estetica in protetica fixa

catedra de protetică dentară fixă

© 2003 By Default!

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 1

Estetica Estetica îîn protetica fixăn protetica fixă

Catedra de protetică dentară fixă 2006- şef lucr. Dr.Sergiu Drafta

© 2003 By Default!


Slide 2

Ce este frumuseCe este frumuseţţea?ea?

PlatonPlaton::””privilegiul naturiiprivilegiul naturii””SocrateSocrate::””o scurtă tiranieo scurtă tiranie””SaphoSapho::””ce este frumos este ce este frumos este bunbun””Arthur FickeArthur Ficke: : ““ un parfum un parfum fără numefără nume””StendhalStendhal: : ““promisiunea promisiunea fericiriifericirii””George BancroftGeorge Bancroft: : ““imaginea sensibilă a imaginea sensibilă a infinituluiinfinitului””


© 2003 By Default!


Slide 3

TheocritusTheocritus (Idila): (Idila): ””FrumuseFrumuseţţea este ea este îîn ochii n ochii privitorului privitorului ““——Beauty is in Beauty is in the eye of the beholderthe eye of the beholderJohn KeatsJohn Keats : : ““FrumuseFrumuseţţea e adevăr ea e adevăr ,iar ,iar adevărul frumuseadevărul frumuseţţee””Ralph VenningRalph Venning: : ““FrumuseFrumuseţţea e sub pieleea e sub piele””Apostolul IoanApostolul Ioan (7:24): (7:24): ““Să nu judecăm după Să nu judecăm după aparenaparenţţee””

© 2003 By Default!


Slide 4

Langlois:Maxims or myths of Langlois:Maxims or myths of beauty?beauty?

Beneficiile atractivităBeneficiile atractivităţţii au o ii au o considerabilă semnificaconsiderabilă semnificaţţie practicăie practicăJudecăJudecăţţi i şşi tratamente diferite pentru i tratamente diferite pentru oamenii atractivi faoamenii atractivi faţţă de cei neatractiviă de cei neatractiviÎÎnfănfăţţiişşarea oamenilor dezvoltă area oamenilor dezvoltă comportamente diferitecomportamente diferiteMaximele sunt mituri Maximele sunt mituri şşi nu realitatei nu realitate


© 2003 By Default!


Slide 5

Atractivitatea generală este Atractivitatea generală este cel mai des corelată cu cea cel mai des corelată cu cea a a fefeţţeieiOchii Ochii şşi dini dinţţiiii constituie polii constituie polii atractivi ai featractivi ai feţţei ei îîn timpul n timpul comunicăriicomunicării

© 2003 By Default!


Slide 6

ÎÎn stomatologie : frumos =naturaln stomatologie : frumos =natural


© 2003 By Default!


Slide 7

Manipularea Manipularea luminiiluminii , , culoriiculorii,,iluzieiiluziei şşi ai a formeiformei pentru pentru a crea o situaa crea o situaţţie mai estetică ie mai estetică decât cea existentă original este decât cea existentă original este responsabilitatea medicului responsabilitatea medicului stomatologstomatolog

© 2003 By Default!


Slide 8

Obiectivele cursuluiObiectivele cursului

ProporProporţţii anatomiceii anatomicePrincipiile formeiPrincipiile formeiEvaluarea esteticăEvaluarea esteticăPrincipiile culoriiPrincipiile culoriiDeterminarea cromaticăDeterminarea cromatică


© 2003 By Default!


Slide 9

ProporProporţţiile anatomice faciale idealeiile anatomice faciale ideale

© 2003 By Default!


Slide 10

ProporProporţţiile normale ale feiile normale ale feţţeiei

Există trei etaje ale Există trei etaje ale fefeţţeieiDistanDistanţţa medie a medie interoculară este deinteroculară este de28.32mm28.32mmDe obicei ,De obicei ,îîn pozin poziţţia de ia de repaus cu buzele repaus cu buzele relaxate sunt vizibili relaxate sunt vizibili doar 2doar 2--3 mm. din din3 mm. din dinţţii


© 2003 By Default!


Slide 11

© 2003 By Default!


Slide 12

ProporProporţţia divină ia divină (raportul de aur)(raportul de aur)

Fra Luca PacioliFra Luca Pacioli 1509 1509 ““De divina proportionaDe divina proportiona””BaBaza fenomenului este za fenomenului este secsecţţiunea de aur : iunea de aur : raportul A/raportul A/BB = B/C= B/CA = B x 1,618A = B x 1,618B = C x 1,618B = C x 1,618


© 2003 By Default!


Slide 13

ProporProporţţia divină ia divină (raportul de aur)(raportul de aur)

Se regăseSe regăseşşte te îîn:n:Matematică Matematică ArhitecturăArhitecturăPicturăPicturăNaturăNaturăCorpul umanCorpul umanMuzică Muzică TeologieTeologie

© 2003 By Default!


Slide 14

matematicămatematică

Leonardo FibonacciLeonardo Fibonacci a descoperit o a descoperit o relarelaţţie numericăie numerică, , îîn care fiecare număr n care fiecare număr este suma celor două numere este suma celor două numere precedente : precedente : 0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144...0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144...

Numerele Fibonacci exprimă o Numerele Fibonacci exprimă o proporproporţţie nemodificată de ie nemodificată de 1,618 (phi) 1,618 (phi) îîntre un număr ntre un număr şşi numărul precedenti numărul precedent


© 2003 By Default!


Slide 15

arhitectură arhitectură şşi picturăi pictură

© 2003 By Default!


Slide 16

FaFaţţa umanăa umană


© 2003 By Default!


Slide 17

Masca lui Stephen MarquardtMasca lui Stephen Marquardt

© 2003 By Default!


Slide 18

Masca lui Stephen MarquardtMasca lui Stephen Marquardt


© 2003 By Default!


Slide 19

DinDinţţii

© 2003 By Default!


Slide 20

Leon WilliamsLeon Williams

Forma incisivului Forma incisivului central superior central superior corespunde cu conturul corespunde cu conturul răsturnat al ferăsturnat al feţţeiei


© 2003 By Default!


Slide 21

Frush Frush şşi Fisher:dentogeniei Fisher:dentogenie

Forma arcadei sau a Forma arcadei sau a dindinţţilor :curilor :curbăbă=feminitate =feminitate , , pătratăpătrată=masculinitate=masculinitateMarginile incizale ale Marginile incizale ale dindinţţilor maxilari ai femeilor ilor maxilari ai femeilor urmăresc curba buzei urmăresc curba buzei inferioareinferioareCând femeile vorbesc, Când femeile vorbesc, zâmbesc sau râd ele expun zâmbesc sau râd ele expun mai mult dinmai mult dinţţii maxilari ii maxilari superiori decât o fac superiori decât o fac bărbabărbaţţiiii

© 2003 By Default!


Slide 22


© 2003 By Default!


Slide 23

Forma arcadei rotunjitForma arcadei rotunjităăMarginile incizale rotunjiteMarginile incizale rotunjiteIncisivii laterali Incisivii laterali îîncalecă uncalecă uşşor incisivii centralior incisivii centraliIncisivi laterali Incisivi laterali şşi canini micii canini miciCaninii ascuCaninii ascuţţiiţţii

© 2003 By Default!


Slide 24

Arcadă pătratăArcadă pătratăIncisivii centrali Incisivii centrali acoperă uacoperă uşşor incisivii or incisivii lateralilateraliVârful caninilor teVârful caninilor teşşititIncisivi laterali Incisivi laterali şşi canini i canini voluminovoluminoşşii


© 2003 By Default!


Slide 25

Principiile formeiPrincipiile formei

PercepPercepţţiaiaPrincipiul iluminăriiPrincipiul iluminăriiPrincipiul linieiPrincipiul linieiIluzia Iluzia Legea feLegea feţţeiei

© 2003 By Default!


Slide 26

PercepPercepţţia ia

PercepPercepţţia vizuală este răspunsul ochiului la ia vizuală este răspunsul ochiului la experienexperienţţe trecutee trecuteLumina, miLumina, mişşcarea, conturul, forma suprafacarea, conturul, forma suprafaţţei ei şşi textura,i textura, culoarea sunt păr culoarea sunt părţţi cu ajutorul i cu ajutorul cărora creierul asociază o experiencărora creierul asociază o experienţţă ă anterioară cu noi stimulianterioară cu noi stimuli


© 2003 By Default!


Slide 27

Principiul iluminăriiPrincipiul iluminării

Lumina apropie , iar Lumina apropie , iar îîntunericul depărteazăntunericul depărteazăSe crează iluzia unei a treia dimensiuni Se crează iluzia unei a treia dimensiuni : : profunzimeaprofunzimea

© 2003 By Default!


Slide 28

Legea feLegea feţţei mmmei mmm

Pentru ca dinPentru ca dinţţi diferii diferiţţi i (dizarmonici) (dizarmonici) să pară să pară asemănători asemănători , fe, feţţele ele aparente trebuie să fie aparente trebuie să fie egaleegaleFaFaţţa aparentă este a aparentă este acea zonă a suprafeacea zonă a suprafeţţei ei vestibulare care este vestibulare care este delimitată de liniile de delimitată de liniile de tranzitranziţţieie


© 2003 By Default!


Slide 29

Principiul linieiPrincipiul liniei

O linie orizontală va O linie orizontală va face un obiect să pară face un obiect să pară mai lat mai lat o linie verticală va face o linie verticală va face un obiect să pară mai un obiect să pară mai îînaltnalt

© 2003 By Default!


Slide 30

Iluzia Iluzia

Este arta schimbării Este arta schimbării perceppercepţţiei astfel iei astfel îîncât ncât un obiect să pară diferit un obiect să pară diferit decât este decât este îîn realitaten realitateCrearea iluziilor este Crearea iluziilor este cel mai important cel mai important obiectiv al esteticii obiectiv al esteticii dentaredentare3 tehnici: modificarea 3 tehnici: modificarea formei, a poziformei, a poziţţiei sau a iei sau a culoriiculorii


© 2003 By Default!


Slide 31

© 2003 By Default!


Slide 32

SpaSpaţţiu disponibil mezioiu disponibil mezio--distal măritdistal mărit


© 2003 By Default!


Slide 33

SpaSpaţţiu mezioiu mezio--distal distal mmăăritrit

© 2003 By Default!


Slide 34

SpaSpaţţiu mezioiu mezio--distal micdistal micşşoratorat


© 2003 By Default!


Slide 35

SpaSpaţţiu vertical miciu vertical micşşoratorat

© 2003 By Default!


Slide 36

SpaSpaţţiu vertical măritiu vertical mărit


© 2003 By Default!


Slide 37

Evaluarea esteticăEvaluarea estetică

DinDinţţi i GingieGingie Zâmbet Zâmbet Lucrări proteticeLucrări protetice

© 2003 By Default!


Slide 38

Evaluarea estetică a dinEvaluarea estetică a dinţţilorilor

MărimeMărimeFormăFormăPoziPoziţţieieCuloare Culoare Textură Textură


© 2003 By Default!


Slide 39


mărimemărime

© 2003 By Default!


Slide 40


FormăFormăAplicaAplicaţţii practiceii practice--reconturare coronarăreconturare coronară


© 2003 By Default!


Slide 41

Reconturare coronarăReconturare coronară

© 2003 By Default!


Slide 42


pozipoziţţieie


© 2003 By Default!


Slide 43

© 2003 By Default!


Slide 44


CuloareCuloareTextură Textură


© 2003 By Default!


Slide 45

Evaluarea esteticEvaluarea estetică a gingieiă a gingiei

CuloareCuloareNivelNivelVolum Volum AmbrazuriAmbrazuri

© 2003 By Default!


Slide 46

CuloareCuloare


© 2003 By Default!


Slide 47

Nivel Nivel

© 2003 By Default!


Slide 48

Epiteze gingivaleEpiteze gingivale


© 2003 By Default!


Slide 49

Fisuri Stilmann Fisuri Stilmann şşii feston gingival feston gingival McCallMcCall

© 2003 By Default!


Slide 50

Volum Volum


© 2003 By Default!


Slide 51

Triunghiurile negreTriunghiurile negre

Apar atunci cApar atunci când papila ând papila interdentară nu interdentară nu completează spacompletează spaţţiul iul interdentarinterdentarCauze: retracCauze: retracţţie ie gingivalăgingivală, f, formă ormă triunghiulară a dintriunghiulară a dinţţilor, ilor, operaoperaţţii parodontale ii parodontale îîn n antecedente,fren labial antecedente,fren labial inserat inserat îîn zona papilei n zona papilei interdentareinterdentare

© 2003 By Default!


Slide 52

Triunghiurile negreTriunghiurile negretratamenttratament

--restaurări protetice restaurări protetice (fa(faţţete sau coroane)ete sau coroane)

--grefe gingivalegrefe gingivale--frenotomie sau frenotomie sau

frenectomiefrenectomie--tratament ortodontictratament ortodontic


© 2003 By Default!


Slide 53

Evaluarea estetică a zâmbetuluiEvaluarea estetică a zâmbetului

BuzeleBuzeleLinia surâsuluiLinia surâsuluiSpaSpaţţiul negativiul negativGradul de vizibilitate al Gradul de vizibilitate al dindinţţilorilorLinia interincisivăLinia interincisivăCaracteristicile Caracteristicile zâmbetului perfectzâmbetului perfect

© 2003 By Default!


Slide 54

buzelebuzele

Lungimea medie a buzei superioare(măsurată în repaus de la subnasale la marginea sa inferioară)20-22mm la femei tinere22-24mm la bărbaţi tineri


© 2003 By Default!


Slide 55

Buze scurte sau hiperactiveBuze scurte sau hiperactive

Buzele scurte = sub 20 mm. la Buzele scurte = sub 20 mm. la femei femei şşi sub 2i sub 22 m2 mm. m. la bărbala bărbaţţiiBuze hiperactiveBuze hiperactive –– expunere expunere gingivalgingivalăă excesivexcesivăă atunci când atunci când îînalnalţţimea feimea feţţei,nivelul gingieiei,nivelul gingiei, , lungimea buzei lungimea buzei şşi a incisivilor i a incisivilor centralicentrali sunt sunt îîn limite acceptabilen limite acceptabile–– Media translaMedia translaţţiei este de 6iei este de 6--8 8

mm de la repaus la surâs mm de la repaus la surâs maximmaxim

–– Buzele hiperactive Buzele hiperactive translatează detranslatează de 1.51.5--2x 2x mai mai multmult

© 2003 By Default!


Slide 56

Linia surâsuluiLinia surâsului

LiLinia surâsului nia surâsului îînaltă naltă --11%11%Vizibilitate de 75Vizibilitate de 75--100% 100% din dindin dinţţii frontali ii frontali maxilari superiorimaxilari superiori-- 69% 69%Linia surâsului joasă Linia surâsului joasă (vizibilitate (vizibilitate mai mică de mai mică de 75%) 75%) -- 20%20%


© 2003 By Default!


Slide 57

AplicaAplicaţţii practice ii practice

Linia surâsului joasăLinia surâsului joasăpraguri supragingivalepraguri supragingivale

© 2003 By Default!


Slide 58

SpaSpaţţiul negativiul negativ

Când surâsul se Când surâsul se transformă transformă îîn râs se n râs se formează un spaformează un spaţţiu iu îîntunecat ntunecat îîntre dinntre dinţţii ii maxilari maxilari şşi mandibularii mandibulariImportanImportanţţa a ambrazurilor incizaleambrazurilor incizale


© 2003 By Default!


Slide 59

Gradul de viGradul de vizibilitate al dinzibilitate al dinţţilorilor

© 2003 By Default!


Slide 60

Linia interincisivăLinia interincisivă

Reperul liniei mediane Reperul liniei mediane faciale: filtrumul buzei faciale: filtrumul buzei superioaresuperioareReperul liniei mediene Reperul liniei mediene interincisive: papila interincisive: papila dentară interincisivădentară interincisivăPunctul de contact Punctul de contact interincisiv este interincisiv este elementul cel mai elementul cel mai vizibil si mai variabilvizibil si mai variabil


© 2003 By Default!


Slide 61

Cauzele deviaCauzele deviaţţiei liniei interincisiveiei liniei interincisive

AbsenAbsenţţa unor dina unor dinţţi i Asimetrii scheletaleAsimetrii scheletale

© 2003 By Default!


Slide 62

Kokich et al.Kokich et al.

DiscrepanDiscrepanţţele dintre liniile mediane faciale ele dintre liniile mediane faciale şşi i interincisive nu sunt de regulă observate de interincisive nu sunt de regulă observate de interlocutoriinterlocutoriÎÎnclinarea liniei interincisive este nclinarea liniei interincisive este îîntotdeauna ntotdeauna observatăobservatăLinia interincisivă nu trebuie să fie neapărat Linia interincisivă nu trebuie să fie neapărat pe linia mediană facială ci pe linia mediană facială ci trebuie să fie trebuie să fie dreaptădreaptă


© 2003 By Default!


Slide 63

Caracteristicile zâmbetului perfectCaracteristicile zâmbetului perfect

ProporProporţţia centraliloria centralilorProporProporţţia de aur a ia de aur a frontalilor maxilarifrontalilor maxilariLinii medieneLinii medieneÎÎnclinare axialănclinare axialăMarginea liberă incizalăMarginea liberă incizalăPuncte de contactPuncte de contactForma arcadeiForma arcadeiGradaGradaţţiaiaSimetria gingivalăSimetria gingivalăConturul gingivalConturul gingivalZenitul gingivalZenitul gingival

© 2003 By Default!


Slide 64

ProporProporţţia centralilor superioriia centralilor superiori

lălăţţimea / imea / îînalnalţţime trebuie sa fie ime trebuie sa fie îîntre 75% ntre 75% şşi 80%, i 80%, ideal 77% ideal 77%


© 2003 By Default!


Slide 65

Simetria Simetria şşi dominani dominanţţa a centralilor este cheiacentralilor este cheia

© 2003 By Default!


Slide 66

Gingivectomie pentru a optimiza Gingivectomie pentru a optimiza raportul lăraportul lăţţime / ime / îînalnalţţimeime

Determinarea poziDeterminarea poziţţiei iei marginii incizalemarginii incizaleMăsurarea lăMăsurarea lăţţimii imii dinteluidinteluiIdentificarea nivelului Identificarea nivelului gingival la care raportul gingival la care raportul lălăţţime/ ime/ îînnîîllţţime este ime este optimoptim


© 2003 By Default!


Slide 67

Pentru a calcula Pentru a calcula îînănăţţimea pentru o lăimea pentru o lăţţime ime dată se folosedată se foloseşşte urmatoarea formulăte urmatoarea formulă::LăLăţţimea X 1,25imea X 1,25 = = 80% L80% L/ H/ HLăLăţţimea X 1,38imea X 1,38 = = 73% L73% L/ H/ HLăLăţţimea X 1,50 = 67% L/ Himea X 1,50 = 67% L/ H8X 1,25 = 108X 1,25 = 108X 1,38 = 118X 1,38 = 118X 1,50 = 128X 1,50 = 12

© 2003 By Default!


Slide 68

ProporProporţţia de aur a frontalilor ia de aur a frontalilor maxilarimaxilari


© 2003 By Default!


Slide 69

Linii medieneLinii mediene

Linia interincisivLinia interincisivăă centralcentrală trebuie să corespundă ă trebuie să corespundă cu linia mediană a fecu linia mediană a feţţeiei

© 2003 By Default!


Slide 70

ÎÎnclinare axialănclinare axială

ToToţţi dini dinţţii trebuie să aibă o uii trebuie să aibă o uşşoară oară îînclinare spre nclinare spre mezialmezial


© 2003 By Default!


Slide 71

Marginea liberă incizalăMarginea liberă incizală

Marginea liberă incizală superioară trebuie să fie Marginea liberă incizală superioară trebuie să fie paralelă cu buza inferioară paralelă cu buza inferioară îîn timpul surâsuluin timpul surâsului

© 2003 By Default!


Slide 72

Puncte de contactPuncte de contact

Punctele de contact interdentare sunt situate mai Punctele de contact interdentare sunt situate mai cervical progresiv cu cât dincervical progresiv cu cât dinţţii sunt mai posterioriii sunt mai posteriori


© 2003 By Default!


Slide 73

Forma arcadeiForma arcadei

Dacă se trage o linie prin centrul caninilor Dacă se trage o linie prin centrul caninilor ,aceasta ,aceasta trebuie să treacă prin centrul papilei incisivetrebuie să treacă prin centrul papilei incisiveDacă linia trece prea posterior Dacă linia trece prea posterior –– arcadă arcadă îîngustăngustăDacă linia trece prea anterior Dacă linia trece prea anterior –– arcadă prea lată arcadă prea lată

© 2003 By Default!


Slide 74

GradaGradaţţiaia

DinDinţţii trebuie să ii trebuie să prezinte mărimi prezinte mărimi descrescânde descrescânde îînspre nspre zonele situate distal de zonele situate distal de linia medianălinia mediană


© 2003 By Default!


Slide 75

Simetria gingivalăSimetria gingivală

Gingia trebuie să arate la fel Gingia trebuie să arate la fel îîn ambele părn ambele părţţi ale i ale liniei medieneliniei medieneÎÎn timpul zâmbetului nu trebuie să fie vizibili mai n timpul zâmbetului nu trebuie să fie vizibili mai mult de 3 mm. de mult de 3 mm. de ţţesut gingivalesut gingival

© 2003 By Default!


Slide 76

Conturul gingivalConturul gingival

Dacă se trage o linie de la punctul cel mai superior Dacă se trage o linie de la punctul cel mai superior al coletului caninului la punctul cel mai superior al al coletului caninului la punctul cel mai superior al coletului incisivului central, coletul incisivului lateral coletului incisivului central, coletul incisivului lateral trebuie să fie la trebuie să fie la 11--2 m2 mm de această linie m de această linie


© 2003 By Default!


Slide 77

Zenitul gingivalZenitul gingival

Cel mai Cel mai îînalt punct al nalt punct al gingiei trebuie să fie gingiei trebuie să fie îîn n dreptul coletului dreptul coletului caninuluicaninului

© 2003 By Default!


Slide 78

Evaluarea estetică a lucrărilor Evaluarea estetică a lucrărilor proteticeprotetice

Profilul de emergenProfilul de emergenţţăăAspectul nenaturalAspectul nenatural


© 2003 By Default!


Slide 79

Profilul de emergenProfilul de emergenţţă gingivală gingival

Lizereul metalicLizereul metalicSupraconturareaSupraconturareaCorpul de punte ovatCorpul de punte ovatProtezările pe implanteProtezările pe implante

© 2003 By Default!


Slide 80

Lizereul metalic Lizereul metalic şşi supraconturareai supraconturarea


© 2003 By Default!


Slide 81

Corpul de punte ovatCorpul de punte ovat

© 2003 By Default!


Slide 82

Protezarea pe implanteProtezarea pe implante


© 2003 By Default!


Slide 83

Protezarea pe implanteProtezarea pe implante

© 2003 By Default!


Slide 84

Aspect nenaturalAspect nenatural


© 2003 By Default!


Slide 85

© 2003 By Default!


Slide 86

Minuni esteticeMinuni estetice


© 2003 By Default!


Slide 87

© 2003 By Default!


Slide 88


© 2003 By Default!


Slide 89

© 2003 By Default!


Slide 90


© 2003 By Default!


Slide 91

© 2003 By Default!


Slide 92

Valori esteticeValori estetice

culoarea dinculoarea dinţţilor se potriveilor se potriveşşte vârsteite vârstei raportul dento raportul dento--facial este acceptabilfacial este acceptabil nu există defecte dentare vizibile nu există defecte dentare vizibile marginea liberă incizală superioară trebuie să fie marginea liberă incizală superioară trebuie să fie paralelă cu buza inferioară paralelă cu buza inferioară îîn timpul surâsuluin timpul surâsului liniile interincisive trebuie să corespundă liniile interincisive trebuie să corespundăabsenabsenţţa inflamaa inflamaţţiei gingivaleiei gingivalearmonia contururilor gingivale cervicale armonia contururilor gingivale cervicale şşi i

interproximale (linia coletului)interproximale (linia coletului)absenabsenţţa triunghiurilor negrea triunghiurilor negre


© 2003 By Default!


Slide 93

Culoarea Culoarea îîn protetica fixăn protetica fixă

Principiile culoriiPrincipiile culoriiDeterminarea cromatică Determinarea cromatică îîn stomatologien stomatologie

© 2003 By Default!


Slide 94

Culoarea Culoarea senzasenzaţţia produsă de ia produsă de totalitatea radiatotalitatea radiaţţiilor iilor luminoase de diferite luminoase de diferite frecvenfrecvenţţe care permite e care permite ochiului uman să ochiului uman să deosebească deosebească îîntre ele două ntre ele două părpărţţi vecine,omogene i vecine,omogene şşi egal i egal iluminate,vazute simultaniluminate,vazute simultanunul dintre cei mai importanunul dintre cei mai importanţţi i

determinandeterminanţţi ai esteticii i ai esteticii îîn n stomatologie stomatologie un criteriu de bază după care un criteriu de bază după care materialele dentare sunt materialele dentare sunt clasificate drept estetice sau clasificate drept estetice sau inesteticeinestetice


© 2003 By Default!


Slide 95

Principiile culoriiPrincipiile culorii

Natura spectralNatura spectralăăAdiAdiţţia ia SubstracSubstracţţiaiaCulori complementareCulori complementareMetamerismMetamerismSisteme de clasificareSisteme de clasificareParametriiParametrii

© 2003 By Default!


Slide 96

Natura spectrală a culoriiNatura spectrală a culorii

16661666–– Isaac NewtonIsaac Newton380380--780 nm780 nmROGVAIV ROGVAIV ––culori culori spectralespectrale


© 2003 By Default!


Slide 97

Sistemul aditivSistemul aditiv

Culori primare : roCulori primare : roşşu, u, verde, albastruverde, albastruCulori secundare : Culori secundare : galben, magenta, ciangalben, magenta, cianCunoaCunoaşşterea acestui terea acestui sistem sistem ––realizarea realizarea televizorului colortelevizorului color

© 2003 By Default!


Slide 98

Sistemul substractiv Sistemul substractiv

Culori primare :roCulori primare :roşşu, u, galben, albastrugalben, albastruCulori secundare: violet, Culori secundare: violet, verde, orangeverde, orangeUUşşor de folosit or de folosit îîn condin condiţţiile iile lucrului cu pigmenlucrului cu pigmenţţi i Aplicabil Aplicabil îîn stomatologien stomatologie


© 2003 By Default!


Slide 99

Culori complementareCulori complementare

Culorile direct opuse Culorile direct opuse îîn n roata culorii :galbenroata culorii :galben--violet,albastruviolet,albastru--orange, orange, roroşşuu--verdeverdeo culoare primarăo culoare primară+ o+ o culoare complementară culoare complementară secundară secundară = g= gri ri Practic : pt. mPractic : pt. modificarea odificarea culorii, pt sculorii, pt scăderea căderea saturasaturaţţiei iei şşi a strălucirii se i a strălucirii se aplică culoarea aplică culoarea complementară peste complementară peste culoarea ce trebuie culoarea ce trebuie modificatămodificată

© 2003 By Default!


Slide 100

Fenomenul de metamerismFenomenul de metamerism

Un obiect poate avea Un obiect poate avea culori diferite culori diferite îîn condin condiţţii ii diferite de iluminarediferite de iluminare


© 2003 By Default!


Slide 101

Sisteme de clasificare a culoriiSisteme de clasificare a culorii

Sistemul de ordonare a culorilor MunsellSistemul de ordonare a culorilor MunsellSistemul color CIELABSistemul color CIELAB

© 2003 By Default!


Slide 102

Sistemul MunsellSistemul Munsell

19151915-- Albert Henry MunsellAlbert Henry MunsellCu cât saturaCu cât saturaţţia e mai mare, ia e mai mare, culorile sunt mai culorile sunt mai îîndepărtate de ndepărtate de axăaxăCulorile de aceeaCulorile de aceeaşşi saturai saturaţţie ie situate situate îîn planuri diferite se n planuri diferite se găsesc pe un cerc găsesc pe un cerc Culoarea are 10 gradaCuloarea are 10 gradaţţiiii


© 2003 By Default!


Slide 103

Sistemul MunsellSistemul Munsell

© 2003 By Default!


Slide 104

Parametrii culoriiParametrii culorii

Culoarea sau nuanCuloarea sau nuanţţa (HUE)a (HUE)SaturaSaturaţţia sau intensitatea (Cia sau intensitatea (CHROMA)HROMA)Strălucirea sau luminozitatea Strălucirea sau luminozitatea (VALUE)(VALUE)


© 2003 By Default!


Slide 105

Culoarea (HUE)Culoarea (HUE)

Este determinată de Este determinată de lungimea de undă lungimea de undă reflectată saureflectată sau//şşi i transmisătransmisă

© 2003 By Default!


Slide 106

SaturaSaturaţţia (CHROMA)ia (CHROMA)

Este dată de concentraEste dată de concentraţţia pigmentuluiia pigmentului


© 2003 By Default!


Slide 107

Strălucirea Strălucirea (VALUE)(VALUE)

O consecinO consecinţţă a cantităă a cantităţţii de energie ii de energie luminoasă reflectată sau transmisă luminoasă reflectată sau transmisă de obiectde obiectEste cel mai important factor Este cel mai important factor îîn n alegerea culoriialegerea culoriiDacă stralucirea se potriveDacă stralucirea se potriveşşte, mici te, mici variavariaţţii ale culorii sau ale saturaii ale culorii sau ale saturaţţiei iei nu vor fi observatenu vor fi observate

© 2003 By Default!


Slide 108

Determinarea cromatică Determinarea cromatică îîn n stomatologiestomatologie


© 2003 By Default!


Slide 109

O culoare aproximativO culoare aproximativă este o notă ă este o notă falsă care poate costa scumpfalsă care poate costa scump

© 2003 By Default!


Slide 110

Factori ce influenFactori ce influenţţează perceperea ează perceperea culoriiculorii

Factori fiziologici Factori fiziologici şşi i patologici ai organului patologici ai organului vizualvizualIntensitatea iluminării Intensitatea iluminării existenteexistenteCompoziCompoziţţia spectrală a ia spectrală a luminii care acluminii care acţţioneazăioneazăCuloarea mediului Culoarea mediului îînconjurător nconjurător (contrastul (contrastul spaspaţţial)ial)

Timpul privirii unei Timpul privirii unei culoriculoriCulori percepute Culori percepute imediat imediat îînainte nainte (contrast temporal)(contrast temporal)Structura formei Structura formei şşi i suprafesuprafeţţei obiectuluiei obiectuluiFactori psihologiciFactori psihologiciUnghiul din care privimUnghiul din care privim


© 2003 By Default!


Slide 111

Principii generale Principii generale îîn alegerea n alegerea culoriiculorii

Luminozitatea AmbiantăLuminozitatea Ambiantă::CondiCondiţţii ii standardizatestandardizate 10001000--2000 lx, 42502000 lx, 4250--6000K 6000K (tuburi fluorescente cu indicativul xx(tuburi fluorescente cu indicativul xx--950).950).CondiCondiţţii ii nene--standardizatestandardizate: diminea: dimineaţţa, cer ua, cer uşşor or noros, apronoros, aproximativ 1m de oximativ 1m de o fereastră fereastră îîndreptată ndreptată spre Nord.spre Nord.Lumina puternică Lumina puternică (>1500 lx) (>1500 lx) ““spalăspală”” culoarea culoarea şşi i crecreşşte strălucireate strălucirea..Lumina slabă Lumina slabă (<1500 (<1500 lx) slx) schimbă culoarea spre chimbă culoarea spre nuannuanţţe de gri.e de gri.Aspectul strălucitor Aspectul strălucitor –– îîntunecat se evaluează mai ntunecat se evaluează mai uuşşor la lumină redusăor la lumină redusă..

© 2003 By Default!


Slide 112

Mediul AmbiantMediul Ambiant::

Coloritul ambiant trebuie să fie cât mai Coloritul ambiant trebuie să fie cât mai neutru. neutru. Se vor evita: draperii/perdele Se vor evita: draperii/perdele colorate, obiectele intens colorate din colorate, obiectele intens colorate din exterior vor fi plasate prin poziexterior vor fi plasate prin poziţţionarea ionarea operatorului operatorului îînn afara câmpului vizual, rujul de afara câmpului vizual, rujul de pe buzele pacientelor trebuie pe buzele pacientelor trebuie îîndepărtatndepărtat, , hainele intens colorate ale pacientului vor fi hainele intens colorate ale pacientului vor fi acoperite cu un câmp de culoare neutră acoperite cu un câmp de culoare neutră (de (de ex. culoarea untuluiex. culoarea untului))


© 2003 By Default!


Slide 113

DistanDistanţţa:a:

ÎÎnregistrarea culorii se va face de la o nregistrarea culorii se va face de la o distandistanţţă cât mai mare ă cât mai mare (aproximativ o lungime (aproximativ o lungime de brade braţţ))Cavitatea Cavitatea bucală a pacientului trebuie să fie bucală a pacientului trebuie să fie la acelala acelaşşi nivel cu ochii medicului, astfel i nivel cu ochii medicului, astfel îîncât ncât sa fie folosită foveea centralis a retineisa fie folosită foveea centralis a retinei..

© 2003 By Default!


Slide 114

Ochelarii OperatoruluiOchelarii Operatorului::

Ochelarii pot altera Ochelarii pot altera îînregistrarea nregistrarea cromatică atunci când au lentile coloratecromatică atunci când au lentile colorate..


© 2003 By Default!


Slide 115

Oboseala:Oboseala:

Oboseala cromatică intervine la Oboseala cromatică intervine la 55--7 secunde 7 secunde de observade observaţţie atentăie atentă; d; după acest intervalupă acest interval, , operatorul operatorul îîşşi va muta privirea asupra unui i va muta privirea asupra unui obiect de culoare neutrăobiect de culoare neutră ( (albastră albastră ))Determinarea culorii se face la Determinarea culorii se face la îînceputul nceputul şşedinedinţţeiei pentru ca ochii medicului să fie pentru ca ochii medicului să fie odihniodihniţţii

© 2003 By Default!


Slide 116

Alte sfaturi:Alte sfaturi:

Când sunteCând sunteţţi i îîn dubiu , alegen dubiu , alegeţţi i îîntotdeauna ntotdeauna prima determinareprima determinareCaninul va fi utilizat ca element de referinCaninul va fi utilizat ca element de referinţţă ă îîn alegerea culorii deoarece are cea mai n alegerea culorii deoarece are cea mai mare saturamare saturaţţie a culorii dominante (ie a culorii dominante (îîn n regiunea sa cervicalăregiunea sa cervicală))Când Când îîntâmpinantâmpinaţţi dificultăi dificultăţţi i îîn alegerea n alegerea culorii, alegeculorii, alegeţţi mereu culoarea cu strălucirea i mereu culoarea cu strălucirea mai crescută mai crescută şşi saturai saturaţţia mai scăzutăia mai scăzută


© 2003 By Default!


Slide 117

Structura formei Structura formei

Dacă se doreDacă se doreşşte te conservarea aspectului conservarea aspectului cromatic al dincromatic al dinţţilor ilor stâlpi, stâlpi, îînregistrarea nregistrarea trebuie realizată trebuie realizată îînaintea preparăriinaintea preparării. . După După şşlefuire, dinlefuire, dinţţii ii apar mai albi din cauza apar mai albi din cauza deshidratării si din deshidratării si din caucauzza faa faptului că nu ptului că nu sunt lustruisunt lustruiţţii..

© 2003 By Default!


Slide 118

Chei de culoriChei de culori VITAVITA


© 2003 By Default!


Slide 119

Cheia de culori VITAPAN 3D Cheia de culori VITAPAN 3D MASTERMASTER

5 5 nivele pentru strălucire nivele pentru strălucire (luminozitate, valoare)(luminozitate, valoare)3 tipuri de culoare (hue) L 3 tipuri de culoare (hue) L (galben), M (mediu), R (galben), M (mediu), R (ro(roşşu) pentru fiecare dintre u) pentru fiecare dintre nivele 2nivele 2--4 de luminozitate; 4 de luminozitate; nivelele 1 nivelele 1 şşi 5 prezinti 5 prezintăănumai culoarea Mnumai culoarea M2 nivele de satura2 nivele de saturaţţie ie (chroma) pentru fiecare (chroma) pentru fiecare culoare, cu excepculoare, cu excepţţia M care ia M care prezintprezintăă 3 nivele3 nivele

© 2003 By Default!


Slide 120

Etapa IEtapa I

Se alege strSe alege străălucirealucirea(value) (value)


© 2003 By Default!


Slide 121

Etapa I Etapa I -- grupa 1grupa 1--55

© 2003 By Default!


Slide 122

Etapa IIEtapa II

Se alege saturaSe alege saturaţţia ia (chroma) din grupa M(chroma) din grupa M


© 2003 By Default!


Slide 123

Etapa IIEtapa II

© 2003 By Default!


Slide 124

Etapa IIIEtapa III

se verifică culoarea se verifică culoarea (hue) M, L (galben), R (hue) M, L (galben), R (ro(roşşu)u)dacă nu se observă dacă nu se observă corespondencorespondenţţa a perfectăperfectă, se , se îînregistrează culorile nregistrează culorile limitantelimitante


© 2003 By Default!


Slide 125

Etapa IIIEtapa III

© 2003 By Default!


Slide 126

Comunicarea cu laboratorul de Comunicarea cu laboratorul de tehnică dentarătehnică dentară


© 2003 By Default!


Slide 127

Spectrofotometre Spectrofotometre

© 2003 By Default!


Slide 128

MulMulţţumesc pentru atenumesc pentru atenţţieie

Documents

estetica in protetica fixa