64

22

65

70

00

01

3

An

ulIX

,n

r.2/2

011

2/2011

Etica în profesiacontabilă o abordareeuropeană şiinternaţională

-

Pre

ţ:17,5

0le

i

�

�

�

�

�

Politici de guvernanţă corporativă efect asupra reducerii

costului capitalului

Auditul extern sub impactul crizei financiare

Armonizarea rezultatului contabil cu rezultatul fiscal

Evenimente ulterioare datei bilanţului în contextul

Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene

Consideraţii privind aplicarea ISA 550, Părţi afiliate

-�

�

�

�

�

Politici de guvernanţă corporativă efect asupra reducerii

costului capitalului

Auditul extern sub impactul crizei financiare

Armonizarea rezultatului contabil cu rezultatul fiscal

Evenimente ulterioare datei bilanţului în contextul

Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene

Consideraţii privind aplicarea ISA 550, Părţi afiliate

-

Din activitatea CAFR

După cum cititorii noştri au fost anunţaţi în numărulprecedent al revistei, Camera Auditorilor Financiaridin România a devenit membru cu drepturi deplineal Federaţiei Europene a Contabililor (FEE).În acest număr prezentăm momentul în careprof.univ.dr. , preşedintele CAFR,primeşte diploma de confirmare, înmânată de

, director executiv FEE.De asemenea, reproducem diploma primită dinpartea FEE.

Ion Mihăilescu

Olivier Boutellis-Taft

C AF R ânia,membru cu drepturidepline al FEE

amera uditorilorinanciari din om

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120;

Fax: (021) 410.03.48;

E-mail: revista@cafr.ro;

http: revista.cafr.ro

Consiliul ºtiinþific

Academician Constantin IONETE, Academia Românã

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Prof. univ. dr. Dinu AIRINEI, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Prof. univ. dr. Veronel AVRAM, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Prof. univ. dr. Tatiana DÃNESCU, auditor financiar, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureº

Prof. univ. dr. David HILLIER, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Ion IONAªCU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, auditor financiar, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Marilen PIRTEA, Universitatea de Vest, Timiºoara

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Victoria STANCIU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, auditor financiar, Universitatea de Vest din Timiºoara

Mircea BOZGA, auditor financiar, ACCA, PricewaterhouseCoopers, Bucureºti

Dr. Alexandra LAZÃR, auditor financiar, director adjunct în Ministerul Finanþelor Publice

Andreia STANCIU, director ACCA Europa de Sud-Est

Monica ªTEFAN, auditor financiar, ACCA, Bucureºti

Director ºtiinþific: Prof.univ.dr. Pavel NÃSTASE, ASE Bucureºti

Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor ºef: Cristiana RUS

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+

B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com;http://www.proquest.com;

www.ebscohost.comRevistã inclusã în platforma editorialã

românã SCIPIO: www.scipio.ro

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Adriana COªA, Alexandra JORA, Alice PETCU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare:Nicolae LOGIN

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea

pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

1. IntroducereEvenimentele de la începutul secoluluial XXI-lea, cum ar fi binecunoscutelescandaluri Enron, WorldCom ºi Parma-lat, precum ºi actualul context al globa-lizãrii, accentul pus din ce în ce maimult de entitãþile economice pe aspectede prosperitate materialã ºi pericoluldemonetizãrii profesiilor au generat oatenþie crescândã asupra eticii în profe-sia contabilã. În literatura naþionalã despecialitate aceastã tematicã a prezen-tat un interes major, dat fiind numãrulde studii publicate recent în acest do-meniu. Morariu (2007) trateazã aspectede competenþã, confidenþialitate ºi com-portament profesional în contextul Co-dului etic pentru profesioniºtii contabili,iar Mihãilescu (2007) prezintã rigorile ºiprincipiile de eticã ale auditorilor în mi-siunile de audit. Relaþia dintre profe-sionalism ºi eticã în profesia contabilãºi de audit este dezbãtutã de Lazãr(2008), în timp ce dilemele etice suntprezentate într-o abordare structuratãde cãtre Badea (2008). Rusovici &Rusu (2008) abordeazã o temã înruditãcu etica ºi profesionalismul auditoruluifinanciar, respectiv reputaþia profesio-nalã, consideratã a fi un bun de mare

32/2011

Reglementãrile în materie de eticãîn profesia contabilã - o abordareeuropeanã ºi internaþionalã

Eugeniu ÞURLEA*, Aurelia ªTEFÃNESCU** & Mihaela MOCANU***

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: eturlea@yahoo.com** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: stefanescu.aura@gmail.com*** Drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: mihaela.g.mocanu@gmail.com

Ethical Regulations in the Accounting Profession- an European and International Approach The topic regarding ethics in the accounting profession exerts an increasing fasci-nation, both for practitioners, and for the regulation authorities and the academicenvironment, mostly because of the events from the beginning of the XXIst centu-ry (such as the well-known Enron, WorldCom and Parmalat scandals), because ofthe current globalization context, of the material prosperity considered to be a pri-ority by economic entities, as well as because of the danger of demonetization ofthe professions, in general. Both the international literature, as well as the nation-al literature in the field paid increased attention to this topic. However, theRomanian literature mainly debates aspects related to the ethical regulations inforce at international level. The novelty of the present article consists in its doublepurpose: first, that of presenting by comparison both the ethical regulations in forceat international level, and the ones issued in the European Union and the ones invigor in the United States of America and second, that of debating the necessityand adequacy of the ethical regulations in the accounting profession. The researchapproach is analytical-argumentative in nature and is well substantiated, especial-ly that the ethical regulations to be observed by the accounting professionals, aswell as the courses on ethical subjects to be attended by them are increasinglynumerous, complex and demanding. The main conclusions of the authors consistin the fact that the strongest argument in favor of ethical regulations is the account-ing profession's need for legitimizing its status (at a macro level) and the profes-sional accountant's desire to maintain reputation (at a micro-level).

Key words: accounting profession, ethics, regulation, regulation authority, reputation

JEL Classification: M42, L84

Cuvinte cheie: profesia contabilã, eticã, reglementare, autoritatea de reglementare,reputaþie

Evaluãri

preþ. Partizan al eticii în profesia con-tabilã, Popescu et al (2009) realizeazãun studiu privind etica profesionistuluicontabil în condiþiile crizei financiar-economice globale prin care identificãlacunele eticii în afaceri ºi presiunilespecifice existente în condiþii de crizã,promoveazã ideea unui „responsabil deeticã ºi conformitate” în companii ºidefineºte un sistem unitar de monitori-zare a calitãþii ºi eticii în cabinetele deaudit. Nu în ultimul rând, printre studiilerelevante în prezentul context se nu-mãrã ºi cel al autorilor Morariu et al.(2009) care abordeazã prevederilestandardelor de eticã ºi conduitã profe-sionalã la nivel global.

Din analiza studiilor existente se poateconchide cã, deºi aspectelor în materiede eticã relevante pentru profesia con-tabilã li s-a acordat atenþia cuvenitã înliteratura de specialitate din România,accentul s-a pus preponderent pereglementãrile etice în vigoare la nivelinternaþional, dat fiind faptul cã acesteasunt preluate ºi de Camera AuditorilorFinanciari din România. Cu toate aces-tea, în contextul actual al internaþionali-zãrii profesiei contabile ºi al deschideriicrescânde a pieþelor de capital din în-treaga lume, considerãm ca importanteatât reglementãrile etice existente lanivel internaþional, cele elaborate înUniunea Europeanã, precum ºi cele învigoare în Statele Unite ale Americii. Pede altã parte, observând multitudinea ºicomplexitatea reglementãrilor în mate-rie de eticã pe care profesioniºtii con-tabili sunt obligaþi sã le respecte, pre-cum ºi cursurile privind aspectele deeticã pe care aceºtia sunt obligaþi sã leurmeze, prin cercetarea efectuatã abor-dãm problematica necesitãþii ºi adec-vãrii reglementãrilor etice, aducând atâtargumente pro, cât ºi argumente contrape aceastã temã.

Lucrarea de faþã este structuratã astfel:în primul rând, sunt prezentate regle-

mentãrile etice în profesia contabilã va-labile la nivel internaþional; în al doilearând, este discutat cadrul legislativ rele-vant pentru profesie dezvoltat în Uni-unea Europeanã; iar, în al treilea rând,sunt aduse în discuþie reglementãriledin Statele Unite ale Americii care pri-vesc tema prezentului studiu. Fiecaredintre aceste trei secþiuni are o struc-turã similarã, astfel: iniþial, este prezen-tatã autoritatea de reglementare, esteurmãritã evoluþia în timp a reglementã-rilor în materie de eticã a profesionistu-lui contabil, sunt identificate principiilefundamentale pe care acesta esteobligat sã le ia în considerare ºi apoisunt discutate pe scurt cerinþele privindcompetenþa profesionalã. Secþiuneafinalã a articolului conþine argumente înfavoarea reglementãrilor etice, contra-argumente la adresa necesitãþii unorastfel de reglementãri, precum ºi con-cluziile proprii privind tematica dezbã-tutã.

2. Abordaremetodologicã

Obiectivul prezentului articol este de aprezenta ºi de a analiza reglementãrileexistente la nivel internaþional, înUniunea Europeanã ºi în Statele Uniteale Americii în ceea ce priveºte eticaprofesionistului contabil. Din punct devedere metodologic, demersul cerce-tãrii este de naturã analitic-argumenta-tivã. Pe de o parte, demersul este denaturã analiticã, deoarece pentru fie-care categorie de reglementãri (la nivelinternaþional, în Uniunea Europeanã ºiîn Statele Unite ale Americii) sunt pre-zentate, secvenþial, autoritatea de re-glementare, evoluþia în timp a regle-mentãrilor relevante, principiile funda-mentale ºi aspecte legate de compe-tenþa profesionalã. Pe de altã parte,demersul este de naturã argumenta-

tivã, deoarece, în urma analizei regle-mentãrilor prezentate, sunt aduse atâtargumente în favoarea reglementãriloretice, cât ºi contraargumente la necesi-tatea unor astfel de reglementãri, firullogic al argumentaþiei astfel construiteconducând cãtre concluzia finalã a arti-colului.

3. Reglementãri la nivel internaþional

3.1. Autoritatea de reglementare

Autoritatea de reglementare în aspecte-le de eticã din domeniul auditului finan-ciar este IFAC (International Federationof Accountants). IFAC este o organiza-þie globalã a profesiei contabile, careinclude 164 de membri ºi asociaþi din125 de þãri ºi jurisdicþii (http://web.ifac.org/download/Facts_About_IFAC.pdf).Raþiunea de a exista a acestei organi-zaþii provine din necesitatea de a prote-ja interesul public, încurajând practicide calitate înaltã în rândul profesio-niºtilor contabili din întreaga lume.Membrii ºi asociaþii IFAC, care sunt înprincipal corpuri profesionale naþionale,reprezintã 2,5 milioane de profesioniºticontabili, ce activeazã în practica pu-blicã, în industrie ºi comerþ, guvern ºimediul universitar.

Rolul organizaþiei IFAC este:

(1) de a stabili ºi promova standardeinternaþionale de calitate;

(2) de a facilita colaborarea cu corpu-rile profesionale care o compun;

(3) de a acþiona ca purtãtor de cuvântpentru profesia contabilã inter-naþionalã cu privire la aspecte rele-vante de politicã publicã.

Modalitatea fundamentalã utilizatã deIFAC pentru a-ºi atinge obiectivul de a

4 Audit Financiar, anul IX

Evaluãri

proteja interesul public constã în elabo-rarea, promovarea ºi punerea în apli-care de standarde recunoscute inter-naþional, care acþioneazã în direcþia asi-gurãrii credibilitãþii informaþiilor de caredepind investitorii ºi alþi factori intere-saþi. Printre standardele dezvoltate deIFAC se numãrã:

International Standards on Auditing,Assurance Engagements and Re-lated Services (Standarde Interna-þionale de Audit, Misiuni de Asi-gurare ºi Servicii Conexe);

International Standards on QualityControl (Standardele Internaþionalede Control al Calitãþii);

International Code of Ethics forProfessional Accountants (CodulInternaþional de Eticã pentru Pro-fesioniºtii Contabili);

International Education Standards(Standardele Internaþionale deEducaþie) ºi

International Public Sector Account-ing Standards (Standardele Interna-þionale de Contabilitate pentru Sec-torul Public).

3.2. Evoluþia în timp a reglementãrilor privind etica

Reglementãrile etice emise de IFACrelevante în contextul prezentului studiusunt reprezentate de Codul de eticãpentru profesioniºtii contabili. Acesta afost publicat în 1992 de Comitetul deEticã al IFAC, înlocuind Direcþiile IFACprivind etica pentru profesioniºtii con-tabili din anul 1990, care stabileau res-ponsabilitãþi mai reduse profesioniºtilorcontabili. De-a lungul timpului, Codul deeticã pentru profesioniºtii contabili asuferit modificãri, cele mai recenterevizuiri având loc în iulie 2006 ºi iulie2009. Codul revizuit în anul 2009 intrãîn vigoare la 1 ianuarie 2011, fiind însã

permisã adoptarea lui la un momentanterior.

3.3. Principii fundamentale

Conform sus-numitului Cod de Eticã, unprofesionist contabil trebuie sã respecteurmãtoarele principii fundamentale:

(1) integritate;

(2) obiectivitate;

(3) competenþa profesionalã ºi atenþiacuvenitã;

(4) confidenþialitate;

(5) comportament profesional.

Principiul integritãþii solicitã din parteaprofesionistului contabil sã fie direct ºionest în toate relaþiile profesionale ºi deafaceri.

Obiectivitatea presupune imparþialitateºi absenþa oricãror conflicte de interesesau influenþe nedorite care pot sã inter-vinã în raþionamentele profesionale saude afaceri.

Competenþa profesionalã se referã ladatoria permanentã a profesionistuluicontabil de a-ºi menþine cunoºtinþele ºiaptitudinile profesionale.

Atenþia cuvenitã se traduce în respon-sabilitatea cu care profesionistul con-tabil îºi furnizeazã serviciile ºi în confor-mitatea cu standardele tehnice ºi profe-sionale aplicabile.

Potrivit principiului confidenþialitãþii, unprofesionist contabil nu trebuie sã di-vulge informaþiile dobândite ca urmarea relaþiilor profesionale sau de afaceriunei terþe pãrþi fãrã o autorizaþie speci-ficã ºi nu trebuie sã le utilizeze în avan-tajul sãu personal sau al unor terþepãrþi.

De asemenea, profesionistul contabiltrebuie sã demonstreze comportamentprofesional în orice circumstanþã, sã seconformeze legilor ºi normelor rele-

vante ºi sã evite orice acþiune care dis-crediteazã profesia.

3.4. Competenþã profesionalã

Pentru a-ºi exercita profesia în mod co-respunzãtor, profesionistul contabil estedator sã-ºi menþinã ºi sã-ºi dezvoltepermanent cunoºtinþele ºi aptitudinileprofesionale. Responsabil pentru dez-voltarea de standarde, articole de infor-mare, declaraþii de practicã ºi alte docu-mente de informare referitoare la for-marea profesionalã a viitorilor profesio-niºti contabili ºi la educaþia ºi dezvol-tarea profesionalã continuã a membrilorprofesiei contabile este aºa-numitul In-ternational Accounting Education Stan-dards Board (IAESB). Desemnat deConsiliul IFAC, IAESB este un corp in-dependent de reglementare ºi funcþio-neazã sub auspiciile IFAC ºi sub su-pravegherea Public Interest OversightBoard (PIOB).

Similar IFAC, IAESB deserveºte intere-sul public prin:

(1) stabilirea unor standarde de cali-tate ºi elaborarea de publicaþii cereflectã bune practici în educaþia,dezvoltarea ºi evaluarea profe-sioniºtilor contabili;

(2) promovarea adoptãrii ºi implemen-tãrii Standardelor Internaþionale deEducaþie (International EducationStandards);

(3) dezvoltarea unui sistem de bench-marking în educaþie pentru mãsu-rarea implementãrii StandardelorInternaþionale de Educaþie ºi

(4) promovarea dezbaterii internaþio-nale cu privire la aspecte de actua-litate legate de educaþia, dez-voltarea ºi evaluarea profesio-niºtilor contabili (http://web.ifac.org/down load / IAESB-Amended_Terms_of_Reference.pdf). În pre-zent, o prioritate pentru IAESB în

52/2011

Etica în profesia contabilã

intervalul 2010-2012 este revizui-rea Standardelor Internaþionale deEducaþie ºi dezvoltarea unor liniidirectoare privind competenþa înaudit.

O prioritate de nivel mediu pentru ace-eaºi perioadã este acordatã dezvoltãriiunor linii directoare privind: aptitudinileprofesionale, cadrele generale de com-petenþã, implementarea mãsurabilã astandardelor menþionate etc.

4. Reglementãri la nivelul Uniunii

Europene4.1. Autoritatea de

reglementare

În cadrul Uniunii Europene, procesul dereglementare este rezultatul conlucrãriiîntre Comisia Europeanã, Consiliul Uni-unii Europene ºi Parlamentul Euro-pean. Comisia Europeanã are ca misi-une promovarea interesului general alUniunii Europene. Pentru îndeplinireaacestei misiuni, Comisia participã laprocesul decizional prin prezentarea depropuneri pentru legislaþia europeanã ºiprin supravegherea punerii corecte înaplicare a tratatelor ºi a legislaþiei eu-ropene. Pe de altã parte, Consiliul Uni-unii Europene, ca organism principal dedecizie al Uniunii Europene, exami-neazã propunerile legislative ale Co-misiei Europene ºi le adoptã cu sau fãrãmodificãri. Consiliul legifereazã, în modnormal, împreunã cu Parlamentul Eu-ropean, care este un participant activ încadrul acestui proces legislativ(http://www.consil ium.europa.eu/,http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/doc/governance_statement_ro.pdf).Principalele instrumente legislativeaflate la dispoziþia Uniunii Europenesunt urmãtoarele:

- regulamentele – sunt aplicabile înmod direct ºi obligatoriu în toatestatele-membre, fãrã necesitateaunui act de transpunere pe plannaþional;

- directivele – au caracter obligatoriuîn ceea ce priveºte rezultatul caretrebuie atins la nivel economic,juridic sau social, însã forma ºi mij-loacele de transpunere a directiveirãmân la latitudinea statelor-mem-bre;

- deciziile – sunt obligatorii în toateelementele lor; destinatarii unei de-cizii pot fi state membre, persoanefizice sau persoane juridice ;

- recomandãrile ºi avizele – nu au ca-racter obligatoriu, dar pot furnizaindicaþii cu privire la interpretarea ºiconþinutul dreptului comunitar.

(http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/how/characteristics/article_7147_ro.htm)

4.2. Evoluþia în timp a reglementãrilor privind etica

Actele legislative emise de-a lungul tim-pului în Uniunea Europeanã cu privirela profesia contabilã (în general) ºiaspecte de eticã în aceastã profesie (înparticular) sunt numeroase ºi variate,reflectând interesul crescut acordatacestui domeniu.

În aceastã direcþie, au fost publicate:

Cartea Verde a Comisiei Europenedin 13 octombrie 2010. Politica deaudit: lecþiile crizei

Cartea Verde a Comisiei din 24 iulie1996. Rolul, poziþia ºi rãspundereaauditului statutar în cadrul UniuniiEuropene

De asemenea, s-au publicat decizii:

Decizia Comisiei din 29 iulie 2008privind o perioadã de tranziþie pen-tru activitãþile de audit ale auditorilorºi entitãþilor de audit din anumite þãriterþe;

Decizia Comisiei din 14 decembrie2005 de instituire a unui grup deexperþi pentru consilierea Comisieiºi facilitarea cooperãrii între siste-mele publice de supraveghere aauditorilor legali ºi a cabinetelor deaudit;

Comisia Europeanã ºi-a fãcut cunoscu-te ºi unele recomandãri, comunicãri ºiopinii:

Recomandarea Comisiei din 5 iunie2008 privind limitarea rãspunderiicivile a auditorilor legali ºi a socie-tãþilor de audit;

Recomandarea Comisiei din 6 mai2008 privind asigurarea calitãþiiexterne pentru auditorii legali ºi fir-mele de audit care auditeazã entitãþide interes public;

Recomandarea Comisiei din 16 mai2002 – Independenþa auditorilorstatutari în UE: Un set de principiifundamentale;

Recomandarea Comisiei din 15 no-iembrie 2000 privind asigurarea ca-litãþii pentru auditul statutar în Uni-unea Europeanã: cerinþe minime;

Comunicare de la Comisie cãtreConsiliul ºi Parlamentul Europeandin 21 mai 2003. Consolidarea audi-tului statutar în UE;

Comunicare de la Comisie din 8 mai1998 privind auditul statutar înUniunea Europeanã: calea de ur-mat;

Opinia Comisiei Economice ºi So-ciale din 28 aprilie 1997 privind„Cartea verde – Rolul, poziþia ºirãspunderea auditului statutar încadrul Uniunii Europene”

6 Audit Financiar, anul IX

Evaluãri

Pentru asigurarea completitudinii aufost propuse ºi elaborate directive rele-vante pentru audit:

Propunerea unei Directive a Parla-mentului European ºi a Consiliuluidin 22 decembrie 2006 pentru modi-ficarea Directivei 2006/43/CE pri-vind auditul statutar al conturiloranuale ºi al conturilor consolidate,în ceea ce priveºte puterile deimplementare oferite Comisiei;

Directiva 2006/43/CE a Parlamen-tului European ºi a Consiliului din 17mai 2006, privind auditul statutar alconturilor anuale ºi al conturilor con-solidate, de modificare a Direc-tivelor 78/660/CEE ºi 83/349/CEEale Consiliului;

Propunerea unei Directive a Parla-mentului European ºi a Consiliuluidin 16 martie 2004 privind auditulstatutar al conturilor anuale ºi alconturilor consolidate de modificarea Directivelor 78/660/CEE ºi83/349/CEE ale Consiliului;

4.3. Principii fundamentale

Recomandarea Comisiei din 16 mai2002 menþioneazã obiectivitatea, inte-gritatea ºi independenþa drept cele maiimportante principii pe care auditorultrebuie sã le respecte în emiterea opi-niei de audit. Obiectivitatea (ca expre-sie a unei atitudini interioare) nu poate fiverificatã din exterior, iar integritatea nupoate fi evaluatã în avans. În plus, audi-torul financiar este cel care poartãrãspunderea ca cerinþa independenþeisã fie respectatã. Potrivit recomandãriimai sus-menþionate, independenþa estemodalitatea principalã a profesiei de ademonstra publicului ºi autoritãþilor dereglementare cã auditorii statutari ºifirmele de audit îºi îndeplinesc sarcinilela un nivel care respectã principii eticestabilite, în particular acelea de integri-tate ºi obiectivitate.

Conform Directivei 2006/43/CE a Parla-mentului European ºi a Consiliului din17 mai 2006 privind auditul statutar alconturilor anuale ºi al conturilor consoli-date, pe lângã integritate, obiectivitateºi independenþã, auditorii financiari artrebui sã se caracterizeze prin compe-tenþã profesionalã ºi atenþie cuvenitã ºi,în plus, ar fi datori sã respecte confi-denþialitatea privind entitatea auditatã.La stabilirea acestor principii esenþialepentru profesionistul în domeniul audi-tului, interesul public se aflã în prim-plan, fiind amintit adeseori în prevede-rile legislaþiei europene.

4.4. Competenþã profesionalã

Capitolul al II-lea al Directivei 2006/43/CE conþine prevederi referitoare la ac-cesul la profesie, formarea continuã aauditorilor ºi autorizarea auditorilor sta-tutari din alte state membre. Deoarececredibilitatea auditorului statutar esteesenþialã, numai persoanele fizice saufirmele cu o bunã reputaþie pot fi autori-zate de autoritãþile competente ale unuistat membru. În plus, o persoanã fizicãpoate fi autorizatã sã efectueze un auditstatutar numai dupã ce a atins un nivelde admitere la universitate sau un nivelechivalent, apoi a urmat un curs de in-struire teoreticã, a efectuat un stagiu depregãtire practicã ºi a promovat un exa-men de competenþã profesionalã la în-cheierea cursurilor universitare sau denivel echivalent, organizat sau recunos-cut de statul membru în cauzã.

De asemenea, este prevãzut ºi un sta-giu de pregãtire practicã de cel puþin treiani, dintre care cel puþin doi ani sedesfãºoarã pe lângã un auditor statutarsau o firmã de audit autorizatã în oricestat membru. Prin excepþie de la pre-vederea referitoare la pregãtirea teore-ticã, pot fi autorizate ºi persoanele careau fost angajate timp de 15 ani în activi-tãþi profesionale care le-au permis sãdobândeascã suficientã experienþã în

domeniile financiar, juridic ºi contabil ºiau promovat examenul de competenþãprofesionalã menþionat sau persoanelecare au o experienþã profesionalã rele-vantã de 7 ani, au efectuat stagiul depregãtire practicã ºi au promovat exa-menul de competenþã profesionalã.

5. Reglementãri la nivelul StatelorUnite ale Americii

5.1. Autoritatea de reglementareºi evoluþia în timp a reglementãrilor relevante

În Statele Unite ale Americii, auditul fi-nanciar a fost marcat în primul rând deAmerican Institute of Certified PublicAccountants (AICPA), înfiinþat în anul1887. În urma colapsului burselor nord-americane în anul 1929, care a fost de-clanºat în parte ºi de deficienþele pri-vind obligaþiile de raportare financiarãale firmelor cotate, AICPA a înfiinþat, încolaborare cu Bursa de Valori din NewYork, un comitet responsabil cu dezvol-tarea de mãsuri pentru a corecta aceas-tã situaþie. Drept consecinþã, au fostemise normele privind prima înregis-trare ºi cotarea titlurilor de valoare (Se-curities Act 1933 – SA) ºi cele privindcomercializarea titlurilor de valoare(Securities Exchange Act 1934 – SEA)(Müller K., 2006). În aproximativ ace-eaºi perioadã a fost înfiinþat, de cãtreCongresul Statelor Unite ale Americii,Securities and Exchange Comission(SEC), ca autoritate independentã desupraveghere a bursei de valori.

Anul 2002 a reprezentat un alt momentsemnificativ în evoluþia reglementãrilorrelevante pentru auditori. Ca reacþie ladiverse scandaluri în domeniul finan-ciar-contabil, în special ca urmare a ca-zului Enron, la 30.07.2002 a fost emis

72/2011

Etica în profesia contabilã

Sarbanes-Oxley Act of 2002 (SOA).Obiectivul acestei iniþiative legislative afost de a contracara cauzele scan-dalurilor contabile prin implicare înautoreglementarea auditorilor ºi guver-nanþa corporativã a companiilor cotatela Bursa de Valori din New York. Aria deaplicare a SOA cuprinde toþi emitenþiide titluri de valoare care se supunprevederilor SA ºi SEA, precum ºi audi-torii acestora. Relevant în acest contexteste ºi Independence Standards Board(ISB), înfiinþat în mai 1997 cu scopul dea dezvolta un cadru conceptual pentrua transpune într-un mod unitar stan-dardele disparate ale SEC. Un altcomitet, înfiinþat tot drept comitet subor-donat SEC ºi supravegheat de acestaeste aºa-numitul Public CompanyAccounting Oversight Board (PCAOB).

5.2. Principii fundamentale

Majoritatea principiilor fundamentale seregãsesc în Codul de Conduitã Pro-fesionalã emis de AICPA. Acesta estealcãtuit din douã pãrþi: principiile ºiregulile. Principiile oferã cadrul generalpentru reguli, care guverneazã perfor-manþa serviciilor profesionale prestatede membrii AICPA (http://www.aicpa.org/Research/Standards/CodeofConduct/Pages/default.aspx). Codul de Con-duitã Profesionalã este destinat tuturormembrilor din practica publicã, dinindustrie, din guvern ºi din educaþie.Principiile menþionate în Cod exprimãrecunoaºterea de cãtre profesie a res-ponsabilitãþilor faþã de public, clienþi ºicolegi ºi solicitã angajamentul nestrã-mutat al membrilor AICPA pentru uncomportament onorabil, chiar ºi cupreþul sacrificãrii avantajului personal.Printre principiile stabilite în Codul deConduitã Profesionalã emis de AICPAse numãrã: integritatea, obiectivitatea,independenþa ºi atenþia cuvenitã. Inte-gritatea presupune ca munca prestatãºi încrederea publicului sã nu fie subor-

donate câºtigurilor ºi avantajelor per-sonale. Obiectivitatea ºi independenþaimplicã lipsa oricãror conflicte de in-terese în îndeplinirea responsabilitãþilorprofesionale. Nu în ultimul rând, atenþiacuvenitã presupune ca serviciile sã fieprestate cu competenþã ºi conºtiinciozi-tate.

5.3. Competenþã profesionalã

Pentru a obþine autorizarea ca CertifiedPublic Accountant (CPA) în StateleUnite ale Americii, este necesarã pro-movarea diverselor examene dezvol-tate ºi notate de AICPA. Este prevãzutºi un stagiu de practicã, precum ºi par-ticiparea la programe de pregãtire pro-fesionalã. Deoarece profesia contabilãtrebuie internaþionalizatã, cariera înS.U.A. a devenit din ce în ce mai atrac-tivã ºi întrucât nivelul profesional al par-ticipanþilor la examenul de certificare afost criticat, în ultimii ani au existat efor-turi intensive de reformare a acestuiexamen. Responsabil pentru configu-rarea, desfãºurarea ºi evaluarea aºa-numitului „Uniform-CPA-Examination”este Board of Examiners (BOE) alAICPA.

6. Discuþii ºi concluzii

Din reglementãrile etice prezentate maisus se constatã faptul cã, per ansam-blu, principiile fundamentale pe caremembrii profesiei contabile sunt datorisã le respecte sunt similare, o cauzãfiind mult-discutata internaþionalizare,concretizatã inclusiv în eforturile dearmonizare a profesiilor contabile dinîntreaga lume. În plus, evoluþia în timp areglementãrilor etice aratã nevoia re-simþitã de autoritãþile de reglementarede a rafina permanent regulile ºi prin-cipiile impuse auditorilor. Aceastã pre-ocupare îºi are originea în importanþa

pe care implicit aceste autoritãþi auacordat-o aspectelor de eticã în profe-sia contabilã în sens larg, respectiv înauditul financiar în sens restrâns. Tabe-lul 1 sintetizeazã informaþiile prezentateîn secþiunile anterioare:

Corpurile profesionale din diverse þãri(inclusiv Camera Auditorilor din Româ-nia) impun membrilor lor participarea lacursuri de eticã. Aparent, aceastã proli-ferare a cursurilor obligatorii în aceastãarie implicã tocmai o lipsã de eticã dinpartea profesioniºtilor contabili. Dacãastfel de cursuri nu ar fi necesare, elenu ar fi solicitate. Pe de altã parte, din-tre toate celelalte profesii se pare cãprofesia contabilã este aproape singuracare impune membrilor sãi sã urmezecursuri în materie de eticã ºi deontolo-gie profesionalã (Cheffers ºi Pakaluk,2007).

Considerãm cã aceastã particularitate aprofesiei contabile se explicã prin scan-dalurile contabile atât de intens media-tizate la începutul secolului al XXI-lea,cum ar fi Enron sau WorldCom, care auavut un impact major ºi au condus înStatele Unite ale Americii la o modifi-care a legislaþiei, respectiv la emitereaSarbanes-Oxley Act. În plus, studiirecente indicã faptul cã, în urma aces-tor scandaluri, profesioniºtii contabili(atât contabilii, cât ºi auditorii financiari)au încetat sã fie percepuþi ca integri prinînsuºi statutul lor de profesioniºti, iarþinuta lor moralã a început sã fie pusã laîndoialã de cãtre unii dintre utilizatoriisituaþiilor financiare.

Preocuparea pentru comportamentuletic al profesioniºtilor contabili s-a in-tensificat în prezent ºi din cauza faptu-lui cã, în special în Statele Unite aleAmericii, dar ºi în alte þãri, a intervenit oschimbare în percepþia profesiei con-tabile asupra ei înseºi (McPhail ºiWalters, 2009). Astfel, în contextul uneiconcurenþe din ce în ce mai intense pe

8 Audit Financiar, anul IX

Evaluãri

piaþa de audit ºi unui interes din ce în cemai mare acordat de firmele de auditobiectivelor de naturã economicã, pro-fesioniºtii contabili s-au îndepãrtat trep-tat de ideile de servire a interesului pu-blic ºi de altruism asociate în mod tra-diþional cu profesia.

Cu toate acestea, reacþia publicului lascandalurile contabile ºi impunerea dereglementãri ºi cerinþe în materie deeticã ar putea pãrea exagerate, avândîn vedere cã situaþiile în care profesio-niºtii contabili au dat dovadã de com-portament lipsit de eticã au fost rare de-a lungul timpului. De fapt, în spateleacestui interes crescut pentru profilulmoral al profesionistului contabil stãînsãºi natura profesiei contabile, careimpune preocupãri legate de eticãmembrilor sãi, publicului ºi legiuitorilor,dupã cum explicã Cheffers ºi Pakaluk(2007). Din aceeaºi perspectivã, autoriiidentificã patru caracteristici principaleale profesiei contabile, considerate pro-bleme persistente ºi generale ce afec-teazã profesia. În primul rând, auditoriifinanciari nu sunt plãtiþi de cei ale cãrorinterese le reprezintã. Conducereacompaniei auditate este cea care îi

mandateazã ºi remunereazã. Aceasta,însã, este numai factorul responsabil cugestiunea eficientã a unor resurse în-credinþate de proprietarii lor de drept,care sunt, de fapt, principalii interesaþide rezultatul muncii respectivului profe-sionist contabil. Totodatã, cercul celorpentru care munca auditorului prezintãinteres este mult mai larg ºi include:investitori potenþiali, guvern, angajaþi aicompaniei auditate º.a. Prin urmare,profesia contabilã prezintã particulari-tatea cã remuneraþia auditorului finan-ciar nu provine de la principalii factoriinteresaþi de produsul muncii sale, pecare, de regulã, auditorul nici nu îi cu-noaºte.

În al doilea rând, comparativ cu profesi-ile tradiþionale, precum avocatura saumedicina, profesia de auditor financiareste o profesie de datã recentã. Ritmulei de dezvoltare ca profesie a coincis, înmare parte, cu ritmul de dezvoltare aafacerilor ºi a economiei de piaþã. În altreilea rând, obiectivul profesiei conta-bile este de a conferi încredere în me-diul modern al economiei de piaþã. Prinauditarea situaþiilor financiare ale uneientitãþi, auditorul financiar le conferã

acestora credibilitate în ochii celor carele utilizeazã, îndeplinindu-ºi astfel misi-unea de a crea încredere în contextulactual al economiei de piaþã. Auditorulcautã ºi reveleazã adevãrul cu privire lasituaþiile financiare ale entitãþii auditate,aºadar, este necesar ca profesia con-tabilã sã fie orientatã cãtre adevãr. În alpatrulea rând, auditorii protejeazã inte-resul public, respectiv interesul credito-rilor, investitorilor, guvernului etc., deaceea literatura de specialitate (în spe-cial cea nord-americanã) considerã cãau statutul de „gardieni”. Însã pentru a-ºi duce la îndeplinire acest rol, estede dorit ca auditorii sã reziste tentaþieide a-ºi urmãri interesul propriu, tentaþieadeseori puternicã în contextul sumelormari de bani care sunt la mijloc.

Având în vedere particularitãþile profe-siei contabile, care ar putea fi conside-rate chiar probleme structurale, ineren-te profesiei, reglementãrile ºi cerinþeleetice îºi relevã pregnant necesitatea.Cu toate acestea, potrivit argumentelorlui Cheffers ºi Pakaluk (2007), ele nureprezintã soluþia idealã pentru consoli-darea încrederii în profesia contabilã ºiformarea unor profesioniºti contabili de

92/2011

Etica în profesia contabilã

o moralitate fãrã cusur. În primul rând,oricât ar fi de cuprinzãtoare ºi de clarformulate ºi oricâte cazuri speciale armenþiona, reglementãrile nu vor puteatrata toate situaþiile ce pot apãrea înpracticã. Pe de altã parte, punerea lorîn aplicare necesitã o interpretare adec-vatã, pe baza unui proces de raþiona-ment ºi în urma aprecierii corecte a cir-cumstanþelor specifice în care seaplicã.

În al doilea rând, reglementãrile eticesunt impuse din exterior, de cãtre oautoritate de reglementare, dupã cums-a precizat în subcapitolele anterioare.În mod firesc, aceste reglementãriconþin penalizãri pentru încãlcarea lor ºiuneori chiar recompense dacã suntrespectate. Din acest motiv, reglemen-tãrile etice reprezintã o motivaþie extrin-secã pentru a alege un comportamentmoral, care este însã inferioarã moti-vaþiei intrinseci ºi mult mai puþin adec-vatã pentru un profesionist. În modideal, acesta ar trebui sã fie motivatinterior de conºtiinþa faptului cã muncasa este de valoare ºi nu exterior, prinsancþiuni ºi recompense.

Dacã profesionistul contabil alege uncomportament etic numai pentru a evitasancþiunile sau a obþine recompenselestabilite în reglementãri, dezvoltarea sacognitivã moralã s-ar afla la cel mai josnivel, potrivit cu modelul lui Kohlberg –nivelul pre-convenþional (vezi figura 1).Dacã în schimb opþiunea sa în rezol-

varea unei dileme etice date se ba-zeazã pe preocuparea de a respectaregulile valabile în societatea din careface parte (în speþã, reglementãrileetice în vigoare), din punctul de vedereal dezvoltãrii sale morale s-ar afla înperioada moralitãþii convenþionale. Dedorit este însã ca profesionistul contabilsã acþioneze din conºtientizarea pro-fundã a misiunii sale, pe baza unui codmoral personal ºi în virtutea unor prin-cipii morale universale – ceea ce arcorespunde perioadei moralitãþii auto-nome, post-convenþionale.

În plus, aceste consecinþe imediate alerespectãrii sau nerespectãrii reglemen-tãrilor etice ar putea avea de fapt rezul-tatul opus celui scontat (Cheffers ºiPakaluk, 2007). Astfel, auditorul finan-ciar ar putea deveni mai preocupat deevitarea sancþiunilor sau de obþinerearecompenselor decât de respectareaidealurilor profesiei, care de fapt au statla originea emiterii reglementãrilor eticeîn discuþie. Nu în ultimul rând, prolifera-rea unor reguli complicate ºi dificilepoate încuraja ideea (greºitã de altfel)cã respectarea acestor reguli este sufi-cientã. Însã, în majoritatea cazurilor, re-gulile ºi reglementãrile reprezintã doarun minim care trebuie respectat, iar atinde spre ideal necesitã mult mai multefort din partea profesionistului con-tabil.

În opinia noastrã, demersurile de nor-malizare în domeniul eticii profesio-

niºtilor contabili din partea autoritãþilorde reglementare sunt justificate denevoia de legitimare a profesiei, pe de oparte, ºi de preocupãrile profesionistu-lui contabil legate de reputaþie, pe dealtã parte. O nevoie similarã de legiti-mare a statutului se regãseºte nunumai în profesia contabilã ºi în mediulprivat, ci ºi în entitãþile sectorului public.

În prezent, schimbãrile din mediul eco-nomic ºi cadrul legislativ existent sta-bilesc noi cerinþe cu privire la relaþiaîntre entitãþile sectorului public, publicullarg ºi grupurile cu care aceste entitãþiinteracþioneazã. În consecinþã, în sec-torul public, sprijinul, implicarea ºi dia-logul devin mai semnificative decât con-trolul.

Pe acest fundal, reputaþia – înþeleasãca totalitatea atitudinilor din mediulexterior faþã de entitãþile sectorului pu-blic – creºte în importanþã ºi trebuieconstruitã ºi menþinutã cu grijã, pentruca sectorul public sã-ºi pãstreze poziþia,aºadar în scopuri de legitimare a statu-tului sãu.

În ceea ce priveºte profesia contabilã,interesul acesteia ºi al membrilor ei re-zidã în a-ºi menþine puterea de auto-re-glementare, fãrã însã ca serviciile ofe-rite sã aibã de suferit în ceea ce pri-veºte calitatea.

Pentru realizarea acestui interes, profe-sia emite noi reglementãri, le îmbunã-tãþeºte pe cele existente ºi revizuieºtecerinþele privind accesul la profesie.Astfel de acþiuni reprezintã practici delegitimare ºi constau în strategiile profe-siei de negociere ºi renegociere a pro-priului statut. Persoanele care formea-zã o profesie au un statut privilegiat,care le permite sã-ºi descrie acþiunileca fiind ale unor profesioniºti. Pentru a-ºi menþine acest statut, grupurile pro-fesionale îºi legitimizeazã în mod per-manent poziþia în competiþie cu alte

10 Audit Financiar, anul IX

Evaluãri

grupuri ce urmãresc recunoaºterea înaceeaºi arie îngustã de expertizã.

În concluzie, apreciem cã argumentulcel mai elocvent în favoarea reglemen-tãrilor în materie de eticã îl reprezintãtocmai aceastã nevoie de legitimare aprofesiei (la nivel macro) ºi de men-þinere a reputaþiei profesionistului (lanivel micro).

112/2011

Badea, D. (2008), O abordare structuratã a dilemelor etice, Revista „Audit Financiar” nr.8, vol. VI, p. 25-30;

Cheffers M., Pakaluk M. (2007),”Understanding Accounting Ethics”, Sutton: Allen DavidPress;

Lazãr, M. (2008), Profesionalism ºi eticã în profesia contabilã ºi de audit, Revista „AuditFinanciar” nr.1, vol. VI, p. 13-22;

McPhail, K.; Walters, D. (2009), Accounting & Business Ethics: An Introduction,Routledge Taylor & Frrancis Group, New York;

Manolescu, M.; Mihãilescu, I. (2010), Exigenþe ºi provocãri ale noului Cod Etic pentruprofesioniºti emis de IFAC, Revista „Audit financiar” nr. 5, vol. VIII, p. 3-8

Mihãilescu I. (2007), Rigori ºi principii de eticã ale auditorilor în misiunile de audit,Revista „Audit Financiar” nr.7, vol. V, p. 7-14;

Morariu A., Manolescu M., Crecanã C. (2009), Valori, eticã ºi atitudini profesionale înaudit financiar, Revista „Audit Financiar” nr. 10, vol. VII, p. 31-39;

Morariu A. (2007), Despre competenþã, confidenþialitate ºi comportament profesional încontextul Codului etic, Revista „Audit Financiar” nr. 11, vol. V, p. 19-22;

Müller K. (2006), Die Unabhängigkeit des Abschlussprüfers. Eine kritische Analyse derVorschriften in Deutschland im Vergleich zu den Vorschriften der EuropäischenUnion, der IFAC und in den USA, Deutscher Universitäts-Verlag, Gabler EditionWissenschaft

Popescu V. A., Lepãdatu Gh., Popescu Gh. (2009), Studiu privind etica profesionistuluicontabil în condiþiile crizei financiar-economice globale, Revista „Audit Financiar” nr.11, vol. VII, p. 9-19;

Rusovici A., Rusu Gh. (2008), Reputaþia profesionalã, bunul cel mai de preþ al auditoru-lui financiar, Revista „Audit Financiar” nr.7, vol. VI, p. 19-25;

Cartea Verde a Comisiei Europene din 13 octombrie 2010. Politica de audit: lecþiilecrizei;

International Federation of Accountants (2010), Codul de Eticã pentru ProfesioniºtiiContabili;

Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului din 17 mai 2006, privindauditul statutar al conturilor anuale ºi al conturilor consolidate, de modificare aDirectivelor 78/660/CEE ºi 83/349/CEE ale Consiliului;

Recomandarea Comisiei din 16 Mai 2002 – Independenþa auditorilor statutari în UE: Unset de principii fundamentale;

http://web.ifac.org/download/Facts_About_IFAC.pdf, accesat la date de 11.12.2010;

http://web.ifac.org/download/IAESB-Amended_Terms_of_Reference.pdf, accesat ladata de 11.12.2010;

http://www.consilium.europa.eu/, accesat la data de 11.12.2010;

http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/doc/governance_statement_ro.pdf, accesat ladate de 11.12.2010;

http://eur-lex.europa.eu/, accesat la data de 11.12.2010;

http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/how/characteristics/arti-cle_7147_ro.htm accesat la data de 15.12.2010;

http://www.aicpa.org/Research/Standards/CodeofConduct/Pages/default.aspx, accesatla data de 17.12.2010;

Acknowledgements

Aceastã cercetare a fost derulatã încadrul unui proiect finanþat de cãtreCNCSIS-UEFISCSU, în cadrul pro-gramului PNII-IDEI; codul proiectuluiID 1827/2008, nr. 955/19.01.2009,Panoptic privind conotaþiile con-ceptului de performanþã în entitãþilesectorului public din România:creare versus diseminare ºi în ca-drul proiectului POSDRU/6/1.5/S/11Doctorat ºi doctoranzi în triunghiuleducaþie-cercetare-inovare (DOC-ECI), proiect cofinanþat din FondulSocial European prin Programul Ope-raþional Sectorial Dezvoltarea Resur-selor Umane 2007-2013 ºi coordonatde Academia de Studii Economice dinBucureºti.

This paper was developed as part of aproject financed by CNCSIS–UE-FISCSU, within the program PNII –IDEI; project code ID_1827/2008, no.955/19.01.2009, Panopticon on theperformance connotations in thepublic sector entities in Romania –creation versus dissemination, andas part of the project POSDRU/6/1.5/S/11 Doctoral Program andPhD Students in the education,research and innovation triangle,project co funded by the EuropeanSocial Fund through The SectorialOperational Programme for HumanResources Development 2007-2013and coordinated by The BucharestAcademy of Economic Studies.

Etica în profesia contabilã

IntroducereGuvernanþa corporativã sau în unele traduceri „guvernareacorporativã” (corporate governance, engl.) reprezintã „unansamblu de proceduri ºi procese conform cãrora o organi-zaþie este condusã ºi controlatã”. Prin structurile sale, guver-nanþa corporativã atribuie roluri ºi drepturi consiliului deadministraþie, conducerii executive ºi acþionarilor ºi expli-citeazã regulile ºi procedurile de luare a deciziilor (OECD,2005). La Porta et al. (1999) se raporteazã la guvernanþa cor-porativã ca la un set de mecanisme prin care investitorii (atâtacþionarii, cât ºi creditorii) se protejeazã împotrivadeposedãrii de facto pe care o pot face managementul ºiacþionarii majoritari. Aceste mecanisme vizeazã rolul, obli-gaþiile ºi structura consiliului de administraþie, procesul sãudecizional, transparenþa ºi comunicarea financiarã, respon-sabilitatea socialã, urmãrind în acelaºi timp exercitareaechitabilã a drepturilor acþionarilor.

Reprezentanþii mediului de afaceri, investitorii strãini ºi orga-nizaþiile internaþionale au solicitat în mod repetat îmbunã-tãþirea guvernãrii corporative (de exemplu, Consiliul Inves-titorilor Strãini 2002, 2005, 2006, 2009; OECD 2001, 2003),considerând-o un stimulent pentru investitorii instituþionali dea investi în societãþile care sunt mai bine guvernate.

Analiza guvernãrii corporative în România a dezvãluit o seriede disfuncþionalitãþi, cum ar fi: neglijarea drepturilor acþiona-rilor minoritari, un rol mai degrabã formal al consiliilor de

12

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Efectul politicilor de guvernanþãcorporativã asupra reduceriicostului capitalului pentru companiile româneºti cotate

Ion IONAªCU*, Lavinia OLIMID**, Mihaela IONAªCU*** & Daniela Artemisa CALU***

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: ionascui@cig.ase.ro.** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: lavinia.olimid@cig.ase.ro.*** Lect. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: mihaela.ionascu@cig.ase.ro.**** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: daniela.calu@cig.ase.ro.

The Effect of Corporate GovernancePolicies on reducing the Cost ofCapital of Listed RomanianCompanies The adoption of IFRS (which are regarded as high qualitystandards) is expected to increase transparency in finan-cial reporting, and consequently reduce the cost of capital.However, recent studies (Chen, Chen and Wei (2004))have shown that for emergent markets with weak corpo-rate governance systems, the magnitude of cost of capitalis not affected by the quality of financial reporting.Accordingly, the purpose of this paper is to investigate theextent to which there is a negative correlation between thepolicies of corporate governance of listed Romanian com-panies and their relative cost of capital. The resultsshowed that evolved corporate governance practices didnot lead to a decrease in the cost of capital for companieslisted at Bucharest Stock Exchange.

Key words: cost of capital, corporate governance, IFRSadoption

JEL Classification: G32, M41

Cuvinte cheie: costul capitalului, guvernanþa corporativã,adoptarea IFRS

administraþie, dominate de acþionarul majoritar, existenþaunor consilii de administraþie care doar aprobau deciziile ma-nagementului etc. (OCDE, 2001). În multe societãþi cotate,echipa managerialã era compusã din administratori carejucau astfel un rol executiv, sugerând o structurã hibridã deadministrare a societãþilor (OCDE, 2001, p. 88). Acest lucrupare similar cu consiliile de administraþie ale societãþilor sud-coreene, descrise ca funcþionând între un sistem dualist ger-man (Directorat ºi Consiliu de supraveghere) ºi sistemulmonist din Statele Unite (Consiliu de administraþie). În con-secinþã, „principalii acþionari dominau afacerile societãþilor,creând costuri enorme de agenþie ºi lãsând societãþile co-reene structural vulnerabile ºi necompetitive” (Kim, 2003).

Primul proiect de conºtientizare a nevoii de bunã guvernarecorporativã în mediul românesc – Iniþiativa de GuvernareCorporativã pentru Democraþie Economicã în România – afost susþinut de cãtre asociaþiile de afaceri interne ºi spon-sorizat de Center for International Private Enterprise (CIPE),un afiliat al Camerei de Comerþ a SUA (OCDE, 2001). Re-zultatul a fost un cod de guvernare corporativã apãrut în anul2000, dar nu existã informaþii privind numãrul de societãþicare sã fi adoptat codul sau care ar fi respectat prevederilesale (Duca et al, 2007).

În 2001, Bursa de Valori Bucureºti (denumitã în continuareBVB) a emis primul sãu cod de guvernare corporativã, denu-mit Codul de Conducere ºi Administrare. Societãþile cotatecare aderau la acest cod urmau sã fie listate pe secþiuneaplus (transparenþã), menþinându-ºi în acelaºi timp listareainiþialã. Situaþiile financiare anuale ºi interimare ale acestorsocietãþi trebuiau sã fie întocmite atât în conformitate cureglementãrile contabile româneºti, cât ºi cu normele IFRS ºisã fie disponibile pe pagina web a emitentului în românã ºienglezã. Costurile suplimentare implicate nu au fãcut atrac-tivã listarea la categoria plus. Ionaºcu et al. (2007) rapor-teazã cã, în februarie 2006, exista doar o singurã companielistatã la categoria plus, deoarece inclusese prevederile dincodul BVB în statutul sãu. Cu toate acestea, situaþiile finan-ciare nu erau prezentate pe site-ul sãu web.

Noul cod de guvernanþã corporativã al BVB (2008) - în con-tinuare Codul BVB - obligã emitenþii sã ataºeze RaportuluiAnual, începând cu cel al anului 2009, Declaraþia privind con-formarea sau neconformarea cu prevederile Codului deGuvernanþã Corporativã (Declaraþia „aplici sau explici”). Deºighidul de implementare a apãrut abia în martie 2010 (BVB,2010), societãþile tranzacþionate au fost astfel încurajate sã

adopte, în mod voluntar, noile recomandãri. Un aspect intere-sant al Codului BVB îl reprezintã introducerea funcþiei de se-cretar general, care are rolul de a consilia consiliul de admi-nistraþie pe probleme de guvernare corporativã. Ca practicãde bunã guvernanþã corporativã se recomandã elaborareaunui Cod sau a unor Proceduri de eticã profesionalã apro-bate de consiliul de administraþie. De asemenea, emitenþiivor dezvãlui publicului structurile de guvernanþã corporativãîn mod adecvat, prin recurgerea la pagini web.

O bunã parte din cerinþele unei bune guvernanþe corporativeeste inclusã în Legea societãþilor comerciale (nr. 31/1990,republicatã). Legea stabileºte cã administratorii sunt respon-sabili pentru administrarea societãþii ºi trebuie sã exerciteprudenþã ºi diligenþã în îndeplinirea mandatului lor. Consiliulde administraþie se întruneºte cel puþin o datã la trei luni,perioadã recomandatã ºi de Codul BVB. Printre modificãriledin 2006 ale Legii societãþilor comerciale se numãrã ºi dele-garea obligatorie cãtre directori a gestiunii curente a socie-tãþilor pe acþiuni ale cãror situaþii financiare trebuie sã fieauditate (art. 143, al. 4). Mai mult, în acest caz, articolul 1381

cere ca majoritatea membrilor consiliului de administraþie sãfie formatã din administratori neexecutivi.

De asemenea, prin actul constitutiv sau prin hotãrâre aadunãrii generale a acþionarilor unul sau mai mulþi membri aiconsiliului de administraþie pot fi independenþi (art. 138, al. 1).Deºi Legea societãþilor comerciale include condiþii pentruevaluarea independenþei administratorilor, a fi independenteste mai mult o chestiune de caracter individual ºi de atitu-dine personalã, care nu pot fi uºor prevãzute de lege (OECD,2003, p. 44). Codul BVB recomandã ca minim jumãtate dinadministratori sã fie membri neexecutivi, iar cel puþin un sfertdintre ei pot fi independenþi.

Societãþile pe acþiuni ale cãror situaþii financiare anuale facobiectul unei obligaþii legale de auditare trebuie sã aibã unminim de trei administratori (art. 137, al. 2). Codul BVB reco-mandã „un numãr de membri care garanteazã eficienþacapacitãþii sale de a supraveghea, analiza ºi evalua activi-tatea directorilor, precum ºi tratamentul echitabil al acþiona-rilor“.

Legea societãþilor comerciale permite preºedintelui con-siliului de administraþie sã fie numit director general1. În prac-ticã, filialele societãþilor strãine au preferat sã împartã poziþi-ile de vârf - preºedinte al consiliului de administraþie ºi direc-tor general - între reprezentantul propriu ºi un specialist local

13

Politici de guvernanþã corporativã

2/2011

1 Dezbaterile publice ale primului proiect de cod de guvernare corporativã au ajuns la concluzia cã aceastã dualitate este optimã ºi adecvatã (PECT,2002), deºi o bunã guvernare împiedicã o concentrare a puterii în mâna aceleiaºi persoane.

(OCDE, 2001, p.88). Codul de Guvernanþã Corporativã alBVB merge mai departe decât Legea societãþilor comercialeºi recomandã, ca regulã generalã, ca preºedintele sã fie alesdintre administratorii independenþi.

Legea societãþilor comerciale împuterniceºte consiliul deadministraþie sã înfiinþeze comitete consultative formate dinminim doi membri pentru desfãºurarea de investigaþii ºi pen-tru a da recomandãri în domenii precum auditul, remune-rarea ºi nominalizarea. Cel puþin un membru al fiecãruia din-tre aceste comitete trebuie sã fie administrator neexecutivindependent. Modificarea din 2006 a Legii societãþilor comer-ciale impunea constituirea comitetului de audit la societãþilepe acþiuni ale cãror situaþii financiare anuale fac obiectul uneiobligaþii legale de auditare (art. 140, al. 3). Cum membriiacestuia erau administratori neexecutivi, iar cel puþin unul -administrator neexecutiv independent, intenþia a fost ca toateaceste societãþi sã aibã un administrator independent. Un anmai târziu, Ordonanþa de urgenþã 82/2007 a anulat obligativi-tatea constituirii comitetului de audit la societãþile ale cãrorsituaþii financiare trebuie auditate, prin abrogarea articolului140, al. 3.

Codul BVB detaliazã componenþa ºi rolul comitetelor consul-tative, deºi considerã obligatorie înfiinþarea doar a comi-tetelor de remunerare ºi de audit. Astfel, comitetul de auditeste alcãtuit în exclusivitate din administratori neexecutivi ºiare un numãr suficient de administratori independenþi. Acestcomitet se reuneºte ori de câte ori este necesar, dar cel puþinde douã ori pe an va discuta cu auditorii interni ºi externichestiuni legate de raportarea financiarã, controlul intern ºiadministrarea riscului.

Modificarea din 2006 a Legii societãþilor comerciale a intro-dus un sistem de administrare a societãþilor comerciale peacþiuni pe douã nivele, dupã modelele german ºi austriac.Acest sistem dualist cuprinde consiliul de supraveghere ºidirectoratul. Codul BVB prevede adaptarea recomandãrilorsale referitoare la consiliul de administraþie ºi la consiliul desupraveghere, în cazul societãþilor administrate dupã mo-delul dualist.

Asociaþia Oamenilor de Afaceri Canadieni - CBA (2009) aanalizat situaþia implementãrii Codului BVB prin chestionareaunui numãr de 101 societãþi cotate. Studiul concluzioneazãcã majoritatea societãþilor tranzacþionate pe piaþa BVB nuîndeplineºte condiþiile de bunã practicã nici în ceea cepriveºte independenþa membrilor consiliului de administraþie,nici a comitetului de audit. De asemenea, marea majoritate asocietãþilor analizate a declarat cã funcþiile de preºedinte alconsiliului de administraþie ºi de director general sunt de-þinute de aceeaºi persoanã.

Lucrãri referitoare la guvernanþa corporativã ºi

costul capitaluluiDin punct de vedere teoretic, buna guvernanþã corporativãreduce riscul firmei ºi deci conduce la un cost mai mic al capi-talului. Un cost al capitalului mai mic este echivalent cu aaplica o ratã mai micã de actualizare a cash flow-urilorviitoare, obþinându-se astfel o valoare de piaþã mai mare aacþiunii, deci a firmei.

Chen, Chen ºi Wei (2004) demonstreazã legãtura dintre cos-tul capitalului ºi îmbunãtãþirea guvernanþei corporative (as-pectele care nu þin de publicarea de informaþii), folosind uneºantion compus din firme din economii emergente. Costulcapitalului unei asemenea firme se reduce cu aproximativ1,5% atunci când, prin îmbunãtãþirea guvernanþei, scorulvariabilei guvernanþã se deplaseazã din cuartila inferioarã încuartila superioarã. Pe de altã parte, îmbunãtãþirea publicãriide informaþii este eficientã în a reduce costul capitalului doarîn þãrile cu o bunã protecþie a investitorilor, faþã de þãrile cu oprotecþie slabã a acestora. De aceea, în þãrile emergente,firmele care doresc reducerea costurilor de finanþare ar trebuisã-ºi întãreascã cu precãdere mecanismele de guvernare,mai degrabã decât sã-ºi extindã publicarea de informaþii.

Koerniadi ºi Tourani Rad (2009) calculeazã un indice al guver-nanþei bazat pe structura consiliului de administraþie (indepen-denþa directorilor, dualitatea preºedinte al consiliului de ad-ministraþie - director general ºi numãrul de ºedinþe ale consil-iului de administraþie), remunerarea administratorilor (prin de-þinerea de acþiuni) ºi drepturile acþionarilor (diluþia proprietãþiiºi a drepturilor de vot prin emisiunea de opþiuni pe acþiuni).

Firmele din eºantion care înregistreazã un scor ridicat alguvernanþei corporative au un cost mai redus al capitaluluicomparativ cu cele care au un scor mai scãzut. În plus, aces-tea din urmã sunt mai îndatorate decât firmele care deþinmecanisme de guvernanþã mai bune.

Zhu (2009) aratã cã firme cu o bunã guvernanþã din 22 de þãridezvoltate înregistreazã costuri ale capitalului ºi ale înda-torãrii mai mici. Aceste reduceri sunt validate prin utilizareamai multor modele ºi a unor variabile diferite.

Efectul mecanismelor de guvernare corporativã asupra ran-damentului acþiunilor pare sã fie influenþat de ciclurile eco-nomice. Li (2010) demonstreazã cã firmele americane cu oguvernanþã bunã înregistreazã o rentabilitate mai mare aacþiunilor atunci când economia este în expansiune, dar orentabilitate inferioarã în timpul contracþiei economice.

14

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

În România, Canadian Business Association-CBA (2009)constatã cã existã o legãturã strânsã între nivelul de imple-mentare a recomandãrilor de guvernanþã corporativã decãtre un eºantion de societãþi cotate la BVB ºi riscul lor per-ceput: cu cât gradul de risc perceput este mai mare cu atâteste mai mare ºi coeficientul de variaþie care mãsoarã volati-litatea acþiunilor.

Randamentul acþiunilor a trei grupuri de societãþi cotate,comparativ cu indicele BET, în anul 2008, aratã cã investitoriitind sã penalizeze societãþile cu o guvernare ineficientã. Cele mai bine guvernate societãþi au avut un randamentsuperior indicelui BET cu 44%, în timp ce societãþile cuguvernanþã slabã au avut un randament cu 24% inferiorindicelui BET.

Metodologia cercetãriiPentru a investiga mãsura în care practicile de guvernanþãcorporativã afecteazã costul capitalului, a fost folosit un indi-cator de guvernanþã corporativã propus de Olimid et al.(2009). Astfel au fost investigate caracteristicile consiliilor deadministraþie ale unui numãr de 51 companii nefinanciare lis-tate la BVB, eliminând acele companii care nu furnizau datecomplete, ºi a fost determinat un indicator de guvernanþã(IndGov) bazat pe trei caracteristici ale consiliului de admi-nistraþie (Olimid et al., 2009):

(i) Mãrimea consiliului de administraþie – apreciem cã unconsiliu format din 7 sau mai mulþi membri este un forummai reprezentativ pentru administrarea companiei,decât un consiliu format din 3 sau 5 membri, întrucâtpermite includerea unor directori neexecutivi. A fostatribuitã valoarea 1 variabilei BOARD7ORMORE, dacãconsiliul de administraþie era format din 7 sau mai mulþimembri, ºi 0, în cazul a 3 sau 5 membri.

(ii) Proporþia directorilor neexecutivi în consiliu este consi-deratã a fi beneficã pentru deciziile acestuia (GarciaLara et al., 2007), mãsuratã prin intermediul variabileiPROPNONEXE.

(iii) Situaþia în care preºedintele consiliului de administraþieeste aceeaºi persoanã cu directorul general este con-sideratã ca un semn de guvernanþã corporativã slabãdatoritã implicãrii în managementul operaþional (GarciaLara et al., 2007; Cerbioni and Parbonetti, 2007). A fostatribuitã valoarea 1 variabilei CHAIRNONEXEC pentruun sistem dualist ºi 0 în cazul în care directorul consi-liului este ºi director general.

Pentru determinarea costului capitalului a fost utilizat modelulOhlson ºi Juettner-Nauroth (2000) (modelul OJ):

Unde,

epst = profitul pe acþiune la momentul t;Pt = preþul acþiunii la momentul t;rt = costul capitalului la momentul t; ºi(γ - 1) = ratã de creºtere perpetuã a câºtigurilor anormale.

Rata de creºtere perpetuã este egalã cu rata de risc neu-tru specificã fiecãrei þãri, diminuatã cu rata inflaþiei pe ter-men lung. În cazul în care rata de creºtere perpetuã iavalori negative, se considerã egalã cu zero.

Botosan ºi Plumlee (2005) au derivat un caz special al mode-lului OJ. Mai concret, impunând modelului OJ ca dps1 = 0 ºiγ = 1 (nu mai sunt modificãri în câºtigurile anormale dincolode orizontul previzionat), obþinem urmãtorul model:

din care putem deduce relaþia de calcul a costului capitalului:

15

Politici de guvernanþã corporativã

2/2011

Potrivit lui Botosan ºi Plumlee (2005), se pot folosi ºi estimãripe termen lung ale profitului pe acþiune, formula de calcul acostului capitalului fiind, în cazul cercetãrii noastre:

Indicatorul de guvernanþã corporativã a fost calculat pentruanul 2008, în consecinþã, a fost determinat ºi costul capitalu-lui pentru acelaºi an ºi aceleaºi companii.

Pentru estimarea profitului pe acþiune pentru anii 2011 ºi2012 s-a folosit metoda predicþiei (extrapolãrii) pe bazadatelor istorice din ultimii 3 ani (o perioadã cu caracteristiciomogene generate de criza financiarã). Întrucât în aceastãperioadã activitatea firmelor româneºti cotate a suferit unrecul, profiturile pe acþiune au înregistrat o tendinþã descãdere, ceea ce a limitat eºantionul la 14 companii.

Rezultatele cercetãriiRelaþia dintre costul capitalului ºi politicile de guvernanþã cor-porativã au fost investigate cu ajutorul urmãtoarei funcþii deregresie:

Unde: CCi = costul capitalului companiei i;IndGovi = indicatorul de guvernanþã corporativã al com-

paniei i.

Analiza datelor a demonstrat cã pentru firmele româneºticotate existã o relaþie între practicile de guvernanþã corpora-tivã ºi costul capitalului, indicatorul de guvernanþã explicând31,4% din variaþia costului capitalului.

Cu toate acestea, relaþia dintre costul capitalului ºi indicatorulde guvernanþã corporativã nu este una negativã, aºa cum ne-am aºteptat, ci una pozitivã, respectiv, firmele cu politicide guvernanþã corporativã mai bune au un cost al capitaluluimai ridicat. Acest rezultat ar putea fi explicat, pe de o parte,prin ineficienþa pieþei româneºti de capital, investitorii fiindincapabili sã reacþioneze la politici eficiente de guvernanþãcorporativã. Însã o astfel de interpretare contravine rezul-tatelor obþinute de Olimid et al. (2009) care au arãtat cã, înperioada de crizã economicã, firmele româneºti cu sistemede guvernanþã corporativã mai performante au reuºit sã eviteo scãdere drasticã a cursului acþiunilor lor listate la BVB. Deasemenea, aceastã interpretare este în contradicþie ºi curezultatele studiului efectuat în România de CanadianBusiness Association-CBA (2009) care a arãtat cã cele mai

bine guvernate societãþi cotate la BVB au avut un randamentsuperior indicelui BET, în timp ce societãþile cu guvernanþãslabã au avut un randament inferior acestuia, investitoriitinzând sã penalizeze societãþile cu o guvernare ineficientã.

Prin urmare, ar trebui investigaþi alþi factori care afecteazãentitãþile care au politici de guvernanþã performante ºi careau dus la penalizarea acestora printr-un cost al capitaluluimai ridicat.

Concluzii, limitele cercetãrii ºi dezvoltãri viitoare

Obiectivul acestui studiu a fost sã determine în ce mãsurãexistã o legãturã între practicile de guvernanþã corporativãale companiilor româneºti cotate ºi costul capitalului. Studiirecente au arãtat cã în þãrile cu sisteme slabe de protecþie ainvestitorilor creºterea calitãþii raportãrii financiare nu a dus lao reducere a costului capitalului, acesta fiind mai degrabãasociat cu îmbunãtãþirea politicilor de guvernanþã corpora-tivã. Rezultatele cercetãrii au arãtat, însã, cã, dimpotrivã,firmele cu politici de guvernanþã corporativã mai bune auînregistrat un cost al capitalului mai ridicat.

Cu toate acestea, rezultatele obþinute trebuie interpretate cuprudenþã, întrucât modelul folosit pentru estimarea costuluicapitalului s-a bazat pe extrapolãri ºi nu pe previziunileanaliºtilor financiari; de asemenea, testarea nu a avut vari-abile care sã controleze efectul posibilei ineficienþe a pieþeiromâneºti de capital.

Prin urmare, se impune necesitatea efectuãrii unor studiiviitoare care sã aibã în vedere ºi alte modele ºi operaþiona-lizãri ale costului capitalului ºi care sã investigheze ºi alþi fac-tori care afecteazã aceastã variabilã.

16

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

17

Politici de guvernanþã corporativã

2/2011

Acknowledgements: Aceastã lucrare este realizatã în cadrul grantului Beneficiileadoptãrii normelor IFRS: o cercetare exploratorieprivind impactul internaþionalizãrii contabilitãþiiromâneºti asupra reducerii costului capitalului, PNCDIII: 1840/2008/IDEI II, finanþat de CNCSIS - UEFISCSU.

The authors gratefully acknowledge the financial supportoffered by CNCSIS – UEFISCSU through the project PNCDIII: ID_1840/2008/IDEI II: The benefits of IFRS adoption:an exploratory research regarding the impact of theinternationalization of Romanian accounting on the costof capital.

Botosan, C.A. & Plumlee, M.A. (2005), Assessing Alternative Proxiesfor the Expected Risk Premium, The Accounting Review, Vol.80,No.1, 21-53

Bursa de Valori Bucureºti ºi Fundaþia Institutul de GuvernanþãCorporativã (2010), Ghid de Implementare Codde GuvernanþãCorporativã http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/Ghid%20GC_Ed1_martie%202010.pdf

Bursa de Valori Bucureºti (2008), Cod de Guvernanþã Corporativã,h t t p : / / w w w . b v b . r o / i n f o / R a p o a r t e / D i v e r s e /20090122%20Cod%20Guvernanta%20Corporativa.pdf

Canadian Business Association-CBA (2009), Raportul Anual cu privirela Afaceri. Practicile de Guvernanþã Corporativã ºi Transparenþãale Bursei de Valori Bucureºti în anul 2009 http://www.cba-roma-nia.ro/Romanian/ CBA%202009%20Raportul%20Anual%20cu%20privire%20la%20Afaceri.pdf

Cerbioni, F. And Parbonetti, A. (2007), Exploring the Effects ofCorporate Governance on Intellectual Capital Disclosure: AnAnalysis of European Biotechnology Companies, EuropeanAccounting Review, Volume 16, Number 4, 2007, 791-826.

Chen, K.C.W., Chen, Z.H., Wei, K.C.J. (2004), Disclosure, CorporateGovernance, and the Cost of Equity Capital in Emerging Markets,Hong Kong University of Science & Technology,h t t p : / / w w w . a c c o u n t a n c y . s m u . e d u . s g / r e s e a r c h /seminar/pdf/kevin_chen.pdf

Consiliul Investitorilor Strãini (2009), Menþinerea creºterii,http://www.fic.ro/white_papers/WB_2009_R.pdf

Consiliul Investitorilor Strãini (2006), Soluþii imediate de creºtere ainvestiþiilor strãine directe în România, http://www.fic.ro/white_papers/WB_R_final.pdf

Consiliul Investitorilor Strãini (2005), Soluþii imediate de creºtere ainvestiþiilor strãine directe în România, http://www.fic.ro/white_papers/FIC_WHITE_BOOK_FEBRUARIE_2005.pdf

Consiliul Investitorilor Strãini (2002), Un climat investiþional pentruaderarea la Uniunea Europeanã, http://www.fic.ro/down-load%20files/FIC%20rom.pdf

Duca et al (2007), Corporate Governance Practices’ Implementation inRomania – achievements, deficiencies, action items, The 47thCongress of the European Regional Science Association, ERSA,Paris August 29th - September 2nd, 2007 available at:http://ssrn.com/abstract=1348194

Garcia Lara J. M., García Osma B., Penalva F. (2007), Board ofDirectors’ Characteristics and Conditional Conservatism: SpanishEvidence, European Accounting Review, Volume 16, Number 4,2007, 727-755.

Ionaºcu I., Ionaºcu M., Olimid L., Calu D. A. (2007), An empirical eval-uation of the costs of harmonising Romanian accounting with inter-national regulations (EU Directives and IAS/IFRS), Accounting inEurope, Volume 4 Issue 2, 169-206.

Koerniadi, Hardjo & Tourani Rad, Alireza (2009), CorporateGovernance, Financing Pattern and Cost of Capital: Evidence fromNew Zealand Companies, 22nd Australasian Finance and BankingConference 2009, disponibil la SSRN: http://ssrn.com/abstract=1460316.

Kim, J.(2003), Recent Amendments to the Korean Commercial Codeand Their Effects on International Competition, disponibil la SSRN:http://ssrn.com/abstract=248818 or DOI: 10.2139/ssrn.248818Date posted: December 08, 2000; Last revised: April 21, 2003http://www.lawnet. lk/docs/articles/international/HTML/A5.html

La Porta, R., Lopez de Silanes, Fl., Shleifer, A. and Vishny, R. W.(1999), Investor Protection and Corporate Governance, disponibilla SSRN: http://ssrn.com/abstract=183908 or doi:10.2139/ssrn.183908

Li, Erica X. N., (2010), Does Corporate Governance Affect the Cost ofEquity Capital?, October 11, http://webuser. bus.umich.edu/xue-nanli/gov.pdf

OECD (2005), Glossary of Statistical Terms, http://stats. oecd.org/glos-sary/detail.asp?ID=6778

OECD (2003), White Paper on Corporate Governance in South Eas-tern Europe, http://www.oecd.org/dataoecd/12/59/ 2789065.pdf

OECD (2001), Corporate Governance in Romania, http://www.oecd.org/dataoecd/16/35/2390703.pdf

Ohlson J., Juettner-N.B.E (2000), Expected EPS and EPS Growth asDeterminants of Value, disponibil online: http://www.imamu.edu.sa/Data/abstract/management/acc/Expected%20EPS%20and%20EPS%20Growth%20as%20Determinants%20of%20Value.pdf

Olimid. L., Ionaºcu M., Popescu L., Popescu V. D. (2009), CorporateGovernance in Romania. A Fragile Start, Proceedings of ECMLG2009, the 5th European Conference on Management, Leadershipand Governance, held at the ATExcelixi Training and ConferenceCentre, Athens, Greece, 5-6 November 2009, 151-156.

Private Entrepreneurs Confederation from Timis County - PECT(2002), Corporate Governance in Romania: Project abstract andmajor findings of debates during the Corporate GovernanceProject, prezentat de Despina Pascal, The Center for InternationalPrivate Enterprise, Conference on Increasing Transparency,Combating Corruption and Improving Corporate Governance,Budapest, March 26-28, 2002 http://www.cipe.org programs/round-tables/ budaconf/ papers.php

Zhu, F. (2009), Cost of Capital and Corporate Governance: Inter-national Evidence, University of Wisconsin, Milwaukee, disponibilla http://69.175.2.130/~finman/Reno/Papers/cocfgovff-fn.pdf

*** Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã (r2) înMonitorul Oficial, Partea I nr. 1066 din 17.11.2004.

*** Ordonanþa de urgenþã nr. 82/2007 pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale ºi a altoracte normative incidente, Monitorul Oficial, Partea I nr. 446 din29.06.2007.

18

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

IntroducereÎntr-unul dintre studiile sale, republicatîn urmã cu aproximativ ºase ani, C. Humphrey (2005, p.24) fãcea o ob-servaþie care-ºi pãstreazã validitatea:dezbaterile publice legate de controver-sele generate de audit expectationsgap urmeazã o traiectorie ciclicã.Vremurile de crizã par sã aibã ca efecto intensificare a investigaþiilor pe temapercepþiilor ºi aºteptãrilor publiculuivizavi de rolul auditului, generândreacþii justificate din partea celor impli-caþi – de la normalizatori la organismeprofesionale ºi mediul academic –urmate de perioade de acalmie, cândsunt aºteptate primele semne aleefectelor diverselor mãsuri adoptate pebaza acestor dezbateri, pentru a reiz-bucni apoi, la o altã scarã, odatã cu ur-mãtorul val al unei noi crize. Iatã deci cãefectele actualei crize globale, de re-suscitare a problemelor de imagine ºicredibilitate cu care se confruntã profe-sia de audit, nu ar trebui sã surprindã.ªi, totuºi, întotdeauna este ceva nou.

Gama bogatã a cercetãrilor ºtiinþificepublicate pânã în prezent în fluxul prin-cipal de informaþii pe aceastã temãrelevã investigaþii inedite, rezultate ºiconcluzii controversate care lasã încontinuare câmp liber cercetãrilor noi.În acest context, trebuie remarcat faptulcã, la momentul actual, literatura autoh-tonã nu cunoaºte o abundenþã de studiidedicate acestei problematici ºi, maiales, investigãrii discrepanþelor de per-cepþie privind auditul extern în circum-stanþele specifice mediului românesc.Studiul nostru – cu toate plusurile ºi li-mitele sale – deschide astfel acestdrum. Din acest motiv, explorarea spe-cificului autohton reprezintã, deopo-

Dinamica percepþiilor privindauditul extern sub impactul crizei financiare

* Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: laurdll@yahoo.com** Lect.univ.drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: vladyana@yahoo.com*** Conf.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: camidll@yahoo.com

The Dynamics of Audit Expectations Gap underthe Impact of Financial Crisis

The current global financial crisis brings again under debates among both produc-ers and users of information disclosed within financial reports the traditional ques-tionings and debates on the role of external audit. Under such circumstances, thepaper seeks to identify and examine the dynamics of audit expectations gap dur-ing the crisis since its inception.

The research outcomes indicate that in spite of the intensified efforts undertakenby professional bodies, academia and profession members, the "elasticity" ofusers' expectations toward external auditing role is increasingly negative. Out ofthe multiple explanations that justify such dynamics, the implications of the currentglobal financial crisis is by far a leading generating factor.

Key words: audit-expectations gap, expectations, audit, dynamics, perceptions

JEL Classification: M 42, D 83, D 84, G 01

Laurenþiu DOBROÞEANU*, Diana MANEA** & Camelia Liliana DOBROÞEANU***

Cuvinte cheie: audit-expectations gap, aºteptãri, audit, dinamica, discrepanþa depercepþie

19

Auditul extern ºi criza financiarã

2/2011

trivã, o provocare intelectualã ºi o difi-cultate în plus, datã fie ºi numai deimposibilitatea traducerii ad-litteram înlimba românã a conceptului auditexpectations gap, din cauza complexi-tãþii sensurilor pe care sintagma en-glezeascã le surprinde.

Audit expectations gap (AEG) ar puteasã echivaleze cu discrepanþele careexistã între ceea ce face auditorulextern ºi ceea ce se aºteaptã de la el sãfacã; sau discrepanþele între ceea ce arreprezenta rolul auditului extern ºi ma-niera în care este perceput sau înþelesde cãtre utilizatori; sau ... ºi lista definiþi-ilor ar putea continua. Diferenþele dintredefiniþii nu sunt uºor sesizabile la primavedere, dar, fie ºi numai dacã se con-siderã sensurile complet diferite alecuvintelor „percepþii – aºteptãri”, nuan-þele încep sã se întrezãreascã, iar com-plexitatea conceptului deja poate fi intu-itã. Porter (1993) structureazã AEG îndouã componente: performance gap,respectiv unreasonable expectationsgap. Componenta de performance gapeste, la rândul sãu, împãrþitã în douã:deficient performance gap – apareatunci când auditorii eºueazã sã res-pecte standardele de audit în derulareaangajamentului sau sunt astfel per-cepuþi, respectiv deficient standardsgap – relevã cazul în care standardelede audit nu sunt suficient de adaptate lanevoile utilizatorilor rezultatelor auditu-lui, determinând o discrepanþã de per-cepþie. Cea de-a doua componentã –unreasonable expectations – explicãaºteptãrile nerezonabile ale utilizatorilorvizavi de performanþele posibile aleauditorilor.

Astfel, în opinia noastrã, în acest binomgenerator de discrepanþe de percepþie,aºteptãri ºi performanþe, se poate se-siza faptul cã, în timp ce prima compo-nentã vizeazã momentul prezent – per-cepþiile actuale asupra auditorilor, ceade-a doua componentã adreseazã

aºteptãrile care, prin natura lor, sereferã la viitor. În consecinþã, din per-spectiva utilizatorilor, AEG este esen-þialmente caracterizat de douã coordo-nate temporale: prezent (percepþii),respectiv - viitor (aºteptãri). Acestora lise adaugã nivelul de cunoºtinþe deþinutde utilizatorii care construiesc astfel depercepþii prezente ºi aºteptãri viitoareprivind auditul extern. O abordare aAEG prin prisma trinomului „prezent/percepþii – viitor/aºteptãri – nivel de cu-noºtinþe” justificã realizarea studiuluinostru, având ca subiecþi eºantioane destudenþi, pentru a aproxima implicaþiilenivelului de cunoaºtere dobândit într-unsistem formal de educaþie asupradinamicii percepþiilor ºi aºteptãrilor lorprivind auditul extern. Totodatã, am luatîn considerare premisa cã studenþii,fiind, practic, utilizatorii, respectiv -auditorii de mâine, asigurã puntea delegãturã cea mai potrivitã dintre cele treicoordonate esenþiale ale AEG.

De altfel, o trecere în revistã a cerce-tãrilor apãrute în publicaþii internaþio-nale de prestigiu, relevã numeroasestudii care apeleazã la grupurile de stu-denþi pentru a analiza diferite aspecteale AEG. Dupã unii cercetãtori (Darnill,1991, p. 72), procesul educaþional îndomeniul auditului – aprofundarea edu-caþiei viitorilor auditori – joacã un rolfundamental în eliminarea percepþiilorgreºite cu privire la rolul ºi responsabili-tãþile auditorilor. Alþii argumenteazã cã omodalitate evidentã de reducere a AEG– abordatã prin prisma decalajelor depercepþie dintre înþelegerea respon-sabilitãþilor lor de cãtre membrii profe-siei ºi aºteptãrile utilizatorilor privindresponsabilitãþile auditorilor externi –constã în educarea mai bunã a publicu-lui/utilizatorilor cu privire la limitele ine-rente ale auditului (Fowzia (2010),Porter (2009) º.a.). Un punct de vederediferit este redat de cãtre raportulcomisiei CICA (1988), care susþine cã

este foarte puþin probabil ca procesuleducaþional sã reprezinte un mecanismeficace de reducere a AEG.

Deºi comisia considerã cã publicul esteignorant cu privire la rolul ºi responsa-bilitãþile auditorilor externi, ea conclu-zioneazã cã, totuºi, în general, aºtep-tãrile publicului sunt rezonabile ºi reali-zabile de cãtre auditori. Prin urmare,profesia ar trebui sã urmãreascã conti-nuu sã se ridice la înãlþimea acestoraºteptãri prin adoptarea unor mãsuriadecvate de securizare a indepen-denþei ºi consolidare a profesionalismu-lui. Potrivit lui Sikka et al. (1992, p. 27)„educarea ºi informarea publicului cuprivire la scopul ºi limitele inerente aleauditului reflectã dorinþa profesiei de areduce AEG în termenii sãi mai curânddecât acceptarea termenilor celorlaltepãrþi implicate”. Acest punct de vedereeste împãrtãºit ºi de cãtre Gloeck ºiJager (1993) care au argumentat cãeducarea publicului reflectã, pe de oparte, dorinþa profesiei de menþinere astatus-quo-ului cu privire la rolul ºi res-ponsabilitãþile auditorilor ºi, pe de altãparte, justificarea pentru acuzele ºi aº-teptãrile nerealiste ale publicului. Deºiargumentele celor doi înglobeazã oanumitã dozã de adevãr, totuºi ele parsã ignore aºteptãrile nerealiste ale uti-lizatorilor (Porter, 1993) ºi faptul cã pro-cesul educaþional ºi o mai bunã comu-nicare oferã oportunitãþi de reducere aaºteptãrilor nerealiste (Pierce ºi Kilcom-mins, 1997). Humphrey et al. (1993)concluzioneazã cã persistenþa de-a lun-gul timpului a AEG relevã un dezechili-bru mult mai profund decât cel privitor laatitudinea ignorantã. În viziunea aces-tora, profesia trebuie motivatã sã rãs-pundã mai activ la punctele de vedereºi cerinþele celor care se bazeazã peaudit. Implicaþia acestei concluzii con-stã în faptul cã s-ar putea ca procesuleducaþional sã nu reprezinte un meca-nism eficace de contracarare a tuturor

20

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

factorilor care genereazã AEG, darjoacã un rol important în ameliorareacomponentei „înþelegere greºitã” aAEG. Monroe ºi Woodliff (1993) auinvestigat maniera în care percepþiileasupra mesajului comunicat în raportulde audit sunt afectate de parcurgereaunui modul de studiu în audit ºi au con-cluzionat: „cu certitudine, procesul edu-caþional este un mecanism eficace dediminuare a AEG”. Pierce ºi Kilcommins(1997) au examinat empiric mãsura încare cursurile de audit predate la niveluniversitar contribuie la reducerea AEGabordat din perspectiva înþelegerii defi-citare a reglementãrilor de audit. Altfelspus, cercetarea lor a vizat aspectelelegate de comunicare ºi înþelegere.Rezultatele studiului lor indicã faptul cã„existã o reducere semnificativã a per-cepþiilor eronate pentru subiecþii careau urmat un curs de audit”, situaþie carenu se aplicã în cazul subiecþilor care nuau urmat nici un astfel de curs. Hugheset al. (1998) subliniazã utilitatea cazu-rilor referitoare la scandalurile din sec-torul auditului ca instrument extrem debenefic în activitatea didacticã, avânddrept scop reducerea percepþiilor ero-nate ºi a aºteptãrilor nerealiste ale stu-denþilor. De asemenea, Porter ºi Gow-thorpe (2004) sugereazã cã scandalu-rile financiare rãsunãtoare care au avutefecte asupra profesiei contabile ºi,implicit, asupra auditorilor, ar putea fiîncorporate în programa analiticã uni-versitarã pentru disciplina de audit, ast-fel încât studenþii sã aibã posibilitateade a fi expuºi la viaþa realã în audit,ceea ce ar contribui semnificativ lareducerea aºteptãrilor nerealiste ulte-rioare cu privire la audit.

Derularea cercetãrii empirice în douãmomente diferite, dar pãstrând aceeaºicompoziþie a eºantioanelor – în 2008,înainte de declanºarea crizei financiareîn spaþiul românesc, respectiv în 2009,când criza s-a resimþit din plin – ne-a

permis sã apreciem implicaþiile acesteiaasupra dinamicii discrepanþelor de per-cepþie ºi aºteptãri privitoare la auditulextern.

În mod inevitabil, cercetarea noastrãare o serie de limite inerente, care însãnu-i diminueazã calitatea demersuluiºtiinþific. Astfel, derularea studiuluiavând ca subiecþi studenþii poate antre-na suspiciunea cã percepþiile ºi aºtep-tãrile lor nu reflectã cu fidelitate pe celeale utilizatorilor reali. Pentru a evitaaceastã capcanã metodologicã, rea-mintim cã studiul nostru examineazãAEG din perspectiva prezent – viitor -nivel de cunoºtinþe. Utilizarea unorsubiecþi – utilizatori reali este o alterna-tivã bunã ce poate fi dezvoltatã într-ocercetare viitoare, dar care înglobeazã,la rândul sãu, o serie de constrângeriinevitabile. Totodatã, studiul permiteextinderea lui pentru a încorpora impli-caþiile altor factori determinaþi ai AEG,de naturã psihologicã, socialã etc.

Metodologia de cercetare

Derularea cercetãrii noastre a implicatrecursul la o gamã variatã de metodede cercetare ºtiinþificã circumscrisemetodologiilor de tip cantitativ ºi calita-tiv. Studiul empiric – prin excelenþã ometodã de tip cantitativ - bazat pe oanchetã tip „chestionar” asupra eºan-tioanelor de studenþi a permis constru-irea bazei de date necesare. Pentru va-lidarea statisticã ºi empiricã a rezulta-telor studiului, datele centralizate aufost prelucrate cu ajutorul programuluiSPSS de analizã statisticã. Având învedere faptul cã pentru datele supusecercetãrii nu se poate emite ipotezaunei distribuþii normale, instrumentulneparametric Wilcoxon-signed ranks afost utilizat pentru a testa diferenþele deopinie exprimate de subiecþi între cele

douã momente ale chestionãrii. Inter-pretarea rezultatelor obþinute a impusapelul la instrumente calitative de tipulanalize, documentare, raþionamenteinductive ºi deductive etc. În plan inter-naþional, metodologii asemãnãtoare aufost utilizate de Pierce ºi Kilcommins(1997) sau, mai recent, Porter et al.(2009), ceea ce permite comparabili-tatea rezultatelor studiului nostru cucele din studii similare publicate în jur-nale relevante din circuitul ºtiinþific inter-naþional.

StudiulStudiul nostru a avut ca obiectiv centraldeterminarea dinamicii discrepanþelorde percepþie ºi a aºteptãrilor utilizato-rilor cu privire la auditul extern sub im-pactul crizei financiare actuale. Pentrurealizarea acestui obiectiv a fost nece-sarã construirea unei baze de date pen-tru douã momente diferite în timp –anterior declanºãrii crizei, respectiv întimpul crizei – care sã permitã într-oprimã fazã dimensionarea discrepan-þelor de percepþie ºi identificarea aºtep-tãrilor existente în fiecare moment almãsurãrii, urmatã apoi de mãsurareavariaþiei acestora în intervalul dintrecele douã momente. Grupul de subiecþi,deºi identic în componenþa lui – 38 destudenþi ai facultãþii de Contabilitate ºiInformaticã de Gestiune (CIG), ASEBucureºti (înscriºi în 2008 în anul trei zi,respectiv în 2009 în cadrul programelorde master complementar ºi de aprofun-dare) – este codificat diferit în funcþie demomentul evaluãrii. Astfel, G1 reprezin-tã eºantionul chestionat în ianuarie2008, în timp ce G2 corespundeeºantionului examinat în iunie 2009. Înplanurile de învãþãmânt ale facultãþiiCIG, ASE Bucureºti, pentru anii univer-sitari 2007/2008 ºi 2008/2009, estecuprinsã disciplina Audit Financiar cadisciplinã obligatorie, care se studiazã

21

Auditul extern ºi criza financiarã

2/2011

în primul semestru din cel de-al treileaan universitar. De asemenea, progra-mele de masterat complementar ºi deaprofundare conþin ca discipline obliga-torii aprofundarea cunoºtinþelor de auditextern.

Rata de rãspuns la chestionarele dis-tribuite este 100%, autorii studiuluiavând avantajul de a fi titulari de disci-pline (diferite de Audit Financiar) pre-date studenþilor care au intrat în eºan-tionul de investigare. Totuºi, la momen-tul iniþial, componenþa eºantionului afost determinatã prin metode care sãasigure neutralitatea rãspunsurilor obþi-nute: s-a stabilit un pas fix prin tragerela sorþi, aplicat în ordinea înscrierii încatalog a studenþilor din anii de studiuvizaþi.

Chestionarul a fost structurat în treisecþiuni: prima secþiune cuprinde infor-maþiile pentru identificare, respectivdetalii nominale care sã permitã core-larea rãspunsurilor aceleiaºi persoanepentru cele douã momente ale obser-vaþiei; cea de-a doua secþiune includeun set de ºase aserþiuni corecte ºieronate care sã permitã cuantificareadiscrepanþelor de percepþie; în fine,secþiunea a treia conþine un set de ºaseîntrebãri menite sã conducã la identifi-carea aºteptãrilor. Subiecþilor li s-acerut sã indice pe o scalã de trei vari-abile percepþiile/aºteptãrile lor în raportcu fiecare aserþiune/întrebare prezen-tatã. Aserþiunile incluse în chestionar auacoperit urmãtoarele aspecte largcunoscute ºi acceptate drept factori

generatori de AEG: responsabilitãþileprofesionale ale auditorilor externi,etica profesionalã ºi raportarea. Acelaºichestionar a fost distribuit în ambelemomente ale evaluãrii. În ceea cepriveºte secþiunea a doua, evaluarearãspunsurilor obþinute a fost realizatãprin convertirea acestora în termenicantitativi folosind o scalã Likert de treivalori. Astfel, un punctaj maxim de 3puncte a fost atribuit unui rãspuns carereflectã o percepþie corectã în raport cunormele profesionale de audit (Figu-ra1). Scorul minim de 1 punct a fost alo-cat unui rãspuns care indica percepþiacomplet eronatã a aspectelor expuse încadrul enunþului.

Rezultatele observaþiilor empirice aufost utilizate pentru a calcula:

marja specificã (MS), ca diferenþãdintre scorul maxim posibil asociatfiecãrei aserþiuni (3 puncte) ºi scorulefectiv atribuit rãspunsului fiecãreiaserþiuni din fiecare chestionar.Marja specificã reflectã dimensiu-nea înþelegerii greºite atribuite deun respondent unei anumite aserþi-uni; MS cumulatã la nivelul întregu-lui eºantion – marja specificã totalã(MST) – reflectã dimensiunea per-cepþiilor greºite la nivelul eºantionu-lui asociate unei anumite aserþiuni.

marja individualã (MI), determinatãprin însumarea marjelor specifice lanivelul fiecãrui chestionar, reflectãgradul de înþelegere eronatã arespondentului;

marja globalã (MG), determinatãprin însumarea MI sau a MS pentruîntregul eºantion, reflectã dimensi-unea discrepanþelor de percepþie ºiaºteptãri ale studenþilor chestionaþi.

Rãspunsurile obþinute la cea de-a douasecþiune au constituit fundamentul pen-tru identificarea tendinþelor privind aº-teptãrile rezonabile/nerezonabile alesubiecþilor privitoare la auditul extern înambele momente ale testãrii.

Rezultatele cercetãrii

Având în vedere numãrul de subiecþi(38), precum ºi scara utilizatã (cu valoride la 1 la 3, unde 1 reprezintã o per-cepþie eronatã, iar 3 percepþie corectã),MST maximã posibilã este de 76puncte în termeni absoluþi, respectivare o valoare medie de 2.0, în ipotezacã toþi subiecþii ar fi exprimat o per-cepþie eronatã.

În general, rezultatele cercetãrii noastrepentru setul de aserþiuni proiectate învederea cuantificãrii discrepanþelor depercepþie sunt în concordanþã cu noteleobþinute de studenþi la examenul despecialitate unde, pentru subiecþii ches-tionaþi, a existat o marjã globalã calcu-latã în termeni absoluþi de 36 puncte din114 posibile (31,2%). Abaterea maximãar fi fost de 114 dacã toþi subiecþii ar fiavut o pregãtire nesatisfãcãtoare. Mã-surarea nivelului de cunoºtinþe s-a reali-

22

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

zat prin intermediul notelor de la exa-menul de specialitate, notarea înce-pând de la nota 1 pentru rãspunsuricomplet eronate, pânã la nota 10 pentrurãspunsurile corecte ºi complete.Pentru comparabilitate cu scala utilizatãîn studiu, nivelul notãrii a fost transpuspe o scalã de la 1 la 3, unde 3 reprezin-tã un nivel adecvat de cunoºtinþe, 2 –un nivel suficient, iar 1 – nivel nesatis-fãcãtor.

Din analiza datelor culese la nivelulcelei de-a doua secþiuni a chestionaru-lui – care permite cuantificarea percep-þiilor – marjele calculate la nivelul fiecã-rei aserþiuni relevã o serie de aspecteinteresante, prezentate în cele ce ur-meazã.

1. Opinia „cu rezerve” exprimatã încadrul unui raport de audit sem-nificã existenþa unor abateri graveºi semnificative de la politicile con-tabile permise clientului auditat.

Principial, în conformitate cu standar-dele internaþionale de audit, aceastaeste o afirmaþie adevãratã, ceea ceimplicã acordarea scorului maxim celorcare au indicat acest rãspuns în ches-tionar. La aceastã aserþiune, MST de-terminatã la nivelul G1 este de 28puncte (respectiv o medie de 0,737)ceea ce, raportat la MST maximã de 76puncte (36,8%), indicã o înþelegereacceptabilã a semnificaþiei modului deformulare a opiniei de audit. La G2, MSa fost de 25 puncte (medie de 0,658).Comparativ, se observã o îmbunãtãþirea percepþiei, chiar dacã diminuareamediei nu este spectaculoasã: -0,079.

2. Onorariul auditorului extern estestabilit în funcþie de performanþelefinanciare ale clientului auditat.

La aceastã aserþiune – falsã în raportcu normele de audit ºi codul etic profe-sional de referinþã – valoarea absolutãa MST în cazul G1 este de 19 puncte,

respectiv 18 puncte în cazul G2. Deºiscãderea MST atât în termeni absoluþi(cu 1 punct), cât ºi în valori medii (cu0,026) reflectã principial o înþelegerebunã a faptului cã onorariul auditoruluinu ar trebui condiþionat de performan-þele clientului, totuºi reducerea esteaproape nesemnificativã.

3. Auditorul extern este obiectiv în for-mularea raþionamentelor sale pro-fesionale.

A treia aserþiune a chestionarului – oafirmaþie adevãratã potrivit referenþialu-lui de audit aplicabil – a relevat printrecele mai surprinzãtoare rezultate. În ca-zul G1, MST de 24 puncte (respectiv omedie de 0,632), analizatã în raportulcu MST maximã de 76 (31,6%), indicã opercepþie destul de bunã a faptului cãauditorul trebuie sã fie obiectiv. Înschimb, la G2, MST a fost de 35 puncte(media de 0,921): dacã la niveluleºantionului valorile MST nu ridicã pro-bleme, analizatã comparativ cu rezul-tatele G1, se observã o degradare apercepþiei, cu un declin accentuat:+0,289. Corelatã cu rãspunsurile ante-rioare, unde MST nu a variat semnifica-tiv de la o perioadã la alta, dinamicaMST la nivelul acestei aserþiuni reflectão scãdere semnificativã a percepþiilor ºiîncrederii în obiectivitatea auditorului.

4. Utilizatorii situaþiilor financiare audi-tate primesc din partea auditorilorexterni o asigurare absolutã cãsituaþiile financiare respective nuconþin denaturãri semnificative.

În raport cu standardele de audit rele-vante, cea de-a patra aserþiune estefalsã. Rezultatele la nivelul G1 indicã oMST de 29 puncte (respectiv o mediede 0,763), ceea ce, raportat la MSTmaximã de 76 puncte (38,2%), sem-nificã o percepþie acceptabilã a faptuluicã auditorul trebuie sã fie obiectiv.Având în vedere importanþa aserþiunii,ar fi fost de aºteptat ca percepþia sã

prezinte o marjã mai micã, dar faptul cãîn România încã mai persistã confuziaauditului extern cu misiunea de certifi-care este posibil sã fi contribuit la influ-enþarea percepþiei. La G2, MST deter-minatã a fost de 28 puncte (media de0,737). Comparativ, se observã o îmbu-nãtãþire a percepþiei, chiar dacã dimi-nuarea este foarte micã: -0,026.

5. Auditorii externi nu sunt indepen-denþi deoarece raporteazã structu-rilor de conducere ale clientului lor.

Principial, aserþiunea a cincea esteeronatã. MST determinatã la nivelul G1relevã valorile: 22 puncte, respectiv omedie de 0,579, ceea ce, raportat laMST maximã de 76 (28,9%), reflectã oînþelegere bunã a faptului cã auditorulîºi menþine independenþa faþã de clienþi.La G2, MST a fost de 30 (media de0,789). Analizatã în dinamicã, scãdereaMST atât în valori medii, cât ºi absoluteindicã o degradare a percepþiei, cu undeclin accentuat: +0,211. Din nou, iatão aserþiune care aduce în prim-planscãderea semnificativã a încrederii înindependenþa auditorului.

6. Apariþia unui conflict de interese înrelaþie cu clientul auditat obligãauditorul extern sã adopte mãsurileadecvate de reducere a riscului deafectare a independenþei sale.

Aserþiunea a ºasea este adevãratãpotrivit cerinþelor codului etic al profe-siei. La G1 existã o MST de 23 puncte(respectiv o medie de 0,605) care,raportatã la MST maximã de 76 puncte(28,9%), semnificã o percepþie rezo-nabilã a faptului cã auditorul îºi menþineindependenþa faþã de clienþi, o marjãsimilarã înregistrându-se ºi la aserþi-unea 5 la momentul G1, ceea ce întã-reºte corelaþia dintre rãspunsurile lacele douã aserþiuni. La G2, MST a fostde 32 puncte (media de 0,842). Com-parativ, se observã o degradare a per-cepþiei, cu un declin accentuat: +0,237.

23

Auditul extern ºi criza financiarã

2/2011

Corelat cu majoritatea rãspunsurilor an-terioare, unde nu s-au înregistrat variaþiisemnificative de la o perioadã la alta, sepoate afirma cã scade semnificativîncrederea în capacitatea auditorului dea-ºi pãstra independenþa.

Examinând pe ansamblu rezultateleobþinute în contextul secþiunii a doua achestionarului, se desprind urmãtoareleconcluzii relevante:

a. La nivel individual (fig.2), se remar-cã faptul cã peste jumãtate dintrestudenþii chestionaþi (55,25%) ºi-auschimbat semnificativ percepþiile înlegãturã cu aserþiunile expuse încadrul chestionarelor, în timp cenumai 44,75% ºi-au menþinut per-cepþiile asupra auditorilor externi.Dintre cei care ºi-au modificat per-cepþiile în intervalul de timp studiat,doar 28,57% (respectiv 15,78% dintotal eºantion) au o percepþie maibunã, în timp ce majoritatea co-vârºitoare de 71,43% (respectiv39,47%) raporteazã o degradare apercepþiilor lor.

b. Din examinarea pe verticalã (prinMST) a rezultatelor calculate lanivelul eºantionului, dinamica per-cepþiilor indicã o evoluþie bivalentã(fig. 3 ºi fig. 4). Pe de o parte, la treiaserþiuni dinamica MST are valoricare indicã o îmbunãtãþire nesemni-ficativã a percepþiilor ºi, pe de altãparte, la trei aserþiuni valorile pozi-tive ale dinamicii MST pun în luminãdegradarea percepþiilor responden-þilor privind auditorii externi.

c. Pentru setul de aserþiuni relevantepentru cuantificarea discrepanþelorde percepþia, MG totalã la nivelulcelor ºase aserþiuni este de 145 laG1 (31,8%), respectiv 168 la G2(36,9%), dintr-un total maxim posibilde 456 puncte dacã toþi subiecþii arfi avut o percepþie eronatã la toateaserþiunile (fig.5).

24

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Valorile medii ale MG la cele douãmomente ale observaþiei sunt de 0,636la G1, respectiv de 0,737 la G2, ceeace semnificã o înrãutãþire a percepþiei laG2. Creºterea MG în intervalul consi-derat nu se poate pune pe seama pro-cesului de uitare a cunoºtinþelor de spe-cialitate, deoarece la trei dintre aserþiunipercepþia s-a pãstrat relativ constantã.Chiar ºi dacã am lua în considerareuitarea – altminteri un fenomen absolutnormal – rezultatele studiului ar releva osituaþie chiar mai gravã: dacã studenþii,care sunt implicaþi într-un proces con-tinuu de învãþare ºi actualizare a cu-noºtinþelor, „uitã” atât de repede, ce se

întâmplã cu percepþiile celor care nuurmeazã un program sistematic destudiu sau care au absolvit studiile despecialitate în urmã cu zeci de ani!Având în vedere ºi faptul cã acele treiaserþiuni asupra cãrora percepþia s-adegradat semnificativ vizeazã acelaºiaspect – etica auditorilor – se poateconcluziona, cu un grad rezonabil decertitudine, cã percepþia asupra eticiiauditorilor s-a modificat în intervalul detimp care s-a scurs între cele douãchestionãri, în condiþiile în care per-cepþia asupra celorlalte aspecte s-amenþinut în parametrii relativ constanþi(fig.6). Altfel spus, încrederea cu care

erau creditaþi auditorii în percepþiile res-pondenþilor la momentul iniþial al obser-vaþiei s-a degradat considerabil, mai cuseamã în ceea ce priveºte respectareaeticii profesionale. Care ar fi cauzelecare ar explica o astfel de atitudine?Evident, rezultatele ar putea fi explicateprin intermediul a numeroºi factori, carenu neapãrat se regãsesc în modelulnostru de studiu. Totuºi, analizând încorelaþie cu rezultatele obþinute pe bazarãspunsurilor din cea de-a treia secþi-une a chestionarului, un posibil factorexplicativ ar fi criza financiarã. Bom-bardaþi cu alegaþii pe tema „vinovãþiei”auditorilor de eºecul multor companii înactuala crizã financiarã, ale cãrei efectele resimt direct, mai întâi îndoielile ºi-aufãcut loc, pentru ca, mai apoi, reacþiilepublice ale reglementatorilor globali(descrise mai sus) sã determine unimpact advers, modificându-le percepþi-ile iniþiale. Convingerea noastrã se ba-zeazã ºi pe faptul cã, aºa cum rezultãdin rezultatele studiului nostru, respon-denþii nu ºi-au degradat percepþiile pri-vitoare la responsabilitãþile profesio-nale, tehnice ale auditorilor – aspectepe care le-au înþeles ºi asimilat ºi asu-pra cãrora nu au îndoieli. Degradareapercepþiei asupra eticii auditorilor – ele-mentul cel mai sensibil la schimbãrilemediului – relevã suspiciunile respon-denþilor faþã de posibilele implicãri ºicomplicitãþi ale auditorilor externi întumultul generat de crizã.

Referitor la analiza rãspunsurilor cen-tralizate pentru întrebãrile cuprinse însecþiunea a treia a chestionarului (unset de ºase întrebãri menite sã permitãidentificarea aºteptãrilor responden-þilor), tendinþele care s-au conturat în-tãresc convingerea cã scepticismulrespondenþilor manifestat faþã de eticaprofesionalã a auditorilor externi este înprincipal generat de contextul conjunc-tural caracterizat de efectele adverseale crizei financiare. Pentru indicarea

25

Auditul extern ºi criza financiarã

2/2011

opþiunii lor, respondenþii au avut posibi-litatea alegerii uneia dintre urmãtoarelevariante de rãspuns disponibile lafiecare întrebare: „Ar fi de dorit”, „Nuºtiu” sau „Nu ar fi de dorit”.

1. Ar fi sau nu de dorit ca raportul au-ditorilor externi sã se adreseze înexclusivitate acþionarilor companieiauditate?

Având în vedere opþiunile exprimate laG1 („ar fi de dorit” – 36,8%, respectiv41,1% pentru „nu ar fi de dorit”), putemconcluziona cã aºteptãrile sunt maicurând pentru o extindere a respon-sabilitãþii auditorului în ceea ce priveºtecomunicarea cu terþii. Totodatã, se re-marcã un raport destul de echilibrat alrãspunsurilor pentru G1: dacã o per-soanã ar fi optat pentru „ar fi...” în loc de„nu ar fi...”, atunci ar fi existat un echili-bru de 50%, presupunând constantnumãrul celor indeciºi. Prin urmare, nuputem spune cã tendinþa relevatã derãspunsurile la aceastã întrebare pen-tru G1 este puternicã. Totuºi, am obser-vat cã, pentru G2, rãspunsurile primite(„ar fi de dorit” – 34,2%, respectiv55,3% pentru „nu ar fi de dorit”) întãrescsemnificativ tendinþa manifestatã la G1,mai puþini dintre subiecþi optând pentruo responsabilitate crescutã a auditoruluiextern, de altfel conformã cu cerinþeleactuale ale standardelor de audit pri-vind raportul de audit.

2. Ar fi sau nu de dorit ca, pe durataangajamentului de audit, auditorii sãtesteze toate tranzacþiile companieiale cãrei situaþii financiare suntauditate?

Opþiunile exprimate la ce-a de-a douaîntrebare pentru G1 („ar fi de dorit” –26,3%, respectiv 63,2% pentru „nu ar fide dorit”), confirmã aºteptãri în confor-mitate cu responsabilitãþile actuale aleauditorilor în raport cu maniera de tes-tare a tranzacþiilor. Pentru G2 („ar fi dedorit” – 23,7%, respectiv 60,5% pentru

„nu ar fi de dorit”) tendinþa manifestatãla G1 se menþine relativ constantã,scãderea nesemnificativã a ambelortendinþe fiind datoratã mai curând creº-terii numãrului de subiecþi indeciºi.

3. Ar fi sau nu de dorit ca nivelul deasigurare oferit de cãtre auditorulextern sã fie explicat cu claritate înraportul de audit?

Analiza rãspunsurilor primite pentru G1(„ar fi de dorit” – 44,7%, respectiv47,4% pentru „nu ar fi de dorit”) relevãun echilibru surprinzãtor între cele douãopþiuni exprimate de cãtre respondenþiºi sunt mai curând în conformitate curesponsabilitãþile actuale ale auditorilorîn raport cu cerinþele actuale ale stan-dardelor de audit privind raportul deaudit. Pentru G2 („ar fi de dorit” –52,6%, respectiv 36,8% pentru „nu ar fide dorit”) tendinþa manifestatã la G1 seschimbã, în sensul cã majoritatea su-biecþilor ar dori explicaþii mai detaliateprivind nivelul asigurãrii oferit în raport,cu toate cã, la acest moment, standar-dele nu cer acest lucru în mod expres.Chiar dacã standardele de audit (înspecial standardul ISA 200) oferã oserie de explicaþii privind nivelul deasigurare, standardele de raportare nucer auditorului sã ofere în raportul sãuexplicaþii suplimentare în ceea cepriveºte acest aspect.

4. Ar fi sau nu de dorit ca, pe bazaauditului extern, auditorii sã garan-teze cu privire la soliditatea finan-ciarã a clientului lor?

Rãspunsurile centralizate pentru G1 („arfi de dorit” – 23,7%, respectiv 60,5%pentru „nu ar fi de dorit”), indicã un gradrezonabil de conformitate al aºteptãrilorexprimate cu responsabilitãþile actualeale auditorilor în contextul unui angaja-ment de asigurare asupra situaþiilorfinanciare care furnizeazã informaþiiistorice. Tendinþa manifestatã pentru G1se menþine relativ constantã pentru G2

(„ar fi de dorit” – 31,6%, respectiv 55,3%pentru „nu ar fi de dorit”). Deºi scãdereaponderii celor care au optat pentru „nuar fi de dorit” nu este suficient de marepentru a putea susþine cã existã o ten-dinþã puternicã în aºteptãrile respon-denþilor de a responsabiliza auditorii alã-turi de managementul întreprinderii înprivinþa continuitãþii activitãþii clientuluiauditat, ea este compensatã decreºterea semnificativã a ponderii celorcare au opinat „ar fi de dorit”.

5. Ar fi sau nu de dorit ca, pentru acreºte utilitatea auditului extern,auditori externi sã detalieze defi-cienþele controlului intern ale clien-tului auditat în raportul de audit?

Având în vedere opþiunile exprimatepentru G1 („ar fi de dorit” – 44,7%,respectiv 42,1% pentru „nu ar fi dedorit”), se constatã cã aºteptãrile expri-mate, destul de echilibrate între celedouã opþiuni, sunt mai curând în confor-mitate cu responsabilitãþile actuale aleauditorilor în raport cu cerinþele actualeale standardelor de audit privind rapor-tul de audit. Standardele de audit nu cerca auditorul sã detalieze deficienþelecontrolului intern ale clientului auditat înraportul de audit, iar echilibrul manifes-tat în G1 poate fi datorat în mare parteunei confuzii, deoarece standardele deaudit cer ca auditorul sã semnaleze de-ficienþele sistemului de control intern,dar într-un document confidenþial, adre-sat conducerii clientului auditat. Rãs-punsurile pentru G2 („ar fi de dorit” –50,0%, respectiv 39,5% pentru „nu ar fide dorit”) consolideazã semnificativtendinþa manifestatã la G1, în sensul cãmajoritatea subiecþilor ar dori ca audi-torul sã detalieze deficienþele controlu-lui intern ale clientului auditat în raportulde audit. Probabilitatea ca întãrirea aº-teptãrilor exprimate la G2 sã se dato-reze unei confuzii scade dacã aceastãtendinþã este analizatã în raport cu alteaºteptãri manifestate la G2: pe ansam-blu, se observã o preferinþã mai curândpentru creºterea responsabilitãþilor au-

26

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

ditorilor, decât pentru o menþinere sau oreducere a acestora.

6. Ar fi sau nu de dorit ca auditoriiexterni sã fie þinuþi responsabili pen-tru detectarea fraudelor ºi erorilordin cadrul companiei ale cãrei situ-aþii financiare sunt auditate?

Opþiunile exprimate pentru G1 („ar fi dedorit” – 31,6%, respectiv 57,9% pentru„nu ar fi de dorit”) ne permit sã con-cluzionãm cã aºteptãrile sunt în confor-mitate cu responsabilitãþile actuale aleauditorilor externi specifice unui angaja-ment de asigurare asupra situaþiilorfinanciare care furnizeazã informaþiiistorice. Pentru G2 însã, rãspunsurileprimite („ar fi de dorit” – 47,4%, respec-tiv 47,4% pentru „nu ar fi de dorit”)schimbã considerabil tendinþa manifes-tatã la G1, în sensul cã mult mai mulþisubiecþi au optat pentru o responsabili-tate crescutã a auditorului în ceea cepriveºte detectarea fraudelor ºi erorilor.Având în vedere criza aflatã în plinãdesfãºurare la momentul testãrii G2,este posibil ca aceastã schimbare sã sedatoreze în principal tendinþei recuren-te, manifestatã de cãtre public cu

ocazia oricãrei crize din ultimii zeci deani, de a cere o responsabilizare a audi-torilor externi în domeniul detectãriifraudelor ºi erorilor. Tendinþele contu-rate privind aºteptãrile exprimate depersoanele chestionate la aceastã în-trebare completeazã ºi justificã dinami-ca percepþiilor actuale privind etica pro-fesionalã a auditorilor externi.

Pe ansamblu, analiza în dinamicã a aº-teptãrilor indicate de rãspunsurile ob-þinute la cea de-a treia secþiune a ches-tionarului (fig. 7) relevã faptul cã, în timpce la primele douã întrebãri se observãreducerea aºteptãrilor faþã de extin-derea responsabilitãþilor auditorilor deraportare cãtre terþi, respectiv de verifi-care exhaustivã a tranzacþiilor clientuluiauditat, la urmãtoarele patru întrebãrise constatã creºterea ponderii celorcare au aºteptãri mai mari de la auditoriiexterni. În special aceste aºteptãrisporite, rezonabile sau nu, vizeazã do-rinþa de a primi asigurãri suplimentaredin partea auditorilor externi cu privirela viabilitatea financiarã ºi eficacitateacontroalelor interne ale companiilorauditate. Ele sunt acompaniate de aº-teptãri sporite privind detalierea cu

explicaþii a nivelului de asigurare fur-nizat de cãtre auditor prin raportul deaudit, precum ºi extinderea respon-sabilitãþilor auditorilor externi la detec-tarea ºi raportarea fraudelor ºi erorilordescoperite. Asemenea schimbãrii per-cepþiilor, modificarea aºteptãrilor su-biecþilor chestionaþi poate fi explicatãprin mai mulþi factori, printre care, cusiguranþã, se regãseºte ºi criza eco-nomicã actualã. Degradarea confortuluiactual resimþitã la nivel individual decãtre fiecare individ genereazã temeri ºiincertitudine privind perspectivele vii-toare. În consecinþã, reacþia absolut fi-reascã este de a se proteja prin oricemecanism posibil. Or, dacã percepþiileindicã faptul cã rolul auditorilor externiîn contextul actualei crize este culpabil,cel puþin din punct de vedere etic, evi-dent cã aºteptãrile viitoare vizeazãcorecþia prin mijloace pragmatice, carear permite verificarea lui.

ConcluziiRezultatele cercetãrii întreprinse confir-mã existenþa unei diferenþe între per-cepþii ºi aºteptãri la nivelul subiecþilorchestionaþi în ceea ce priveºte rolulauditului extern. Totodatã, rezultateleobþinute demonstreazã cã în timp cepercepþiile, sub impactul crizei financia-re, se degradeazã, accentuându-seîndoielile legate de respectarea eticiiprofesionale de cãtre auditorii externi,aºteptãrile sunt legate de mecanismecare sã permitã o responsabilizare maimare a acestora ºi o protecþie viitoaremai bunã la ºocuri. Deºi un astfel destudiu marcheazã un debut al investi-gaþiilor AEG în plan naþional, rezultatelelui nu sunt surprinzãtoare, deoarece elese aliniazã la cele relevate de cer-cetãrile asemãnãtoare în plan inter-naþional (Porter et al, 2009; Pierce ºiKilcommins, 1997; Fowzia, 2010; Goldet al, 2009, Assare ºi Wright, 2009).

27

Auditul extern ºi criza financiarã

2/2011

Asare, S.K.; Wright, A. (2009), Investors’, auditors’, and lenders’ under-standing of the message conveyed by the standard audit report,http://web.ifac.org/download/Study__3_AICPA_IAASB_ Paper.pdf,

Chandler, R.; Edwards, J. (1996), A Recurring Issue in Auditing: Backto the Future?, Accounting, Auditing and Accountability Journal,vol. 9, no. 2, p.4-29.

Darnill, A. (1991), The Profession and the Public, Accountancy, May1991, pp.72-73.

Dixon, R.; Woodhead, A.D.; Sohliman, M. (2006), An investigation ofexpectation gap in Egypt, Managerial Auditing Journal, Vol. 21No.3, pp.293-302.

Dobroþeanu, L.; Dobroþeanu, C.L.; Ciolpan, D. (2010), Crizele econom-ice genereazã modificarea percepþiilor privind rolul auditului?,Revista „Audit Financiar”, vol. VIII, nr.1/2010, CAFR

Fadzly, M.N., Ahmed, Z. (2004), Audit expectation gap: the case ofMalaysia, Managerial Auditing Journal, Vol. 19 No.7, pp.897-915.

Fowzia, R. (2010), An Empirical Study on Audit Expectation Gap:Role of Auditing Education in Bangladesh, Online athttp://mpra.ub.uni-muenchen.de/22708/, MPRA Paper No. 22708,posted 14. May 2010

Gloeck, J. D.; Jager, H. (1993), The Audit Expectation Gap in theRepublic of South Africa, Research Report, School of Accountancy,University of Pretoria.

Gold, A.; Gronewold, U.; Pott, C. (2009), Financial statement users’perceptions of the IASB’s ISA 700 unqualified auditor’s report inGermany and the Netherlands – Summary report to the AuditingStandards Board, New York and the International Auditing andAssurance Standards Board, New York, http://web.ifac.org/down-load/Study_4_ASB_ResearchReport.pdf,

Hassink, H.F.D.; Bollen, L.H.; Meuwissen, H.G.; Meinderd J. de Vries(2009), Corporate fraud and the audit expectations gap: A studyamong business managers, Journal of International Accounting,Auditing and Taxation, Volume 18, Issue 2, 2009, Pages 85-100Guénin-Paracini, H. , Gendron, Y. (2010), Auditors as modernpharmakoi: Legitimacy paradoxes and the production of economicorder, Critical Perspectives on Accounting, Volume 21, Issue 2,February 2010, Pages 134-158

Hughes, J.F.; Humphrey, C.; Turley, S. (1998), Learning from mistakes?Using corporate scandals to enhance audit teaching, InternationalJournal of Auditing, Vol. 2, No.2/1998

Humphrey, C (2005), Debating on audit expectations gap, Currentissues in auditing, p. 4., third edition, Sage Publication Inc., SUA,1997, republicat in 2005

Humphrey, C., Loft, A., Woods, M. (2009), The global audit professionand the international financial architecture: Understanding regula-tory relationships at a time of financial crisis, Accounting,Organizations and Society, Volume 34, Issues 6-7, August-October

2009, Pages 810-825Humphrey, C.; Moizer, P. and Turley, S. (1993), The Audit Expectations

Gap in Britain: An Empirical Investigation, Accounting andBusiness Research, vol.23, no.91A

Hwang, S., Cameron, G.T. (2008), Public’s expectation about an orga-nization’s stance in crisis communication based on perceived lead-ership and perceived severity of threats, Public Relations Review,Volume 34, Issue 1, March 2008, Pages 70-73

Liggio, C. D. (1974), The Expectation Gap, The Accountant’s Waterloo,Journal of Contemporary Business, vol. 3, 1974, p. 27.

Monroe, G. S. and Woodliff, D. R. (1993), The Effect of Education on theAudit Expectation Gap, Accounting and Finance, May, pp. 61 – 78

Ojo, M.(2006), Eliminating the Audit Expectations Gap: Myth orReality?, http://mpra.ub.uni-muenchen.de/232/, 2006.

Pentland, B.T. (2000), Will auditors take over the world? Program, tech-nique and the verification of everything Accounting, Organizationsand Society, Volume 25, Issue 3, April 2000, Pages 307-312

Pierce, B., Kilcommins, M. (1996), The Audit Expectations Gap: TheRole of Auditing Education, Dublin City University Business SchoolResearch Papers no. 13, 1995-1996, http://www.dcu.ie/dcubs/re-search_papers/no13.htm

Porter, B. (1993), An empirical study of the audit expectation-perform-ance gap, Accounting and Business Research, vol. 24, 1993, pp49-68.

Porter, B., Gowthorpe, C. (2004), Audit expectations gap in the UK in1999 and comparison with the gap in New Zealand in 1989 and1999, Institute of Chartered Accountants of Scotland

Porter, B., O Hogartaigh, C., Baskerville, R. (2009), Report on researchconducted in the United Kingdom and New Zealand in 2008 inves-tigating the audit expectation-performance gap and users’ under-standing of, and desired improvements to, the auditor’s report,September 2009, www.ifac.org

Schelluch, P. (1996), Long-form audit report messages: further implica-tions for the audit expectation gap, Accounting Research Journal,Vol. 9 pp.48-55.

Sidani, Y.M. (2007), The audit expectations gap: evidence fromLebanon, Managerial Auditing Journal, Vol. 22 No.3, pp.288-302.

Siddiqui, J., Nasreen, T., Choudhury-Lema, A. (2009), The audit expec-tations gap and the role of audit education: the case of an emerg-ing economy, Managerial Auditing Journal, Vol. 24, No. 6, 2009,pp: 564-583.

Sikka, P., Puxty, A., Willmott, H., Cooper, C. (1998), The Impossibility ofEliminating the Expectations Gap: Some Theory and Evidence,Critical Perspectives on Accounting no. 9, 1998, pp. 299-330.

Sikka, P., Puxty, T., Willmott, H. and C. Cooper (1992). Eliminating theExpectations Gap?, ACCA - Research Report No. 28: London

Acknowledgements: Studiul reflectã rezultatele parþiale alecercetãrii realizate în contextul proiectelor CNCSIS ID-1798/2008-2011 – „Studiu bipolar privind controversele de per-cepþie asupra auditului (audit expectation gap): profesie versusutilizatori”, director de proiect prof. univ. dr. LaurenþiuDobroþeanu, respectiv CNCSIS ID-1785/2008-2011 - „Rolulguvernanþei corporative în securizarea încrederii investitorilor:performanþa autohtonã versus performanþele europene ºi inter-naþionale”, director de proiect, conf. univ. dr. Camelia LilianaDobroþeanu.

This study comprise the partial results of a wider research con-ducted under the projects CNCSIS ID-1798/2008-2011 –„Bipolar study of audit expectations gap: profession versusfinancial information users”, project manager univ. prof.Laurenþiu Dobroþeanu, Ph. D., and CNCSIS ID-1785/2008-2011- „The role of corporate governance in securing the investor con-fidence: the national versus European and international per-formances”, project manager, associate prof. Camelia LilianaDobroþeanu, Ph. D.

28

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

IntroducereRelaþia dintre contabilitate ºi fiscalitate constituie una din celemai sensibile ºi controversate probleme, tratate în reglemen-tãrile contabile1 ºi fiscale naþionale ºi internaþionale, datorate

obiectivelor diferite pe care acestea le vizeazã. În timp cecontabilitatea, prin prisma imaginii fidele, solicitã sã fieprezentate utilizatorilor situaþiilor financiare ale entitãþii infor-maþii cât mai utile în luarea deciziilor, fiscalitatea are caobiectiv determinarea bazei de impozitare în concordanþã cu

Studiu privind armonizarearezultatului contabil cu rezultatul fiscal

Tatiana DÃNESCU*, Nicolae TODEA**, Mihaela PROZAN*** & Andreea Cristina DÃNESCU ****

* Prof. univ. dr., Universitatea "Petru Maior" Târgu Mureº, e-mail: tatiana_danescu@yahoo.com** Prof. univ. dr., Universitatea"1Decembrie"Alba Iulia, e-mail: ntodea@uab.ro*** Drd., Universitatea"1Decembrie"Alba Iulia, e-mail: Mihaela.Prozan@yahoo.com**** Drd., Universitatea"1Decembrie"Alba Iulia, e-mail: andreea_danescu@yahoo.com1 IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (traducere) - IAS 8 Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile ºi erori, IAS 12

Impozitul pe profit, IAS 16 Imobilizãri corporale, IAS 40 Investiþii imobiliare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

A Study on the Compliance of the Accounting Result with the Fiscal Result In the actual economic and social context, marked by strong contradictions generated by the worldwide economic crises,which can be felt in all activity fields, this paper has the aim to approach and present the annual result from two points of view:accounting and taxation, in the attempt to reconcile them.It is common knowledge that both the accounting policies adopted along the decision process by the entity's managementand the way these policies are understood and applied by the accounting expert - usually the entity's employee - influencethe size of the accounting result. In this view, without analyzing the underlying motives behind choosing a certain policy toanother, the paper tries to acknowledge, based on the research's outcome and through the effects discovered, that the waythe fiscal result is calculated can produce a significant impact on the annual result. This aspect can be justified through theexisting relationship between the adjusted annual result with the size of the tax burden and the fiscal result that determinesexactly the quantum of the tax burden. Accordingly, considering the findings of this research, one can say that for the report-ing of financial information of the entities applying fiscal regulations, both the accounting and the fiscal results can be signif-icantly influenced by the management's objectives. In some cases, these actions can cause severe irregularities with seriousconsequences.

Key words: accounting result, fiscal result, true and fair view, financial statements

JEL Classification: M41, M42, M48

Cuvinte cheie: rezultat contabil, rezultat fiscal, imagine fidelã, situaþii financiare

29

Armonizarea rezultatului contabil

2/2011

situaþia fiscalã de fapt a entitãþii în cauzã ºi cu legislaþia înmaterie. Potrivit practicilor consacrate, informaþia contabilãeste supusã regulilor fiscale ºi, de cele mai multe ori,serveºte statului ca utilizator preferenþial al informaþiilor finan-ciare în detrimentul celorlalþi utilizatori.

Prezentarea rezultatului contabil ºi fiscal în literatura

de specialitate ºi în reglementãrile din România

În prezent, literatura de specialitate ºi reglementãrile româ-neºti în materie trateazã rezultatul activitãþii economice alunei entitãþi din douã puncte de vedere: ca rezultat contabil ºica rezultat fiscal. Din perspectivã contabilã, rezultatul estedefinit ca:

„un sold, rãmas dupã extragerea anumitor cheltuieli dinanumite venituri”2;

„diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli”3;

„un indicator care exprimã performanþa financiarã a uneiîntreprinderi ºi se determinã ca diferenþã între veniturile ºicheltuielile exerciþiului financiar”4,

Din punct de vedere fiscal, rezultatul - definit drept profitulimpozabil sau pierderea fiscalã - constituie una din surseleimpozitelor exigibile datorate de entitãþi, fiind stabilit în bazaregulilor fiscale.

Definiþiile rezultatului contabil sunt numeroase ºi variazã printerminologiile utilizate, precum: „sold”, „diferenþã”, „indicator”,dar în esenþã nu sunt contradictorii ºi converg spre acelaºiscop, precizând de comun acord cã este vorba de o sumã(sold), de regulã pozitivã, obþinutã pe baza principiilor ºi re-gulilor contabile, ca diferenþã între veniturile realizate ºi chel-tuielile efectuate de o entitate în cadrul unui exerciþiu finan-ciar, ca urmare a realizãrii obiectului de activitate. Prinajustãri efectuate, în baza unor reguli stricte ºi uneori rigide,rezultatul contabil se transformã în rezultat fiscal, putândîmbrãca douã forme cunoscute: profit impozabil sau pierderefiscalã.

Metodologia cercetãrii Demersul de cercetare a constat, pe de o parte, în analiza ºisinteza reglementãrilor relevante pentru tematica aleasã, iar,pe de altã parte, în corelarea concluziilor astfel obþinute cuaspecte concrete ale practicii din acest domeniu, în scopulemiterii unor consideraþii cu privire la armonizarea sau con-cilierea rezultatului contabil cu cel fiscal.

Pentru realizarea celor propuse am utilizat o metodologieconstructivã prin studierea ºi analiza modului de aplicare apoliticilor contabile ºi a legislaþiei fiscale în calculul rezultatu-lui contabil ºi în determinarea rezultatului fiscal.

Din aplicarea acesteia, pas cu pas, pe un numãr de 6321entitãþi - contribuabili plãtitori de impozit pe profit din judeþulMureº - s-au identificat disfuncþii în stabilirea, aplicarea ºiprezentarea politicilor contabile, inexistenþa unor politici ºiproceduri contabile adecvate, cu efect în cuantificarea rezul-tatului contabil ºi implicit în a celui fiscal datorate intereselordiverse, în multe cazuri divergente, ale categoriilor de utiliza-tori ai situaþiilor financiare5, în special ale managerilor sauadministratorilor entitãþii, pe de o parte, ºi ale statului, pe dealtã parte. De asemenea, studiul nostru se fundamenteazãpe un chestionar de cercetare, în scopul de a vedea per-cepþia profesionistului contabil asupra utilitãþii politicilor contabile în furnizarea unui rezultat contabil fidel perfor-manþei realizate de entitate pe un exerciþiu financiar contabil,iar în acelaºi timp adecvat pentru stabilirea bazei de impo-zitare generatã de aplicarea regulilor ºi normelor fiscaleaplicabile.

Pornind de la aceste deziderate, de la ipotezele constituite ºidemersul cercetãrii avansate, lucrarea îºi propune sã arateimportanþa înþelegerii ºi aplicãrii corespunzãtoare a principi-ilor, politicilor ºi normelor contabile ºi fiscale care sã rãs-pundã cel mai bine obiectivului contabilitãþii de realizare aimaginii fidele a performanþei prezentatã în contul de profit ºipierdere prin rezultatul contabil, argumentând baza deimpunere aplicabilã entitãþii. În acelaºi timp, cercetarea aavut în vedere ºi abordarea implicaþiilor aplicãrii deficitare aprincipiilor contabile ºi a regulilor fiscale în determinarearezultatului fiscal, datorate inexistenþei unor proceduri coe-rente ale controlului intern la entitãþile care au constituitobiect al studiului prezent.

2 Dãnescu, Tatiana, Conturile anuale, Editura Dacia, 2000, p.149.3 Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea financiarã româneascã, Editura Intelcredo, 2009, p.409.4 Creþoiu Gheorghe, Bucur Ion, Contabilitate - Fundamentele ºi noul cadru juridic, Editura All Beck, 2004, p.219.5 Dãnescu Tatiana, Audit financiar – convergenþe între teorie ºi practicã, Editura Irecson, Bucureºti, 2007, p.60-67.

30

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Abordare contabilã ºi fiscalã a rezultatului exerciþiului

financiar În contabilitate profitul sau pierderea se stabileºte cumulat dela începutul exerciþiului financiar contabil, închiderea con-turilor de venituri ºi cheltuieli efectuându-se, de regulã, lasfârºitul exerciþiului financiar.6

În studierea rezultatului contabil ºi a celui fiscal, utilizareaunei terminologii adecvate prezintã o importanþã deosebitãpentru a se evita confuziile ºi pentru a se defini clar obiectul,principiile ºi suportul utilizat în tratarea problemelor esenþiale.

Pornind de la controversele existente în literatura de specia-litate în ceea ce priveºte modul de definire ºi abordare arezultatului contabil, în activitatea de calcul a acestuia s-auconturat mai multe concepþii, astfel:

abordarea patrimonialã - rezultatul se determinã ca vari-aþie a patrimoniului entitãþii în cursul unui exerciþiu;

abordarea economicã - rezultatul se determinã ca dife-renþã între veniturile realizate ºi cheltuielile efectuate deentitate în cadrul unui exerciþiu;

abordarea financiarã - rezultatul se determinã ca variaþiea trezoreriei entitãþii în cursul unui exerciþiu;

Cu toate cã în practicã se regãsesc toate cele trei abordãri,concepþia economicã este esenþialã, fapt pentru care a fostadoptatã ºi de reglementãrile contabile naþionale armonizatecu directivele europene, cu precizarea cã acestea prezintãanumite particularitãþi în funcþie de modul în care sunt înþe-lese ºi aplicate politicile contabile, precum ºi de accepþiunilecare sunt atribuite noþiunilor de venituri ºi de cheltuieli. Printrecele mai relevante opþiuni ale politicilor contabile cu efecte înrezultatul contabil ºi implicit în cel fiscal se numãrã: alegereametodei de amortizare a imobilizãrilor; reevaluarea imobi-lizãrilor corporale sau pãstrarea costului istoric al acestora;capitalizarea dobânzii sau recunoaºterea acesteia dreptcheltuialã etc.

Pentru asigurarea conformitãþii în realizarea ºi prezentarearezultatul contabil se impune aplicarea cu rigoare a regulilorºi principiilor contabile, înregistrând evenimentele atuncicând tranzacþiile se produc ºi recunoscând pe o bazã pru-

denþialã veniturile ºi cheltuielile aferente atunci când suntîndeplinite criteriile stabilite prin normele contabile. Astfel,veniturile nu trebuie sã fie supraevaluate, iar cheltuielilesubevaluate.

În sensul celor arãtate, se poate spune cã avem de a faceaparent cu un rezultat permisiv ºi relativ, care ridicã problemaobiectivitãþii contabile ºi în consecinþã a imaginii fidele a po-ziþiei financiare, profitului sau pierderii entitãþii.7

Potrivit reglementãrilor contabile naþionale, rezultatul exerciþi-ului financiar contabil - profitul sau pierderea - cunoscute ºisub denumirea de „rezultat beneficiar”,„rezultat deficitar”,„îmbogãþire”, „sãrãcire”, stabilit cumulat de la începutul exer-ciþiului financiar contabil, trebuie prezentat în contul de profitºi pierdere pe feluri de venituri ºi cheltuieli, dupã natura lor,respectiv din exploatare, financiare, extraordinare.

Dacã practica a confirmat faptul cã abordarea rezultatuluicontabil este relativ simplã când sunt cunoscute, înþelese ºiaplicate corespunzãtor principiile ºi regulile contabile, nuacelaºi lucru se poate afirma despre stabilirea rezultatului fis-cal. Aceasta pentru cã existã multiple desincronizãri întreregulile contabile ºi fiscale, care necesitã aplicarea, în para-lel, a reglementãrilor fiscale pentru stabilirea rezultatului fis-cal. Spre exemplu, dacã din punct de vedere contabil cheltu-ielile sunt prezentate dupã natura lor, din punct de vedere fis-cal separarea cheltuielilor în cheltuielile deductibile, nede-ductibile sau parþial deductibile se realizeazã dupã regulistricte ºi rigide, fãrã a avea în vedere imaginea fidelã a per-formanþei entitãþii.

Rezultatul fiscal nu se înregistreazã în evidenþa contabilã ºinu este prezentat în „Bilanþ” sau în „Contul de profit ºipierdere”, fiind stabilit extracontabil ºi prezentat în Registrulfiscal, in „Declaraþia privind impozitul pe profit”, iar anumiteinformaþii ºi în notele explicative din situaþiile financiare.Comparativ cu informaþiile prezentate în contul de profit ºipierdere, în declaraþia privind impozitul pe profit informaþiiledespre veniturile realizate ºi cheltuielile efectuate, în primaparte au aceeaºi structurã sinteticã, singura deosebire con-stã în includerea în total a cheltuielilor ºi a impozitului pe pro-fit, dupã care acestea sunt tratate ºi clasificate în conformi-tate cu principiile fiscale.

Prin urmare, veniturile impozabile sunt acele venituri care seiau în calcul atât la calculul rezultatului contabil, cât ºi la

6 Art.19 din Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991, republicatã, Legea contabilitãþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Monitorul Oficial454/2008.

7 Dãnescu Tatiana, Conturile anuale, Editura Dacia, 2000, p.149

31

Armonizarea rezultatului contabil

2/2011

determinarea rezultatului impozabil, respectiv veniturile reali-zate de entitate din orice sursã, precum ºi alte elemente simi-lare veniturilor care sunt înregistrate în contabilitate potrivitreglementãrilor contabile aplicabile. Veniturile neimpozabilesunt veniturile care nu se iau în calcul la determinarea rezul-tatului fiscal ºi a impozitului pe profit aferent în caz de profitimpozabil, altfel spus sunt veniturile scutite de la impozitare,întrucât acestea, de regulã, au mai fost supuse impozitãrii(de exemplu, dividendele primite de o persoanã juridicã).

Conform principiului fundamental al fiscalitãþii, între cheltu-ielile efectuate ºi veniturile realizate de o entitate existã orelaþie de cauzalitate, de dependenþã, în sensul cã orice chel-tuialã trebuie sã fie aferentã unui venit sau venitul impozabiltrebuie sã fie generat de efectuarea unor cheltuieli. În contex-tul dat rezultã cã, pentru a fi deductibile în totalitate sau limi-tat, cheltuielile efectuate de o entitate trebuie sã îndeplin-eascã cumulativ o serie de condiþii sau cerinþe, cum ar fi: sãfie aferente obiectului de activitate al entitãþii; sã fie efectuateîn scopul realizãrii de venituri impozabile; sã fie efectuate înlimitele admise de lege etc. Sintetizând caracteristicile chel-tuielilor nedeductibile fiscal, reiese cã statul, prin politica fis-calã adoptatã, sancþioneazã entitãþile care înregistreazãunele cheltuieli catalogate prin lege ca nefiind aferente veni-turilor impozabile, prin nerecunoaºterea deductibilitãþii lor ladeterminarea rezultatului fiscal. Astfel de cheltuieli, de regulã,nu sunt aferente obiectului de activitate al entitãþii, nu conducla obþinerea de venituri impozabile sau nu se regãsesc înacestea, nu îndeplinesc condiþiile impuse prin lege pentru a fiscãzute din veniturile impozabile; nu au la bazã documentejustificative, nu privesc activele entitãþii, sunt cheltuieli aledeþinãtorilor de capital/salariaþilor etc8.

Ca ºi rezultatul contabil, determinarea rezultatului fiscal sepoate realiza dupã mai multe metode, cum ar fi: metoda im-pozitelor curente sau metoda impozitelor amânate (IAS 12).Întrucât în România este utilizatã metoda impozitului curent,studiul ºi cercetarea practicã a avut în vedere aceastã me-todã. De precizat cã, în funcþie de obiectul de activitate alentitãþii plãtitoare de impozit pe profit, rezultatul fiscal - ºi im-pozitul aferent - se stabileºte trimestrial cu regularizare anu-alã (cu excepþia societãþilor comerciale bancare) sau anualcu plãþi trimestriale anticipate (societãþi comerciale bancare,iar din 2011 toate entitãþile plãtitoare de impozit pe profit).

În Tabelul 1 este redat sintetic modul de calcul al rezultatuluicontabil, respectiv fiscal.

Statistici descriptive ºi rezultate

Din studiul realizat ºi cercetarea comparativã efectuatã pecele 6.321 entitãþi, cu privire la informaþiile referitoare larezultatul contabil ºi cel fiscal, prezentate în situaþiile finan-ciare ºi în declaraþiile de impozit pe profit aferente exerciþiu-lui financiar contabil 2009, rezultã cã în practicã s-au contu-rat o serie de modele consacrate, redate sintetic în Tabelul 2,în care se pot încadra raportãrile entitãþilor în funcþie de celedouã tipuri de rezultate (contabil ºi fiscal).

Din datele prezentate, rezultã cã prin ajustarea rezultatuluicontabil corespunzãtor regulilor fiscale acesta se transformãîn rezultat fiscal. În acest demers profesionistul contabil tre-buie sã deþinã suficiente ºi corespunzãtoare cunoºtinþe fis-cale, conform cãrora, deºi o cheltuialã este recunoscutã con-tabil, devine în mecanismul de determinare a rezultatului fis-cal nedeductibilã sau deductibilã limitat, iar un venit care par-ticipã la calculul rezultatului contabil devine neimpozabil.Remarcãm faptul cã prin introducerea impozitului minim, înperioada 1 mai 2009 - 30 septembrie 2010, ca soluþie facilãde creºtere a veniturilor bugetare, problema de impozitare apierderii sau a unei inactivitãþi temporare fãrã suspendareade activitate a persoanei juridice din registrul comerþului adevenit regulã fiscalã pentru multe din entitãþile mici.

În aceste condiþii, multe din acestea au fost nevoite fie sã-ºisuspende temporar activitatea, ori au fost dizolvate ºi lichi-date prin radiere din registrul comerþului.

8 Art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare-sinteza caracteristicilor aferente cheltuielilor deductibileºi nedeductibile fiscal, Monitorul Oficial 927/2003.

32

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Potrivit cercetãrii efectuate, în Tabelul 3 este redatã situaþiaclasamentului celor 6321 de entitãþi pe cele ºase modeleidentificate în cercetarea întreprinsã.

Grafic, rezultatul încadrãrii entitãþilor analizate în unul dinmodelele arãtate anterior se prezintã în Figura 1

Din datele redate rezultã cã ponderea cea mai mare, respec-tiv de 52,15%, o înregistreazã entitãþile care au rezultat ne-gativ atât contabil (brut ºi net), cât ºi fiscal (pierdere fiscalã),iar pe locul doi, cu 36,52%, se situeazã entitãþile care auînregistrat rezultat pozitiv contabil ºi fiscal. În situaþia datãcelelalte cazuri, prin valorile mici înregistrate, nu sunt semni-ficative.

În sensul celor prezentate, relevante pentru modelele identi-ficate sunt datele obþinute de entitãþile analizate, selectate înmod aleatoriu, redate în Tabelul 4.

Astfel rezultã cã în multe din situaþiile analizate regulile fis-cale primeazã în detrimentul celor contabile, fapt pentru careexistã cazuri când pierderea contabilã se poate transforma înprofit impozabil, iar prin calcularea ºi evidenþierea în contabi-litate a impozitului datorat, pierderea contabilã devine tot maimare, iar entitãþile plãtesc aparent impozit pe o cheltuialã pe

33

Armonizarea rezultatului contabil

2/2011

care legea o reglementeazã ca fiind nedeductibilã fiscal sauchiar pe nerealizare de activitate.

Din totalul entitãþilor analizate, la 100 de entitãþi au fost trans-mise chestionare referitoare la politicile ºi procedurile con-tabile aplicate, respectiv la principiile ºi regulile fiscale uti-lizate în stabilirea rezultatului contabil ºi a rezultatului fiscal.Acestea au fost selectate într-un eºantion dupã mãrimeacifrei de afaceri nete, a rezultatului contabil ºi a rezultatuluifiscal la finele anului 2009.

Astfel, din eºantionul selectat, 26 de entitãþi nu au completatchestionarul primit, din care 12 au fost gãsite într-o situaþiedificilã (insolvenþã sau dizolvare), iar 14 entitãþi nu au fost deacord sã completeze chestionarul sau sã rãspundã la între-bãrile cuprinse în acesta. Ca urmare, din totalul de 76 dechestionare prelucrate, 68 entitãþi au completat secþiunea deinformaþii generale, dar numai 62 au menþionat numeleentitãþii în cauzã.

Chestionarul utilizat conþine un numãr de 40 întrebãri cuprivire la politicile contabile reglementate de Ordinul3055/2009 ºi la principiile ºi regulile fiscale aplicabile pentrustabilirea rezultatului fiscal conform Legii nr. 571/ 2003privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.Primele 25 de întrebãri abordeazã problematica calcululuirezultatului contabil ºi a prezentãrii informaþiei contabile însituaþiile financiare, iar urmãtoarele 15 întrebãri se referã lareguli de stabilire a rezultatului fiscal.

Edificatoare sunt urmãtoarele situaþii identificate:

în timp ce fiscal o entitate plãtitoare de impozit pe profitare dreptul la deducerea provizioanelor doar în conformi-tate cu prevederile fiscale în vigoare, normele ºi politicilecontabile aratã cã provizioanele vor fi recunoscute numaiîn momentul în care:

- o entitate are o obligaþie curentã generatã de uneveniment anterior;

- este probabil ca o ieºire de resurse sã fie necesarãpentru a onora obligaþia respectivã;

- poate fi realizatã o estimare credibilã a valorii obli-gaþiei.

În astfel de situaþii, potrivit cercetãrii efectuate s-a constatatcã, deºi condiþiile contabile de recunoaºtere a provizioanelorsunt îndeplinite, unele entitãþi respondente nu constituieprovizioane decât pentru cazurile în care provizioanele suntdeductibile fiscal, iar alte entitãþi respondente utilizeazãdeficitar politica de provizionare, denaturând astfel situaþiafinanciarã conformã cu regulile aplicabile, cu impact negativîn calitatea informaþiilor furnizate utilizatorilor prin intermediulsituaþiilor financiare.

din punct de vedere contabil, entitãþile au posibilitatea destabilire a regimului de amortizare, a duratei normale defuncþionare a activelor amortizabile (între limitã maximã ºiminimã), dupã regula contabilã mai permisivã, pe bazapoliticii de amortizare adoptate, cu impact în nivelul chel-tuielilor de amortizare. Prin înregistrarea, în unele cazuri,în evidenþa contabilã, din anumite raþionamente, a amor-

34

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

tizãrii fiscale (în mod special cea liniarã, preferatã de fis-calitate, deoarece pentru a-ºi mãri baza impozabilã ºiimplicit impozitul aferent, interesul statului este de arecunoaºte fiscal doar o parte din cheltuielile cu amorti-zarea), rezultatele contabile fidele ale unei entitãþii suntdenaturate cu diferenþele dintre cele douã amortizãri.

dupã data de 01.05.2009, cu toate cã fiscal este permisãîn continuare deducerea rezervelor din reevaluare prinintermediul amortizãrii fiscale sau al cheltuielilor privindactivele cedate, acestea însã sunt impozitate fie concomi-tent cu deducerea amortizãrii fiscale sau la momentulscãderii din gestiune, modificãri neaplicate de anumiteentitãþi;

opþiunea asupra modul de evaluare a stocurilor ºi a pro-ducþiei în curs de execuþie la ieºirea din patrimoniu(supraevaluarea sau subevaluarea acestora), influ-enþeazã costurile ºi implicit rezultatele obþinute, iar dacãcuantumul acestora este mare, impactul produs estechiar semnificativ.

În vederea informãrii corespunzãtoare a utilizatorilor, regle-mentãrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comu-nitãþilor Economice Europene precizeazã cã în nota „Alteinformaþii” din situaþiile financiare se includ informaþii desprereconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciþiului financiarcontabil ºi rezultatul fiscal, aºa cum este prezentat în decla-raþia de impozit pe profit. Fãrã a analiza informaþiile din nota„Alte informaþii” din situaþiile financiare, din cercetarea efectu-atã se desprind urmãtoarele situaþii ºi concluzii:

Un numãr semnificativ de entitãþi, respectiv 62 de respon-denþi (aproximativ 82 %) au afirmat cã au tratat corespun-zãtor, din punct de vedere contabil ºi fiscal elementelecomponente ale rezultatului contabil ºi fiscal, deºi aces-tea diferã fundamental. În astfel de situaþii considerãm cãacestea au avut efecte benefice, concretizate atât înredarea imaginii fidele a performanþei ºi poziþiei financia-re necesare procesului decizional ºi informãrii diverºilorutilizatori ai situaþiilor financiare, cât ºi în cuantificareasarcinii fiscale, chiar dacã aceasta nu a fost uºor desuportat. De exemplu:

- 63,15 % din entitãþi au declarat cã au calculat ºi înre-gistrat provizioane în toate cazurile în care erauîndeplinite condiþiile de recunoaºtere contabilã;

- 76,31 % din entitãþi au declarat cã au aplicat corectregulile de amortizare contabilã în funcþie de specifi-cul activitãþii;

- 18,42 % din entitãþi au declarat cã au evaluat corectcostul producþiei neterminate în baza procedurii adop-tate;

- 81,57 % din entitãþi au declarat cã au determinatrezultatul fiscal prin retratarea rezultatului contabilconform normelor fiscale în vigoare;

- 78,94 % din entitãþi au declarat cã aveau elaborateproceduri contabile pentru unele operaþiuni cum esteinventarierea etc.

În contextul în care declaraþiile acestora sunt reale, scenariulpe care îl considerãm adecvat pentru aceste entitãþi este:

REZULTAT REZULTAT IMPOZIT REZULTATULCONTABIL FISCAL PE CONTABIL

BRUT CORECT PROFIT NETCORECT DATORAT CORECT

Un numãr de 6 entitãþi (aproximativ 8 %), deºi au afirmatcã au aplicat corect principiile ºi regulile contabile în ceeace priveºte calcularea rezultatului contabil, nu au reuºitidentificarea tuturor cheltuielilor nedeductibile saudeductibile limitat. Astfel, rezultatul a fost afectat caurmare a aplicãrii eronate a prevederilor legale în materiesau a necunoaºterii acestora. Aceasta a dus la înregis-trarea de efecte negative, pe de o parte, în stabilireacorectã a cuantumului obligaþiilor fiscale cu repercusiuniviitoare (costuri mari), iar, pe de altã parte, în informaþiileprezentate în situaþiile financiare - prin denaturarea po-ziþiilor referitoare la rezultat (rezultatul contabil mai maredecât cel real) - putând influenþa astfel luarea unor deciziide cãtre utilizatorii vizaþi (ex. repartizarea dividendelor). Înmod concret:

- 6,57 % din entitãþi au declarat cã nu au identificatprovizioanele nedeductibile fiscal;

- 3,94% din entitãþi au declarat cã nu au tratat ca fiindnedeductibilã fiscal diferenþa dintre amortizarea imo-bilizãrilor reevaluate ºi cea la cost istoric;

- 5,26 % din entitãþi nu au identificat consumurile pestenormele legale ;

- 7,89% din entitãþi nu au identificat depãºirea cheltu-ielilor de protocol ºi a cheltuielilor sociale;

- 6,57% din entitãþi nu au tratat ca fiind nedeductibilecheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau aactivelor corporale constatate lipsã din gestiune oridegradate, neimputabile, pentru care nu au fostîncheiate contracte de asigurare, precum ºi taxa pe

35

Armonizarea rezultatului contabil

2/2011

valoarea adãugatã aferentã, dacã aceasta estedatoratã etc.

În contextul declaraþiilor date de entitãþile respondente, sce-nariul pe care îl considerãm adecvat pentru aceste entitãþieste:

REZULTAT REZULTAT IMPOZIT REZULTATULCONTABIL FISCAL PE CONTABIL

BRUT INCORECT PROFIT NETCORECT INCORECT INCORECT

În cazul a 5 respondenþi (aproximativ 7%), prin aplicareacu prioritate a principiilor fiscale în detrimentul celor con-tabile, pentru a evita cele douã succesiuni de calcule auavut consecinþe negative în calculul rezultatului contabil,iar în cazul unor diferenþe semnificative, se poate afirmacã imaginea fidelã a poziþiei financiare ºi a performanþelorentitãþilor în cauzã au fost afectate. În acest context:

- 2,63 % din entitãþi au declarat cã nu au constituitprovizioane, deºi erau îndeplinite criteriile contabilede recunoaºtere, întrucât acestea nu erau deductibilefiscal;

- 5,26 % din entitãþi au declarat cã au înregistrat în con-tabilitate amortizarea fiscalã, deci nu au avut învedere stabilirea metodei de amortizare în corelare cumodul de consumare a beneficiilor aferente;

- 3,94 % din entitãþi nu au înregistrat în contabilitateminusurile constatate în gestiune ca urmare a inven-tarierii efectuate etc.;

În aceste cazuri scenariul pe care îl considerãm adecvat, încontextul declaraþiilor date de entitãþile respondente, este:

REZULTAT REZULTAT IMPOZIT REZULTATULCONTABIL FISCAL PE CONTABIL

BRUT CORECT PROFIT NETINCORECT DATORAT INCORECT

Un numãr de 3 entitãþi (aproximativ 4%), prin aplicareanecorespunzãtoare a politicilor contabile ºi a regulilor fis-cale au alterat rezultatul contabil ºi implicit pe cel fiscal,având efecte negative atât în informaþiile prezentate însituaþiile financiare prin denaturarea poziþiilor referitoarela rezultat, cât ºi în determinarea corectã ºi declarareacuantumului obligaþiilor fiscale. De exemplu:

- 2,63 % din entitãþi au declarat cã au înregistrat în con-tabilitate venituri aferente unor bunuri pentru care nus-au transferat riscurile sau beneficiile;

- 3,94 % din entitãþi au declarat cã nu au constituit

provizioane în situaþiile prevãzute atât de normelecontabile, cât ºi fiscale;

- 2,63% din entitãþi au declarat cã au înregistrat ca ocomponentã a activelor imobilizate a unor elementecare trebuiau recunoscute drept cheltuialã a perioa-dei ;

- 3,94 % din entitãþi au declarat cã nu au elaborat pro-ceduri contabile etc.

Scenariul pe care îl considerãm adecvat pentru acesteentitãþi este:

REZULTAT REZULTAT IMPOZIT REZULTATULCONTABIL FISCAL PE CONTABIL

BRUT INCORECT PROFIT NETINCORECT INCORECT INCORECT

Distribuirea entitãþilor din eºantionul analizat pe scenariileidentificate este redat în Figura 2.

În practicã, considerãm cã se întâlneºte ºi urmãtorul caz: uti-lizarea unor practici de modelare a informaþiilor din situaþiilefinanciare prin aplicarea unor raþionamente, altele decât celede naturã contabilã sau fiscalã (supraevaluarea veniturilorpentru realizarea unor indicatori de performanþã ai manage-mentului, supraevaluarea sau subevaluarea activelor imobi-lizate pentru contractarea de împrumuturi sau stabilireaimpozitelor ºi taxelor locale etc.), care au ca efect modifi-carea imaginii performanþelor ºi implicit a poziþiei financiare aentitãþilor în cauzã, cu multiple efecte negative asupra proce-sului decizional al utilizatorilor situaþiilor financiare.

36

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

ConcluziiÎn timp, nevoia de informare a unei game tot mai largi de uti-lizatori, pe plan internaþional a fãcut posibilã crearea unuiadevãrat drept contabil, nealterat de dreptul fiscal, dar în careproblema concilierii cu fiscalitatea deþine încã un loc esenþial.Practica a demonstrat cã dreptul fiscal a intervenit ºi intervineîn domeniul contabil pentru a fixa reguli de evaluare saumetode de prezentare a informaþiilor în situaþiile financiare.Politicile contabile privind calculul ºi evaluarea contabilã,subordonate prezentãrii unei imagini fidele a operaþiilor careau loc într-o entitate, nu sunt în toate cazurile convergente cucele fiscale, în principal din cauza nevoilor de acoperire acheltuielilor. Pornind de la faptul cã pentru a fi relevantã,credibilã ºi comparabilã informaþia prezentatã de contabilitatetrebuie construitã cu respectarea principiilor, regulilor,normelor ºi reglementãrilor contabile ºi fiscale, în cadrulprezentei lucrãri s-a încercat o abordare corelativã a moduluide calcul reglementat ºi a practicilor utilizate pentru stabilirearezultatului contabil ºi fiscal, subliniindu-se impactul produsîn cazul unor neconformitãþi cauzate ºi de psihologia ºiinteresele producãtorilor de informaþii contabile ºi fiscale.Astfel, au fost puse în evidenþã, prin prisma celor douãpuncte de vedere, problematica ridicatã de constituirea ºi evi-denþierea provizioanelor, a amortizãrii etc, elemente cãrora lise aplicã mai mult regulile fiscale ºi mai puþin cele contabile,situaþie în care raþionamentul profesionistului contabil saupolitica entitãþilor în cauzã ºi-a pus amprenta.

Scopul principal al cercetãrii noastre este, pe de o parte, dea ne forma o opinie în ceea ce priveºte modul în careentitãþile analizate au înþeles sã aplice principiile contabile,politicile contabile ºi regulile fiscale, cu impact în calcululrezultatului contabil ºi fiscal, în funcþie de caracteristicile ºiinteresele entitãþii, iar, pe de altã parte, pe baza acesteia, dea-i conºtientiza pe toþi cei interesaþi (manageri, preparatori aiinformaþiilor contabile, auditori interni, auditori financiari, uti-lizatori în sens larg) despre efectele ºi implicaþiile pe care lepot avea. Limitele studiului nostru sunt legate atât dealegerea eºantionului ºi elaborarea chestionarului, cât ºi defaptul cã nu s-a reuºit ºi o analizã comparativã în timp a celordouã tipuri de rezultate. Având în vedere aceste aspecte,pentru a putea formula opinii cât mai pertinente pe temaaleasã, cercetãrile viitoare vor fi axate pe investigarea pe operioadã mai mare de timp a modului de aplicare a politicilorcontabile ºi a normelor fiscale pentru determinarea rezultatu-lui contabil ºi fiscal, pe aceleaºi entitãþi, cu o analizã maidetaliatã ºi a modului de elaborare ºi implementare a proce-durilor contabile, cu prezentarea lor în anumite rapoarte ºisituaþii statistice.

American Institute of Certified Public Accountants (AICA),Investement Companies Audit & Accounting Guide, AmericanInstitute of Certified Public Accountants Inc., New-York, 2009.

Beetsma R., Giuliodori M., Wierts P., Planning to Cheat: EU FiscalPolicy in Real Time, Economic Policy, Vol. 24, No. 60, pp. 753-804, 2009.

Colasse B, Traducere de Neculai Tabãrã, Les fundaments de lacomptabilite, Collection Reperes, Ed. La Decouverte, Paris,2009.

Creþoiu Gheorghe, Bucur Ion, Contabilitate Fundamentele ºi noulcadru juridic, Editura All Beck, 2004.

Dãnescu, Tatiana, Audit financiar – convergenþe între teorie ºi prac-ticã, Editura Irecson, Bucureºti, 2007.

Dãnescu, Tatiana, Conturile anuale, Editura Dacia, Cluj Napoca,2000.

Derek Brink, Beyond Demonstrating Compliance, Aberdeen, 2009.International Federation of Accountants, Developments in the

Financial Reporting Supply Chain—Results from a GlobalStudy among IFAC Member Bodies, 2009.

International Federation of Accountants, Business ReportingThrough the Lens of the Investor, Project on BusinessReporting, August 2010.

Leeper, E.M, T.B. Walker and S. Yang, Fiscal foresight and informa-tion flows, NBER Working Paper Series, No. 14630, 2009.

Matiº D., Pop A., Contabilitate Financiarã, Ediþia a III-a, EdituraCasa Cãrþii de ªtiintã, 2010.

Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea financiarãromâneascã, Editura Intelcredo, 2009.

Ronald. W. Masulis, Randall. S. Thomas, Does Private EquityCreate Wealth? The Effects of Private Equity and Derivativeson Corporate Governance, The University of Chicago LawReview, Vol. 76, No. 1, pp. 219-259, 2009.

Todea Nicolae, Teorie contabilã ºi raportare financiarã, EdituraAeternitas, Alba Iulia, 2009.

Vernimment Pierre, Finance d’ Entreprise, Dalloz, Paris, 2000.IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (tradu-

cere) - IAS 8 Politici contabile, modificãri în estimãrile contabileºi erori, IAS 12 Impozitul pe profit, IAS 16 Imobilizãri corporale,IAS 40 Investiþii imobiliare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991, republicatã, Legea contabili-tãþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Monitorul Oficial454/2008.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055 din 29 octombrie2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cudirectivele europene, Monitorul Oficial 766/2009.

Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, Monitorul Oficial 927/2003.

Hotãrârea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobareaNormelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, MonitorulOficial 112/2004.

Ordonanþa Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003*** republicatãprivind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, Monitorul Oficial 513/2007.

37

Cercetare

2/2011

IntroducerePregãtirea situaþiilor financiare pre-supune respectarea unor principii con-tabile fundamentale, inclusiv a celui cuprivire la ipoteza de continuitate a acti-vitãþii (going concern). Conform acestuiprincipiu, activitatea firmei este privitãca fiind una normalã într-un orizont detimp previzibil, fãrã a intra în lichidaresau faliment. Standardul internaþionalde audit (ISA 570) recomandã audito-rilor sã ofere o asigurare rezonabilã cuprivire la întocmirea conturilor în bazagoing concern, sã furnizeze într-o mani-erã corectã orice element care ar puteaindica anumite anomalii în raportare ºisã documenteze fiecare probã de auditobþinutã1. Un indicator care poate înde-plini cu succes rolul de element probantal continuitãþii activitãþii este rata înda-torãrii globale, definitã ca raport întrenivelul datoriilor totale ºi nivelul pasive-lor (activelor) totale ale firmei. Aceastãratã furnizeazã o serie de indicii cu pri-vire la relaþia de echilibru dintre nivelulresurselor strãine ºi cel al resurselor

Obþinerea probelor de audit pentru testarea "Going Concern", folosind metode statistice avansate în analiza influenþei factorilorasupra ratei îndatorãrii globale

* Prof. univ. dr., Univ. "Al. I . CUZA" Iaºi, e-mail: ejaba@uaic.ro** Drd., Univ. "Al. I . CUZA" Iaºi, e-mail: bogdan_robu_i@ yahoo.com1 Camera Auditorilor Financiari din România., Ghid privind auditul calitãþii, Ed. Irecson, Bucureºti, 2010, p. 33.

Obtaining Audit Evidence for Testing the "GoingConcern" Assumption Using Advanced StatisticalMethods to Analyze the Influence on OverallBorrowing Rate

The current economic context, marked by the presence of financial crisis and finan-cial fraud, requires to the auditor to adopt the best methods and data analysis tech-niques for obtaining evidence which will form the basis for substantiation of auditopinion. Financial auditor must evaluate the company's ability to continue operat-ing in a predictable timeframe. This article aims to present the usefulness of theadvanced statistical methods to analyze the influence of the factors on the overalldebt ratio as an indicator of business continuity. Starting from the identification ofinfluences, it was demonstrated that their aggregation in a function score may con-tribute to the classification of firms in different value groups, defined as global bor-rowing rate. The study was conducted on a sample of 80 firms listed on theBucharest Stock Exchange in the period 2003-2008. To obtain research results,data were processed with SPSS 15.0.

Key words: Going concern, audit evidence, the overall borrowing rate, factors

JEL Classification: C12, C38, G32, M41, M42

Elisabeta JABA* & Ioan-Bogdan ROBU**

Cuvinte cheie: principiul continuitãþii activitãþii, probe de audit, rata îndatorãrii glo-bale, factori de influenþã

38

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

proprii, precum ºi modalitãþile de ram-bursare sau acoperire a datoriilor.

Pentru validarea ipotezei cu privire lacontinuitatea activitãþii, standardele pro-fesiei, dar ºi literatura de specialitate2

recomandã metodele statistice avansa-te de analizã a datelor (analiza compo-nentelor principale, analiza discrimi-nant), rezultatele studiului întreprinssusþinând utilizarea acestor metode încadrul misiunii de audit financiar pentruobþinerea unor probe de audit suficienteºi adecvate.

1. Principiul continuitãþii

activitãþiiVãzut ca un postulat asociat exclusivcontabilitãþii, principiul continuitãþii acti-vitãþii (going concern) impune manage-rilor pregãtirea situaþiilor financiarepornind de la premisa cã firma auditatãîºi va continua activitatea într-un orizontde timp previzibil, în afara cazului încare conducerea doreºte lichidarea sauîncetarea activitãþii acesteia3. În cadrulevaluãrii capacitãþii firmei de a-ºi con-tinua activitatea, managerii trebuie sãaprecieze rezultatul ulterior evenimen-telor sau condiþiilor care sunt inerentincerte, în funcþie de gradul de incertitu-dine asociat, disponibilitatea informaþi-ilor la momentul judecãþii, dimensiuneaºi complexitatea firmei, natura ºi starea

activitãþii sale, precum ºi gradul în careaceasta este afectatã de factori externi4.

1.1. „Going concern” în opticastandardelor internaþionalede audit financiar

În cadrul unei misiuni de audit financiar,scopul principal al auditorului este de aformula o opinie profesionistã, obiectivãºi independentã cu privire la acurateþeasituaþiilor financiare sub cele mai sem-nificative aspecte, în funcþie de refe-renþialul contabil la care se raporteazã.Calitatea informaþiei financiar-contabilereprezintã una dintre prioritãþile stake-holder-ilor, criteriul de performanþã alcontabilitãþii constituindu-l imagineafidelã, definitã ca mãsura în care reali-tatea economico-financiarã este redatãîn mod obiectiv, într-o manierã com-pletã ºi pertinentã a faptelor ºi proce-selor economice exprimabile în etalonmonetar5. Vãzutã fie ca un obiectiv fun-damental în accepþiunea doctrinei con-tinentale, fie ca un principiu esenþial înoptica anglo-saxonã, imaginea fidelã îºipropune sã asigure acel echilibru întresinceritatea ºi regularitatea raportãrii.

Auditorul financiar va analiza adecva-rea utilizãrii de cãtre conducere a prin-cipiului continuitãþii activitãþii6, iar în ca-zul în care acesta are dubii substanþialecu privire la capacitatea firmei de a secircumscrie acestui principiu, auditoruleste obligat sã-ºi prezinte opinia explici-tã cu privire la respectarea principiului7.

Standardul internaþional de audit (ISA)nr. 570 stipuleazã faptul cã o garanþieprivind respectarea acestui principiu oreprezintã absenþa oricãrei referiri înraportul de audit cu privire la incertitudi-nea legatã de continuitatea activitãþii8.

Auditorul financiar trebuie sã chestione-ze conducerea despre evenimentele ºiriscurile aferente activitãþii firmei, pentruo înþelegere exhaustivã a acestora, darºi pentru a putea identifica factorii carear putea pune la îndoialã în mod semni-ficativ capacitatea de a-ºi continua ac-tivitatea, dincolo de perioada previzio-natã9. Prezentarea adecvatã a acestuiprincipiu în cadrul situaþiilor financiaredeterminã auditorul financiar sã poatãexprima o opinie fãrã rezerve, iar, încazul existenþei unor indicii sau expli-caþii suplimentare în notele la situaþiilefinanciare, acesta va modifica raportulde audit prin adãugarea unui paragrafde evidenþiere a existenþei unei incerti-tudini semnificative care ar putea punela îndoialã capacitatea entitãþii de a-ºicontinua activitatea10. În cazul în caresituaþiile financiare nu fac o prezentareadecvatã, auditorul trebuie sã exprimeo opinie cu rezerve sau o opinie con-trarã, în conformitate cu ISA 700 „For-ming an Opinion and Reporting on Fi-nancial Statements”. Suplimentar, ra-portul de audit trebuie sã cuprindã oreferire expresã la faptul cã existã oincertitudine semnificativã, care ar pu-tea pune la îndoialã în mod semnificativ

2 Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P., Principles of Auditing. An Introduction to International Standards of Auditing, second edition, Ed.Pearson Education, 2005, pp. 326-342.

3 International Accounting Standards Board (IASB), Standardele internaþionale de raportare financiarã (IFRS), Ed. CECCAR, Bucureºti, 2009, p. 724.4 IFAC, International Standards on Auditing nr 570. Going Concern, 2009, pp. 4-9.5 Horomnea, E., Audit financiar. Concepte. Standarde. Norme, Ed. TipoMoldova, 2010, p. 31.6 Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P., Op. cit, pp. 329-330.7 Bhimani, A., Gulamhussen, M.A., Lopes, S., The effectiveness of the auditor’s going-concern evaluation as an external governance

mechanism:Evidence from loan defaults, The International Journal of Accounting, nr. 44, 2009, pp. 239-255.8 Elliot, R.S., Highfield, M.J., Schaub., M., Contagion or competition: going-concern audit opinions for real estate firms, Journal of Real Estate Finan

Econ, nr. 32, 2006, pp.435-448.9 Arens, A., Loebbecke, J. (2006), Audit o abordare integrata, Ed. Arc, Chiºinau, 2006, pp. 57-58.10 IFAC, Op. cit., pp. 15-18.

39

Testarea „Going Concern"

2/2011

capacitatea entitãþii de a-ºi continuaactivitatea11.

1.2. Proceduri ºi elementeprobante ale respectãriiprincipiului continuitãþii

Susþinerea opiniei auditorului cu privirela respectarea întocmirii situaþiilor finan-ciare, în conformitate cu principiul conti-nuitãþii activitãþii (going concern), presu-pune obþinerea unor elemente probante.

Procedurile de audit care pot fi utilizatepentru obþinerea de probe în fundamen-tarea unei opinii cu privire la continui-tatea activitãþii, indicate de standardeleprofesiei (IAS 570 emis de IFAC – Inter-national Federation of Accountants, darºi SAS 59, Statement on Auditing Stan-dards, emis de AICPA – American Insti-tute of Certified Public Accountants)sunt urmãtoarele: procedurile analiticeasupra fluxului de numerar, profitului ºiasupra altor elemente bilanþiere rele-vante, previzionate sau disponibile;revizuirea conformitãþii termenilor îm-prumuturilor obligatare ºi acordurilor decredit; citirea proceselor verbale aleadunãrilor generale ale acþionarilor, aleresponsabililor cu guvernanþa; ches-tionarea avocatului entitãþii în ce pri-veºte evaluarea litigiilor, despãgubirilorºi a implicaþiilor acestora; evaluareacontractelor, încheiate cu entitãþile abili-tate, prin care se oferã sau se menþinesuportul financiar; luarea în considerarea planurilor entitãþii cu privire la comen-zile neonorate ale clienþilor; revizuireaevenimentelor ulterioare perioadei deraportare care pot influenþa semnificativ

capacitatea entitãþii de a-ºi continuaactivitatea pe principiul continuitãþii12.

La nivelul literaturii de specialitate (in-clusiv standardele profesiei) sunt pre-zentate o serie de elemente financiareºi operaþionale care pot semnala anu-mite inadvertenþe în respectarea prin-cipiului continuitãþii activitãþii13: nivelulridicat al datoriilor, scadenþa unor îm-prumuturi ce nu pot fi onorate sau re-eºalonate, retragerea sprijinului finan-ciar de cãtre principalii creditori ºi impo-sibilitatea refinanþãrii externe, fluxurilede numerar ºi rezultatele operaþionalenegative, indicatorii financiari-cheie ne-favorabili, neplata dividendelor, pierde-rea unor persoane cheie din conduceredar ºi a cotei de piaþã, dificultãþile cuforþa de muncã sau eventualele acþiuniîn justiþie.

Pornind de la ISA 500, pe baza probelorde audit colectate (ansamblul informaþi-ilor utilizate de cãtre auditor pentru emi-terea unor concluzii care susþin opiniade audit, obþinute în urma efectuãriiunor proceduri de audit14), auditorul vastabili punctul de plecare în identifica-rea modalitãþilor în care conducerea fir-mei va ameliora problemele legate decontinuitatea activitãþii, în evaluareaprobabilitãþii de realizare a acestor mo-dalitãþi, precum ºi principalele elementecare pot atenua efectele nerespectãriiacestui principiu.

Pentru testarea respectãrii principiuluicontinuitãþii activitãþii, auditorul trebuiesã planifice ºi sã parcurgã procedurianalitice pentru a obþine probe de audit,dintre cele mai utilizate fiind: analizaratelor, analiza de trend, analiza de

regresie ºi corelaþie, dar ºi analiza com-ponentelor principale. Conform ISA520, procedurile analitice stabilescefectuarea de comparaþii între indica-torii economico-financiari ce caracteri-zeazã entitatea auditatã ºi media peramurã a respectivilor indicatori, com-paraþii între indicatorii economico-finan-ciari ai entitãþii auditate aferenþi exerciþi-ilor anterioare, comparaþii între rezul-tatele entitãþii auditate ºi rezultatele es-timate de auditor15. De cele mai multeori, procedurile analitice au rolul de asemnala dificultãþile financiare semni-ficative cu care se confruntã entitateaauditatã.

1.3. Nivelul actual al cercetãrii

Problematica testãrii respectãrii princi-piului continuitãþii activitãþii în cadrul mi-siunii de audit financiar îºi are origineaîn referenþialul contabil emis de IASB(International Accounting StandardsBoard) ºi a fost apoi dezvoltatã în stan-dardele de audit emise de IFAC, dar ºiîn USGAAS (United States GenerallyAccepted Auditing Standards). Prin ISA570, SAS 59, SAS 64, SAS 77 ºi SAS96 se prezintã aceastã noþiune, sem-nalele ce pot indica nerespectarea prin-cipiului ºi elementele probante ce tre-buie obþinute de auditor pentru funda-mentarea opiniei. Mai mult decât atât,mecanismele guvernanþei corporative,dar ºi înalta reputaþie a auditorilor sepot constitui ca factori care sã con-strângã managerii spre o raportarecorectã ºi o prezentare obiectivã, încadrul situaþiilor financiare, a capacitãþiifirmei de a-ºi continua activitatea16.

11 Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P., Principles of Auditing. An Introduction to Intenational Standards of Auditing, second edition,Ed. Pearson Education, 2005, pp. 455-457.

12 IFAC, Op. cit., pp. 1-18 ºi Bragg, S.M., Practitioner’s Guide to GAAS 2010 Including all SASs, SSAEs, SSARSs, and Interpretations, John Wiley& Sons, New Jersey, 2010, pp. 291-304.

13 IFAC, Op. cit., pp. 1-18.14 IFAC, International Standards on Auditing nr 500. Audit Evidence, 2009, p. 4. 15 Hayes, R., Dassen, R., Schilder, A., Wallage, P., Op. cit., p. 457.16 Uang, J-Y., Citron, D.B., Sudarsanam, S., Taffler, R.J., Management going-concern disclosures: Impact of corporate governance and auditor re-

putation, European Financial Management, 12 (5), 2006, pp. 789-816.

40

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Opinia auditorului cu privire la respecta-rea principiului continuitãþii activitãþii înraportarea contabilã are rolul principalde a susþine încrederea acþionarilor înacurateþea situaþiilor financiare17, darpoate aduce ºi un plus de valoare firmeiauditate, prin consolidarea poziþiei saleºi a cursului bursier la nivelul pieþei decapital18. Însã impactul opiniei auditoru-lui cu privire la testarea going concernpoate aduce ºi unele fluctuaþii negativela nivelul cursului bursier al firmei cotateîn condiþiile unei opinii nefavorabile saucu unele rezerve19, dar ºi o repoziþiona-re a cursului bursier al concurenþei20

(deoarece stakeholder-ii îºi vor reorien-ta politica de investiþii). Mai mult decâtatât, o aplicare ineficientã a acestuiprincipiu, dar ºi lipsa unui control asu-pra respectãrii acestuia pot conduce laimposibilitatea obþinerii unor creditepentru investiþii sau finanþare21, iar, încele mai sumbre scenarii posibile, inefi-cienþa aplicãrii principiului continuitãþiiactivitãþii în raportarea financiarã poateconduce ºi la situaþia de faliment afirmei auditate22.

În contextul evaluãrii capacitãþii firmeide a-ºi continua activitatea, auditorii potface o serie de prognoze, astfel încât,

pe baza modelelor stabilite, sã poatãlua decizii cu privire la opinia de auditce o vor formula23. Întrucât unul dintreelementele care pot furniza o serie deinformaþii suplimentare cu privire lacapacitatea firmei auditate de a-ºi con-tinua activitatea este reprezentat denivelul datoriilor totale, la nivelul indica-torilor financiari, rata îndatorãrii globale,ca raport între datoriile totale ºi pasiveletotale, poate exprima gradul de depen-denþã al firmei faþã de resursele finan-ciare provenite de la terþi24.

Literatura de specialitate evidenþiazãimportanþa stabilirii unui raport optimalîntre nivelul datoriilor totale ºi nivelulcapitalurilor proprii, din perspectiva le-vierului financiar (Datorii totale/ Capi-taluri proprii), indicator ce depinde destructura finanþãrii (strãine sau proprie),cu efecte asupra ratei rentabilitãþii capi-talurilor proprii25. Valori ale acestui ra-port ce tind spre doi semnificã o capaci-tate de îndatorare saturatã a firmei, iarvalori care depãºesc aceastã valoareconduc la apariþia riscului de insolvabi-litate atât pentru împrumutat, cât ºi pen-tru finanþator26.

Studiile empirice27 au demonstrat o in-

fluenþã a levierului financiar asupra cursului bursier al titlurilor firmei cotatela bursã. În cazul în care resurseleîmprumutate sunt alocate unor proiectede investiþie rentabile ºi nu consumului,chiar dacã firma va înregistra un gradde îndatorare ridicat pe termen lung,aceasta va fi profitabilã ºi investitorii vorfi tentaþi sã achiziþioneze astfel de titluri,determinând o creºtere a cursului bur-sier. Levierul financiar, ca indicator-semnal cheie asupra profitabilitãþii ºisolvabilitãþii firmei, oferã o serie de in-formaþii cu privire la capacitatea firmeide a-ºi continua activitatea, iar, în cazulîn care aceste fonduri vor fi direcþionatespre activitãþi generatoare de fluxuri denumerar pozitive, cheltuielile financiareasociate dobânzilor împrumuturilor petermen mediu ºi lung vor putea fi aco-perite de aceste fluxuri pozitive, deter-minând creºterea profitabilitãþii firme-lor28. Totodatã, o abordare cantitativã aacestui indicator, prin utilizarea analizeide regresie, a condus la determinareaprincipalilor factori de influenþã (niveluldatoriilor pe termen scurt, mediu ºilung, nivelul ratelor de profitabilitate ºilichiditate, creºterea economicã înre-gistratã)29 ºi la stabilirea unei relaþii de

17 Contebras, A. G., Angulo, J. G., The role played by the self-fulfilling prophecy effect in the going concern evaluation process, RC-SAR Vol. 11, Nr.1, 2008, pp. 43-66.

18 Herbohn, K., Ragunathan, V., Garsden, R., The horse has bolted: revisiting the market reaction to going concern modifications of audit reports,Accounting and Finance, nr. 47, 2007, pp. 473-493.

19 Kausar, A., Taffler, R.J., Tan, C. (2009), The going-concern market anomaly, Journal of Accounting Research, 47/2009 (1), pp. 213-239. 20 Elliot, R.S., Highfield, M.J., Schaub., M., Op. cit., pp.435-448.21Bassell, M., Anandarajan, A., Umar, A., Information content, audit reports and going-concern: an Australian study, Accounting and Finance, 43,

2003, pp. 261-282.22 Franks, J.R., Lóránth, G. (2010), A study of inefficient going concerns in bankruptcy, www.cepr.org/pubs/dps/DP5035.asp, accesat în data de

20.05.2010.23 Matsumara, E.M., Subramanyam, K.R., Tucker, R.R., Strategic auditor behavior and going-concern decisions, Journal of Business Finance and

Accounting, 24 (6), 1997, pp. 727-758.24 Mironiuc, M., Analizã economico-financiarã: elemente teoretico-metodologice ºi aplicaþii, Ed. Sedcom Libris, Iaºi, 2006, p. 284.25 Petrescu, S., Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a II-a, Ed. CECCAR, Bucureºti, 2008, pp. 118-120.26 Mironiuc, M., Op. cit., pp. 284-285.27 Gou, W-C., Wang, F.Y., Wu, H-M., Financial Leverage and Market Volatility with Diverse Beliefs, China Center for Economic Research, Working

Paper Series, No. E2009007, 2009, pp. 1-37.28 Manley, J.W., An Analysis of Financial Leverage for Selected Michigan Farm Types, Graduate Research Masters Degree Plan B Papers, 1978,

pp. 1-40.29 Ramalho, J., Vidigal da Silva, J., A two-part fractional regression model for the capital structure decisions of micro, small, medium and large firms,

Economic Working Papers, nr. 9, 2006, pp. 1-37.

41

Testarea „Going Concern"

2/2011

interdependenþã între levierul financiar,operaþional ºi total30.

2. Metodologiacercetãrii

Prezentul studiu îºi propune abordareaunei viziuni pozitiviste asupra cercetãrii,prin integrarea evidenþelor de ordinempiric cu metodele analitice, în scopulvalidãrii ipotezelor de lucru care se vorformula.

2.1. Variabile

Abordãrile tradiþionale ale analizei fac-toriale cu privire la rata îndatorãrii glo-bale (RIG), calculatã ca raport între ni-

velul datoriilor totale (Dt) ºi nivelul pasi-velor totale (Pt), presupun studiereasistemului de factori determinanþi ai mo-dificãrii acestuia (RIG), cu ajutorul unormodele economice consacrate31. Încondiþiile în care Dt ºi Pt sunt variabileinfluenþate de o serie de factori inde-pendenþi se impune detalierea ºi agre-garea ulterioarã a acestora, dupã cumurmeazã:

RIG = Dt / Pt, dar Pt = At ºi Pt = Dt +Cpr; Dt = D1an + DM1an; Cpr = Ks +

Rez-ex + Rez-report + Rezerve; Rez-ex = CA × M; At = Ac + Ai.

Potrivit acestei descompuneri analitice,propunem urmãtorul model, în care RIGeste variabila dependentã:

RIG = β1 × D1an + β2 × DM1an + β3 × Ac + β4 × Ai + β5 × Rez-ex +

β6 × CA,

unde βi (i = 1,..,7) sunt coeficienþii mo-delului. Simbolurile ºi denumirile vari-abilelor corespunzãtoare sunt prezen-tate în Tabelul 1. Datele cu privire la va-riabilele supuse analizei au fost prelu-ate din situaþiile financiare aferente pe-rioadei 2003-2008.

2.2. Populaþia þintã. Eºantion

Populaþia þintã (studiatã) este reprezen-tatã de firmele cotate la Bursa de ValoriBucureºti (BVB). Din aceastã populaþies-a extras aleator un eºantion de 80 defirme cotate la BVB32. Lista acestoraeste datã în Tabelul 2.

30 Vélez Pareja. I, Operational and Financial Leverage, http://ideas.repec.org/p/co/000162/007320.html, accesat în data de 21.09.2010. 31 Mironiuc, Marilena., Op. cit., p. 69.32 Datele au fost preluate de pe www.bvb.ro pentru fiecare firmã în parte.

42

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Structura eºantionului dupã obiectul deactivitate al firmelor cotate este repre-zentatã în Figura 1.

2.3. Metode de analizã

Ca metode de analizã a datelor s-au uti-lizat analiza componentelor principaleºi analiza discriminant.

Analiza componentelor principale (ACP)este o metodã descriptivã multivariatã,introdusã pentru prima datã de KarlPearson în 1901 ºi integratã în 1933 decãtre Harold Hotelling în statistica ma-tematicã. Folosirea practicã a acesteimetode este recentã, graþie instrumen-telor informatice de lucru actuale33.

Scopul principal al acestei metode estede a rezuma la maximum posibil dateleanalizate, cu pierderi minime pentru afacilita interpretarea unui numãr marede date iniþiale, dar ºi pentru a da unsens cât mai exact celor sintetizate.Principiul de bazã al acestei metodeconstã în reducerea numãrului de varia-bile analizate34. ACP permite reducereabazelor de date complexe (care conþinun numãr mare de variabile), prin înlo-cuirea acestora cu 2-3 variabile latente,

eliminându-se coliniaritatea ºi, totodatã,facilitând analiza. Considerând o mulþi-me de variabile iniþiale, Xi (i = 1...n), sedeterminã variabile noi (factori saucomponente) de forma Cj (j = 1...m),unde Cj = bj1X1 + bj2X2 + ... + bjnXn,iar m ≤ n. În ACP, componentele princi-pale determinate prin combinaþia liniarãa variabilelor iniþiale sunt independenteîntre ele. Ipoteza de independenþã acomponentelor principale se poate vali-da prin mai multe teste, printre care:statistica test χ2 (pentru testarea exis-tenþei unei legãturi între variabile) ºi sta-tistica KMO (Kaiser-Meyer-Olkin, pen-tru determinarea intensitãþii acesteilegãturi). Statistica KMO poate lua va-lori în intervalul [0,1]. Valori KMO subpragul de 0,5 indicã legãturi nesemni-ficative, valori cuprinse între 0,5 ºi 0,6indicã existenþa unor legãturi mediocre,valori între 0,6 ºi 0,7 indicã legãturi de ointensitate acceptabilã, valori între 0,7ºi 0,8 indicã existenþa unor legãturibune, valori KMO superioare praguluide 0,8 indicã prezenþa unor legãturifoarte bune, iar valori mai mari de 0,9indicã faptul cã soluþia obþinutã în urmaaplicãrii ACP este excelentã35.

Estimarea componentelor poate fi reali-zatã cu ajutorul unui soft statistic. Re-zultatele estimãrii, adicã coeficienþii βi,care sunt coeficienþii de corelaþie dintrevariabilele iniþiale ºi componentele prin-cipale, sunt prezentate în Output-ul ge-nerat de SPSS în tabelul ComponentMatrixa. Corelaþiile dintre variabilele ini-þiale ºi componentele principale pot fireprezentate grafic cu ajutorul „cerculuide corelaþie”. Componentele principalesunt reprezentate pe axele factoriale,gradate de la -1 la +1. Punctul zeroaratã cã nu existã legãturã. Variabileleiniþiale sunt reprezentate prin puncte decoordonate definite de coeficienþii decorelaþie dintre variabilele iniþiale ºicomponentele principale.

Analiza discriminant (AD) este o meto-dã de clasificare multivariatã, care ur-mãreºte clasificarea unei populaþii îngrupe predefinite. Clasificarea se ba-zeazã pe funcþii scor (Z), care exprimãrelaþiile dintre variabilele, numerice saunominale, Xi, specifice populaþiei studi-ate ºi categoriile variabilelor de clasifi-care.

Metoda a fost propusã iniþial de Fisher,în anul 1936, pentru diferenþierea indi-vizilor aparþinând aceleiaºi specii, dupão serie de caracteristici specifice. Înpracticã, AD este foarte utilizatã, fiindcunoscutã ºi sub denumirea de metodascorurilor (Credit-score) sau Metoda deprevizionare a riscului de faliment (Mo-delul Altman, Modelul Conan, ModelulAnghel).

Metoda AD vizeazã estimarea relaþieidintre o variabilã dependentã categori-alã (dihotomicã sau multihotomicã) ºicombinaþii liniare ale mai multor variabi-le independente de tip metric, de forma:

33 Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Statistique exploratoire multidimensionnelle. Visualisation et inférences en fouille de données, 4e édition,Dunod, Paris, 2006, p. 32

34 Larouse, D., Data mining. Methods and models, John Wiley & Sons, 2006, pp. 2-5.35 Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Op. cit., pp. 97-99.

43

Testarea „Going Concern"

2/2011

Z = α0 + α 1•X1 + α 2•X2 + ... + α n•Xn,unde Z este scorul asociat fiecãrui indi-vid: Xi cu (i = 1,...,n) sunt variabileleindependente ºi αi sunt coeficienþiimodelului (necunoscute).

Demersul analizei discriminant pre-supune36: construirea funcþiilor discrimi-nant (rezultate din combinaþia liniarã avariabilelor independente care vor dis-crimina categoriile variabilei depen-dente), stabilirea variabilelor indepen-dente care contribuie cel mai mult laexplicarea diferenþelor dintre grupuri,clasificarea cazurilor prin alocarea la unanumit grup (cu scop predictiv, pornindde la valorile variabilelor independenteale fiecãrui individ înlocuite în funcþiascor) ºi evaluarea acurateþei clasificãrii.

Funcþiile de clasificare obþinute pot fi fo-losite sub forma procedurilor analitice,în cadrul misiunii de audit statutar saucontractual. Auditorul va urmãri analizagradului de îndatorare pentru evaluareacapacitãþii firmei de a-ºi continua activi-tatea într-un orizont de timp previzibil,în condiþiile în care aceasta va dori sãobþinã un credit bancar sau sã atragãnoi investitori sau sã-ºi consolidezestructura acþionariatului. În cazul defaþã, utilizarea funcþiilor scor va sta la

baza fundamentãrii opiniei de audit,fiind considerate probe incontestabile.

2.4. Ipoteze de lucru

Pornind de la relaþia clasicã de calcul agradului de îndatorare globalã, ne pro-punem sã testãm urmãtoarele ipotezede lucru:

Ip.1: Variabilele propuse spre analizã înprezentul studiu pot fi sintetizateîntr-o serie de variabile latente(componente, factori), care explicãîntr-o proporþie semnificativã vari-anþa RIG. Ne propunem sã identi-ficãm care sunt factorii de influenþã.

Ip.2: O funcþie scor, definitã de compo-nentele principale identificate prinACP poate clasifica cazurile pe inter-vale de apartenenþã a valorilor RIG:RIG minim ∈ [0; 0,5], RIG mediu∈ (0,5; 1] ºi RIG maxim ∈ (1; +∝).

3. Discuþii asuprarezultatelor

În urma aplicãrii metodei ACP asupraansamblului de variabile introduseiniþial în analizã (Ai, Ac, D1an, DM1an,

CSV, Cpr, Rez-ex ºi CA), cu privire laeºantionul de firme înregistrat, s-auidentificat ºi estimat componentele prin-cipale. Componentele principale ºistructura acestora privind RIG, aferentefiecãrui exerciþiu financiar, în perioada2006-2008, sunt prezentate alãturi deKMO ºi procentul varianþei explicate, înTabelul 3.

Aici sunt prezentate numãrul de componente obþinut în urma aplicãriimetodei ACP, valoarea statisticii KMO,varianþa totalã explicatã de cãtre com-ponentele obþinute, numãrul ºi structuracomponentelor, pe fiecare exerciþiufinanciar în parte. Cu excepþia exerciþiu-lui financiar 2006, valoarea KMO esteuna ridicatã (peste 0,7), ceea ce explicão legãturã bunã între variabilele iniþialela nivelul componentelor. Variaþia expli-catã de componentele obþinute esteuna semnificativã, peste 69,34% dinvariaþia RIG fiind explicatã de cãtre vari-aþia variabilelor latente. Astfel, putemafirma cã variaþia simultanã a varia-bilelor Ai, Ac, D1an, DM1an, CA ºi Rez-ex va determina peste 69% din variaþiaRIG. Acest nivel ridicat de variaþie seexplicã, pentru perioada analizatã, princreºterea mijloacelor fixe ºi circulantepe seama resurselor strãine, corobora-

36 Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Op. cit., pp. 328-325.

44

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

tã cu obþinerea unei cifre de afaceri ba-zatã pe antrenarea datoriilor din exploa-tare ºi mai puþin pe utilizarea resurselorproprii.

Se poate observa, din Tabelul 3, co-loana Structurã componente, cum creº-terea nivelul activelor circulante ºi imo-bilizate, dar ºi a cifrei de afaceri, are încontrapartidã utilizarea resurselor strãi-ne ºi mai puþin a resurselor proprii. Lanivelul structurii componentelor, sepoate observa cã fiecare variabilã ini-þialã îºi pãstreazã gradul de influenþã, înmedie, asupra RIG, cu excepþia exerci-þiilor financiare 2008 ºi 2006, unde avemcâte douã componente care vor in-fluenþa nivelul RIG. Natura componen-telor ºi semnul de influenþã al fiecãreiaasupra RIG sunt evidenþiate în figura 2.

Reprezentarea graficã a variabilelor însistemul de coordonate al componen-telor principale este posibilã numai încazul în care numãrul acestora esteegal sau mai mare cu 2. În cazul defaþã, reprezentarea graficã s-a realizatnumai pentru exerciþiile financiare din2008 ºi 2006, restul exerciþiilor financia-re înregistrând doar o variantã latentãce influenþeazã nivelul RIG.

La nivelul exerciþiului financiar 2008,variaþia RIG este explicatã de douã

componente principale: una fiind influ-enþatã de nivelul AC, D1an ºi CA (fiind ocomponentã operaþionalã), iar cea de-adoua componentã de nivelul DM1an, Aiºi Rez-ex (componentã investiþionalã).Astfel, RIG a fost influenþatã de achizi-þionarea de materii prime ºi cheltuieliasociate producþiei, având în contra-partidã o serie de datorii curente, pentrurealizarea unui nivel ridicat al CA, dar ºide realizarea unor investiþii pe bazaresurselor strãine, ceea ce a condus ladiminuarea rezultatului exerciþiului, înprincipal din cauza cheltuielilor asociateprivind amortizarea.

La nivelul anului 2006, structura com-ponentelor principale este sensibil dife-ritã. Dacã în 2008 se puteau distinge oaxã operaþionalã ºi una investiþionalã,în anul 2006 se poate observa cumcreºterea CA se bazeazã atât pe con-sumul de Ac (care au în contrapartidãD1an), dar ºi pe utilizarea Ai (a infra-structurii, a mijloacelor de producþie, autilajelor).

Uzura Ai prin participarea la procesul deproducþie va atrage înlocuirea acestoraºi demararea unui plan de investiþii înanul 2008. Aceºti indicatori pot carac-teriza o componentã operaþionalã,bazatã ºi pe utilizarea resurselor imobi-

lizate în procesul de producþie, cu influ-enþã directã asupra RIG. Cea de-adoua componentã are în structurã Rez-ex ºi DM1a, fiind o axã a rentabilitãþiidatoriilor pe termen lung.

Creºterea RIG este bazatã ºi pesporirea nivelului DM1an, însã acesteaau un rol pozitiv în condiþiile în care sunturmate de o creºtere a Rez-exp. Înacest caz, rezultatul din exploatare va fiunul superior cheltuielilor financiareasociate DM1an.

În ceea ce priveºte exerciþiile financiaredin 2003, 2004, 2005 ºi 2007, compo-nentele principale obþinute (câte una pefiecare an) pot fi caracterizate de utili-zarea Ac, Ai, D1an, DM1an pentru ob-þinerea unui Rez-ex ºi a unei CA (ocomponentã de exploatare).

Deºi variabilele latente obþinute au oinfluenþã directã asupra RIG, utilizareaunui grad de îndatorare moderat poateconduce la menþinerea performanþei ºila obþinerea de profit.

Folosind variabilele iniþiale reþinute prinmetoda ACP (în urma eliminãrii colini-aritãþilor), s-a procedat la aplicarea me-todei AD, având drept criteriu de clasifi-care scorurile RIG. O funcþie de clasifi-care va fi de forma:

Scor RIG(min, mediu, maxim) = α0 +

α1 •Ai + α2 •Ac + α3 •D1an + α4 •

DM1an + α5 •CA + α6 •Rez-ex,

unde α0 este constantã, iar αi, i = 1,...,6sunt coeficienþii obþinuþi prin AD dinTabelul 4.

Principalul avantaj al utilizãrii AD esteobþinerea funcþiilor de clasificare pebaza cãrora se pot face încadrãri ulte-rioare ale firmelor care nu sunt cuprinseîn eºantionul de lucru.

Regula de utilizare a acestor funcþii declasificare este urmãtoarea: în cadrul

45

Testarea „Going Concern"

2/2011

fiecãrei funcþii de clasificare, înlocuindcu valorile indicatorilor extraºi din situ-aþiile financiare ale unei firme neclasifi-cate se vor obþine câte trei seturi descoruri. Cele trei scoruri (pentru funcþiaaferentã RIG minim, RIG mediu ºi RIGmaxim) se vor compara între ele, iarvaloarea maximã a scorului aferentãunei funcþii va dicta ºi apartenenþa larespectiva grupã de clasificare.

ConcluziiActuala crizã economicã, dar ºi marilescandaluri financiare care au precedat-o sau au urmat-o impun auditorului fi-nanciar însuºirea unor noi metode pen-tru obþinerea de elemente probantecare vor sta la baza susþinerii opiniei deaudit.

Mai mult decât atât, complexitateamediilor economice în care se inte-greazã firma auditatã, precum ºi uti-lizarea noilor tehnologii ºi sisteme infor-

maþionale determinã auditorul sã adop-te cele mai bune tehnici pentru de-pistarea iregularitãþilor sau disfuncþion-alitãþilor.

Pe baza indicatorilor economico-finan-ciari tradiþionali, dar ºi a metodelor sta-tistice avansate de analizã a datelor,auditorul poate obþine o serie de evi-denþe necesare evaluãrii capacitãþiifirmei de a-ºi continua activitatea.

Mai mult decât atât, în cazul aprecieriiRIG, prin aplicarea ACP sau AD audi-torul poate observa care este naturaacestui fenomen, care sunt factorii careîl influenþeazã ºi dacã utilizarearesurselor împrumutate va atrage dupãsine ºi o creºtere a valorii adãugate.

Literatura de specialitate a demonstratfaptul cã utilizarea finanþãrii externe, încondiþiile alocãrii resurselor în activi-tãþile de exploatare poate conduce laobþinerea unui profit superior faþã decazul în care s-ar fi apelat doar laresursele proprii.

Obþinerea de funcþii de clasificare cuajutorul AD este deosebit de utilã încazul în care auditorului i se solicitã opi-nia cu privire la bonitatea firmei audi-tate.

În cazul în care aprobarea unui creditsau proiect de finanþare este condiþio-natã de evaluarea RIG (pe grupe valo-rice), pentru a determina capacitateafirmei de a-ºi rambursa resurseleîmprumutate, utilizarea AD poate fi con-sideratã cheia de boltã în desãvârºireamisiunii auditorului.

Totodatã, utilizarea metodelor statisticeîn cadrul auditului financiar ºi interco-nectarea acestuia cu analiza financiarãºi contabilitatea pot deschide o direcþienouã de cercetare. Acest domeniu nouîºi va propune analiza fenomeneloreconomico-financiare din cadrul auditu-lui financiar pe baza unor indicatori dinanaliza financiarã prin intermediul me-todelor statistice ºi econometrice avan-sate, fiind numit ipotetic auditometrie(auditometrics).

46

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Arens, A., Loebbecke, J., Audit o abordare integrata, (tradu-cere), Ed. Arc, Chiºinau, 2006.

Bassell, M., Anandarajan, A., Umar, A., Information content,audit reports and going-concern: an Australian study,Revista „Accounting and Finance” nr. 43, 2003.

Bhimani, A., Gulamhussen, M.A., Lopes, S., The effective-ness of the auditor’s going-concern evaluation as anexternal governance mechanism: Evidence from loandefaults, The International Journal of Accounting, nr. 44,2009.

Bragg, S.M., Practitioner’s Guide to GAAS 2010 Including allSASs, SSAEs, SSARSs, and Interpretations, John Wiley& Sons, New Jersey, 2010.

Contebras, A. G., Angulo, J. G., The role played by the self-fulfilling prophecy effect in the going concern evaluationprocess, RC-SAR, vol. 11, nr. 1, 2008.

Elliot, R.S., Highfield, M.J., Schaub, M., Contagion or compe-tition: going-concern audit opinions for real estate firms’,Journal of Real Estate Finan Econ,nr. 32, 2006.

Franks, J.R., Lóránth, G., A study of inefficient going con-cerns in bankruptcy, www.cepr.org/pubs/dps/DP5035.asp, accesat în data de 20.05.2010.

Gou, W-C., Wang, F.Y., Wu, H-M., Financial Leverage andMarket Volatility with Diverse Beliefs, China Center forEconomic Research, Working Paper Series, No.E2009007, 2009.

Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P.,Principles of Auditing. An Introduction to InternationalStandards of Auditing, second edition, Ed. PearsonEducation, 2005.

Herbohn, K., Ragunathan, V., Garsden, R., The horse hasbolted: revisiting the market reaction to going concernmodifications of audit reports’, Accounting and Finance,47, 2007.

Horomnea, E., Audit financiar. Concepte. Standarde. Norme,Ed. TipoMoldova, 2010.

International Accounting Standards Board, Standardele inter-naþionale de raportare financiarã (IFRS), ed. CECCAR,Bucureºti, 2009.

International Federation of Accountants, InternationalStandards on Auditing 2009, New York, 2009.

Jaba, E., Statisticã, ediþia a 3-a, ed. Economicã, Bucureºti,2002.

Jaba, E., Jemna, D., Econometrie, Ed. Sedcom Libris, 2006.

Jaba, E., Robu, I-B., Utilizarea analizei discriminant pentruobþinerea probelor de audit, Revista „Audit Financiar” nr. 11 ºi nr. 12, Bucureºti, 2009.

Kausar, A., Taffler, R.J., Tan, C., The going-concern marketanomaly, Journal of Accounting Research, nr. 47/2009(1), 2009.

Larouse, D., Data mining. Methods and models, John Wiley& Sons, 2006.

Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Statistique exploratoiremultidimensionnelle. Visualisation et inférences en fouillede données, ed. a 4-a, ed. Dunod, Paris, 2006.

Manley, J.W., An Analysis of Financial Leverage for SelectedMichigan Farm Types, Graduate Research MastersDegree Plan B Papers, 1978.

Matsumara, E.M., Subramanyam, K.R., Tucker, R.R.,Strategic auditor behavior and going-concern decisions,Journal of Business Finance and Accounting, 24 (6),1997.

Mironiuc, M., Analizã economico-financiarã: elemente teo-retico-metodologice ºi aplicaþii, Ed. Sedcom Libris, Iaºi,2006.

Petrescu, S., Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghidteoretico-aplicativ, ediþia a II-a, ed. CECCAR, Bucureºti,2008.

Ramalho, J., Vidigal da Silva, J., A two-part fractional regres-sion model for the capital structure decisions of micro,small, medium and large firms, Economic WorkingPapers, nr. 9, 2006.

Smith, M., Research methods in accounting, SAGEPublications, London, 2003.

Uang, J-Y., Citron, D.B., Sudarsanam, S., Taffler, R.J.,Management going-concern disclosures: Impact of cor-porate governance and auditor reputation, EuropeanFinancial Management, 12 (5), 2006.

Vélez Pareja. I, Operational and Financial Leverage,http://ideas.repec.org/p/co/000162/007320.html, accesatîn data de 21.09.2010

*** Camera Auditorilor Financiari din România, Ghid privindauditul calitãþii, Ed. Irecson, Bucureºti, 2010

47

De la teorie la practicã

2/2011

IntroducereLa sfârºit de exerciþiu financiar, fiecare operator economic

este obligat sã întocmeascã situaþii financiare anuale. Pentru

aceasta se pleacã de la reglementãrile contabile aplicabile,care reprezintã de fapt reglementãrile aplicate în cursul exer-ciþiului financiar, dar trebuie respectate, de asemenea, ºiprevederile specifice domeniului de activitate ºi/sau cu vala-bilitate doar în contextul lucrãrilor de închidere.

Evenimente ulterioare dateibilanþului în contextulReglementãrilor contabile conforme cu directivele europene,aplicabile operatorilor economici

* Dr., director adjunct, Direcþia de Legislaþie ºi Reglementãri Contabile, Ministerul Finanþelor Publice, e-mail: alexandra.lazar@mfinante.gov.ro** Drd., consilier superior, Direcþia de Legislaþie ºi Reglementãri Contabile, Ministerul Finanþelor Publice, e-mail: monica.avram@mfinante.gov.ro*** Drd., expert asistent, Direcþia de Legislaþie ºi Reglementãri Contabile, Ministerul Finanþelor Publice, e-mail: eli.duinea@mfinante.gov.ro

Alexandra LAZÃR*, Monica AVRAM** & Elisabeta Maria DUINEA***

Events after the Balance Sheet Date Starting from the Accounting Regulations Conform to the European Directives, Applicable to the Economic Entities The economic entities are applying accounting regulations conform to the Fourth CEE Directive on the annual accounts ofcertain types of companies. Beside the physical counting and the valorization of its results, the closing works of the financialyear suppose some steps to follow-up, taking into account both general regulations and specific legislation. These steps areestablished by each entity, but it must underline that keeping accounting of events means sometimes their analyses as awhole because they are related each other. Events after the balance sheet date belong to this category. Some of them areadjusting events after the balance sheet date, while the others suppose only disclosures in the notes.

Key words: annual financial statements; true and fair view; events after the balance sheet date; accounting principles; goingconcern basis

JEL Classification: M41

Cuvinte cheie: situaþii financiare anuale; imagine fidelã; evenimente ulterioare datei bilanþului; principii contabile; continuitateaactivitãþii

Deºi o entitate s-a conformat întocmai, în cursul exerciþiuluifinanciar, prevederilor din reglementãrile contabile în vigoare,în scopul întocmirii situaþiilor financiare anuale anumite ope-raþiuni pot fi efectuate ulterior datei bilanþului, dar cu re-flectare în situaþiile financiare ale exerciþiului financiar deraportare.

Metodologia de cercetarePlecând de la reglementãrile contabile aplicabile operatoriloreconomici, prezentul articol ºi-a propus sã selecteze aceleprevederi contabile cu relevanþã pentru întocmirea corectã asituaþiilor financiare anuale, cu accent pe elementele legatede evenimentele ulterioare datei bilanþului.

Operatorii economici aplicã de la 1 ianuarie 2010 Regle-mentãrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, partecomponentã a Reglementãrilor contabile conforme cu direc-tivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanþelorpublice nr. 3055/2009. Ca urmare, primele situaþii financiareanuale întocmite pe baza acestor reglementãri sunt celecorespunzãtoare exerciþiului financiar 2010.

Sub aspectul elementelor referitoare la evenimentele ulte-rioare datei bilanþului, aceste reglementãri nu diferã semni-ficativ de cele cuprinse în reglementãrile contabile aplicabilepânã la 1 ianuarie 2010, respectiv cele aprobate prin Ordinulministrului finanþelor publice nr. 1752/2005, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare. Totuºi, reglementãrile contabile apro-bate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009au fost completate recent prin Ordinul ministrului finanþelorpublice nr. 2869/2010 pentru modificarea ºi completareaunor reglementãri contabile. În aceste condiþii, când se anali-zeazã operaþiunile care pot/trebuie contabilizate pe seamaexerciþiului financiar 2010 sunt avute în vedere ºi prevederileultimului ordin emis.

Principiile contabile prevãzute de reglementãri au aplicabili-tate, în general, ºi în contextul închiderii exerciþiului financiar.Astfel, potrivit contabilitãþii de angajamente, recunoaºtereaefectelor tranzacþiilor ºi ale altor evenimente se efectueazãatunci când acestea se produc, nefiind legate de fluxul de tre-zorerie corespunzãtor.

PRINCIPIULUI CONTINUITÃÞII ACTIVITÃÞII

Trimiterea explicitã la elemente ulterioare datei bilanþuluiapare în contextul principiului continuitãþii activitãþii. Astfel,legat de acest principiu, reglementãrile contabile menþionate

prevãd cã trebuie sã se prezume cã entitatea îºi desfãºoarãactivitatea pe baza principiului continuitãþii activitãþii. Acestprincipiu presupune cã entitatea îºi continuã în mod normalfuncþionarea, fãrã a intra în stare de lichidare sau de redu-cere semnificativã a activitãþii.

Invers, o entitate nu va întocmi situaþiile financiare anuale pebaza continuitãþii activitãþii dacã organele de conducere sta-bilesc dupã data bilanþului fie cã intenþioneazã sã lichidezeentitatea sau sã înceteze activitatea acesteia, fie cã nu existãnicio altã variantã realistã în afara acestora. De asemenea,deteriorarea rezultatelor din exploatare ºi a poziþiei financia-re, ulterior datei bilanþului, indicã nevoia de a analiza dacãpresupunerea privind continuitatea activitãþii este încã adec-vatã.

Dacã administratorii unei entitãþi au luat cunoºtinþã de uneleelemente de nesiguranþã legate de anumite evenimente carepot duce la incapacitatea acesteia de a-ºi continua activi-tatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explica-tive. În cazul în care situaþiile financiare anuale nu suntîntocmite pe baza principiului continuitãþii, aceastã informaþietrebuie prezentatã, împreunã cu explicaþii privind modul deîntocmire a acestora ºi motivele care au stat la baza decizieiconform cãreia entitatea nu îºi mai poate continua activitatea.Evenimentele sau condiþiile ce necesitã prezentãri de infor-maþii pot apãrea ºi ulterior datei bilanþului.

Nu trebuie uitat nici faptul cã menþiuni privind desfãºurareaactivitãþii în condiþii de continuitate sunt cuprinse ºi în decla-raþia scrisã care însoþeºte situaþiile financiare anuale, alãturide precizarea politicilor contabile utilizate, respectiv faptul cãacestea oferã o imagine fidelã a poziþiei financiare, a perfor-manþei financiare ºi a celorlalte informaþii referitoare la activi-tatea desfãºuratã.

PRINCIPIUL PRUDENÞEI

Un alt principiu cu aplicabilitate, inclusiv dupã data bilanþului,este principiul prudenþei. În acest sens, reglementãrile con-tabile prevãd cã trebuie sã se þinã cont de:

- toate datoriile apãrute în cursul exerciþiului financiarcurent sau al unui exerciþiu precedent, chiar dacãacestea devin evidente numai între data bilanþului ºidata întocmirii acestuia;

- toate datoriile previzibile ºi pierderile potenþialeapãrute în cursul exerciþiului financiar curent sau alunui exerciþiu financiar precedent, chiar dacã acesteadevin evidente numai între data bilanþului ºi dataîntocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere

48

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

ºi eventualele provizioane, precum ºi datoriile rezul-tate din clauze contractuale.

PRINCIPIUL INDEPENDENÞEI EXERCIÞIULUI

În final, un alt principiu care impune analiza veniturilor ºi acheltuielilor care vor fi cuprinse în situaþiile financiare anualeale exerciþiului financiar de raportare este principiul indepen-denþei exerciþiului. Potrivit reglementãrilor contabile, în bazaacestui principiu trebuie sã se þinã cont de veniturile ºi chel-tuielile aferente exerciþiului financiar, indiferent de dataîncasãrii veniturilor sau data plãþii cheltuielilor.

Astfel, se vor evidenþia în conturile de venituri ºi creanþelepentru care nu a fost întocmitã încã factura (contul 418„Clienþi - facturi de întocmit”), respectiv în conturile de cheltu-ieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încã factura(contul 408 „Furnizori - facturi nesosite”). În toate cazurile,înregistrarea în aceste conturi se efectueazã pe baza docu-mentelor care atestã livrarea bunurilor, respectiv prestareaserviciilor (de exemplu, avize de însoþire a mãrfii, situaþii delucrãri etc.).

Un exemplu de operaþiune care acoperã inclusiv perioadasfârºitului de exerciþiu, prezentat în continuare, este cuprinsîn ghidul intitulat „Unele aspecte privind aplicarea Regle-mentãrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE,parte componentã a Reglementãrilor contabile conforme cudirectivele europene, aprobate prin Ordinul ministruluifinanþelor publice nr. 3055/2009”, publicat pe site-ul Minis-terului Finanþelor Publice (www.mfinante.gov.ro), astfel:

Societatea comercialã „Audit Total” are ca obiect de activitate– prestarea de servicii de audit. În anul 2009 S.C. „AuditTotal” a încheiat cu societatea „X” un contract de audit statu-tar, în vederea auditãrii situaþiilor financiare anuale ale aces-tei societãþi pentru exerciþiul financiar al anului 2009.Perioada de derulare a contractului ºi de executare a misiu-nii de audit este 1 octombrie 2009 - 15 mai 2010. Valoareatotalã a contractului este de 40.000 lei, exclusiv TVA, plãtibilãlunar, în tranºe egale, pe toatã perioada contractului.

Potrivit procedurilor de audit, auditorul propune planul deaudit ºi împreunã cu beneficiarul aprobã ca auditul sã se rea-lizeze în perioada 1 octombrie 2009 - 10 mai 2010. Conformînþelegerilor între pãrþi, auditorul predã raportul de audit be-neficiarului la data de 15 mai 2010.

Conform contractului încheiat între prestator (societatea„Audit Total”) ºi beneficiar (societatea „X”), facturarea pentrufiecare lunã în curs, din perioada octombrie 2009 – aprilie

2010, se face pânã pe data de 5 ale lunii urmãtoare, iar pen-tru serviciile prestate în luna mai 2010 facturarea se face îndata de 10 mai 2010 (la finalizarea planului de audit), urmândca plata aferentã acestei luni sã se realizeze în maxim 5 zilecalendaristice de la facturare, fãrã a se depãºi termenul finalal contractului. În consecinþã, plata lunarã efectuatã de bene-ficiar, pe perioada derulãrii misiunii de audit, reprezentândserviciile prestate de auditor în toatã aceastã perioadã, esteîn sumã de 5.000 lei (40.000 lei/8 luni). Având în vedere cãangajamentul de audit se deruleazã pe o perioadã din douãexerciþii financiare consecutive, S.C. „Audit Total” va reflectaîn contabilitate, pe toatã perioada planului de audit, veniturileaferente executãrii serviciului prestat.

Având în vedere modul de derulare a contractului, în con-tabilitatea S.C. „Audit Total”, prestarea serviciilor de audit sereflectã lunar, astfel:

1. Reflectarea veniturilor lunare obþinute în anul 2009 (pe-rioada 1 octombrie – 31 decembrie 2009). La finele fie-cãrei luni se înregistreazã venituri în sumã de 5.000 lei,exclusiv TVA, ce urmeazã a fi facturate în urmãtoarele 5zile calendaristice ale lunii urmãtoare:

418 “Clienþi - facturi = 704 “Venituri din 5.000 leide întocmit” servicii prestate”

2. Reflectarea veniturilor lunare obþinute în anul 2010:

- perioada 1 ianuarie 2010 – 30 aprilie 2010, în fiecarelunã:

418 “Clienþi - facturi = 704 “Venituri din 5.000 leide întocmit” servicii prestate”

- veniturile facturate în luna mai 2010

4111 “Clienþi” = 704 “Venituri din 5.000 leiservicii prestate”

3. Lunar, în perioada noiembrie 2009 - mai 2010, se înregis-treazã factura întocmitã pentru serviciile prestate în lunaanterioarã:

4111 “Clienþi” = 418 “Clienþi - facturi de întocmit” 5.000 lei

În cazul în care contractul prevede cã lucrãrile de audit vor fifacturate la finalizarea lucrãrii (predarea raportului de audit),respectiv luna mai 2010, societatea comercialã S.C. „AuditTotal” procedeazã la înregistrarea cheltuielilor, dupã naturalor (6XX Conturi de cheltuieli = 3XX Conturi de stocuri; 4XXConturi de terþi) ºi înregistrarea la sfârºitul fiecãrei luni, cores-punzãtor cheltuielilor efectuate, a veniturilor în contul 712„Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuþie”

49

Evenimente ulterioare datei bilanþului

2/2011

(332 „Servicii în curs de execuþie” = 712 „Venituri aferentecosturilor serviciilor în curs de execuþie”).

Dacã în cursul perioadei pe care se deruleazã contractul auloc confirmãri scrise privind lucrãrile executate, societatea vaînregistra veniturile aferente acestui stadiu, fie prin înregis-trarea contabilã 4111 “Clienþi” = 704 “Venituri din serviciiprestate”, fie prin 418 “Clienþi – facturi de întocmit” = 704“Venituri din servicii prestate”, dacã factura se întocmeºteulterior.

Scopul prezentãrii exemplului de mai sus, preluat întocmaide pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice, este de a subli-nia faptul cã prevederile contractuale influenþeazã modul decontabilizare a operaþiunilor economico-financiare ºi, prinaceasta, informaþiile raportate prin situaþiile financiareanuale. Selectarea acestui exemplu a fost fãcutã ºi plecândde la subiectul tratat, respectiv evidenþierea în contabilitate aserviciilor prestate cu auditul situaþiilor financiare anuale.

În mod similar se procedeazã ºi în cazul altor servicii pres-tate.

Evenimente ulterioare datei bilanþului

Astfel de evenimente includ toate evenimentele ce au locpânã la data la care situaþiile financiare anuale sunt auto-rizate pentru emitere, chiar dacã acele evenimente au locdupã declararea publicã a profitului sau a altor informaþiifinanciare selectate.

Referitor la evenimentele ulterioare datei bilanþului, acesteasunt definite ca fiind acele evenimente, favorabile sau nefa-vorabile, care au loc între data bilanþului ºi data la care situ-aþiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

În accepþiunea reglementãrilor contabile, prin autorizareasituaþiilor financiare anuale se înþelege aprobarea acestorade cãtre un consiliu director, administratori sau alte organede conducere, potrivit organizãrii entitãþii, în vederea înain-tãrii lor spre aprobare, conform legii.

De exemplu, potrivit art. 163 alin. (3) din Legea nr. 31/1990privind societãþile comerciale, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, adunarea generalã poate aproba situ-aþiile financiare anuale numai dacã acestea sunt însoþite deraportul cenzorilor sau, dupã caz, al auditorilor financiari.

De asemenea, potrivit art. 181 din aceeaºi lege, consiliul deadministraþie, respectiv directoratul, trebuie sã prezinte cen-

zorilor, respectiv auditorilor interni ºi auditorilor financiari, cucel puþin 30 de zile înainte de ziua stabilitã pentru ºedinþaadunãrii generale, situaþia financiarã anualã pentru exerciþiulfinanciar precedent, însoþitã de raportul lor ºi de documentelejustificative.

În acest caz, autorizarea situaþiilor financiare anuale, pre-vãzutã în reglementãrile contabile, are semnificaþia aprobãriiacestor situaþii de cãtre consiliul de administraþie, în vedereaînaintãrii acestora cãtre adunarea generalã a acþionarilor, cuscopul aprobãrii lor.

În reglementãrile contabile în vigoare sunt identificate douãtipuri de evenimente ulterioare datei bilanþului, respectiv:

a) cele care fac dovada condiþiilor care au existat la databilanþului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanþu-lui conduc la ajustarea situaþiilor financiare anuale; ºi

b) cele care oferã indicaþii despre condiþii apãrute ulteri-or datei bilanþului. Aceste evenimente ulterioare dateibilanþului nu conduc la ajustarea situaþiilor financiareanuale.

Pentru a stabili dacã un eveniment exista sau nu la databilanþului se va face uz de toate informaþiile disponibile ladata analizei acestora.

Evenimente ulterioare dateibilanþului care conduc la ajustarea situaþiilor

financiare anualeCaracteristic pentru situaþiile în care, ulterior datei bilanþului,se constatã evenimente care au existat la data bilanþului,este faptul cã entitatea trebuie sã ajusteze valorile recunos-cute în situaþiile sale financiare, pentru a reflecta acesteevenimente.

Se exemplificã, în continuare, câteva dintre evenimenteleulterioare datei bilanþului care au caracter de frecvenþã ºipentru care este necesarã ajustarea informaþiilor cuprinse însituaþiile financiare anuale sau recunoaºterea unor elementecare nu au fost anterior recunoscute:

- pronunþarea ulterior, datei bilanþului, dar înainte dedata autorizãrii situaþiilor financiare, a unei instanþejudecãtoreºti, prin emiterea unei hotãrâri judecãtoreºtidefinitive cu privire la un litigiu care confirmã cã o enti-tate are o obligaþie prezentã la data bilanþului, ca

50

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

urmare a unor pagube/daune produse altei entitãþi.Dacã entitatea a recunoscut anterior un provizion,acesta poate fi ajustat sau, în cazul în care nu a fostrecunoscut un provizion sau o datorie, acest elementtrebuie recunoscut. Ca urmare, entitatea ajusteazãorice provizion recunoscut anterior, legat de acestlitigiu, sau recunoaºte un nou provizion sau o datoriefaþã de terþi.

În astfel de situaþii, prezentarea unei datorii contingente înnotele explicative nu satisface cerinþele de recunoaºtere ºiprezentare în situaþiile financiare anuale a elementelorbilanþiere ºi extrabilanþiere;

- un element bilanþier care este în continuã miºcare îlconstituie creanþele entitãþii.

Pentru creanþele incerte entitatea trebuie sã constituie ajus-tãri pentru depreciere. Criteriile în funcþie de care se deter-minã ajustãrile de valoare sunt la latitudinea conduceriientitãþii ºi au la bazã, în general, vechimea creanþelor saualte informaþii disponibile privind situaþia clientului (de exem-plu, solvabilitatea acestuia).

De regulã, ajustãrile de valoare se înregistreazã pe baza lis-telor de inventariere.

Pot fi situaþii în care, pe baza listelor de inventariere, se con-stituie ajustãri de valoare pentru creanþele incerte, dar cre-anþele respective se încaseazã înainte de autorizarea situaþi-ilor financiare anuale. Similar, pot fi cazuri în care trebuie sãse constituie ajustãri suplimentare pentru clienþii în legãturãcu care se obþin informaþii privind incertitudinea lor, dupã databilanþului. În astfel de situaþii, trebuie analizate toate infor-maþiile disponibile pentru a stabili dacã incertitudinea existaºi la data bilanþului;

- falimentul unui client, apãrut ulterior datei bilanþului,confirmã de obicei cã la data bilanþului exista opierdere aferentã unei creanþe comerciale ºi, în con-secinþã, entitatea trebuie sã ajusteze valoarea con-tabilã a creanþei comerciale;

- descoperirea de fraude sau erori ce aratã cã situaþiilefinanciare anuale sunt incorecte.

O categorie distinctã de operaþiuni care se analizeazã, înscopul reflectãrii lor în situaþiile financiare anuale ale exerciþi-ului financiar de raportare, o constituie reducerile comercialeprimite/acordate ulterior facturãrii. Prin reglementãrile con-tabile aprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 a fost schimbat modul de contabilizare a aces-tora, faþã de prevederile similare din reglementãrile aprobate

prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1752/2009, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Astfel, în baza regle-mentãrilor contabile în vigoare, asemenea reduceri se con-tabilizeazã întotdeauna pe seama rezultatului curent, indife-rent de perioada la care se referã (contul 609 „Reduceri co-merciale primite“, respectiv contul 709 „Reduceri comercialeacordate”).

Prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2869/2010 pen-tru modificarea ºi completarea unor reglementãri contabile afost adusã o completare în legãturã cu reducerile comercialeprimite/acordate ulterior facturãrii, dar care reprezintã eveni-mente ulterioare datei bilanþului.

Completarea reglementãrilor contabile a avut în vedere, defapt, o precizare privind utilizarea conturilor 408 „Furnizori –facturi nesosite” ºi 418 „Clienþi – facturi de întocmit” într-osituaþie datã. În aceastã situaþie s-a plecat de la faptul cã, încazul unei societãþi comerciale cu activitate complexã ºivolum mare de activitate, pot exista prevederi în contracteleîncheiate între pãrþi, referitoare la condiþiile în care se acordãreducerile comerciale.

Acordarea reducerilor comerciale poate fi condiþionatã devolumul vânzãrilor cãtre acel client, derulate pe întregul exer-ciþiu financiar. În astfel de situaþii, analiza îndeplinirii criteriilorpentru acordarea reducerilor comerciale se efectueazã dupãdata de 31 decembrie ºi, prin urmare, societatea comercialãnu mai poate emite factura de reducere, în exerciþiul financiarîncheiat.

51

Evenimente ulterioare datei bilanþului

2/2011

Prevederile contractuale influenþeazã modul de

contabilizare a operaþiunilor economico-financiare ºi, prin aceasta, informaþiile

raportate prin situaþiile financiare anuale

În condiþiile în care aceste reduceri se referã la exerciþiulfinanciar de raportare, noul ordin prevede înregistrarea aces-tora la data bilanþului în contul 408 „Furnizori – facturinesosite”, respectiv contul 418 „Clienþi – facturi de întocmit”ºi reflectarea lor în situaþiile financiare ale exerciþiului pentrucare se face raportarea, dacã sumele respective se cunoscla data bilanþului.

De exemplu, dacã o entitate stabileºte pânã la data bilanþuluivaloarea reducerilor comerciale aferente unor facturi trecute,ea le înregistreazã prin articolul contabil 709 „Reduceri co-merciale acordate” = 411 „Clienþi”.

În situaþia în care aceeaºi entitate poate determina doar ulte-rior datei bilanþului valoarea acestor reduceri, ea le va reflec-ta în situaþiile financiare anuale ale exerciþiului financiar lacare se referã, prin articolul contabil 709 “Reduceri comer-ciale acordate” = 418 “Clienþi – facturi de întocmit” (sau 418“Clienþi – facturi de întocmit” = 709 “Reduceri comercialeacordate” în roºu, în funcþie de programele informatice uti-lizate).

Evenimente ulterioare datei bilanþului care

nu conduc la ajustarea situaþiilor financiare anuale

Ulterior datei bilanþului pot avea loc unele evenimente cu re-levanþã asupra eventualelor decizii ale utilizatorilor de infor-maþii, dar acestea nu îndeplinesc condiþiile de recunoaºtereîn situaþiile financiare anuale.

Un asemenea eveniment ulterior datei bilanþului, care nuconduce la ajustarea situaþiilor financiare anuale, este dimi-nuarea valorii de piaþã a valorilor mobiliare, în intervalul detimp dintre data bilanþului ºi data la care situaþiile financiareanuale sunt autorizate pentru emitere.

Dacã o entitate primeºte, ulterior datei bilanþului, informaþiidespre condiþiile ce au existat la data bilanþului, entitatea tre-buie sã actualizeze prezentãrile de informaþii ce se referã laaceste condiþii, în lumina noilor informaþii.

Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanþului care nuconduc la ajustarea situaþiilor financiare anuale sunt semni-ficative, neprezentarea lor ar putea influenþa deciziile eco-nomice ale utilizatorilor. În consecinþã, o entitate trebuie sãprezinte urmãtoarele informaþii pentru fiecare categorie sem-nificativã de astfel de evenimente ulterioare datei bilanþului:

- natura evenimentului; ºi

- o estimare a efectului financiar sau o menþiune con-form cãreia o astfel de estimare nu poate sã fiefãcutã.

ConcluziiPrin ideile cuprinse în prezentul articol autorii ºi-au propus sãevidenþieze acele elemente relevante pentru întocmirea unorsituaþii financiare anuale cu respectarea prevederilor legale.Deºi este vorba doar de o parte a elementelor care contribuiela furnizarea unor informaþii contabile de calitate, apreciemcã acestea pot fi considerate etape de plecare în derulareacu succes a lucrãrilor de închidere a exerciþiului financiar,operaþiune în care sunt implicaþi atât cei care întocmesc situ-aþiile financiare anuale, cât ºi persoanele care le auditeazã.

Situaþiile financiare anuale trebuie sã îndeplineascã rolul pre-vãzut de Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, respec-tiv acela de a furniza o imagine fidelã a poziþiei financiare, aperformanþei financiare ºi a celorlalte informaþii referitoare laactivitatea desfãºuratã de entitate. Aceasta se poate realizadoar în condiþiile în care se coroboreazã toate prevederilelegale aplicabile în acest context.

52

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatãîn Monitorul Oficial al României nr. 1066/17.11.2004, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare;

Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în MonitorulOficial al României nr. 454/18.06.2008;

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 pentruaprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu direc-tivele europene, publicat în Monitorul Oficial al Românieinr. 766 ºi 766 bis/10.11.2009;

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2869/2010 pentrumodificarea ºi completarea unor reglementãri contabile,publicat în Monitorul Oficial al României nr.882/29.12.2010;

Ghidul „Unele aspecte privind aplicarea Reglementãrilorcontabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte com-ponentã a Reglementãrilor contabile conforme cu direc-tivele europene, aprobate prin Ordinul ministruluifinanþelor publice nr. 3055/2009” – Ministerul FinanþelorPublice

http://www.mfinante.ro/agentiec.html?pagina=domenii

532/2011

IntroducereAcest articol comenteazã obiectivele ºidispoziþiile ISA 550 clarificat, Pãrþi afili-ate. Standardul a fost revizuit ºi refor-mulat de cãtre Consiliul pentru Stan-dardele Internaþionale de Audit ºiAsigurare, iar acum standardul esteconsecvent cu celelalte ISA prinadoptarea abordãrii bazate pe risc aauditului pãrþilor afiliate.

Acesta este un domeniu dificil, careprezintã un risc înalt de denaturãri sem-nificative ºi care duce adesea la des-coperirea indiciilor riscului de fraudã.Cunoaºterea dispoziþiilor ISA 550 esteesenþialã pentru toþi auditorii profe-sioniºti.

DefiniþiiDefiniþia din ISA 550 pentru pãrþile afili-ate se referã la o persoanã sau entitatecare deþine controlul sau are o influenþãsemnificativã, directã sau indirectã,asupra entitãþii raportoare; la o altã enti-tate asupra cãreia entitatea raportoaredeþine controlul sau asupra cãreiaexercitã, direct sau indirect, o influenþãsemnificativã sau la o altã entitate carese aflã sub controlul comun al entitãþiiraportoare.

Este posibil ca ºi cadrul general aplica-bil de raportare financiarã sã conþinãdefiniþii similare (de exemplu, IAS 24,Prezentarea informaþiilor privind pãrþileafiliate).

Esenþial este faptul cã toate entitãþile,fie cã sunt mari sau mici, au pãrþi afili-ate, pe care auditorul trebuie sã le iden-tifice ºi pentru care trebuie sã evaluezeriscul de denaturãri semnificative.

De la teorie la practicã

Consideraþii privind aplicareaISA 550, Pãrþi afiliate

Lisa WEAVER*

* Examinator ACCA, e-mail: info@ro.accaglobal.com

Considerations on ISA 550 Applying, Related Parties This article explores the objectives and requirements of clarified ISA 550,Related Parties. The standard has been revised and redrafted by theInternational Auditing and Assurance Standards Board, and is now broadly con-sistent with other ISAs in that a risk-based approach to the audit of related par-ties is adopted.

This is often a challenging area, with a high risk of material misstatement, fre-quently leading to the identification of fraud risk indicators. Gaining an under-standing the requirements of ISA 550 is essential for all auditors.

ISA 550 focuses the auditor's attention on the risk of material misstatement thatmay arise due to the existence of related-party relationships and transactions.The standard emphasizes the importance of considering these matters duringplanning and especially as part of risk assessment. There are some specific pro-cedural requirements, and audit firms may need to review current practice toensure that these requirements are met. Ultimately, ISA 550 provides clear guid-ance on the audit of this potentially challenging and extremely important area.

Key words: risk based approach, related parties, income tax returns, shareholder

JEL Classification: M41

Cuvinte cheie: abordare bazatã pe risc, pãrþi afiliate, impozit pe venit, acþionar

54

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

Factori de risc ºiobiective

Indiferent dacã prin cadrul generalaplicabil de raportare financiarã suntstabilite sau nu dispoziþii privind pãrþileafiliate, obiectivul auditorului este sãajungã sã cunoascã relaþiile ºi tranzac-þiile cu pãrþile afiliate. Aceste cunoºtinþetrebuie apoi utilizate pentru a evaluaorice indicii care apar cu privire la risculde fraudã ºi pentru a trage o concluziecu privire la caracterul adecvat al trata-mentului contabil ºi al prezentãrilor deinformaþii aplicate pentru relaþiile ºi tran-zacþiile cu pãrþile afiliate.

Este important sã sesizãm cã ISA 550recunoaºte faptul cã relaþiile ºi tranzac-þiile cu pãrþile afiliate pot da naºtereunui risc mare de denaturãri semnifica-tive ºi, prin urmare, acestea au o impor-tanþã deosebitã pentru auditor. Riscurileapar deoarece:

Multe entitãþi îºi desfãºoarã activi-tatea prin intermediul unei gamecomplexe de relaþii ºi structuri, care

sporesc complexitatea tranzacþiilorcu pãrþile afiliate;

Este posibil ca managementul sã nuaibã cunoºtinþã de existenþa tuturorrelaþiilor ºi tranzacþiilor cu pãrþile afi-liate;

Este posibil ca sistemele infor-maþionale ale entitãþii sã nu identi-fice tranzacþiile sau soldurile neachi-tate aferente pãrþilor afiliate, în spe-cial pentru tranzacþiile efectuate lavaloare nulã sau în afara cursuluinormal al activitãþii;

Este posibil ca tranzacþiile cu pãrþileafiliate sã nu fie desfãºurate în ter-meni ºi condiþii normale; ºi

Este posibil ca tranzacþiile cu pãrþileafiliate sã fie ascunse în mod deli-berat de cãtre management, iartratamentul contabil al acestora are,adesea, un risc crescut de manipu-lare deliberatã.

ISA 550 subliniazã importanþa menþi-nerii scepticismului profesional atuncicând se planificã ºi se realizeazã activi-tãþi de audit privind pãrþile afiliate.

Identificarea relaþiilorºi tranzacþiilor

cu pãrþile afiliate ISA 550 prevede utilizarea abordãrii ba-zate pe risc pentru auditul relaþiilor ºitranzacþiilor cu pãrþile afiliate. Se facreferiri speciale la discuþiile echipei mi-siunii, când trebuie acordatã o atenþiespecialã susceptibilitãþii situaþiilor finan-ciare la denaturãri semnificative carerezultã din relaþiile ºi tranzacþiile cupãrþile afiliate. Subiectele care pot fi dis-cutate de cãtre echipa misiunii potinclude, de exemplu, structura organi-zaþionalã a entitãþii, cazurile de finan-þare extra-bilanþierã ºi existenþa oricãror

entitãþi cu scop special controlate sauinfluenþate de cãtre management.

ISA 550 impune dispoziþii specifice înceea ce priveºte chestionarea manage-mentului. Auditorul va pune întrebãri cuprivire la:

Identitatea pãrþilor afiliate, inclusivmodificãri faþã de ultima perioadãde raportare;

Natura relaþiilor dintre entitate ºipãrþile afiliate; ºi

Dacã au fost încheiate tranzacþii cupãrþile afiliate, precum ºi scopulunor astfel de tranzacþii.

Din punct de vedere practic, pentru a-i fimai uºor sã aplice aceste dispoziþii,auditorul ar trebui sã solicite manage-mentului o listã a pãrþilor afiliate ºi a tu-turor tranzacþiilor relevante. Exhaustivi-tatea acestei liste poate fi examinatã pebaza cunoºtinþelor auditorului privindactivitatea entitãþii. Bineînþeles, esteposibil ca managementul sã nu deþinã oastfel de listã, în special atunci cândcadrul general aplicabil de raportarefinanciarã conþine dispoziþii limitateprivind prezentarea de informaþii sau nuconþine deloc astfel de dispoziþii, caz încare este posibil ca auditorul sã fienevoit sã discute cu managementuldefiniþia din ISA 550 a relaþiilor cu pãrþileafiliate ºi sã solicite întocmirea uneiliste.

ISA 550 prevede, de asemenea, caauditorul sã ajungã sã cunoascã con-troalele utilizate de cãtre managementpentru :

A identifica, înregistra ºi prezentarelaþiile ºi tranzacþiile cu pãrþile afili-ate;

A autoriza ºi aproba tranzacþii ºiacorduri semnificative cu pãrþile afi-liate; ºi

A autoriza ºi aproba tranzacþii ºiacorduri semnificative care se des-

Toate entitãþile, fie cã sunt mari sau mici, au pãrþi afiliate, pe care auditorul trebuie sã le identifice ºi pentru care trebuie sã evalueze riscul de denaturãri semnificative

552/2011

fãºoarã în afara cursului normal alactivitãþii.

Paragrafele din ISA 550 privind apli-carea explicã faptul cã riscul evitãrii decãtre management a controalelor estepotenþial crescut atunci când se au învedere relaþiile ºi tranzacþiile cu pãrþileafiliate, în special atunci când acesterelaþii oferã managementului stimulenteºi ocazii de a frauda. Exemple de astfelde fraude includ transferul de activecãtre pãrþile afiliate la o valoare semni-ficativ diferitã de valoarea pieþei ºi uti-lizarea entitãþilor cu scop special pentrua prezenta eronat în mod deliberat po-ziþia sau performanþa financiarã a en-titãþii raportoare.

ISA 550 impune ca documentele speci-fice sã fie cercetate pentru indicii privindexistenþa relaþiilor sau tranzacþiilor cupãrþile afiliate pe care managementulnu le-a identificat sau prezentat încãauditorului. Documentele la care facereferire ISA sunt:

Confirmãri bancare ºi juridice; ºi

Procesele verbale ale adunãrilor ac-þionarilor ºi ale celor însãrcinaþi cuguvernarea.

Deºi ISA 550 clarificat prevede inspec-tarea unui numãr redus de documentespecifice, el impune auditorului sã aibãîn vedere inspectarea altor registre saudocumente pentru a identifica relaþiile ºitranzacþiile cu pãrþile afiliate. ParagrafulA22 oferã o listã cuprinzãtoare de su-gestii, inclusiv:

Declaraþiile entitãþii privind impozitulpe venit;

Informaþii oferite de cãtre entitateautoritãþilor de reglementare;

Registrele acþionarilor pentru identi-ficarea acþionarilor principali ai en-titãþii;

Declaraþii privind conflictele de inte-rese din partea managementului ºia celor însãrcinaþi cu guvernarea;

Registrele investiþiilor entitãþii ºi celeale planurilor sale de pensii;

Contracte ºi acorduri cu persoanecheie ale managementului sau cucei însãrcinaþi cu guvernarea;

Contracte semnificative renegociateîn cursul perioadei.

Tranzacþii cu pãrþileafiliate desfãºurate

în afara cursului normal al activitãþii

ISA 550 prevede tratarea drept riscsemnificativ a tranzacþiilor cu pãrþile afi-liate desfãºurate în afara cursului nor-mal al activitãþii. ISA oferã exemple deastfel de tranzacþii, inclusiv de tranzacþiicomplexe cu capitaluri proprii, tranzacþiide vânzare cu discounturi sau profiturineobiºnuit de mari, tranzacþii cu acor-duri circulare, cum ar fi vânzarea ºireachiziþionarea ºi prestarea de serviciide cãtre management fãrã primireaunei contraprestaþii.

Dacã sunt identificate astfel de tranzac-þii, trebuie întreprinse cercetãri cu pri-vire la raþionamentul economic al tran-zacþiei ºi cu privire la termenii ºi condiþi-ile relevante. Bineînþeles, ceea ce subli-niem aici este faptul cã auditorul trebuiesã fie atent la indiciile riscului de fraudã,precum ºi la evaluarea faptului cã tran-zacþia a fost corect înregistratã ºi cores-punzãtor prezentatã în situaþiile finan-ciare.

Paragrafele privind aplicarea din ISA550 oferã un rezumat util al aspectelorcare pot fi luate în considerare atuncicând se evalueazã raþionamentul eco-nomic al tranzacþiei, evaluându-se in-clusiv dacã tranzacþia este prea com-plexã, dacã aceasta are termenineobiºnuiþi de comercializare, dacã im-

plicã pãrþi afiliate neidentificate anteriorsau dacã este procesatã de o manierãneobiºnuitã.

Este, de asemenea, important sã se iaîn considerare dacã tranzacþiile semni-ficative cu pãrþile afiliate desfãºurate înafara cursului normal al activitãþii aufost autorizate ºi aprobate de cãtre ma-nagement, de cãtre cei însãrcinaþi cuguvernarea sau de cãtre acþionari(acolo unde este relevant). Absenþaunei astfel de autorizãri ºi aprobãri, fãrão explicaþie raþionalã, poate indica unrisc mare de denaturare semnificativãcauzatã de fraudã sau eroare.

Pãrþi afiliate cu influenþã

dominantãUna din modificãrile aduse ISA 550 afost introducerea termenului de „influ-enþã dominantã”. Dominarea manage-mentului de cãtre o persoanã sau ungrup restrâns de persoane, fãrã exis-

Aplicarea ISA 550, Pãrþi afiliate

Auditorul trebuie sã fie atent la indiciile

riscului de fraudã, precum ºi la

evaluarea faptului cãtranzacþia a fost

corect înregistratã ºi corespunzãtor

prezentatã în situaþiile financiare

56

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

tenþa unor controale care sã compen-seze aceastã situaþie, reprezintã unindiciu al riscului de fraudã. Sunt oferiteºi exemple de indicii ale existenþei influ-enþei dominante:

Partea afiliatã ºi-a exercitat dreptulde veto în privinþa unor decizii sem-nificative de afaceri;

Tranzacþii semnificative sunt supuseaprobãrii finale a pãrþii afiliate;

Existã dezbateri restrânse sau nuexistã deloc dezbateri, cu privire lapropunerile de afaceri iniþiate departea afiliatã; ºi

Tranzacþiile care implicã partea afili-atã sau un membru al familieiapropiate sunt arareori examinate ºiaprobate de o parte independentã.

Evident, acest tip de situaþie poate fifrecventã în companiile conduse deproprietarii lor. Proceduri suplimentaresunt sugerate de ISA 550, fãcându-setrimitere la ISA 240, Responsabilitateaauditorului de a lua în considerare frau-da într-un audit al situaþiilor financiare.

Descoperiri ISA 550 prevede realizarea unor proce-duri suplimentare atunci când auditoruldescoperã cã o relaþie sau o tranzacþiesemnificativã cu o parte afiliatã nu a fostdivulgatã de cãtre management.Acestea includ comunicarea promptã adescoperirii cãtre echipa misiunii deaudit, cercetarea, împreunã cu mana-gementul, a motivului pentru care con-troalele nu au identificat sau nu auprezentat tranzacþia cu partea afiliatã,precum ºi realizarea unor proceduri defond suplimentare, cum ar fi analizareaînregistrãrilor contabile pentru gãsireatranzacþiilor cu partea afiliatã nou iden-tificatã.

Principalele aspecte pe care auditorul

trebuie sã le abordeze aici þin de carac-terul deliberat al neidentificãrii pãrþii afi-liate sau a tranzacþiei cu aceasta ºi deposibila existenþã a altor pãrþi afiliatesau a altor tranzacþii neidentificate.

Dacã este posibil ca managementul sãle fi ascuns existenþa, auditorul poateavea în vedere necesitatea reevaluãriirãspunsurilor managementului la între-bãrile auditorului. Tãinuirea deliberatãpoate fi consideratã indiciu al riscului defraudã, iar ISA 240 devine relevant înaceastã situaþie.

Declaraþii ºi comunicare

ISA 550 prevede cã, acolo unde cadrulgeneral de raportare financiarã stabi-leºte dispoziþii privind pãrþile afiliate,auditorul trebuie sã obþinã declaraþiiscrise din partea managementului ºi,acolo unde este cazul, din partea celorînsãrcinaþi cu guvernarea, cã:

Au divulgat identitatea tuturor pãr-þilor afiliate ºi toate relaþiile ºi tran-zacþiile cu pãrþile afiliate de care aucunoºtinþã; ºi

Au înregistrat ºi prezentat în modadecvat astfel de relaþii ºi tranzacþii,în conformitate cu cadrul general deraportare financiarã.

ISA 550 oferã, de asemenea, îndrumãricu privire la aspecte relevante legate depãrþile afiliate, aspecte pe care auditorulle-ar putea comunica celor însãrcinaþicu guvernarea, de exemplu:

Neinformarea (intenþionatã sau nu)de cãtre management a auditoruluicu privire la pãrþile afiliate sau latranzacþiile semnificative cu pãrþileafiliate, care ar putea sã atragãatenþia celor însãrcinaþi cuguvernarea asupra unor relaþii ºitranzacþii semnificative cu pãrþileafiliate de care nu aveau anteriorcunoºtinþã;

Dezacordul cu managementul cuprivire la înregistrarea ºi prezenta-rea relaþiilor ºi tranzacþiilor semni-ficative cu pãrþile afiliate, în confor-mitate cu cadrul general; ºi

Dificultãþi în identificarea pãrþii caredeþine, în ultimã instanþã, controlulentitãþii.

ConcluzieISA 550 se axeazã pe atenþia pe careauditorul trebuie sã o acorde risculuidenaturãrilor semnificative care poatesã aparã ca urmare a existenþei relaþi-ilor ºi tranzacþiilor cu pãrþile afiliate.Standardul subliniazã importanþa luãriiîn considerare a acestor aspecte în cursul planificãrii ºi, în special, ca partea activitãþii de evaluare a riscului. Existãºi câteva dispoziþii procedurale speci-fice ºi este posibil sã fie necesar cafirmele de audit sã îºi revizuiascã prac-ticile curente pentru a se asigura cãrespectã aceste dispoziþii. În final, ISA550 oferã îndrumãri clare cu privire laauditarea acestui domeniu extrem deimportant ºi potenþial dificil.

IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit finan-ciar 2009, coeditare CAFR – editura Irecson, Bucureºti, 2009

http://web.ifac.org/clarity-center/isa-550

http://www.ifac.org/IAASB/

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

revista@cafr.ro

.doc

românã englezã,

Detalii

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, decãtre cel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nucunosc numele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãriiºi argumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt:acceptare; acceptare cu revizuire; respingere. Rezultateleevaluãrilor sunt comunicate autorilor, urmând a fi publicatenumai articolele acceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele setrimit redacþiei la adresa de e-mail: ,

obligatoriu în format electronic cu extensia , cuprinzândurmãtoarele elemente: limba de redactare a articolului -

, pentru autorii români sau pentru autoriistrãini; textul în limba românã se redacteazã cu diacritice,conform prescripþiilor lingvistice ale Academiei Române;dimensiunea maximã a articolului 7-10 pagini/2000 carac teregrafice cu spaþii/paginã; în articol se precizeazã

metodologia de cercetare folositã,contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliografice în subsolulpaginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã de circa opaginã , în care se prezintã obiectivulcercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

-titlul în limba

română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Important for theAuthors!The review

Assessment criteria

revista@cafr.ro

English

Details

of the articles is performed in parallel by at leasttwo members of the Scientific Council of the „Financial Audit"Journal, a double-blind-review, which means that those whoperform the reviews do not know the names of the authors, andalso the authors do not know the names of the reviewers.

for articles: innovative input, actuality,importance and the relevance for the subject matter of thereview; the quality of the research methodology; presentationand argumentation clarity and pertinence; the relevance of thebibliographic sources used; contribution made to the researchin the area.

The recommendations of the Scientific Council are: accepted,accepted with reviewing, rejected. The results of the

assessments are communicated to the authors and only the

articles approved by the Scientific Council are published. The

articles are submitted to the editor by e-mail at:

, compulsory in Microsoft Word format

containing the following elements: the language the article is

drafted is ; the maximum size of the article 7-10

pages/2000signs/page spaces included; the article mention

the research methodology used, authors' contributions,

footnote references from the bibliography; an abstract in

English presenting the subject of the research and authors'

contributions; the abstract is accompanied by 4-5 key words, in

English .

on our website www.revista.cafr.ro, section: „Reviews"

and „Manuscripts".

, and also by JELCla sifications

Semnal editorial

Flavia Stoian Ana Morariu

„Audit Financiar”

şi , cadredidactice la Facultatea de Contabilitateşi Informatică de Gestiune din cadrulAcademiei de Studii EconomiceBucureşti au realizat recent lucrarea

; publicată deEditura A.S.E.Prin această carte, autorii doresc săofere studenţilor şi tuturor celorinteresaţi o culegere comprehensivăde noţiuni, tehnici şi metode utilizate încadrul auditului financiar care săservească drept ghid de studiu alprocesului de derulare a misiunilor deaudit, conform cu StandardeleInternaţionale de Audit. Scopul acesteicărţi este de a structura şi integranoţiunile de bază în audit, conceptele

specifice şi aspectele practice aleprofesiei într-o incursiune logică,ierarhizată şi etapizată, astfel încâtprocesele analitice şi decizionale lanivelul misiunii de audit să fie uşorînţelese, corelate şi aplicate. Fiecareunitate de învăţare conţine numeroaseexemple, studii de caz, problemepropuse şi teme de evaluare,subscrise noţiunilor de studiu, astfelîncât procesul de asimilare acunoştinţelor să fie unul gradual,ancorat în practică şi să oferedeprinderi concrete, distincte şiconforme cu realitatea şi aplicabilitatealor. Este un instrument de lucru pentrustudenţii de licenţă la forma deînvăţământ de zi şi distanţă.