Farmacia Militara

7/23/2019 Farmacia Militara

http://slidepdf.com/reader/full/farmacia-militara 1/141

7

Cuvânt înainte

Farmacia militară românească are un trecut îndelungat, valoros şi interesant, înevoluţia căruia se găsesc numeroase acte de devotament, spirit de sacrifciu,competenţă proesională şi dăruire, care constituie motive de mândrie pentruarmacia românească şi pentru Armata Română. isiunea armaciei militareromâneşti a ost întotdeauna asigurarea armatei cu medicamente, pansamente,instrumentar şi aparatură medicală, atât în timp de pace, cât şi la ră!"oi.Caracteristică pentru armacia militară românească este participarea cu întreagasa capacitate la eortul medical din cele trei mari ră!"oaie purtate de poporulnostru. Farmacistul militar de totdeauna, în cola"orare cu medicul militar, acăutat să pună la dispo!iţia rănitului şi "olnavului medicamentul cel mai efcace

şi în cantităţi satisăcătoare, în acest sens e#istând o permanentă strădaniepentru îm"ogăţirea nomenclatorului de medicamente, precum şi pentruperecţionarea sistemului de aprovi!ionare şi distri"uţie. Cunoaşterea trecutuluiarmaciei militare româneşti de!voltă la cei tineri simţul de răspundere aţă demisiunea ei permanentă şi pune în evidenţă atât calităţile unui "un ofţerarmacist, activ sau de re!ervă $ dragostea aţă de armată şi de ţară, capacitateacrescută de muncă, disciplină, corectitudine, sinceritate, iniţiativă, dorinţa de acultiva noul, interesul pentru pregătirea proesională proprie şi a su"ordonaţilor,dragostea aţă de proesie şi ştiinţă $, cât şi calităţile cerute de câmpul de luptă $tărie morală, tenacitate în îndeplinirea misiunii, calm, operativitate, capacitatea

de a lucra în condiţii grele, de a lua deci!ii şi de a acţiona prompt, de a lupta cudevotament până la sacrifciu pentru asigurarea medicamentelor necesarearmatei, în condiţiile ră!"oiului modern. %n rândurile strânse ale &erviciuluisanitar, neo"osiţi la datorie, armaciştii şi'au adus cu devotament contri"uţia laeortul general. Au părăsit armaciile şi la"oratoarele lor în(oritoare, pentru a se

înregimenta acolo unde era ăurit viitorul ţării. )e ront sau în spatele rontului, încomandamente, în spitale, la trenurile sanitare etc., armaciştii s'au străduit săfe de olos ţării şi armatei, îndeplinind cu prisosinţă sarcinile care le reveneau.*in neericire, despre contri"uţia specifcă armaciei de campanie nu s'a scrisdecât puţin şi nesemnifcativ. *upă multe decenii de negli+are şi în lipsa unei

iniţiative ofciale, olosind numeroase surse de documentare încercăm, în paginilece urmea!ă, să de!văluim o mică parte din marea epopee a activităţiiarmaciştilor militari, cu gând de recunoştinţă din partea generaţiei noastre şi cuintenţia de edifcare a celor ce vor veni după noi.



)entru sistemati!area vastului material, s'a impus o periodi!are proprie istorieiarmaciei militare româneşti, astel- )erioada prearmaceutică militară /până la01023 )erioada de de"ut şi organi!are a armaciei militare /010$0423 )erioada de reorgani!are şi afrmare naţională /045$07723 )erioada deascensiune şi eort în ră!"oaie /07$056423 )erioada comunistă /056$05520.8eneraţiile mai vec9i au lăsat prin tradiţie devotamentul până la sacrifciu aţă derăniţi şi "olnavi, cola"orarea strânsă cu medicul militar în toate pro"lemele ceinteresau sănătatea ostaşilor, asigurarea în mod creator a nevoilor deaprovi!ionare cu medicamente şi materiale sanitare ale armatei, pasiunea pentrure!olvarea pro"lemelor de serviciu pe timp de pace şi în campanie, dragosteaaţă de armacia militară românească. Farmacia militară a dat "uni organi!atori,ofţeri disciplinaţi, cu tărie de caracter şi morală, oameni interesaţi de aspecteleştiinţifce şi practice ale pro"lemelor de armacie, e#ponenţi care au repre!entatcu cinste proesia lor la numeroase maniestări ştiinţifce naţionale şiinternaţionale. %n fecare perioadă istorică, din rândurile armaciştilor militari s'audesprins 0$: savanţi în ştiinţele armaceutice, mai mulţi sau mai puţini eroi întimpul celor trei campanii, numeroase cadre didactice în învăţământul superiorarmaceutic şi multe e#emple de muncă, a"negaţie, devotament social.Farmaciştii militari au adus o contri"uţie valoroasă la de!voltarea ştiinţei şiculturii româneşti. )rin activitatea de !i cu !i, ei au adăugat noi fle la ondul detradiţii al armaciei româneşti. Astel, s'a sta"ilit o punte trainică între trecut şiviitor. 8eneraţia de armacişti militari din anii 054;$055; a dispus de o

e#perienţă proprie, nouă, re!ultată din caracterul de stat al armaciei militare, pecare era great organic un ond puternic de tradiţii valoroase. *upă 055; a

început o nouă perioadă, care se a(ă în actualitate şi nu poate f, deocamdată,inclusă în trecutul istoric.

<ector univ. col. /re!.2 dr. arm. Constantin =ugulescu

>ucureşti, :; noiem"rie :;;

0

?olumul cuprinde numai perioada 056$0574, având ca "a!ă de documentarelucrarea- =@8@<&C@ C., *ate şi consideraţiuni asupra de!voltării istorice a&erviciului armaceutic militar românesc, Be!ă de doctorat, conducător ştiinţifcpro. dr. doc. =osi &pielmann, =..F. Bârgu ureş, vol. =, ==, 0576, 61: p. ?=== pl./n. red.2.



5

Farmacia militară românească în studii şi articole istorice

*e la sosirea lui *avila /0412, de'a lungul timpului au e#istat mai multealocuţiuni ale unor personalităţi medicale şi armaceutice despre trecutularmaciei militare, dar care nu s'au păstrat. Articole cu acest su"iect, apărutepână la primul ră!"oi mondial, sunt sporadice, destul de scurte şi se reeră numaila puţine pro"leme. Du se întâlnesc articole sau lucrări de sinte!ă decât pentrula"oratoarele de "ioc9imie ale armatei şi pentru o perioadă scurtă de timp. %noperele medico' şi armaco'istoricilor români, dinainte de ultimul ră!"oi mondial,se găsesc puţine date despre armacia militară, iar acolo unde se găsesc sunt

întâmplătoare, sporadice şi pe alocuri conţin mici greşeli. %n armată s'a cultivat,de multă vreme, studiul istoriei şi istoriografei. Aceasta se poate urmări şi din

păstrarea cu gri+ă a numeroaselor documente de armacie militară a cărorvaloare istorică a crescut cu timpul, dar comentarea lor a întâr!iat. <a Ecoalailitară de ică C9irurgie, care a precedat Ecolii Daţionale de edicină şiFarmacie, slt. Costiescu a predat istoria medicinii antice:. Du avem inormaţiidespre conţinutul prelegerilor, dar ără îndoială că acestea au ost ascultate şi deviitorii 0: armacişti, primii pregătiţi în învăţământul auto9ton. >a!eleistoriografei militare au ost puse în timpul lui Cu!a, prin ordinul generaluluiFlorescu1. Boate corpurile de trupă au ost o"ligate să scrie istorice. Aceste scrieritre"uiau să fe re(etul gloriosG al aptelor de eroism şi "ravură ale militarilor şisă cuprindă şi evenimentele mai importante din viaţa unităţilor. Acest ordin s'a

repetat, cu alte te#te şi su" alte semnături, de mai multe ori până în !ilelenoastre. &'au reconstituit şi constituit istorice ale unor ormaţiuni sanitare, darnici pe departe cuprin!ătoare. *upă ră!"oiul de independenţă, armacistul Etean)opini a maniestat interes pentru istoria armaciei şi a învăţământuluiarmaceutic /civil2, dar a scris şi menţiuni despre armaciştii militari. l a pu"licat:: de oiletoane în )rogresul edical Român /062, unde a inserat şi câteva datedespre armacia militară6.

:

=<A B., 8H<RBR =., *@I&C@ >., >RC@E C. =. /red.2, %nvăţământul medical şiarmaceutic din >ucureşti, de la începuturi până în pre!ent, =..F. >ucureşti, 051,pag. 4:6. 1 Jrdinul nr. :56, onitorul Jastei, >ucureşti, 0:, pag. :5. 6 EBFAD)J)=D= /065$K2 a ost elev al Ecolii Daţionale de edicină şi Farmacie. Avansatsu"armacist la 0 iulie 0, în 074 a ost trecut în re!ervă. %n 00 a ostavansat armacist de regiment. A ost în evidenţa armatei, ca ofţer de re!ervă,până în a+unul primul ră!"oi mondial /poate că atunci a decedat2.



0;

%n 05; a apărut importanta lucrare Farmaciştii noştriG, su" redacţiaarmacistului *imitrie Dicolau, căpitan de re!ervă. Acesta a inserat şi portrete/"iografi2 ale unor armacişti militari. <ucrarea este însă de resortul armacieicivile. %n celelalte lucrări de istoria armaciei, de altel oarte scurte şi puţine lanumăr, nu se găsesc inormaţii despre armaciile armatei. *intre armaciştiimilitari cu oarecari preocupări istorice, din aceeaşi perioadă, Constantin'*imitrescu )arepa a pre!entat, la 7 decem"rie 05;4, un istoric al <a"oratoruluide C9imie al armatei4. <a :: aprilie 0507, acelaşi C. *. )arepa a pre!entat într'oadunare de armacişti un istoric al armaciei militare, su"liniind progresele ăcute.Dici acest te#t nu a a+uns până la noi. *ouă relatări istorice ofciale, devenite cutimpul manuscrise oarte importante pentru istoria armaciei militare, sunt legatede activitatea armaciştilor în primul ră!"oi mondial. Aceste documente sunt-Registrul istoric al *epo!itului sanitar mo"il nr. :G, scris de armacistul cpt. re!.dr. ?asile 8rigorescu'lvir, în timpul primului ră!"oi mondial şi *area de seamăasupra desăşurării activităţii &erviciului armaceutic în primul ră!"oi mondialG7,scrisă de armacistul şe col. C. erişanu. %n perioada dintre cele două ră!"oaiemondiale au apărut primele lucrări de istoria medicinii, cuprin!ând şi capitole dearmacie, redactate de dr. ?ictor 8omoiu şi cola"oratorii săi, precum şi de dr.)ompei &amarian, în care se găsesc date despre armacişti şi armacia militară.=normaţiile sunt totuşi rare şi nesistemati!ate. &tudiul trecutului armacieimilitare începe prin articolele pu"licate în Revista &anitară ilitară, de armacistullt. Etean *ragomir, singur sau în cola"orare cu alţi armacişti militari. Cu

preocupări constante şi îndelungate de istorie, în "a!a cercetării unor documentede ar9ivă, Et. *ragomir a pu"licat date despre originea şi de!voltarea &erviciuluiarmaceutic militar. <ucrările pu"licate sunt valoroase nu numai prin prioritate şiconţinut, dar şi prin aptul că a pus "a!ele ştiinţifce ale istoriografei armacieimilitare. Et. *ragomir şi pro. dr. Ale#andru =onescu'atiu5 au trasat primele

+aloane.

4

)LR?@<&C@ D., Jriginile şi evoluţia &erviciului sanitar militar şi a &pitaluluiilitar Regina lisa"eta /01:$051:2, Bipografa <uciaG, >ucureşti, 051:, pag.. Murnalul de operaţie şi istoricul *epo!itului sanitar mo"il nr. : din campania050$050 se păstrea!ă în Ar9ivele .Ap.D., Fond Registre istoriceG, nr. 40, ;. 7 %n pre!ent se a(ă în posesia <a"oratorului de "ioc9imie al &pitalului ilitarCentral din >ucureşti. *r. arm. EBFAD *RA8J=R /05;4$0562 poate fconsiderat primul istoric al armaciei militare româneşti. <ucrarea sa cea maiimportantă se intitulea!ă =storicul armaciei militare de la origine până la primulră!"oi mondialG, manuscris a(at în posesia amiliei. &tudiul cuprinde numeroasecapitole din care spicuim- &erviciul armaceutic în armatele străineG, 7 p.3

=ntroducerea despre armacia militară românăG, 05 p.3 Farmaciile militare până în 04G, 4 p.3 Farmacia militară în ră!"oiul de independenţăG, 0: p.3





00

@n studiu mai amplu privind istoricul învăţământului sanitar militar din România/apărut su" acest titlu în 05142 a ost redactat de un colectiv de medici militari. %naceastă lucrare se găsesc numeroase detalii despre învăţământul armaceuticmilitar. %n lucrările armaciştilor pro. dr. =on ?intilescu, pro. dr. Constantin Dicolae=onescu, =oan Hu!um şi general 89eorg9e ). 8rinţescu, apărute în perioada dintrecele două ră!"oaie mondiale, reeririle despre armacia militară sunt interesante,dar sumare şi reduse la perioada istorică respectivă. *in neericire, din aceastăperioadă re!idă şi afrmaţia eronată că armacia &pitalului ilitar Central>ucureşti ar f ost înfinţată de Carol *avila, în 044, şi pusă su" conducerea luiFrancisc )ru!insNO. *atorită marii autorităţi a dr. ?ictor 8omoiu, eroarea a ostpreluată în numeroase lucrări medicale şi medico'militare mai vec9i şi mai noi.ii de manuscrise, dosarele cu recepteG păstrate în Ar9ivele &tatului >ucureşti,atestă că armacia militară a uncţionat începând din 010. %n această privinţă,lucrarea medico'istoricului dr. 8a"riel >ar"u, apărută în 055, este pe deplinconvingătoare0;. *upă ultimul ră!"oi mondial, au apărut o serie de lucrărimedico'istorice în care trecutul armaciei militare este onorat cu mai mult spaţiu.Cele mai "ogate şi preţioase date sunt culese din perioada cea mai vec9e aarmaciei militare şi aduse la lumină de dr. 8. >ar"u. <ucrarea sa ace un mareserviciu armaciei militare. )e parcursul a 14 pagini, este prelucrată perioada010$044, continuare mai documentată a unor inormaţii scrise în lucrareaCarol *avila şi timpul săuG de acelaşi autor, apărută în 054. 8. >ar"u duceinormaţiile sale despre armacia militară până la ră!"oiul pentru independenţă.

%n Revista &anitară ilitară s'au pu"licat câteva articole omagiale privind trecutularmaciei militare. Apărute la mari distanţe de timp, acestea au ost semnate decol. pro. dr. )etre =onescu'&toian, col. *umitru =acomi, col. 8avrilă &tan şicola"oratorii, col. dr. Constantin Apreotesei ş.a. *intre armaciştii ofţeri dere!ervă, au întreprins studii de istoria armaciei militare =oan Francisc Rot9 /0506$05772 din &i"iu, Etean Ciulei /05::$052 din =aşi, Etean 8ămănescu /05:$052 din Caranse"eş ş.a. Cu toate eorturile ce s'au ăcut, numeroase capitoledin istoria armaciei militare au rămas complet netratate, în special în partea decampanie.

poca de la ră!"oi până în 05;;G, p.3 &curte monografi ale armaciilormilitare din diverse garni!oaneG, 1: p.3 *espre la"oratoarele de c9imieG, p.3poca de la 05;; până la campania din >ulgariaG, 1 p.3 *espre armacii şidepo!iteG, :1 p.3 Campania din >ulgariaG, 0; p.3 &ituaţia generală a &erviciuluiarmaceutic înainte de primul ră!"oi mondialG, 1 p. A mai scris şi un re!umat alacestui te#t, în lim"a latină, rămas neterminat. 5 )ro. dr. A<PAD*R@ =JD&C@'AB=@ /01$05742, armacist general în re!ervă, a ost un pasionat al istorieiarmaciei româneşti şi a ramurii sale militare. A scris o vastă lucrare de istoriaarmaciei cuprin!ând apro#imativ 0;;; de pagini, dar care nu a ost pu"licată. 0;>AR>@ 8., File dintr'o istorie necunoscută, d. ilitară, >ucureşti, 055, :6 p.



0:

%n "i"liografa de specialitate de până acum lipseşte o lucrare de ansam"lu. Duau ost scoase în relie tradiţiile cele mai valoroase, e#perienţa armaciştilormilitari, precum şi fgurile mai repre!entative. %n ceea ce priveşte periodi!areaistoriei armaciei militare nu se întâlneşte până acum o variantă accepta"ilă.Etean *ragomir a dat următoarele perioade /epoci2- =. Farmacia civilăG, până la

întemeierea armaciei militare3 ==. Farmacia preistoricăG, de la primele începuturipână la *avila3 ===. poca istoricăG, începând de la 04400. Această periodi!arenu este ericit întocmită.

00

)eriodi!area re!ultă din articolele pu"licate de EB. *RA8J=R în Revista &anitarăilitară, >ucureşti, 051, nr. 4, pag. 47;3 nr. , pag. ;3 nr. 5, pag. 0;6.



01

Farmacia militară pe plan internaţional

Relaţii între medicina şi armacia militară. Aspecte istorice

edicina militară este în principiu teoria şi practica apărării sănătăţii militarilor,atât în timp de pace cât şi în timp de ră!"oi. Ca disciplină, proesie şi ştiinţă,medicina militară este dependentă atât de ştiinţele medicale, cât şi de ştiinţele şiarta militară. *in punct de vedere istoric este corespun!ătoare orânduirii socialeşi armatelor pe care le'a deservit. Faptul că a+utorul medical tre"uie să se deac9iar pe câmpul de luptă şi în apropierea acestuia, presupune o organi!arespecifcă, metode proprii, personal instruit, dotare materială, relaţii cu celelaltearme şi servicii ale armatei, su"ordonare statului ma+or etc. )e măsura

perecţionării te9nicii militare de luptă, sarcinile medicinii militare au devenit totmai mari şi mai comple#e. Farmacia militară, proesie separată, a ost şi este înlegătură indisolu"ilă cu medicina militară. %n timp ce medicul se ocupă cutratamentul şi evacuarea răniţilor şi "olnavilor, pro"lema asigurării cumedicamente, pansamente şi alte materiale sanitare, a organi!ării armaceuticeşi aprovi!ionării cad în sarcina armacistului militar. Jcupându'se cu prepararea,do!area şi distri"uţia medicamentelor, armacia militară este dependentă deştiinţele armaceutice, de organi!area producţiei industriale de medicamente,instrumente şi aparate, de sursele de aprovi!ionare. %n acest sens, ca şi medicinamilitară, armacia militară este dependentă de orânduirea socială căreia îi

aparţine, de ondurile ce i se pun la dispo!iţie. =storia medicinii şi armacieimilitare este strâns legată de istoria generală, cât şi de istoria medicinii şiarmaciei unui stat. Am"ele depind de structura economică şi politică a societăţii,de nivelul atins de orţele de producţie şi în general de nivelul de organi!are alorânduirii sociale respective. edicina şi armacia militară apar odată cuorgani!area statelor centrali!ate şi armatelor permanente. %n antic9itate, ormelede a+utorare a luptătorilor răniţi nu lipseau, dar erau rudimentare /improvi!ate2.%n =ndia antică, după cum re!ultă din A+urveda, luptătorii răniţi erau transportaţi

în locuri adăpostite, unde erau "anda+aţi. Asemenea acoperişuri /şatreG2 segăseau şi în gipt, după mărturisirile lui *iodor. #istau c9irurgiG care dădeauasistenţă răniţilor. %n 8recia antică e#istau, încă din veacul al =?'lea î.e.n., ormeorgani!ate



06

de prim a+utor, c9irurgi şi terapeuţi. #perienţa medicinii de ră!"oi se oglindeşteşi în opera lui Hipocrate. %n Roma antică e#istau c9irurgi militari care ştiau săscoată săgeţile din trup, să panse!e rănile, să olosească în acest sens plantelevulnerare, ţesăturile şi alte mi+loace de pansament. Aici apare ca instituţiespitalul rudimentar, su" denumirea de valetudinariaG, unde erau transportaţi şitrataţi "olnavii şi răniţii. &e dădea multă atenţie profla#iei "olilor, igieneilagărelor militare, asigurării apei pota"ile. Jnesander ne inormea!ă că-c9emarea la luptă a comandantului... avea mai mare eect decât leacurile/tratamentele2 medicilorG0:. *ioscoride şi 8alenus amintesc în operele lor demedici militari. )linius menţionea!ă o plantă a militarilor /militaris2, din care seprepara un "alsam care vindeca o rană în cinci !ile. *e asemenea, *ioscoridearată că planta denumită stratiotes are proprietăţi vulnerare. %n valetudinarii, înaara medicului mai găsim şi un inspectorG care ăcea asigurarea cuinstrumente, pansamente şi medicamente. edicii purtau ustensilele şimedicamentele în cutii sau casete. &'au descoperit vestigiile acestora înnumeroase locuri ale civili!aţiei romane, la Dapoli, precum şi la ain!, &itten înlveţia etc. %ntr'una din ta"erele întărite ale romanilor, în lveţia, preparareamedicamentelor era "ine organi!ată. %n urma săpăturilor de lângă >aden /Qric92au ost descoperite resturile unei clădiri cu 06 încăperi, în care s'au găsit sonde,pense, linguriţe de os, catetere şi alte instrumente. *e mare importanţă a ostdescoperirea unui adevărat inventar de armacie, care cuprinde două "alanţe, dincare una lucrată cu artă, două căni de "ron! pentru medicamente, mo+are, vase

pentru unguente, capsule de metal, pastile, un unguent ormat din untură şiplum", mori de mână pentru măcinat etc.01. ra o ofcină în toată regula.Caracteristic pentru întreaga antic9itate este aptul că medicul şi armacistulerau una şi aceeaşi persoană. %n eudalismul timpuriu nu e#ista un a+utororgani!at pentru răniţi. ultă vreme a+utorarea răniţilor, ca şi a "olnavilor, a ostlăsată pe seama preoţilor, după care mai târ!iu s'a laici!at. edicii, de altelpuţini, de regulă ara"i, armeni, evrei, mai rar europeni, erau aduşi la curţileno"iliare de la mari depărtări. %n medicina şi armacia europeană de la începutulevului mediu se resimte in(uenţa ara"ă. %n perioada centrali!ării puterii de stat,graniţele micilor state eudale încep să dispară. )uterea centrală era deţinută de

eudali, cler şi "urg9e!ia oraşelor, iar orţa armată era alcătuită din mercenari. %nlipsa orţei de muncă li"ere, statele centrali!ate întâmpinau greutăţi la recrutareade noi mercenari. *e aceea, s'a impus îngri+irea şi recuperarea celor răniţi, atât învederea ră!"oaielor, cât şi împotriva ţăranilor răsculaţi.

0:

>RD*& M., *as Apot9eNenSesen- seine ntste9ung und gesc9ic9tlic9entSicNlung "is !um :;. Ma9r9undert, unverTnderter, reprografsc9er Dac9drucN

der Au(age &tuttgart, 05;73 8eorg Jlms ?erlags"uc99andlung, Hildes9eim, 057,pag. 107. 01 >RD*& M., op. cit., pag. 10.





04

%n plină Renaştere, unele state au organi!at mai devreme orme proprii dea+utorare a răniţilor. Astel, în armata spaniolă, în secolele P?$P?=, se semnalea!ăpre!enţa unor medici şi c9irurgi militari. %n Franţa şi Austria, în secolul al P?='lea,au ost anga+aţi medici, c9irurgi şi armacişti pentru armată. &'au organi!atla!arete mo"ile şi staţionare şi a ost reglementat a+utorul pentru răniţi şi "olnavi.=atroc9imia, iniţiată de )aracelsus /0651$04602 şi propagată de discipolii săi, aadus în prim plan olosirea su"stanţelor c9imice anorganice, a unor e#tracte şitincturi. Bot atât de importantă a ost şi concepţia despre su"stanţele to#ice şi"una do!are a medicamentelor pentru o"ţinerea eectelor terapeutice.=atroc9imia a in(uenţat terapeutica, find mai "ine de două secole o teorie lamodă. Aceasta a adus după sine şi îm"ogăţirea arsenalului de medicamente.

Jrgani!area primelor spitale militare şi a serviciilor sanitare militare

%n condiţiile arătate, în eudalismul târ!iu şi epoca Renaşterii, apar primelela!arete militare pentru îngri+irea răniţilor şi "olnavilor. %n 066, regina =sa"ela a&paniei a înfinţat, lângă oraşul 8ranada, un spital de campanie compus din patrucorturi mari şi în!estrat cu medicamente. *upă un secol, un alt la!aret a ost

înfinţat în 044, în Flandra spaniolă, la alines, care a uncţionat până în 07;0.@lterior, acest spital a devenit sediul organi!ării sanitare din Iările de Mos, avândc9iar şi un regulament de uncţionare06. %n Franţa, su" Henric al =?'lea, a ost

creat, de către &ullO, la asediul Amiens'ului04, un spital militar care era pe +umătate am"ulanţă mo"ilă şi +umătate staţionar. &pitalele militare rance!e auprimit o organi!are mai "ună în secolul al P?=='lea /0;0$0612. &pre sârşitulsecolului al P?==='lea, Franţa dispunea de 4; de spitale militare. %n 8ermaniadatele istorice sunt mai dispersate, statul eudal find despărţit în mai multeprovincii. %n )rusia s'au înfinţat spitale militare începând din 056, iar la >erlin şi)otsdam în 07;5. Acestea au ost susţinute şi au primit o organi!are mai largăsu" Friederic9 Uil9elm = /0$076;2. %n Rusia, )etru cel are /07:$07:42 aadus medici şi armacişti din străinătate şi a înfinţat o serie de spitale militaresta"ile, în 07;6 la oscova şi în 07:4 la Viev şi Riga etc. Carol al P=='lea al &uediei

/0:$0702, în "ătălia de la )oltava /07;52, avea spitale militare încadrate cumedici şi armacişti. @n asemenea armacist /apotecarG2 a ost luat pri!onier0.%n Anglia, începând din 076 au ost organi!ate câteva spitale militare. %n@ngaria, un spital militar s'a înfinţat la >uda, la începutul secolului

06 04

Revue dWHistoire de la )9armacie, )aris, 05:, nr. 074, pag. 6;6. ?XBXAD@ D.,*e la începuturile medicinei româneşti, >ucureşti, 05, pag. :0. 0

VJ8X<D=CAD@ ., <etopiseţele Iării oldovei, tomul ==, >ucureşti, 07:, p. 1$6.





0

al P?=='lea, mutat ulterior la )esta în 0. Câţiva ani mai târ!iu, su" RaNoc!O ==,s'au organi!at mai multe la!arete pentru răniţi şi "olnavi. %n =talia, un &erviciusanitar militar s'a organi!at rudimentar între anii 017$06, apoi s'aperecţionat. %n 07;0 s'au înfinţat spitale volante /mo"ile2 şi un spital militarsta"il lângă Borino. &pre sârşitul veacului al P?=='lea, în =mperiul Jtoman e#istauspitale f#e şi spitale mo"ile. Cel mai renumit spital mo"il era încărcat pe 6; decămile07. Bot în aceeaşi perioadă şi )olonia avea un serviciu sanitar militar. *upăcum se o"servă, în numeroase state s'au înfinţat spitale sta"ile şi mo"ile,acestea din urmă find organi!ate în timp de campanie0.

)rimele armacii militare&e pare că primele armacii olosite în campanie au ost cele portative, de curte,care însoţeau conducătorul eudal în călătorii şi ră!"oi. %ncă din antic9itate secunosc armacii portative şi de casă ale conducătorilor militari. <a romani s'aatins orma cea mai de!voltată în unele ta"ere militare, la începutul mileniului =.)rima armacie militară instalată, atestată documentar, a e#istat la ara"i, însecolul al =P'lea, când comandantul de oaste Aşin a vi!itat'o în ta"ăra sa militară,găsind'o în "ună stare de uncţionare05. %n vul ediu au e#istat armacii şiarmacişti de curte, semnalaţi documentar în cursul secolului al P=?'lea. %n 0664,

Mean de Uavrin, într'o cruciadă la *unăre, dispunea de o armacie portativă, "ine

aprovi!ionată cu medicamente şi "ăuturi:;. Fotografile armaciilor portativeno"iliare dovedesc că acestea erau îngri+it lucrate, c9iar elegante. Farmacia eraormată dintr'o ladă înaltă sau dulap portativ, cu uşi lucrate uneori cu artă, cusertare şi compartimente interioare, cu serii de sticle şi "orcane aşe!ate pemărimi şi în!estrată cu cumpene de mână şi alte ustensile de lucru. )rimelearmacii portative militare din uropa aveau un caracter du"lu şi purtau numelede armacii de călătorie şi ră!"oi:0. rau vulgari!ări ale celor no"iliare. HieronVress, în 045:, a descris o armacie portativă olosită împotriva turcilor, ca findormată din două lă!i de lemn întărite cu "en!i de fer. J trăsură cu patru caitransporta armacistul, armacia, medicul şi "ăr"ierul /elcerul2.

07 0

?XBXAD@ D., op. cit., pag. :04. ?XBXAD@ D., op. cit., p. 00, :00$:04. 05&CH<DQ H., 8esc9ic9te der )9arma!ie, unverTnderter, reprografsc9erDac9drucN der Au(age >erlin, 05;63 8eorg Jlms ?erlags"uc99andlung,Hildes9eim, 054, pag. :7. :; &AAR=AD )., edicina şi armacia în trecutulromânesc /01:$07742, vol. =, Bipografa odernaG, Călăraşi$=alomiţa, 051,pag. 07:. :0 >RD*& M., op. cit., pag. 1:;.



07

%n perioada apariţiei primelor la!arete militare sunt citate ca!uri rare cândacestea şi'au creat în acelaşi timp şi armaciile lor. %n unele state, armaciile decampanie au precedat organi!area spitalelor militare /Austria, Rusia2. %n sc9im",serviciile armaceutice au ost înfinţate mai târ!iu decât cele medicale. %n ciudatrăsăturilor comune ale armaciilor portative de campanie, organi!areaarmaciilor militare nu s'au ăcut în mod similar de la o ţară la alta. %ncepând dinsecolul al P?'lea, no"ilimea, în înţelegere cu municipalitatea, în dierite oraşe aleuropei, dădea autori!aţie pentru desc9iderea de armacii pu"lice acelora care seanga+au să aducă servicii şi în timp de campanie::. &e pare că aceasta a ostcalea de organi!are a asistenţei armaceutice de campanie mai recventă înstatele germanice. Farmaciile, ca şi spitalele militare, au apărut la intervaleneregulate de timp, au ost sporadice şi temporare. %n Austria, armacia oraşului8ra! a înfinţat o armacie militară la RadNers"urg, în 04. %n Flandra spaniolă s'a înfinţat o armacie militară în 0455, adică la 06 ani după înfinţarea la!aretului.Farmacii de regiment s'au înfinţat în Rusia, începând din 07:, la oscova, în07;6, la Viev şi Riga, în 070 etc. Bimp de mai "ine de o sută de ani, &erviciul dearmacie din Rusia a ost reglementat prin Regulamentul privind administrareaAmiralităţiiG /07::2 şi Regulamentul spitalelorG. Farmaciştii erau o"ligaţi să se

îngri+ească de aprovi!ionarea cu droguri c9imice şi vegetale. &e prevedeao"ligaţia organi!ării la"oratoarelor de preparate galenice şi, curios pentru Rusiadin acea vreme, prepararea medicamentelor era încredinţată medicilor şielcerilor. <ipsa armaciştilor era vădită. %n +urul anului 0711, armaciile portative

erau transportate în două căruţe cu patru cai, iar mai târ!iu în nouă căruţe cu :cai, adevărate su"depo!ite sanitare. %n secolul al P?=='lea, în )rusia au ost

înfinţate armacii portative de campanie. %n Austria, în 070 s'au înfinţatarmacii militare de garni!oană în mai multe oraşe importante.

&erviciile sanitare militare în statele occidentale

Cu tot progresul reali!at, medicina şi armacia militară în Jccident a avut de la început un caracter neunitar. )erioada ormării armaciilor, spitalelor militare şi

serviciilor sanitare în statele occidentale este şi epoca ormării armatelornaţionale. Revoluţia rance!ă a adus sc9im"ări în organi!are şi principii, care s'auaplicat imediat. %ngri+irea răniţilor şi "olnavilor a devenit o sarcină de stat.Dumărul mare de răniţi, marşurile şi evacuările din timpul ră!"oaielornapoleoniene au

::

%n 0647, armacistul M. >&DR= din B"ingen a primit concesia unei armacii,

condiţionat de o"ligaţii militare.





0

îm"ogăţit e#perienţa serviciului sanitar militar. <arreO, )ercO şi alţi c9irurgi militariau ost neo"osiţi în îngri+irea răniţilor şi organi!area evacuărilor. Farmaciştimilitari iluştri ca- A. )armentier, <au"ert, HYgu ş.a., au ost solicitaţi în re!olvareacelor mai dierite nevoi ale armatei. edicii şi armaciştii erau a"solvenţi aiinstituţiilor superioare de învăţământ, au ost mo"ili!aţi şi li s'au acordat grademilitare. %nainte de Revoluţia rance!ă au uncţionat de spitale militare, pentruca după aceasta numărul lor să crească, iar după anul 0;; să scadă. Calitateaa+utorului medical a ost în creştere. Revoluţia rance!ă a dat im"old de!voltăriituturor ţărilor europene. &'a introdus serviciul militar o"ligatoriu şi s'au înfinţatarmate permanente. &erviciile sanitare militare, spitalele militare şi armaciile aucăpătat un caracter reglementat. Cu toate acestea, datorită ondurilorinsufciente, în prima +umătate a secolului al P=P'lea organi!area îngri+irii răniţilora suerit mari greutăţi. Armatele au ost decimate de 9oleră, tios şi alte "olicontagioase. A doua +umătate a secolului al P=P'lea a adus mari salturi calitative

în organi!area şi îngri+irea răniţilor. &'a pornit o vastă campanie umanitară pentrua+utorarea celor răniţi şi "olnavi. %n urma ră!"oiului din Crimeea, prin acţiuneacura+oasă a cele"rei Florence Dig9tingale, s'au constituit corpuri de infrmieri, s'au înc9eiat convenţii internaţionale /Crucea Roşie, 8eneva, 062, s'a intensifcatpregătirea sanitarilor şi a "rancardierilor. Jdată cu de!voltarea ştiinţelormedicale, s'au adoptat antisepsia în campanie, noţiunile de epidemiologie deră!"oi, noile materiale de pansament, trăsurile de am"ulanţă special construitepentru evacuarea răniţilor, urgoanele pentru materiale, armaciile pe trăsuri.

&pitalele militare, mai aproape de accepţiunea cuvântului, au căpătat o mai "unăorgani!are şi uncţionalitate. )entru prevenirea îm"olnăvirilor, militarii au ostvaccinaţi şi s'au luat măsuri pentru de!inectarea apei pota"ile. Ră!"oiul ranco'prusac, din 07;$070, a adus noutăţi în ceea ce priveşte eectivele de medici şiarmacişti olosiţi în campanie. )rusacii dispuneau de 6;;; de medici şi un numărmare de armacişti /câte :$1 la fecare ormaţiune militară2, aţă de 0;;; demedici olosiţi în armata rance!ă. <a începutul secolului al PP'lea, ră!"oaiele aumo"ili!at milioane de oameni, iar repercusiunile au ost resimţite la nivel glo"al.Dumărul celor mo"ili!aţi în primul ră!"oi mondial a repre!entat 0;$:;Z dintotalul populaţiei planetare. Apariţia ga!elor de luptă, a armelor automate şi

aviaţiei au ăcut ca numărul victimelor să crească simţitor. Aceasta a impusmărirea numărului ormaţiunilor sanitare, mo"ili!area unor eective şi mai maride medici, armacişti şi personal sanitar inerior. Au dispărut dierenţele întreofţerii de carieră şi de re!ervă, între tineri şi "ătrâni. 8ermanii au olosit, în 050,la armatele de operaţiuni şi spitalele din !ona interioară, peste :6 ;;; de medicişi peste 0 ;; de armacişti. Al doilea ră!"oi mondial, prin apariţia şi olosireaarmelor de nimicire în



05

masă, a adus un număr şi mai mare de victime, a impus sarcini mai mariserviciilor sanitare militare şi civile, speciali!ării ormaţiunilor de campanie,mo"ili!ării unui personal mai numeros şi mai "ine pregătit. &erviciul sanitaramerican a avut o organi!are remarca"ilă între"uinţând, după date pu"licate înpresă, peste 4; ;;; de medici şi ; ;;; de infrmiere.

Farmacii, la"oratoare de produse armaceutice şi depo!ite de medicamente şimateriale sanitare în secolul al P=P'lea

Jdată cu organi!area statelor naţionale, s'au înfinţat şi perecţionat şi armaciilemilitare. %n Franţa, Rusia şi 8ermania acestea au luat o mare amploare. %n>avaria, la 010, armacia mo"ilă se compunea din 0: lă!i cu medicamente,ustensile şi materiale consuma"ile. %n =mperiul Ha"s"urgic, în anul 041uncţionau 41 de armacii militare şi aproape 4; de armacii mo"ile pe lângăam"ulanţele şi spitalele de campanie. %n 075 s'au înlocuit armaciile model 006

în patru căruţe, prin alt model mai "ine adaptat la cerinţe. Botodată, s'au introdusşi comprimatele. %ncepând din 05:, în Austro'@ngaria armaciile militare audispărut ca unităţi independente şi au ost înglo"ate în spitalele militare pe carele deserveau. Aceste inormaţii sunt vala"ile şi pentru Bransilvania. &ecolul al P=P'lea este caracteri!at prin de!voltarea armaciei militare sta"ile şi permanente. %na doua +umătate a secolului al P=P'lea s'a generali!at organi!area de complete cu

materiale sanitare şi armaceutice de campanie, care pre!entau numeroaseavanta+e. &pre sârşitul secolului, marile progrese din ştiinţele armaceutice s'aurăsrânt şi în armacia militară. Cu toate acestea, armacia militară se găsea, îngeneral, la un nivel su" cerinţe. =normaţiile despre depo!itele şi la"oratoarelegalenice sunt sporadice şi destul de reduse în prima +umătate a secolului. %nmulte state, depo!itele de armacie şi sanitare au anticipat înfinţarea depo!itelorcivile de stat. %n Austria, depo!ite sanitare de capacitate redusă au apărut cevamai devreme. %n timpul ră!"oiului de 1; ani /00$062, în armata austriacă auncţionat un depo!it de medicamente încadrat cu personal armaceutic. %lregăsim la ?iena, în secolul al P?==='lea. Circulau ştiri privitoare la aptul că, în

acelaşi timp, au e#istat depo!ite de medicamente şi în capitalele provinciilor=mperiului, respectiv în ţările su"+ugate. %n Austria, *epo!itul Central &anitarilitar s'a organi!at în 004, la ?iena. Acesta a avut o perioadă de activitateintensă până la de!mem"rarea =mperiului, în 050. %n >avaria s'a creat omaga!ie de medicamenteG la începutul secolului al P=P'lea. %n 001 s'au creatdepo!ite speciale sanitare pe lângă spitalele militare



:;

de la nc9en, Augs"urg şi Dren"erg, în care se păstrau medicamente şimateriale pentru campanie. %n Rusia, depo!ite de medicamente şi materialesanitare apar la începutul secolului al P=P'lea. *upă reorgani!area din 05,armata dispunea de nouă depo!ite sanitare mari. %n Anglia, depo!ite sanitaremilitare au apărut mai târ!iu, spre sârşitul secolului al P=P'lea, la 8osport$Haslarşi )lOmout9. &e poate afrma cu certitudine că, deşi au apărut în prima +umătatea secolului al P=P'lea, depo!itele de medicamente şi materiale sanitare alearmatelor permanente s'au de!voltat puternic în ma+oritatea statelor a"ia după0;. ste interesant de cunoscut modul de apariţie, în unele state, alla"oratoarelor militare de produse armaceutice. %n general, aprovi!ionarea cumedicamente se ăcea de la dieriţi urni!ori, din producţia civilă. Botuşi, au ostunele state care au reorgani!at în armată producerea unei "une părţi dinnecesarul de medicamente u!uale. %n Austria, în a doua +umătate a secolului alP?==='lea, armata se aprovi!iona pe "a!ă de contract de la un singur urni!or. %ntimpul ră!"oaielor contra lui Dapoleon, nevoile au crescut atât de mult încâturni!orul nu a mai putut satisace cerinţele şi predând un avans pe o perioadă deşase luni a denunţat contractul din 0751. &erviciul sanitar austriac a ost o"ligatsă organi!e!e prepararea de medicamente pe cont propriu. @n an a duratorgani!area la"oratorului, apoi din 0754 armata a "enefciat de produse proprii.Având o "a!ă solidă şi ietină de medicamente, =mperiul Ha"s"urgic şi'a pututaprovi!iona cu uşurinţă armaciile proprii:1. %n prima +umătate a secolului al P=P'lea, au luat naştere câteva la"oratoare galenice militare, în general cu o sla"ă

dotare. Armata spaniolă avea un la"orator de medicamente ce uncţiona laadrid. %n &@A, în timpul ră!"oiului civil /0;$042, la sârşitul anului 0:,c9irurgul şe al armatei nordice, Hammond, a remarcat necesitatea creării unuila"orator al armatei, datorită creşterii nestăvilite a preţurilor medicamentelor depe piaţă. <a"oratorul înfinţat /@nited &tates ArmO <a"oratorO2 asigura- operectă puritate a medicamentelor, reducerea considera"ilă a preţurilor[uniormi!area preparatelor şi am"ala+elor, acilitarea e#ecutării corecte aanali!elor tuturor produselor altera"ileG /M. V. >arnes2. %n 01 s'au organi!atla"oratoare pentru prepararea medicamentelor ale armatei la )9iladelp9ia şiAstoria. Acestea au preparat cantităţi oarte mari de medicamente, aţă de alte

state cu nivel similar de de!voltare:6.

:1

RJBH FR. =., Jrgani!area &erviciului sanitar şi armaceutic militar în câteva ţărieuropene, de la primele începuturi şi de!voltarea lor până în secolul al P=P'lea,comunicare, @.&.&.. &u"fliala &i"iu, 00$:4 mai şi :: iunie 05, : . :6 &=BH8. U., edicines or t9e @nion ArmO, adison, Uisconsin, American =nstitute ot9e HistorO o )9armacO, 05:, pag. 04.



:0

edicamente şi ustensile de armacie

%ntr'un document păstrat la <ille /Franţa2, se găsesc inormaţii despremedicamentele olosite într'o armacie militară, la sârşitul secolului al P?=='lea.*in cele 6 de medicamente, spicuim câteva- tere"entina, ceru!a, cucuta,emplastru diac9illon, pul"erea astringentă, pul"erea de C9ina, alaunul,su"limatul corosiv, ceara, colooniul, mierea, B9eriaca, precipitatul roşu demercur, piatra inernală /a!otatul de Ag2, opiul, emeticul ş.a. )rintre ustensile,a(ăm- mo+arul cu pistil, "alanţa, tulum"ele /in+ectoarele2 pentru clisme şispălarea plăgilor, un ceainic de aramă ş.a., toate aşe!ate în patru lă!i de lemn, încare se transportau:4. %n armacia portativă a lui >laise >orde /armacist militarcls. =, apoi armacist al am"ulanţelor şi armacist şe2:, inspirată din e#perienţa

sa de campanie, găsim printre cele :1 de medicamente- <i\uor Ho]manni,electuarii, emplastre, emetic, pul"ere din scoarţă de C9ina, pilule cu opiu ş.a.,precum şi renumitul oţet de patru 9oţiG, olosit şi în )rincipatele Române, 1; deani mai târ!iu. %n 0717, la &pitalul ilitar pentru "oli venerice din ontpellier,

înfinţat la 0710, se oloseau recţiile mercuriale, pastilele VeOser /K2, apa deplum" ş.a. )rimele armacii de campanie mo"ile aveau su"stanţe c9imiceanorganice, saci cu ier"uri, "anda+e /materiale de pansament improvi!ate2 şiustensile. *acă în eudalism, armaciile militare se aprovi!ionau de la cele civile,după 0;;, în statele europene, s'a organi!at un sistem propriu de aprovi!ionaremai "un, "a!at pe procurarea medicamentelor pe "a!ă de licitaţie sau prin

producerea în la"oratoare proprii. Domenclatorul de medicamente pentrucampanie, la toate armatele, era mult redus aţă de cel olosit pe timp de pace.&e preerau medicamentele cele mai active şi de primă necesitate. Du lipseaupilulele pe "a!ă de opiu, purgativele, e#tractele, emplastrele, unguentele ş.a.*acă în trecut ondurile pentru medicamente se percepeau în unele state de lamilitari, su" orma "anului pentru medicamenteG /Apot9eNer'grosc9enG2, însecolul al P=P'lea acestea provin numai de la stat. Farmaciile portative decampanie din secolul al P=P'lea s'au perecţionat ca organi!are şi conţinut.Acestea se transportau în trăsuri speciale, cu arcuri. Dumărul drogurilor s'aumărit, la el şi numărul ustensilelor şi rec9i!itelor. &eparat, în urgoane se

transportau mari cantităţi de materiale de pansament, de regulă eşi

:4

CA& )., Rem^des et matYriel de p9armacie dWun apot9icaire militaire _ la fn duP?==e si^cle, Revue dWHistoire de la )9armacie, )aris, 0570, nr. :;, pag. 1;6. :?A<BB 8., <a p9armacie portative, Revue dWHistoire de la )9armacie, )aris,055, nr. :;:, p. 151$156.



::

conecţionate din pân!ă vec9e spălată sau nouă, scamă preparată prinscămoşarea len+eriei vec9i, vată. %n ceea ce priveşte natura medicamentelor şiormele armaceutice, acestea erau la nivelul epocii respective.

)rimele pu"licaţii de armacie militară

*e la început, tre"uie să arătăm că pu"licaţiile despre armacia militară auapărut după olosirea în campanie a armaciilor portative. <eon9ard Burneisser /K$0452, elev al lui )aracelsus, este primul organi!ator cunoscut al unei armaciimilitare portative /după H. &c9elen!2. Acesta a preparat pe scară largă su"stanţec9imice anorganice şi a ăcut primele anali!e de apă minerală. %n 0;:, a pu"licatlucrarea Farmacia de călătorie şi ră!"oiG /Reise und Vriegs'Apot9eNeG2. @n altadept al lui )aracelsus, artin )an!a, a descris organi!area unei armacii pentruc9irurgi- Capsula communis c9irurgicorumG, care cuprindea numai unguente.RaOmund inderer, medic /sec. P?=$P?==2, este autorul lucrării edicinamilitarisG sau <i"ellus castrensisG /Augs"urg, 0052. Alc9imistul Mo9an Cardilutuspu"lică, în 075, un el de armacopee militară intitulată )9armacopoeacastrensisG sau =tinerariaeG. edicul polone! M. A"ra9am 8e9ema a editat, în0, la >remen, două lucrări de armacie- Farmacia militară "ine aprovi!ionatăG/Uo9l eingeric9tete Feldapot9eNeG2 şi Farmacia militară a ofţeruluiG /J`!iererFeldapot9eNeG2. Farmaciile militare au olosit armacopei proprii tipărite în lim"a

latină. ulte state din uropa au editat armacopei militare. %n unele state acestearmacopei au anticipat pe cele naţionale /)9armacopoea RossicaG a apărut la01 ani după armacopeea militară rusă2. %n >avaria, armacopeea militară a ostela"orată în 0746, de Ho]mann. <a )eters"urg a apărut, în lim"a latină, în 074,şi tot acolo s'a ela"orat )9armacopoea navalis RossicaG, în 071, du"lată înacelaşi an şi de traducerea în lim"a rusă. )9armacopoea castrensisG /prusacă2 aapărut iniţial su" orma unui *ispensatoriumG /FormularulG lui Cat9enius,modifcat23 în 07; a apărut o ediţie su" acest nume, reeditată în 0750$0756 şi0;4, apoi modifcată şi tipărită în mai multe ediţii până în 0:1. %ncepând din011, a servit ca armacopee militară )9armacopoea 8ermanicaG. Farmacopeea

militară austriacă a apărut în 075 şi a ost retipărită în cinci ediţii până în 050. Boate armacopeile militare se caracteri!ea!ă printr'un număr redus de pagini/până la :;;2. &u" in(uenţa Revoluţiei rance!e şi a unei e#perienţe mai

îndelungate, literatura cea mai "ogată de armacie militară s'a de!voltat înFranţa. Farmaciştii



:1

militari rance!i dispuneau nu numai de ormulare armaceutice /împrospătateprin numeroase editări2, ci şi de anuare de armacie comune cu ale medicilor,care au apărut începând din 004, su" titlul Recueil de Ymoires de mYdicine,de c9irurgie et de p9armacie militaireG, care după 0: au devenit Arc9ives demYdecine et de p9armacie militaireG.

)ersonalul armaceutic şi serviciile aduse

*upă apro#imativ două secole de la despărţirea armaciei ca proesie demedicină /după anul 00;02, au apărut primii armacişti pe lângă curţile no"iliaredin uropa, deseori ăcând parte din suită ca ofţeri de sănătateG. %n 0167 ae#istat un ofţer de sănătateG la curtea lui duard al ==='lea al Angliei, care dădea

îngri+iri însuşi regelui. Franţa a avut armacişti pentru trupe începând din secolulal P?='lea, care sunt menţionaţi într'un document din septem"rie 0414. enţiunidocumentare vec9i se reeră la primele a+utoare de armacişti şi la primiiarmacişti în Austria, la 0441 şi 0444, când au însoţit trupele într'o campanie. &'au păstrat c9itanţele de plată a serviciilor lor. Farmacişti olosiţi în armată aue#istat şi la curtea ţarilor /0402 şi în armata spaniolă. %n &pania, armacistulspitalului mo"il a a+uns armacist şe în 0701. )o!iţia armaciştilor în armatădieră de la ca! la ca!, iar în timp c9iar în cadrul aceluiaşi stat. )ână la Revoluţiarance!ă, armaciştii erau simpli slu+"aşi. Aceştia organi!au şi aprovi!ionau

armaciile portative în timp de campanie. *e multe ori, după ră!"oaie, armatelerenunţau la serviciile lor. %n aară de aceştia, numeroase documente maiconsemnea!ă armacişti care se anga+au, în sc9im"ul apro"ării concesiilor dearmacie, să distri"uie medicamente cu preţ redus sau gratuit militarilor şi să

însoţească trupele în timp de campanie. Alteori, armaciştii din !ona luptelor li seimpuneau servicii care erau remunerate /Austria2. @nii armacişti militari aveauprioritate, după ră!"oi, la desc9iderea armaciilor /Franţa2. &tatutul armaciştilorolosiţi în armată se sc9im"ă după Revoluţia rance!ă, când armacistul cu studiisuperioare este considerat intelectual şi i se cer servicii mai mari. Cel dintâi statcare a acordat grade militare armaciştilor a ost Franţa. Farmacişti au ost primiţi

în corpul ofţerilor, iar din 0756 au primit ierar9ia şi însemnele gradelor militare. Botodată, s'a legierat proesia de armacist militar. A. )armentier, armacistmilitar, a purtat uniorma timp de 4; de ani. %n =talia, la 011, în &a#onia, la 060,

în )rusia, la 04:, armaciştii au primit grade militare. %n armata &tatelor @nite, la0:, armaciştii nu aveau grade. ilitarii li se adresau cu atri"utul de căpitanG.%n scurt timp după aceea, s'a adoptat ierar9ia gradelor militare după sistemulrance!.





:4

)rimele armacii militare româneşti

=normaţii documentare privind medicamentele olosite pentru vindecarea rănilorde ră!"oi /până la 0102

<etopiseţul armaciei militare româneşti începe mult înainte de 010, anulorgani!ării armatei permanente şi a serviciilor sanitare militare în untenia şioldova. *in timpuri străvec9i, poporul nostru olosea el de el de leacuri

împotriva "olilor. )entru oştenii răniţi, totdeauna se găsea un mi+loc la îndemânăpentru calmarea durerii şi pansarea rănilor. %n vul ediu, domnitorii erau trataţicu medicamente aduse din Bransilvania />raşov, >istriţa, &i"iu2, din Austria şi=talia, în timp ce luptătorii de rând erau trataţi cu leacuri, după e#perienţa

milenară a poporului. <a 6 decem"rie 04;:, Etean cel are scria dogelui <eonard<oredano să înlesnească cumpărarea unor medicamente prescrise de doctorulatei uriano, pentru tratamentul rănii sale de ră!"oi1;. @n an mai târ!iu seadresea!ă din nou dogelui ?eneţiei pentru a'i trimite, în acelaşi scop, medic şimedicamente. *ar nici leacurile străine, nici cele locale, nu l'au a+utat pe vitea!ulvoievod să'şi vindece rana şi să supravieţuiască. ai numeroase sunt trimiterilede medicamente ca măruri sau ca dove!i de prietenie din partea oraşelor

Bransilvaniei. Ale#andru ?odă /0476$04772, din untenia, rate cu )etre Ec9iopul,a contractat unele aecţiuni de pe urma luptelor purtate contra lui =on ?odă. %n047, "raşovenii, în semn de prietenie, îi trimit, ără plată, nişte pilule10. %n

cursul secolului al P?='lea, oştenii răniţi în numeroasele ră!"oaie erau trataţi de"ăr"ieri'c9irurgi. <a începutul secolului următor, precum şi mai târ!iu, aceştiaerau în număr destul de mare. *e "ună voie sau o"ligaţi, ei însoţeau oştile findapoi răsplătiţi după serviciile aduse. @nii a+ungeau c9iar la o situaţie socialăridicată /şoltu!2. Fiind mai puţin pretenţioşi, erau apropiaţi de oşteni şi auconstituit un corp sanitar de valoareG1:. >ăr"ierii'c9irurgi îşi pregăteau singurileacurile, de altel destul de simple.

1;

&AAR=AD )., edicina şi armacia în trecutul românesc /01:$07742, vol. =, Bipografa odernaG, Călăraşi$=alomiţa, 051, pag. 6. 10 &AAR=AD )., op. cit.,pag. 75. 1: ?XBXAD@ D., *e la începuturile medicinei româneşti, d. Etiinţifcă,>ucureşti, 05, pag. 04.



:

ste de presupus că oloseau propriile lor instrumente, atât pentru "ăr"ierit, câtşi pentru mica c9irurgie, iar ca materiale de pansament scama de in sau decânepă, âşiile de ţesături /pân!eturi2 vec9i şi spălate, plasturiG /emplastre2, oide pătlagină sau alte leacuri vegetale tradiţionale în medicina populară, dintrecare nu puteau să lipsească oţetul, rac9iul şi usturoiul. &pre sârşitul secolului alP?=='lea, se semnalea!ă un început de organi!are sanitară în viaţa civilă şi înoştirea Iării Româneşti, când se ormea!ă un mic nucleu sanitarG din medicii decurte şi de o"şte, puţini la număr, cu a+utoarele lor şi cu materiale purtate încare de oaste aran+ate ca nişte adevărate am"ulanţe sanitareG11. @neorimedicamentele aduceau mai mult rău decât oloase, dacă erau administrate deoameni de rea credinţă. atei >asara", rănit în lupta de la Finta, la 041, eratratat de un "ăr"ier'c9irurg polone!. Acesta, în înţelegere cu oamenii lui ?asile<upu, îi învenina rana cu plasture otrăvitG, aducându'l pe patul morţii16. %nscrierile lui *imitrie Cantemir /071$07:12 se găsesc numeroase reeriri despremedicamente şi "oli. Brusele, cutiile sau lădiţele în care ţiruliciiG sau frigiiG/c9irurgii2 îşi ţineau instrumentele şi materialele de pansamente erau numite deCantemir c9ic9iţeG sau c9ic9itiiG14, nefind altceva decât truse şi mici armaciiportative pentru tratamentele am"ulatorii şi de campanie. Comerţul de "ăcănie şivân!ătorii de rădăcini şi "uruieni uscate au urni!at de asemenea leacuri pentruostaşi. &piţeriile apărute prin târgurile unteniei şi oldovei în secolul al P?==='leaşi în continuare, vindeau medicamente şi pentru ostaşii răniţi. %n acest sensputem cita un te#t al cronicarului =on Deculce, care arată că, la 1 septem"rie

076;, generalul rus nic9, la =aşi, a dispus ca o serie de posturi militare să fepă!ite de moldoveni. %n aară de 9rană, aceştia primeau de la spiţeriimedicamente contra ciumei1. <a începutul secolului al P?==='lea apar primiiarmacişti sau spiţeri la curtea domnitorilor17. %n a doua +umătate a secolului alP?==='lea, spiţerul &piridoniei din =aşi a deservit şi nevoile ostaşilor, iar în timpulciumei a murit la postul său, cu întreaga amilie1. %n 07;, se introducearmacopeea austriacă în oldova, iar cinci ani mai târ!iu tariul viene!. *eose"itde medicamentele cu plată, spiţerii o"işnuiau să mai distri"uie şi gratuitmedicamente ostaşilor şi săracilor. %ntr'o perioadă de aproape patru decenii, încererile pentru o"ţinerea dreptului de a desc9ide o armacie, mulţi

11 16

?XBXAD@ D., op. cit., pag. 00. apud D. =JR8A, citat de &AAR=AD )., op. cit.,pag. 6:. 14 &AAR=AD )., op. cit., pag. 065. 1 &AAR=AD )., op. cit., pag. 07;. 178HJR8H=@ ., )agini din trecutul armaciei româneşti, d. edicală, >ucureşti,057, pag. :7. 1 &AAR=AD )., op. cit., pag. 064.



:7

solicitanţi veniţi din Bransilvania se anga+au să distri"uie gratuit medicamentepentru ostaşi. Du avem însă certitudinea că şi'au respectat anga+amentul15.)entru domnitori şi "oieri, începând cu Constantin >râncoveanu, au e#istatmedici şi spiţeri de curte, care oloseau medicamente de spiţerie3 în sc9im",ostaşii utili!au remedii empirice, populare. anuscrisele vec9i cuprind numeroasereţete medicale populare pentru diverse "oli, care desigur au servit şi pentruvindecarea oştenilor răniţi şi "olnavi.

Farmacoterapia populară în slu+"a ostaşilor

*eşi nu se găsesc date documentare concludente se poate presupune că pentrutratamentul oştenilor răniţi în luptele pentru apărarea amiliilor şi comunităţii, aprimelor ormaţiuni statale, s'au olosit cele mai simple leacuri6;, c9iar de la

întemeierea voievodatelor române. Cu timpul, acestea au circulat şi s'au îm"ogăţit. @nele su"stanţe c9imice se găseau încă din secolul al P?='lea. aitâr!iu, prepararea medicamentelor, care se transmitea oral, a căpătat o înscrieresu" ormă de reţetă populară, ormă mai e#plicită şi mai corectă, pe care o găsim

în numeroase manuscrise, în toate regiunile ţării, din care spicuim- *e tăiere desa"ie- răşină : dramuri şi tămâie : dramuri şi sacâ! un dram şi său de oaie 6dramuri şi ceară un dram şi se amestecă acestea toate la un loc şi se leagă laranăG60. Cine are glonţu în trup- să cauţi /sich2 iar"ă dulce şi o pisea!ă "ine şi te

leagă la ranăG6:. Cine are răni pisea!ă run!e de ur!ică cu untură vec9e, curăţărănile şi se 61 vindecăG . Răţetă pentru orice el de rană- 0;; dramuri sopon"un, 0;; dramuri untură de porc, 0;; dramuri ceară gal"enă, 0;; dramuri unturăde oaie, 4 dramuri

15

8JR8 *RA@E /*RA@B2, care se o"liga să distri"uie medicamente gratuitostaşilor în 010, a+uns la Cerneţi, adaugă :4Z peste ta#a de medicamente

ofcială, în deconturile de medicamente pentru ostaşi, motivând prin greutăţile şic9eltuielile de transport3 &AAR=AD )., edicina şi armacia în trecutul românesc/0774$0162, vol. ==, Bipografa CulturaG, >ucureşti, 051, pag. 464 şi >AR>@ 8.,op. cit. pag. :11. 6; Această ipote!ă se "a!ea!ă pe numeroase argumente- de ladaci şi romani s'au păstrat numeroase practici medicale pentru "oli recvente3 nuputea să lipsească tocmai tratamentul rănilor. Românii erau creştini, aveau cultulsfnţilor vindecători. ste puţin pro"a"il să'i f venerat numai din cerinţe de cult.

Bermenii de vraci, leac etc. sunt preluaţi de la slavi, deci înainte de întemeiereacne!atelor şi voievodatelor. edicina populară nu putea în nici un ca! ocoli perăniţi. 60 >i"lioteca Academiei Române, Fond anuscriseG, 0755, mss. rom. nr.

:7;, . 11. 6: i"idem. 61 >i"lioteca Academiei Române, Fond anuscriseG, 010,mss. rom. nr. 564, . 00:3 apud &AAR=AD )., op. cit., vol. ==, pag. 07.





:

tămâie, 0;; dramuri untură de vacă, un dram lumânare de seu, cinci dramuritămâie al"ă, patru dramuri smirnă, cinci dramuri sacâ! al". Acestea toate unindu'se la un loc să se puie în 6 oca lapte de vacă şi lămurindu'se "ine pe oc să sefar"ă "ine în acel lapte până ce se va ace ca o alife. Ei aceasta să o pui la oriceranăG66. Altă răţetă- unt de sunătoare, adică "alsam, este "un de răni de totelul, asemenea şi rac9iu cu !a9ăr, cât şi cârpele cu apă rece sc9im"ate des3 stăsângele, nu ace cangrenă, şi vindecă apa receG64. Asemenea reţete popularesunt numeroase. ulte dintre ele olosesc plante vulnerare ca- pătlagina/)lantago sp.2, sunătoarea /HOpericum peroratum2, ur!ica /@rtica dioica2 ş.a.Remediile populare de tipul celor mai de sus se oloseau în toate oca!iile, atât întimp de pace, cât şi în timp de ră!"oi şi "e+enie, pentru tot elul de răni şi răniţi.&e oloseau, de asemenea, reţete populare pentru vindecarea ostaşilor "olnavi derăceală, râie, srenţie, sculament, ciumă etc., pentru că de apt au e#istat tottimpul corpuri de oaste în Iările Române. )e "a!a "ogatei medicaţii populare,având încredere în eectele tămăduitoare reale ale plantelor, în deceniul alpatrulea din secolul al P=P'lea, doctorul =oan &e"ineanu de la Carantina din8iurgiu, care îngri+ea şi pe militari, prescria şi medicamente populare, !icând-codrii şi văile sunt o statornică spiţerie a ţăranului, în care toate, la timpul lor, se

înoiescG6. vident şi medicina cultă a in(uenţat medicina populară.edicamentele preparate local, după reţetele medicinii populare româneşti, cuustensile şi mi+loace de măsurat rudimentare, erau între"uinţate şi de trupelestrăinele de ocupaţie sau întrecere prin )rincipate. %n acest sens, întâlnim două

nume eminine- =linca şi Anica &piţereasa. &'a consemnat ofcial că *ivanul asusţinut /0; martie 0002 în aţa generalului rus &tetter +al"a Anicăi &piţereasa,pentru plata unor medicamente, findcă- având serdarul Diculae asupra lui 0ofţeri /ruşi, n.n.2 "olnavi au dat numita dotorii ca de taleri :4;; şi serdarulDiculae nu voieşte a plăti "aniiG67.

edicaţia de ofcină în slu+"a ostaşilor, înainte de înfinţarea spiţeriilor ostăşeşti

%n secolele P?==$P?===, în Apusul uropei s'au ăcut mari paşi în domeniul medicinii

şi armaciei. Alături de medicamentele vegetale, olosite în număr destul demare, se utili!au tot mai mult medicamentele c9imice şi preparatele galenice.

66 64

i"idem. >i"lioteca Academiei Române, Fond anuscriseG, mss. rom. nr. :70,prima +umătate a secolului al P=P'lea, . 0:6. 6 &AAR=AD )., op. cit., vol. ==, pag.:1;. 67 &AAR=AD )., op. cit., vol. ==, pag. 4:73 8JJ=@ ?., 8JJ=@ 8H., 8JJ=@AR=A, Repertor de medici, armacişti, veterinari /personalul sanitar2 din

ţinuturile româneşti, vol. = /înainte de anul 07;2, Bipografa )resaG, >răila, 051,pag. 01.





:5

Ca urmare a descoperirilor geografce şi a lărgirii legăturilor comerciale cu toatecontinentele, s'au introdus medicamente e#otice ca- run!ele de coca, "alsamulde )eru, scoarţa de C9ina /Cinc9ona2, camora, nuca vomică, rădăcina de =pecaş.a. Fiind active şi noi, au intrat în număr mare printre medicamentele tradiţionaleale <umii ?ec9i. &pecifcă primei +umătăţi a secolului al P=P'lea a ost i!olarea şipurifcarea principiilor active din plante. *upă i!olarea morfnei /0;2, a c9ininei/0:;2, a atropinei /0102 etc., a urmat i!olarea şi purifcarea a numeroase alteprincipii active. %n acelaşi timp, s'a e#tins prepararea tincturilor şi a e#tractelor,care oereau o do!are şi o conserva"ilitate mai "ună, o acţiune terapeutică maiconstantă. Jdată cu sinte!a ureei /Fr. U9ler, 0:2, s'a desc9is drum produselororganice de sinte!ă- cloroormul /0102, c9loralul /01:2 ş.a. <a începutulsecolului al P=P'lea, "a!a preparării medicamentelor era e#clusiv munca lareceptură, în la"oratoarele galenice şi c9imice ale armaciilor. Jricum, acesteacereau aparatură, cunoştinţe şi practică superioare medicinii populare.*enumirile latineşti şi armacopeile tind să se generali!e!e în uropa. @nele şcolide armacie din =talia, Franţa, Austria ş.a. au de'acum o vec9ime respecta"ilă şitradiţii. Iările Române, datorită vitregiei condiţiilor istorice nu au avut nici şcolide armacie, nici armacopee proprie. )oate că şi "ogata armacoterapie popularăa întâr!iat introducerea medicaţiei de ofcină. )rimele armacii pu"lice înuntenia şi oldova au apărut în a doua +umătate a secolului al P?==='lea şi sedatorea!ă unor armacişti veniţi din Bransilvania, @ngaria şi Austria. )rintre ei aupracticat o vreme şi spiţerii români, ără diplome, mai ales spiţerese. Farmaciştii

cu diplomă veniţi în )rincipate au introdus şi propagat medicaţia de ofcină"a!ată pe prescripţia medicală, noi orme armaceutice, metode de preparare amedicamentelor mai la"orioase. *acă în medicina şi armacia populară oricepersoană mai luminată şi cu puţină e#perienţă putea prepara medicamentuldorit, acum prepararea medicamentului devine apana+ul unui specialist armacist.Cântăririle şi do!ările devin mai e#acte. edicamentul astel preparat devine maiscump. Botuşi, armacia în )rincipate nu a ost renta"ilă, cu toate scutirile de dări,privilegii şi încura+ările date de autorităţi. edicamentul era accesi"il numai celoravuţi. %n căutare de clienţi, spiţerii şi armaciştii au dat medicamente pe credit şipentru ostaşi. edicamentul preparat prin metodele medicinii populare rămâne

încă un concurent serios al medicamentului de ofcină. edicii şi armaciştii,având încredere în stat, ca garant al decontării, îşi îndreaptă atenţia către ostaşişi şefi lor. @neori gratuit, de cele mai multe ori cu plată ac9itată de *ivan, ostaşii

încep să "enefcie!e şi de medicaţia de ofcină. Astel, apar primii urni!ori demedicamente la unele corpuri de oaste, în mod i!olat şi numai în oraşele mari,

înainte de înfinţarea oştirii moderne româneşti, respectiv înainte de înfinţareaprimelor spiţerii militare.



1;

Furni!orii de medicamente pentru ostaşi /0;;$01;2

)rimii urni!ori de medicamente pentru ostaşi apar în 0;;. %n 0;1, s'a înfinţat în >ucureşti o infrmerie pentru panduri, sta"iliment care nu a durat prea mult. %naceastă vreme nu se cunoaşte modul cum s'au procurat medicamentele.Corpurile de pa!ă şi de voluntari panduri, care au luptat alături de ruşi înră!"oaiele contra turcilor, au "enefciat de un volum mai mare de medicamentede ofcină. @nele medicamente erau preparate de medici, iar altele de spiţeri. %npre!ent, se găsesc în ar9ive numeroase dove!i despre e#istenţa unor urni!ori demedicamente pentru ostaşi. *e la spiţerii Constantin <am"rino şi Etean Bellmandin Craiova, la 0;, până la Raimonti din >ucureşti, la 01;, s'au interpusnumeroşi urni!ori de medicamente pentru ostaşi ale căror deconturi au ost

onorate de vistierie6. @nele menţiuni medico'istorice privitoare la e#istenţa unorspiţerii în slu+"a oştirii, la începutul secolului al P=P'lea, nu corespund adevărului.Farmaciştii sau spiţerii erau particulari, cu ofcine pu"lice care deserveau şicorpuri de oaste, temporar, ca pe orice client. edicamentele eli"erate eraufnisate, gata de între"uinţat ără altă prelucrare. Către 01;, asistenţa sanitară aostaşilor s'a îm"ogăţit în sensul că puteau f consultaţi şi trataţi şi de cătremedicii din spitalele civile. )entru medicamente, spitalele percepeau o ta#ălegală de şase parale pe !i de ostaş. Astel, ostaşii au "enefciat de medicamente

înainte de înfinţarea spiţeriilor militare şi numai mărirea eectivelor şi costulridicat al medicamentelor au contri"uit la înfinţarea ofcinelor oştirii.

)rimele spiţerii militare din Iara Românească şi activitatea lor între anii 010$017

)entru asigurarea sănătăţii ostaşilor din armata Iării Româneşti, între anii 010$01: şi următorii, se înfinţea!ă mai multe spitale ostăşeşti. Concomitent, au ost

înfinţate şi armacii /spiţerii2 militare, dar organi!area şi dotarea lor a mers destulde încet. >a!a legală a înfinţării spitalelor ostăşeşti şi a asistenţei cumedicamente a militarilor a ost Regulamentul de uncţionare a armatei. %n urma

Bratatului de la Adrianopol /: septem"rie 0:52, la sârşitul anului 01; s'au pus"a!ele înfinţării Armatei Daţionale /pământeneştiG2, compusă în untenia dintrei regimente de inanterie şi un regiment de cavalerie.

6

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi. &ta"ul JştiriiG, 010,*os. 5;0, . 1.



10

*upă perioada de organi!are, noua oştire a început serviciul la 0 septem"rie010, dată care coincide şi cu înfinţarea spitalelor ostăşeşti şi a spiţeriilormilitare. @nii istoriograf mai vec9i menţionea!ă că au e#istat armacii militare în>ucureşti şi =aşi, înainte de această dată. %n anul 0:5 a e#istat, în >ucureşti, oarmacie militară, după un 9risov al armaciei &c9uster, al cărei sediu era pro"a"illa ănăstirea i9ai ?odă. <a =aşi a e#istat o armacie militară, înainte de 010,după un 9risov citat de D. =. Angelescu, care era instalată în vec9iul palat al luiAle#andru =psilante65. Aceste afrmaţii nu s'au confrmat până în pre!ent şi sepoate considera că anticipea!ă realitatea sau se reeră la servicii aduse dearmaciştii români trupelor ruse, apt confrmat şi din alte documente. *upă cums'a relatat, ostaşii pământeni au "enefciat de medicamente de ofcină, darspiţeriile erau civil. %n &pitalele Filantropia şi )antelimon, militarii erau grupaţi într'un salon, iar medicamentele ţinute într'o evidenţă strictă în vederea decontării.&e cunosc numele unor medici şi armacişti din )rincipate, care au adus serviciiarmatei ruse, mai ales în com"aterea epidemiilor. *upă ră!"oi, aceştia au ostdecoraţi sau răsplătiţi su" dierite orme. %n anul 010 s'au înfinţat primelespiţerii militare româneşti, în cadrul spitalelor ostăşeşti. Jrgani!area şi dotareaacestora spiţerii a mers însă încet. >a!a legală a înfinţării spitalelor ostăşeşti şi aspiţeriilor lor a ost Jstăşescul regulament pentru iliţia Iării RomâneştiG,partea a ==='a. *espărţirea a =?'a era intitulată Jtcârmuirea îngri+irii "olnavilor,slu+"a şi întreţinerea spitalelorG. Dota a ?=='a din ane#ele Regulamentuluiprevedea medicamentele ce se puteau aprovi!iona pentru un spital ostăşescG de

6; de paturi şi suma ce se putea c9eltui pentru întreţinerea armaciei. %n ta"elsunt cuprinse 01: de droguri c9imice, vegetale, animale şi preparate galenice. %naceastă notă mai erau cuprinse şi materiale de pansament /eşi de pân!ă,c9ingi2, veselă şi ustensile de armacie, cu preţurile lor. )rintre acestea întâlnimgavanoaseG /"orcane2, "utelciG /sticle mari2, sticle şi pâlnii, men!uri de cristal,cumpene de aramă şi de os, mo+are de alamă /piuliţe cu pilugurile lorG2, cutii cudramuri do9toriceştiG, maşină pentru 9apuriG /pul"eri, n.n.2, 9ârtie destrecuratG /pentru fltrare2, aţă al"ă şi aţă sură, mătase, oareci ş.a. =nteresantăeste evoluţia denumirii acestor materiale de'a lungul timpului. Fiecare regimentera aprovi!ionat cu câte o trusă cu instrumente /în lim"a+ de epocă tacâmuri cu

instrumente elcereştiG2 şi clistire. Acestea valorau cât instrumentele de armacie.Cele trei regimente din Iara Românească aveau sediile în >ucureşti, )loieşti şiCraiova. #istau răspândiri de eective mici în numeroase târguri, la posturile depa!ă în Carpaţi şi la carantinele de pe linia *unării. Acolo se vor înfinţa micispitaleG ostăşeşti, adică infrmerii dotate cu medicamente şi materiale sanitare.

65

=JD&C@'AB=@ A<., CR>@<&C@ C., *RA8J=R EB., <WHistori\ue et lWYvolution

de la p9armacie militaire en Roumaine, Revista &anitară ilitară, >ucureşti, 0517,nr. , pag. 4:7.





1:

)rimele spitale ostăşeşti de câte 6; de paturi s'au înfinţat la Craiova /august0102, >ucureşti /01 septem"rie 0102 şi )loieşti. Botodată s'au înfinţat şispiţeriile militare pentru care s'au reparti!at şi sume "ăneşti. %n această perioadă,armaciile civile /spiţeriile2 erau în număr destul de redus şi concentrate mai ales

în capitală şi în câteva târguri. %n 010 uncţionau, în >ucureşti, 04 spiţeriipu"lice, iar câte una, cel mult două, la Craiova, Bârgovişte, )loieşti, )iteşti,Râmnicu?âlcea, Câmpulung, >răila, Burnu &everin, =aşi, 8alaţi ş.a. )ână la darea

în uncţiune a spiţeriilor militare, spitalele ostăşeşti se aprovi!ionau cumedicamente de la spiţeriile civile. edicamentele se distri"uiau de regulă !ilnic,numai pe "a!ă de prescripţie medicală. *econtarea urma după înc9eierea uneiperioade de patru luni /tetraminie2. *intre spiţerii civili, după 010, cel care aparemai des în corespondenţa militară este Andrei Enel /&c9nell Andreas24; din>ucureşti, care decontea!ă în mai multe rânduri medicamente urni!ate armatei.Acesta era urni!or şi al spitalelor civile. Cunoscut în armată cu numele de Enelsau Eneli, acesta deţinea armacia Ad aureum leonisG40. <a verifcarea din :1mai 01:, &c9nell apare printre spiţerii cu diplomă, iar spiţeria sa încadrată încategoria =. %n toamna anului 010, cele trei regimente înfinţea!ă câte o spiţeriemodestă. voluţia lor este inegală. %n timp ce la >ucureşti se transormă într'oadevărată armacie, celelalte rămân ca ofcii de distri"uire a medicamentelorgata preparate, aduse de la armaciile particulare. )entru nevoile demedicamente ale regimentelor, armata prevă!use în 010 suma de 4;;; lei4:.)entru edifcarea spiţeriilor au ost destinate sume mici, su" titulatura originală

pentru remontu spiţerieiG /cam a !ecea parte din această sumă, pentru otetraminie, adică pe patru luni, :6;; lei pe an2. )rimele avansuri pentru

întreţinerea spiţeriilor s'au distri"uit la sârşitul anului 010, semn că acesteae#istau şi uncţionau. <a >ucureşti, pentru anul 010, "anii au ost trecuţi înc9eltuieli /decontaţi2 la data de 0 noiem"rie 01041. Comparativ cu altec9eltuieli /încăl!it ; lei, lumânări 00; lei, spălatul ruelor 6: lei2, suma pentruremontulG spiţeriei $ apro#imativ ;; lei pentru patru luni $ nu era prea mare3aceasta ne ace să presupunem că era destinată mai mult pentru întreţinere,decât pentru dotare. )revederile pentru aprovi!ionarea cu medicamente pe anul010 şi următorii şase ani, erau de 64 ;;; lei. Dumeroase corespondenţe purtate

de conducerea oştirii cu regimentele dovedesc multă gri+ă pentru asigurarea cumedicamente a ostaşilor şi marea atenţie ce s'a dat calităţii drogurilor.

4;

AD*RA& &CHD<< /07$K2, armacist cu diplomă, în 06; preşedinte ales al8remiului /Asociaţiei2 armaciştilor din >ucureşti. %n 04; era alit şi urmăritpentru plata datoriilor /Revista armaciei, >ucureşti, 05;1, nr. , pag. 1;;2. 40Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi JstăşescG, 010, *os.

0:, . 1;. 4: >AR>@ 8., op. cit., p. 5, :57. 41 Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fondinisterul de Ră!"oi. Eta"ul JştiriiG, 010, *os. 5;0, . 1.





11

*espre armaciile regimentului din >ucureşti, inormaţiile sunt dintre cele mai"ogate. %n aară de c9eltuiala pentru remontulG spiţeriei, se ştie că s'aaprovi!ionat şi norma de droguri /medicamente nelucrateG2 prevă!ute înregulament. Defind anga+at un spiţer, drogurile au rămas neolosite timp depeste două luni. Beama de alterare şi crearea unei pagu"e a determinatCancelaria oştirii să dea dispo!iţia de restituire a lor la armacia lui &c9nell,dispo!iţie care s'a e#ecutat în luna ianuarie 010. &'a recuperat costul lor. Jstaşii"olnavi au ost trataţi cu medicamente încă de la 01 septem"rie 010, dată de lacare a început să uncţione!e spitalul militar. Aceste medicamente erau preparate

în armacia civilă a lui Andrei Enel46. )oate că s'ar f găsit pentru oştire un spiţer în tot >ucureştiul, dar acesta nu a ost căutat în mod temeinic. &umele maric9eltuite pentru plata medicamentelor ne îndreptăţesc să credem că a e#istat o

înţelegere între medicul şe 8rnau şi armacistul Enel, în dauna oştirii. %n primeleluni de uncţionare a spitalului ostăşesc, în septem"rie$decem"rie 010, s'auplătit lui &c9nell, pe reţetele doctorului 8rnau, suma de 007 lei44 /de aproapepatru ori suma prevă!ută pentru un an h2. edicul şe nu a întreprins nici oacţiune de verifcare în acest sens sau nu a ost consemnată în rapoarte. %n 01:sumele au crescut. %n perioada ianuarie$aprilie 01:, pe cele 000 oi cu prescripţiimedicale !ilnice ale doctorului 8rnau, medicamentele au costat 0; 155 lei.Comparând costul medicaţiei pe o lună /în medie :;; lei2 cu leaa unui spiţer/:4; lei lunar2, re!ultă că medicamentele costau de 0; ori sim"ria unui spiţer.Dumai ra"atul de :4Z la medicamente de pe o lună / lei2 repre!enta leaa

unui spiţer pe patru luni. Acum înţelegem de ce urni!area medicamentelorpentru armată era o aacere. *e aceea, conducerea oştirii cerea urgentareaorgani!ării preparării medicamentelor la spiţeria regimentului. Funcţionareaarmaciei militare era singura soluţie pentru a micşora c9eltuielile pentrumedicamente, deoarece nu putea contesta tariul viene! care era ofcial în întreg)rincipatul. edicul şe nu a întreprins nici o acţiune în acest sens, nici în anul01:. )ro"a"il pentru asta a ost destituit în 014. &piţeria militară continua săuncţione!e ca un simplu ofciu de distri"uţie, deşi se aprovi!ionase cu uneleustensile de lucru. Du posedăm date despre organi!area spiţeriei regimentare dela )loieşti, dar tre"uie să admitem că a e#istat, întrucât s'au c9eltuit "ani şi

pentru înfinţarea ei. <a Craiova, suma pentru remontulG spiţeriei s'a c9eltuit, deasemenea, la timp. Acolo s'au aprovi!ionat şi drogurile prevă!ute în regulament.<a înfinţare, în vara anului 010, comandantul regimentului primise ca salariat şiun spiţer al cărui nume ne apare în corespondenţa militară în variantele- Andrei&piţeru,

46

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi. Eta"ul JştiriiG, 010,

*os. 5;0, . 63 Fond inisterul de Ră!"oi JstăşescG, 010, *os. 1:, . 7 verso. 44



Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi. Eta"ul JştiriiG, 010,*os. 5;0, . 1.



16

Andrei Ea" /Eal"2 şi este identic cu Andrei &c9Sa", armacist cu diplomă, care adeţinut armacia pu"lică ApolloG din Craiova. Acesta este primul spiţer plătit aloştirii române. *intr'un raport a(ăm că s'a cerut în mod insistent una mie leipentru plata spiţeruluiG4 din Craiova pe lunile august$decem"rie 010,menţionându'se totodată că acest spiţer usese salariat şi mai înainte. &e parecă, datorită lipsei de prevederi din regulament, plata sim"riei spiţerului s'a ăcutcu întâr!iere, dar s'a ăcut în mod sigur47. &c9Sa" a mai uncţionat în continuare

încă patru luni, timp în care s'a c9eltuit şi avansul pentru remontulG spiţerului4.Avem însă toate motivele să credem că &c9Sa" prepara medicamentele pentruoştire c9iar în armacia sa. ste greu de cre!ut că tocmai în Craiova s'a pututorgani!a atât de repede o spiţerie proprie armatei, mai ales că nu se maivor"eşte despre aceasta în anul următor, după încetarea anga+ării lui &c9Sa".%ncepând din luna mai 01:, armata s'a dispensat de &c9Sa" ca salariat, dar îlmenţine ca urni!or cu contract. %n aceste condiţii s'au asigurat medicamentepână în mai 01, când oştirea, nu ştim din ce motive, a renunţat defnitiv laserviciile lui. )ro"a"il intrase în uncţiune spiţeria militară din Craiova. %n târgurileşi localităţile mai mici unde se găseau detaşamente reduse de ostaşi, în specialpentru pa!a carantinelor, la >răila, 8iurgiu, Călăraşi, Calaat, Cerneţi, Qimnicea şi

Burnu'ăgurele, militarii "olnavi erau consultaţi de medicul carantinei. Jstaşiiprimeau medicamente gratuite3 dar asistenţa se ăcea cu greutăţi şi destul descump plătită de armată. %n Regulamentul de uncţionare a carantinelor seprevedea ca medicul ... să ţie şi o spiţărie micăG45. <a :1 octom"rie 016, s'a

dat un Jrdin circular comandanţilor punctelor >răila, Călăraşi, 8iurgiu, Qimnicea,să trimită un catalog cu elurimea doctoriilor ce se vor a(a în spiţeria de acolospre a se şti ce aprovi!ionare să se acă pentru anul următorG;. *e aici se vedecă armata a căutat să pună anumită ordine în aprovi!ionarea cu medicamente,

întrucât până atunci se ăcea în mod neregulat. )utem o"serva că elemente aleunui sistem de aprovi!ionare cu medicamente apar încă de la înfinţareaserviciului sanitar militar. )entru acesta, s'a purtat multă corespondenţă între anii01:$01. @nele la!arete mai mari, cum a ost cel de la >răila, dispuneau şi deo spiţerie proprie, unde lucra un a+utor de spiţer /asistent2 militar. a+oritateaurni!orilor de medicamente din primii ani de uncţionare a spitalelor ostăşeşti o

ormea!ă spiţerii particulari, dar nu lipsesc medicii şi

4 47

&AAR=AD )., op. cit., vol. =, p. 415, 46, 4673 >AR>@ 8., op. cit., p. :0:, ::,:1:. i"idem. 4 Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oiJstăşescG, 010, *os. 1:, . :. 45 Regulamentul pentru Carantine, repu"licat înAnalele parlamentare ale RomânieiG, tomul =, >ucureşti, 05;, pag. :56. ;Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi. Eta"ul JştiriiG, 016,

*os. 1, . 05.





14

neguţătorii. %n aară de &c9nell, în 01: spiţerul din Bârgovişte decontea!ă reţete în valoare de 445 lei şi 0 parale. <a Craiova, Etean Bellmann vinde spitaluluiostăşesc instrumente de mică c9irurgie şi materiale de pansament. =eNel 8ottlie"sau Beofl, spiţerul din )loieşti, urni!ea!ă medicamente pentru ostaşii "olnavi, înlunile iunie$iulie 01:, în valoare de 6; lei. %n septem"rie, &amuel &ontag dinCălăraşi a primit de la Casa >anilor 4; lei şi 0 parale pentru medicamenteleurni!ate ostaşilor suerin!i0. &piţerul *rang, din Cerneţi, încasea!ă 065: lei în011 şi sume mai mari în anii următori. Farmacistul C. Hepites, din >răila,urni!ea!ă medicamente &pitalului Jstăşesc, înainte de intrarea în uncţiune aspiţeriei spitalului. *octorul Qis!, din &latina, solicită 4 lei şi 0: parale, iardoctorul Dicolae 8aratie din Qimnicea o sumă şi mai modestă. Aceste c9eltuielipar a f în limite normale. le atestă că infrmeriile pentru ostaşi uncţionau înpunctele carantiniale şi în garni!oane mai mici. )e alocuri, de e#emplu laCâmpulung şi )iua )ietrii, nu s'a găsit nici o soluţie pentru asigurarea sănătăţiimilitarilor, nefind nici do9tori, nici do9toriiG, după cum a(ăm dincorespondenţele rămase. *acă în provincie se u!a modest de medicamente, în>ucureşti, la &pitalul Jstăşesc, medicaţia devenea din ce în ce mai costisitoare.)entru a înlătura orice a"u!, oştirea dă ordin ca fecare reţetă să fe semnată şide comandantul garni!oanei, iar în >ucureşti se insistă pentru anga+area unuispiţer şi darea în olosinţă a spiţeriei. %n anii de început ai &pitalului Jstăşesc,instrumentele şi alte materiale spitaliceşti au ost urni!ate de negustorul89eorg9e 8al!. Acesta a predat, în 010, droguri la &pitalul Jstăşesc din Craiova,

medicamente în valoare de 46;; lei la &pitalul Jstăşesc din >ucureşti, ustensilede spiţerie, instrumente şi vase, în 01: şi în anii următori. Brei ani mai târ!iu,8al! aprovi!ionea!ă cu instrumente în valoare de 6; lei &pitalul Jstăşesc din8iurgiu. )ro"a"il, în acest el s'au ăcut toate dotările şi aprovi!ionările pentruarmată până la anga+area armacistului )ru!insNO. )rintre altele, oştirea a luatmăsura ca la!aretele din apropierea >ucureştiului /8iurgiu, Qimnicea, Călăraşi2 săfe aprovi!ionate cu medicamente din >ucureşti. Ca urmare, constatăm căc9eltuielile totale pentru medicamente scad la +umătate în anul 016. Aceastapresupune intrarea în olosinţă a armaciei &pitalului Jstăşesc din >ucureşti încădin acest an, dacă nu şi mai devreme. )ropunerea armacistului =on Eo"el, din

8iurgiu, merită să fe anali!ată pentru a se vedea elul în care se sta"ileaurelaţiile între armaciştii particulari şi armată. %n 016, acesta se oerea săprepare medicamente pentru armată cu ustensilele sale. *rogurile tre"uiau să felivrate de armată. &e o"liga să dea sticle, "orcane şi căr"uni pentru gătireadotoriilorG, iar pentru osteneala şi c9eltuielile sale se mulţumea cu 04; lei pelună:. Armata reu!ă propunerea, fe pentru că avea eectiv mic de militari, fedin alte motive.

0 :

>AR>@ 8., op. cit., pag. ::. i"idem.





1

)ână la organi!area reţelei proprii de spiţerii militare, a ost semnalată şi încărcarea conturilor datorită unor greşeliG. <a un moment dat, medicamenteleconsumate la 8iurgiu costau mai mult decât cele la &pitalul Jstăşesc din>ucureşti. ra o ne"ăgare de seamă la aşternerea socotelilorG. Andrei &c9Sa"din Craiova, tot în 016, depăşea limita contractului cu :04 lei, apt pentru careconducerea armatei admonestea!ă pe medicul &pitalului Jstăşesc, ?ilag, careprescrisese reţetele. Asemenea situaţii s'au mai repetat şi în perioada 01$017. C9eltuielile pentru medicamente au costat oarte mult vistieria ţării. %n anii010$017 s'au c9eltuit peste 067 ;;; lei, ceea ce repre!intă de peste trei oriprevederile din 0101. *intre urni!orii de medicamente care au avut relaţiioneste cu oştirea s'a a(at şi armacistul'medic C. C. Hepites din >răila. Acestaera medicul Carantinei şi deţinea o armacie pu"lică încă din anul 01:. ra "inepregătit proesional şi cu oarte multă "unăvoinţă în re!olvarea nevoilor ostaşilor.*in 01:, până la organi!area spiţeriei &pitalului Jstăşesc din >răila, Hepites apreparat medicamente în propria'i ofcină. &erviciile sale au ost apreciate deconducerea oştirii, apt pentru care i'au ost aduse mulţumiri. *atorită acestuimagistru, posedăm acum cele mai ample date despre spiţeriile din provincie. %nanul 01, Hepites a dat dispo!iţie îngri+itorului spitalului să acă amena+ări înspiţerie, findcă aştepta ca armata să'i trimită un a+utor de spiţer. %n aară derepararea mo"ilierului s'a mai ăcut şi completarea inventarului cu droguri şiustensile. Ei într'adevăr, oştirea trimite acolo pe asistentul Frideric9 8refus/8rafus2. )ână în 011$016, cererile de materiale ale armaciilor către

conducerea oştirii se ăceau după consumarea tuturor medicamentelor, ceea cedetermina ca serviciul să suere. %n urma unor reclamaţii, în 014 armata dădispo!iţie ca cererile să fe trimise înainte de epui!area e#istentului. Astel, se

înfripă o mai "ună organi!are a aprovi!ionării. =nteresantă este şi denumirea dereţetă atotcuprin!ătoareG dată cererii de medicamente pentru patru luni dedoctorul &e"ineanu de la 8iurgiu6. ste prima cerere de medicamente dinprovincie ce ne'a rămas. %n perioada 010$017, spiţeria militară din >ucureşti seorgani!ea!ă încetul cu încetul. <a insistenţele conducerii oştirii, spiţeria estedotată, în 01:, cu ustensile şi se aprovi!ionea!ă cu droguri în 011, an în careavem toate motivele să afrmăm că a început să uncţione!e. %n acest an s'a

plătit leaa unui spiţer /1711 lei pe an2, apoi în continuare până la sosirea lui)run!insNO în anul 017. )rimul sediu al spiţeriei a ost în &pitalul Jstăşesc,adăpostit la Filantropia. &piţeria a urmat spitalul în peregrinările sale prin>ucureşti, până în 016, când s'a mutat la i9ai ?odă, spiţeria se a(a su"conducerea şta"doctorului spitalului, 8eorge 8rnau.

1 6

>AR>@ 8., op. cit., Ane#a 07, . 10:. Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond

CarantineG, 014, *os. ::77, . :.





17

%n propunerea de completare a nevoilor unui spital militar cu ; de paturi, întocmită de doctorul 8rnau, la :7 decem"rie 010, se prevedeau mai multe încăperi, mo"ilier, masă pentru receptură, iar pentru asigurarea cu medicamenteun armacist cu armacieG, a+utat de un om pentru aprovi!ionări şi recoltareaplantelor şi încă doi oameni pentru a+utor4. 8rnau nu se mulţumea cu simplulofciu ce purta numele de spiţeria militarăG. l întocmeşte prima cerere demedicamente /droguri2 în anul 010. *ar, medicamentele nu s'au reali!at, dinlipsa spiţerului, poate şi din unele motive ascunse şi mai puţin onora"ile. Cu

întâr!iere, impulsionat de conducerea oştirii, doctorul 8rnau a reuşit să reali!e!eprepararea medicamentelor în spital, după anga+area spiţerului, care de apt eraa+utor de spiţer sau asistent. %n 011, Casa >anilor anunţă că s'au plătit 1465 leişi 0 parale pentru cumpărarea de lucruri pentru spiţerieG. )rocurareaustensilelor permitea deci, încă din acel an, prepararea medicamentelor. %n anulurmător, şeul &pitalului Jstăşesc a înaintat un nou raport /%nsemnareG2 princare cerea procurarea de noi lucruri pentru prepararea medicamentelor şipentru căutarea "olnavilorG. )rintre materialele cerute se găsesc cumpenemari din aramă şi cumpene mici din os, greutăţi /dramuriG2, sticle de dieritecapacităţi, măsuri pentru volume, maşină pentru 9apuriG, mo+are din alamă,serpentină şi sticlă, linguri de os, "orcane din sticlă, tolum"eG pentru spălăturiş.a. Du putem preci!a când au ost aprovi!ionate aceste ustensile, dar prin

însemnarea din 5 e"ruarie din acelaşi an, s'au cerut alte materiale necesarepentru uncţionarea armaciei, vase mari pentru apă, rec9i!ite, pân!ă pentru eşi,

cutie pentru aparat ş.a. )rocurarea ustensilelor de lucru, a unor am"ala+e, a unormedicamente simple, strângerea plantelor medicinale din 01:, plata unui spiţer

începând din 011, cererile repetate pentru aprovi!ionarea cu droguri şi ustensileale doctorului 8rnau, sunt indicii certe, sufciente pentru a afrma că armacia&pitalului Jstăşesc ieşise din stadiul de ofciu de distri"uţie şi împlinea acumsarcinile unei adevărate armacii /spiţerii2. )rimul ofciant salariat care a deservitarmacia militară din >ucureşti a ost a+utorul de spiţer De"en, care a ost

îndepărtat şi urmat la scurtă vreme de a+utorul de spiţer =osi @r"an. %n toamnaanului 016, din descrierea amănunţită a spitalului ăcută de doctorul 8rnau7,se întăreşte certitudinea că armacia militară uncţiona în incinta &pitalului

Jstăşesc de la i9ai ?odă şi că era "ine încadrată în organica spitalului, avea maimulte încăperi de lucru şi de depo!itare a materialului şi că era instalată încamerele :6 şi :4, ultima denumită şi ofcină sau la"orator. Creşterea mortalităţii

în spital, între anii 014$01, a determinat

4

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi JstăşescG, 010, *os.:;, . 0;. Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi. Eta"ul

JştiriiG, 016, *os. 0:, . :. 7 >AR>@ 8., op. cit., pag. :4.





1

conducerea oştirii să dispună un control asupra stării de igienă a spitalului şiasupra îngri+irii "olnavilor, verifcarea calităţii medicamentelor etc. %n procesul'ver"al al comisiilor de anc9etă se ac multe preci!ări, iar printre altele şimenţiunea că spaţiul este insufcient şi impropriu.

Funcţionarea şi perecţionarea armaciilor militare din Iara Românească /017$0442

*ate e#acte asupra preparării reţetelor în armacia militară avem din :7octom"rie 017, când a+utorul de spiţer =osi @r"an este îndepărtat din serviciu şia predat armacistului )ru!insNO, nou anga+at al oştirii, întreaga !estre aarmaciei. Cu aceasta începe, de apt, perioada de uncţionare şi perecţionare aarmaciei militare, a &pitalului Jstăşesc din >ucureşti şi a armaciei militare dinuntenia. Jdată cu venirea lui Francisc )ru!insNO, se o"servă că armaciamilitară a intrat pe mâinile unui maestru. *in prima !i, acesta a acordat o atenţiedeose"ită documentelor de distri"uire a medicamentelor. Aceste documente,păstrate până în !ilele noastre, ne permit să cunoaştem numeroase aspecte alearmaciei militare româneşti în a!a ei de de"ut, odată cu anga+area lui )ru!insNO,

într'o perioadă de activitate în(oritoare. <a Ar9ivele Daţionale din >ucureşti sepăstrea!ă oile de prescripţii medicale din prima !i de activitate şi unele ceva maidevreme, strânse cu gri+ă de acelaşi )ru!insNO. Boate actele de gestiune au ost

puse în ordine, legate în dosare, numerotate şi paraate cu sigiliul armacieimilitare. Apoi au ost predate Ar9ivelor Daţionale, în +urul anului 07;, de cătreurmaşul lui )ru!insNO. edicamentele distri"uite pentru nevoile spitalului au oste#trase pe ormulare liniate de mână, întocmite şi certifcate prin semnăturaarmacistului şe. )ru!insNO a întronat ordinea şi a respectat el însuşi regulile unei"une conta"ilităţi armaceutice, simple, corespun!ătoare nevoilor. &istemul deevidenţă a materialelor s'a transmis peste nouă ani şi la spiţeria militară din>răila, iar mai târ!iu, prin Ecoala Daţională de edicină şi Farmacie, în toatearmaciile militare. Armata se înscrie, astel, printre primele instituţii din IaraRomânească cu o "ună conta"ilitate, având condiţii să uncţione!e satisăcător şi

înainte de sosirea lui )ru!insNO. *eşi nu i se poate reconstitui întocmai aspectulinterior, armacia militară dispunea, încă din 015, de două raturi cu şasedespărţituri şi trei rânduri de cutii mari, precum şi de 0 cutii mici, toate cumânere de alamă gal"enăG /pro"a"il să f ost sertare, dar în vremea aceeaacest termen nu se olosea2. )e raturi, se a(au :; de cutii mici şi rotundevăpsiteG în negru. Câteva dulapuri, o masă pentru receptură, veselă şi ustensilecompletau inventarul armaciei5.

5

>AR>@ 8., op. cit., pag. 0. >AR>@ 8., op. cit., pag. :14.





15

Farmacia a continuat să uncţione!e în aceste condiţii până în 061, când &pitalulJstăşesc şi armacia lui sunt vi!itate de domnitorul 89eorg9e >i"escu.Demulţumit de starea spitalului, acesta instituie o comisie care să e#ecute uncontrol amănunţit. Comisia, a cărei componenţă nu a putut f documentată până

în pre!ent, a constatat unele nereguli care priveau şi legăturile secţiilor spitaluluicu armacia. Reţetele erau semnate de medici cu întâr!iere de !ile.edicamentele nu erau preparate întotdeauna în aceeaşi !i, cu e#cepţia celorcare purtau menţiunea de gra"nicG, pân!a pentru eşi şi scama /un el de vatăpreparată prin scămoşarea pân!ei vec9i, spălate şi înăl"ite2 nu se găseau

îndea+uns şi nu e#ista nici o re!ervă de instrumente de c9irurgie, iar celee#istente nu se a(au conorm nevoilor. ste de remarcat aptul că nu se aduceanici o acu!aţie armacistului )ru!insNO. Cu oca!ia controlului, s'a mai constatat căarmacistul nu putea ace aţă la tre"uinţa lucrărilorG, find aglomerat, şi nu aveaa+utor de spiţer. )rintre măsurile pe care domnitorul le'a luat, prin şeul oştirii,

întâlnim următoarele dispo!iţii- reţetele să se prescrie !ilnic, oile cu prescripţiimedicale să se semne!e la înc9eiere, medicamentele să se prepare în aceiaşi !i,spiţerului să i se rânduiască un a+utor destoinicG, să se pregătească scamă dere!ervă, să se întocmească cereri pentru instrumentele necesare spitalului, cuadăugarea celor necesare armaciei- vase şi unelte pentru spiţerie, cu arătareacosturilor /lor2, pentru a se da de!legareG /apro"are, n.n.2 pentru cumpărare7;.Autoritatea domnitorului find o garanţie, presupunem că cea mai mare parte,dacă nu toate din aceste dispo!iţii au ost e#ecutate. <a scurtă vreme, s'a

înaintat cererea pentru completarea instrumentarului spitalicesc şi a inventaruluiarmaciei. Funcţia de a+utor de spiţer /asistent2, care s'a creat la armaciamilitară, a ost ocupată în următorii ani de mai mulţi slu+"aşi, dintre care unii auplecat de "unăvoie, alţii îndepărtaţi de )ru!insNO ca necorespun!ători. Cătresârşitul anului 061, armacistul )ru!insNO primeşte o înaltă apreciere a munciisale din partea domnitorului, care îl recompensea!ă cu leaa pe şase luni70. %naceastă perioadă a crescut mult numărul "olnavilor, implicit şi activitateaarmaciei. )rintre încercările remarca"ile de a ela"ora şi aplica o armacopeeromânească, conorm relatărilor medico'istoricului dr. 8. >ar"u, se inserea!ă şiarmacopeea militarăG din 067. =niţiativa apariţiei aparţine doctorului eOer7:,

7;

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi JstăşescG, 061, *os.0;4, . 0:$01. 70 *ecretul nr. :1:j061 al domnitorului 89eorg9e >i"escu,menţionat de >AR>@ 8., op. cit., pag. ::0. 7: MJHAD D)J@V R /0;1$0712, născut la ?iena, a o"ţinut doctoratul în 0:. A intrat în oştirea IăriiRomâneşti la 0 aprilie 01 ca şta"doctorG /maior, n.n.2. %n 064 a ost numitinspector al spitalelor ostăşeşti. A ost înlăturat din uncţie în 065. %n calitate de

şe al &erviciului sanitar, a acordat mare atenţie armaciei militare, find



preocupat de "unul ei mers. <'a spri+init pe FR. )R@Q=D&V în reali!area misiuniisale.



6;

şeul &pitalului Jstăşesc, care a ela"orat'o şi a înaintat'o spre apro"areconducerii oştirii. Farmacopeea a ost multiplicată de mână, în opt e#emplare, dinneericire toate pierdute. *in această cau!ă nu se poate sta"ili cu certitudinevaloarea şi locul ei în ştiinţa românească. venimentele politice şi revoluţionaredin anul 06 au aectat &pitalul Jstăşesc şi armacia lui. %n toamnă, turcii auevacuat clădirile, iar armacia şi mo"ilierul ei au ost mutate de două ori în spaţiinecorespun!ătoare. A"ia după plecarea turcilor /0652, &pitalul Jstăşesc s'areinstalat la ănăstirea i9ai ?odă, iar armacia a reintrat în uncţiune. %nperioada ce a urmat, până la sosirea lui Carol *avila, în 041, nu se semnalea!ănoutăţi importante în armacia militară de la >ucureşti.

)rimele armacii militare din oldova /010$042

<a el ca şi în Iara Românească, în oldova s'au înfinţat, tot în anul 010, unregiment de inanterie şi o unitate de cavalerie. Recrutarea s'a ăcut în 01;, iarinstruirea a durat până în anul următor. %nainte de organi!area &pitalului Jstăşescdin =aşi, ostaşii "olnavi erau internaţi în &pitalul &. &piridonG, unde aveaure!ervate :; de paturi. Acest spital dispunea de o armacie proprie. Armatadeconta c9eltuielile ăcute pentru 9rana şi îngri+irea militarilor în spital şi separatpentru medicamente, oarecum asemănător cu situaţia din Iara Românească.&pitalele ostăşeşti din oldova s'au înfinţat în "a!a regulamentului de organi!are

a oştirii denumit Regulamentul +andarmerieiG. Jrgani!area spitalelor, ca şi aspiţeriilor militare, au ost încredinţate şta"doctorului =aco" Ci9ac71. Au ost

înfinţate spitale ostăşeşti la =aşi şi Roman, în toamna anului 010. *upă puţinăvreme, &pitalul Jstăşesc de la Roman s'a desfinţat datorită plecării "atalionuluila 8alaţi76. %n noua localitate s'a înfinţat un spital ostăşesc şi o spiţerie maimică, flială a celei de la =aşi. &e cunosc greutăţile întâmpinate de regimentul din>ucureşti, pentru înfinţarea armaciei sale. )ro"a"il că difcultăţile nu au ost maimici nici la =aşi. edicamentele şi instrumentele au ost procurate fe din comerţ,fe de la ?iena. %ntr'un raport către domnitor, înaintat de şeul oştirii moldovene,se arată te#tual că- doctorul Ci9ac au înfinţat spitalul şi spiţăria miliţieiG74.

&pitalele ostăşeşti din oldova au deservit la început un eectiv de

71

=ACJ> C=HAC /0;;$02, şta"doctorul oldovei, şeul spitalelor militare din =aşişi 8alaţi, a ost şi unul din întemeietorii &ocietăţii de edici şi Daturalişti din =aşi.A spri+init înfinţarea armaciilor militare. Bimp de peste :; de ani a avut înprimire toată !estrea spitalelor şi a armaciilor din oldova, pe care a predat'o în04:. 76 )R@BAD@ )., =aco" Ci9ac, d. Etiinţifcă, >ucureşti, 05, p. 0:$0:.

74 )R@BAD@ )., op. cit., pag. 010.





60

0;5 de oameni. %n 017, la 8alaţi se construieşte o nouă ca!armă, prevă!ută cu încăperile necesare pentru spital /infrmerie2 şi spiţerie7. )entru o perioadă detimp, lipsesc inormaţiile despre uncţionarea armaciilor din oldova. )rimulspiţer al &pitalului Jstăşesc din =aşi a ost 8arten"erger, urmat, din 06:, deRam"ansNO, iar din 061 de Fran! Humpel77. %n 04:, spiţeria &pitalului Jstăşescdin =aşi ne apare "ine organi!ată şi în deplină uncţiune. =normaţiile se datorea!ăunei întâmplări ericite, şi anume păstrării în Ar9ivele Daţionale din >ucureşti aunui dosar original ce cuprinde corespondenţă şi inventare privind predareapatrimoniului spitalelor ostăşeşti din oldova, cu oca!ia plecării în concediu şiapoi a demisiei doctorului Ci9ac7. Cu această oca!ie s'a inventariat, pe lângăavutul spitalelor, şi întreaga dotare a celor două armacii75. <a =aşi, armacist al&pitalului Jstăşesc era acum 8eorg BrN, cunoscut în corespondenţa militară su"numele de spiţerul BirNG sau Burcu spiţerulG. Farmacia era instalată în clădireaspitalului, în cel puţin două încăperi, din care una purta numele de la"oratorG,pod şi pivniţă. Du e#istă o descriere propriu'!isă a armaciei, dar din sta"ilireaspaţiului şi a organi!ării ne putem orienta după inventarul întocmit pe camere şidependinţe. %n ofcină, mo"ilierul era ormat din trei mese de receptură, treistela+e cu 5; sertare ş.a. #ista şi un ceas de perete, ceea ce indică spiritgospodăresc şi punctualitate în serviciu. Farmacia era "ine aprovi!ionată cudroguri c9imice şi vegetale. %n inventar, nomenclatura era scrisă în lim"a latină.edicamentele erau cântărite în sistemul li"ră$uncie$dra9mă. @stensilele eraunumeroase. <istele de inventar au ost alcătuite la 1; mai 04: şi întărite prin

semnăturile doctorului Hristodor; şi ale spiţerilor Constantin >aiardi şi 8. BrN0. =nventarul cuprindea droguri, veselă de armacie şi la"orator, ustensile şimo"ilier. %n inventar fgurau 11 de ustensile de armacie, peste 04; de sticle şi"orcane, materiale de am"ala+ ş.a., precum şi : de droguri c9imice, vegetale şigalenice. %n la"oratorul armaceutic, menţionat în partea a doua a inventarului,erau înregistrate : de ustensile şi două armacopei /)9armacopeea >orussica şi)9armacopeea Austriaca2. )entru maga!ia de materiale a armaciei s'a întocmitun inventar separat, care cuprindea droguri, cele mai multe find comune cu celedin ofcină, precum şi aci!i concentraţi, ape aromate în cantităţi mari,Auripigmentum, a!"est, A#ungia,

7

)LR?@<&C@ D., op. cit., pag. 063 =JAD *., AR=D&C@ D., =storicul învăţământului sanitar militar în România, Bipografa ?ăcărescuG, >ucureşti,0514, pag. 0. 77 apud ). )R@BAD@, citat de &AD*A 8H., =storia mediciniimilitare româneşti, Fundaţia 8eneral medic *. QamfrG, >ucureşti, 0556. 7Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi al oldoveiG, 04:, *os.;, 061 . 75 =@8@<&C@ C., Câteva date inedite din 04: despre spitalele

ostăşeşti din oldova, Revista &anitară ilitară, >ucureşti, 057;, nr. :, p. :60$



:66. ; Acelaşi cu dr. CR=&BJ*@<J, menţionat de )R@BAD@ )., op. cit., pag. 46.0 Du posedăm date "iografce despre aceşti spiţeri.



6:

"accae Cinos"at9i, >oletus ignarius, cantaride, A\ua calcis, Cera citrina, cretaprep., c9loroorm, Copal lacc., Cala piscium, Cornus cervi, Conc9. com"us /K2,Corticis Hippocastani, *ap9ne me!ereii, :: de e#tracte dierite, Farina a"arum,Fel vitri:. *in cele de mai sus re!ultă că avea o dotare "ogată, care permitea oactivitate remarca"ilă. Celelalte ta"ele$inventar cuprindeau o"iecte gospodăreştişi unele materiale din olosinţa armaciei- 1:; de putineleG /pro"a"il "orcane dinlemn cu capac, denumire u!uală atunci2, piuă, teasc pentru stors uleiuri, unalam"ic din alamă, o masă pentru tăiat rădăcini ş.a.1. =nteresant este aptul că

în inventar nu e#istau instrumente medicale sau c9irurgicale. Aceasta nu sepoate e#plica decât prin aptul că erau proprietatea personală a medicilor. %n041, armacist al spitalului era 8. BrN, plătit cu 104; lei pe an. <a 8alaţi,armacistG al spitalului ostăşesc era un oarecare 8erman sau 89erman, plătit cu:4;; lei anual6. Acesta era pro"a"il asistent de armacie. Du cunoaştemnumele armaciştilor care s'au succedat în cele două armacii, dar în timpul @niriise găsea în &erviciul Central al oldovei =oan 8relman4, care va primi gradul dearmacist de regiment, cu vec9imea din 04;. Acest armacist va f trecut alăturide toţi ceilalţi, medici şi armacişti, în primul Anuar de cadre al armatei)rincipatelor @nite. %nainte de @nire, în documentele cercetate până acum, nu seac cunoscute legături între armaciile din oldova şi cele din Iara Românească.

Activitatea în armacia &pitalului Jstăşesc din >ucureşti în perioada 041$04%n 041 a ost c9emat în Iara Românească dr. Carol *avila şi numit şe al&pitalului Jstăşesc de la i9ai ?odă. *upă perioada de acomodare şi după

îm"unătăţirile aduse serviciilor medicale ale spitalului, *avila şi'a îndreptat totmai mult atenţia către armacie. =ntervenţiile tânărului medic şe, care după cumde ştie avea şi o pregătire de armacie, s'au con+ugat cu intenţiile armacistuluişe )ru!insNO. *eşi vârstnic, )ru!insNO a dat dovadă de iniţiativă şi entu!iasmpentru transormarea armaciei, conorm vederilor lui *avila. %n acelaşi timp,medicul şe a susţinut toate

:

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi al oldoveiG, 04:, *os.;, . 4$7. 1 idem, . 00;. 6 Du posedăm date despre un armacist cu acestnume în oldova. Ar putea f cumva numele denaturat al lui 8R<AD K 4 =JAD8R<AD /K$02, a o"ţinut diploma de magistru în armacie la )esta, în 067. =se recunoaşte vec9imea de armacist de "atalion din 04;. %n timpul @nirii eraarmacist şe al &pitalului Jstăşesc din =aşi.



61

propunerile lui )ru!insNO, astel că armacia, negli+ată până atunci, a o"ţinut unspri+in material mai "un din partea conducerii oştirii. Farmacia s'a reorgani!at şis'a reînnoit. %n primul rând, *avila a reuşit să o"ţină un ond "ănesc anual/"uget2 pentru armacia militară, în valoare de 17 ;; lei. Acesta a însemnatoarte mult pentru armacia militară. &'au eectuat reparaţii ale localului. %ntoamna aceluiaşi an /0442 s'a ţinut o licitaţie pu"lică pentru completareamo"ilierului. )rin aceasta s'a înnoit aspectul armaciei. &'au completat vesela şiustensilele. *avila a adus unele modifcări şi în sistemul de aprovi!ionare cudroguri al oştirii, punând accentul pe de!voltarea depo!itului de medicamente. %nmâinile lui )ru!insNO s'a centrali!at aprovi!ionarea tuturor spitalelor ostăşeşti,mari şi mici, din Iara Românească. )entru a corespunde nevoilor crescute,)ru!insNO a dotat şi a mărit la"oratorul de produse galenice al spitalului.*ocumentele de ela"orări întocmite de armacişti erau semnate de )ru!insNO,care supraveg9ea îndeaproape lucrările şi de *avila, care semna su" apostilavă!utG. Acesta este sensul la"oratorului pe care îl găsim în diverse pu"licaţii,

înainte de înfinţarea <a"oratorului de c9imie al Ecolii Daţionale. %n scurtă vreme,*avila a ridicat armacia &pitalului Jstăşesc la un nivel şi mai înalt,

încredinţându'i misiunea de or de învăţământ. )rin aceasta, armacia militară s'a înălţat la o sarcină naţională, iar armacistul şe )ru!insNO a devenit ctitor şiproesor al învăţământului armaceutic al ţării. )este multe decenii, pro. =.?intilescu va scrie- Farmacia militară centrală este temelia pe care aşea!ă *avilaşcoala de armacieG. %n anul 044, *avila a înfinţat Ecoala militară de mică

c9irurgie, pe care a transormat'o în scurtă vreme într'un adevărat învăţământmedical şi armaceutic, apt care corespunde adevărului istoric. Atât mediciniştii,cât şi elevii armacişti, vor învăţa practic prepararea medicamentelor în ofcinamilitară. Astel, armacia militară a căpătat o sarcină didactică. Atât de mare aost saltul calitativ de la vec9ea stare de lucruri la cea nouă, încât numeroşi eleviai Ecolii Daţionale de edicină şi Farmacie, din necunoştinţă de cau!ă, precum şicâţiva medico'istorici de mai târ!iu /printre care şi dr. ?ictor 8omoiu2 vor susţinecă *avila, la sosirea în ţară- a înfinţat o armacie militară pe care a încredinţat'olui )ru!insNOG7, apt ce contravine adevărului istoric. )entru o mai "unăgospodărire a ondului "ănesc, *avila a o"ţinut

?=DB=<&C@ =., %nvăţământul armaceutic în România /sc9iţă istorică2, BiparulCartea RomâneascăG, >ucureşti, 056:, pag. . 7 Această eroare, care maipersistă încă, provine din lucrarea- =JAD *., AR=D&C@ D., =storicul

învăţământului sanitar militar în România, >ucureşti, 0514, p. 17$1 şi, mairecent, din volumul- =<A B., 8H<RBR =., *@I&C@ >., >RC@E C. =. /red.2,%nvăţământul medical şi armaceutic din >ucureşti, de la începuturi până în

pre!ent, =..F. >ucureşti, 051, pag. :0. Adevărul este că armacia e#ista încă dinanul 010, iar FR. )R@Q=D&V o conducea de 0 ani h





66

apro"area de a cumpăra medicamente direct de la urni!orii din străinătate /înprincipal din ?iena2, prin scutiri de vamă, avanta+e datorate comen!ilor mari demateriale etc. Către anii 047$04, activitatea armaciei devine mai "ogată, maicomple#ă. )ersonalul se măreşte prin încadrarea unui nou armacist. %nainte de@nire, armacia militară din >ucureşti a devenit una dintre cele mai utile şi deprestigiu armacii din )rincipate.

)regătirea personalului mediu de armacie /010$042

)e "a!a unor cercetări minuţioase, medico'istoricul dr. 8. >ar"u a sta"ilit că înoştirea Iării Româneşti s'au pregătit su"c9irurgi, a+utori de armacişti şisu"veterinari, începând din 010. Această ormă de învăţământ a ost oinstruire practică, care a dăinuit trei decenii. Du se poate vor"i de o şcoală însensul modern al cuvântului, cu denumire precisă, dispo!iţie de înfinţare,programă analitică. Ecoala ostăşească de cadre au#iliare sanitare s'a "a!at peprevederea din Jstăşescul regulamentG, partea a ==='a, despărţirea a =?'a, în carese menţiona că instruirea elcerilor tre"uie să fe ăcută de doctorul regimentului.8. >ar"u su"linia!ă importanţa acestei orme de învăţământ, care deplasea!ăgene!a învăţământului sanitar din ţara noastră cu aproape opt ani mai devremedecât +alonul unanim recunoscut al primei şcoli sanitare româneşti. %nreconstituirea acestei orme de învăţământ s'a pornit de la e#istenţa unui număr

însemnat de su"c9irurgi /elceri2, a+utori de spiţeri şi su"veterinari români care aufgurat în listele de salarii ca su"ofţeri. ai târ!iu, acestora le'a ost recunoscutăvec9imea, find înscrişi în anuarele armatei alături de a"solvenţii şcolilor sanitarece au uncţionat după 04;. %n elul acesta, orma de învăţământ care a pregătitcadre sanitare în perioada 01:$04;, a ost ca şi ofciali!ată. edicii spitalelorostăşeşti au avut nevoie de la început de personal sanitar au#iliar, care săeectue!e serviciu permanent, să îngri+ească "olnavi, să aplice tratamente, săprepare şi să distri"uie medicamente simple. )rimii sanitari au ost recrutaţi dinrândurile militarilor în termen. )regătirea acestora a avut un caracter ofcial. %nspri+inul acestei afrmaţii stau mărturie numeroase documente. )entru pregătirea

a+utorilor de spiţeri avem în vedere Jrdinul nr. 5, din 6 ianuarie 01:, datcomandantului Regimentului 0 din >ucureşti, ca din eectivul spitalului- să serânduiască câte doi tineri soldaţi a învăţa la elcerie sau meşteşugul spiţerescG5.levii învăţau practic, lucrând, şi în acelaşi timp îşi însuşeau noţiuni de îngri+ire a"olnavilor, cât şi de preparare a medicamentelor. Acest mod de pregătire

5

>AR>@ 8., op. cit., p. 40$7. Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de

Ră!"oi JstăşescG, 010, *os. 1:, . 1, te#t original.





64

îl întâlnim la începutul secolului al P=P'lea şi în alte state din uropa, îndeose"i înFranţa5;. )rimii elevi învăţau practic, la patul "olnavului, cât şi în spiţeriilespitalelor ostăşeşti. ai difcilă este de înţeles pregătirea lor mi#tă, de elcer şi dea+utor de spiţer. @lterior, după 045, acestora li s'a cerut o determinare precisă aproesiei şi au ost o"ligaţi să opte!e fe pentru serviciul de su"c9irurg, fe pentrucel de asistent de armacie. <a 7 decem"rie 011, comandantul Regimentului 1din Craiova raporta că a trimis doi militari la învăţarea lim"ii latine, pentru a seace spiţeri. Defind nominali!aţi, nu putem şti ce s'a mai întâmplat după aceeacu ei. *in 016 datea!ă încă o dispo!iţie pentru recrutarea sanitarilor, când secerea să fe trimişi la învăţătura elcerieiG tinerii ostaşi destoinici şi cu ştiinţă decarte. Cum ordinul nu s'a putut e#ecuta în întregime, cu apro"area Cancelarieioştirii s'a continuat recrutarea de elevi dintre "olnavii vindecaţi şi dintre soldaţiispitalului. levii care nu aveau aplicaţieG erau trimişi înapoi la unităţi sau înserviciul spitalului, ca nevrednici de slu+"ăG. &e pare că cei mai pricepuţi dintretoţi erau diri+aţi spre meşteşugul spiţeriei, unde tre"uiau să înveţe în plus lim"alatină şi să deprindă lucrările de gestiune. *intre a+utorii de spiţerii care s'aupregătit în oştire, în primii ani, au ost &terie Dec9ior, =on ironovici /nac9e2,=on )etre incioagă ş.a. &terie Dec9ior a intrat în armată în 01; şi a deprinsmeşteşugul spiţeriei şi al elceriei. %n 066 era considerat ca având 00 anivec9ime. Cunoştea "ine nomenclatura medicamentelor şi avea noţiunielementare de lim"a latină. *upă terminarea învăţăturii, a cărei dată e#actă nuse poate sta"ili /011 K2, a ost reţinut în armată şi salari!at ca spiţer. ?reme

îndelungată a lucrat singur la receptură, find priceput la preparareamedicamentelor, în gestiune şi aprovi!ionări. %ndeplinind uncţia de spiţer, nu s'asfit să semne!e ca atare, după o"iceiul altora, deşi nu avea diplomă. J perioadăa primit salariu egal cu al armacistului )ru!insNO, findcă armata nu ţinea seamade lipsa diplomei dacă serviciul se îndeplinea spre mulţumirea medicului şi ărăreclamaţii. =on ironovici a început serviciul militar şi şcoala în 010. %napoindu'se după ce a de!ertat, nu mai pre!enta încredere şi a ost îndepărtat de laspiţerie. =on )etre incioagă a învăţat deopotrivă spiţeria şi elceria. ra pregătitla el de "ine ca un elcer străinG, dar nu era disciplinat. A practicat mai multslu+"a de elcer. @n alt a+utor de spiţer, =osi @r"an /care se dădea şi el drept

spiţer2, a lucrat mai mulţi ani la spiţeria &pitalului Jstăşesc din >ucureşti. %n 017a ost îndepărtat pentru rele purtăriG. %n corespondenţa armatei şi după leaă eraconsiderat ca spiţer. %n 04;, această ormă de pregătire a personalului sanitarmilitar necesar oştirii s'a organi!at su" denumirea de Ecoala de mică c9irurgie,ataşată de asemenea &pitalului Jstăşesc de la i9ai ?odă. Cei care urmauarmacia ăceau

5;

>A<<AD* A., <es )9armaciens militaires ranais, <. Fournier, )aris, 0501, pag. ::.







67

devotat oştirii a ost =. 8relman. *upă @nire, 8relman s'a su"ordonat &erviciuluisanitar al )rincipatelor @nite şi a cola"orat cu armacistul şe )ru!insNO, aţă decare era mult mai tânăr /a decedat pro"a"il datorită unei "oli contagioase şi aost şters din controalele armatei în 02. *espre armacistul 8eorg BrN ştim cănu mai era în armată după 044. @n alt armacist cu diplomă, anga+at în armată

în 047, a ost Frideric 8audi, care a arătat de la început o "ună pregătireproesională şi mult interes pentru îndeplinirea serviciului. &emna ca armacistsecundarG. A ost proesor la Ecoala Daţională de edicină şi Farmacie. *eşi aost un armacist valoros, "iografa sa este puţin cunoscută. %n ceea ce priveştepe medicul$armacist Constantin Hepites, până în pre!ent nu s'au găsitdocumente din care să re!ulte că ar f ost salariat ca armacist militar. )oate cănici nu a ost. &'a relatat că a ost urni!or de medicamente până în 01, când is'a dat un a+utor de spiţer, care să pregătească medicamentele la spiţeria&pitalului Jstăşesc din >răila, pe care o conducea Hepites, ca medic al carantinei.%n general, armaciştii oştirii din această perioadă au studiat în universităţiapusene. i şi'au însuşit sarcinile încredinţate de armată şi s'au încadrat destulde "ine în organica spitalelor şi în nă!uinţele naţionale.

edicamente între"uinţate de oştire în perioada 01;$04. Aprovi!ionarea şiconta"ili!area lor

<eacurile şi reţetele populare care au vindecat pe oşteni veacuri de'a rândul, nuau ost apreciate de primii medici care au uncţionat în armată şi care au preeratmedicamente preparate în spiţeriile pu"lice. Conducerea oştirii a dat mai multeordine pentru culegerea plantelor medicinale spontane, dar nu cunoaştem în cemăsură s'au recoltat şi olosit. *e la începutul organi!ării spiţeriilor militare s'apreparat o medicaţie de ofcină. Caracteristică pentru această perioadă estepredominanţa remediilor vegetale, inclusiv a e#tractelor şi a unor su"stanţe deorigine vegetală. edicaţia iniţială a ost raţională şi ştiinţifcă, pentru că nuolosea medicamente greţoase, ridicole sau iritante. *enumirile lor sunt redate înlim"a latină. &u"stanţele c9imice cuprindeau- aci!i, amoniac ş.a. şi serveau

pentru preparări de droguri c9imice anorganice. *in primul an, conormJstăşescului regulamentG, nota a ?=='a, se puteau olosi medicamente eroiceG şiputernic active ca- o#idul de arsen, nitratul de argint, o#idul de mercur,precipitatul al" de mercur, e#tractul moale de Conium maculatum ş.a., pentru u!e#tern, precum şi opiul, e#tractul de nucă vomică, pul"erea de digitală, de9iosciam ş.a., pentru u! intern. Du avem certitudinea că s'a întâmplat întocmai înpractică, întrucât şi mai târ!iu s'a constatat o oarecare reţinere în olosireaacestor medicamente /cu e#cepţia opiului2.



6

edicamentele de origine animală erau neînsemnate ca număr. Aproape toatemedicamentele olosite în armacia militară, încă de la începutul ei, se găsesc înarmacopeile timpului. edicamentele cuprinse în nota a ?=='a au ost consideratede conducerea oştirii ca rânduiteG sau după catalogG şi s'a încercat în modinsistent, dar ără succes, limitarea consumului numai la acestea. edicii aupreerat un nomenclator mult mai larg şi mai puţin eroic. Contra!icerile dintreconducerea oştirii şi medici au continuat până când armata a renunţat la punctulsău de vedere, cerând numai respectarea alocaţiilor "ăneşti. *ar nici acestea nuau putut f respectate. )rima cerere de medicamente, ăcută pentru nevoile oştiriipe prima tetraminie /anul avea trei tetraminii2 a anului 01:, semnată dedoctorul 8rnau mai păstrea!ă încă legătura cu nota a ?=='a din Regulament54.Cererea de medicamente din 10 decem"rie 010 cuprindea- Acetat cupri#tractum tormentillae Aet9er Flores arnicae Alco9ol Flores sam"ucci nigraeAmonia li\uida Folium cassiae >als. copaiv Folium +uniperi sa"inae Camp9oraFolium salviae o`c. Cetraria islandica conc. Fructus capsici Clorură de calciu sicc.Fructus citri Corte# cinc9onae Fructus aurant. imaturi. Corte# salicis conc. Her"aartemisia a"sint9i Croci orientalis Her"a conii maculati *ap9ne me!erei Her"adigitalis purp. mplastrum gumii resinae Her"a 9Oosciami mplastrum littaeHer"a ment9ae crispae mplastrum o#idi plum"i HOdrargiri #tractum accaciaecate9u <auria cassia #tractum glOcOr9i!a gla"ra <ignum gua+aci #tractumstric9ni <ignum \uassiae #tractum tormentillae <itta vesicatoria in pulv. Crociorientalis uriat ammonia *ap9ne me!erei Ditratis argenti mplastrum gumii

resinae Ditratis potassa mplastrum littae Jl. dest. ment9ae pip. mplastrumo#idi plum"i Jl. dest. anet9i graveolens #tractum accaciae cate9u Jl. caricis#tractum glOcOr9i!a gla"ra Jl. e#pressum croton !iglia #tractum stric9ni Jpiipuri

54

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi JstăşescG, 010, *os.:;, . :$6.



65

)9osp9ori &pecies alt9aeae comp. Rad. acori calami conc. &pecies turiones pinisilv. Rad. acori calami pulv. &pecies solanum dulcamara Rad. alt9aeae &u".cloratis soda Rad. !ingi"eris &u". car"onat amonia Rad. angelicae &u". car"onatmagnesia J#id arsenici &u". car"onat potassa J#id 9Odrargiri ru"ri &u". muria9Odrargiri J#id manganes in pulv. &u". o#Odi nigri J#id !inci &u". o#Odi sti"ii9Odrosulurat J#imuriat 9Odrargiri &u". o#Odi p9osp9ori Rad. aspidii flicis maris&u". calis sti"iat Rad. calicorae &u". sulat cupri ammoniaca Rad. ipecacuan9a&ucci conii maculat. spissat Rad. conv. +alapae &ucci 9Oosciami nigri spissat Rad.gent. lutea &ulatis c9inae Rad. enula 9elenii &ulatis erri Rad. glOcOr9i!a gla"ra&ulatis magnesia Rad. poligala &ulatis potassa Rad. sarsaparillae &ulatis !inciRad. valerianae &ul su"limat Resina aloe &uperacet. plum"i crist. Resina erula&upersulat alumina potassa Resina mirr9a &upertartratis potassa &emen col9ici

Buriones pini silv. &emen lini usit. Cererile ulterioare s'au îndepărtat din ce în cemai mult aţă de regulament, care în cele din urmă a ost cu totul ignorat. &ituaţiiasemănătoare s'au semnalat şi la unele armate străine. Depotriviri întredispo!iţiile &erviciului sanitar şi medici au e#istat aproape totdeauna. Forma ceamai ascuţită a acestei dispute se desăşura în campanie, când armata, în modsilit, reducea numărul medicamentelor olosite în timp de pace, în timp ce mediciiaplicau medicaţia largă cu care erau o"işnuiţi în viaţa civilă. #emplul cel maielocvent îl oeră armata &tatelor Dordice din America, în ră!"oiul din 0:$015. <a &pitalul Jstăşesc din >ucureşti, în lunile noiem"rie şi decem"rie017, numărul drogurilor aprovi!ionate a sporit cu peste 0;; de sortimente aţă

de cele vec9i, astel medicaţia îm"ogăţindu'se. =ată şi medicamentele olositeeectiv în primul an de uncţionare a armacistului )ru!insNO57- Acetum lOtargi Ac.osoric Acetum vini Ac. Hallerii Ac. muriatic Ac. nitrici

5 57

&=BH 8. U., op. cit., 05:. *rogurile su"liniate sunt cel mai recvent prescrise.*enumirile sunt copiate e#act.



4;

Ac. o#imuriat Ac. pirolignosum Acetat sodae Aet9er suluris Aet9iops antimoniaeAet9iops grafotus Aet9iops mineralis Alumen crud Alumen ustum Alco9ol viniAmigdales dulces A\ua cinamomi A\ua laurocerasi A\ua p9agadena A\uavegeto'mineralis Alumen sac9aratum Amilum >als. copaivae >accae +uniperi>ora# venetae Camp9ora Cremor tartari Creosoti Creta al"a Cina"aris antimoniiC9loras calcii Corte# c9inae Corte# \uassiae Corte# citri Corte# cinamomi Corte#me!erei Corte# simaru"ra *ecocti Qittmani orte *ecocti Qittmani mittaemplastr. cicutae mplastr. *iac9ilon mplastr. mercurialis mplastr. melilotimplastr. vesicans #tr. "elladonnae #tr. cicutae #tr. dulcamara #tr. 9iosciami#tr. tara#aci

#tr. tormentilae Farina sinapis Flores camomilae Flores malvae Flores salisammonii martiale Flores sam"uci Flores suluris Flores ver"asci Flores !inci Foliadigitalis purp. Folia salviae Folia sennae Folia uvae ursi 8lo"uli martiale 8ummiassa oet. 8ummi mastic9is 8ummi mirr9ae Her"a a"sint9i Her"a alt9aeae Her"acentauri Her"a cicutae Her"a digitalis Her"a lic9enis Her"a melissae Her"ament9ae Her"a milleolii Her"a triolii f"rini Hepar suluris Humulus lupus Validepuratum Vali 9Odroiodinici Vali causticum <apis divinus <apis inernalis <ic9enislandicus <ignum +uniperi <ignum gua+aci <ignum santali ru"rae <ignum \uassiae<inimenti volatile <i\uor Ho]manni <i\uor =crrae ol. /K2 <i\uor Berrae oliata

tartari ana cala"rina



40

elum depuratum ercurius ercurius corrosivus ercurius dulcis ercuriusHannemani ercurius precipitat ru"er ercurius vivus Ditrum depuratum Ducesvomicae Jl. amigdalarum Jl. anet9is Jl. lauri pressum Jl. lini Jl. 9iosciami Jl.ment9ae Jl. olivarum Jl. ricini Jl. petrae ru"rum Jl. vitrioli Jpium t9e"aici)ilullae Hamen )ilullae la#antes )ulv. acori )ulv. anisi )ulv. arnicae )ulv.artemisiae )ulv. cantarid. )ulv. cardamomi )ulv. cascarilae )ulv. c9inae )ulv.!ingi"eris )ulv. magnesia )ulv. cicutae )ulv. cinamomi )ulv. colom"o )ulv.cu"e"ari )ulv. erri limati )ulv. flicis maris )ulv. graftes )ulv. gumii ara"ici )ulv.gumosus )ulv. 9iosciami )ulv. ipecacuan9ae )ulv. +alapae

)ulv. la#ans )ulv. li\uiritiae )ulv. r9ei c9inensis )ulv. r9ei tosti )ulv. salviae )ulv.sca"ies )ulv. scillae Rad. angelicae Rad. arnicae Rad. alt9aeae Rad. "ardanaeRad. calami Rad. carices ar9enariae Rad. cic9orei Rad. colom"o Rad. consolidaeRad. enulae Rad. graminis Rad. ononidis Rad. oeniculi Rad. li\uiritiae Rad.poligalae Rad. r9ei Rad. salepi Rad. saponariae Rad. sarsaparillae Rad. tara#aciRad. tormentilae Rad. valerianae Roo" sam"ucci &ac9ar al"um &al. amoniaci &al.amarum &emen anisi &emen cana"is &emen cardamomi &emen cinae &emenoeniculi &emen lini &emen papaveris &emen papaveris al"ae &emen sa"adilae&emen sinapis mus. &irupus ru"i idaei



4:

&pecies aromaticae Bere"entina veneta &pecies emoliens B'ra digitalis &peciesemolliens pro som. B'ra opii &pecies narcotici B'ra r9ei &pecies pro cataplasma

Buriones pini &piritus camp9orati @ng. al"um &piritus cornu cervi @ng. alt9aeae&piritus indereri @ng. "asiliconis &piritus nitri dulc. @ng. digestiv &piritus saliscaustici @ng. +uniperi &piritus saponati @ng. nervinum &pongia pressa @ng.mercurial &pongia usta @ng. ad sca"ies &tipites dulcamara ?inum antimonii&uccus li\uiritiae ?iteli ovorum &ulp9as c9inae )russias li#Oviae erri &uluraurant. antimonii ucilago ara"ici Bartarus emeticus urias "arittae B9ere cintina%n 017, medicamentele se distri"uiau pe oi de prescripţii !ilnice, intitulate-Jrdinatis pro nosocomia, pro militaris ?ala9iaeG. &e distri"uiau şi medicamentela aparatG, adică pentru sala de tratament. #ista, pe atunci, răul o"icei alprescurtării denumirilor medicamentelor. %n spital, medicamentele lic9ide sedistri"uiau cu ceaşca din cositor sau de pământ. %n prescripţii, lipsind posologia,presupunem că medicamentele nu se distri"uiau în do!e numeroase aşa cumsuntem o"işnuiţi acum. &istemul li"ră$dra9mă, olosit la cântărireamedicamentelor, nefind !ecimal avea slă"iciunile lui. Jrdonanţele medicale eraumarcate prin *eiG şi nu prin Rp.G'ul de astă!i. Acelaşi medicament eraadministrat în medie la 7$01 "olnavi, iar uneori c9iar până la 1;$14 de "olnavi.*in e#aminarea celor mai recvente prescripţii reţinem că mai des era olosite-decocturile de Hordeum, Bara#acum, Alt9aea3 inu!iile de *igitalis, &am"ucus,ent9a, &alvia, ?er"ascum, Acorus calamus3 unguentele Muniperi, 9eroini3emplastrele mercurialis, Cicuti, eliloti3 gargarismele, cataplasmele, loţiunile. &e

mai prescriau medicamente contra sca"iei, linimentul volatil, spirtul camorat,clismele cu amidon ş.a. =ată câteva prescripţii medicale, scrise recvent, dar ărăa reproduce şi cantităţile- *ei- Calomel, A\ua calcis, A\ua ment9ae, <i\.Ho]manni, *ecoct rad. R9ei3 *ei- Fermenti pani, Cretae al"ae, C9loras calcis,Aceti vini3 *ei- A\ua melissae aut ment9ae, ucilago gummi ara"ici, Bincturaopii /câteva picături23 *ei- Amigdalis dulci e#corticati /fat legem artis emulsis2,Ditras puri.





46

$ august 0 165 11 parale $ septem"rie 0 ;: :6 $ octom"rie 7: :6 $noiem"rie 55: :; $ decem"rie 0 ;05 1 &pitalul Jstăşesc din >răila- $mai 00 lei $ parale $ septem"rie :1 0 $ octom"rie 0 ;55 : $decem"rie 046 :; <a!aretul de la Qimnicea- $ august 06 lei :4 parale $septem"rie 115 5 <a!aretul de la Călăraşi- $ august 460 lei 1 parale <a!aretul de la 8iurgiu- $ octom"rie :1: lei 0 parale &e constată căaprovi!ionarea se ăcea destul de neregulat în timpul anului, accentuându'sevara şi toamna. =arna şi primăvara erau anotimpuri neavora"ile, deoarece nupermiteau transportul medicamentelor de la ?iena, *unărea find "locată. %n anul06;, situaţia era asemănătoare0;0- &pitalul ostăşesc din >ucureşti- $ iulie 0654 lei 1; parale $ august 0 :7; :; $ septem"rie 0 :40 0 $ octom"rie 0:; 14 $ decem"rie 01.05 piaştri &pitalul Jstăşesc din >răila- $ mai 07 lei07 parale $ septem"rie 575 ; $ octom"rie :4 4; <a!aretul din Qimnicea-$ octom"rie 4;7 lei ; parale <a!aretul de la Călăraşi- $ mai 0 46 lei 0: parale$ septem"rie ::;.1 piaştri <a!aretul de la 8iurgiu- $ iunie 016 lei $ parale

0;0

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 06;, *os. 005,vol. =$=?3 *os. 0:;.



44

&e o"servă aptul că oştirea ăcea deose"ire între spitale şi la!arete, ultimelefind asemănătoare infrmeriilor de mai târ!iu. *atele de mai sus nu se reeră latoate spitalele ostăşeşti din Iara Românească. &pitalul Jstăşesc de la Craiova şi<a!aretul de la Cerneţi nu sunt cuprinse în dosarele Farmaciei Centrale. )ână la 0octom"rie 06:, <a!ăr spiţerul a ost urni!orul de medicamente cu contract al&pitalului Jstăşesc de la Craiova. <a 1 octom"rie, <a!ăr şi'ar f vândut spiţeria. <aacea dată, =oan 8alt! s'a oerit pentru- teslimatisirea arătatelor doctoriiG.Acestea se preci!ea!ă în Adresa nr. 0:;7 din 10 octom"rie 06:, a &tatului a+oral Jştirii către Comitetul Carantinelor, prin care se între"a dacă numitul =. 8alt!era destoinicG pentru a pregăti medicamente, cu alte cuvinte dacă putea să i seacorde încredere de către armată. Cele mai u!uale medicamente din anii 015$06; pot f urmărite în lista de mai +os0;:- Ammonia pura mpl. diac9ilon 2mpl. cantaridum Acetum lOtargiri Acetas ammonia mpl. mercuriale Ac.clor9idrici mpl. vesicant Ac. nitrici Fl. arnicae Ac. sulurici Fl. papaveri Aet9iopsantimonii2 Fl. sam"uci2 Alco9ol vini Fl. c9amomilae2 Aloe Fl. suluris A\.laurocerasi2 Farina sinapis2 Alumen ustum Foliorum sennae Alumensac9aratum2 8ummi amoniaca Arcanum duplicatum 8ummi gutta >accae

+uniperi Her"a a"sint9i2 >als. copaiv2 Her"a cicutae Camp9ora2 Her"aararae Car"onatis sodae Her"a 9ederae silvestris 2 Corte# c9inae Her"a lic9enislandicum Corte# citri2 Her"a malvae Cremor tartar2 Her"a ment9ae2 #tr.graminis Her"a salviae #tr. tara#aci2 =ndigo #tr. cicutae <audanum sOden9ami#tr. centauri <apis inernalis2 #tr. dulcamara2 <i\uor Ho]mani2 2 #tr.

9iosciami <ignum \uassiae #tr. li\uiritiae agnesia murias mpl. diaoreticumana cala"rina2

0;:

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 015, *os. 0;7306;, *os. 004.





47

%n lunile martie$aprilie, la >ucureşti se oloseau apro#imativ :; de repere, dintrecare o "ună parte ela"orate pe loc, cum ar f- A\. agadenica, A\. vegeto'mineralis, 0: tincturi dierite, mai multe eluri de pilule, decocturi, emulsii ş.a.*ocumentele de gestiune sunt mai numeroase. edicamentele consumate see#trag "ilunar, apoi lunar. Foile de prescripţii medicale sunt semnate de cei treimedici ai spitalului- ?asar9elO, <ucaci şi &c9umac9er. %n locul genericului *eiGapare actualul Rp.G. =nventarele de sârşit de an se ac cu regularitate. &epăstrea!ă şi inventarul armaciei de la &pitalul Jstăşesc din >răila, întocmit la 04decem"rie 060. *in păcate, nici aici nu s'au inventariat mo"ilierul, vesela şiustensilele. %n anii ce au urmat, aprovi!ionările s'au ăcut mai ritmic. Cantităţilede medicamente au crescut. ?i!ita domnitorului >i"escu, în 061, a îndreptatunele defcienţe. %ntre cererile pentru completarea o"iectelor spitaliceşti,uneltelor de gospodărie ş.a. e#istă şi o %nsemnare pentru lucrurile tre"uincioase,spiţeriei oştiriiG, din care spicuim câteva materiale- so"ă de fer purtătoareG,pentru fertul do9toriilorG /în lim"a+ul de a!i am spune reşou23 două putini pentrurăcitul do9toriilorG3 pân!ă pentru strecuratul do9toriilor ferteG şi a decocturilorQittman0;6. &'au mai cerut şi instrumente de c9irurgie- cautere /9iare de ars larăniG2, ace de argint, instrumente de anatomie, truse cu instrumente pentruoperaţii de 9emoroi!i şi fstule, pentru resturi radiculare, o trusă cu instrumentepentru curăţatul dinţilor, tulum"e de sticlă pentru răni, o trusă pentru operaţii laoc9i, o trusă cu instrumente de amputaţie ş.a.0;4. %n 067 s'a cumpărat unaparat de aneste!ie cu eter0;, pro"a"il printre primele din ţară. %n provincie, la

:7 martie 064, s'a înc9eiat un act de predare$ primire a spiţeriei &pitaluluiJstăşesc din >răila. *rogurile sunt aceleaşi cu cele de la >ucureşti. )rimitor eraa+utorul de spiţer &terie Dec9ior. Dumărul drogurilor era de :4. *in e#trasele demedicamente pe lunile mai$august, deducem că armacia avea o activitate multredusă aţă de spitalul de la >ucureşti. <a =aşi, armacia &pitalului Jstăşescrivali!a ca aspect, dotare şi aprovi!ionare cu cea de la >ucureşti. %n 04:, segăseau în ofcină :00 droguri dierite, în maga!ie :, iar în pod 40. *ine#aminarea inventarelor, se o"servă că ma+oritatea medicamentelor o ormaudrogurile vegetale şi preparatele galenice. *enumirile drogurilor erau aproapeidentice cu cele de la >ucureşti. >ănuim că şi preparatele ce se eectuau la

receptură erau asemănătoare. Farmacia ieşeană era dotată cu mai puţinesu"stanţe to#ice aţă de cea de la >ucureşti3 medicaţia era deci mai "lândă.)rivitor la calitatea drogurilor, pentru această perioadă se găsesc inormaţiiprivind eectuarea unui control organoleptic sumar. @neori calitatea

0;6

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi JstăşescG, 061, *os.0;4, . 0. 0;4 idem, . 056. 0; >ar"u 8., op. cit., pag. :;0.





45

Farmacia militară în perioada de afrmare naţională /045$0772

@nirea )rincipatelor a însemnat începutul ăuririi statului naţional român,desc9i!ând o nouă epocă în de!voltarea istorică a poporului nostru. %ncepând dela :6 ianuarie 0:, în actele ofciale începe să se olosească numele deRomânia. &e creea!ă un cadru larg de de!voltare a ţării. &e încearcă o"ţinereaindependenţei de cale diplomatică. %n >alcani se intensifcă mişcarea de eli"erarenaţională, care creea!ă condiţii pentru cucerirea prin luptă armată aindependenţei şi suveranităţii ţării00;.

)rima armacie militară românească de campanie- Floreşti$)ra9ova, 045

@nirea )rincipatelor din 045, act de mare însemnătate naţională, a ost întâmpinată cu entu!iasm şi în armată. )uţinii armacişti militari, medicii şi Corpulau#iliar sanitar au primit avora"il marele eveniment. Cea mai importantăcontri"uţie a armaciei militare româneşti a ost organi!area armaciilorregimentare pentru susţinerea asistenţei medicale din Ba"ăra militară a armateinaţionale de la Floreşti$)ra9ova, în vara anului 045. &e cunosc scopurile politiceale concentrării armatei la Floreşti. Jrdinul de !i de înfinţare a ta"erei a ost datla 06 aprilie 045. ectivul militarilor s'a ridicat la 0: ;;; de oameni000. &osireaunităţilor militare în ta"ără s'a ăcut în +urul datei de 0 iunie. Dumărul "olnavilor

pe timpul celor cinci luni de ta"ără a ost de :1500:. edic şe a ost dr. Carol*avila. Acesta a ost a+utat de un colectiv de medici şi de elevii Ecolii Daţionale.Asistenţa cu medicamente a ost asigurată de armacistul şe )ru!insNO.Jrgani!area asistenţei cu medicamente a pus pro"leme noi armaciei militare.)regătirea de armacie a început din vreme. <a :: aprilie, *avila a cerut apro"arepentru conecţionarea a dulapuri mari de armacie cu despărţituriG001.

00;

*A=CJ?=C=@ C. /red. resp.2, =storia României, d. Academiei Române, >ucureşti,05;, p. :00$::4. 000 <t. col. <J8H=D <JD=*A, &emnifcaţia @nirii pentrude!voltarea armatei naţionale, Apărarea )atriei, >ucureşti, 05, nr. :/4762, p.0$1. 00: ediculu Romănu, 0;, nr. 1, pag. 07. 001 Raportul nr. 05; din ::aprilie 045. ste prima armacie de campanie, cap de tradiţie în România.







0

actuala denumire comună internaţională /*C=2 a medicamentelor. edicamenteleolosite le vom găsi şi în prima Farmacopee Română. Calitatea medicamentelor astat în atenţia lui )ru!insNO. *ăm un singur e#emplu- cu oca!ia recepţiei unormedicamente trimise de la >ucureşti şi primite la 0 august, în raportul cunumărul 0 din !iua următoare, ace menţiunea- iar după cvalitateamedicamentelor s'a găsit emplastru diac9ilon şi ungventum alt9eae proaste,nelucrate "ineG005. Controlul era ca şi mai înainte, organoleptic. *otarea cuustensile de lucru, deşi redusă, era satisăcătoare. %n armacie e#istau cumpenede uncii şi grani, cutii cu greutăţi armaceutice sau dramuri, spatule de fer,mo+are de alamă şi serpentin, tulum"e de sticlă şi de cositor pentru in+ecţiiG,adică pentru spălături uretrale şi pentru răni. %n timpul uncţionării Ba"erei,armacia a ăcut mai multe aprovi!ionări, dar de mică importanţă. )rincipalasursă de aprovi!ionare a ost &pitalul Jstăşesc din >ucureşti. <a 05 iulie, spree#emplu, s'au cerut 0; ocale de scamă ş.a. edicaţia din Ba"ără a ostasemănătoare cu cea de la &pitalul de la i9ai ?odă, iar ormele armaceuticenumeroase. &'au e#ecutat- decocturi simple şi compuse, inu!ii, linimente, apemedicamentoase, pilule, soluţii, spirturi, mi#turi, emulsii, pul"eri simple şicompuse, unguente ş.a. edicaţia a ost activă, variată şi destul de comple#ăaţă de posi"ilităţile armaciei de campanie. %n Condica de socotealamedicamentelor din Ba"ăra FloreştiG au ost cuprinse 050 de droguri şi ; deo"iecte de inventar. %n scăderiG s'au trecut 015 de medicamente şi 05 materialeconsuma"ile /ceară roşie, condeie, pene de gâscă, lumânări etc.2. *rogurile

consumate pentru prepararea medicamentelor au ost următoarele /s'au păstratdenumirile e#acte, înscrise în manuscrisul original2- Acetas amoniae solut. conc.A#ungia porci Acetas plum"i. solut. >als. copaivae Acetas potassae >icar"onatsodae Acidum citrici Camp9orae rasae Acidum Halleri Calomellanos Acidump9osp9oricum Car"onas li#iviae Acidum nitricum conc. Car"onas sodae Acidumsuluricum dilut. Ceratum galeni Acidum tartari Corte# c9inae Acetumaromaticum Car"onas erri Alco9ol vini Corte# \uer\us Alumen ustum ColodiumAmonia pura li\uida Cretae al"a AmOgdales dulces Creosoti AmOlum purumCremor tartari Aet9er suluris C9rom gel" A\ua destilata C9loroormi A\ualaurocerasi C9loratis calcis

005

idem, *os. 41:, . 47.



:

mpl. *iac9ilon mpl. cicutae mpl. mercurialis mpl. glutinosum mpl. c9inicummpl. vesicans Cera al"a Cera (ava #tr. a"sOnt9ii #tr. "elladonnae #tr.ratan9iae #tr. tara#aci #tr. opii Farina sinapis Farina lini Folia aurantiorum Foliadigitalis Folia salviae Fructus tamarindorum Hidroc9loras morp9i Flores arnicae Fl.c9amomilae Fl. sam"uci Fl. ver"asci Fl. suluris Fl. tiliae Her"a a"sOnt9i Her"ament9ae Her"a t9eae Vali 9Odro+odinii <apis inernalis <inimentum volatileagnesia ustae ercuris corrosivus ercuris precipitatus ru"er Ditras argenticrOstallisati Ditras "ismut9i Ditrum purum Jleum amigdalarum Jleum 9OosciamiJleum ment9ae Jleum olivarum Jleum lini Jleum ricini

Jleum tere"ent9inae Jpodeldoc )illulae Andersoni )illulae corrosivi Bincturaantic9olerinae )illulae proto+odureti 9Odrarg. )illulae valleti )ulv. aluminis )ulv.ara"ici gummi )ulv. coracis )ulv. car"onum )ulv. cerrussae )ulv. c9inae )ulv.cu"e"arum )ulv. contra tuseim )ulv. *oSeri )ulv. ipecacuan9ae )ulv. +alappae)ulv. r9ei c9inensis )ulv. nitri )ulvis salis amoniaci )ulv. scillae compositus )ulv.suluric aurantii antimonii &aponis communis Rad. alt9eae Rad. colom"o Rad.ipecacuan9ae Rad. graminis Rad. ononidis Rad. r9ei c9inensis Rad. ratan9iaeRad. salepi Rad. valerianae &acc9ari al"i &acc9ari saturni &alis amari &emen lini&pecia amaricantes &pecies pectorales &pecia pro omento &piritus camp9orae&piritus saponis &tipites dulcamara &uccus li\uritiae



1

&ulas c9ininae @ngventum alt9eae &ulas cupri @ng. >asiliconis &ulas !inci @ng.cerussae &ulur aurant antimonii @ng. lOt9argirii Bartari emetici @ng. 9Odrargiriicinerei Binctura arnicae @ng. ru"ri /sic h2 Binctura cinamomi @ng. a" sca"ies

Binctura +odinae @ng. simple# Binctura opii simple# @ng. populeum Binctura opiicrocata <ipitori Binctura r9ei spirituoasa %n două luni s'au consumat 10;lipitori0:;. &e pot aduce critici medicaţiei de atunci, al cărei punct sla" a ostconsumul oarte mare de sare amară /apro#. 00; Ng2, ceea ce înseamnă o do!ăpentru fecare "olnav. &'a a"u!at de Farina <ini, #tractum Jpii şi &tipites*ulcamara. Cu privire la preţul medicamentelor, se constată că preparatelearmacistului >aitler au costat 1; parale în iunie 045, iar o lună mai târ!iu :7 deparale, pentru un om şi o !i de spitali!are0:0. <a armacia militară costulmedicamentelor a ost de 01.0 parale0::, raportul find net în avoarea armatei.*acă se ţine seama de leaa armacistului militar şi de aptul că armacistul>aitler plătea impo!ite pentru stat, costurile medicamentelor au ost apropiate.Armata avea însă avanta+ul unei armacii permanent la dispo!iţia sa. Cele maiscumpe medicamente, în ordinea descrescătoare a preţurilor /în lei2, au ost-argint nitric /6;2, mosc /6;;2, Alco9ol vini /6;;2, Cera citrina /1;2, Fructustamaridorum /1;;2, AmOgdales dulces /1;;2, &acc9ari al"i /::2, &alis amari/:;;2. C9eltuielile pentru medicamentele Ba"erei de la Floreşti, inclusiv decontulde la armacia lui >aitler, au totali!at :6 0:6 lei şi 6 parale /0 leu 6; parale2. %ncele ce urmea!ă este pre!entat, în detaliu, ta"loul acestor c9eltuieli0:1-

Raportul ;j045 07j0; 0j0; 6:;j045 6;j045 00j0; otivarea%nfinţarea armaciilor regimentare )entru dulapuri, o"iecte, producte J"iecte şiproducte armaceutice edicamente şi c9eltuieli e#traordinare <ipitori, 1;; "uc.*econt medicamente >aitler edicamente Botal <ei 1 65 6 40 056 66 7 0::75 5; 0 4: 0 ;;; :6 0;5 )arale ;5 14 0; $ :; ;: $ ; $ ;6

0:;

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 045, *os. 41:, .1;$10. 0:0 idem, . 4. 0:: idem, . 06. 0:1 Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fondinisterul de Ră!"oi. &erviciul &anitarG, 00, *os. 656, . 77.



6

*econtările au ost ăcute în anul 0;, iar documentele depuse în dosarul degestiune al anului 00. Către sârşitul lunii august 045, s'a dat ordin de

încetare a manevrelor şi trimiterea unităţilor în garni!oanele lor. %n primele !ileale lunii septem"rie, &pitalul Jstăşesc al Ba"erei a ost desfinţat. Farmacia şi'a

înc9eiat activitatea. Farmaciile portative au ost strânse şi transportate la>ucureşti. Farmacia Ba"erei de la Floreşti constituie prima e#perienţă româneascăde campanie. Farmaciile portative au ost conecţionate după un model original,timpul nepermiţând consultarea unor modele din străinătate. odelul românesc aost concepţia armacistului şe )ru!insNO, iar inventarul alcătuit după medicaţiacurentă din &pitalul Jstăşesc de la >ucureşti. %n toamnă, drogurile neutili!ate auost scoase din inventare, iar armaciile porta"ile depuse la păstrare. %n anii ce auurmat, aceste armacii portative, reparate şi completate, au ost olosite înmarşuri, ta"eri, la carantine şi în alte misiuni, oriunde a ost nevoie de oasigurare cu medicamente a eectivelor. )rima armacie de campanie a desc9isdrum unei rumoase tradiţii în armata română. Farmacistul şe )ru!insNO,armacistul secundar 8audi şi elevii Ecolii Daţionale de Farmacie au răspuns cupricepere şi devotament nevoilor armaceutice ale oştirii. #perienţa primeiarmacii de câmp va f îm"ogăţită cu oca!ia ta"erelor ce se vor succeda aproapeanual până la începutul campaniei glorioase din anii 077$07.

voluţia armaciei militare şi a nomenclatorului de medicamente în perioada045$077

<a începutul anului de mare re!onanţă istorică 045, armaciile ostăşeşti dinspitale îşi desăşurau activitatea în condiţii normale. <a :: e"ruarie 045, în&pitalul Jstăşesc de la i9ai ?odă erau internaţi 05 de ostaşi. &pitalul uncţionacu trei secţii. *in cererea, datată : aprilie 045, a doua în ordine cronologică dela începutul anului, re!ultă că medicamentele importate erau preponderente aţăde cele de pe piaţa internă. 8audi a mai solicitat onduri pentru mo"ilierulmaga!iei, pivniţei şi podului, am"ala+e din sticlă pentru "una păstrare amedicamentelorG ş.a.0:6. Activitatea la armacia spitalului era în creştere. Cei doi

armacişti erau preocupaţi de prepararea medicamentelor, de pro"leme de învăţământ şi aprovi!ionare, când la începutul lunii aprilie s'a anunţat sarcinaorgani!ării armaciilor portative. *upă deplasarea eectivelor la Floreşti,activitatea în spital s'a redus. 8audi, rămas la >ucureşti, asigura spitalul unde seinternau numai "olnavii din su"unităţile de pa!ă şi evacuaţii din provincie.

Botodată, se preocupa şi de

0:6

i"idem.





4

aprovi!ionarea armaciei din Ba"ără. Jdată cu venirea toamnei şi desfinţarea Ba"erei, activitatea la >ucureşti a revenit la normal. %ncă de pe vremea Ba"erei,8audi întocmise un ta"el cu medicamentele necesare pentru nevoile armacieipână la sârşitul anului. Ba"elul a ost trimis în Ba"ără, la armacistul şe )ru!insNOspre a 9otărîG. ste un semn al disciplinei care domnea în armacia militară. Aşas'a reali!at a treia aprovi!ionare a spitalului. Anul 045 a mai ost marcat de uneveniment important- &pitalul Jstăşesc de la i9ai ?odă a primit denumirea de&pitalul ilitar CentralG. Doua construcţie era una dintre cele mai moderne şimai impunătoare clădiri ale Capitalei0:4. %n localul nou a ost transportat vec9iulmo"ilier, pentru ca apoi să se îm"ogăţească şi să se înrumuseţe!e. Farmaciamilitară s'a mutat aici în 0;0:. %n 0;, &erviciile sanitare militare ale)rincipatelor @nite se unifcă în mod real, su" conducerea lui Carol *avila.Centrali!area a impus măsuri şi în domeniul prescrierii medicamentelor, comunepentru toate armaciile, măsuri ce se vor respecta ani de'a rândul. ConormRegulamentului din decem"rie, *avila cerea să nu se prescrie nici unmedicament inutil. edicamentele tre"uiau să fe prescrise numai pentru :6ore0:7. Astel, se luau măsuri pentru evitarea risipei. *in situaţia înaintată su"semnătura lui 8audi, a(ăm că, pentru cele 517 !ile de spitali!are din lunadecem"rie 0;, s'au consumat medicamente în valoare de : 4.0; lei, adică00 parale şi 0j1 de om, pe !i0:. C9eltuielile pentru medicamente, pe întreg anul0;, s'au ridicat la suma de 4: ;;4 lei şi 11 parale0:5. Faţă de alocaţia de parale pe !i, din 010, costul medicaţiei era acum du"lu. &uma totală pe an

repre!intă ceva mai mult decât alocaţia "ănească pentru toate spitalele ostăşeştidin Iara Românească, prevă!ută pe ani. )oate că acesta a ost motivuleconomiilor cerute de *avila prin regulament. <a sârşitul anului 0;, doctorulCi9ac, de la =aşi, cerea să se înfinţe!e două noi armacii în oldova, precum şidouă posturi de a+utor de armacist01;. ai adăuga apoi cinci posturi dela"oranţi armacieriG, câte unul la 8alaţi şi la noile armacii, iar ceilalţi doi laarmacia &pitalului ilitar din =aşi010. Ci9ac spera

0:4

*upă o stampă din timpul domnitorului Cu!a, reprodusă în lucrarea- 8=@R&C@ C.C., 8=@R&C@ *. C., =storia Românilor din cele mai vec9i timpuri şi până astă!i,d. Al"atros, >ucureşti, 0570, pag. 466. 0: *RA8J=R EB., *in istoricularmaciei militare în România, Revista &anitară ilitară, >ucureşti, 0517, nr. 1,pag. :4. 0:7 >AR>@ 8., op. cit., pag. 07;. 0: Ar9ivele Daţionale >ucureşti,Fond inisterul de Ră!"oi. &erviciul &anitarG, 00, *os. 405, . 0$:;. 0:5Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 00, *os. 47, .:6. 01; Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi. &erviciul&anitarG, 0;, *os. 0, . 51. 010 Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul

de Ră!"oi al oldoveiG, 0;, *os. 65, . 71.





să o"ţină, astel, de la *avila, ceea ce nu reuşise prin "ugetul mai redus aloldovei, înainte de @nire. %n 00, &pitalul ilitar Central îngri+ea 6;; de "olnavipe !i. Devoile de medicamente au impus du"larea "ugetului armaciei, respectivde la ;; lei în 0;, la 05 6 lei. Creşterea "ugetului secondea!ă mărireanumărului "olnavilor şi nu se reeră la întreaga armacie militară din )rincipatele@nite. %n oldova se o"işnuia ca medicamentele să se distri"uie gratuit ofţerilorşi gradelor inerioare. Acelaşi Ci9ac întrea"ă dacă este permis a f distri"uite şi încontinuare. )ro"a"il că s'a adoptat sistemul de la >ucureşti, unde nu se asiguraumedicamente gratuit, întrucât Regulamentul din 0; nu prevedea nimic în acestsens. *in e#aminarea listei de materiale care se cumpărau de pe piaţa locală,constatăm cât de mult crescuseră nevoile3 astel, se apreciau ca necesare- :4;ocale de untdelemn, 1; Ng de !a9ăr, :;; Ng de untură de porc /A#ungia2, :4;Ng de spirt tareG, 04; ocale de migdale ş.a.01:, şi acestea doar la o singurăaprovi!ionare h. aterialele intrau în ela"orări şi atrăgeau după sine şi e#tindereala"oratorului galenic. Jdată cu celelalte materiale, s'au mai cerut- 9ârtie de fltru,etic9ete şi 9ârtie pentru tipărit etic9ete, "orcane de pământ ş.a. %n acel an, lasursele de aprovi!ionare se adaugă încă una, arsilia. &e pare că piaţa rance!ă,de care )rincipatele @nite erau legate pe drumul maritim, oerea preţuriavanta+oase la unele medicamente. %ntre cele :: de droguri comandate în Franţa,

întâlnim- argint nitric, ArroS root, "alsam de )eru, sulat de c9inină, cloroorm,Naliu iodat, opiu, amoniu car"onic ş.a.011. >a!a de aprovi!ionare a celor maimulte medicamente a rămas însă tot ?iena, de unde s'au solicitat 1 de droguri

tradiţionale016. %n aceşti ani, )ru!insNO s'a preocupat şi de gospodărireaarmaciei. ai întâi a procurat mo"ilier pentru elevii armacişti014. Apoi a cerutonduri pentru plata lăcătuşului care conecţionase- lucrurile din fer ce le'a ăcutpentru tre"uinţa la"oratorului la spitalul cel nouG01 şi pentru c9eltuielile detâmplărie017. Farmacistul şe ace dese reeriri despre dotarea la"oratorului01,despre cositorirea vaselor de aramă şi alte lucrări. )entru văruirea localului,te#tul suna astel- <ocalitatea /spaţiul, n.n.2 armaciei oştirii şi la"oratorului /see#primă ca pentru două servicii deose"ite, n.n.2 findcă prea s'au înnegrit şi s'a/u2 aumat, este neapărat nevoie a se spoi, cum şi a se meremetisi lala"oratoriu cotloaneleG015. )reocuparea lui )ru!insNO pentru o mai "ună

depo!itare şi conservare a

01: 011

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 00, *os. 47, .17. Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 00, *os.405, . . 016 idem, . 7$:. 014 >ănuim că este vor"a de mese şi scaune,

întrucât documentul nu oeră alte amănunte3 idem, 00, *os. 47, . :. 01 Ceel de lucruri din fer să se f conecţionat nu am putut a(a3 idem, . 6. 017 idem, .

. 01 idem, . 0;, 0: ş.a. 015 idem, . 0:.





7

materialelor re!ultă din cererea a :;; lei pentru manoperă şi materiale- pentru ainci!aG /a înc9ide, a delimita, n.n.2 cu scânduri locul gol de su" scara spirală[ la/intrarea2 pe lângă armacie, pentru ţinerea unor o"iecte care tre"uie a seconserva la loc răcorit şi um"rosG06;. Ei din nou repară armaciileregimentare060. *e la 7 aprilie 00 ne'a rămas un document interesant asupramedicaţiei cerute pentru spitalele militare din oldova, din care re!ultă nu numaiperecţionarea unor denumiri de medicamente, dar şi e#igenţa privind calitateaacestora. =ată integral, lista materialelor cerute06: /s'au păstrat aici denumirilestrict originale2- Acetas plum"icus acidulus crist. Radi# astragali Acidum citricumcristallisatum Radi# ipecacuan9ae Acidum tartaricum Radi# sarsaparillaeHonduras scissa A\ua laurocerasi &apo venetus in ta"ulis Atropinumcristallisatum purum &ecale cornutum sine erore >icar"onas natricus anglicanum&permacetum recens >utOrum cacao recens &piritus nitrico aet9ereus Cina"arispreparata &ulas c9inini gallici purissime &ignaturae diversae e#c9arta al"a eCorte# cassiae lignae (ava inscripte sint k)9armacia JasteiG, Corte# c9inaeregiae (avae =aşi, 8alaţi etc. Creta coloniensis scissa Ferrum lacticum purum&catulae ligni diversae \ualitate Ferrum ses\uic9loratum cristallisatum ?itravirida ad. dra9mas duas, sc9ocN Folia *igitalis purpureae ?itra virida ad. unciamsemis Folia &ennae ale#andrina ragment. ?itra virida ad. unciam unam Fructustamarindorum recens ?itra virida ad. uncias duas 8ummi ara"icum electum ?itravirida ad. uncias tres 8ummi laccae in ta"ulis ?itra virida ad. uncias \uatrosanna cala"rina ?itra virida ad. uncias se# Datrum car"onicum acidulatum crist.

?itra virida ad. uncias octo Jl. amigdalarum dulcium recens pressum ?itra viridaad. uncias decim Jl. anisi seminis vulg. recens pressum ?itra virida ad. unciasduodecim Jl. +ecoris asseli ?itra virida ad. uncias octodecim Jl. lini sem. recenspressum ?itra virida ad. li"ras duas Jl. olivarum secunda calit. ?itra virida ad.li"ras duas et semis Radi# arnicae ?itra virida ad. li"ras tres *e remarcat că înrepetate rânduri se cer medicamente proaspete /recens2. ste interesant modulcum )ru!insNO îşi e#ercita uncţia de şe al întregii armacii militare. *upăprimirea cererii de medicamente de la =aşi, a o"servat e#agerări ăcute la uneledroguri şi, ără să le!e!e suscepti"ilitatea armacistului şe 8relman,

06; 060

idem, . 06. idem, . :;. 06: Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul deRă!"oi. &erviciul &anitarG, 00, *os. 405, . 0;;.











7;

=ată câteva prescripţii întâlnite la una din armaciile portative, trimisă la >ăileCălimăneşti, e#trase din Jrdinatis diei :7 iulie 00G- Rp. )ulvis aerop9ores 6"uc. /do!e2 Rp. Acet aromat : uncii /apro#. 7; g2 Rp. Acid Halleri 0 scrupul /apro#.0.4; g2 &ac9ar al" 0 uncie /apro#. 16 g2 A\uae 0 li"ra /6:; g2 Rp. )ulvis c. tussimDr. /do!e2 Rp. &alis amaris : uncii /apro#. 7; g2 Rp. &piritus vini /pentru maşinaspiţeriei2 : uncii /apro#. 7; g2 edicamentele de mai sus erau în marea lorma+oritate gata preparate şi simplu de administrat. Faţă de posi"ilităţile reduseale armaciei portative, presupunem că Acidum Halleri era măsurat în picături. <a

înapoiere, medicamentele consumate se +ustifcau la armacia militară princondicile de prescripţii medicale !ilnice. %n 0:, armaciile portative au ostolosite astel-

*ata anul 0: 07 aprilie :4 aprilie : iunie : iulie @nitatea militară >tl. 0 8eniu<ocul deplasării Fântâna &atului Farmacia reparti!ată Farmacia regimentară nr. =edicamente şi o"iecte, :0 de sortimente edicamente, 7 sortimenteedicamente, 14 de sortimente Farmacia regimentară nr. =? Farmacie portativămodel rance! )rimitori &u"armacist 8. *răgulănescu &u"armacist Reg. 4 8alaţiCălugăreanu &u"armacist K >ăile Jlăneşti )oppu levii Ecolii de Rm. ?âlcea,edic "tl. cls. = Farmacie la 9er"ori!aţie Al. ?lădescu &u"armacist Reg. : <inieCraiova *umitrescu &u"c9irurg K Jcnele ari Rădulescu &u"c9irurg K Burnuăgurele idem )apadopol scadronul &u"armacist K idem şi alte medicamente 6<ăncieri B. Hepites scadronul edic "tl. cls. = Craiova idem 0 <ăncieri Al.

?lădescu Reg. de edic "tl. cls. == >u!ău edicamente Cavalerie anolescu edic"tl. cls. /K2 Compania de =aşi$>ucureşti K eseriaşi 89isulescu edicamente,=nspector K 07 sortimente pentru K &erviciul &anitar trusa personală >ateria deFarmacie portativă model &u"c9irurg >u!ău Artilerie rance! Al. =onescuedicamente, &u"armacist >tl. 0 8eniu Fântâna &atului 15 de sortimente 8.*răgulănescu Farmacia regimentară &u"armacist nr. ? şi o armacie K K 8.*răgulănescu portativă model rance!

01 august

07 august 0 august :5 august K septem"rie 0 septem"rie :; septem"rie :7octom"rie 1 decem"rie



70

Aceste distri"uţii s'au ăcut pe "a!a unor documente de predare$primire,neuniormi!ate, su" semnătură06. Jştirea a olosit şi o armacie portativă deprovenienţă rance!ă, destinată pentru infrmerii şi mânuită de medici sausu"c9irurgi. Cu toată ascendenţa ce o pre!enta această armacie de circulaţiemai largă, europeană, armaciştii români au completat'o cu ustensile /cumpenede mână, cutii cu dramuri, măsuri de alamă2 şi câteva medicamente /BincturaAntic9lolerina, <i\uor Ho]manni, pul"eri compuse ş.a.2. Astel, s'a ormat o adoua armacie portativă românească, mult mai mică decât armacia regimentarămodel 045 şi destinată eectivelor militare ce se deplasau în marşuri şi misiunide scurtă durată. Fiind uşoară de mânuit şi de transportat, această mică armacies'a aprovi!ionat în număr mare. )entru a uşura predarea$primirea şi evidenţa,inventarul a ost multiplicat prin litografere, devenind astel primul de acest gendin armata noastră, purtând numele general de =nventar de completG. Farmaciileportative, pregătite cu atâta meticulo!itate de )ru!insNO şi elevii săi, după olosirereveneau la >ucureşti, deseori într'o stare deplora"ilă, cu sticle sparte şi ustensilepierdute sau deteriorate, pagu"e e#plica"ile prin transportul din vremeaaceea065, pe drumuri proaste şi în căruţe. Dumărul mare de spitale militare ceuncţionau în 0:, la >ucureşti, =aşi, Craiova, 8alaţi, >răila, )loieşti, 8iurgiu,

Belega, Jcnele ari04; etc., a impus necesitatea ela"orării unui Regulamentprivind administraţia şi conta"ilitatea spitalului040. )revederile pentru &erviciularmaciei sunt puţine şi se pierd în te#t. Botuşi, se desc9ide drum reglementăriiaprovi!ionărilor într'un mod mai sistemati!at. Articolul 7 menţionea!ă că

aprovi!ionările cu medicamente, o"iecte /instrumente sau ustensile, n.n.2 şimo"ilier se ac după ordinul ministerului şi în uncţie de cererile anuale ăcute la0 octom"rie al fecărui an. Astel, reglementarea întocmirii planului anual deaprovi!ionare îşi are o"ârşia încă din anul 0:. )rin acest regulament, seprevedea ca materialele de pansament să se aprovi!ione!e din târguri, de pepiaţă, deoarece ele nu se aprovi!ionau centrali!at în economia de atunci. )arteacea mai lăuda"ilă a Regulamentului a ost o"ligativitatea inventarieriimaterialelor la sârşitul fecărui an. *in documentele de acest el rămase, neputem da seama de nomenclatorul medicamentelor olosite, cât şi de sc9im"ărileproduse de'a lungul timpului. Bot prin acest regulament s'a preci!at, pentru prima

oară în &erviciul &anitar, încadrarea materialelor în patru categorii- 0 $ noi, : $"une, 1 $ de reparat, 6 $ de neîntre"uinţatG. Cu intermitenţe şi mici modifcări,evidenţa pe stări calitative ale materialelor s'a păstrat până acum. Regulamentulsus'amintit repre!intă o nouă etapă de organi!are şi moderni!are a serviciuluiinterior în spitalele militare.

06 065

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 0:, *os. 6:1.

idem, . 074. 04; onitorul Jastei, >ucureşti, 01, nr. 1, pag. 0:. 040



Regulamentul asupra administraţiei şi conta"ilităţii spitalului, >ucureşti, 0:,pag. 1.



7:

%n lipsa unui regulament propriu, armacia militară a "enefciat de alte acteofciale sta"ilite pe oştire, cum ar f cele privitoare la e#pedierile de materiale.aterialele erau pregătite în virtutea unui ordin, împac9etate şi sigilate/plom"ate cu marca maga!ieiG2 şi apoi trimise la destinaţie. &e întocmea unproces ver"al în mai multe e#emplare, din care unul se introducea în colet, altulse e#pedia ministerului, iar alte două, prin corespondenţă, se trimiteau unităţiiprimitoare. *upă sosirea materialelor, una din aceste cpii, semnată de primire,

împreună cu recipisa conta"ilă, se trimitea e#peditorului. *eşi cam greoi, acestprocedeu s'a aplicat multă vreme, cu evidente economii. %ncadrarea cu armaciştia unităţilor militare s'a ăcut pentru prima oară în 01. Astel, şapte regimentede linie, regimentul de artilerie, trei regimente de lăncieri şi "atalionul de geniuau primit armacişti. @nii dintre aceştia nu aveau studiile terminate şi mailucraseră în acele unităţi în timpul vacanţei, destul pentru a li se remarcapre!enţa. %n acest timp, s'a reali!at şi prima Farmacopee Română, eveniment deimportanţă naţională. Autorul principal al primei armacopei româneşti a ostConstantin C. Hepites, pe atunci în solda oştirii, ca medic. )rima armacopee,ofcială de la 0 ianuarie 01, piatră de 9otar între două epoci armaceutice, aost aplicată imediat şi în armată. An de an, Farmacia ilitară Centrală s'a

îm"ogăţit cu noi acte de organi!are. *in Murnalul de rapoarteG ale &erviciuluiarmaciei pe trimestrul === al anului 06, a(ăm că fecare din cele patru secţii alespitalului militar avea câte o armacie proprie. %n spital era organi!at şi unserviciu de gardă al armaciei. Farmaciştii de gardă întocmeau rapoarte la

sârşitul !ilei, arătând toate întâmplările neo"işnuite sau menţionând ormulamonotonă, dar agrea"ilă, că- toate se a(ă în "ună stareG. %n fecare !i se ţinea omică adunare, la care toţi cei !ece armacişti ai spitalului tre"uiau să fe pre!enţi.CJD&BADB=D C. H)=B& /0;6$05;2 este o personalitate "ine cunoscută astă!i.<a cele cunoscute despre viaţa şi activitatea sa, se pot adăuga câteva dateinedite. Hepites a ost român, în ciuda numelui său greci!at. 8reci!area unornume româneşti era la modă încă de pe vremea anarioţilor. Dumit medic alCarantinei de la >răila, Hepites a îngri+it şi sănătatea militarilor care asiguraupa!a. )entru aceasta, armata înfinţase un la!aret ostăşesc ce purta numele despitalG. &pitalul a avut spiţeria sa, dar la început nu a uncţionat, Hepites find în

acelaşi timp şi urni!orul medicamentelor. Relaţiile cu armata au ost dintre celemai corecte. *avila l'a c9emat în oştire în anul 047. Hepites a uncţionat nunumai ca proesor la Ecoala Daţională, dar a împlinit şi alte misiuni ale &erviciuluisanitar, dintre care şi acela de medic şe de secţie în Ba"ăra de la Floreşti, în045. <a 7 septem"rie 0:, a ost numit şe al >iroului === medico'legal şi clinico'legal din *irecţia sanitară. %n perioada când a uncţionat în armată a ost şi şe al>iroului ştiinţifc din aceeaşi *irecţie. &e poate afrma cu certitudine că în timpulela"orării armacopeii era salariatul oştirii.



71

%n 01, împreună cu )ru!insNO, a întocmit şi a înaintat o propunere pentru întocmirea unei armacopei militare. Compusă din opt capitole, lucrarea s'ar f"a!at pe Farmacopeea Română, urmând să se adauge o parte privitoare laanali!a alimentelor şi a apei pota"ile a ostaşului, instrucţiuni pentru o"servaţiimeteorologice, precum şi o culegere de ormule cu ingrediente ietine. inisterulde =nterne, prin şeul &erviciului sanitar de atunci, nu a înţeles nevoile armatei şia oprit întocmirea armacopeii propuse04:. %n aceşti ani, volumulmedicamentelor şi al materialelor sanitare a crescut mult. )entru acoperireanecesarului, oştirea a încercat şi alte soluţii. %n iulie 04, a ost trimis înstrăinătate doctorul =uliu Beodori, pentru a studia sursele de aprovi!ionare celemai convena"ile şi a întocmi o inormare asupra progreselor apusene041. %n ceeace priveşte ac9i!iţionarea drogurilor clasice, prevă!ute în armacopei, nu eraunoutăţi. &'au impus în practică specialităţile armaceutice. Acestea eraupreparate "revetate, rumos am"alate, având o conserva"ilitate prelungită şi ocompo!iţie f#ă, mai mult sau mai puţin comple#ă, din care se divulgau rareoricomponentele, dar se păstrau secrete cantităţile, metoda de preparare, corectoriide gust şi miros. a+oritatea specialităţilor aveau activitate terapeutică certă şiconstantă. Această calitate a determinat diu!area lor din ce în ce mai mult,concurând prepararea manuală a medicamentelor la receptură. )reţul redus,procedura mecani!ată, ad+udecarea tuturor ormelor armaceutice de la siropuri,vinuri, pilule, alifi etc., până la comprimate şi fole, posi"ilităţile sporite de controlanalitic, pre!entarea atrăgătoare şi alte avanta+e au lărgit considera"il producţia

industrială a acestor specialităţi. <a început, specialităţile se preparaumanuacturier, în la"oratoare mici, sla" dotate, în condiţii uneori rudimentare.@nele la"oratoare s'au de!voltat ulterior la mari dimensiuni, producândcentrali!area sau ruinarea celor mici. Cu timpul, specialităţile au câştigat

încrederea medicilor şi "olnavilor, precum şi o mare parte din armacişti.)repararea industrială a îm"ogăţit pe unii armacişti şi întreprin!ători. Breptat, s'aăcut remarcată o contradicţie între la"oratoarele de specialităţi şi drog9erii, pede o parte şi ofcinele pu"lice, pe de altă parte, contradicţii maniestate printr'ove9ementă polemică pu"lică. %n deceniul al şaptelea al secolului al P=P'lea,diu!area specialităţilor era la început. Acesta era turul de ori!ont pe care tre"uia

să'l f perceput doctorul =uliu Beodori, în călătoria sa în Jccident. Farmaciştiiromâni /civili2 au primit ca atare specialităţile străine, findcă oereau un plus decâştig prin ra"atul comercial. i nu au avut timp şi nici condiţiile necesare pentrua anali!a valoarea terapeutică a specialităţilor şi

04:

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul Aacerilor =nterne. &erviciul&anitarG, 01, *os. 0, . 0;;. 041 )LR?@<&C@ D., Jriginile şi evoluţia

&erviciului sanitar militar şi a &pitalului ilitar Regina lisa"etaG /01:$051:2, Bipografa <uciaG, >ucureşti, 051:, pag. :7.





76

compo!iţia lor şi nu au intuit urmările acestui comerţ. Bimid, înainte de 0;, auost produse specialităţi armaceutice în cantităţi neînsemnate şi în >ucureşti.=mportul specialităţilor străine nu era reglementat. Acestea erau prescrise cuuşurinţă de medici, dar de cele mai multe ori se desăceau ără avi!ul medicilor.%n presa românească, reclamele preparatelor străine erau rare înainte de 04; şinesupărătoare înainte de 0;, dar până la ră!"oiul pentru independenţă s'aurevărsat nestăvilit. Reclamele specialităţilor apar până şi în onitorul, >uletinulofcial al României /052, smulgând în mod o"sedant spaţii preţioase. %n spatelereclamelor stătea molipsitoarea credulitate a cumpărătorilor, iar pe de altă partecreşterea câştigurilor "ăneşti şi mărirea capitalului armaciilor. &poradic, câte ospecialitate necorespun!ătoare cădea su" "isturiul necruţător al analistului dela"orator. %n acest ca!, produsele respinse, denumite şi şarlataniiG, nu erauadmise la desacerea în ţară. @nele specialităţi suereau rigorile modei.&pecialităţile armaceutice străine şi indigene nu au ost acceptate în armată,datorită tendinţei conducerii Jştirii şi a &erviciului sanitar de a producemedicamentele prin personalul şi cu mi+loacele proprii. Farmaciştii militari, mairealişti, preerau să producă medicamente organi!ând mai "ine prepararea lor lareceptură. Cu timpul, armata va crea propriu său la"orator de preparatearmaceutice semi'industriale. Bermenul de specialităţiG va f însă olosit mereu

în armată, iar în cercurile armaceutice uneori cu repulsie argumentată, până lasârşitul secolului. Cu toate acestea, specialităţile au triumat. )rogresul ştiinţifcreal, atât în Apusul uropei, cât şi în )rincipatele @nite, a înaintat implaca"il şi

sistematic. )e "a!a cercetărilor lui )asteur, şi în special ale lui <ister, s'auintrodus, în Apus, antisepticele. )rin medicii români care studiau la )aris, aceastămetodă a intrat oarte repede în ţară. Astel, în perioada 0$07;, în armaciamilitară s'au introdus produse ca- acid enic, acid salicilic, calciu 9ipocloros ş.a.

Botuşi, antisepsia se aplica pe o scară redusă.

*otarea armatei cu materiale sanitare de campanie

%n câţiva ani după @nire, organele sanitare militare, stimulate de medicul şe dr.

Carol *avila, s'au preocupat de dotarea materială pentru campanie. J parte dininstrumentele c9irurgicale, armaciile portative şi alte materiale aprovi!ionate în045 şi în anii ce au urmat, s'au u!at datorită transportului, în timpulnumeroaselor marşuri şi a olosirii în serviciu, atât în spitale cât şi în ta"erele devară ce s'au ţinut cu regularitate aproape în fecare an. Anul 0 marc9ea!ăapariţia primei reglementări asupra dotării regimentelor şi divi!iilor cu completesanitareG de campanie046.

046





74

%n onitorul Jastei apare nomenclatura şi destinaţia acestor complete, precum şiconţinutul inventarelor. %n Domenclatura AG erau cuprinse şase complete şi targasanitară, destinate pentru asigurarea su"unităţilor. %n Domenclatura >G eraucuprinse :6 de complete, dintre care masa pentru pansamente, denumită atuncide amputaţieG, :; de panere, un "utoi pentru apă ş.a. Domenclatura CGcuprindea şase complete, dintre care locul principal îl ocupa armacia portativă,aşe!ată pe două trăsuri /căruţe2 şi completele veterinare044. *in punct devedere armaceutic, aici se găsesc elementele undamentale pentru asigurareacu medicamente, la campanie. @nul din complete, armacia$ infrmerie, destinatăpentru "atalion, cuprindea 46 de articole şi era transportată într'o ladă mare.Conţinea câteva soluţii /spirt camorat, acid acetic, amoniac, eter2, câtevapul"eri, pilule cu c9inină, materiale de pansament şi puţine ustensile, dintre carenu lipseau cumpenele de mână şi cutia cu dramuriG /greutăţi armaceutice2.Antisepticele nu erau încă undamentate teoretic şi introduse în practică. Duposedăm date asupra modului cum a ost reali!ată această armacie$infrmerie,dar o vom întâlni în unele "atalioane, în 077. Farmacia regimentară se asemăna

întrucâtva cu cea din 045, descrisă anterior. Farmacia unei am"ulanţe de divi!ieera montată pe şasiul unei trăsuri şi semăna la e#terior cu o trăsură deam"ulanţă /pentru răniţi2. )e lângă trăsura de armacie se mai a(a în dotare şi unurgon care cuprindea un cort mic, cinci lă!i cu materiale şi căr"uni, vase dinlemn pentru apă, o so"iţă de fer ş.a. 04. *epo!itul de medicamente de laCartierul 8eneral tre"uia să fe compus din 0: armacii regimentare, două

armacii am"ulanţeG, în două care, cinci lă!i cu dierite medicamente, 0: perec9ide cantineG, care conţineau, de asemenea, medicamente. *acă ela"orareateoretică a dotării a mers mai uşor, în sc9im" dotarea propriu'!isă a înaintatoarte greu, datorită lipsei ondurilor. %n 05, *avila a reuşit să aducă câtevatrăsuri de am"ulanţă din Anglia, pe care le'a completat cu materiale sanitare dinţară047. Bot în acest an, *avila a început primele e#erciţii de am"ulanţă cusanitarii. Anii 07;$070 repre!intă pentru *avila o e#perienţă de campanie, prin

044

*otarea materială de campanie se reerea la am"ulanţa regimentară, am"ulanţadivi!ionară, am"ulanţa Cartierului 8eneral, la spitalele temporare, depo!itele deconvalescenţi, spitalele centrale /în lim"a+ul actual de !onă interioarăG2. <aam"ulanţe se ar"ora un steag roşu. Convenţia =nternaţională de Cruce Roşie încănu se crease. <a Am"ulanţa Cartierului 8eneral tre"uiau să se găsească toatere!ervele de materiale de pansament /în original, scamă şi "anda+uriG2. Bot acolose găseau depo!itul de medicamente pentru armaciile regimentare şimedicamentele veterinare. *in punct de vedere tactic, toate am"ulanţeletre"uiau să se găsească în apropierea liniei de luptă /onitorul Jastei, >ucureşti,

0, nr. 0, supl,, p. :50$1;;2. 04 onitorul Jastei, >ucureşti, 0, nr. 0,



supl., p. :5;. 047 >AR>@ 8., Carol *avila şi timpul său, d. Etiinţifcă, >ucureşti,054, pag. 1;:.



7

participarea sa neofcială la ră!"oiul ranco'german. *avila a o"servat lipsurile&erviciului sanitar militar rance! şi urmările lipsei de organi!are, instruire şidotare a armatei rance!e, mai ales în timpul retragerii şi a ost îndurerat pentrurăniţii care nu au putut f îngri+iţi la timp. %ntors în ţară, timp de aproape trei ani s'a străduit să o"ţină onduri pentru dotarea sanitară a oştirii. A"ia în 071 a pututtrimite la ?iena pe armacistul c9imist Alred >ernat9 <endSaO, ca pe unul cestudiase acolo şi putea să reali!e!e mai "ine intenţiile sale, pentru aprovi!ionări.*in sc9im"ul de scrisori dintre *avila şi <endSaO, a(ăm câtă energie au depuscei doi pentru dotarea cu ve9icule sanitare a oştirii. &pre satisacţia lui *avila,acestea au sosit înainte de începerea manevrelor de toamnă. <a ?iena s'au maicomandat tărgi <ipoSsNO şi 6;; de panere pentru complete. *in ondurilerămase, *avila a cerut lui <endSaO să aducă şi materiale necesare pentrudotarea <a"oratorului de c9imie04. *in scrisori mai re!ultă că *avila începusepregătirea unui lot de 6;; de sanitari din re!ervă- i e#ersea!ă în Cişmigiu $scria *avila $ marile alei sunt câmpurile noastre de "ătaieG045. *otareatrăsurilor, a urgonului şi a panerelor s'a ăcut cu materiale din &pitalul ilitarCentral. *avila a continuat instruirea privind olosirea materialelor de am"ulanţăşi a completelor de campanie, cu personalul sanitar activ, în prima +umătate aanului 076 şi în anii următori. %n august 076, ministrul de ră!"oi a ăcut oinspecţie la &pitalul ilitar Central, unde i s'au pre!entat toate materialele dindotare. Articolul pu"licat cu această oca!ie în ofcialul armatei este un "un prile+pentru a cunoaşte stadiul dotării sanitare din vremea aceea0;. &ergenţii şi

soldaţii sanitari purtau genţi /sacoşeG2 cu materiale de prim a+utor. &oldaţii deordonanţă purtau sacoşele medicilor, mai "ogat dotate. %n aceste sacoşe segăsea o trusă cu instrumente şi materiale de pansament. =nstrumenteleproveneau de la a"ricile Collin şi at9ieu, din Franţa. Au mai ost pre!entate şidouă modele de cantine sanitare00. Farmacistul şe *imitrie Dicolescu /întretimp armacistul )ru!insNO decedase2 a pre!entat ministrului materialele dearmacie. <a depo!itul de panere şi modele de am"ulanţă, s'au arătat ministruluiaparate şi o"iecte destinate pentru campanie. <a sârşit, armacistul şe apre!entat urgoanele de armacie. inistrul s'a declarat mulţumit de celevă!ute0:. Anul 076 a rămas în istoria armaciei militare prin dotarea primei

trăsuri

04

>i"lioteca Academiei Române, Fond anuscriseG, mss. rom. nr. 6070, 071, . $5, 06$07. 045 idem, scrisoarea lui C. *A?=<A către A. >RDABH <D*UA, . 74.0; onitorul Jastei, >ucureşti, 076, nr. :0. 00 Cantina era un el de ladă micăcu instrumente şi medicamente. Bermenul este impropriu, dar a ost olosit şi încel de'al doilea ră!"oi mondial. @ltimele cantine veterinareG au ost casate în

051, iar denumirea a ost înlăturată din completele sanitare. 0: onitorulJastei, >ucureşti, 076, nr. :0.









7

)ersonalul armaceutic militar

%n timpul @nirii, armata avea numai patru armacişti militari- Francisc )ru!insNO şiFrideric 8audi la >ucureşti, =on 8relman la =aşi, Francisc )eters"erg la >răila. <a8alaţi, armacia era condusă de a+utorul de armacist <udovic Fraind. <a>ucureşti, elevii clasei de armacie din Ecoala Daţională, dădeau oarecare spri+in

în prepararea medicamentelor. Farmacia militară mai dispunea şi de un numărmic de asistenţi de armacie, cu grade şi drepturi de su"ofţeri. %n 045, nu auintervenit sc9im"ări importante în personal. A"ia în noiem"rie anul următor va favansat în gradul de su"armacist *imitrie >ădulescu, cel dintâi dintre elevii dearmacie07. *in seria vec9e de su"armacişti se mai găsea în slu+"ă doar &terieDec9ior. <ipsa de corectitudine a unor asistenţi de armacie a pus totdeauna

pro"leme armacistului şe. <a :6 aprilie 0;, )ru!insNO a îndepărtat din serviciupe )avel Eva", ca necorespun!ător, cerând înlocuirea lui cu alt individ maie#actG0. Jştirea pre!enta atracţie pentru unele elemente din armacia civilă.&pre sârşitul anului 0;, un armacist al cărui nume nu se poate descira dinmanuscris, salariat la armacia RisdrerG din >ucureşti, a înaintat o cerere cătreconducerea armatei pentru a f anga+at în armacia militară, find determinat desimţăminte patrioticeG. %n acel an, întâlnim pentru prima dată în armata românăuncţia de armacier şe ma+orG, în &tatul a+or &anitar al armatei05, dar carenu s'a păstrat multă vreme. Această uncţie este întâmplătoare în ArmataRomână. Dea(ând atri"uţiunile şi activitatea pe această linie, ne mulţumim doar

a semnala ştirea. Jrdinea ierar9ică a personalului din &erviciul sanitar dinuntenia, în care sunt cuprinşi şi armaciştii, o a(ăm din &tatul de solde pe lunamartie 00, la &pitalul ilitar Central din >ucureşti, unde, după supramediculcolonel *avila, găsim, în ordine, pe medicul de regiment *itcov, apoi pearmaciştii )ru!insNO şi 8audi, 00 medici, armacistul )eters"erg de la >răila, încădoi medici, doi elceri şi un secretar07;. Conorm acestui document, po!iţiaarmaciştilor în armată era una dintre cele mai "une. *avila respecta vec9imeaofţerilor din &erviciul sanitar, indierent de specialitate. %n &tatul de solde alpersonalului sanitar din oldova, pe lângă cei şapte medici, fgurea!ă armacistul8relman şi doi su"armacişti. Astel, la doi ani de la @nire, personalul medico'

militar era nesc9im"at.

07

*upă a"solvirea şcolii, *==BR= >X*@<&C@ va ace un stagiu scurt în armată,find înscris în Anuarul din 06, apoi va pleca la )aris ca "ursier şi va studiamedicina. A participat la ră!"oiul pentru independenţă /*RA8J=R EB., *inistoricul armaciei militare în România, Revista &anitară ilitară, >ucureşti, 0517,nr. 1, pag. :2. 0 Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond inisterul de Ră!"oi.

&erviciul &anitarG, 0;, *os. 0, . 1;. 05 idem, 00, *os. 40, . :6, 66. 07;idem, . ;.





75

Devoile crescânde de personal determină ca, în e"ruarie 0:, să se anga+e!e înarmată doi tineri armacişti pregătiţi în şcoala viene!ă- Adol Brausc9 şi Frideric>russ. &pre toamnă mai sunt anga+aţi încă doi- Boma Hepites şi Alred >ernat9<endSaO070. Anga+area celor patru armacişti a ost inspirată. *oi dintre ei, Adol

Brausc9 şi Alred >ernat9 <endSaO au devenit oameni de "a!ă ai învăţământuluiarmaceutic şi au adus însemnate servicii ţării. Aceştia s'au ormat în armată. %nanul 0;, a ost avansaţi primii armacişti de "atalion dintre elevii şcoliinaţionale- >ădulescu Constantin /*imitrie K2 şi Constantinescu =on. )iatra detemelie a organi!ării Corpului sanitar militar român s'a aşe!at prin *ecretuldomnitorului Ale#andru =oan Cu!a, din :0 august 0:. Atunci, în armată s'auprevă!ut importante uncţii de medici, armacişti şi su"ofţeri sanitari- 1 demedici, 0 armacişti, un veterinar, 0 su"c9irurgi, 0: su"armacişti. J "unăparte din aceste uncţii au rămas li"ere. *avila le crease pentru a putea reţine înarmată un număr cât mai mare din a"solvenţii Ecolii Daţionale, c9iar temporar.

Bot atunci, printr'un alt *ecret07:, s'a reglementat şi asimilarea personaluluisanitar cu gradele ofţereşti. Farmaciştii au primit uncţii egale şi aceleaşi drepturi"ăneşti ca şi medicii. Asimilarea în grade a armaciştilor s'a ăcut după cumurmea!ă- armacistul de regiment cl. =, leaă 0;;; lei, era asimilat gradului demaior3 armacistul de regiment cl. a =='a, leaă 7;; lei, era asimilat gradului decăpitan3 armacistul de "atalion cl. =, leaă 6 lei, era asimilat gradului delocotenent3 armacistul de "atalion cl. a =='a, leaă 60 lei, era asimilat graduluide su"locotenent3 su"armacistul, leaă :;; lei, era asimilat gradului de sergent

ma+or. Jdată cu apariţia anuarelor armatei, tipărite cu regularitate până înapropierea celui de'al doilea ră!"oi mondial, datele personale ale medicilor şiarmaciştilor militari devin e#acte şi pu"lice. Astel, sunt inserate inormaţiidespre data naşterii, avansările în grad şi uncţiile îndeplinite. =ndirect, se poto"ţine date despre înfinţarea şi desfinţarea unor armacii, depo!ite sanitaremilitare şi ale altor sta"ilimente militare. =normaţiile sunt însă laconice, lapidare.

070

Du găsea oare *avila sufcienţi armacişti în ţară K %n anul 0: e#istau 74 dearmacişti în untenia şi 4 în oldova /Revista Farmaciei, >ucureşti, 05;0, nr. $7, pag. :63 >uletinul Asociaţiei 8enerale a Corpului Farmaciştilor din România,>ucureşti, 05;:, nr. 00, pag. 4;2. Fără îndoială că armaciştii se găseau în numărmare, dar aceştia erau legaţi de ofcină şi nu maniestau interes pentru armată.ste pro"a"il să'i f socotit insufcient pregătiţi pentru a ace aţă învăţământului.)e de altă parte, prin cei patru armacişti învăţământul armaceutic românesc s'alegat mai strâns de învăţământul apusean. 07: onitorul Jastei, >ucureşti, 01,nr. 04, p. 0:, :14.



;

Condiţiile de avansare în grad a ofţerilor armacişti erau e#igente. )entru a favansat su"armacist se cerea concursul de e#ternat în învăţământularmaceutic. )entru gradul de armacist de "atalion cl. a =='a, se cerea e#amenulde internat şi stagiul de doi ani ca su"armacist. )entru gradul de armacist de"atalion cl. =, se cerea "acalaureatul în ştiinţele f!ico'c9imice şi naturale şistagiul de cel puţin doi ani ca armacist de "atalion cl. a =='a, din care un an într'oarmacie civilă. )entru gradul de armacist de regiment cl a =='a, se cerea titlul demagistru în armacie şi un stagiu de armacist de "atalion cl. = de cel puţin doiani. )entru gradul de armacist de regiment cl. =, ec9ivalent cu uncţia dearmacist şe al armatei, se cerea un stagiu de cel puţin patru ani în gradul dearmacist de regiment cl. a =='a. Avansarea se ăcea la alegereG, de cătredomnitor, la propunerea inspectorului general sanitar. @nele înaintări în grad seăceau prin concurs, după o aşa'!isă programă ad'9oc. %n 06, se înregistrea!ă oimportantă creştere în personalul armaceutic militar. <a Farmacia Centrală, din&pitalul ilitar, lucrau patru armacişti- Francisc )ru!insNO, Frideric >russ, *imitrieRădulescu, =on arinescu, precum şi şapte elevi su"armacişti- )etrovici Etean,8la! auriciu, anolescu Constantin, =ordac9e Alecsie, Qamfrescu *imitrie,Constantinescu A9il şi &9el /&ec9el2 Dicolae. <a armaciile secţiilor spitaluluilucrau armaciştii de "atalion cl. a =='a- Rădulescu Constantin şi *răgulescu8eorge, la *ivi!iunea =3 Hepites Boma, la *ivi!iunea a =='a3 Căplescu Ale#andru, la*ivi!iunea a ==='a3 Brausc9 Adol, la *ivi!iunea a =?'a. <a spitalele militare dinprovincie găsim în continuare aceiaşi armacişti, dar la 8alaţi a ost încadrat

armacistul de "atalion cl. a =='a Constantinescu =on071. )ractic, în armată lucrauatunci : de armacişti, şase uncţii find li"ere. *in cei : de armacişti aiarmatei, mai mult de +umătate erau tineri a"solvenţi ai Ecolii Daţionale. @nele

îm"unătăţiri în uncţii, precum şi desăşurarea numărului de armacişti, le găsim în Anuarul Armatei pe anul 04, precum şi în <egea organi!ării puterii armateGdin 0. )rin această <ege076, numărul uncţiilor de armacişti este redus la 01,iar de su"armacişti la şase. )e uncţii şi grade, situaţia se pre!enta astel- ouncţie cu gradul de armacist de regiment cl. =3 trei uncţii cu gradul dearmacist de regiment cl. a =='a3 trei uncţii cu gradul de armacist de "atalion cl.=3 şase uncţii cu gradul de armacist de "atalion cl. a =='a3 Botal- 01 uncţii de

armacişti militari. şase su"armacişti.

071 076

Anuarul ilitar al Jastei Române pe anul 06, >ucureşti, 06, p. 07$05. <egepentru organi!area puterii armatei în România, 00 iunie 0, onitorul Jastei,>ucureşti, 0, nr. 0:.



0

%n Anuarul apărut cu două luni mai devreme, găsim în armată :1 de armaciştimilitari. %ntrucât şi în vremea aceea se păstra o strictă disciplină fnanciară,pentru a se a+unge la încadrarea a numai 01 uncţii pro"a"il că ceilalţi 0; să fost trecuţi în re!ervă. Reducerea numărului de armacişti s'a oprit însă aici. %n0, se găseau în serviciu 01 armacişti şi şase su"armacişti. Raportat la ceilalţimem"ri din Corpul sanitar /6; de medici, trei veterinari, 06 su"c9irurgi, patrusu"veterinari2074, numărul armaciştilor şi al su"armaciştilor repre!intă :1.7Z.)roporţia medic$armacist era de 1 - 0. %n acest an se preci!ea!ă, pro"a"il pentruprima oară, că personalul de armacie era destinat- pentru serviciul spitalelor întimp de pace şi pentru am"ulanţe în timp de ră!"oiG07. %n 05, armacistul şe)run!insNO a ost trecut în re!ervă. %n locul său a ost numit în uncţie armacistulFrideric >russ, secondat de armacistul de "atalion cl. = *imitrie Dicolescu. %nAnuar apare o grupă de armacişti militari în serviciul civilG. Credem că estevor"a de cei care lucrau la armaciile pu"lice din garni!oanele mici, unde sepreparau medicamente pentru militari. %n 070, Fr. )ru!insNO, căruia )arlamentul

îi reu!ase pensia, este nevoit să revină în armată şi să preia uncţia de armacistşe. Jdată cu mărirea eectivelor de militari, cresc şi nevoile de medicamente.@nele regimente sunt acum încadrate cu armacişti, altele cu su"armacişti.Aceasta s'a întâmplat după modifcarea <egii, survenită în 07:. )ractic,

încadrarea cu armacişti a regimentelor s'a ăcut pentru o vreme îndelungată, începând din 071 şi nu din 0:. %n 076, la cele patru grade militare e#istentese mai adaugă unul nou- armacist principal cl. =='a, re!ervat armacistului şe al

armatei077. %n acest an, numărul armaciştilor creşte la 05 şi al su"armaciştilorla 0:. *esăşurată pe uncţii şi grade, sc9ema personalului armaceutic militareste structurată, în 076, astel- o uncţie de armacist principal cl. a =='a3 ouncţie de armacist de regiment cl. =3 cinci uncţii de armacist de regiment cl.a =='a3 şase uncţii de armacist de "atalion cl. =3 şase uncţii de armacist de"atalion cl. a =='a3 Botal- 05 uncţii de ofţeri armacişti. 0: su"armacişti. Faţă deceilalţi mem"ri ai Corpului sanitar /6 de medici, patru veterinari, :6 desu"c9irurgi, 0: su"veterinari, în total 005 persoane2, proporţia personalului dearmacie este în uşoară creştere, :Z, dar raportul medicijarmacişti scade laapro#imativ :.4 - 0.

074 07

idem, Ba"ela . i"idem. 077 <egea organi!ării puterii armate, onitorul Jastei,>ucureşti, 076, nr. 06.





1

%n 0:, apare Regulamentul spitalelor militare privitor la administrarea"unurilor07. *espre medicamente se ac menţiuni în treacăt, departe de ceeace se reali!a în practică. Farmacia tre"uia să se supună regulilor privitoare laaprovi!ionări, comune şi altor sectoare de materiale. Rând pe rând se aplică înarmacia militară şi alte acte normative ale armatei şi statului. <a începutul anului06, prin <egea Curţii de Conturi, se e#tinde +urisdicţia civilă de control şi asupraregimentelor, spitalelor militare şi corpurilor speciale. Controlul se eectua numaiasupra documentelor conta"ile. Farmaciştii militari au ost asimilaţi conta"ili.Conorm art. 0 din legea sus'menţionată, toate serviciile, inclusiv armaciamilitară, tre"uiau să predea la sârşitul e#erciţiului fnanciar, care se înc9eiaatunci la 10 martie, toate documentele privind socotelileG pentru venituri şic9eltuieli /documentele de intrare şi ieşire2, pentru verifcare. %n ca! de nereguli,Curtea de Conturi trăgea la răspundere, prin +ustiţie, pe cei vinovaţi. )rin Jrdinulde !i nr. 064j04 pe Armată, s'a sta"ilit că toate documentele privind mişcareamaterialelor să se depună la Ar9ivele &tatului, la sârşitul unei perioade de patruani. Botuşi, armacia militară a predat documentele a"ia în 076, după încetareadin viaţă a lui )ru!insNO. %n anul 04 s'a reglementat procurarea materialelorprin licitaţie. Acest sistem s'a e#tins şi la medicamente, pansamente şi materialesanitare. etoda licitării se aplicase şi înainte de @nire, dar ără succes, şi deaceea continua să se acă direct de la surse. Acum licitaţiile au devenit o"ligatorii

în ţară şi în armată075. Aprovi!ionarea prin licitaţie apare ca unică soluţie pentruasigurarea urniturilor pentru stat şi pentru armată, la preţurile cele mai scă!ute

oerite pe "a!a concurenţei între comercianţi. Aceasta impunea pentru "enefciaricentrali!area cumpărăturilor şi era avora"ilă unui control riguros din parteainisterului de Finanţe. Bran!acţia find pu"lică, oerea unele garanţii privindcorectitudinea. Acest sistem s'a perecţionat cu timpul, mai ales după primulră!"oi mondial. %n principiu, o licitaţie se anunţa o"ligatoriu în !iare cu mult timp

înainte. <a licitaţie se întâlneau două părţi- delegatul /sau comisia2 armatei şirepre!entanţii urni!orilor. <a "a!a calculului cantităţilor ce se licitau stăteaucererile anuale de medicamente şi materiale sanitare. >iroul Central primeaoertele în plic sigilat şi o garanţie în "ani sau valori. %n !iua anunţată părţile se

întâlneau. )licurile se desc9ideau în şedinţă pu"lică, în pre!enţa comisiei şi a unui

delegat al inisterului de Finanţe. &e puteau ace licitări prin strigări, învoieli,tocmeli sau pe "a!ă de corespondenţă. Jertele cele mai avanta+oase sead+udecau de comisie, se înc9eia un proces ver"al în care se înscriau toateoertele, numele concurenţilor, preţurile.

07

Regulament asupra administraţiunei şi compta"ilităţii spitalului, =mprimeriainisterului de Ră!"oi, >ucureşti, 0:, 1 p. 075 <egea asupra conta"ilităţii

generale a statului a ost promulgată la 04 ianuarie 04, dar a ost prelucratăpentru armată cinci ani mai târ!iu, prin Regulamentul pentru punerea în aplicare



a legii asupra compta"ilităţii generale a statului la 04 ianuarie 074, în ceea cepriveşte *epartamentul de Re!"el, onitorul Jastei, >ucureşti, 074, nr. 60, p.65$45.



6

%n ca!ul unor preţuri ridicate, comisia respingea oertele şi anunţa o nouă licitaţie.Apro"area ad+udecărilor se dădea de ministru, prin organele sale. <icitaţiileoereau avanta+e armatei /aprovi!ionări mari, centrali!ate, controlate2, cât şi

întreprinderilor capitaliste /comen!i mari, încasări mari, câştiguri mari2, darpre!enta destule fsuri prin care se puteau strecura măruri proaste. %nsă atuncinu s'au semnalat a"u!uri. %n conta"ilitatea generală şi militară se cer, de acum

înainte, numeroase piese +ustifcative, cpii sau e#tracte de pe contracte,convenţii, procese ver"ale de licitare, conturi de predare, acturi, recipise saucertifcate de primire etc. Astel, teama de raude şi de sustrageri din ondurilestatului a ăcut ca ormele conta"ile să devină mai numeroase, mai complicate,iar operaţiunile conta"ile mai greoaie, îndelungate şi califcate. Dumai în 1; deani s'a parcurs o distanţă mare de la evidenţa patriar9ală, simplă şisatisăcătoare, din 017, la sistemul conta"ilităţii armaceutice militare,"irocrati!ate. )rimele preci!ări ofciale privind documentele ce compuneaugestiunea armaciei s'au ăcut în 0. &'au legierat oile lunare, condica deordonanţă, listele lunare, listele trimestriale ş.a.0;. Astel, s'a preci!at primaediţie a ormularisticii armaciei militare. %n ta"elul de imprimate al armateifgurau, la vremea aceea, 04 de ormulare şi registre. Aplicarea legilor statului înarmacia militară a avut ca urmare negativă complicarea ormelor conta"ile şimărirea volumului de operaţiuni şi de documente scriptice.

)regătirea cadrelor de armacie

)ână în 047, în )rincipatele @nite şi Bransilvania nu s'a organi!at vreo şcoalăpentru pregătirea armaciştilor. Binerii dornici de a învăţa meşteşugul preparăriimedicamentelor ăceau ucenicie la o armacie, apoi plecau în străinătate, undecompletau pregătirea cu studii teoretice timp de doi ani şi o"ţineau diploma demagistru. *e regulă, armaciştii care au venit să proese!e în armată au o"ţinutdiploma la una din universităţile din >udapesta, ?iena sau 8ermania. %n uneleca!uri, după ce a"solveau armacia, tinerii studiau şi medicina şi proesau laalegere, aşa după cum s'a întâmplat cu Etean piscopescu, Constantin C.

Hepites, Dicolae 8ănescu ş.a. *upă 045, nevoile de armacişti ale oştirii aucrescut şi astel au ost anga+aţi ultimii armacişti care au studiat în străinătate,până la ră!"oiul pentru independenţă. *atorită lui *avila, a doua +umătate asecolului al P=P'lea a adus începutul pregătirii de cadre naţionale de armacie,atât pentru armată, cât şi pentru viaţa civilă. Filmul înfinţării învăţământuluiarmaceutic românesc este legat de armacia militară şi începe la 6 decem"rie044, odată cu înfinţarea Ecolii ostăşeşti

0;

onitorul Jastei, >ucureşti, 0, nr. 07, pag. 1;;.





4

de mică c9irurgie. &'ar părea că nu a e#istat nici o tangenţă între această şcoalăşi pregătirea armaciştilor. *ar primii elevi armacişti au ost admişi şi aurecventat această primă şcoală. )rima programă era pur medicală,asemănătoare celei de la Ecoala de mică c9irurgie, înfinţată de DicolaeVreţulescu, în 06:00. )rin aceasta, *avila s'a încadrat în tradiţie şi a captat"unăvoinţa şi spri+inul vec9ilor proesori. *ar, în scurtă vreme, *avila a alcătuit onouă programă, de data aceasta asemănătoare celei din şcoala secundarărance!ă0:, cu unele modifcări compensate prin prelungirea duratei

învăţământului. Aceasta se petrecea în martie 04. %mpărţirea pe semestre era"ine c9i"!uită- iarna elevii ăceau disecţie, îşi însuşeau cunoştinţe practice,

învăţau anatomie, ăceau pansamente. %n semestrul al doilea erau programateorele de f!ică, c9imie, istorie naturală, "otanică medicală, culegereaplantelor01. %n anul 04$047, Ecoala s'a transormat în Ecoala militară dec9irurgie. %n programă a(ăm aproape aceleaşi discipline, dar cu un conţinut mai"ogat. %n semestrul de iarnă se adaugă f!iologia, iar în cel de vară patologiac9irurgicală, e#erciţii cu aparatele pentru imo"ili!area racturilor, veterinăria,armacologia şi materia medicală. %n anul al =='lea se studia deose"irea ier"urilorşi culegerea lorG, repre!entând de apt noţiuni de sistematică vegetală şi9er"ori!aţie. %n acelaşi timp, elevii erau o"ligaţi să'şi complete!e şi studiilegimna!iale prin cursuri de lim"a română şi lim"a latină06. levii Ecolii militarede c9irurgie ăceau practică prin rotaţie la armacia militară, timp de şasesăptămâni04. Acest contact cu armacia va f de mare olos viitorilor medici,

care vor mânui armaciile portative de la regimente. *ar, practica de armacie nusc9im"a caracterul medico'c9irurgical al şcolii. Cu timpul, *avila a intrat maipround în mie!ul pro"lemelor &erviciului sanitar şi şi'a dat seama de necesitateapregătirii de armacişti pentru armată. *e aceea, *avila a 9otărât înfinţarea uneiclase de armacie prin Regulamentul cu care a desc9is noua Ecoală0. <a 0;decem"rie 047, Ecoala de c9irurgie s'a transormat în Ecoala Daţională deedicină şi Farmacie, marcând începutul învăţământului medical şi armaceuticdin ţară. %nfinţând o clasă de armacie, *avila a pus "a!ele învăţământuluiarmaceutic universitar, apt ără precedent în )rincipatele @nite. )entrua"solvirea noii şcoli, se cereau elevilor de armacie trei ani de practică şi

concomitent înc9eierea studiilor gimna!iale. %n Regulament se preci!a că se vorpregăti armacişti nu numai pentru oştire, ci şi pentru nevoile spitalelor şidistrictelor. Astel, Ecoala re!olva o pro"lemă de ordin naţional. *in cei 00; eleviai Ecolii, :; au ost înscrişi în învăţământul armaceutic.

00 0:

=JAD *., AR=D&C@ D., op. cit., pag. 15. idem, pag. :7. 01 i"idem. 06i"idem. 04 >AR>@ 8., Carol *avila şi timpul său, d. Etiinţifcă, >ucureşti, 054,

pag. :1. 0 Regulamentul a ost promulgat prin *ecretul nr. 05;: din 0august 047.





=nstrucţiunea era completă. *upă a"solvirea Ecolii şi depunerea riguroaselore#ameneG, se acorda titlul de magistru în armacie, nemaifind nevoie decompletarea studiilor în străinătate. )entru a orma *ivi!iunea de armacie,*avila s'a adresat elevilor din anul = şi == ai Ecolii de c9irurgie, promiţându'leaceleaşi drepturi şi o situaţie egală cu a medicilor. Clasa de armacie astelormată a trecut su" conducerea armacistului şe )ru!insNO. &'au înscris laarmacie opt dintre elevii anului ==, intraţi în Ecoală în anul 044- Adreiaş &carlat,Căplescu Alecu, arinescu =on, >ădulescu *umitru, Roman =oan, 89iţulescu/C9issulescu2 Constantin, Rădulescu Constantin /Costac9e2, Călugăreanu 89iţă.*intre elevii anului =, admişi în primăvara anului 04, s'au înscrisConstantinescu =on, 8rigorescu /8ligorescu2 )andele şi Constantinescu ?asile07.Au păşit pentru prima dată în această şcoală trei elevi- )etrovici Etean,anolescu Constantin şi *răgulănescu 8eorge. Ceilalţi şase elevi din clasa dearmacie nu au putut f identifcaţi pentru că nu e#istau h i au apărut târ!iu, în0;. )e măsură ce unii dădeau e#amenele şi primeau gradele plecau, iar clasase completa din nou la :;. Aceasta e#plică de ce pe parcursul anilor, a"solvenţiiapar individual sau în grupuri de două$trei persoane. %n primul an de învăţământ/047$042, elevii armacişti au primit o instrucţiune medicală. Astel, au învăţatsă acă pansamente, să pună aparate pentru racturi, au primit noţiuni generalede f!ică, c9imie, anatomie, f!iologie, mică c9irurgie, istorie naturală. a+oritateaproesorilor erau medici, iar pre!enţa la cursuri era comună cu mediciniştii.)entru întreaga şcoală, )ru!insNO, armacistul şe, preda acum materia medicală

şi cunoştinţe despre plantele medicinale şi 9er"ori!aţie. *eose"irile dintre eleviiarmacişti şi medicinişti constau numai din practica mai îndelungată la armacia&pitalului Jstăşesc şi din instruirea lor de către armacistul )ru!insNO. <a armaciamilitară, elevii armacişti deprindeau practic prepararea medicamentelor-amestecul şi divi!area pul"erilor /praurilorG2, prepararea unguentelor şiemplastrelor, a soluţiilor, decocturilor, poţiunilor etc. levii şi'au însuşit repedenomenclatura latină a medicamentelor. *in punct de vedere militar, eleviiarmacişti, ca şi mediciniştii, erau înca!armaţi, aveau arme, ăceau e#erciţii şiinstrucţie militară, purtau uniorme cu semne distinctive de specialitate şi se

încadrau în regulile generale ale disciplinei militare. levii armacişti au "enefciat

de cei mai "uni proesori ai şcolii- *avila la c9imie, )ru!insNO la practicaarmaceutică şi alte discipline, Ale#e arin la f!ică, Frideric 8audi la materiamedicală şi arta de a ormula ş.a. %n anul şcolar 04$045 /al doilea an dearmacie2, programa şcolară a suerit unele modifcări. %n Corpul proesoral aintrat şi C. C. Hepites. *upă @nirea )rincipatelor, în primăvara anului 045,cursurile s'au întrerupt, iar elevii au dat a+utor la prepararea medicamentelor,anul == la Floreşti şi

07

EBFAD *RA8J=R a arătat că au ost nouă elevi şi nu 06, cum am sta"ilit noi.





7

anul = la >ucureşti. Ca şi armaciştii &pitalului Jstăşesc, elevii au ost însu(eţiţi deactul @nirii. J mărturie a sentimentelor patriotice de care erau animaţi aceştiaconstă în încercarea unuia dintre ei, rămas anonim, de a traduce din lim"a latinăun principiu sau un sentiment. )e un document de gestiune al anului 0:, ărălegătură cu restul te#tului, găsim următoarea alocuţiune- elius ut morio, \uamaliter sentire, \uam pro li"ertate et patriaG. Fiind două redactări alăturate, cu micimodifcări, se poate presupune că a ost şi o corectură a unuia mai "uncunoscător al lim"ii latine0. levii, fe ei medicinişti, armacişti sau veterinari,au întâmpinat destule greutăţi în timpul şcolii- manuale nu aveau05, lumina eranesatisăcătoare, 9rana deseori insufcientă, e#istau numeroase riscuri decontaminare cu "oli contagioase, se eectuau deplasări lungi. &e ăceau marşuri,se aplicau pedepse, de la mustrare până la reducerea porţiei de mâncare şi arest/g9erlăG2. Ca şi mediciniştii, elevii armacişti au ăcut eorturi mari pentru aa+unge la a"solvire. %n toamna anului 045, Ecoala s'a mutat în localul nou al&pitalului ilitar Central. %n anul şcolar 045$0;, o parte din elevi au ăcutpractică la armaciile civile. *upă trei ani de studii, cel dintâi avansat la gradul desu"armacist a ost elevul >ădulescu *umitru, find reparti!at la un spital dinoldova. %n acelaşi an au mai o"ţinut gradul şi alţi elevi, printre care 8rigorescu)andele, reparti!at la Bârgu'Deamţ. 8radul de su"armacist se o"ţinea în "a!adiplomei de asistent, eli"erată de armacia militară şi nu de Ecoală, cum ne'amaştepta. *in te#tul diplomei de asistent a lui )andele 8rigorescu, desprindem căacesta învăţase arta armaceutică la armacia &pitalului ilitar /)9armacia

nosocomii militaris ?ala9iciG2. &tudiile ec9ivalau cu a"solvirea tirocinalului.&emnăturile de pe diplomă aparţin lui Franciscus )ru!insNO, p9armacopoeusprimariusG şi lui Fridericus 8audi, p9armacopoeus secundariusG. Faptul că nu seăcea nici o menţiune despre Ecoala Daţională, denotă că drepturile titularuluidecurgeau din practica armaceutică şi nu din anii de şcoală. Asistentul8rigorescu, spre deose"ire de >ădulescu, a rămas în continuare elev în Ecoală. %nanul de învăţământ 0;$00, se semnalea!ă primul program propriu pentruarmacişti. levii de armacie apar acum în trei clase /divi!iuniG2. )rogramulsăptămânal se pre!enta astel05;- >otanica şi )9armacognostica ore Fr.)ru!insNO3 Qoologia şi )9armacologia ore Fr. 8audi3 ateria medicală 1 ore

C. C. Hepites3 C9imia ore )opescu3 <im"a latină ore . >. anf3 <im"arance!ă ore C9ardon.

0 05

Ar9ivele Daţionale >ucureşti, Fond Farmacia Centrală ilitarăG, 0:, *os. 6:1, .. <a "a!a studiului stăteau notiţele pe care le luau la cursuri3 situaţia eraasemănătoare la ?iena şi la alte universităţi. 05; >AR>@ 8., op. cit., pag. :6.



Anul de învăţământ 00$0: a adus noutăţi în Ecoala Daţională. Dumărulcrescut de elevi a impus anga+area de noi proesori. %n aara celor trei armaciştisus'menţionaţi, apare şi armacistul Frideric >russ, care preda armacia te9nică şimateria medicală. %n 0:, doi dintre armaciştii de "atalion nou anga+aţi050 audevenit proesori ai şcolii- armacistul'c9imist >ernat9 <endSaO, la c9imiaanalitică şi Adol Brausc9, la f!ică, c9imie organică şi analitică, anali!a medico'legală şi istoria naturală a medicamentelor minerale. Dumărul armaciştilorproesori a+unge la şase. %n acelaşi an au ost avansaţi05: la gradul de armacistde "atalion trei dintre elevii şcolii- Andreiaş &carlat, Rădulescu Costac9e şiarinescu =on. Ca urmare a stadiului superior de organi!are a Ecolii Daţionale, anumărului satisăcător de proesori şi a noilor pro"leme de pregătire, Ecoala deFarmacie s'a separat de cea medicală şi veterinară. Ecoala Daţională s'atriurcatG în Ecoala de edicină, Ecoala de Farmacie şi Ecoala ?eterinară,director general find în continuare Carol *avila. Această organi!are s'a sta"ilitprin *ecretul domnitorului Ale#andru =oan Cu!a, la :0 septem"rie 0:. *e acum

înainte, Ecoala de Farmacie va avea un su"director armacist. &cindarea a dus şila despărţirea programei analitice, dar aceasta s'a reali!at practic a"ia în 01.)rograma analitică, adoptată la :0 septem"rie 0:, de Consiliul proesoral,re(ectă marele progres la care tre"uia să se a+ungă. )e ani de învăţământ,disciplinele se pre!entau astel- anul =- lemente de f!ică, lemente de c9imie,ineralogie şi Cristalografe, Farmacie te9nică, anipulaţia armaciei, Qoologia,>otanica şi Her"ori!aţia, <im"a latină şi <im"a rance!ă, în total nouă discipline3

anul ==- Fi!ica, C9imia anorganică, =storia naturală a medicamentelor vegetale,Qoologia, >otanica şi Her"ori!aţia, )9armacologia, )9armacognostica, <im"alatină, <im"a rance!ă, în total nouă discipline3 anul ===- Fi!ica şi Cosmografa,C9imia organică, =storia naturală a medicamentelor animale, >otanica medicală şiHer"ori!aţia, )9armacologia, )9armacognostica, în total şase discipline3 anul =?-C9imia şi anali!a organică, ateria medicală armaceutică, =storia naturală amedicamentelor minerale, Arta de a recepta, )9armacia şi legile p9armaceutice,HOgiena, în total şapte discipline. anul ?- C9imia şi anali!a organică, #erciţii dec9imie asupra alimentelor şi medicamentelor alsifcate, C9imia industrială şiagricolă, edicina legală p9armaceutică /to#icologie2, )9armacia militară,

Conta"ilitatea şi ta#area medicamentelor, HOgiena, în total şase discipline051.

050

Jrdinul de !i nr. :1 din 04 e"ruarie 0:, onitorul Jastei, >ucureşti, 0:, nr.0:, pag. 07. 05: Jrdinul de !i nr. :6 din 04 e"ruarie 0:, onitorul Jastei,>ucureşti, 0:, nr. 0:, pag. 0;. 051 )J))=D= EB., Farmacia, )rogresul edicalRomân, >ucureşti, 06, nr. 06, pag. 00;3 =<A B., 8H<RBR =., *@I&C@ >.,>RC@E C. =. /red.2, op. cit., pag. :.



5

%n anul de învăţământ 0:$01 e#istau în Ecoală trei divi!iuniG /clase2 de eleviarmacişti, cu următorul program săptămânal- *ivi!iunea =- ateria medicală $ ore, C9imia, Fi!ica, Anatomia comparată, >otanica, Her"oristica $ câte 1 ore, întotal :0 ore. *ivi!iunea ==- C9imia $ 5 ore, ateria medicală $ ore, Anatomiacomparată, )9armacologia, )9armacia te9nică $ câte 1 ore, <im"a latină $ ore,<im"a rance!ă $ : ore, în total 6: ore. *ivi!iunea ===- C9imia $ 5 ore, Qoologia,)9armacognostica, )9armacologia, )9armacia te9nică $ câte 1 ore, <im"a latină $ ore, <im"a rance!ă $ 0: ore, în total 15 ore056. &e remarcă unele deose"iri

între programa adoptată de Consiliul proesoral şi programul săptămânal alelevilor. *ar, programul săptămânal s'a sc9im"at în semestrul următor. %n anul de

învăţământ 01$06, elevii au avut cel mai numeros Corp proesoral. <a ceicunoscuţi, în runte cu *avila, s'a mai adăugat şi @lric9 Homann, directorul8rădinii "otanice. *in preci!ările la programa analitică din 05 ianuarie 01, sedesprinde şi e#igenţa cerută elevilor la e#amene. <a o şedinţă de e#amen seaudiau numai trei candidaţi. Fiecare proesor avea dreptul să asculte un candidattimp de 04 minute. )entru lucrarea scrisă se acordau 1 ore. %ntre e#amene seacordau câte 0; !ile de pregătire. @n candidat respins putea f amânat de la treiluni până la un an. )entru a deveni asistent de armacie se cereau acum treie#amene şi o lucrare scrisă. %n urma e#amenelor se întocmea un proces ver"al şise afşau re!ultatele. #amenele erau pu"lice. )entru o"ţinerea diplomei delicenţă, se cereau patru e#amene şi o disertaţie scrisă asupra unui su"iect alesde candidat şi ela"orat în anii de studiu. Cele patru e#amene de licenţă înglo"au

aproape întreaga materie, astel- 0;. Farmacologia, =storia naturală şi C9imiamedicamentelor3 :;. >otanica, Qoologia, ineralogia şi 8eologia3 1;. Fi!ica,C9imia şi Bo#icologia3 6;. #amen practic, compus din mai multe pro"e depreparaţii c9imiceG şi manipulaţiiG. &e ţineau în două şedinţe- una de lucru şialta teoretică. *i!ertaţia tre"uia distri"uită +uriului cu opt !ile înainte de e#amen.Candidaţii terminau e#amenele în opt !ile. Aceste dispo!iţii s'au păstrat până în07;, când regimul Ecolii a ost sc9im"at. %n 070 învăţământul s'a redus laşapte ani, iar în 0; la cinci ani, din care trei de practică. %n sc9im", se cereaustudii gimna!iale complete. %n anul 06, cele trei Ecoli au atins apogeul-cursurile au ost de cea mai mare diversifcare, Corpul proesoral mărit,

materialele demonstrative cele mai "ogate, re!ultatele elevilor la învăţăturăoarte "une. Ecoala de Farmacie număra acum 40 de elevi, aţă de :7medicinişti /proporţie de 0 - 42054.

056 054

onitorul Jastei, >ucureşti, 01, nr. 0, pag. 10. onitorul edical, >ucureşti,06, nr. 04, pag. :5.



5;

)rogramul Ecolii de Farmacie pe semestrul de iarnă 01$06 se pre!entaastel05-

*isciplina Farmacia te9nică ateria medicală ateria medicală armaceutică>otanica C9imia, anali!a organică. #erciţii de c9imie asupra alsifcăriimedicamentelor şi alimentelor C9imia anorganică şi organică lemente de c9imie=storia naturală a medicamentelor minerale Qoologia şi anatomia comparatăQoologia )9armacologia )9armacognostica )9armacia militară, conta"ilitatea şita#area medicamentelor. <egile armaceutice Fi!ica şi cosmografa <im"a latină<im"a rance!ă )roesorul Fr. >russ C. C. Hepites Fr. >russ @. Homann &upleantarm. Boma Hepites *r. c9im. A. >ernat9 <endSaO A. Brausc9 &upleant su"arm.8. )oppu A. Brausc9 Clasa <ocul =, == === Farmacia oastei =?, ? ==, === Amfteatrul şcolii

= =?, ? ==, === <a"oratorul de c9imie = =?, ?

*r. Ananescu == Amfteatrul şcolii &upleant su"arm. A. Căplescu = &u"arm. 8.)oppu =, == Farm. Rădulescu =, == Farmacia oastei Fr. )ru!insNO =?, ? &upleant *.8recescu . >. anf &pico === =, == Amfteatrul şcoalei =, ==

)rogramul Ecolii de Farmacie pe semestrul de vară 01$06 se pre!enta

astel057-*isciplina )roesorul Clasa <ocul Fr. >russ =, == Farmacie Farmacia te9nică C. C.Hepites === Amfteatrul şcolii ateria medicală @. Homann =$=== 8rădina "otanică>otanica C9imia, anali!a anorganică. ? #erciţii de c9imie asupra alsifcării *r.c9im. A. >ernat9 <endSaO <a"oratorul de c9imie alimentelor şi "ăuturilor A.

Brausc9 ==, === C9imia anorganică &upleant 8. *răgulănescu = lemente de c9imieA. Brausc9 =?, ? =storia naturală minerală Fr. >russ =?, ? ateria medicalăarmaceutică &u"arm. Constantinescu =, == Qoologia Farm. Rădulescu =, ==Farmacie )9armacognostica Conta"ilitatea, )9armacia militară ? şi ta#areamedicamentelor Fr. )ru!insNO =? <egile armaceutice &upleant *. 8recescu Fi!ica

şi cosmografa )ro. >urg9er Amfteatrul şcolii <im"a rance!ă . >. anf <im"alatină

05 057

onitorul edical, >ucureşti, 01, nr. 1, supl., pag. 1:0. onitorul edical,>ucureşti, 06, nr. 05, pag. 04:.





5:

Crearea Ecolii Daţionale de Farmacie şi pregătirea elevilor la un nivel similar învăţământului european este meritul lui *avila şi al Corpului didactic al Ecolii deFarmacie. Această situaţie ericită tre"uie pusă în legătură cu du"la pregătire demedic şi armacist a lui *avila, cu îndelungata şi susţinuta atenţie pe care aacordat'o tuturor pro"lemelor armaceutice, prin clarvi!iunea cu care a privitviitorul armaciei şi necesitatea învăţământului armaceutic în România.

Activitatea ştiinţifcă şi pu"licistică

)rimul periodic armaceutic din România, Foaia )9armaciştilor Români, ca şiprima &ocietate de Farmacie au ost înfinţate de armaciştii militari, în scopuriştiinţifce. &ocietatea a ost înfinţată la 0 octom"rie 05, primul preşedinte findAdol Brausc9. Comitetele care se alegeau anual au ost compuse numai dinarmacişti militari, care au ascuns apartenenţa lor la armată. )reşedintele onorifcal &ocietăţii a ost dr. Carol *avila. &ăr"ătorirea aniversării &ocietăţii în anul 070confrmă câteva adevăruri oarte importante pentru armacia militară. &ocietateaa ost iniţiată şi susţinută de armaciştii militari. Contrar ştirilor parvenite până lanoi şi reluate de numeroase lucrări, în 070 uncţiona <a"oratorul de c9imie al&pitalului ilitar Central, despre care s'a scris că s'a desfinţat în 06, odată cuplecarea lui >ernat9 <endSaO la &pitalul Colţea. &ocietatea număra 7; de mem"ri

în 070. Revista, ca şi &ocietatea, dacă ne orientăm după &tatut şi puţinele date

pu"licate, a avut un merit ştiinţifc neaşteptat pentru vremea aceea. ?ictor8omoiu arăta că a ost prima revistă cu caracter pur armaceutic. Doi am adăugaşi pur ştiinţifcG. ?ictor 8omoiu mai afrma, pe "ună dreptate, că- toatearticolele par a f scrise de o singură persoanăG:;0. *upă părerea noastră,e#plicaţia asemănării articolelor /de astel toate nesemnate2, constă în unitateade vederi pe care o aveau atât comitetul &ocietăţii, cât şi al revistei. J scurtănotiţă din su"solul revistei, în ultimul număr, neo"servată de dr. 8omoiucontra!ice părerea acestuia că ac totum'ul ar f ost H. 8audO, armacistul şe dela Colţea. Realitatea a ost alta. %n notiţă se menţionea!ă că redactorul şiadministratorul revistei a ost armacistul *imitrie Qamfrescu:;:.

:;0

8JJ=@ ?., =storia presei medicale în România, Bipografa FurnicaG, >ucureşti,051, p. 5;$50. :;: *==BR= QAF=R&C@ /n. 0 octom"rie 0642, elev al EcoliiDaţionale, a ost avansat su"armacist în 06. A lucrat în &pitalul ilitar Centraldin >ucureşti. %n 05, a ost avansat armacist de "atalion. %n 05$07;, aintrat în &ocietatea Farmaciştilor Români şi în comitetul de conducere. A ostredactorul "uletinului &ocietăţii. &'a dovedit oarte tăios în apărarea intereselor

armaciştilor a"solvenţi ai Ecolii Daţionale. *esc9i!ând o polemică politică curepre!entanţii Colegiului, în runte cu A. FRADV, a îndepărtat pe armaciştii



proprietari care până atunci se raliaseră scopului ştiinţifc. Avem toate motivelesă credem că QAF=R&C@ a ost in(uenţat de ideile Comunei din







56

=JD )=DBEBAD@ /065$05102 era originar din 8iurgiu. %n ţară ăcuse studii dearmacie şi usese avansat su"armacist. A optat pentru studiile medicale şi aplecat în Franţa pentru doctorat, unde a participat, de asemenea, la îngri+irearăniţilor, la o am"ulanţă. CJD&BADB=D ADJ<&C@ /066$K2 a intrat în şcoala lui*avila în anul 047. %n 00 a ost avansat su"armacist, iar în 06 armacist de"atalion cl. a =='a. %n 0 a plecat la )aris. Acesta a participat la luptele pentruapărarea )arisului şi la mişcarea comunardă. *upă ră!"oi, s'a întors cu diplomade medic. %l întâlnim şi în timpul ră!"oiului pentru independenţă. Astel, studenţiiromâni de la )aris, printre care şi oşti armacişti militari, au spri+init poporulrance! şi au trăit marea dramă din anii 07;$070. )erioada 041$07 a ostde mare progres pentru armacia militară şi în general pentru medicina militarăromânească. &'au înfinţat armacii militare, au crescut nevoile de medicamente,s'au ormat şi instruit în ţară cadre naţionale de armacie, a crescut capacitateade asigurare cu medicamente a regimentelor, detaşamentelor şi su"unităţilorcare plecau în marşuri şi ta"ere etc. &'a de!voltat sistemul de aprovi!ionare şidistri"uţie a medicamentelor. &'a de!voltat şi generali!at sistemul de evidenţă.Farmacia militară românească şi'a consolidat structura, putând primi şi altesarcini mai mari.

Carol *avila şi progresul armaciei militare româneşti

Carol *avila /0:$062 a servit în armata română între anii 041$06. &ecunosc numeroase amănunte din viaţa şi activitatea sa ca şe al &erviciuluisanitar militar, ca director în *irecţia &anitară din inisterul de =nterne, capromotor al învăţământului superior medical, armaceutic şi veterinar, ca medicşi om de cultură, ca proesor şi pedagog, ca iu"itor al patriei sale adoptive, cacetăţean. *avila a proesat ca medic în armată şi în această calitate a a+unsinspector general, ocupând cel mai înalt post în ierar9ia medicilor militari.Dumeroase lucrări ale contemporanilor săi şi recente au ost consacrate acestuimare om. %n ultimii 4; de ani s'a relevat şi rolul pe care l'a +ucat *avila înde!voltarea armaciei româneşti. *atorită importantei sale contri"uţii, mai demult

pro. dr. =. ?intilescu /00$05462, iar apoi pro. dr. Al. =onescu'atiu /01$05742,am"ii de la Facultatea de Farmacie din >ucureşti, l'au revendicat pe medicul dr.Carol *avila şi ca armacist. Carol *avila a întreprins în adolescenţă patru ani şi

+umătate de studii de armacie începând cu stagiatura în armacia lui <Yon le &autdin Dantes /0 iulie 061$0 aprilie 0642, apoi la armacia lui C. &. Jllivier dinAngers /0 aprilie 064$noiem"rie 0672:;4.

:;4

>AR>@ 8., Carol *avila şi timpul său, d. Etiinţifcă, >ucureşti, 054, p. :6$:4.







5

întregii armacii româneşti. %n noua sa calitate, a propus Colegiului Farmaceuticdin >ucureşti o serie de îm"unătăţiri ale activităţii în armacie, cum ar f-introducerea sistemului !ecimal de măsuri şi greutăţi, registrul de copiere areţetelor, ela"orarea unei armacopei româneşti ş.a. A propus, de asemenea,

înfinţarea unui *epo!it central de armacie civil, pe care îl considera unsta"iliment urgent şi necesar pentru spitale şi districte. *ar propunerea sa nu aprins viaţă datorită lipsei de onduri şi a împotrivirii armaciştilor in(uenţi, carevedeau în *epo!it micşorarea surselor lor de venituri. %n sc9im", *avila a reuşitsă se impună în celelalte domenii ale armaciei. *atorită străduinţei sale,Consiliul edical al *irecţiei generale a &erviciului sanitar a apro"at prinJrdonanţa din 1; septem"rie 045, ca preşedintele Colegiului Farmaceutic săparticipe la de!"ateri. )rin accesul la re!olvarea celor mai înalte pro"leme alesănătăţii, armacia a intrat, prin preşedintele colegiului, în aria pro"lemelorsanitare naţionale. *avila a reuşit să introducă sistemul !ecimal de măsuri şigreutăţi, mai întâi în paralel, apoi înlocuind vec9iul sistem, să stimule!eela"orarea şi aplicarea unui tari românesc de ta#are a medicamentelor etc. &u"conducerea sa au început pregătirile pentru ela"orarea şi editarea primeiarmacopei române. &u" egida Colegiului, cu o comisie destul de repre!entativă,munca de ela"orare şi redactare a ost dusă la "un sârşit de eruditul medic şiarmacist Constantin C. Hepites. Alegerea lui Hepites nu a ost întâmplătoare.Acesta era cunoscut mai demult în armată şi în )rincipate ca un armacist oarte"ine pregătit. <ucrarea a durat aproape doi ani. *avila a spri+init editarea şi

aplicarea Farmacopeii, care a devenit ofcială la 0 ianuarie 01. Astel, numelelui *avila s'a legat şi de apariţia primei armacopei din România, operă de "a!ă îne#ercitarea armaciei. )rin aplicarea Farmacopeii, s'a ăcut un mare pas pentruemanciparea armaciei româneşti de su" in(uenţa vecinilor. ste necesar asu"linia că prin iniţiativele şi dispo!iţiile date, *avila nu a condamnat armaciaromână la o tutelă rance!ă, ci a situat'o magistral, pe o linie de sine stătătoare,de valoroasă afrmaţie naţională. %n 00, *avila a introdus în armacie, printr'o9otărâre a Consiliului edical, registrul de copiat reţete. Cu timpul, acolo unde s'au păstrat, aceste registre au devenit valoroase documente pentru sta"ilireaevoluţiei ormelor armaceutice la receptură. @n alt serviciu pe care *avila l'a

adus ştiinţei româneşti, cât şi populaţiei, a ost înfinţarea 8rădinii "otanice de laCotroceni, pe atunci a(ată la perieria Capitalei. *upă o tentativă nereuşită,datorită evenimentelor politice, în primăvara anului 0; a încredinţat luiHomann sarcina organi!ării şi cultivării dieritelor specii vegetale, iar în toamnă ainaugurat grădina în pre!enţa domnitorului Ale#andru =oan Cu!a. Cu toateacestea, anul înfinţării 8rădinii "otanice este considerat 00. *avila vedea în8rădina "otanică un scop "otanic, armaceutic, economic şi didactic-Farmaciştii[ vor putea să'şi procure plantele proaspete pentru



57

acerea[ e#tractelor. )e de altă parte, preţurile[ vor diminua[ şi omenirea însuerinţă va f cea dintâi care se va "ucura de această creare[ Farmaciilemilitare vor putea să se aprovi!ione!e cu plantele indigene cultivate. uropaştiinţifcă va f recunoscătoare de "ogăţiile "otanicei la care o va ace să participeaceastă ţară, c9emată la un mare viitorG. @ltima prevedere s'a reali!at în sensulcă în 8rădina "otanică s'a edifcat =nstitutul >otanic din >ucureşti, "a!ă a

învăţământului superior universitar şi centru de relaţii între "otaniştii români şistrăini, de pe toate meridianele. @n alt merit al lui *avila a ost antrenareaarmaciştilor în activitatea ştiinţifcă organi!ată. =nvitarea armaciştilor cudiplomăG datea!ă dinainte de @nire, când într'una din încăperile &pitaluluiJstăşesc se ţineau şedinţe ştiinţifce medicale săptămânale. )rin Circulara din 0iulie 0:, *avila a cerut şi armaciştilor din provincie să ia parte la adunărileştiinţifce medicale ce se desăşurau în unele oraşe, câte două !ile consecutiv.Aceste întruniri ştiinţifce erau larg repre!entate prin participarea medicilor ofcialişi particulari, a armaciştilor şi su"c9irurgilor şi urmăreau un sc9im" dee#perienţă şi promovarea unor relaţii şi vederi noi:;. *avila a mai cerutarmaciştilor să orme!e "i"lioteci şi ier"are, colecţii de su"stanţe mineralenaturale, să iniţie!e studii privind apele minerale locale. ste adevărat căe#cursii, studii de "otanică şi ape minerale, "i"lioteci şi ier"are au mai reali!atarmaciştii şi înainte de *avila, dar îndemnul a ost "inevenit şi a stimulat unnumăr şi mai mare de armacişti la o activitate e#traproesională utilă. *ar, celmai mare serviciu adus de Carol *avila armaciei româneşti a ost înfinţarea

învăţământului armaceutic. *acă înfinţarea învăţământului superior medical sedatorea!ă lui Vret!ulescu şi *avila, învăţământul armaceutic a ost opera lui*avila şi )ru!insNO. *avila a apelat la )ru!insNO ca proesor, încă din 044, cuoca!ia înfinţării Ecolii ostăşeşti de mică c9irurgie. *ar, "a!a învăţământuluimedical armaceutic a pus'o prin transormarea acesteia, în 047, în EcoalaDaţională de edicină şi Farmacie. Atunci *avila a înfinţat clasa de armacie şi apus'o su" dirigenţia armacistului şe al armatei, )ru!insNO. *avila a asiguratelevilor armacişti care doreau să urme!e armacia aceleaşi drepturi, regim şiconsideraţie ca şi medicilor. %n calitate de director al Ecolii, *avila a mărit an dean Corpul proesoral armaceutic, astel încât, în 0:, Ecoala de Farmacie, su"

acelaşi director *avila, a căpătat o individualitate proprie. *in economiilearmaciei, în 0: s'a înfinţat primul <a"orator de c9imie analitică din ţară,destinat pentru nevoile Ecolii şi pentru tot elul de anali!e. *avila a lărgit Corpulproesoral, antrenând şi tineri a"solvenţi ai Ecolii. Ecoala Daţională de Farmacie aatins apogeul în anii 06$0, printr'un mare număr de elevi, o programăanalitică diversifcată, o "ună organi!are. &e a(a, de asemenea, su" conducerealui *avila.

:;

>AR>@ 8., op. cit., p. 15, 6;7.





5

%n Ecoala Daţională de Farmacie, care a dăinuit până în 05, elevii armacişti s'au "ucurat de toată atenţia şi aecţiunea lui *avila. Cât de evident a susţinut*avila învăţământul armaceutic se poate confrma în 070, când într'una dincele opt acu!aţii aduse lui *avila de vec9iul său adversar, devenit acum decanulFacultăţii de edicină din >ucureşti, se arăta cum că acesta- a identifcat studiularmaceutic cu cel medicalG. Când, acelaşi decan )oli!u, s'a ocupat de

învăţământul armaceutic, l'a reorgani!at la un nivel nesatisăcător. Adversităţilecrescânde aţă de *avila în viaţa civilă, micşorarea uncţiilor deţinute în cadrul

învăţământului, regresul învăţământului armaceutic în perioada 07;$05; şi întâr!ierea re!olvării unor pro"leme de armacie, au ăcut ca să se evidenţie!e şimai mult rolul lui acestuia din perioada anterioară, au crescut şi mai mult stima şidevotamentul armaciştilor aţă de medicul şe *avila. *acă originea

învăţământului armaceutic de astă!i a ost Ecoala Daţională de edicină şiFarmacie, denumită la început şi Ecoala lui *avilaG, leagănul acestui învăţământa ost neîndoielnic armacia militară. Farmaciştii militari de totdeauna vor frecunoscători lui *avila pentru că a ridicat armacia militară la înălţimea uneisarcini naţionale. =nstrucţiunea dată primilor elevi armacişti, recrutaţi de pe

întreg teritoriul Iării Româneşti, oldovei şi Bransilvaniei, a ost de un no"ilpatriotism. levii armacişti au ost eriţi de in(uenţa armaciei mercantile sau deinterese de grup, deşi acestea erau legitime în societatea de atunci. *e aceea,cel mai mare succes l'au avut a"solvenţii Ecolii Daţionale de Farmacie în armatăşi la spitale, adică acolo unde serveau în cea mai mare măsură interesele cele

mai înalte ale populaţiei. =n(uenţa lui *avila s'a maniestat în continuare înarmacia militară. Aceasta a proftat de toate măsurile luate de *avila îndomeniul întregii armacii. Ca urmare a spri+inului susţinut al lui *avila, "ugetularmaciei militare a crescut, numărul cadrelor de armacişti militari s'a mărit,armacia militară s'a perecţionat. %n calitatea sa de şe al &erviciului sanitar,*avila s'a preocupat, în 06, apoi între anii 071$07, de dotarea armatei cumateriale sanitare şi armaceutice de campanie. *avila, personal, s'a interesat decomandarea şi e#ecuţia în străinătate a unor mi+loace de transport ca trăsuri şiurgoane de am"ulanţă, corturi sanitare etc. <a ordinul şi cu spri+inul său, şi su"supraveg9erea armacistului şe )ru!insNO, s'a conecţionat prima armacie

portativă românească de campanie /0452, s'au constituit primele complete cumedicamente, pansamente şi instrumente /02, s'a organi!at dotareaormaţiunilor sanitare de campanie. *avila a organi!at &erviciului sanitar, inclusivarmacia militară, în vederea ră!"oiului pentru independenţa României. *avila aost numit şi a uncţionat tot timpul ră!"oiului ca şe al &erviciului sanitar alarmatei operative de dincolo de *unăre. %n su"ordinea sa au ost toateam"ulanţele militare şi armaciile lor. %n unele otografi rămase din acea vreme,

în cea mai grăitoare, vedem şi pe armaciştii militari în apropierea şeului lor,general dr. Carol *avila. )rin e#emplul său personal, prin dispo!iţiile şi

îndemnurile sale, *avila a însu(eţit



55

pe armaciştii militari la o activitate eroică, de altel ca şi întregul personalmedical şi au#iliar. *upă înc9eierea ră!"oiului, *avila a propus reorgani!area&erviciului sanitar şi armaceutic, a cerut onduri pentru repararea materialelorsanitare şi completarea nevoilor. %n mare parte a reuşit, dar unele adversităţi şi"oala i'au redus dinamismul care îl caracteri!a. Carol *avila a decedat la :august 06, orele 0: şi +umătate. )entru ceremonia une"ră au ost orânduitedouă "atalioane de inanterie, două escadroane de cavalerie, o "aterie deartilerie cu şase tunuri, câte un pluton de +andarmi călări, într'o ţinută impeca"ilă.Alături de toţi ofţerii superiori de toate armele din >ucureşti şi de medicii militariau participat armaciştii de toate gradele, ec9ipaţi în marea ţinută. Funeraliile auost comandate de generalul Radovici, iar populaţia capitalei, ăcând cordoane, aţinut să aducă pe parcurs un omagiu neo"işnuit de solemn celui dispărut. *avilaa ost în9umat lângă soţia sa, care decedase cu 0; ani înainte, pe un mic platou

în panta *ealului Cotroceni, între Academia ilitară şi )alatul Cotroceni, cu opanoramă desc9isă spre centrul capitalei şi spre Facultatea de edicină, unde alăsat atâtea urme nepieritoare. levii recunoscători, printre care şi armaciştiimilitari, au de!velit numeroase monumente şi "usturi, au f#at plăcicomemorative pentru eterni!area memoriei lui *avila- în clădirea =nstitutului&anitar ilitar, în curtea &pitalului ilitar Central, la Facultatea de edicină din>ucureşti, la ostul &pital ilitar din Al"a =ulia, la &i"iu, Focşani etc. *e'a lungultimpului, armaciştii militari au îm"ogăţit tradiţiile iniţiate de *avila şi )ru!insNO.i au reeditat com"ativitatea şi devotamentul elevilor lui *avila din timpul

ră!"oiului pentru independenţă. Farmaciştii militari au îm"inat gri+a aţă de"olnavi şi răniţi cu aprovi!ionarea materială imediată şi de perspectivă,pregătirea proesională cu cea militară, munca practică cu activitatea ştiinţifcă,

în scopul de a asigura asistenţa cu medicamente a armatei, în timp de pace şicampanie, la un nivel cât mai înalt.

Farmacişti militari remarca"ili- FRADC=&C PA?R=@& )R@Q=D&V /0;:$0762

Cea mai mare personalitate a armaciei militare româneşti din secolul al P=P'lea a

ost ără îndoială Francisc Paverius )ru!insNO. Acesta a servit în armată timp depeste trei decenii şi +umătate, cu un devotament care va rămâne e#emplu pentrutotdeauna. Fr. )ru!insNO a preluat o armacie militară modestă, înfinţată doar decâţiva ani /0102 şi mânuită până atunci de spiţeri, pe care a de!voltat'o şi aperecţionat'o până la nivelul unei armacii de învăţământ superior.



0;;

Fr. )ru!insNO /)rusinsNi sau )ru+insNi2 s'a născut în iulie 0;:, undeva în uropa. Ao"ţinut diploma de magistru în armacie la )esta, în 0:::;7. %n 0:5, se găsea

în >ucureşti ca provi!orG al armaciei lui N9ardt, care îi transmite în scurtăvreme şi proprietatea ei. %n catagrafa spiţerilor din :1 mai 01:, )ru!insNO apareca armacist cu diplomă. &piţeria lui era încadrată în categoria cea inerioară,nefind nici arătoasă, nici renta"ilă. *oi ani mai târ!iu / iunie 0162, a ost nevoitsă o vândă:;. A intrat în armată la :7 octom"rie 017, la vârsta de 14 ani, caarmacist la &pitalul Jstăşesc de la i9ai ?odă. %n scurtă vreme s'a impus princalităţile şi activitatea sa proesională:;5. ?reme de mai multe decenii apreparat, la început singur, apoi cu un asistent, medicamente pentru ostaşii"olnavi, al căror număr, după 06;, a depăşit în mod constant o sută. rasingurul armacist diplomat al Jştirii din Iara Românească. %n acelaşi timp,)ru!insNO îndeplinea şi uncţia de armacist şe sau p9armacopoeusprimariusG:0;. Remarca"ila sa activitate proesională a ost permanent apreciatăşi su"liniată de persoane ofciale ale statului. Astel, după şase ani de serviciu, aost recompensat de domnitorul ţării cu leaa pe şase luni, pentru râvna şiîndeplinirea cu scumpătate a îndatoririlor saleG:00. )ru!insNO învăţase la şcoalagrea a vieţii. &alariul său, la intrarea în armată, era egal cu al a+utorului de spiţerde dinaintea sa. ?reme îndelungată a rămas la această salari!arenecorespun!ătoare pregătirii sale şi serviciilor prestate. *ar, acesta nu a ost unmotiv pentru negli+area atri"uţiilor de serviciu sau pentru părăsirea Jştirii. A"iadupă 064, la insistenţele şta"doctorului eOer şi a şeului Jştirii colonelul

Jdo"escu, leaa sa a devenit egală cu a unui o"erdoctor. edicul şe aOer îlconsidera cel mai destoinic spiţer al oştiriiG:0:. Condiţiile grele în care lucra şipro"a"il şi locuia, igrasia, umul şi rigul i'au măcinat sănătatea şi a ost o"ligatsă meargă de mai multe ori la "ăi, la e9adia />ăile Herculane2. Calităţile sale auost recunoscute şi de tânărul dr. Carol *avila, şe al

:;7

)rin ama"ilitatea con. dr. V. QA<A=, de la @niversitatea din >udapesta, am a(at

că FR. )R@Q=D&V a o"ţinut diploma de magistru în armacie la vârsta de :; deani. Ca pro"ă practică i s'a dat prepararea a!otatului de argint /<apis inernalis2 şia sulatului de cupru amoniacal. *upă ce a depus +urământul, la 0 septem"rie0:: i s'a înmânat diploma. Califcativul a ost satis "eneG /Al"um c9irurgicorumet p9armacopolarum, @niversitatea din >udapesta, postul ;0, pag. 01;2. :;&AAR=AD )., edicina şi armacia în trecutul românesc /0774$0162, vol. ==,

Bipografa CulturaG, >ucureşti, 051, p. 415, 46$465. :;5 >AR>@ 8., File dintr'oistorie necunoscută, d. ilitară, >ucureşti, 055, p. :0$:::. :0; ?=DB=<&C@ =.,%nvăţământul armaceutic în România /sc9iţă istorică2, Biparul CarteaRomâneascăG, >ucureşti, 056:, pag. ::. :00 >AR>@ 8., op. cit., pag. ::0. :0:

i"idem.





0;0

&pitalului Jstăşesc, care i'a o"ţinut, în 044, ma+orarea lefi. ai târ!iu, la înfinţarea Corpului &anitar ilitar, în 0:, i s'a recunoscut vec9imea din 017 şii s'a dat satisacţia celui mai mare grad al armaciştilor din armată. %n primii 0;ani de serviciu, prepararea medicamentelor şi lucrările conta"ile i'a ocupat ceamai mare parte din timp. Aprovi!ionarea cu droguri vegetale şi c9imice nu i'a luatprea multă vreme, dar a căutat să nu risipească inutil nici o paraG din ondurilearmatei. ai târ!iu, peste alţi opt ani, susţinut find de *avila, a ăcut comen!i înstrăinătate, înlăturând intermediarii şi ta#ele de vamă, reali!ând şi un plus deeconomii. )ru!insNO a rămas la postul său în !ilele urtunoase ale anilor 06$065. *e altel, el a ost pre!ent la multe din acţiunile sociale din vremea sa. %n067, a ăcut o donaţie pentru a+utorarea cetăţenilor care sueriseră de pe urmaunui incendiu:01. *in prima !i de serviciu a acordat atenţie lucrărilor de gestiuneşi corespondenţei armaciei. eticulos şi cu mult simţ de răspundere, a iniţiatormele de scădere a medicamentelor consumate, de înregistrare a materialelorintrate, a eectuat operaţiuni scriptice, într'o perioadă când nu e#ista nici oreglementare ofcială. Aceasta ne ace să presupunem că )ru!insNO a uncţionatcândva ca armacist de spital, apt neconfrmat până acum prin nici un document.Cinstea acestui prim armacist al Jştirii nu a ost pusă niciodată la îndoială. )ânăla introducerea unui regulament, regulile simple ale evidenţei materialelor au ostaplicate, după 06;, la >răila, apoi prin elevii săi, la dierite spitale ostăşeşti,regimente, detaşamente etc., oriunde se consumau medicamente. Ani de'arândul, ără să dea socoteală nimănui, Fr. )ru!insNO a întocmit, cu o corectitudine

şi o regularitate de ceasornic, actele de conta"ilitate ale armaciei spitalului. A"iamai târ!iu, *avila a vă!ut şi a apro"at documentele de evidenţă. Boate acesteane îndreptăţesc să afrmăm că )ru!insNO a ost cel care a introdus cel dintâiregulile de conta"ilitate în armacia militară, reguli pe care le'a aplicatnede!minţit ani îndelungaţi şi care cu timpul s'au constituit într'un sistem ce s'aperecţionat pentru a ace aţă volumului mereu crescând de materiale intrate şiconsumate. )e linia de progres a armaciei militare, )ru!insNO a ost cel maivaloros şi apropiat cola"orator al lui *avila, dovedind atât iniţiativă, entu!iasm,cât şi c9i"!uinţă şi competenţă. )ro"lemele care'i reveneau spre re!olvare eraunumeroase şi comple#e. )ru!insNO, ca şi *avila, a urmărit centrali!area

aprovi!ionărilor cu medicamente pentru Jştire şi înlăturarea urni!orilor lipsiţi deonestitate. &u" conducerea sa a prins viaţă &erviciul armaceutic militar, care s'aperecţionat mai ales în anii după @nire. %n 045, prin râvna şi interesul cu care aorgani!at şi dotat armacia militară din Ba"ăra de la Floreşti$)ra9ova, s'a doveditun sincer şi devotat parti!an al marelui act al @nirii.

:01

i"idem.



0;:

<ui )ru!insNO îi revine meritul de a f organi!at în armată, pentru prima dată, atâto armacie portativă de campanie, "ine organi!ată, cât şi asigurarea cumedicamente a unui mare eectiv de oameni, în condiţiile &pitalului Jstăşesc decâmp de la Floreşti. Farmacia portativă pe trăsură, model 076, s'a inspirat dinarmacia portativă şi din e#perienţa asigurării cu medicamente a aplicaţiilor,marşurilor şi ta"erelor ce s'au ţinut an de an, până în prea+ma ră!"oiului pentruindependenţă. )ru!insNO a acordat atenţie nomenclatorului de medicamente şiperecţionării lui de'a lungul timpului. %n cola"orare cu medicii, a introdusmi+loace terapeutice noi, dar după o dinamică lentă, caracteristică epocii.)ru!insNO s'a îngri+it de la început de e#ploatarea (orei spontane, culegândplante medicinale, la început cu soldaţii spitalului, apoi cu elevii Ecolii Daţionale,de regulă în împre+urimile capitalei. *atorită vederilor acestui iscusit armacist,armacia militară a preparat medicamentele necesare "olnavilor ără a recurge laspecialităţi româneşti sau străine. *in punctul de vedere al drogurilor, )ru!insNO aolosit deopotrivă şi pe cele indigene şi pe cele din străinătate sau e#otice,

înscrise în armacopeile vremii, după nevoile de tratament ale &pitaluluiJstăşesc. *in economiile create prin de!voltarea depo!itului de medicamente alFarmaciei ilitare Centrale, a putut dota, în 0:, un <a"orator de c9imie pentrupractica elevilor din Ecoala Daţională. Remarca"ila sa activitate didactică a

început de la intrarea în armată. %n acei ani, a îndrumat elevii din şcoala practicăde la &pitalul Jstăşesc din >ucureşti, care a dat câţiva elceri şi a+utori de spiţerinecesari armatei. *upă 04;, a ăcut parte din Corpul proesoral al şcolilor ce s'

au desăşurat în armată, timp de un deceniu şi +umătate, până la decesul său. <aEcoala de mică c9irurgie din 04;, înainte de sosirea lui *avila, )ru!insNO apredat )9armacopeeaG. levii asistenţi de armacie erau daţi în directa sasupraveg9ere şi învăţau practic la ofcina &pitalului din i9ai ?odă:06, devenindasistenţi califcaţi. *upă 046, )ru!insNO a spri+init pe *avila în pregătirea primilorsoldaţi sanitari pentru nevoile spitalului şi unităţilor. )ru!insNO a ost primularmacist proesor în învăţământul medical şi armaceutic din România, începânddin 044. Dumeroase catedre actuale din acultăţile de armacie din >ucureşti şidin ţară îl recunosc ca primul proesor din învăţământul armaceutic:04. <aEcoala ostăşească de mică c9irurgie, înfinţată de *avila în 044, a predat

"enevol ateria medicaG, disciplină denumită mai târ!iu edicamentevegetaleG sau Farmacogno!ieG. <a Ecoala de mică c9irurgie a predat k=storianaturalăG:0, apoi >otanica medicinalăG şi )9armacologiaG. A condus şie#cursiile "otanice în împre+urimile >ucureştiului.

:06 :04

=<A B., 8H<RBR =., *@I&C@ >., >RC@E C. =. /red.2, op. cit., p. 675, 61, 65:,4;0. i"idem. :0 >AR>@ 8., op. cit., pag. 0:4.



0;1

<a Ecoala Daţională de edicină şi Farmacie, din 047 până în 05, a predat)9armacologiaG:07. )e lângă aceste discipline, a mai predat mediciniştilor Artade a ormulaG, iar elevilor armacişti noţiuni de armacie galenică. <a claselesuperioare de armacie, a predat cunoştinţe legate de aspectul +uridic al armacieişi gestionarea materialelor armaceutice, în cadrul disciplinelor )9armacia şilegile p9armaceuticeG, Conta"ilitatea p9armaceuticăG, HOgienaG, iar la studenţiidin anul ? Conta"ilitatea şi ta#area medicamentelorG:0. *acă ţinem seama cătoţi elevii medici şi armacişti au trecut mai mult sau mai puţin timp prin ofcinamilitară, prin mâinile sale, acest veteran al armaciei militare ne apare în toatămăreţia capacităţii şi devotamentului său. *atorită comple#ităţii serviciului şimăririi sarcinilor în armacia militară, după 0; a ost nevoit să reducă dinsarcinile didactice. Francisc )ru!insNO a adus cel mai mare serviciu armacieimilitare, cât şi celei civile româneşti, prin gri+a cu care a păstrat, legat şiinventariat toate documentele armaciei militare. *upă decesul său, documenteleau ost predate la Ar9ivele Daţionale. Receptele şi corespondenţa militarăalcătuiesc acum un ond unic, "ogat şi valoros, care este încă insufcient studiat.)ru!insNO a părăsit armacia militară la :6 ianuarie 05, dar a suerit de pe urmapoliticianismului şi a negli+ării intereselor sale personale. %n urma unor de!"ateri

în )arlament, datorită atmoserei neavora"ile create de unele certuri, i'a ostreu!ată pensia după 1: de ani de serviciu:05. A ost nevoit să'şi reia activitatea,după doi ani de aşteptare şi speranţe !adarnice, şi a ost reintegrat în uncţia dearmacist şe al Jştirii. *upă alţi trei ani de serviciu, la 07 aprilie 076,

armacistul şe )ru!insNO a decedat în timpul serviciului şi a ost şters dincontroalele armatei. Farmacistul )ru!insNO avea atunci 7: de ani. Astel, spuneplastic 8. >ar"u, în 05;- trecuseră 64 de ani de când venise, nu se ştie deunde, în Iara Românească, iar la capătul acestei aproape +umătate de veac pecare a stră"ătut'o, paşii săi tot mai uşori şi'au pierdut urmeleG::;. %n actul dedeces se arată că a suerit de e"ră pulmonarăG şi s'a stins în trei !ile. &oţia sa,lise )ru!insNO, a decedat în 05, la vârsta de ani. Astel şi'a înc9eiatactivitatea şi viaţa, Francisc Paverius )ru!insNO, primul armacist şe al Jştirii şiorgani!atorul &erviciului armaceutic militar românesc, pionier şi desc9i!ător dedrumuri în organi!area armaceutică militară, primul proesor din învăţământul

superior armaceutic din ţară, neo"osit armacist.

:07 :0

=<A B., 8H<RBR =., *@I&C@ >., >RC@E C. =. /red.2, op. cit., p. 4;0, 4:6$4:7.i"idem. :05 8JJ=@ ?., 8JJ=@ 8H., 8JJ=@ AR=A, Repertor de medici,armacişti, veterinari /personalul sanitar2 din ţinuturile româneşti, vol. = /înaintede anul 07;2, Bipografa )resaG, >răila, 051, pag. 16. ::; >AR>@ 8., op. cit.,pag. :::. Acum ştim că nu a ieşit la pensie, nici nu a părăsit ţara, ci a decedat în

>ucureşti, conorm Registrului de evidenţă al >isericii catolice de la Burnul>ărăţiei.





0;6

)ru!insNO a adus nepreţuite servicii Armatei Române. Roadele muncii sale s'aupus în evidenţă în timpul ră!"oiului pentru independenţă, prin elevii săi, prinsistemul de organi!are, de aprovi!ionare şi de conta"ilitate armaceutică.)ersonalitatea sa şi'a prelungit in(uenţa până în secolul al PP'lea. Bradiţiile createde )ru!insNO, precum şi amintirea sa, dăinuiesc şi acum în armacia militarăromânească. )entru toate serviciile aduse, Francisc )ru!insNO tre"uie consideratca un adevărat fu al poporului nostru şi un strălucit armacist militar, adevăratulondator al armaciei militare româneşti.

Documents

Farmacia Militara