Natiunile§i statele, care ail uitat a V incordaputerile morale §i materiale, pentru aréspunde in fie-care moment cerinteloruntil mers ascedent, acele natiuni §i

state pica in piroteala §1 se sting.Románil i'§i ail de mult rostul lor in

lume. In virtu tea acelul rost ei §'ail

inaltat positiunea §i importanta. Falllupti aceasta positiune nu a putut fiml.nOnuta in trecut; faro luptä ea nuva putea fi pastrata §i intarita in vii-tor. Acest fapt trebue fie-care romansal aiba necontenit ciar §i limpede di-naintea ochilor.

De aci resultá ca aceea ce unil nu-mesc .ftolitica' de neutralitate, este nunumal un non-sens, dar o cale care ducede-a dreptul la tradarea statului roman,la tradarea intereselor celor mat vitalemateriale, morale §i politice ale naOunil.Neutralitate, uncle e vorba de a luptadin toate puterile sale §i cu toata vir-tutea sa isentru a fi, aceasta este amputea 4ice sublimitatea prostief ome-nesci.

Statul roman exista astd4i, cu totlinamicil marl §i micl cari de optspre-dece secole il incunjura, pentru ea ela sciut aV apara existinta Cu putere,cu agerime §i conscient de pericolelece'l ameninta §i de fortele geniului s'éll.Acesta e adevarul cel mal adevarat,care reiesä din istoria Româniel.

Poetii stilt profetif natiunilor. MareleGoethe a dis când-va, cá acel care do-resce a se mantine la inoltimea cultu-

rel omenescl, ar trebui in 6e-care di sftciteasca o poezie buna, sa vacid o pic-turd frumoasa §i sa amid o bucata demuzica armonioasa. Nol credem, ca Re-

gatul -rornân foarte s'ar intari, cAnd fie-care cetatean, in loc slisi bata capul cunasdravdnii searbede ca aceea ce saimpodobesce cu titlul de neutralitate,ar ceti ()data pe septOmána urmOtoa-rele versuri ale cântaretului natiuneinoastre :

e Cine e§t1 ? de unde e§ti ?e Pe la noi ce ratacescI ?

(Sint Roman §i sint otean,t De-a 'mpératuluf Traian,e Maica Roma cea batrina«Mi-a pus arma asta'n mana(5i mi-a dis Cu glasul sétl .:t Fiul meil ! Alesul meil !«Tu, din to0 af me! copiI« Cel maI tare 'n vitejil 1tMergi 'in Dacia, grabesce7«Pe barbarl del rasipesce,t5'apor vecinic privegheaza,eSentinela mult viteaza.«5i te-a0ne la botare,t Ca s'aud in departare(Resunând du§mane pasurl,(Menintând barbare glasurl. D

e Venit'am §i am invins !«Pe barbarl pe tot' i-am stins,(5i pe térmurile lort Acum, Domn stapinitor,tAscept oardele avane,tAscept limbele du§mane,e Care vin din rdsarit« Ca potop nernarginit,eSa cuprinda, O. innece(Tot pamintul unde-or trece!,

t 0 viteze neferice !( AL sé peel in câmpi aice !»

(Eil sé per? eil? nicl °data!(Vie-o lume incruntata,t Vie valurf marl de foc...,(Niel ca m'or clinti din loc.

(Tot cel verde s'a usca,(Riurile vor seca,(5i pustiul tot merefi(S'a läi 'mprejurulDar ezi vefinic in picioare

(Pintre valuri argetoareVoiti lupta lupta-voiti foarte

iFeirs a fi atins de mark,(Ccici Romc2n sin/ in ',Were,

Ronanu'n yea nu 'ere!,

Lupta va fi deci partea §i a Statului ro-mán modern precum ea estè partea off

stat, care vrea sd vieze viaçá trainicd,temeinic5., sigurA, cu viitor deschis, .Darlupta Românilor din Regat §i afard din

BucurescT. In August T890.

EUROPA, RUSIA *I ROMANIA. 27

Regat a fost, este §1 va fi, aldturea cuOccidentul -cult, in contra aspiratiunilorcotropitoare ale Rasdritului incl necult.Nu RomAnii vor provoca aceastd luptd,cdci ei nu ail provocat nici °data pevecinii lor, dar cand vor fi chema0, eitrebue sA fie pregAtiO i °tat!, gata,a sustine lupta §i a invinge. RomAniisd nu uite nici odatd, cd nu Czarul Ru-siei i-a megat la Dundre pentru a fisentinela totdeauna treazd a lumei civi-lisate, ci cel mai mare Impérat al Ro-mel Traian.

Aceasta este politica româneascd, oalta nu esista i nu poate esista.

30 2 5 2 0 15 10 5 0 6

Cermara; Tathu4 228i.7

10 15 20 35 40 45 50

Europa ocrielentalc7

Crop& Crup.ul Grupid li.uptdrealral botranit

188 7 & /8 l' fo &

1t

nilg-

c, k. g.: ''.i 1,9 8 i vve* 2 ,:i 3 2f ''' 1 113°

232sr% 5%

fiAtiztoanoTfo.0) A-i.11: 1

35 40 45

CHARTA ETNICA A EUROPEI

Occidental&

fhpoare25

\

9 f

X

01/4 NEAGRAITh

P.

1

rbia- -. 1 Bu aria,-",\e ,- ........,-

c ira-c

R A N

10 15 25 - 30

CHARTA EUROPE' DUPA KOMAROW-SARJANKO

Wity rtif 4h:cared,

10

25 2 0 15 10 5 0 5 10 15 20 35 40 45 50

30Z4,9

CHARTA EUROPEi VIITOARE DU PA IDEILE PAN SLAVISTE

30 35 40 4.5

[Octhidivtla.""Pa 1' EELS?, v o -Mrs Y 17P411ill -1944. ifilt.

188 a

tabityrcyf:XY.- cec,

6. 14 .? i 84., Mg /0 V!.

; ..g !.',..4S,'t .'' '

,..1Z.,'t t'

t''''

.''

..i.

it I'''..''t ',' I

ki_ Co ...q, *' a sc. rusifica

30